VALORI ALE INTEGRITĂȚII ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

Integritatea în cercetarea științifică se asigură prin respectarea unor valori pe

care trebuie să le satisfacă atât cercetătorii cât și instituțiile de cercetare prin
principii, practici și produse de cunoaștere. Aceasta se sprijină, în esență, pe patru
valori: onestitate, responsabilitate, verificabilitate și validitate a cunoașterii. Toate
cele patru valori fundamentale ale integrității academice au o relativă autonomie și
lor le corespund principii de acțiune și tipuri de bune practici specifice. Între ele
există, însă, relații de interdependență.
Onestitatea este valoarea cu ample consecințe la nivelul integrității
academice. Un deficit de onestitate atrage după sine și o integritate redusă sub
aspectul responsabilizării, verificabilității și al asigurării unei cunoașteri valide.
Cercetătorii și instituțiile în care aceștia lucrează trebuie să consolideze încrederea
publică în cercetare prin onestitate în producerea datelor, în analizarea lor și în
raportarea rezultatelor. Pentru ca cercetarea să fie onestă este recomandat ca
cercetătorii să asigure:
a. concordanța între conduita de cercetare și autoprezentarea acesteia în
spațiul public;
b. concordanța între practica de cercetare proprie, personală sau
instituțională, și așteptările pozitive asociate cunoașterii științifice;
c. adoptarea unor procedee de lucru în conformitate cu scopurile și normele
valorizate majoritar-pozitiv în câmpul cercetării științifice, din perioada de aplicare a
Ghidului, chiar și atunci când vizibilitatea publică a practicilor efective este redusă.
Responsabilizarea presupune că toți actorii implicați în procesul de
cercetare își asumă consecințele acțiunilor lor, directe sau indirecte.
Responsabilitatea presupune, în esență:
a.respectul față de subiecții umani ai cercetărilor sau experimentelor
științifice,
b. evitarea suferințelor pentru animale,
c. protecția mediului natural,
d.păstrarea echilibrului ecologic,
e.promovarea incluziunii sociale, democrației și dezvoltării durabile,
f.protecția patrimoniului cultural.

Verificabilitate. Pentru a asigura credibilitatea si cooperarea in cercetare,

prezentarea publică a procedeelor și problemelor legate de culegerea, prelucrarea și
interpretarea datelor să fie făcute astfel încât parcursul de cercetare să poată fi înțeles
de către orice alt cercetător, indiferent dacă intenționează sau nu și o replicare a
cercetării. Verificabilitatea se asigură în măsura în care sunt menționate și adoptate :
a. transparența procedeelor de cercetare;
b. asigurarea pe cât posibil a accesului la resursele pentru cercetarea
realizată; c. testarea stabilității rezultatelor prin folosirea unor date sau
metode alternative în procesul de cunoaștere .
 Validitatea cunoașterii. Rezultatele de cercetare trebuie să fie și valide
pentru a contribui la progresul efectiv al științei. Cunoașterea este validă în măsura în
care măsoară ceea ce trebuie să măsoare conform obiectivelor, întrebărilor sau
ipotezelor de cercetare. Pentru a asigura validitatea cunoașterii, măsurătorile obținute
trebuie raportate la:
a. cunoștințele anterioare pe aceeași temă;
b. criteriile externe în raport cu tema dată;
c. teoriile din domeniu;
d. toate dimensiunile sau aspectele conceptului supus măsurării.

CONDUITE RECOMANDATE PENTRU ASIGURAREA INTEGRITĂȚII ÎN

CERCETARE
Cele patru valori de integritate academică – onestitate, responsabilizare,
verificabilitate și validitate a cunoașterii – trebuie să fie aplicate efectiv în practica
de cercetare științifică prin intermediul unor conduite de integritate care sunt, în fapt,
specificări ale valorilor prin mijloace de acțiune asociate acestora.
ONESTITATEA în cercetare presupune:
a. respingerea și prevenirea oricărei forme de furt intelectual(plagiat) prin
preluarea și citarea neadecvată de text, idei, date, metode sau rezultate de analiză cu
caracter de originalitate;
b. respingerea și prevenirea oricărei forme de fabricare a unor date și de
prezentare a lor ca și cum ar fi reale;
c. respingerea și prevenirea oricărei forme de falsificare sau manipulare a
datelor de cercetare;
d. recunoașterea explicită a contribuțiilor pe care autorii le au la realizarea
unei opere comune prezentate în spațiul public prin specificări legate de: ordinea
numelor în seria de autorat; coordonarea muncii în cadrul echipei de autori;
e. precizarea contribuțiilor specifice pentru unii dintre autori, dacă este cazul,
în corpul lucrării;
f. recunoașterea explicită a modului de folosire a unor texte anterior publicate
de autor pentru evitarea autoplagiatului;
g. respectarea proprietății în indiviziune dată de participarea în calitate de
coautor la volume sau articole colective. Preluarea ulterioară, fără citarea de rigoare
a unor părți din lucrări de coautorat în lucrări sub semnătură proprie sau în lucrări cu
alți coautori decât în lucrarea primară, de referință, este o abatere de la integritatea în
cercetare;
h. menționarea explicită a autoratului și pentru lucrări realizate prin contracte
astfel încât beneficiarul contractului să nu își asume nemeritat un rol în echipa de
autorat.
i. raportarea completă și corectă a rezultatelor de cercetare indiferent dacă
acestea: (1) susțin sau nu ipotezele de lucru din cercetare, sau (2) convin sau nu
intereselor pe care le au finanțatorii cercetării sau autorii cercetării;
 j. respectarea publicului ca utilizator final de cercetare evitând manipularea
prin proiectarea deficitară a instrumentelor de cercetare sau prin neprezentarea
rezultatelor neconcordante cu cele ale intereselor finanțatorilor;
k. respectarea cerințelor de onestitate anterior menționate este necesară nu
numai în culegerea, analiza și diseminarea rezultatelor de cercetare, ci și în aplicațiile
pentru fonduri de cercetare și în evaluarea produselor științifice ale altor cercetători.

Plagiatul se poate manifesta sub diverse forme, conform datelor furnizate de

platforma Turnitin, respectiv:
(i) plagiatul de tip copy-paste sau clonă – constă în preluarea mot-a-mot din
opera ştiinţifică a unui alt autor, fără a indica autorul şi sursa originală din care s-a
realizat preluarea, spre exemplu:

Varianta originalǎ Varianta plagiatǎ

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice
reduse. Vulnerabilitatea unei ţări influ-
enţează multe alte aspecte, iar aceasta
depinde de existenţa unor înlocuitori şi
de diversitatea surselor de aprovizio-
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii
analişti şi-au exprimat îngrijorarea cu
privire la dependenţa tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime impor-
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor.
Din treisprezece materii prime indus-
triale de bază, Statele Unite depindeau
de importuri pentru aproape 90% din
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi
nichel.”
Ney, Joseph, 2012, Viitorul
puterii,
Editura Polirom, Iaşi, p. 81.
Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice
reduse. Vulnerabilitatea unei ţări influ-
enţează multe alte aspecte, iar aceasta
depinde de existenţa unor înlocuitori şi
de diversitatea surselor de aprovizio-
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii
analişti şi-au exprimat îngrijorarea cu
privire la dependenţa tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime impor-
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor.
Din treisprezece materii prime indus-
triale de bază, Statele Unite depindeau
de importuri pentru aproape 90% din
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi
nichel.

(Emilia Şercan, Deontologie academicǎ, Ghid practic, Ed. Universităţii din

Bucureşti, Bucureşti, 2017, p. 30)
(ii) plagiatul prin citare parţială – constă în preluarea realizată din operele
ştiinţifice aparţinând altor autori, preluare asupra căreia se fac modificări, regulile
privind citarea nefiind respectate în totalitate, spre exemplu:
 Varianta originalǎ
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice
reduse. Vulnerabilitatea unei ţări influ-
enţează multe alte aspecte, iar aceasta
depinde de existenţa unor înlocuitori şi
de diversitatea surselor de aprovizio-
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii
analişti şi-au exprimat îngrijorarea cu
privire la dependenţa tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime impor-
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor.
Din treisprezece materii prime indus-
triale de bază, Statele Unite depindeau
de importuri pentru aproape 90% din
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi
nichel.”
Nye, Joseph, 2012, Viitorul puterii,
Edi-
tura Polirom, Iaşi, p. 81.
Varianta plagiatǎ
Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unei ţări, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice mici.
Vulnerabilitatea unei ţări influenţează
multe alte aspecte, iar aceasta depinde
de existenţa unor înlocuitori şi de diver-
sitatea surselor de import. De exemplu,
în anii ‘70, unii analişti şi-au exprimat
îngrijorarea cu privire la dependenţa tot
mai mare a Statelor Unite de materii
prime importate şi, aşadar, de vulnera-
bilitatea lor. Din treisprezece materii
prime industriale de bază, America
depindea de importuri pentru aproape
90% din necesarul de aluminiu, crom,
mangan şi nichel (Nye, 2012, p. 81).

(Emilia Şercan, Deontologie academicǎ, Ghid practic, Ed. Universităţii

din Bucureşti, Bucureşti, 2017, p. 31)

(iii) plagiatul prin parafrazare – constă în a spune cu propriile cuvinte, folosind

sinonime, dar păstrând ideea bază a textului din care s-a realizat preluarea, fără a
indica autorul şi sursa originală, spre exemplu:

Varianta originalǎ Varianta plagiatǎ

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice re-
duse. Vulnerabilitatea unei ţări influen-
ţează multe alte aspecte, iar aceasta
depinde de existenţa unor înlocuitori şi
de diversitatea surselor de aprovizio-
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii ana-
lişti şi-au exprimat îngrijorarea cu
Deşi resursele naturale nu există pe teri-
toriul unui stat, acest lucru nu este un
indicator al unei puteri economice re-
duse. Vulnerabilitatea unei ţări îşi pune
amprenta pe multe variabile, iar aceasta
depinde de existenţa unor înlocuitori şi
de diversitatea surselor de import. În
anii ‘70, o serie de specialişti şi-au expri-
mat reţinerea cu privire la dependenţa
 privire la dependenţa tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime impor-
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor.
Din treisprezece materii prime indus-
triale de bază, Statele Unite depindeau
de importuri pentru aproape 90% din
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi
nichel.”
Nye, Joseph, 2012, Viitorul puterii,
Editura Polirom, Iaşi, p. 81.
Statelor Unite de materii prime achizi-
ţionate de pe alte pieţe şi, aşadar, de
vulnerabilitatea lor. Din 13 materii pri-
me industriale de bază, America depin-
dea de achiziţii externe pentru aproape
90% din necesarul de aluminiu, crom,
mangan şi nichel.

(Emilia Şercan, Deontologie academicǎ, Ghid practic, Ed. Universităţii

din Bucureşti, Bucureşti, 2017, pp. 31-32)

(iv) plagiatul prin mixare – constă în combinarea de cuvinte, expresii, propoziţii,

fraze, fragmente din mai multe opere ştiinţifice, fără a indica autorii şi sursele
originale din care s-au realizat preluările, spre exemplu:

Varianta originalǎ Varianta plagiatǎ

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice
reduse. Vulnerabilitatea unei ţări influ-
enţează multe alte aspecte, iar aceasta
depinde de existenţa unor înlocuitori şi
de diversitatea surselor de aprovizio-
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii
ana- lişti şi-au exprimat îngrijorarea cu
pri- vire la dependenţa tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime impor-
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor.
Din treisprezece materii prime indus-
triale de bază, Statele Unite depindeau
de importuri pentru aproape 90% din
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi
nichel.”
Nye, Joseph, 2012, Viitorul
puterii,
Editura Polirom, Iaşi, p. 81.
Statele fac eforturi să modeleze struc-
tura pieţelor spre avantajul propriu,
chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul lor, însă analiştii nu au luat
în calcul sursele alternative de materii
prime şi diversitatea surselor de aprovi-
zionare. Unii specialişti şi-au exprimat
îngrijorarea cu privire la dependenţa tot
mai mare a SUA de materii prime im-
portante şi, aşadar, de vulnerabilitatea
lor, însă proiecţiile au fost inexacte din
mai multe motive.

(Emilia Şercan, Deontologie academicǎ, Ghid practic, Ed. Universităţii

din Bucureşti, Bucureşti, 2017, p. 32)
 (v) plagiatul prin reciclare (autoplagiatul) – constă în reutilizarea unei opere
ştiinţifice sau a unei părţi dintr-o operă ştiinţifică adusă la cunoştinţa publicului
anterior fără a indica acest aspect, spre exemplu:

Varianta originalǎ Varianta plagiatǎ

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice re-
duse. Vulnerabilitatea unei ţări influen-
ţează multe alte aspecte, iar aceasta
depinde de existenţa unor înlocuitori şi
de diversitatea surselor de aprovizio-
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii
ana- lişti şi-au exprimat îngrijorarea cu
privire la dependenţa tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime impor-
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor.
Din treisprezece materii prime indus-
triale de bază, Statele Unite depindeau
de importuri pentru aproape 90% din
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi
nichel.”
Nye, Joseph, 2012, Viitorul
puterii,
Editura Polirom, Iaşi, p. 81.
În situaţia în care resursele naturale
sunt rare pe teritoriul unui stat, acest
lucru nu este un indice al unei puteri
economice reduse. Vulnerabilitatea
unei ţări influenţează multe alte as-
pecte, iar aceasta depinde de existenţa
unor înlocuitori şi de diversitatea sur-
selor de aprovizionare. În anii ‘70, unii
analişti şi-au exprimat rezerva cu pri-
vire la dependenţa tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime impor-
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor.
Din 13 materii prime industriale de
bază, Statele Unite depindeau de im-
porturi pentru aproape 90% din nece-
sarul de aluminiu, crom, mangan şi
nichel.

(Emilia Şercan, Deontologie academicǎ, Ghid practic, Ed. Universităţii

din Bucureşti, Bucureşti, 2017, p. 33)

(vi) plagiatul hibrid – constă în combinarea de cuvinte, expresii, propoziţii,

fraze, fragmente cu privire la care s-au indicat autorii şi sursele originale din care
s-au realizat preluărilor, pe de o parte, şi cuvinte, expresii, propoziţii, fraze,
fragmente cu privire la care nu au fost respectate regulile privind citarea, pe de
altă parte, spre exemplu:
 Varianta originalǎ Varianta plagiatǎ

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice
reduse. Vulnerabilitatea unei ţări influ-
enţează multe alte aspecte, iar aceasta
depinde de existenţa unor înlocuitori şi
de diversitatea surselor de aprovizio-
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii ana-
Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice re-
duse. „Vulnerabilitatea unei ţări influ-
enţează multe alte aspecte, iar aceasta
depinde de existenţa unor înlocuitori şi
de diversitatea surselor de aprovizio-
nare” (Nye, 2012, p. 81). De exemplu, în

lişti şi-au exprimat îngrijorarea cu
privire la dependenţa tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime impor-
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor.
Din treisprezece materii prime indus-
triale de bază, Statele Unite depindeau
de importuri pentru aproape 90% din
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi
nichel.”
Nye, Joseph, 2012, Viitorul
puterii,
Editura Polirom, Iaşi, p. 81.
anii ‘70, unii analişti şi-au exprimat
îngrijorarea cu privire la dependenţa tot
mai mare a Statelor Unite de materii
prime importate şi, aşadar, de vulnera-
bilitatea lor. „Din treisprezece materii
prime industriale de bază, Statele Unite
depindeau de importuri pentru aproa-
pe 90% din necesarul de aluminiu,
crom, mangan şi nichel” (Nye, 2012,
p. 81).

(Emilia Şercan, Deontologie academicǎ, Ghid practic, Ed. Universităţii

din Bucureşti, Bucureşti, 2017, p. 34)

plagiatul prin confuzie – constă în combinarea de propoziţii, fraze sau paragrafe din
mai multe opere ştiinţifice, fără a indica autorii şi sursele originale din care s-au
realizat preluările, de cele mai multe manifestând un caracter pronunţat de
discontinuitate, spre exemplu:
 Varianta originalǎ Varianta plagiatǎ
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare Uneori oamenii pun semnul egalităţii
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este între înzestrarea generoasă cu resurse
un indice al unei puteri economice naturale şi puterea economică, dar re-
reduse. Vulnerabilitatea unei ţări influ- laţia este complicată. Chiar dacă resur-
enţează multe alte aspecte, iar aceasta sele naturale sunt rare pe teritoriul unui
depinde de existenţa unor înlocuitori şi stat, lipsa lor nu este un indice al unei
de diversitatea surselor de aprovizio- puteri economice reduse. Proiecţiile
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii vulnerabilităţii SUA la penuria de
analişti şi-au exprimat îngrijorarea cu materii prime au fost inexacte pentru că
privire la dependenţa tot mai mare a nu s-a reuşit luarea în calcul a teh-
Statelor Unite de materii prime impor- nologiei şi alternativelor. De exemplu,
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor. în anii ‘70, unii analişti şi-au exprimat
Din treisprezece materii prime indus- îngrijorarea cu privire la dependenţa tot
triale de bază, Statele Unite depindeau mai mare a Statelor Unite de materii
de importuri pentru aproape 90% din prime importate şi, aşadar, de vulnera-
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi bilitatea lor.
nichel.”
Nye, Joseph, 2012, Viitorul
puterii,Editura Polirom, Iaşi, p. 81.
(Emilia Şercan, Deontologie academicǎ, Ghid practic, Ed. Universităţii
din Bucureşti, Bucureşti, 2017, p. 35)
(vii) plagiatul mascat ‒ constă în preluarea unor cuvinte, expresii, propoziţii,
fraze, fragmente sau paragrafe dintr-o operă ştiinţifică în care autorul a citat un alt
autor, ceea ce doctrina de specialitate numeşte citarea la a doua mânǎ, fără a
indica acest lucru, spre exemplu:
 Varianta originalǎ Varianta plagiatǎ
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare „Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice un indice al unei puteri economice
reduse. Vulnerabilitatea unei ţări influ- reduse”, indică o analiză a The Econo-
enţează multe alte aspecte, iar aceasta mist. „Vulnerabilitatea unei ţări influ-
depinde de existenţa unor înlocuitori şi enţează multe alte aspecte, iar aceasta
de diversitatea surselor de aprovizio- depinde de existenţa unor înlocuitori şi
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii de diversitatea surselor de aprovizio-
analişti şi-au exprimat îngrijorarea cu nare. De exemplu, în anii ‘70, unii
privire la dependenţa tot mai mare a analişti şi-au exprimat îngrijorarea cu
Statelor Unite de materii prime impor- privire la dependenţa tot mai mare a
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor. Statelor Unite de materii prime impor-
Din treisprezece materii prime indus- tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor”,
triale de bază, Statele Unite depindeau arată o analiză a Băncii Mondiale.
de importuri pentru aproape 90% din „Din treisprezece materii prime
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi industriale de bază, Statele Unite
nichel.” depindeau de importuri pentru aproape
Nye, Joseph, 2012, Viitorul 90% din necesarul de aluminiu, crom,
puterii, mangan şi
Editura Polirom, Iaşi, p. 81. nichel” (B. Moore, 1999, p. 21).
(Emilia Şercan, Deontologie academicǎ, Ghid practic, Editura Universităţii
din Bucureşti, Bucureşti, 2017, pp. 35-36)
(viii) plagiatul de tip agregat – constă în situaţia în care sunt respectate
regulile privind citarea în mod corespunzător, fiind indicat autorul şi sursa originală
din care s-a realizat preluarea, fără însă ca în noua operă ştiinţifică autorul acesteia
să îşi aducă un aport, o contribuţie proprie, spre exemplu:
Varianta originalǎ Varianta plagiatǎ
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare Joseph Nye (2012, p. 81) susţine că
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este „Chiar dacă resursele naturale sunt rare
un indice al unei puteri economice pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
reduse. Vulnerabilitatea unei ţări influ- un indice al unei puteri economice re-
enţează multe alte aspecte, iar aceasta duse. Vulnerabilitatea unei ţări influen-
depinde de existenţa unor înlocuitori şi ţează multe alte aspecte, iar aceasta
 de diversitatea surselor de aprovizio- depinde de existenţa unor înlocuitori şi
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii de diversitatea surselor de aprovizio-
analişti şi-au exprimat îngrijorarea cu nare”. Acelaşi autor a arătat că „De
