3.

PLAGIATUL ȘI CITAREA
CURS 2

1
 PLAGIATUL - DEFINIRE
 Conform legii nr. 206/2004 (art. 4, lit. d) privind buna conduită în cercetarea științifică,
dezvoltarea tehnologică și inovare: „plagiat - însușirea ideilor, metodelor, procedurilor,
tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care
acestea au fost obținute, prezentându-le drept creație personală”

Conceptual, plagiatul este definit ca:

 „Operă literară, artistică sau științifică a altcuiva, însușită (integral sau parțial) și prezentată
drept creație personală”. (DEX-Dicționarul explicativ al limbii române, Editura: Univers
Enciclopedic, 2007)
 „Preluarea ideilor, cuvintelor, limbajului unei alte persoane fără a cita sau fără a cita în mod
adecvat în lucrarea proprie sursa informației” (Shafir, 2014)
 „Preluare prin recunoaștere inadecvată a unor componente intelectuale (idei, text, date,
metode) din opera unui alt autor, în cadrul unei opere difuzate sub semnătură proprie”
(Popescu, 2018)
2
 Copierea unor pasaje întregi din lucrările altor persoane în propriile teme
(eseuri, referate, lucrări de licență, de disertație sau teze de doctorat) sau
folosirea unor înregistrări, imagini fără a cita autorul;

Folosirea ideilor sau a opiniilor exprimate de alte persoane și a

informațiilor publicate în lucrări sau prezentări publice fără a menționa
proveniența acestora;
SITUAȚII DE
PLAGIAT Parafrazarea cuvintelor sau a creației altor autori, prin folosirea unor
sinonime sau schimbarea topicii, fără a indica autorul;

Prezentarea lucrării realizate de o altă persoană ca fiind creația studentului.

3
 PLAGIAT

VOLUNTAR INVOLUNTAR

Însușirea conștientă a
Utilizarea fără intenție
ideilor, cuvintelor,
unor idei, formulări
datelor sau
sau cuvinte, fără a
rezultatelor cercetării
preciza sursa sau
sau muncii altei
citând-o greșit
persoane

4
 MOTIVELE
PLAGIATULUI
VOLUNTAR
 dorința de a obține note mari sau frica
de a nu pica un examen;
 când studentul nu înțelege materia la
care trebuie să realizeze tema sau nu a
înțeles indicațiile primite de la profesor;
 când studentul nu consideră
importantă atribuirea surselor;
 când studentul nu lucrează din timp la
realizarea temei primite și lasă acest
lucru pe ultimul moment;
 gândul că este cea mai ușoară
modalitate de a realiza o temă.
5
MOTIVELE
PLAGIATULUI
INVOLUNTAR
 necunoașterea în profunzime a
regulilor de citare și de atribuire a
sursei;
 lipsa unui exercițiu continuu al citării în
realizarea temelor;
 modalitatea defectuoasă de organizare
a unei lucrări aflate în faza de
redactare, când studentul uită să pună
ghilimele la un paragraf preluat dintr-o
altă lucrare;
 lipsa de atenție la redactarea unei
lucrări.
 1. Clona
10. Plagiatul 2. Copierea
de tip sau Copy-
agregat Paste

3. Plagiatul
9. Plagiatul
prin citare
mascat
parțială

Tipuri de
plagiat
4. Plagiatul
8. Plagiatul
prin
prin confuzie
parafrazare

7. Plagiatul 5. Plagiatul
hibrid 6. prin mixare
Autoplagiere
(Plagiatul
prin
reciclare)
6
 • Preluarea și prezentarea lucrării altui autor, cuvânt cu
1. Clona cuvânt, ca fiind propria lucrare.

2. Copierea • Preluarea și folosirea cuvânt cu cuvânt a unor

fragmente din lucrarea altui autor fără citare corectă,
(Copy-Paste) prin atribuirea sursei și utilizarea ghilimelelor.

Varianta originală Varianta plagiată

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat,
lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse.
Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-
au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90%
din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.” (Nye, Joseph,
7 2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.)
Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat,
lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse.
Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-
au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90%
din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.
 3. Plagiatul • Preluarea de conținut dintr-o singură sursă, asupra căruia se fac intervenții
prin citare minimale. În cazul acestui tip de plagiat sursa originală poate să nu fie
indicată deloc sau poate să fie menționată prin notă de subsol sau
parțială paranteze, însă nu și prin plasarea între ghilimele a textului preluat.

Varianta originală Varianta plagiată

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat,
lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse.
Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-
au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90%
din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.” (Nye, Joseph,
2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.)
Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unei țări, lipsa
lor nu este un indice al unei puteri economice mici.
Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de import. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au
exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de
bază, America depindea de importuri pentru aproape 90% din
necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel (Nye, 2012, p.81).

8
 4. Plagiatul • Cuvintele cheie sau unele porțiuni din propoziție sau frază sunt
prin înlocuite cu cuvinte sau expresii sinonimice, dar conținutul de
bază este păstrat, sursa originală nefiind menționată.
parafrazare

Varianta originală Varianta plagiată

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat,
lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse.
Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-
au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90%
din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.” (Nye, Joseph,
2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.)
Deși resursele naturale nu există pe teritoriul unui stat, acest
lucru nu este un indicator al unei puteri economice reduse.
Vulnerabilitatea unei țări își pune amprenta pe multe variabile, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de import. În anii ‘70, o serie de specialiști și-au exprimat
reținerea cu privire la dependența Statelor Unite de materii
prime achiziționate de pe alte piețe și, așadar, de vulnerabilitatea
lor. Din 13 materii prime industriale de bază, America depindea
de achiziții externe pentru aproape 90% din necesarul de
aluminiu, crom, mangan și nichel.

9
 5. Plagiatul • Porțiuni de propoziție sau frază sunt preluate din
mai multe surse și sunt folosite în așa fel încât să
prin mixare se potrivească.

Varianta originală Varianta plagiată

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat,
lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse.
Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-
au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90%
din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.” (Nye, Joseph,
2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.)
Statele fac eforturi să modeleze structura piețelor spre avantajul
propriu, chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul lor.
Vulnerabilitatea unei țări influențează multe aspecte, însă analiștii
nu au luat în calcul sursele alternative de materii prime și
diversitatea surselor de aprovizionare. Unii specialiști și-au
exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
SUA de materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor,
însă proiecțiile au fost inexacte din mai multe motive.

10
 6. Autoplagiere • Utilizarea propriei munci a autorului, folosită anterior într-o
altă lucrare publicată, la care au fost aduse modificări
(Plagiatul prin minimale, fără a se specifica (cita) faptul că respectivul text
reciclare) a mai fost publicat anterior.

Varianta originală Varianta plagiată

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat,
lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse.
Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-
au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90%
din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.” (Nye, Joseph,
2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.)
În situația în care resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui
stat, acest lucru nu este un indice al unei puteri economice
reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte,
iar aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de aprovizionare. În anii ‘70, unii analiști și-au exprimat
rezerva cu privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de
materii prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. Din 13
materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de
importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom,
mangan și nichel.

11
 7. Plagiatul • Se combină surse citate corect cu propoziții,
fraze sau paragrafe copiate fără referire la
hibrid sursa originală.

Varianta originală Varianta plagiată

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat,
lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse.
Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-
au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90%
din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.” (Nye, Joseph,
2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.)
Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat,
lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse.
„Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de aprovizionare” (Nye, 2012, p. 81). De exemplu, în anii
‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la
dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii prime
importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor. „Din treisprezece
materii prime industriale de bază, Statele Unite depindeau de
importuri pentru aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom,
mangan și nichel” (Nye, 2012, p. 81).

12
 8. Plagiatul prin • Combină propoziții, fraze sau paragrafe
întregi din surse diferite care nu sunt
confuzie atribuite.

Varianta originală Varianta plagiată

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat,
lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse.
Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-
au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90%
din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.” (Nye, Joseph,
2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.)
Uneori oamenii pun semnul egalității între înzestrarea generoasă
cu resurse naturale și puterea economică, dar relația este
complicată. Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul
unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice
reduse. Proiecțiile vulnerabilității SUA la penuria de materii prime
au fost inexacte pentru că nu s-a reușit luarea în calcul a
tehnologiei și alternativelor. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști
și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare
a Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor.

13
 • Folosirea unor referințe inexistente sau inexacte despre autorii
9. Plagiatul lucrărilor sau materialele de proveniență a datelor. Autorul încearcă
mascat să dezinformeze și oferă informații eronate cu privire la sursa
folosită, scopul fiind, de fapt, de a ascunde faptul că a plagiat.

Varianta originală Varianta plagiată

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat,
lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse.
Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-
au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90%
din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.” (Nye, Joseph,
2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.)
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat,
lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse”,
indică o analiză a The Economist. „Vulnerabilitatea unei țări
influențează multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența
unor înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare. De
exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au exprimat îngrijorarea cu
privire la dependența tot mai mare a Statelor Unite de materii
prime importate și, așadar, de vulnerabilitatea lor”, arată o
analiză a Băncii Mondiale. „Din treisprezece materii prime
industriale de bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru
aproape 90% din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel”
(B. Moore, 1999, p. 21).

14
 • Autorul folosește în lucrare în mod corect atribuirea sursei
10. Plagiatul de originale, prin referire la aceasta și utilizarea ghilimelelor,
tip agregat însă lucrarea nu conține niciun fel de contribuție originală
fiind o simplă însăilare de citate.

Varianta originală Varianta plagiată

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare pe teritoriul unui stat,
lipsa lor nu este un indice al unei puteri economice reduse.
Vulnerabilitatea unei țări influențează multe alte aspecte, iar
aceasta depinde de existența unor înlocuitori și de diversitatea
surselor de aprovizionare. De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-
au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90%
din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel.” (Nye, Joseph,
2012, Viitorul puterii, Editura Polirom, Iași, p. 81.)
Joseph Nye (2012, p. 81) susține că „Chiar dacă resursele naturale
sunt rare pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este un indice al unei
puteri economice reduse. Vulnerabilitatea unei țări influențează
multe alte aspecte, iar aceasta depinde de existența unor
înlocuitori și de diversitatea surselor de aprovizionare”. Același
autor a arătat că „De exemplu, în anii ‘70, unii analiști și-au
exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime importate și, așadar, de
vulnerabilitatea lor. Din treisprezece materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de importuri pentru aproape 90%
din necesarul de aluminiu, crom, mangan și nichel” (Nye, 2012, p.
81).

15
 Versiunea originală Versiune plagiată Versiune neplagiată
Apariția și dezvoltarea Dezvoltarea managementului Managementul este un concept
conceptului de management corespunde unei evoluții a evolutiv, progresul societății
corespunde unde evoluții societății. Nevoia de claritate a determinându-i modelarea. În
progresive a societății. Dacă prezentării conduce la opoziția acest sens, Matei (2006:13)
anumite evoluții au fost rapide, dintre o concepție tradițională și sugerează că prezentarea
nevoia de claritate a prezentării una modernă, dacă anumite managementului „determină
conduce la opoziția dintre o evoluții au fost rapide. opoziția dintre o concepție
concepție tradițională și una tradițională și una modernă”.
modernă.
Matei Lucica. 2006. Managemnt Motivație: 1. autorul a schimbat Motivație: 1. autorul prezintă
public, ed. a 2- a, Ed. doar câteva cuvinte și a textul original cu propriile sale
Economică. Bucureşti. p.13. schimbat structura propoziției cuvinte;
originale; 2. autorul folosește ghilimele
2. autorul nu a citat sursa. atunci când folosește cuvintele
autorului sursă și citează corect
sursa.

16
 SOFTWARE DE DETECTARE A PLAGIATULUI
 Comerciale
 Gratuite
 Turnitin
 Chimpsky
 Safe Assign
 CitePlag
 Attributor
 CopyTracker
 Copyscape
 BlaBlaWriting
 Iparadigms: Ithenticate
 eTBLAST
 Plagiarismdetect
 Plagium
 PlagScan
 SeeSources
 Urkund
 DetectarePlagiat.ro
 Veriguide
 The Plagiarism Checker

17
 NU SE CONSIDERĂ PLAGIAT:
 Folosirea unor sintagme sau definiții scurte considerate că aparțin noțiunilor de bază din
specialitatea respectivă.
 „Cunoașterea comună” sau „cunoașterea universală”: cum ar fi evenimentele istorice, referințele
geografice, proverbele, folclorul popular.

Exemple:
- Nicolae Ceaușescu a fost condamnat la moarte și împușcat în ziua de 25 decembrie 1989 la
Târgoviște, în urma unui proces sumar.
- George Washington a fost primul președinte al Statelor Unite ale Americii.
- Uniunea Europeană are 28 de state membre.
- „Diavolii roșii” este denumirea pe care fanii o folosesc pentru Clubul de Fotbal Manchester United.

18
 CITAREA – STILURILE DE CITARE

• Stilul de citare = sistem de reguli pentru realizarea unui aparat bibliografic

informativ (care să-l ajute pe cititor să identifice ușor sursele citate).

• De ce să cităm?
Pentru a nu plagia.
Pentru a acorda public credit autorilor.
Pentru a da credibilitate lucrării – mai multe surse citate demonstrează
o documentare aprofundată.
Cititorul poate verifica sursele și se poate informa din acestea.
19
 REGULI DE CITARE

Stilul de citare trebuie să fie unic pe parcursul întregii lucrări.

Fiecare citat trebuie însoțit de referința la sursă, unde se specifică

numele autorului, titlul lucrării, locul de apariție, editura, anul, pagina
sau alte informații în funcție de tipul de sursă.

Se recomandă reproducerea ideii centrale a textului folosind propriile

cuvinte și menționând sursa.

20
 REGULI DE CITARE

Dacă se citează cuvânt cu cuvânt textul trebuie să fie între ghilimele.

Citatul trebuie să fie complet sau dacă se omit fragmente din acesta se
marchează prin puncte de suspensie fără a afecta textul citat.

Citatele mai lungi de trei rânduri se scriu sub forma unui paragraf separat,
retras puțin față de marginea din stânga a textului, şi scris cu fonturi mai mici.

21
 EXEMPLU

O primă descriere făcută de un călător străin în Valahia este cea a lui

William Wilkinson în 1820:
„Courté d’Argis […] Tot exteriorul este în întregime sculptat în marmură, ceva în
stilul clopotniței Sfântului Ștefan din Viena, dar mult mai elegantă. Aceasta
produce un efect foarte frapant; și, fiindcă și-a păstrat perfect frumusețea
originală, este cu siguranță un monument cu care valahii se pot mândri în orice
parte a Europei.” [2]

22
 CITAREA TREBUIE SĂ INCLUDĂ:

Numele autorului

Titlul lucrării/textului/imaginii/înregistrării

Când și unde a fost publicat textul

Pagina sau paginile

23
 TIPURI DE SURSE
 Carte
Day A., Braking of road vehicles. Amsterdam: Butterworth-Heinemann (Elsevier), 2014.
 Capitol de carte
Welch, Evelyn, “Art and the Household”, in Art in Renaissance Italy 1350-1500, Oxford University Press, 1997, pp. 275-311
 Studiu dintr-un volum colectiv
Bal, Mieke, “Ecstatic Aesthetics: Metaphoring Bernini”, in Farago, Claire; Zwijnenberg, Robert (eds.), Compelling Visuality. The
Work of Art in and out of History, University of Minnesota Press, Minneapolis, Londra, 2003, pp. 1-30
 Articol de revistă
Kinkaid N. M., O’Reilly O. M., și Papadopoulos P., „Automotive disc brake squeal”, J. Sound Vib., vol. 267, nr. 1, pp. 105-166, 2003.

 Pagină web
„EuroLine Disc Brake Pads | Bosch Auto Parts”. [Online]. Disponibil la: https://www.boschautoparts.com/en/auto/brakes/euroline-
disc-brake-pads. [Data accesării: 06-iun-2017].

24
 METODE DE CITARE
Metoda de citare
numerică
„Cercetarea științifică, pe de altă parte, nici nu poate
fi imaginată azi fără un transfer de informații intens,
ordonat, direcționat, deschis, nuanțat.” [4] sau (4),
sau 4
Bibliografie
1. CERGHIT, Ion. Metode de învățământ. Iași: Polirom, 2006.
315 p. ISBN 973-46-0175-X.
2. MIEGE, Bernard, STAII, Adrian. Informaţie şi comunicare: în
căutarea logicii sociale. Iaşi: Polirom, 2008. 270 p. ISBN 978-
973-46-0753-2.
3. PALII, Alexei. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf, 2005.
296 p. ISBN 9975-924-50-6.
4. STOICA, Ion. Informaţie şi cultură. Bucureşti: Editura
Tehnică, 1997. 227 p. ISBN 973-31-1097-3.
25
Metoda de citare a
primului element și a
datei de publicare
„Limbajul este principalul cod prin care sunt transmise
și însușite conținuturile informaționale și programele
acționale ale sistemului psihic individual…”
(Buzdugan, 2008, p. 73)
Bibliografie
1. BUZDUGAN, Tiberiu (2008). Psihologia pe interesul tuturor.
București: Editura Didactică și Pedagogică, p. 73. ISBN 978-
973-30-2355-5.
2. MODREA, Margareta (1998). Psihologia în exemple și
modele explicative. Focşani: Ed. Aliter, p. 43. ISBN 973-
97931-4-2.
3. NEACŞU, Ioan (2015). Metode și tehnici de învățare
eficientă. Iași: Polirom, pp. 27-28. ISBN 978-973-46-5146-7.
 Stilul APA
(American
Psychological Stilul MLA
Association) (Modern
Stilul ISO 690 Științe sociale, Language
Toate domeniile economie, Association)
(ISO 690:2012) educație Științe
umaniste, arte,
studii etc.

Stilul IEEE
Institute of Stilul Chicago
Electrical and Științe
Electronic umaniste, arte
Engineers

Tipuri
de Stilul Turabian
Lucrări
Stilul Elsevier -
Harvard stiluri cercetare,
disertaţii, teze
doctorat

Stilul ACS
Stilul American
Vancouver Chemical
Society
Stilul ASA Stilul AMA
American American
Sociological Medical
Association Association

26
 INSTRUMENTE SOFTWARE DE ORGANIZARE A CITĂRILOR

 Open Access  On-line (Web based)

 Zotero  Aigaion
 Connotea  CiteULike
 JabRef  Connotea
 KbibTeX  Mendeley
 RefWorks

 Cu licență
 EndNote
 Mendeley
 Reference manager
 RefWork

27