P. 1
ANALIZATORUL VIZUAL

ANALIZATORUL VIZUAL

|Views: 809|Likes:

More info:

Published by: Andreea Elena Andrian on Sep 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2013

pdf

text

original

ANALIZATORUL VIZUAL

Analizatorul vizual este format din ochi (aici se g sesc receptorii pentru undele luminoase), c i de transmitere si zone de proiec ie cortical . Ochiul este un organ pereche, format din globul ocular si organele anexe ale acestuia. Globul ocular reprezint segmentul periferic cu rol receptor. Este asezat în orbit , form aproximativ sferic si diametrul anteroposterior de aproximativ 2,5cm. Globul este învelit la exterior de o membran conjunctiv si de gr simea periocular cu rol protector. Este format din tunici (membrane) si medii refringente. Tunicile sunt extern , mijlocie si intern . I.Tunica extern are 2 por iuni : sclerotica si corneea. Sclerotica (sclera) este o membran conjunctiv alb ,dur , opac , cu rol de protectie. Are la partea posterioar o regiune perforat (lama ciuruit sau lamina cribrosa) prin care trec fibrele nervului optic. Corneea este continuarea scleroticii în portiunea anterioar a tunicii externe. Este bombat , transparent si alc tuit din structuri epitelio-conjunctive organizate pe 5 straturi. Corneea contine ap (78%), este lipsit de vase de sânge, dar este foarte bogat în terminatii nervoase libere, care provin din ramurile nervului oftalmic. De la nivelul ei pleac o serie de reflexe, printre care reflexul corneo-palpebral (reflexul de clipire), reflexul iridoconstrictor, reflexul de l crimare, diverse reflexe vasodilatatoare. Are rolul unei lentile convergente. II.Tunica mijlocie cunoscut sub denumirea de tunica vascular , este reprezentat de coroida, corpul ciliar si iris. a.Coroida se afl spre partea posterioar a globului ocular,c ptusind sclerotica pân aproape de locul unde aceasta se continu cu corneea. În partea posterioar are un orificiu ce corespunde lamei ciuruite, iar în partea anterioar , înaintea ecuatorului globului ocular, are un aspect festonat si formeaz ora serrata . Coroida are culoare brunnegricioas si prezint în structura sa vase sanguine si celule pigmentare, asezate pe 3 straturi. Vasele de sânge au rol nutritiv în special pentru retin iar celulele pigmentare formeaz o camer obscur în globul ocular. b.Corpul ciliar sau zona ciliar este situat în continuarea coroidei, spre partea anterioar a globului ocular, fiind cuprins între ora serrata si iris. Are forma triunghiulara cu baza spre iris si vârful spre ora serrata.Corpul ciliar prezint 2 forma iuni: muschiul ciliar si procesele ciliare. Muschiul ciliar este asezat pe partea superioar a corpului ciliar, fiind format din fibre musculare netede cu traiect meridional, radial si circular. Intervine în acomodarea vizual la distant prin relaxarea aparatului suspensor al cristalinului, tr gând prin contractie, anterior, coroida. Procesele ciliare sunt formatiuni conjunctive, asezate radiar,în profunzimea corpului ciliar. Sunt în num r de 70-80 si de ele se prinde zonula Zinn. Procesele ciliare sunt formate din tesut conjunctiv, epitelial, vase sanguine (ghemuri capilare).Aici se formeaz umoarea apoas si sticloas printr-o filtrare a plasmei sanguine. c.Irisul este o membran circular care se leag de partea anterioar a corpului ciliar si continu tunica mijlocie la acest nivel. Prezint în mijloc un orificiu circular numit pupila. Are 5 straturi în structura sa. Stratul propriu al irisului este format din fibre musculare netede, vase sanguine, fibre nervoase si celule conjunctive care contin un pigment ce determin culoarea irisului. Fibrele musculare netede sunt radiare (formeaz dilatatorul pupilei) si circulare (formeaz constrictorul pupilei). Muschii ciliari si cei ai irisului alc tuiesc muschii intrinseci ai globului ocular. Fibrele nervoase sunt terminatiile parasimpatice, provenite din nervul oculomotor comun (III), care inerveaz fibrele circulare ale irisului si ale muschiului ciliar si fibrele simpatice provenite din ganglionul cervical superior, care inerveaz fibrele radiare ale irisului. Micsorarea pupilei se numeste mioz iar dilatarea ei midriaza. 1

Tunica intern (retina) este o formatiune de natur nervoas care captuseste tunica mijlocie pe toat întinderea ei. Celula cu con contine purpur retinian (iodopsine) format din retinen si fotopsine. Cele 10 straturi ale retinei. Sub actiunea luminii leg tura dintre aceste componente se rupe. stratul fibrelor optice. cristalin. membrana limitant intern . O celul vizual (neuron unipolar) are un segment extern. dar concomitent. a. fiind lipsit de vase sanguine si prezint central o scobitur (fovea centralis) care este zona de acuitate vizual maxima. stratul granular intern. Bastonasele sunt responsabile de vederea nocturn . Nu are functii receptoare. Ele formeaz sistemul dioptic al ochiului. Foita intern este partea fotoreceptoare. În fovea centralis sunt numai celule cu conuri iar la periferie multe celule cu bastonase. f r dendrite).asigur nutritia acestora si transformarea vitaminei A din retin .Irisul are 3 functii: 1)serveste la dozarea luminii care ajunge la retin . Foita extern este asezat spre coroid si este format din celule cu pigmenti. Retina optic este alcatuit din 2 foite: extern (stratul pigmentar) si intern (retina senzorial ). În structura retinei sunt 125 milioane celule cu bastonas si 5-7 milioane celule cu conuri repartizate neuniform. Celulele cu conuri sunt responsabile de vederea diurn . stratul neuronilor multipolari. stratul granular extern. amacrine (interneuroni cu axoni lungi si ramificati. reducând astfel aberatiile 3)prin micsorarea pupilei creste adâncimea focarului ocular. Dup forma segmentului extern celulele vizuale sunt cu bastonas si con. Regiunea posterioar a retinei (retina propriu-zis sau optic ). unul central în care se g seste nucleul si un segment intern. ref cându-se la întuneric. captuseste coroida pân la ora serrata si prezint în partea posterioar 2 zone: pata galben si papila optic sau punctul orb. III. umoarea apoas si corpul vitros. celule vizuale (conuri si bastonase). Bastonasul contine o substant fotosensibil numit purpur retinian (rodopsina). formând în jurul celulelor de aici (conuri si bastonase) un fel de camer obscur . Aceasta este format din scotopsin si retinen (derivat de vitamina A). cellule bipolare (protoneuronul c ii optice (sinapsa cu celulele cu conuri sau bastonase) si neuroni bipolari orizontali giganti cu arborizatii dendritice si axon (pentru sinapsa cu celulele cu conuri) si celule multipolare (ganglionare-deutoneuronul c ii optice). stratul celulelor vizuale. Segmentul intern are un disc ramificat ce contine mitocondrii.Pata galben (macula lutea) este asezat exact la cap tul posterior al axului anteroposterior al ochiului. Are rol protector pentru retin prin absorbtia radiatiilor calorice si luminoase prea puternice. care pot trimite prelungiri printre celulele primului strat al foitei interne. sunt: stratul pigmentar. stratul plexiform extern. de la coroid spre interiorul globului ocular. la lumin slab . Are culoare albicioas si reprezint punctul de convergent al tuturor fibrelor nervoase care formeaz nervul optic. b. în dreptul lamei ciuruite. fiind similar diafragmei de la aparatul foto (face acomodarea fat de intensitatea luminii) 2)împiedic trecerea luminii prin p rtile periferice ale cristalinului. Are culoare galben . Celulele pigmentare degradeaz resturile discurilor celulelor fotoreceptoare. Mediile refringente ale globului ocular Sunt reprezentate de cornee. fiind format din celule de sustinere (cu rol metabolic) si din 5 categorii de celule nervoase dispuse stratificat: de asociatie. membrana limitant extern . stratul plexiform intern. Celula cu bastonas are o forma cilindric la segmental extern.Papila optic este asezat mai jos de pata galben . Cele 10 straturi ale retinei sunt unite între ele prin celule orizontale care determin convergenta impulsurilor subliminare si transformarea lor în impulsuri liminare. Segmentul intern al celulei are un buton ce cotine mitocondrii. 2 . nu permite difuzia luminii spre sclerotic .

Cristalinul este un organ de forma unei lentile biconvex situat înapoia irisului. Între ea si iris se delimiteaz camera posterioar a globului ocular. nu contine vase de sange.33. Fiecare celul cu con din fovea centralis face sinaps cu o singur celul bipolar . Organele de miscare sau muschii extrinseci ai globului ocular sunt în num r de 6. Inervat de nervul VI Muschii oblici sunt: 1)oblic superior . numit camera anterioar si cealalt . Muschii drepti sunt: 1)dreptul superior . dupa care ajung în tractul optic opus. formând chiasma optic .duce globul ocular în afara în plan orizontal. Mai multe celule cu bastonase si conuri fac sinaps cu o singur celul bipolar (prima convergent ). prin hiperhidratarea acetuia. care la rândul ei face sinaps cu o singur celul multipolar . Este format din membrana hialoid extern si umoarea sticloas intern (semilichid . Inervat de nervul IV 2)oblic inferior . Caile de conducere Protoneuronul c ii optice este reprezentat de neuronii bipolari. Sub actiunea muschilor circulari ciliari cristalinul îsi modific curbura fetelor. Ele sunt umplute cu un lichid transparent numit umoarea apoas (are presiunea de 12-20 mmHg). Nervul optic contine fibre de la un singur 3 . produs de procesele ciliare. irisul si procesele ciliare. Axonii proveniti din câmpul intern al retinei (campul nazal) se încruciseaz .Corneea este primul mediu de refractie întâlnit de razele luminoase si functioneaz ca o lentil convergent . Inervat de nervul III 2)dreptul inferior . Nu are vase si nervi.duce globul ocular în sus si putin lateral. Organele anexe ale globului ocular sunt: organe de miscare si de protectie. Deshidratarea cristalinului la batrâni produce presbitia. mai mic cuprins între iris si cristalin numit camera posterioar . Axonii neuronilor multipolari converg si formeaz nervul optic care p r seste globul ocular prin pata oarb . 35% proteine. Inervat de nervul III Organele de protectie sunt reprezentate de sprâncene. Fata anterioar vine în raport cu pupila. Fa a posterioar vine în raport cu corpul vitros. Umoarea apoasa este eliminta prin : y Calea trabeculocanaliculara (trabecul canal Schlemm vene apoase) 90% y Calea uveosclerala (prin traversarea fibrelor longitudinale ciliare) 10% Corpul vitros este situat între cristalin si retin . Este organul activ al acomod rii. este învelit la periferie de o capsul (cristaloid ) si tinut în pozitie de zonula Zinn. pleoape si aparatul lacrimal. Dendritele acestora vin în contact cu receptorii (celulule cu conuri si bastonase) iar axonii fac sinaps cu dendritele neuronilor multipolari (deutoneuronul c ii). Mai multe cellule bipolare fac sinaps cu o singur celul multipolar (a doua convergent ). Umoarea apoas este un mediu refringent cu indicele de refractie de 1.contine 65% ap . Inervat de nervul III 3)dreptul intern . iar la diabetici hiperglicemia realizeaza miopie. Inervat de nervul III 4)dreptul extern .duce globul ocular în jos si spre interior. Marginea circular se numeste ecuator si reprezint locul de prindere a ligamentului suspensor (zonula Zinn). explicând astfel procesul de acuitate vizual maxima. Aceasta se prinde cu cap tul extern de corpul ciliar iar cu cel intern de ecuatorul cristalinului.duce globul ocular în sus si în afar .duce globul ocular înauntru în plan orizontal. Axonii proveniti din câmpul extern al retinei (câmpul temporal) nu se încruciseaz si trec în tractul optic de aceeasi parte. Cele dou camere comunic prin pupil .duce globul ocular în jos si putin înauntru. Cristalinul este transparent. gelatinoas ). dintre care 4 drepti si 2 oblici si se inser pe sclerotic . Are 2 fete (anterioar si posterioar ) si un ecuator sau circumferint . Cavitatea globului ocular situat înaintea cristalinului este imp rtit de iris în 2 camere: una cuprins între iris si cornee.

Din coliculii superiori pleac fasciculul extrapiramidal tectospinal care particip la realizarea reflexului oculocefalogir (întoarcerea capului si ochilor în direc ia stimulului luminos). mic si r sturnat . unde majoritatea fibrelor fac sinaps cu al treilea neuron. Tractul optic ajunge la metatalamus (corpul geniculat lateral). Acomodarea pentru vederea la distanta. Razele paralele ce vin de la o distant mai mare de 6 metri. de unde pornesc fibre simpatice ce vor ajunge la muschii intrinseci (radiari ai irisului). Proiectia corticala Tractul optic ajunge la metatalamus (corpul geniculat lateral).18. razele de lumin vin paralel. focalizeaz pe retin (foveea centralis) si ochiul emetrop vede clar. în timp ce tractul optic con ine fibre de la ambii ochi. trebuie s fie initiate simultan trei procese reflexe: modificarea curburii cristalinului (acomodarea cristalinului). Concomitent are loc contractia muschiului radial al irisului(mediat de simpaticul cervico-toracal). Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect. dând pe retin o imagine reala. axele vizuale ale celor doi ochi sunt paralele. Unele fibre coboar din coliculi. În momentul în care privim un obiect la o distanta mai mare de 6 metri. De aici unele fibre merg spre nucleii accesori vegetativi al nervului III (de unde pornesc fibre parasimpatice pentru muschiul constrictor al irisului (mioza)). Alte fibre ale tractului optic nu fac sinaps în corpul geniculat lateral. este realizat de contractia muschilor circulari ai irisului (mediat de fibrele parasimpatice ale nervului III). micsorarea diametrului pupilei si convergenta globilor oculari. poate fi gândit ca o lentil convergent cu centrul optic la 17mm în fata retinei. Punctul cel mai apropiat de la care vedem f r acomodare se numeste punct remotum (este la 6metri de ochi). Profunzimea focarului este distanta cea mai mare de-a lungul c reia deplasarea unui obiect nu modific imaginea clar de pe retin . se numeste punct proxim (este la 25cm). zonula Zinn tensionat iar cristalinul comprimat (creste raza de curbur si scade puterea de convergent ). cu efort de acomodare maxim.glob ocular. Alte fibre merg spre nucleii motori ai nervilor III (mezencefal).Acomodarea cristalinului se realizeaz datorit contractiei muschiului circular ciliar(mediat de fibrele parasimpatice ale nervului III). VI (puntea lui Varolio). muschiul ciliar este relaxat. Mioza limiteaz cantitatea razelor de lumin divergente ce p trund în ochi. Aparatul dioptic al ochiului. IV (mezencefal). Aceste modific ri determin cresterea puterii de convergent la maxim 34 dioptrii. care inerveaz muschii extrinseci ai globilor oculari. Pentru a se realiza focalizarea razelor de lumin pe retin (foveea centralis). Acomodarea la distante mai mici de 6 metri se face prin procese inverse celor amintite anterior. Datorit acestor modificari. f r contractia muschiului circular ciliar. 4 Fiziologie . Acomodarea este variatia puterii de refractie a cristalinului în raport cu distanta de la care privim un obiect (punctum remotum-punctum proximum). cresterea razei de curbur si cresterea convexit tii (direct proportional cu apropierea obiectului de ochi). a. unde majoritatea fibrelor fac sinaps cu al treilea neuron. Contractia muschiului este urmat de relaxarea zonulei lui Zinn. simplificat. razele de lumin vin divergent c tre ochi. ci merg spre coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal (tectum).vor focaliza la 17mm în spatele centrului optic. b. care determin cresterea diametrului pupilar(midriaza). în jurul scizurii calcarine (câmpurile 17. creste acuitatea vizual si profunzimea focarului.În momentul când privim un obiect situat la o distant cuprins între 6m si 25cm (punctul remotum-punctul proxim). în coarnele laterale ale maduvei cervico-dorsale. mai ales pe fata sa anterioar .Micsorarea diametrului pupilei(mioza). al c rui axon se indreapt spre scoarta cerebral si se termin în lobul occipital. care determin bombarea cristalinului. Acomodarea pentru vederea de aproape.19) unde se afl aria vizual primar (segmentul cortical al analizatorului).

Câmpurile vizuale ale celor doi ochi se suprapun în regiunile nazale. se marcheaz punctual respectiv.Perimetrul câmpului depinde de aria de r spândire a elementelor retiniene sensibile la excitatiile luminii de diferite culori. declar c a percepul culoarea respectiv . fapt care determin variatii ale suprafetei câmpului vizual pentru alb si pentru diferite culori. Astigmatismul este datorat existentei mai multor raze de curbur ale corneei sau cristalinului. simplificat.c. Ochiul hipermetrop este turtit anteroposterior (hipermetropie axial ) sau cristalinul este prea aplatizat (hipermetropie de curbur ). Razele paralele ce vin de la o distant mai mare de 6 metri. de la o distant de 15 cm. Eferenta simpatic (fibrele preganglionare) are originea în centrii pupilodilatatori din m duva cervicotoracal . R spândirea elementelor receptoare din retin . Subiectul priveste un punct fix. Dup marcarea tuturor punctelor din plan. Vederea cromatica 5 . mic si r sturnat . Când subiectul care priveste mereu punctul fix. determinând micsorarea diametrului pupilar(mioza). se obtine un poligon care reprezint câmpul vizual. Se corecteaz cu lentile divergente (biconcave). Reflexul pupilar-fotomotor Reflexul pupilar-fotomotor const în contractia muschilor circulari ai irisului (mioza) datorit stimularii cu o lumin puternic a retinei si invers. Experimentatorul deplaseaz un obiect de diferite culori. de la periferie spre centru (spre punctual fix). Campul vizual monocular Câmpul vizual este portiunea din spatiu care poate fi v zut de un ochi ce are o pozitie fix . în care vedem cu un singur ochi. De aici pleac axonii fibrelor postganglionare parasimpatice care inerveaz fibrele musculare circulare ale irisului. Nu are punct remotum. acomodare permanenta si necesita lentile convergente (biconvexe) pentru corectie. Eferenta parasimpatic are originea în nucleul accesor al nervului III.Convergenta globilor oculari reprezint miscarea de rotatie intern simultan a celor doi ochi si se realizeaz prin contractia celor doi muschi drepti interni. astfel încât razele de lumin focalizeaz înapoia retinei iar imaginea este neclar . Urmarea acestor modific ri este convergenta axelor oculare si focalizarea razelor pe retin ( foveea centralis). M rimea spatiuluiperceput de ochi în asemenea conditii este determinat de posibilitatea vizual a retinei periferice. Are retina situata la mai putin de 17mm de centrul optic. sensibile la excitatiile luminii albe si ale culorilor. vor focaliza la 17mm în spatele centrului optic. Dilatarea pupilei se produce si în cazul unor dureri intense. contractia muschilor radiari ai irisului (midriaza) la intuneric. dând pe retin o imagine real . Se descrie astfel un câmp vizual comun (vederea binocular ) în care vedem cu ambii ochi si câmpul visual monocular. acomodarea începe sub 6 metri si continu sub 25cm (punctul proxim se apropie). furie. Se corecteaz cu lentil cilindrice. toate punctele din acest spatiu putând fi vizibile în acelasi timp. Din acest nucleu pornesc axonii fibrelor preganglionare parasimpatice care fac sinapsa cu corpii neuronilor postganglionari din ganglionul ciliar. De aici pleac fibre postganglionare simpatice care ajung la fibrele muscular radiare ale irisului determinând dilatarea pupilei (midriaza). astfel încât razele de lumin focalizeaz înaintea retinei iar imaginea este neclar . Se ob ine astfel proiectia în plan a câmpului vizual monocular. Viciile de refractie Aparatul dioptic al ochiului. Are retina situat la mai mult de 17mm de centrul optic. poate fi gândit ca o lentil convergent cu centrul optic la 17mm în fata retinei. emotii intense. Ochiul miop este alungit anteroposterior (miopie axiala) sau curbura cristalinului este exagerat (miopie de curbur ). Fibrele preganglionare fac sinaps cu neuronii postganglionari în ganglionul cervical superior. Limitele sunt mai extinse spre partea temporal si inferioar a ochiului si mai reduse în partea nazal si superioar . nu este aceeasi. frica.

6 . Cele 2 teorii constituie baza vederii colorate. Culoarea albastra este opusa culorii galbene. Acestea contin fotopigmenti asemanatori rodopsinei care raspund optim la o anumita valoare a lungimii de unda a luminii: -albastru (absorbtie maxima 419nm) -verde (absorbtie maxima 530nm) -rosu (absorbtie maxima 560nm) Teoria tricromatica : se bazeaza pe posibilitatea perceptiei tuturor nuantelor culorilor prin amestecarea in diferite combinatii ale celor trei culori fundamentale. Teoria culorilor complementare : propune existenta unui proces neurologic care considera culorile a fi opuse. Intensitatea excitatiei fiecarui pigment este comparata de catre creier.Celulele cu conuri sunt responsabile pentru vederea colorata. Cel putin 2 tipuri de celule cu conuri trebuie excitate. culoarea rosie este opusa culorii verzi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->