privire la dependenţa tot mai mare a exemplu, în anii ‘70, unii analişti şi-au
Statelor Unite de materii prime impor- exprimat îngrijorarea cu privire la de-
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor. pendenţa tot mai mare a Statelor Unite
Din treisprezece materii prime indus- de materii prime importate şi, aşadar,
triale de bază, Statele Unite depindeau de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece
de importuri pentru aproape 90% din materii prime industriale de bază,
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi Statele Unite depindeau de importuri
nichel.” pentru aproape 90% din necesarul de
Nye, Joseph, 2012, Viitorul aluminiu, crom, mangan şi nichel”
puterii, (Nye, 2012, p. 81)
Editura Polirom, Iaşi, p. 81.
(Emilia Şercan, Deontologie academicǎ, Ghid practic, Ed. Universităţii din
Bucureşti, Bucureşti, 2017, p. 36)
plagiatul prin confuzie – constă în combinarea de propoziţii, fraze sau paragrafe din
mai multe opere ştiinţifice, fără a indica autorii şi sursele originale din care s-au
realizat preluările, de cele mai multe manifestând un caracter pronunţat de
discontinuitate, spre exemplu:
Varianta originalǎ Varianta plagiatǎ
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare Uneori oamenii pun semnul egalităţii
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este între înzestrarea generoasă cu resurse
un indice al unei puteri economice naturale şi puterea economică, dar re-
reduse. Vulnerabilitatea unei ţări influ- laţia este complicată. Chiar dacă resur-
enţează multe alte aspecte, iar aceasta sele naturale sunt rare pe teritoriul unui
depinde de existenţa unor înlocuitori şi stat, lipsa lor nu este un indice al unei
de diversitatea surselor de aprovizio- puteri economice reduse. Proiecţiile
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii vulnerabilităţii SUA la penuria de
analişti şi-au exprimat îngrijorarea cu materii prime au fost inexacte pentru că
privire la dependenţa tot mai mare a nu s-a reuşit luarea în calcul a teh-
Statelor Unite de materii prime impor- nologiei şi alternativelor. De exemplu,
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor. în anii ‘70, unii analişti şi-au exprimat
Din treisprezece materii prime indus- îngrijorarea cu privire la dependenţa tot
triale de bază, Statele Unite depindeau mai mare a Statelor Unite de materii
de importuri pentru aproape 90% din prime importate şi, aşadar, de vulnera-
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi bilitatea lor.
nichel.”
Nye, Joseph, 2012, Viitorul
puterii,Editura Polirom, Iaşi, p. 81.
(Emilia Şercan, Deontologie academicǎ, Ghid practic, Ed. Universităţii
din Bucureşti, Bucureşti, 2017, p. 35)
 (ix) plagiatul mascat ‒ constă în preluarea unor cuvinte, expresii, propoziţii,
fraze, fragmente sau paragrafe dintr-o operă ştiinţifică în care autorul a citat un alt
autor, ceea ce doctrina de specialitate numeşte citarea la a doua mânǎ, fără a
indica acest lucru, spre exemplu:
Varianta originalǎ Varianta plagiatǎ
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare „Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice un indice al unei puteri economice
reduse. Vulnerabilitatea unei ţări influ- reduse”, indică o analiză a The Econo-
enţează multe alte aspecte, iar aceasta mist. „Vulnerabilitatea unei ţări influ-
depinde de existenţa unor înlocuitori şi enţează multe alte aspecte, iar aceasta
de diversitatea surselor de aprovizio- depinde de existenţa unor înlocuitori şi
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii de diversitatea surselor de aprovizio-
analişti şi-au exprimat îngrijorarea cu nare. De exemplu, în anii ‘70, unii
privire la dependenţa tot mai mare a analişti şi-au exprimat îngrijorarea cu
Statelor Unite de materii prime impor- privire la dependenţa tot mai mare a
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor. Statelor Unite de materii prime impor-
Din treisprezece materii prime indus- tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor”,
triale de bază, Statele Unite depindeau arată o analiză a Băncii Mondiale.
de importuri pentru aproape 90% din „Din treisprezece materii prime
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi industriale de bază, Statele Unite
nichel.” depindeau de importuri pentru aproape
Nye, Joseph, 2012, Viitorul 90% din necesarul de aluminiu, crom,
puterii, mangan şi
Editura Polirom, Iaşi, p. 81. nichel” (B. Moore, 1999, p. 21).
(Emilia Şercan, Deontologie academicǎ, Ghid practic, Editura Universităţii
din Bucureşti, Bucureşti, 2017, pp. 35-36)
(x) plagiatul de tip agregat – constă în situaţia în care sunt respectate regulile
privind citarea în mod corespunzător, fiind indicat autorul şi sursa originală din care s-
a realizat preluarea, fără însă ca în noua operă ştiinţifică autorul acesteia să îşi
aducă un aport, o contribuţie proprie, spre exemplu:

Varianta originalǎ Varianta plagiatǎ

„Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice
reduse. Vulnerabilitatea unei ţări influ-
enţează multe alte aspecte, iar aceasta
depinde de existenţa unor înlocuitori şi
Joseph Nye (2012, p. 81) susţine că
„Chiar dacă resursele naturale sunt rare
pe teritoriul unui stat, lipsa lor nu este
un indice al unei puteri economice re-
duse. Vulnerabilitatea unei ţări influen-
ţează multe alte aspecte, iar aceasta
 de diversitatea surselor de aprovizio-
nare. De exemplu, în anii ‘70, unii
analişti şi-au exprimat îngrijorarea cu
privire la dependenţa tot mai mare a
Statelor Unite de materii prime impor-
tate şi, aşadar, de vulnerabilitatea lor.
Din treisprezece materii prime indus-
triale de bază, Statele Unite depindeau
de importuri pentru aproape 90% din
necesarul de aluminiu, crom, mangan şi
nichel.”
Nye, Joseph, 2012, Viitorul
puterii,
Editura Polirom, Iaşi, p. 81.
(Emilia Şercan, Deontologie academicǎ, Ghid practic, Ed. Universităţii din
Bucureşti, Bucureşti, 2017, p. 36)
depinde de existenţa unor înlocuitori şi
de diversitatea surselor de aprovizio-
nare”. Acelaşi autor a arătat că „De
exemplu, în anii ‘70, unii analişti şi-au
exprimat îngrijorarea cu privire la de-
pendenţa tot mai mare a Statelor Unite
de materii prime importate şi, aşadar,
de vulnerabilitatea lor. Din treisprezece
materii prime industriale de bază,
Statele Unite depindeau de importuri
pentru aproape 90% din necesarul de
aluminiu, crom, mangan şi nichel”
(Nye, 2012, p. 81)