Mesterul Manole: 1.

Pe Arges in gios, Pe un mal frumos, Negru-voda trece Cu tovarasi zece: Noua mesteri mari, Calfe si zidari Si Manoli - zece, Care-i si intrece. Merg cu toti pe cale Sa aleaga-n vale Loc de monastire Si de pomenire. Iata, cum mergea Ca-n drum agiungea Pe-un biet ciobanas Din fluier doinas. Si cum il vedea, Domnul ii zicea: 2. Mandre ciobanas Din fluier doinas, Pe Arges in sus Cu turma te-ai dus, Pe Arges in gios Cu turma ai fost. Nu cumv-ai vazut, Pe unde-ai trecut, Un zid parasit Si neispravit, La loc de grindis, La verde-anulis? 3. Ba, doamne-am vazut, Pe unde-am trecut, Un zid parasit Si neispravit, Canii, cum il vad, La el se rapad Si latra-a pustiu Si urla-a mortiu. Cat il auzea, Domnu-nveselea, Si curand pleca, Spre zid apuca, Cu noua zidari, Noua mesteri mari Si Manoli - zece, Care-i si intrece. 4. Iata zidul meu!

Aici aleg eu Loc de monastire Si de pomenire. Deci voi, mesteri mari, Calfe si zidari, Curand va siliti Lucrul de-l porniti Ca sa-mi radicati, Aici sa-mi durati Monastire nalta Cum n-a mai fost alta, Ca v-oi da averi, V-oi face boieri, Iar de nu, apoi V-oi zidi pe voi, V-oi zidi de vii Chiar in temelii! Mesterii grabea, Sfarile-ntindea, Locul masura, Santuri largi sapa Si mereu lucra, Zidul ridica, Dar orice lucra, Noaptea se surpa! A doua zi iar, 5. A treia zi iar, A patra zi iar Lucra in zadar! Domnul se mira S-apoi ii mustra, S-apoi se-ncrunta Si-i ameninta Sa-i puie de vii Chiar in temelii! Mesterii cei mari, Calfe si zidari Tremura lucrand, Lucra tremurand Zi lunga de vara, Ziua pan-in seara; Iar Manoli sta, Nici ca mai lucra, Ci mi se culca Si un vis visa, Apoi se scula S-astfel cuvanta: 6. Noua mesteri mari, Calfe si zidari, Stiti ce am visat

Orice sorioara Mani in zori de zi Întai s-a ivi. Brazii sa-i despoaie. În genunchi cadea Si plangand zicea: 9. Apele sa creasca.De cand m-am culcat? O soapta de sus Aievea mi-a spus Ca orice-am lucra. Si curgea deodata Ploaie spumegata Ce face paraie Si imfla siroaie. . Mandra-si saruta. vai! ce zarea? Cine ca venea? Sotioara lui. Mandra sa-mi intoarne. pe schele. Vin de bautura. Iar Manea turba. Cat el o zarea. Noi sa ne-apucam Cu toti sa giuram Si sa ne legam Taina s-o pastram. Ci ea tot venea Si s-apropia. Pe ea s-o jertfim. 8. Doamne. În brate-o lua. Sufla. Mandra n-o oprea. În zid s-o zidim! Iata. Paltini sa indoaie. Sa curga siroaie. Ruga-i asculta. Dar oricat cadea. Brazi ca despoia. Si mai sus. Mandra sa-mi opreasca. Si iar se ruga: 10. Drumul cerceta. Mesterii cei mari. Sa mi-o-ntoarne-n cale. Ceriu-ntuneca. Iata c-agiungea! 11. Manea se trezi. S-o opreasca-n vale. Pe drum sovaia Si s-apropia Si. Paltini ca-ndoia. pe lume O ploaie cu spume. Pe schele-o urca. Ruga-i asculta Si sufla un vant.-un vant. Mani in zori de zi. Calfe si zidari Mult inveslea Daca o vedea. Floarea campului! Ea s-apropia Si ii aducea Pranz de mancatura. Noaptea s-a surpa Pan-om hotari În zid de-a zidi Cea-ntai sotioara. Manea mi-o vedea. amar de ea. Sufla-l pe pamant. S-o duca devale! Domnul se-ndura. Cea-ntai sorioara Care s-a ivi 7. Sa faca paraie.-n zori de zi. Cand. Muntii sa rastoarne. S-o-ntoarca din cale! Domnul se-ndura. S-apoi se sui Pe gard de nuiele. Iara pe Ana Nici c-o inturna! Ea mereu venea. Inima-i plangea Si iar se-nchina. Norii aduna. Aducand bucate La sot ori la frate. Doamne. Deci daca vroiti Ca sa ispraviti Sfanta monastire Pentru pomenire. S-orice sotioara. Si-n camp se uita. Muntii rasturna. Inima-i sarea. Un vant pre pamant. Da.

Manoli. mandruta mea. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. mesteri zidari. Sus pe coperis. Pan� la tatisoare. Cum n-a mai fost alta. Calfe si zidari. Pan� la ochisori. Manoli. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Nici ca mai radea. Altii nici ca sunt Pe acest pamant! Afla ca noi stim Oricand sa zidim Alta monastire Pentru pomenire. Mult mai luminoasa Si mult mai frumoasa! Domnu-i asculta Si pe ganduri sta. Vesel se mandrea S-apoi raspunde: 16. . Ca vrem sa glumim Si sa te zidim! Ana se-ncredea Si vesel radea. Monastire nalta. Calfe si zidari. Tatisoara-mi plange.Pe zid o punea Si. Spuneti-mi cu drept. Nu se mai vedea. Pan� la pulpisoare. Visul de-mplinit. Scari sa le ridice. Manoli. Mestere Manoli! Agiunga-ti de saga. Mult mai luminoasa Si mult mai frumoasa? Iar cei mesteri mari. Ci mereu zicea: � Manoli. Manoli. Apoi poruncea Schelele sa strice. draga. Nu te speria. De-aveti mesterie Ca sa-mi faceti mie Alta monastire Pentru pomenire. Pan� la pulpisoare. Copilasu-mi frange! Manoli turba Si mereu lucra. Cu mana la piept. Iar Manea ofta Si se apuca Zidul de zidit. Pan� la buzisoare. vai de ea. Pan� la gleznisoare. Manoli. Tot mereu plangea Si mereu zicea: 13. vai de ea. Falnica zidire. Zidul se suia Si o cuprindea Pan� la costisoare. Încat. Ca nu-i buna. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Domnul o privea Si se-nveselea Si astfel graia: 15. Ci se auzea Din zid ca zicea: 14. Si o cuprindea Pan� la gleznisoare. Viata mi se stinge! Pe Arges in gios. Manoli. Zece mesteri mari. Voi. Pan� la costisoare. mesteri mari. Manoli. Dar ea. Trupusoru-mi frange! Iar Manea tacea Si mereu zidea. Pan� la tatisoare. glumind. vai de ea. zicea: � Stai. Zidul se suia Si o cuprindea 12. Pe un mal frumos Negru-voda vine Ca sa se inchine La cea monastire. Ca noi. Cum sta pe grindis. Iar ea.

Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Tatisoara-mi plange. pe grindis. Manoli. Ochii-i se-nvelea. De pe acoperis. Iar bietul Manoli. Dar pe loc cadea Si unde pica. Viata mi se stinge! Cum o auzea. Apoi le-ntindea Si-n vazduh sarea. Care greu gemea Si mereu zicea: 17. Manoli. Mort bietul cadea! Iar unde cadea Ce se mai facea? O fantana lina. Sa mi-i paraseasca. Un glas mult iubit. Zece mesteri mari. Cu apa sarata. Norii se-nvartea Si de pe grindis. Copilasu-mi frange. Lumea se-ntorcea. Mesterii gandea Si ei isi facea Aripi zburatoare De sindrili usoare. Cu lacrimi udata! (Culeasa de Vasile Alecsandri) . Cu apa putina. Ca sa putrezeasca Colo. Iata c-auzea Din zid ca iesea Un glas nadusit. Manea se pierdea. Trupu-s despica.Iar pe cei zidari. pe coperis. Sus. Cand se incerca De-a se arunca. Mesterul Manoli.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful