TEHNICI DE MANIPULARE

(<Nu suntem pl[ti\i pentru a fi morali!”)

La <]nt`lnirea consultativ[” din 9 mai de la M.A.E. au participat =i c`\iva

studen\i ai Ligii. Printre ei ⎯ trei tineri din nordul Bucovinei, afla\i la studii ]n
Bucure=ti. S-au a=ezat pe un r`nd de scaune ]n spate, la perete; masa oval[ cu
microfoane a s[lii Gafencu era ocupat[ de c[tre reprezentan\ii O.N.G.-urilor.
Studen\ii bucovineni primiser[ textul Tratatului cu o sear[ ]nainte =i apucaser[
s[-l parcurg[, formul`ndu-=i unele obiec\ii.

Valeriu Zegrea accede la microfon (unii reprezentan\i ai O.N.G.-urilor

p[r[seau sala, dup[ ce luaser[ cuv`ntul) =i atac[ Tratatul ]n punctul lui consi-
derat forte de c[tre Putere ⎯ <sprijinirea minorit[\ii rom`ne din Ucraina ]n
eforturile sale de a-=i p[stra identitatea”:
Tratatul nu are prevederi concrete prin care s[ se ofere un ajutor real,
eficient rom`nilor din teritoriile ocupate de Ucraina. El preia o serie de preve-
deri generale ale conven\iilor interna\ionale =i ale Constitu\iei Ucrainei, cu
privire la drepturile minorit[\ilor na\ionale:
< …………………
Articolul 13
1. }n scopul protec\iei identit[\ii etnice, culturale, lingvistice =i religioase a
minorit[\ii rom`ne din Ucraina =i a minorit[\ii ucrainene din Rom`nia, P[r\ile
Contractante vor aplica normele =i standardele interna\ionale prin care sunt
determinate drepturile persoanelor apar\in`nd minorit[\ilor na\ionale…
………………….
5. …P[r\ile contractante reafirm[ c[ persoanele apar\in`nd minorit[\ii rom`ne
din Ucraina =i cele apar\in`nd minorit[\ii ucrainene din Rom`nia… au dreptul
de a folosi limba lor matern[ ]n raporturile cu autorit[\ile publice, ]n confor-
mitate cu legisla\ia lor na\ional[ =i cu angajamentele interna\ionale ale P[r\ilor
Contractante.
6. P[r\ile Contractante recunosc c[, ]n exercitarea dreptului la asociere,
persoanele apar\in`nd acestei minorit[\i na\ionale pot ]nfiin\a =i men\ine, ]n
conformitate cu legisla\ia intern[, propriile organiza\ii, asocia\ii, precum =i
institu\ii sau a=ez[minte de ]nv[\[m`nt, culturale =i religioase.”
Mai mult, alineatul 9 al articolului 13, livreaz[ rom`nii din Teritoriile
Ocupate autorit[\ilor ucrainene, ]n situa\ii de ]nc[lcare a drepturilor lor: <Orice
persoan[ apar\in`nd unei minorit[\i na\ionale, care consider[ c[ drepturile

71
protejate prin acest articol i-au fost ]nc[lcate, are dreptul s[ adreseze o peti\ie
autorit[\ilor de stat competente, folosind procedurile legale disponibile.”
Dup[ aceast[ interven\ie ⎯ care nu a primit nici un r[spuns ⎯ Valeriu
Zegrea s-a retras pe scaunul din spate, al[turi de ceilal\i studen\i bucovineni. La
c`teva minute, unul dintre func\ionarii Ministerului de Externe a venit ]n dreptul
lor =i le-a cerut s[ nu mai intervin[: <Dumneavoastr[ ave\i statut de observatori.
Nu mai face\i valuri.” S[ remarc[m expresia; ea va reveni, ]ntr-o luare de pozi\ie
ulterioar[, ]n problema Tratatului, a pre=edintelui Constantinescu.
Peste c`teva zile, ]n cadrul unei ]nt`lniri cu Dumitru Ciau=u, care a avut
loc ]n sala de Consiliu a Facult[\ii de Drept =i la care era prezent un
reprezentant al Ambasadei Ucrainei la Bucure=ti, Valeriu Zegrea =i-a reiterat
pozi\ia: <Pentru p[strarea identit[\ii rom`nilor din teritoriile ocupate de c[tre
Ucraina, ar fi suficient ca ucrainenii s[-=i respecte propria Constitu\ie, care este
foarte generoas[ ]n aceast[ privin\[. Dup[ ]ncheierea acestui tratat ⎯ de care
Ucraina are acum mare nevoie pentru a se legitima ca stat ⎯ procesul de
dezna\ionalizare va continua cu o intensitate sporit[.” Din nou, avertismentul
lui Valeriu Zegrea a sunat ]n pustiu.

}n noiembrie 1998 ⎯ c`nd efectele pe acest plan ale tratatului

deveniser[ de mult vizibile ⎯ Ziua titreaz[:
<Petre Roman consider[ c[ M.A.E. e vinovat de caren\ele
Tratatului cu Ucraina
Pre=edintele Senatului, Petre Roman, a declarat ieri la Satu Mare c[
Ministerul Afacerilor Externe a gre=it din punct de vedere tehnic atunci c`nd a
]ncheiat Tratatul cu Ucraina. El a spus c[ tratatul bilateral prezint[ caren\e
privind modul ]n care sunt puse ]n aplicare prevederile legate de drepturile
minorit[\ii rom`ne din Ucraina. ‹‹Se vede acum unde tratatul ar fi putut fi mai
atent. Este capitolul legat de punerea ]n aplicare =i condi\iile care privesc minori-
tatea rom`n[ din Ucraina. Acolo, tehnic vorbind, M.A.E. nu a fost la ]n[l\ime.››”
Petre Roman ]l gratuleaz[ cu ]nc[ un =ut ]n fund pe cel mai apropiat
coechipier al s[u de odinioar[ (supranumit ]ntre prieteni Zepelin, probabil
pentru alunec[rile valsate ale acestui dirijabil ]n alizeele politicului).

Spre finalul ]ntrunirii din 9 mai de la M.A.E., c`nd devenise limpede c[

ea are un caracter formal, c[ Tratatul este b[tut ]n cuie, Valeriu Zegrea revine
la microfon. I se refuz[ cuv`ntul: <A\i mai vorbit o dat[”.
Atunci, un al doilea student bucovinean se a=eaz[ la microfon. Ridic[ de

72
repetate ori m`na, cer`nd cuv`ntul. Nu i se d[. }ntrunirea se sf`r=ea.
<Eram din ce ]n ce mai indignat. Nu mi se d[dea cuv`ntul. L-am luat:
⎯ Se vorbe=te aici despre soarta rom`nilor din Ucraina. Se vorbe=te de 3 ore,
iar noi, care tr[im acolo, nu suntem consulta\i.
⎯ Cum se poate? V[ ascult[m! Vorbi\i! Dar v[ rug[m s[ fi\i scurt. Ave\i un
minut ⎯ a intervenit Adrian Severin.
Ce puteam s[ spun ]ntr-un minut? Eram emo\ionat. G`ndisem ]ndelung
o singur[ fraz[: ‹‹}n 1940, noi, genera\ia nen[scut[ ]nc[, am fost pre\ul pe care
Rom`nia l-a pl[tit pentru nu mai mult dec`t un an de lini=te a ei. Rom`nia ne
este datoare.››
Am continuat, sub presiunea timpului limitat, f[r[ s[-mi pot alege
cuvintele: ‹‹Avem nevoie de ajutor acum. Dac[ armata rom`n[ va intra ]n
Cern[u\i peste 20, 30, 100 de ani, e posibil ca acolo s[ nu mai fie rom`ni, sau s[
fie ]nt`mpinat[ de c[tre rom`ni cu armele ]n m`n[, deoarece ei vor fi deja
dezna\ionaliza\i.››
Am repetat, de c`teva ori, aceast[ idee. Nu aveam ]n minte ce form[ de
ajutor s[ ni se dea. De=i spusesem de intrarea armatei rom`ne ]n Cern[u\i, nu
m[ g`ndeam la intrarea armatei rom`ne acum. Nici vorb[ s[ fi cerut semnarea
tratatului rom`no – ucrainean ]n actuala lui form[. Interven\ia mea fusese ]n
sensul celor spuse ]nainte de c[tre Valer: Tratatul este ineficient. Prin articolul
13.9., ne d[ pe m`na ucrainenilor, pune lupul paznic la oi.
Dup[ ce ]ntrunirea a luat sf`r=it, cel care ]nregistrase (era cu un
magnetofon) mi-a spus c[ dup[ amiaz[, la 5, va fi la radio o emisiune pe aceast[
tem[. Am ajuns acas[ dup[ ]nceperea emisiunii. Adrian Severin vorbea despre
necesitatea =i utilitatea ]ncheierii tratatului. C`nd mi-am auzit cuvintele, m-am
]ngrozit; decupaser[ textul:
⎯ +i, ca o prob[ pentru necesitatea semn[rii acestui tratat, iat[ ce ne-a spus
un student din nordul Bucovinei, la ]nt`lnirea de azi, de la Ministerul Afacerilor
Externe: ‹‹Avem nevoie de ajutor acum… peste 20, 30, 100 de ani, e posibil s[
nu mai fie acolo rom`ni…››
C`teva dintre cuvintele mele, scoase din context, erau folosite pentru
justificarea semn[rii tratatului; se auzea clar unde t[iaser[ fraza.”
Am stat de vorb[, de c`teva ori, cu acest student. Un sentiment
na\ional puternic: <Cei care nu ]n\eleg sensul pozitiv al termenului
‹‹na\ionalist›› s[ consulte dic\ionarele. Nu pe cele comuniste.” Bunicul lui
dup[ mam[, fost soldat ]n armata rom`n[, a intrat ]n rezisten\a na\ional[ la
cedarea Bucovinei, ]n 1940; dup[ 1945 a fost condamnat la 15 ani de lag[r; a

73
fost eliberat dup[ moartea lui Stalin. La ]ncheierea Tratatului cu Ucraina i-a
spus dezn[d[jduit: <M[ vor ]ngropa ru=ii”. Acest student, Viorel Ianciuc,
este singurul interlocutor care, ]n discu\iile pe care le-am purtat pe marginea
tratatului, a adus, ]n privin\a drepturilor =i obliga\iilor noastre ]n Basarabia =i
Bucovina, argumentul sacralit[\ii.

Mai departe, pe cuvintele g`tuite de emo\ie pe care le-a rostit ]n acel

minut acordat de c[tre ministrul de externe al Rom`niei, Adrian Severin, au
umblat foarfecele montajului comandat de c[tre fostul activist cultural al
Asocia\iei Studen\ilor Comuni=ti ⎯ specializat ]n astfel de montaje ⎯ acela=i
Adrian Severin.
Extrase din Stenograma =edin\ei Camerei Deputa\ilor din 26 iunie
1997. Adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Tratatului cu privire la
rela\iile de bun[ vecin[tate dintre Rom`nia =i Ucraina:
<Domnul Adrian Severin:
Comunitatea rom`n[ din Ucraina ne cere s[ ratific[m acest tratat…
Domnii Petre |urlea, Marcu Tudor (din banc[):
Oare?!
………………….
Domnul Valeriu Tab[r[:
… Domnule ministru de stat, v[ rog s[ ne spune\i care dintre
reprezentan\ii comunit[\ilor rom`ne=ti ne-au cerut ratificarea tratatului ]n
actuala form[? Dup[ =tiin\a noastr[, nici unul: ba din contr[, se opun unei astfel
de ratific[ri.
………………….
Domnul Adrian Severin:
…r[spund domnului Valeriu Tab[r[: da, la ]nt`lnirile pe care le-am avut
la Ministerul de Externe cu diverse organiza\ii neguvernamentale, au participat
=i reprezentan\i ai unor organiza\ii neguvernamentale din Bucovina =i unul
dintre tinerii de acolo…, unul dintre tinerii care au participat, ne-a spus,
]n numele celorlal\i…, ne-a spus: ‹‹Sigur, dumneavoastr[ v[ pune\i problema,
ast[zi, aici…›› (din partea st`ng[ a s[lii: Cum se nume=te?), pentru c[ se discuta
=i atunci…, o s[ v[ dau numele, doar nu v[ imagina\i c[ mint, o s[ v[ dau
numele ]n mod exact (rumoare ]n partea st`ng[ a s[lii de =edin\[), dar…, deci,
spunea acest t`n[r, n-am textul =i ]ncerc s[ reproduc c`t mai exact:
‹‹Dumneavoastr[ discuta\i aici despre am`narea semn[rii tratatului….››, pe
atunci se punea problema de semnare, ]n a=teptarea unui moment mai
favorabil. ‹‹S-ar putea …››, spunea acel t`n[r ]n continuare, ‹‹…ca momentul
favorabil s[ vin[ peste 10, 20, peste 100 de ani, dar atunci nu vom mai exista ]n

74
Bucovina =i noi suntem cei care suport[m direct sacrificiul pe care Rom`nia l-a
f[cut, c`ndva, ]n 1940.››”
Aceast[ b`lb`ial[ manipulatorie a lui Adrian Severin merit[ s[ fie
analizat[ =i pentru a vedea lipsa de rigoare =i nivelul la care au loc, deseori,
discu\iile ]n Parlamentul Rom`niei.
}n primul r`nd tehnica glis[rii contextului, bine cunoscut[ ]n construc\iile
manipulatorii sau sofistice: cu ajutorul aparent inofensivei sintagme <]n numele
celorlal\i”, Severin insinueaz[ asumarea de c[tre ceilal\i (ceilal\i <tineri care au
participat”, ceilal\i <tineri de acolo” ⎯ din Bucovina ⎯ sau chiar ceilal\i
<reprezentan\i ai unor organiza\ii neguvernamentale din Bucovina”) a spuselor (=i
ele mistificate) ale acestui t`n[r. Acel student a vorbit ]n nume propriu, ]n
condi\iile pe care le-am relatat.
Mult mai important, ]ns[:
Adrian Severin afirmase, cu aplomb, de la tribuna Camerei:
<Comunitatea rom`n[ din Ucraina ne cere s[ ratific[m acest tratat.” Plusase,
inutil =i iresponsabil, a=a cum a plusat pe tot parcursul valid[rii tratatului. Nici
mai mult, nici mai pu\in dec`t toat[ comunitatea rom`n[ din Ucraina!
}ntrebarea lui Valeriu Tab[r[ fusese: <Care dintre reprezentan\ii
comunit[\ilor rom`ne=ti ne-au cerut ratificarea Tratatului ]n actuala lui form[?”
Valeriu Tab[r[ s-ar fi mul\umit cu c`teva nume de reprezentan\i auto-riza\i ai
acestor comunit[\i, eventual cu unul.
R[spunsul la ]ntrebarea lui Valeriu Tab[r[ este: nici unul!
Cunoa=te\i deja Declara\iile lui Lorin Fortuna, Mircea Druc, Valeriu
Graur. M[ voi opri asupra Declara\iei de la Putna. La data acestor discu\ii,
Declara\ia de la Putna fusese semnat[ de peste 50 de organiza\ii neguver-
namentale =i partide politice. Printre O.N.G.-urile semnatare: Asocia\ia
Cultural[ <Glasul Basarabiei”, Asocia\ia Cultural[ <Pro Basarabia =i Bucovina”,
Asocia\ia Rom`n[ a Victimelor Represiunilor Staliniste, Consiliul Na\ional al
Re]ntregirii, Societatea pentru Cultura =i Literatura Rom`n[ ]n Bucovina,
Societatea Cultural[ <Bucure=ti – Chi=in[u”, Societatea Cultural[ <|inutul
Her\a”, Uniunea Rom`nilor Bucovineni ⎯ am selectat numai organi-za\ii ale
rom`nilor proveni\i din Teritoriile Ocupate.
La data ratific[rii Tratatului la Camer[, punctul 29 al Declara\iei de la
Putna avea urm[toarea form[:
<Atragem aten\ia c[ Tratatul propus spre ratificare reprezint[ strict
voin\a de cabinet a Executivului =i Pre=edin\iei, incapacitatea lor de a ap[ra cu
demnitate interesele fundamentale ale Rom`niei =i nu angajeaz[ ]n nici un fel

75
con=tiin\a na\ional[ =i drepturile noastre asupra teritoriilor de\inute ilegal
de c[tre Ucraina.”
Nici unul dintre reprezentan\ii comunit[\ilor rom`ne=ti basarabene =i
bucovinene care tr[iesc acum ]n Teritoriile Ocupate nu a cerut ratificarea
tratatului ]n actuala lui form[. Nici Vasile T[r`\eanu, nici Arcadie Opai\, nici
profesorul Constantinovici, nici Alexandrina Cernov, nici profesorul Grigore
Bostan, nici Ilie Tudor Zegrea, nici Dumitru Covalciuc, nici Petru Grozavu, nici
Dumitru Hajd[u, nici Gheorghe Simionca. Nici una dintre societ[\ile culturale:
nu <Mihai Eminescu”, nu <Aron Pumnul”, nu <Dun[rea =i Marea”, nu <George
Co=buc”. Nici o forma\iune politic[ din Teritoriile Ocupate. Nimeni. Dimpotriv[,
reprezentan\ii rom`nilor din Teritoriile Ocupate au cerut ca tratatul s[ nu fie
semnat ]n actuala lui form[. La Cern[u\i, semnarea Tratatului de baz[ este
considerat[ ca a treia tr[dare (1940, 1947, 1997).
Acesta este motivul pentru care, la ]ntrebarea lui Valeriu Tab[r[,
Adrian Severin, b`lb`indu-se, nu s-a putut referi la nici un reprezentant al
comunit[\ilor rom`ne=ti din Teritoriile Ocupate.
La 3 mai 1997, Viorel Patrichi public[ un interviu luat lui Vasile
T[r`\eanu, redactorul-=ef al ziarului Arca=ul din Cern[u\i:
<V.P.: Atunci c`nd s-a invocat semnarea tratatului dintre Rom`nia =i
Ungaria, frunta=ii Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom`nia au fost
solicita\i de Budapesta la mai multe consf[tuiri; societ[\ile rom`ne=ti din nordul
Bucovinei nu sunt ]ntrebate de c[tre Guvernul Rom`niei, c`nd se discut[
destinul rom`nilor de acolo. Cum v[ explica\i acest lucru?
V.T.: +i pe noi ne mir[ acest fapt, mai ales c[ Rom`nia permite
organizarea partidelor pe criterii etnice, ceea ce ]n Ucraina e imposibil. O dat[
ce noi, rom`nii, nu suntem constitui\i ]ntr-un partid puternic, cum este UDMR
]n Rom`nia, e clar c[ oficialit[\ile de la Bucure=ti s-au g`ndit c[ nu au cu cine
discuta; dar puteau s[ ne consulte =i pe noi, rom`nii din Cern[u\i, la nivelul
societ[\ilor culturale. Trec`nd spre Kiev sau spre Moscova, puteau s[ fac[ o
escal[ =i la noi s[ vad[ cum tr[iesc rom`nii no=tri, ce probleme avem, =i apoi s[
semneze un tratat pe care pretind c[-l vor de dragul nostru.”
+i iat[ ce spune doamna Alexandrina Cernov, profesor la catedra de
Limba =i Literatura Rom`n[ a Universit[\ii din Cern[u\i, membru de onoare al
Academiei Rom`ne:
<S-a semnat un document prin care, ]n ceea ce prive=te Rom`nia, se
reactualizeaz[ Pactul Molotov – Ribbentrop. Suntem sacrifica\i ]n numele unei
himere. Semnatarii acestui document nu au nici un drept moral, cu at`t mai

76
pu\in unul istoric, s[ hot[rasc[ soarta noastr[, s[ ne ]nchid[ pentru totdeauna
por\ile, s[ ne lase ⎯ cum spune poetul Ilie Motrescu ⎯ f[r[ nici o ‹‹zdrean\[ de
speran\[››. Am fost foarte indignat[ de afirma\iile doamnei Zoe Petre din revista
‹‹22›› care sus\ine teza c[ nordul Bucovinei trebuie sacrificat ]n numele
intereselor politice actuale ale Rom`niei; =i astfel de idei sunt lansate de un
istoric rom`n!
Cred c[ ]n aceast[ problem[ ar fi trebuit consulta\i to\i liderii mi=c[rii
noastre na\ionale. Nu au fost consulta\i nici unul dintre cei doi membri de
onoare ai Academiei Rom`ne, care au participat de la ]nceput la mi=carea de
rena=tere a con=tiin\ei na\ionale rom`ne=ti de la Cern[u\i =i care sunt
responsabili de ceea ce spun =i fac”.
S[ recapitul[m.
<Domnul Adrian Severin:
Comunitatea rom`n[ din Ucraina ne cere s[ ratific[m acest tratat…”
<Domnul Valeriu Tab[r[:
… Domnule ministru de stat, v[ rog s[ ne spune\i care dintre repre-
zentan\ii comunit[\ilor rom`ne=ti ne-au cerut ratificarea tratatului ]n actuala lui
form[? Dup[ =tiin\a noastr[, nici unul: ba din contr[, se opun unei astfel de
ratific[ri.”
Ca r[spuns la aceast[ ]ntrebare, de la tribuna Camerei Deputa\ilor,
Adrian Severin poveste=te ce i-a spus <un t`n[r” ⎯ <]n numele celorlal\i”, afirm[
d`nsul ⎯ mistific`nd, ]n plus, =i con\inutul spuselor acestui t`n[r.
Nu e de mirare c[ Adrian Severin se preteaz[ la o asemenea mistificare;
de mirare este c[ ]ntregul Parlament se las[ manipulat. Nimeni nu a remarcat
grava discrepan\[ ]ntre afirma\ia lui Severin: <comunitatea rom`n[ din Ucraina ne
cere s[ ratific[m acest tratat” =i justificarea dat[ de el pentru aceast[ afirma\ie:
<unul dintre tinerii de acolo…, unul dintre tinerii care au participat ne-a spus:
…” R[spunsul lui Severin pare a-i fi mul\umit pe deputa\i. }ntrebarea se
dovede=te a fi avut o func\ie pur retoric[ =i problema r[m`ne, ca multe altele ]n
Parlamentul Rom`niei, ]n coad[ de pe=te.

La 7 iulie, ]n Senat, mistificarea este escaladat[:

<Domnul Adrian Severin:
Nu mai departe de acum c`teva zile, ]nso\indu-l pe Pre=edintele Emil
Constantinescu, am avut ocazia s[ facem o vizit[ ]n satul Babele din Ucraina,
din sudul Basarabiei, ca provincie istoric[, unde am ]nt`lnit reprezentan\i ai
comunit[\ii rom`ne care tr[iesc acolo, =i mesajul acestor reprezentan\i a fost cel

77
pu\in la fel de clar ca mesajul pe care, cu c`teva luni ]nainte, la o ]nt`lnire pe
care am organizat-o la Ministerul de Externe, ni l-au dat reprezentan\ii
studen\ilor din Bucovina, mai exact din Cern[u\i, =i care ne-au spus c[ pentru
ei acest Tratat acum este important, pentru c[ ei au nevoie acum =i nu peste
10, 20, 30 de ani de sprijin ]n ceea ce prive=te p[strarea identit[\ii lor culturale,
etnice, lingvistice, religioase etc.”
<Unul dintre tinerii care au participat…, vorbind ]n numele celorlal\i”, de
la Camer[, devine, la Senat, <reprezentan\ii studen\ilor din Bucovina”, iar ambigua
manipulare a cuvintelor acelui t`n[r, f[cut[ la Camera Deputa\ilor, cap[t[ aplomb
la Senat: <ne-au spus c[ pentru ei acest Tratat acum este important”.

}n sf`r=it, ]n prim[vara lui ’99, consider`nd c[ peste manipularea pe

care a orchestrat-o la 9 mai 1997 s-a a=ternut complet praful uit[rii, Adrian
Severin afirm[, sigur de sine:
<}n acest sens toat[ lumea se pare c[ a uitat cuvintele unui grup de
tineri studen\i bucovineni rostite ]n zilele premerg[toare semn[rii Tratatului.
Ace=tia spuneau: ‹‹Dac[ Tratatul nu se ]ncheie doar pentru a se evita impresia
c[ Rom`nia a renun\at la teritoriile sale, atunci semna\i-l acum, ]ntruc`t altfel,
peste c`teva decenii, c`nd poate le va putea relua, nu va mai tr[i nici un rom`n
pe acele p[m`nturi.›› (Tratatul cu Ucraina ⎯ un succes exasperant, ]n Lumea
magazin 4/1999)
Sunt deja <cuvintele unui grup de tineri” ⎯ nu pot s[-mi reprim
compara\ia: ca la ASC, pe vremuri ⎯ care au spus, f[r[ nici un echivoc:
<Tratatul semna\i-l acum”. +i, sub presiunea maselor…, l-au semnat!
*
}n aceea=i perioad[, imediat dup[ semnarea Tratatului, la Kiev, de c[tre
mini=trii de externe ai Rom`niei =i Ucrainei, ]ncepe ceea ce se dovede=te a fi
]n\eles pre=edintele Constantinescu printr-o <larg[ dezbatere public[ na\ional[”,
anume apari\ia sa pe postul na\ional de televiziune, ]ntr-o pledoarie unilateral[
pro−Tratat.
<Dac[ e dezbatere na\ional[, e natural ca televiziunea na\ional[ =i marile
cotidiane na\ionale s[ prezinte opiniile celor care au convingerile pre=edin-telui
na\iunii =i ale ministrului ei de externe” ⎯ noteaz[ Viorel Patrichi.
}ntr-una dintre <dezbateri”, pre=edintele apare ]nso\it de istoricul profe-
sor dr. Dinu Giurescu, cel care lansase, la concuren\[ cu deja celebra sintagm[
preziden\ial[, varianta: <Trebuie s[ renun\[m la istorie.” Evident, este o

78
emisiune <la dou[ voci” pro−Tratat. Chiar presa favorabil[ remarc[: <pre=edintele
ar fi trebuit s[ fie ]nso\it =i de un opozant al ideii semn[rii tratatului”.
Flashback: Cu o jum[tate de secol ]n urm[, ]n 1940, istoricul profesor
C.C. Giurescu, tat[l profesorului Dinu Giurescu, vota ]n Consiliul de Coroan[
pentru cedarea Basarabiei =i Bucovinei. Nicolae Iorga ceruse imperativ rezisten\a
armat[.
}ntr-o a doua emisiune de acest fel, mingea ]i este servit[ la fileu pre=edin-
telui de c[tre Anca Toader. Un comentariu dur la adresa acestei emisiuni, semnat
de c[tre Viorel Patrichi, Tratatul cu Ucraina ⎯ marea p[c[leal[, nu prime=te
spa\iu la Rom`nia liber[; Patrichi reu=e=te s[-l publice ]n Lumea Magazin:
<Semnarea acestui tratat este justificat[ cu ‹‹argumente›› ca orice
inep\ie care nu poate fi reparat[: ‹‹Nu putem ataca Ucraina pentru recuperarea
teritoriilor. Trebuie s[ \inem cont de faptul c[ Ucraina are 60 de milioane de
locuitori =i de\ine focoase nucleare››, spune pre=edintele.”
Trebuie subliniat c[ absolut nimeni ]n Rom`nia, nici ]nainte de ’89, nici
dup[ ’89, nici dup[ ’96, nu a pus problema recuper[rii prin for\[ a teritoriilor
noastre ocupate de Uniunea Sovietic[, ulterior de Ucraina. Afirma\ia pre=edin-
telui a fost perceput[, de c[tre cei care erau ]n cuno=tin\[ de cauz[, ca o jignire
la adresa poporului rom`n. Prin faptul c[ sugereaz[ o asemenea abordare din
partea adversarilor semn[rii tratatului capitulard. Prin primitivismul politic al
acestei afirma\ii manipulatorii, care exprim[ supozi\ia pre=edintelui asupra unui
primitivism politic al acelora c[rora li se adreseaz[.
Am comentat deja acest tip de manipulare: <Alternativa la validarea
acestui tratat este atacarea Ucrainei.”
Alternative la validarea acestui tratat capitulard erau nenum[rate: de la
semnarea unei declara\ii de bun[ vecin[tate, cu sau f[r[ men\ionarea existen\ei
contenciosului teritorial, p`n[ la continuarea negocierilor <cu o voin\[ politic[
de cremene” ⎯ cum va spune dr. Aurel Preda ⎯ care s[ conduc[ la o form[ de
text acceptabil[ pentru diploma\ia rom`n[.
O Declara\ie solemn[ unilateral[ a Parlamentului Rom`niei, prin care
s-ar fi f[cut cunoscut c[ Rom`nia, ]n spiritul Actului Final, respect[ princi-
piul inviolabilit[\ii teritoriale ]n raport cu to\i vecinii s[i, ar fi fost un semnal
la fel de clar =i mult mai precaut din punct de vedere diplomatic, asupra
faptului c[ Rom`nia este un factor de stabilitate ]n zon[. Dup[ cum reiese,
printre altele, din sondajele f[cute ]n mediile diplomatice americane de
c[tre p[rintele Calciu-Dumitreasa, Statele Unite nu a=teptau mai mult.
Pre=edintele Constantinescu a determinat Externele =i Parlamentul s[

79
pluseze, obsedat de himera <pa=aportului de intrare ]n NATO”. Nu exist[
<pa=aport pentru intrarea ]n NATO”.
}n diploma\ie, la vorbe se r[spunde cu vorbe. +i cred c[ orice diplomat
serios desconsider[ un adversar sau un partener care face altfel. Pre=edintele
Constantinescu ne spune c[ face o politic[ extern[ bazat[ pe principiul
<str`ngerii loiale de m`n[”. Un asemenea principiu nu exist[ ]n politic[.
O solu\ie elegant[ ar fi fost urmarea procedurii de ratificare p`n[ la
Senat =i neratificarea ]n Senat (ceea ce s-ar fi ]nt`mplat ]n mod natural ]n lipsa
puternicei presiuni politice pentru ratificare).
O alternativ[ subtil[ diplomatic ar fi fost ]ncheierea cu prioritate a unui
Tratat de baz[ cu Federa\ia Rus[, ]naintea celui cu Ucraina, ]n care s[ se fi
]ncercat, printr-o persuadare diplomatic[ profesionalist[, introducerea formulei
de condamnare a pactului Molotov − Ribbentrop =i a consecin\elor sale. Trebuie
subliniat, ]nc[ o dat[, c[ teritoriile noastre nu se afl[ ]n Federa\ia Rus[ ⎯ deci
opozi\ia Rusiei la introducerea unei asemenea clauze nu ar fi avut obiect
concret ⎯ =i c[ Rom`nia ar fi putut juca pe frontul diplomatic de est cartea
rus[ ]mpotriva c[r\ii ucrainene. Pre=edintele Constantinescu a ales cartea
ucrainean[, care ne-a costat renun\area de jure la teritoriile rom`ne=ti ocupate
de Ucraina, =i a ]ncercat s[ conving[ poporul rom`n c[ este unica.
O asemenea linie politic[ ar fi ]nsemnat introducerea prealabil[ a
clauzei de condamnare a Pactului Molotov − Ribbentrop =i a urm[rilor sale ]n
tratatul semnat de Rom`nia cu Germania (fapt realizat ]n tratatele semnate cu
Italia =i cu |[rile Baltice). Adic[ o strategie politic[ urm[rit[ cu tenacitate.
Ceea ce am avut ]n schimb, ]n to\i ace=ti ani de dup[ ’89, se nume=te
diletantism.
Revin la comentariul lui Viorel Patrichi asupra emisiunii TVR1, cu
prezen\a pre=edintelui Constantinescu, sus\inute de c[tre Anca Toader:
<A nu semna un document umilitor nu presupune c[ vom s[ri m`ine pe
cai. Japonia nu atac[ Rusia, chiar dac[ nu semneaz[ tratatul de pace p`n[ la
restituirea celor patru insule pustii. Astfel, din punct de vedere juridic, Tokio =i
Moscova se afl[ ]nc[ ]n stare de beligeran\[. ‹‹Bine, dar Rom`nia nu e Japonia››,
vine contraargumentul. Da, dar nici Ucraina nu e Rusia. ‹‹Trebuie s[ \inem
seama, apoi, c[ Ucraina are 60 de milioane de locuitori =i posed[ arme
nucleare››, afirm[ pre=edintele Constantinescu pe postul na\ional de
televiziune, la o or[ de v`rf. }n realitate, Ucraina are 49 de milioane de locuitori
=i, ]n 1995, a predat Rusiei toate ogivele nucleare. A induce opiniei publice
spaima unui atac nuclear este cel pu\in regretabil.”

80
 }n manipul[rile opiniei publice de c[tre conducerile succesive ale
Rom`niei post−decembriste, se pare c[ cifra 60 are o func\ie ocult[:
− <60.000 de mor\i la revolu\ie” ⎯ manipulare TVR1 – Iliescu – Roman.
− <60 de miliarde dolari investi\ie str[in[ ]n timpul mandatului meu” ⎯
manipulare TVR1 – Emil Constantinescu, ]n campania electoral[.
− <60 de milioane de locuitori”, popula\ia statului pe care Rom`nia ar trebui s[-l
atace, dac[ nu ar semna tratatul ⎯ manipulare TVR1 – Emil Constantinescu.

La ]nceputul lui 1998, pre=edintele Constantinescu ]i acord[ lui Marius

Tuc[ un interviu, transmis ]n direct de la la Cotroceni. De=i ⎯ abandon`ndu-=i
pentru prima dat[ bretelele ⎯ la sacou =i cravat[ (ceea ce pentru el este echiva-
lentul \inutei frac–papion), Marius Tuc[ nu-=i p[r[se=te stilul frust al ]ntreb[rilor:
<M.T.: Hai s[ spunem lucrurilor pe nume. A\i fost acuzat =i sunte\i
acuza\i, cei care v[ afla\i la putere, c[ prin semnarea acestui tratat cu Ucraina
am pierdut definitiv acele p[r\i din Rom`nia, m[ refer la Bucovina, la nordul =i
sudul Basarabiei, definitiv.
E.C.: Cine m[ acuz[?
M.T.: Eu!”
}n cadrul acestei emisiuni, pre=edintele reitereaz[ acela=i strereotip
manipulator, ]ntr-o variant[ u=or modificat[: alternativa la semnarea Tratatu-lui
cu Ucraina ⎯ amenin\are militar[ din partea Ucrainei.
<M.T.: A\i vorbit de sacrificii istorice, domnule pre=edinte.
E.C.: P[i nu se poate face nici un fapt istoric f[r[ sacrificii. Dar aceste
sacrificii… A nu semna, a men\ine o situa\ie din aceasta, de incertitudine,
puteam s[ gener[m evolu\ii foarte periculoase. De exemplu: imediat ce am fost
la Lisabona, dup[ ce am fost ales pre=edinte, Ucraina, de pild[, preg[tea
demon-stra\ii militare, a=a-zise, am fost informat, pe Insula +erpilor sau ]n alt[
parte. Rom`nia ar fi fost…”
Desigur pre=edintele Constantinescu ]=i cunoa=te vulnerabilitatea ]n
lansarea de unul singur a ideii <sacrificiului istoric” (poate chiar la Lisabona,
]nainte de Davos). Dar e sub\ire g`ndul s[u c[ ]i vom accepta disculparea prin
faptul c[: <dup[ ce am fost ales pre=edinte, Ucraina, de pild[, preg[tea
demonstra\ii militare, a=a-zise, am fost informat, pe Insula +erpilor sau ]n alt[
parte. Rom`nia ar fi fost…”
P[cat c[ ⎯ fidel manierei sale de a nu l[sa interlocutorul s[-=i duc[
g`ndul p`n[ la cap[t ⎯ Marius Tuc[ ne-a pus ]n imposibilitatea de a afla
sf`r=itul acestei impecabile argumenta\ii preziden\iale.

81
 Peste c`teva zile, marcat de exasperarea pre=edintelui c[ povestea cu
Tratatul cu Ucraina nu se mai termin[, Adrian Severin ]i vine ]n ajutor cu o
luare de pozi\ie ]n pres[: <Tratatul cu Ucraina ⎯ un succes exasperant”.
Severin o \ine oblu cu <succesul”, ca Ivan cu fluiera. La urma urmei putem
c[dea de acord: un succes pentru Ucraina, exasperant pentru Rom`nia!

+i, ]n sf`r=it ⎯ o modificare fundamental[ de perspectiv[ din partea

pre=edintelui, ]ntre 1997 =i 1999, devenit[ evident[ ]n cursul discu\iilor cu
Marius Tuc[:
<E.C.: Nu, nu. Sta\i un moment, domnule Tuc[. Au fost valuri?…E o
\ar[ democratic[. Au fost manifesta\ii de sute de mii de oameni ]mpotriva
acestui tratat? Au fost? Le-a\i v[zut dumneavoastr[? … Referendumul nu s-a
f[cut pentru c[ nu au existat condi\ii, nu au existat acele mari mi=c[ri populare
care s[ se opun[. Nu au existat. Atunci f[ceam referendum.”
+tim c[ punctul forte al pre=edintelui nu este Dreptul Constitu\ional
(profesorul Iorgovan estima c[ nici 50% din ceea ce face pre=edintele nu este
constitu\ional); din acest motiv ni se pare scuzabil[ aceast[ interpretare proprie
(<original[”…) a textului Constitu\iei privitor la referendum.
Articolul 90: <Pre=edintele Rom`niei, dup[ consultarea Parlamentului,
poate cere poporului s[-=i exprime, prin referendum, voin\a cu privire la
probleme de interes na\ional.”
Ne reamintim ⎯ aprilie 1997: <}ntre parafare =i semnare doresc s[
propun o dezbatere public[ na\ional[.” (declara\ie de uz extern ⎯ ]n fa\a =efilor
de state prezen\i la Istanbul)
Ianuarie 1999: <Au fost valuri? Suntem o \ar[ democratic[. Au fost
manifesta\ii de sute de mii de oameni ]mpotriva acestui tratat? Atunci f[ceam
referendum.” (declara\ie de uz intern, la Marius Tuc[ – Show)
+i iat[, ]n rezumat, ce s-a ]nt`mplat ]ntre aceste dou[ declara\ii:
<E o \ar[ democratic[.” La 8 mai 1997, mijloacele de informare ]n mas[
se ]nchid punctelor de vedere critice la adresa Tratatului. }ncepe campania de
manipulare a opiniei publice prin mass-media, ]n primul r`nd prin marile
posturi de televiziune TVR1 =i ProTV.
Printre materialele pe care mi le-a trimis, de cur`nd, Lorin Fortuna ⎯
xerocopia unui articol din Gazeta de Boto=ani din 6 mai 1997:
<Gazeta de Boto=ani ]ncepe dezbaterea Tratatului cu Ucraina.
Veteranii de r[zboi =i ofi\erii activi boto=[neni denun\[
pactul Molotov − Ribbentrop − Severin.

