Stilul prozei lui Ioan Slavici

Ioan Slavici este cunoscut, in primul rand, pentru nuvelele sale care aduc o
viziune realista asupra satului transilvanean, dar si pentru primul roman de amploare
inainte de Ion, care descrie viata satului : « Mara ».

Caracteristici generale ale stilului

Stilul este in principal sobru, de un anticalofilism inconfundabil si de o mare

precizie si plasticitate.
- temele specifice : patima banului, dragostea, transformarea (evolutia) omului

Limbajul

Traditionalismul lui Slavici se distinge prin reproducerea intocmai a

vocabularului taranesc : limbajul este intesat cu regionalisme, presarat cu expresii
ca "vorba e", "abunaoara", si alte constructii neaose cautate inadins pentru a reda fidel
atmosfera vremii.

Elementul moralizator

Moralitatea este un factor extrem de important in scrierile lui Slavici. Mai mult ca
la orice alt scriitor, aici observam cum prin cuvintele naratorului obiectiv transpare
deseori un spirit justitiar. Finalul operelor aduce o stare de echilibru, care este atins
tocmai prin pedepsirea tuturor personajelor care prezinta lacune din punct de vedere etic
- in finalul nuvelei « Moara cu noroc », in tabloul final, apar batrana mama si
copiii, expresia intelepciunii si , respectiv, a inocentei ; Ghita si Ana au
cazut victima propriilor pacate si moartea lor a creat contextul pentru un nou
inceput – viata copiilor lor.
- romanul « Mara » culmineaza cu moartea macelarului Hubar, vinovat de
destinul ratat al lui Bandi ; baiatul este mijlocul prin care Hubar este tras la
raspundere pentru pacatul sau, si pedeapsa lui este moartea.
Tot in « Mara » observam simtul datoriei foarte dezvoltat in cazul Persidei : ea ,
spre deosebire de mama ei, probabil din cauza educatiei obtinute la manastire, se
ghideaza dupa un cod strict care, desi la inceput se afla in opozitie cu sentimentele pentru
Natl, in timp, ajunge sa fie aplicat si in cazul iubirii.
Stilul indirect liber

Prin folosirea stilului indirect liber, Slavici caracterizeaza indirect prejudecatile

societatii secolului XIX si felul ei de a analiza faptele. Naratorul adopta deseori vocea
comunitatii, mai ales in caracterizarea Marei : (« a ramas saraca vaduva cu doi copii,
saracutii de ei »).
Stilul indirect liber este folosit si pentru a evoca gandurile personajelor, evitand
astfel monologul sau dialogul interior. Mara este mandra de copiii ei, chiar si atunci cand
sunt neastamparati : «Tot nu mai are nimeni copii ca dansa ! ». Cand se intalnesc la
Padurita, Natl si Persida impart acelasi gand : « Doamne ! de ce nu erau singuri ! ».
In aceste contexte nu este vorba despre un narator subiectiv, ci de transformarea
unei voci interioare a personajelor la persoana a treia si atribuirea ei naratorului obiectiv,
care penduleaza intre identificarea cu personajul si detasarea ironica de acesta, dupa cum
vocea apartine comunitatii sau personajului insusi.
Nu putem sa nu observam ca autorul renunta la folosirea stilului indirect liber in
cazul Persidei. Naratorul nu este ironic cand se refera la ea, ci adopta un registru serios si
grav.

Opinii critice

« Ceea ce loveste pe oricine reciteste astazi pe Slavici este, in primul rand , o lipsa
de preocupare a scrisului frumos.(…) Ii lipsesc cadenta frazei, armonia perioadelor,
rotunjimea vorbelor ; n-are nici imagini, nici culori ; nu stie sa descrie un peisaj, lipsit de
orice pitoresc in zugravirea fizica a personajelor.(…) Si care a fost cauza pentru care
astazi, el este considerat, dupa Costache Negruzzi, drept unul din fondatorii nuvelei
romanesti ?

In primul rand, puritatea vocabularului, Slavici, cu toate stangaciile lui si cu stilul lui
neindemanatec, are o curata si aspra limba romaneasca. »

( Al.Philippide )

« E inainte de toate un autor pe deplin sanatos in conceptie ; problemele

psihologice pe care le pune sunt desemnate cu toata finetea unui cunoscator al naturii
omenesti ; fiecare din chipurile cari traiesc in novelele sale e nu numai copiat de pe
ulitele impodobite cu arbori ale satului, nu seamana in exterior cu taranul roman, in port
si in vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului, gandesc si simt ca el. »

( Mihai Eminescu )

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate