Mesterul Manole: 1.

Pe Arges in gios, Pe un mal frumos, Negru-voda trece Cu tovarasi zece: Noua mesteri mari, Calfe si zidari Si Manoli - zece, Care-i si intrece. Merg cu toti pe cale Sa aleaga-n vale Loc de monastire Si de pomenire. Iata, cum mergea Ca-n drum agiungea Pe-un biet ciobanas Din fluier doinas. Si cum il vedea, Domnul ii zicea: 2. Mandre ciobanas Din fluier doinas, Pe Arges in sus Cu turma te-ai dus, Pe Arges in gios Cu turma ai fost. Nu cumv-ai vazut, Pe unde-ai trecut, Un zid parasit Si neispravit, La loc de grindis, La verde-anulis? 3. Ba, doamne-am vazut, Pe unde-am trecut, Un zid parasit Si neispravit, Canii, cum il vad, La el se rapad Si latra-a pustiu Si urla-a mortiu. Cat il auzea, Domnu-nveselea, Si curand pleca, Spre zid apuca, Cu noua zidari, Noua mesteri mari Si Manoli - zece, Care-i si intrece. 4. Iata zidul meu!

Aici aleg eu Loc de monastire Si de pomenire. Deci voi, mesteri mari, Calfe si zidari, Curand va siliti Lucrul de-l porniti Ca sa-mi radicati, Aici sa-mi durati Monastire nalta Cum n-a mai fost alta, Ca v-oi da averi, V-oi face boieri, Iar de nu, apoi V-oi zidi pe voi, V-oi zidi de vii Chiar in temelii! Mesterii grabea, Sfarile-ntindea, Locul masura, Santuri largi sapa Si mereu lucra, Zidul ridica, Dar orice lucra, Noaptea se surpa! A doua zi iar, 5. A treia zi iar, A patra zi iar Lucra in zadar! Domnul se mira S-apoi ii mustra, S-apoi se-ncrunta Si-i ameninta Sa-i puie de vii Chiar in temelii! Mesterii cei mari, Calfe si zidari Tremura lucrand, Lucra tremurand Zi lunga de vara, Ziua pan-in seara; Iar Manoli sta, Nici ca mai lucra, Ci mi se culca Si un vis visa, Apoi se scula S-astfel cuvanta: 6. Noua mesteri mari, Calfe si zidari, Stiti ce am visat

S-apoi se sui Pe gard de nuiele. Orice sorioara Mani in zori de zi Întai s-a ivi. pe lume O ploaie cu spume. Cat el o zarea. Aducand bucate La sot ori la frate.-n zori de zi. Mandra sa-mi intoarne. S-o-ntoarca din cale! Domnul se-ndura. Si-n camp se uita. Ci ea tot venea Si s-apropia. S-orice sotioara. Da. În zid s-o zidim! Iata. Iara pe Ana Nici c-o inturna! Ea mereu venea. Sa curga siroaie. Muntii rasturna. Pe schele-o urca. Sa faca paraie. Vin de bautura. Si mai sus. Manea mi-o vedea. Sufla-l pe pamant. Calfe si zidari Mult inveslea Daca o vedea. S-o opreasca-n vale. Noaptea s-a surpa Pan-om hotari În zid de-a zidi Cea-ntai sotioara. Doamne. Cand. Brazii sa-i despoaie. Paltini sa indoaie. Doamne. Manea se trezi. Iar Manea turba. Si iar se ruga: 10. Paltini ca-ndoia. Sufla.-un vant. Sa mi-o-ntoarne-n cale. Un vant pre pamant. pe schele. Noi sa ne-apucam Cu toti sa giuram Si sa ne legam Taina s-o pastram. S-o duca devale! Domnul se-ndura. Floarea campului! Ea s-apropia Si ii aducea Pranz de mancatura. Ruga-i asculta. În genunchi cadea Si plangand zicea: 9. Mandra-si saruta. amar de ea. vai! ce zarea? Cine ca venea? Sotioara lui. În brate-o lua. Inima-i sarea. Mandra sa-mi opreasca. Muntii sa rastoarne. Iata c-agiungea! 11. Ceriu-ntuneca. Mandra n-o oprea. Norii aduna. Ruga-i asculta Si sufla un vant. Mani in zori de zi. Dar oricat cadea. Pe drum sovaia Si s-apropia Si. Si curgea deodata Ploaie spumegata Ce face paraie Si imfla siroaie.De cand m-am culcat? O soapta de sus Aievea mi-a spus Ca orice-am lucra. Inima-i plangea Si iar se-nchina. Apele sa creasca. Brazi ca despoia. 8. Deci daca vroiti Ca sa ispraviti Sfanta monastire Pentru pomenire. . Pe ea s-o jertfim. Cea-ntai sorioara Care s-a ivi 7. Drumul cerceta. Mesterii cei mari.

Pe zid o punea Si. Pan� la buzisoare. Ca nu-i buna. Mestere Manoli! Agiunga-ti de saga. Vesel se mandrea S-apoi raspunde: 16. Manoli. Ca vrem sa glumim Si sa te zidim! Ana se-ncredea Si vesel radea. Scari sa le ridice. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Tot mereu plangea Si mereu zicea: 13. Mult mai luminoasa Si mult mai frumoasa? Iar cei mesteri mari. Apoi poruncea Schelele sa strice. Încat. Tatisoara-mi plange. Manoli. mesteri mari. Domnul o privea Si se-nveselea Si astfel graia: 15. Ca noi. Pan� la pulpisoare. glumind. Pan� la ochisori. zicea: � Stai. Dar ea. Spuneti-mi cu drept. Visul de-mplinit. Zidul se suia Si o cuprindea Pan� la costisoare. Monastire nalta. Ci se auzea Din zid ca zicea: 14. Manoli. Pan� la costisoare. Falnica zidire. Nu te speria. Ci mereu zicea: � Manoli. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Pe un mal frumos Negru-voda vine Ca sa se inchine La cea monastire. Sus pe coperis. Si o cuprindea Pan� la gleznisoare. Pan� la tatisoare. mesteri zidari. Cum n-a mai fost alta. . Iar Manea ofta Si se apuca Zidul de zidit. Nici ca mai radea. vai de ea. Pan� la tatisoare. Manoli. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Manoli. Cu mana la piept. Calfe si zidari. De-aveti mesterie Ca sa-mi faceti mie Alta monastire Pentru pomenire. Mult mai luminoasa Si mult mai frumoasa! Domnu-i asculta Si pe ganduri sta. vai de ea. vai de ea. Viata mi se stinge! Pe Arges in gios. Manoli. Zece mesteri mari. Voi. Copilasu-mi frange! Manoli turba Si mereu lucra. Altii nici ca sunt Pe acest pamant! Afla ca noi stim Oricand sa zidim Alta monastire Pentru pomenire. draga. Zidul se suia Si o cuprindea 12. Trupusoru-mi frange! Iar Manea tacea Si mereu zidea. Nu se mai vedea. mandruta mea. Pan� la gleznisoare. Manoli. Iar ea. Calfe si zidari. Cum sta pe grindis. Pan� la pulpisoare.

Iata c-auzea Din zid ca iesea Un glas nadusit. Manoli. Ca sa putrezeasca Colo. Cu apa putina. Care greu gemea Si mereu zicea: 17. Mort bietul cadea! Iar unde cadea Ce se mai facea? O fantana lina. Mesterii gandea Si ei isi facea Aripi zburatoare De sindrili usoare. Tatisoara-mi plange. Cu lacrimi udata! (Culeasa de Vasile Alecsandri) . Zece mesteri mari. Lumea se-ntorcea. pe grindis. Norii se-nvartea Si de pe grindis. Apoi le-ntindea Si-n vazduh sarea. De pe acoperis. Manoli. Trupu-s despica. Iar bietul Manoli. Sa mi-i paraseasca. pe coperis. Ochii-i se-nvelea. Viata mi se stinge! Cum o auzea. Sus. Copilasu-mi frange. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Un glas mult iubit. Cand se incerca De-a se arunca. Mesterul Manoli. Cu apa sarata. Manea se pierdea.Iar pe cei zidari. Dar pe loc cadea Si unde pica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful