Mesterul Manole: 1.

Pe Arges in gios, Pe un mal frumos, Negru-voda trece Cu tovarasi zece: Noua mesteri mari, Calfe si zidari Si Manoli - zece, Care-i si intrece. Merg cu toti pe cale Sa aleaga-n vale Loc de monastire Si de pomenire. Iata, cum mergea Ca-n drum agiungea Pe-un biet ciobanas Din fluier doinas. Si cum il vedea, Domnul ii zicea: 2. Mandre ciobanas Din fluier doinas, Pe Arges in sus Cu turma te-ai dus, Pe Arges in gios Cu turma ai fost. Nu cumv-ai vazut, Pe unde-ai trecut, Un zid parasit Si neispravit, La loc de grindis, La verde-anulis? 3. Ba, doamne-am vazut, Pe unde-am trecut, Un zid parasit Si neispravit, Canii, cum il vad, La el se rapad Si latra-a pustiu Si urla-a mortiu. Cat il auzea, Domnu-nveselea, Si curand pleca, Spre zid apuca, Cu noua zidari, Noua mesteri mari Si Manoli - zece, Care-i si intrece. 4. Iata zidul meu!

Aici aleg eu Loc de monastire Si de pomenire. Deci voi, mesteri mari, Calfe si zidari, Curand va siliti Lucrul de-l porniti Ca sa-mi radicati, Aici sa-mi durati Monastire nalta Cum n-a mai fost alta, Ca v-oi da averi, V-oi face boieri, Iar de nu, apoi V-oi zidi pe voi, V-oi zidi de vii Chiar in temelii! Mesterii grabea, Sfarile-ntindea, Locul masura, Santuri largi sapa Si mereu lucra, Zidul ridica, Dar orice lucra, Noaptea se surpa! A doua zi iar, 5. A treia zi iar, A patra zi iar Lucra in zadar! Domnul se mira S-apoi ii mustra, S-apoi se-ncrunta Si-i ameninta Sa-i puie de vii Chiar in temelii! Mesterii cei mari, Calfe si zidari Tremura lucrand, Lucra tremurand Zi lunga de vara, Ziua pan-in seara; Iar Manoli sta, Nici ca mai lucra, Ci mi se culca Si un vis visa, Apoi se scula S-astfel cuvanta: 6. Noua mesteri mari, Calfe si zidari, Stiti ce am visat

Si curgea deodata Ploaie spumegata Ce face paraie Si imfla siroaie. Da. Ruga-i asculta Si sufla un vant.-n zori de zi. Manea se trezi. pe schele. Vin de bautura. Ceriu-ntuneca. Si mai sus. Ruga-i asculta. În zid s-o zidim! Iata.De cand m-am culcat? O soapta de sus Aievea mi-a spus Ca orice-am lucra. Mandra sa-mi intoarne. Noaptea s-a surpa Pan-om hotari În zid de-a zidi Cea-ntai sotioara. Cat el o zarea. S-o duca devale! Domnul se-ndura. Si-n camp se uita. Deci daca vroiti Ca sa ispraviti Sfanta monastire Pentru pomenire. Sa curga siroaie. Iata c-agiungea! 11. Si iar se ruga: 10.-un vant. Ci ea tot venea Si s-apropia. Iara pe Ana Nici c-o inturna! Ea mereu venea. Pe drum sovaia Si s-apropia Si. În brate-o lua. amar de ea. S-orice sotioara. S-apoi se sui Pe gard de nuiele. Norii aduna. Manea mi-o vedea. Drumul cerceta. Mandra sa-mi opreasca. Sufla-l pe pamant. Iar Manea turba. pe lume O ploaie cu spume. Orice sorioara Mani in zori de zi Întai s-a ivi. Pe ea s-o jertfim. Cea-ntai sorioara Care s-a ivi 7. Noi sa ne-apucam Cu toti sa giuram Si sa ne legam Taina s-o pastram. Mesterii cei mari. Inima-i plangea Si iar se-nchina. Sa mi-o-ntoarne-n cale. Brazii sa-i despoaie. Inima-i sarea. Aducand bucate La sot ori la frate. Muntii rasturna. În genunchi cadea Si plangand zicea: 9. Pe schele-o urca. Paltini sa indoaie. Dar oricat cadea. S-o opreasca-n vale. 8. Calfe si zidari Mult inveslea Daca o vedea. Cand. Muntii sa rastoarne. Mandra-si saruta. Sa faca paraie. Un vant pre pamant. Doamne. Mandra n-o oprea. Paltini ca-ndoia. vai! ce zarea? Cine ca venea? Sotioara lui. Brazi ca despoia. Apele sa creasca. Doamne. . S-o-ntoarca din cale! Domnul se-ndura. Mani in zori de zi. Sufla. Floarea campului! Ea s-apropia Si ii aducea Pranz de mancatura.

Pan� la pulpisoare. Tatisoara-mi plange. glumind. Viata mi se stinge! Pe Arges in gios. Trupusoru-mi frange! Iar Manea tacea Si mereu zidea. Zidul se suia Si o cuprindea Pan� la costisoare. Iar ea. Pe un mal frumos Negru-voda vine Ca sa se inchine La cea monastire. . Cu mana la piept. Sus pe coperis. Dar ea. zicea: � Stai. Tot mereu plangea Si mereu zicea: 13. Copilasu-mi frange! Manoli turba Si mereu lucra. vai de ea. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Cum sta pe grindis. Mestere Manoli! Agiunga-ti de saga. Vesel se mandrea S-apoi raspunde: 16. Ca vrem sa glumim Si sa te zidim! Ana se-ncredea Si vesel radea. draga. Pan� la gleznisoare. Manoli.Pe zid o punea Si. Iar Manea ofta Si se apuca Zidul de zidit. Falnica zidire. Manoli. Nu te speria. Monastire nalta. Pan� la costisoare. mesteri zidari. Mult mai luminoasa Si mult mai frumoasa! Domnu-i asculta Si pe ganduri sta. Scari sa le ridice. Pan� la ochisori. Ci mereu zicea: � Manoli. Zidul se suia Si o cuprindea 12. vai de ea. Calfe si zidari. Altii nici ca sunt Pe acest pamant! Afla ca noi stim Oricand sa zidim Alta monastire Pentru pomenire. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Mult mai luminoasa Si mult mai frumoasa? Iar cei mesteri mari. Spuneti-mi cu drept. Zece mesteri mari. Manoli. Încat. Ca nu-i buna. Nu se mai vedea. Pan� la pulpisoare. Manoli. Manoli. Cum n-a mai fost alta. vai de ea. Apoi poruncea Schelele sa strice. Ci se auzea Din zid ca zicea: 14. Domnul o privea Si se-nveselea Si astfel graia: 15. De-aveti mesterie Ca sa-mi faceti mie Alta monastire Pentru pomenire. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Si o cuprindea Pan� la gleznisoare. mesteri mari. Manoli. Ca noi. Manoli. Visul de-mplinit. Pan� la tatisoare. Pan� la tatisoare. mandruta mea. Calfe si zidari. Nici ca mai radea. Voi. Pan� la buzisoare.

Dar pe loc cadea Si unde pica. Viata mi se stinge! Cum o auzea. Un glas mult iubit. Copilasu-mi frange. Mesterul Manoli. Manoli. Trupu-s despica. Cu apa putina. Iar bietul Manoli. Manoli. Mestere Manoli! Zidul rau ma strange. Cand se incerca De-a se arunca. Sa mi-i paraseasca. Lumea se-ntorcea. Iata c-auzea Din zid ca iesea Un glas nadusit. Apoi le-ntindea Si-n vazduh sarea. Ochii-i se-nvelea. Cu apa sarata. pe grindis. Norii se-nvartea Si de pe grindis. Mesterii gandea Si ei isi facea Aripi zburatoare De sindrili usoare. Sus. pe coperis. Mort bietul cadea! Iar unde cadea Ce se mai facea? O fantana lina. Tatisoara-mi plange.Iar pe cei zidari. Manea se pierdea. De pe acoperis. Care greu gemea Si mereu zicea: 17. Cu lacrimi udata! (Culeasa de Vasile Alecsandri) . Zece mesteri mari. Ca sa putrezeasca Colo.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful