OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ

Rm. Vâlcea, 1 - 6 februarie 2009

Proba
de
Laborator VII
2 februarie 2009

Lucrarea B

Determinarea densităŃilor lichidelor dintr-un amestec omogen

Materiale la dispoziŃie (fig. 1)

P Q
A B

Fig. 1

1) suport;
2) riglă metalică cu orificii;
3) cârlige – 3 bucăŃi;
4) talere de balanŃă – 2 bucăŃi;
5) pahare Berzelius gradate, identice, 150 ml – 2 bucăŃi (P şi Q);
6) flacon cu lichid, A;
7) flacon cu lichid, B;
8) discuri cu mase cunoscute;

1
 9) cutie cu nisip;
10) seringă cu tub;
11) lavetă.

În unul din vasele A şi B se află, în amestec, volume egale din două lichide
miscibile diferite (nu se ştie în care din vase), iar în celălalt vas se află, în amestec, mase
egale din aceleaşi două lichide miscibile diferite. Volumele şi masele amestecurilor
lichide omogene din cele două vase sunt diferite.

CerinŃe
a) Să se identifice vasul în care se află fiecare tip de amestec.
b) Să se determine densitatea fiecărui lichid din amestec.

Anexă algebrică
Se cunoaşte forma generală a soluŃiei ecuaŃiei de gradul 2:
ax 2 + bx + c = 0;
− b ± b 2 − 4ac
x1, 2 = .
2a
Pentru un sistem de două ecuaŃii, cu două necunoscute, de forma:
x+ y
= a;
2
2 xy
= b,
x+ y
soluŃia generală este:
x1, 2 = a ± a 2 − ab ; y1, 2 = a m a 2 − ab .

Lucrare propusă de prof. dr. Mihail Sandu

G.Ş.E.A.S. Călimăneşti

2
 OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ
Rm. Vâlcea, 1 - 6 februarie 2009

Proba
de
Laborator VII
2 februarie 2009

Lucrarea B

Determinarea densităŃilor lichidelor dintr-un amestec omogen

Barem de notare
Lucrarea B ParŃial Punctaj
B. Barem de notare - Lucrarea B 10
a) Identificarea vasului în care se află fiecare tip de amestec. 5,00
1) Dacă ρ1 şi ρ 2 sunt densităŃile celor două lichide din fiecare 1,00
amestec, atunci:
- densitatea lichidului rezultat din amestecul unor volume egale este:
m m + m2 m1 + m2 ρ1V1 + ρ 2V1 ρ1 + ρ 2
ρ'= = 1 = = = ;
V V1 + V2 2V1 2V1 2
- densitatea lichidului rezultat din amestecul unor mase egale este:
m m + m2 2m1 2m1 2 ρ1 ρ 2
ρ" = = 1 = = = ,
V V1 + V2 V1 + V2 m m ρ1 + ρ 2
1
+ 1

ρ1 ρ2
pentru care se demonstrează că ρ ' > ρ ".
Într-adevăr:
ρ1 + ρ 2 2 ρ1 ρ 2
> ;
2 ρ1 + ρ 2
( ρ 1 + ρ 2 ) 2 > 4 ρ 1 ρ 2 ; ( ρ 1 − ρ 2 ) 2 > 0.
2) Se montează elementele balanŃei cu braŃe egale, aşa cum indică 0,50
figura 1. Pe fiecare taler al balanŃei se pune un pahar Berzelius şi se
echilibrează balanŃa, dacă este cazul, folosind nisip din cutia dată.

3
 Fig. 1
3) În paharele identice P şi Q se pun volume egale din cele două 0,50
amestecuri, aflate în vasele A şi respectiv B, VA = VB . DensităŃile
amestecurilor din vasele P şi Q sunt:
m m m
ρA = A ; ρ B = B = B ,
VA V B VA
astfel încât masele lichidelor din vasele P şi Q sunt:
mA = ρ AVA ; mB = ρ BVA .
4) Aşezăm paharele P şi Q pe talerele balanŃei cu braŃe egale. Dacă se 1,50
întâmplă dezechilibrul reprezentat în desenul a din figura 2, însemnează că
mA > mB , ceea ce implică ρ A > ρ B .

Q P

P Q
mB mA
mA a b mB

Fig. 2
Concluzie:
ρ1 + ρ 2 2 ρ1 ρ 2
ρA = ρ ' = ; ρ B = ρ" = .
2 ρ1 + ρ 2
Dacă se întâmplă dezechilibrul reprezentat în desenul b, însemnează că
mA < mB şi ρ A < ρ B , astfel încât ρ A = ρ " şi ρ B = ρ '.
ObservaŃie: în experimentul propus se întâmplă dezechilibrul
reprezentat în desenul a din figura 2, ceea ce dovedeşte că în vasul A se află în

4
amestec volume egale din cele două lichide, iar în vasul B se află în amestec
mase egale din cele două lichide;
ρ + ρ2 2 ρ1 ρ 2
ρA = ρ ' = 1 ; ρ B = ρ" = .
2 ρ1 + ρ 2
5) În paharele identice P şi Q, aşezate pe talerele balanŃei cu braŃe egale 1,50
se pun mase egale din cele două lichide, aflate în vasele A şi respectiv B,
mA = mB . BalanŃa va fi în echilibru, aşa cum arată desenele a şi b din figura 3.

Q
P P Q
VB VA
VA b VB
a
Fig. 3
DensităŃile amestecurilor din vasele P şi Q sunt:
m m m
ρA = A ; ρB = B = A ,
VA VB VB
astfel încât volumele lichidelor din cele două vase sunt:
m m
VA = A ; VB = A .
ρA ρB
Dacă VA > VB , aşa cum indică desenul a, însemnează că:
ρA < ρB ;
2 ρ1 ρ 2 ρ + ρ2
ρ A = ρ" = ; ρB = ρ' = 1 .
ρ1 + ρ 2 2
Dacă VA < VB , aşa cum indică desenul b, însemnează că:
ρA > ρB ;
ρ + ρ2 2 ρ1 ρ 2
ρA = ρ' = 1 ; ρ B = ρ" = .
2 ρ1 + ρ 2
ObservaŃie: în experimentul propus se întâmplă dezechilibrul
reprezentat în desenul a din figura 2, ceea ce dovedeşte că în vasul A se află în
amestec volume egale din cele două lichide, iar în vasul B se află în amestec
mase egale din cele două lichide;
ρ + ρ2 2 ρ1 ρ 2
ρA = ρ ' = 1 ; ρ B = ρ" = .
2 ρ1 + ρ 2
b) Determinarea densităŃilor lichidelor din amestec. 4,00
1) Să admitem varianta:
ρ + ρ2 2 ρ1 ρ 2 0,50
ρA = ρ' = 1 ; ρ B = ρ" = .
2 ρ1 + ρ 2
2) Utilizând balanŃa cu braŃe egale, masele marcate şi paharul
Berzelius gradat, se fac determinări pentru calculul densităŃii fiecărui amestec. 1,50

5
 Se completează tabelul de mai jos.
Nr. mA VA ρA ρ A,mediu mB VB ρB ρ B,mediu
3
det. (g) (cm ) (g/cm ) (kg/m3)
3 (g) (cm3) (g/cm3) (kg/m3)
1 930,35 903,24
….
5
3) Se rezolvă sistemul:
ρ1 + ρ 2 2 ρ1 ρ 2
ρ A,mediu = ; ρ B,mediu = ;
2 ρ1 + ρ 2
 ρ1 + ρ 2 = 2 ρ A,mediu ;

 ρ1 ρ 2 = ρ A,m ρ B,m ;
ρ 2 = 2 ρ A,m − ρ1 ; ρ1 (2 ρ A,m − ρ1 ) = ρ A,m ρ B,m ;
ρ12 − 2 ρ A,m ρ1 + ρ A,m ρ B,m = 0;
2 ρ A,m ± 4 ρ A,2 m − 4 ρ A,m ρ B,m
(ρ1 )1, 2 = ; 2,00
2
(ρ1 )1,2 = ρ A,m ± ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m );
(ρ 2 )1,2 = 2 ρ A,m − (ρ1 )1, 2 ;
(ρ 2 )1, 2 = ρ A,m m ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m ).
Să admitem că ρ1 < ρ 2 . Rezultă:
ρ1 < ρ A,m < ρ 2 ;
(ρ1 )1 = ρ A,m + ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m ) < ρ A,m ;
ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m ) < 0,
rezultat inacceptabil; (ρ1 )1 soluŃie inacceptabilă;
(ρ1 )2 = ρ A,m − ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m ) < ρ A,m ;
ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m ) > 0,
rezultat acceptabil; (ρ1 )2 soluŃie acceptabilă;

ρ1 = ρ A,m − ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m ) = 771,59

kg
;
m3
(ρ 2 )1, 2 = ρ A,m m ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m ) > ρ A,m ;
(ρ 2 )1 = ρ A,m − ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m ) > ρ A,m ;
− ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m ) > 0,
rezultat inacceptabil; (ρ 2 )1 soluŃie inacceptabilă;
(ρ 2 )2 = ρ A,m + ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m ) > ρ A,m ;
ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m ) > 0,

6
rezultat acceptabil; (ρ 2 )2 soluŃie acceptabilă;

ρ 2 = ρ A,m + ρ A,m (ρ A,m − ρ B,m ) = 1089,16

kg
.
m3
Oficiu 1,00