_ Cuadrice nedegenerate la forma canonicã _ 75

2
ecuaþia cuadricei devine: 1x   My   c  0 . Dupã o eventualã translaþie obþinem o
ecuaþie de tipul III în care   0 .
Observaþie. O cuadricã  se spune cã este o cuadricã nedegeneratã dacã
  0 ºi degeneratã dacã   0 . O cuadricã  pentru care   0 se spune cã este de
gen eliptic dacã toate valorile proprii au acelaºi semn (vezi ecuaþia I din teorema de
mai sus) ºi de gen hiperbolic în caz contrar. O cuadricã  pentru care   0 se spune cã
este de gen parabolic.
În continuare vom arãta cã, bazându-ne pe ecuaþiile din teorema 2.1, se pot obþine
17 tipuri de cuadrice, inclusiv mulþimea vidã. Fiecare din cele 17 tipuri de cuadrice va fi
descris folosind o ecuaþie simplã numitã forma canonicã.

§3. Cuadrice nedegenerate la forma canonicã

0. Sfera. Fie C a, b, c un punct ºi r  0 . Atunci sfera de centru C ºi razã r este

mulþimea punctelor M  x ,y,z  pentru care d  M , C  r . Deci  xa 2 yb 2zc 2 r 
  xa  yb  zc  r 2  x 2y 2z 22ax2by 2cz a 2b 2 c 2  r 2  0 .
2 2 2

Aºadar sfera este o cuadricã. Reciproc, se aratã uºor (prin restrângere de pãtrate) cã orice
cuadricã  :a11x 2  a22 y 2  a33z 2    a44 0 , pentru care a11 a22  a33 0 ºi
a12  a23 a13 0 este o sferã care poate degenera într-un punct, sau chiar mulþimea vidã.
1. Elipsoidul. Cuadrica  care are ecuaþia canonicã
x2 y2 z2
  1  0
a2 b2 c2
cu a, b, c  0 , se numeºte elipsoid. Se z
constatã uºor cã   0 ºi   0 , c
1 1 1
valorile proprii fiind , ºi ,
a 2
b 2
c2 -a
-b
ele au acelaºi semn, deci  este de
gen eliptic. Deoarece   0 ,  este O
o cuadricã cu centru (centrul cuadricei b
este chiar originea). Cum funcþia a
y
x2 y2 z2
f  x , y, z      1 este
a2 b2 c2 x
funcþie parã în raport cu cele trei -c
variabile, rezultã cã planele de coordonate sunt plane de simetrie pentru cuadrica
 . De aici rezultã cã axele de coordonate sunt axe de simetrie pentru  . Numerele
a, b, c se numesc semiaxe. Intersecþiile elipsoidului  cu plane paralele cu planul xOy sunt
76 __ CUADRICE _
x2 y2 k2
conice de forma:    1 2 .
 a2 b2 c
z  k

Pentru k    c, c obþinem elipse, pentru k  c,c obþinem câte un punct,
iar pentru k   , c c, obþinem mulþimea vidã.
Rezultate asemãnãtoare sunt valabile ºi în cazul intersecþiei elipsoidului  cu
plane paralele cu planul xOz sau plane paralele cu planul yOz . Þinând cont de consideraþiile
de mai sus aspectul elipsoidului  este cel din figurã.
Este evident cã sfera se obþine ca un caz particular de elipsoid, anume
pentru a  b  c  r .
2. Hiperboloidul cu o pânzã. Cuadrica  care are ecuaþia canonicã
x2 y2 z2
  1  0
a2 b2 c2
cu a, b, c  0 , se numeºte hiperboloid cu o pânzã.
1 1 1
Se constatã uºor cã   0,   0 . Valorile proprii fiind 2
, 2
, ,
a b c2
rezultã cã  este o cuadricã de gen hiperbolic ºi cum   0 , ea admite centru (centrul
cuadricei  se aflã în origine) .
Hiperboloidul cu o pânzã are aceleaºi simetrii ca ºi elipsoidul. Intersecþiile
z cuadricei  cu plane paralele cu planul xOy sunt
elipse de forma:
 x 2 y2 k2
 2  2  1  2 pentru orice k R .
a b c
z  k

Intersecþiile cuadricei  cu plane y  k sunt
-b -a x 2 2 2
z k
b hiperbole de forma:    1  2 pentru orice
a  a2 c2 b
y
y  k

k R \ b, b . Pentru k b, b obþinem câte douã
x

drepte concurente. Un rezultat asemãnãtor obþinem ºi în

cazul intersecþiei cu plane de forma x  k . Þinând cont
de consideraþiile de mai sus, hiperboloidul cu o pânzã
are aspectul din figura alãturatã.
3. Hiperboloidul cu douã pânze. Cuadrica  care are ecuaþia canonicã
2 2 2
x y z
2

1 0 2

a b c2
cu a, b, c  0 se numeºte hiperboloid cu douã pânze.
_ Cuadrice nedegenerate la forma canonicã _ 77
1 1 1
ªi în acest caz se vede cã   0,   0 . Valorile proprii fiind 2
, 2
, ,
a b c2
rezultã cã  este o cuadricã de gen hiperbolic cu centru ºi anume originea. Hiperboloidul cu
douã pânze are aceleaºi simetrii ca ºi hiperboloidul
z
cu o pânzã. Intersecþiile cu plane z  k sunt
 x 2 y2 k 2
   1
conice de forma  a2 b2 c2 . Pentru
z  k

O
k ,c c,  obþinem elipse, pentru
k c, c se obþine câte un punct, iar pentru y

k  c, c se obþine mulþimea vidã. x

Intersecþiile cuadricei  cu plane
 x2 z2 k2
   1 
paralele cu planul xOz sunt hiperbole de forma:  a 2 c 2 b 2 . Un rezultat
y  k

asemãnãtor se obþine ºi în cazul intersecþiei lui  cu plane de forma x  k .
3.1. Observaþie. Fãcând un calcul asemãnãtor celor de mai sus se constatã cã,
x2 y2 z2
intersectând hiperboloidul cu o pânzã    1  0 sau hiperboloidul cu douã
a2 b2 c2
x2 y2 z2
pânze   1 0, cu
a2 b2 c2
plane care conþin axa Oz , se obþin
niºte hiperbole. Mulþimea asimptotelor
acestor hiperbole formeazã un con
având ecuaþia:
x2 y2 z2
   0,
a2 b2 c2
con numit con asimptotic al
hiperboloidului.

3.2. Observaþie. În cazul în care  este un elipsoid sau un hiperboloid, numerele

reale a , b , c din ecuaþia canonicã a lui  se numesc semiaxele cuadricei. Ele se
78 __ CUADRICE _
exprimã în funcþie de ,  ºi valorile proprii ale lui  într-o manierã asemãnãtoare
celei din observaþia 4.5 cap. III.
4. Paraboloidul eliptic. Cuadrica  care are ecuaþia canonicã

x2 y2
z 
a2 b2
cu a, b, c  0 , se numeºte paraboloid eliptic.
Se constatã uºor cã   0,   0 , deci  este o cuadricã de gen parabolic. Nu are
x2 y2
centru de simetrie. Deoarece funcþia f  x, y, z  2
  z este parã în raport cu x ºi y
a b2
rezultã cã planele x  0 ºiy  0 sunt plane de simetrie, deci axa Oz este axã de simetrie.
 x 2 y2
  k
Intersecþiile lui  cu plane z  k sunt conice de forma:  a2 b2 . Pentru orice
z z  k

k  0 se obþin elipse, pentru k  0 se
obþine un punct, iar pentru k  0 se obþine
mulþimea vidã. Intersecþiile cuadricei  cu
plane y  k sunt parabole de forma:
 x2 k2
z  2  2
 a b , un rezultat asemãnãtor având
y  k

loc ºi în cazul intersecþiei lui  cu un plan de
forma x  k . Þinând cont de cele de mai sus,
y paraboloidul eliptic are aspectul din figura
x
alãturatã.
5. Paraboloidul hiperbolic. Cuadrica  care are ecuaþia canonicã

x2 y2
z 
a2 b2
cu a, b, c  0 , se numeºte paraboloid hiperbolic.
ªi în acest caz   0,   0 , aºadar  este o cuadricã de gen poarabolic, fãrã
centru. Paraboloidul hiperbolic are aceleaºi simetrii ca ºi paraboloidul eliptic. Intersecþiile
 x 2 y2
  k
lui  cu plane z  k sunt conice de forma:  k :  a2 b2 .
z  k

Pentru k  0 se obþin hiperbole, iar pentru k  0 se obþine reuniunea a douã drepte
_ Cuadrice nedegenerate la forma canonicã _ 79
concurente. Un rol important în stabilirea formei cuadricei  îl au conicele:
x2 y2
 k :  k,
a2 b2
curbe ce reprezintã proiecþiile conicelor k pe planul z  0 . Curbele  k se mai numesc
curbele de nivel ale mulþimii  .
z
Intersecþiile lui  cu plane y  k sunt y
parabole de forma:
 x2 k 2
z  2  2
 a b x
y  k ,

parabole situate în planele y  k cu
deschiderea corespunzãtoare sensului
pozitiv al axei Oz . Intersecþiile lui 
cu plane x  k sunt parabole de forma:
 y
y2 k 2
z 2  2
 b a
x  k ,

parabole situate în planele x  k având
deschiderea corespunzãtoare sensului O x
negativ al axei Oz .
Þinând cont de cele de mai sus,
paraboloidul hiperblic ºi curbele de
nivel  k au aspectul alãturat.
6. Elipsoidul imaginar. Cuadrica  care are ecuaþia canonicã
2 2
x y z2

1 0, 
a2 c2 b2
se numneºte elipsoid imaginar, de „semiaxe“ ia, ib, ic . Denumirea acestei cuadrice este
datoratã analogiei ecuaþiei canonice cu ecuaþia canonicã a unui elipsoid ºi a faptului cã
aceastã cuadricã este de fapt mulþimea vidã.

§6. Cuadrice degenerate la forma canonicã

În acest paragraf vom trece în revistã tipurile de cuadrice pentru care   0 .
Pentru a pune în evidenþã cã, în total, existã 17 tipuri de cuadrice, vom continua
numerotarea începutã în paragraful precedent.
7. Conul. Cuadrica  care are ecuaþia canonicã
x2 y2 z2
  0
a2 b2 c2
80 __ CUADRICE _
cu a, b, c  0 este un con. z
Deoarece   0 ,  este o cuadricã cu centru ºi
anume originea. Cuadrica  admite axele de coordonate ca
axe de simetrie ºi planele de coordonate ca plane de simetrie.
Intersecþiile cuadricei  cu plane paralele cu planele de
y
coordonate se studiazã ca în paragraful precedent.
Cuadrica  are aspectul din figura alãturatã.
O categorie aparte de cuadrice o constituie cuadricele x
 : f  x, y  0 , unde f  x , y este o funcþie polinomialã
de gradul al doilea. Având în vedere cã ecuaþia f  x, y  0
nu depinde de z , rezultã uºor cã o asemenea cuadricã poate fi gânditã ca reuniunea tuturor
 f  x , y  0
dreptelor paralele cu Oz ºi care intersecteazã conica  , deci  este un
z  0
cilindru cu generatoarea paralelã cu Oz ºi având ca secþiune dreaptã conica  .
8. Cilindrul eliptic. Cuadrica  care are ecuaþia z
canonicã x2 y2
:  1  0
a2 b2
cu a, b  0 , este un cilindru eliptic. O

Deoarece   0,   0 cuadrica  are o x

infinitate de centre situate pe axa Oz . De asemenea axele y
de coordonate sunt axe de simetrie, iar planele de coordonate
sunt plane de simetrie. Cilindrul eliptic are aspectul din figura de mai sus.
9. Cilindrul hiperbolic. Cuadrica  care are ecuaþia canonicã
y x2 y2
z  1 0
a2 b2
cu a, b  0 , este un cilindru hiperbolic .
Cuadrica  are aceleaºi simetrii ca ºi un
cilindru eliptic . Secþiunea dreaptã este
O x hiperbola
 x 2 y2
  1
 :  a2 b2 .
z  0

Aspectul cuadricei  este cel din figurã.
10. Cilindrul parabolic. Cuadrica  care are ecuaþia canonicã
_ Cuadrice degenerate la forma canonicã _ 81
2
y  2px