Mesterul Manole: 1.

Pe Arges in gios, Pe un mal frumos, Negru-voda trece Cu tovarasi zece: Noua mesteri mari, Calfe si zidari Si Manoli - zece, Care-i si intrece. Merg cu toti pe cale Sa aleaga-n vale Loc de monastire Si de pomenire. Iata, cum mergea Ca-n drum agiungea Pe-un biet ciobanas Din fluier doinas. Si cum il vedea, Domnul ii zicea: 2. Mandre ciobanas Din fluier doinas, Pe Arges in sus Cu turma te-ai dus, Pe Arges in gios Cu turma ai fost. Nu cumv-ai vazut, Pe unde-ai trecut, Un zid parasit Si neispravit, La loc de grindis, La verde-anulis? 3. Ba, doamne-am vazut, Pe unde-am trecut, Un zid parasit Si neispravit, Canii, cum il vad, La el se rapad Si latra-a pustiu Si urla-a mortiu. Cat il auzea, Domnu-nveselea, Si curand pleca, Spre zid apuca, Cu noua zidari, Noua mesteri mari Si Manoli - zece, Care-i si intrece. 4. Iata zidul meu!

Aici aleg eu Loc de monastire Si de pomenire. Deci voi, mesteri mari, Calfe si zidari, Curand va siliti Lucrul de-l porniti Ca sa-mi radicati, Aici sa-mi durati Monastire nalta Cum n-a mai fost alta, Ca v-oi da averi, V-oi face boieri, Iar de nu, apoi V-oi zidi pe voi, V-oi zidi de vii Chiar in temelii! Mesterii grabea, Sfarile-ntindea, Locul masura, Santuri largi sapa Si mereu lucra, Zidul ridica, Dar orice lucra, Noaptea se surpa! A doua zi iar, 5. A treia zi iar, A patra zi iar Lucra in zadar! Domnul se mira S-apoi ii mustra, S-apoi se-ncrunta Si-i ameninta Sa-i puie de vii Chiar in temelii! Mesterii cei mari, Calfe si zidari Tremura lucrand, Lucra tremurand Zi lunga de vara, Ziua pan-in seara; Iar Manoli sta, Nici ca mai lucra, Ci mi se culca Si un vis visa, Apoi se scula S-astfel cuvanta: 6. Noua mesteri mari, Calfe si zidari, Stiti ce am visat

Cea-ntai sorioara Care s-a ivi 7. Brazi ca despoia. Manea se trezi. Mandra n-o oprea. Si-n camp se uita. Vin de bautura. Pe schele-o urca. În genunchi cadea Si plangand zicea: 9. Mandra sa-mi opreasca. Mandra-si saruta. Pe ea s-o jertfim. Iara pe Ana Nici c-o inturna! Ea mereu venea. Si mai sus. Brazii sa-i despoaie. Mandra sa-mi intoarne. S-apoi se sui Pe gard de nuiele. În zid s-o zidim! Iata. Ruga-i asculta Si sufla un vant. Norii aduna. Pe drum sovaia Si s-apropia Si. Cand. Da. Doamne. amar de ea. Paltini ca-ndoia. S-o duca devale! Domnul se-ndura. Si iar se ruga: 10. Mani in zori de zi. pe lume O ploaie cu spume. Inima-i plangea Si iar se-nchina. Dar oricat cadea. Ci ea tot venea Si s-apropia. Floarea campului! Ea s-apropia Si ii aducea Pranz de mancatura. Aducand bucate La sot ori la frate. Inima-i sarea. Muntii sa rastoarne. Iar Manea turba. Sa curga siroaie. Noaptea s-a surpa Pan-om hotari În zid de-a zidi Cea-ntai sotioara. Iata c-agiungea! 11. Deci daca vroiti Ca sa ispraviti Sfanta monastire Pentru pomenire. Sa mi-o-ntoarne-n cale. Drumul cerceta. Si curgea deodata Ploaie spumegata Ce face paraie Si imfla siroaie. S-o-ntoarca din cale! Domnul se-ndura. Manea mi-o vedea. S-o opreasca-n vale. Noi sa ne-apucam Cu toti sa giuram Si sa ne legam Taina s-o pastram. Ceriu-ntuneca. În brate-o lua. Mesterii cei mari. Ruga-i asculta. pe schele. Cat el o zarea. Doamne. Paltini sa indoaie. Un vant pre pamant. Sa faca paraie. Calfe si zidari Mult inveslea Daca o vedea.De cand m-am culcat? O soapta de sus Aievea mi-a spus Ca orice-am lucra.-n zori de zi.-un vant. Sufla. 8. Muntii rasturna. S-orice sotioara. vai! ce zarea? Cine ca venea? Sotioara lui. Sufla-l pe pamant. . Orice sorioara Mani in zori de zi Întai s-a ivi. Apele sa creasca.

Si o cuprindea Pan� la gleznisoare. Monastire nalta. Dar ea. Falnica zidire. . Pan� la tatisoare. vai de ea. vai de ea. Încat. Pan� la pulpisoare. Zidul se suia Si o cuprindea 12. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Spuneti-mi cu drept. Nici ca mai radea. Manoli. Vesel se mandrea S-apoi raspunde: 16. Tot mereu plangea Si mereu zicea: 13. glumind. Viata mi se stinge! Pe Arges in gios. Manoli. mesteri mari. Copilasu-mi frange! Manoli turba Si mereu lucra. Ca noi. Mult mai luminoasa Si mult mai frumoasa! Domnu-i asculta Si pe ganduri sta. Ca nu-i buna. Pan� la tatisoare. Cum n-a mai fost alta. Voi. Manoli. Ci mereu zicea: � Manoli. Sus pe coperis. Apoi poruncea Schelele sa strice. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Manoli. Altii nici ca sunt Pe acest pamant! Afla ca noi stim Oricand sa zidim Alta monastire Pentru pomenire. Pan� la costisoare. Nu te speria. Calfe si zidari. Calfe si zidari. Visul de-mplinit. Nu se mai vedea. Pan� la buzisoare. Ca vrem sa glumim Si sa te zidim! Ana se-ncredea Si vesel radea. Iar ea. Mult mai luminoasa Si mult mai frumoasa? Iar cei mesteri mari. zicea: � Stai. Cum sta pe grindis. Pe un mal frumos Negru-voda vine Ca sa se inchine La cea monastire. draga. Pan� la gleznisoare. Iar Manea ofta Si se apuca Zidul de zidit. Ci se auzea Din zid ca zicea: 14. Scari sa le ridice. Trupusoru-mi frange! Iar Manea tacea Si mereu zidea. Cu mana la piept. Manoli. vai de ea. Pan� la ochisori.Pe zid o punea Si. mesteri zidari. Tatisoara-mi plange. Manoli. Zidul se suia Si o cuprindea Pan� la costisoare. Pan� la pulpisoare. Mestere Manoli! Agiunga-ti de saga. De-aveti mesterie Ca sa-mi faceti mie Alta monastire Pentru pomenire. Domnul o privea Si se-nveselea Si astfel graia: 15. Manoli. mandruta mea. Zece mesteri mari.

Apoi le-ntindea Si-n vazduh sarea. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Cu lacrimi udata! (Culeasa de Vasile Alecsandri) . Zece mesteri mari. De pe acoperis. Trupu-s despica. Ca sa putrezeasca Colo.Iar pe cei zidari. Sa mi-i paraseasca. pe coperis. Manoli. Iar bietul Manoli. Tatisoara-mi plange. Manea se pierdea. Care greu gemea Si mereu zicea: 17. Norii se-nvartea Si de pe grindis. Cu apa sarata. Sus. Lumea se-ntorcea. Iata c-auzea Din zid ca iesea Un glas nadusit. Copilasu-mi frange. Ochii-i se-nvelea. Mesterii gandea Si ei isi facea Aripi zburatoare De sindrili usoare. Cu apa putina. Viata mi se stinge! Cum o auzea. Un glas mult iubit. Mesterul Manoli. Mort bietul cadea! Iar unde cadea Ce se mai facea? O fantana lina. Manoli. Cand se incerca De-a se arunca. pe grindis. Dar pe loc cadea Si unde pica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful