Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Zeii Si Miturile Lumii Antice
Zeii Si Miturile Lumii Antice
Culturile arhaice ale Orientului lncercarea zadarnica a eroului de a lnvinge O Religia na~teau.
moartea. Unul dintre basmele legate de aceas- vechilor egipteni Hathor, zei1a
Mijlociu ~i Mediteranei au dat ta vorbe~tedespre o mare inundatie care nimi- cuprindea 2000 iubirii, este
na~tere unui numiir mare de ce~te toate fiintele, cu exceptia unui grup de de zei, cu infa,i~are reprezentata
oameni refugiati pe o arca; asemanareaizbi- umana sau sub infa,i~area
ze~ ritualuri ~i concepte reli- toare cu povestea lui Noe din Biblie sugereaza animala -sau o unei vaci.
influenta puternica a conceptelor sumeriene combina'ie intre Zeul-Soare Ra
gioase. in mod paradoxal insii, asupra religiei ebraice ~i asupra altor religii. acestea. Tauret (sus) avea cap
evreii -un popor fiirii insem- (st3nga sus) era de ~oim. Thoth
Puterea zeilor zei,a-hipopotam, (jos) cel cu cap
niitate politicii -au construit Religia sumeriana era bazata pe nevoia muri- protectoare a de ibis era zeul
un sistem de idei religioase cu torilor de a lmpaca puternicii zei ~i zeite prin femeilor care in'elepciunii.
aducerea de ofrande generoase.Atitudinea de
impact exceptionaL spairrul a credincio~ilor era probabillegata de
campiile ~i terenurile deschise, expuse la
dezastre, cum ar fi inundatiile ~i invaziile din
~ ligia este rnai veche decat istoria. afara; casta preotilor, care a monopolizat mij-
Oallenii din Neandertal Ingropau loacele de educatie pentru mult timp, aproape
o11ii,practicand un fel de ceremonie ca lncuraja supunerea tirnidacatre divinitati, In
religioasa, iar dupa dispari1;ialor, primii oa- numele carora l~i lndeplinea serviciile.
rneni "roodemi" procedau la fel. Se crede ca La lnceput, fiecare ora~ avea propria zei-
splendidele picturi preistorice ce decoreaza tate; mai t:1rziu, unele zeitati care au devenit ~
pe~teriledin Altallira ~i Lascauxar avea unele mai populare au fost grupate lntr-un panteon .£
legaturi rnagice ~i religioase cu vanatoarea. (familie sau monarhie a zeilor), constituind ~
Exista, de asemenea, o dovada putemica a astfel credinta unei lntregi regiuni. j
unui cult al unei zeite-mama In secolele La fel de tipic era ~i modul In care pan-
dinaintea apari1;ieiprillelor civilizatii. teonul se dezvolta, facand fata aparitiei noilor
in prillele civiliza1;iide acestgen, ~i anume culte sau chiar a unor realitati politice. Un .;
exemplu celebru a .fost promovarea lui .
Summer,ora~ele au devenit probabil centre
ceremoniale In jurul anului 5000 (I.e.n.), Marduk, zeul ora~ului Babilon, In fruntea pan-
transformandu-se abia mai tarziu In comu- teonului In perioada In care Babilonul lnsu~i
nita1;iprospere. Prima mare epopee religioasa, a devenit puterea dominanta In Mesopotaffiia. ~
Ghilgalle~, a fost compusa In anul 2000 Schimbari asemanatoare au avut loc In ~
(I.e.n.), Insa trebuie sa fie rnult rnai veche. vechiul Egipt,
exista de al carui
peste sistem
3000 de ani.religios
Cei 2000complex
de zei "'~
in esent:1o po:veste,Gilgalle~ reprezinta
una dintre preocuparile rnajore ale religiei, ai acestei religii au luat formele tuturor crea-
ZEII $1 MITURILE LUMII ANTICE
~
"C
ffi
~
~
~
26
~i nemurire. in prirnele scrieri (poemele epice
ale lui Homer, ce dateazaprobabil din secolul
VII i.e.n.), ace~tia sunt prezentati ca fiind
pa1ta$ila gre~elile oamenilor ~i la rivalitatile
dintre ace~tia, implicandu-se cu placere in
razboaiele ~i intrigile lor. Aceastaumanizare a
zeilor era caracteristicaperioadei mature a cul-
turii grece~ti,apartinand unei conceptii asupra
lumii in care f1intaumana reprezenta un stan-
dard. in sculptura greaca umanitatea este
asemenea zeitatii, iar in miturile grece~ti,
fiintele umane: -Hercule, Castor ~i Polux -
reu~escadeseasa devina nemuritori.
Totu~i, religia greaca, cu zeii sai cateodata
nedemni ~i supu~i gre~elilor, cu o "biblie"
constand in doua poeme epice atribuite unui
singur poet, considerat o persoana reala, ne
pare azi greu de inteles. insa abundenta jert-
felor aduse la altare dovede~tefaptul ca zeii ~i
zeitele emu luati in serios, ca personificari ale
f1intelorcapabile de a schimba lumea. De ase-
menea,miturile grece~tierau foarte numeroase
~i bogate, cuprinzand o gama larga de
subiecte: de la povestiri despre facerea lumii,
pana la "istorii" ale dinastiilor, razboaielor ~i "0
aventurilor. Puterealor se datoreazafaptului ca ffi
au fost repovestite, pictate ~i dezbatute ~
neincetat, inca de pe vremea marilor dra-
maturgi greci, alimentand astfel cultura vestica.
O Conform legen-
dei, lason trebuia sa
fure caierul de aur
de la regele Aietes
pentru a-~i recupera
regatul. Cu ajutorul
Medeei, fiica lui
Aietes (vazuta aici
alaturi de lason),
care era o vrajitoare
priceputa, acesta a
reu~it sa-~i atinga
scopul.
27
ZEII ~I MITURILE LUMII ANTICE
O Afrodita, zeita
greaca a iubirii ~i a
frumuse,ii, figura in
multe dintre cele-
brele pove~ti mitice.
Romanii o adorau
sub numele de
Venus.
O Zeus, prezentat
aici in prim-plan, era
conducatorul zeilor
din Olimp. Era al
~aselea copil al
Titanului Cronos,
care i~i mancase
ceilalti cop;;. Cand a
crescut mare, Zeus
l-a determinat pe
Cronos sa-i vomite
pe ace~tia. impreuna
cu Zeus, ei s-au ridi-
~ cat impotriva
~ Titanilor ~i au pus
stapanire peste
univers.
erau evreii, un popor care i~i dezvoltase deja unor evenimente reale, ins~ nu se ~tie cat de accepta un loc in panteonul roman pentru
propriul sau crez monoteist (credinta intr-un deforrnate au fost intre timp. dumnezeul lor. Independehta lor i-a f~cut
singur dumnezeu), foarte diferit de religiile din O rnare parte din evenimentele legate de antipatici, ins~ puterea ~i zelul credintei lor au
Mesopotamia,Egipt ~i Grecia. domniile primilor regi ai Israelului -Saul, dus la cre~terea num~rului convertirilor in
Istoria tinipurie a evreilor ne este cunoscu- David, ~i Solomon -sunt adev~rate, iar du~- toate a~ez~rile evreie~ti din Imp.eriul roman.
ta doar din propria lor coleqie de scrieri .manii evreilor, filistenii, au existat cu sigu- Cu toate acestea,in Iudeea, evreii erau subju-
istorice, religioase ~i mitice: Vechiul Testament rant~, ajungand in Palestina(cuvantul provine gati de c~tre romani, tensiunile de natur~
din Biblie a ajuns la forma sa fmala doar dupa de la "filisten") in secolul 12 i..e.n. Dup~ politic~, social~ ~i religioas~ urmand s~ aparn
multe secole dupa evenimentele pe care le moartea lui Solomon (930 i.e.n.), Israelul s-a pan~ la sfar~itul secolului I i.e.n.
prezinta. Potrivit acestora patriarhul ebraic, divizat in dou~ regate, Israel ~i Iudeea, care Pe lang~ patrioti (zelotii), nernbdatori s~
Avraam, a parasit ora~ul Ur, stabilindu-se ulte- aveau s~ simt~ in curand efectele datorate ridice armele impotriva romanilor, existau ~i
rior in Canaan(Palestina).Urma~iisai, israelitii, a~ez~rilor lor la intersectia unor mari imperii. unele secte rivale, ca de exemplu saduceii,
au fost eliberati de sub stapinirea egipteanade Israelul a fost distrus complet de c~tre asirieni care sprijineau legea, ~i fariseii, mai radicali
Moise, iar sub conducerealui lo~ua au invadat in anul 722 i.e.n. decat ace~tia, care interpretau legea lntr-un
~i reocupat Canaanul,regiuneain care s-au sta- jn 587 i.e.n. babilonienii au cucerit Iudeea, mod liberal ~i predicau despre noi doctrine,
bilit, ce a devenit cunoscuta sub numele de au jefuit Ierusalimul ~i i-au deportat pe evrei. cum ar fi Ziua Judec~tii, in care oamenii \vor
Israel. Asemeneamultor scrieri de acest gen, Acesta nu a fost ins~ sfar~itul. Unora dintre fi luati la rnspundere pentru conduita lor din
aceste episoade celebre contin amintiri ale evreii deportati li s-a permis repatrierea ~i timpul vietii de c~tre Dumnezeu, ~i invierea.
reconstruirea templului din Ierusalim; ace~tia Scrierile descoperite in 1940, Manuscmele
au dus 0 viat~ foarte grea, fiind majoritatea de la Marea Moarta, dovedesccat de putemic~
servitori, pan~ la ocuparea Palestinei de c~tre era agitatia religioas~in aceaperioada de timp.
romani in 63 i.e.n., cucerire care a transforrnat Din punct de vedere politic ~i religios, Iudeea
Palestinain provincia Iudeea. se afla i~ pragul unor transform~ri dramatice.
Un dumnezeu atotputernic
jntre timp religia ebraic~ -iudaismul -a
reu~it s~ se disting~ de celelalte printr-o serie
de Ws~turi aparte. Durnnezeul evreilor a in-
cetat s~ mai fie local ~i limitat, fiind conceput
ca un durnnezeu unic, universal ~i atotputer-
nic. De asemenea, acesta nu era doar al
regilor ~i al preotilor. Probabil datori~ istoriei
tulburate a evreilor, religia nu reprezenta un
atribut al statului, ci exista ca o serie de cre-
dinte independente oferite tuturor prin inter-
mediul scripturilor, ~i interpretat~ ~i reinnoit~
de inv~tati ~i profeti, care puteau contrazice
autorit~tile, fie evreie~ti, fie sWine. ~
Evreii se considerau Poporul Ales, iar cre-
dinta lor intr-un singur durnnezeu nu putea fi
cbmpromis~ de alte religii, nici nu puteau
O Un mormant O Mascafunerara
antic, cel al regelui din 1200 i.e.n. -de
David conform legen- pe vremea cand filis-
dei, supravegheaza tenii s-au stabilit pe
ora~ul lerusalim. coasta Canaanului.
28
Istorie universal~ 7- CMLIZATIA GREAcA