82
 Am tot a=teptat ca, de undeva, s[ se dea semnalul pentru ]nceperea
acelei ‹‹largi campanii publice de dezbatere a Tratatului cu Ucraina››. Dar
jurnali=tii mediilor oficiale de informare (Radioteleviziunea, Rompres) bat
str[in[t[\ile pe banii publici ca s[ ne transmit[ ceea ce =tiam de mult de la al\ii.
Ziarele centrale c`nt[ duios pe tema integr[rii europene =i a <extinderii”
alian\ei nord-atlantice. Posturile radio =i TV particulare (cu unele mici excep\ii)
arat[ =i ele ce interese se ascund ]n spatele lor =i de unde vin banii.
A=a c[ ne lu[m noi inima-n din\i =i ]ncepem dezbaterea public[
na\ional[. Pentru ]nceput d[m cuv`ntul celor mai ]ndrept[\i\i s[ se pronun\e ⎯
veteranii de r[zboi. <
……………………

Ceea ce am descris aici este un infim cr`mpei din ampla manipulare

<democratic[” a opiniei publice rom`ne=ti, formal deosebit[ de manipularea
totalitar[ de dinainte de ’89.
Mi-am permis s[ pun titlul acestui capitol dup[ titlul bine cunoscutei
c[r\i a prietenului meu mai t`n[r ⎯ fost student al Facult[\ii de Fizic[ =i, ]nc[
de pe atunci, om de o mare suprafa\[ cultural[ ⎯ redactorul-=ef al Rom`niei
Libere, Bogdan Ficeac. Probabil Bogdan ar putea anexa la compendiul s[u,
Tehnici de manipulare, o duzin[ de volume cu caracter ilustrativ, inspirate din
via\a a=a-zis politic[ a Rom`niei post−decembriste =i post−noiembriste. De o
stringent[ actualitate pentru manipularea mass-media ]n conflictul din Balcani
=i de o deosebit[ densitate ⎯ capitolul 10 al c[r\ii sale, ]ncheiat cu tran=anta
formulare aforistic[ pe care am preluat-o ca subtitlu al acestui capitol: <We are
not paid to be moral”… Sunt cuvintele lui James Harff, directorul companiei
<Ruder & Fin Global Political Affairs”, companie care are printre preocup[ri
intoxicarea opiniei publice mondiale =i care a organizat <demonizarea s`rbilor”,
lucr`nd ⎯ dup[ spusele d-lui Harff ⎯ <timp de optsprezece luni pentru
Croa\ia, Bosnia–Her\egovina, ca =i pentru opozi\ia din provincia Kosovo”.

}nchei, pentru prietenii mei adep\i fideli ai actualei Puteri =i adep\i

necondi\iona\i ai tuturor ac\iunilor ei, cu c`teva extrase dintr-o tablet[, ]nc[
ezitant[, din Rom`nia liber[, a Roxanei Iordache, asupra situa\iei televiziunii
na\ionale ]n prim[vara lui ’97. Sunt convins c[ nici m[car unul dintre idolii lor
de pres[, nici m[car Roxana Iordache nu le poate clinti ]ncrederea ne\[rmurit[
]n onestitatea celor pe care i-au ales.
<TVR, schimbarea!

83
 De vreo trei ani, TVR o duce tot ]ntr-un interimat =i tot ]ntr-o ilegalitate.
… Ceea ce a reu=it s[ fac[ noua conducere a TVR produce deziluzie. Fire=te,
pentru cine =i-a f[cut iluzii c[ persoanele ]n cauz[ ar putea face cu totul altceva
dec`t predecesorii… Departamentul Emisiunilor Informative este condus de
c[tre doamna Alina Mungiu-Pippidi (care a dovedit c[ are tangen\[ cu
televiziunea c`t Maica Tereza cu schiul nautic)… Actuala conducere a TVR
pune starea de fapt din institu\ie direct pe seama pre=edintelui Constantinescu,
cu a c[rui pretins[ protec\ie se laud[ ]n gura mare (av`nd grij[ s[ dea, zilnic,
telefoane de curtoazie doamnei Zoe Petre, pentru a spune c[ de acolo vin
‹‹indica\ii pre\ioase››).
… profesioni=tii incomodeaz[…sunt cenzura\i =i unele din emisiunile lor sunt
anu-late… Cei care se opun st[rii de fapt sunt amenin\a\i brutal cu demiterea.
Men\ionez c[, din lips[ de spa\iu =i, mai ales, din jen[ fa\[ de cititori, n-
am expus dec`t o mic[ parte din jalnica promiscuitate care domne=te ]n numita
institu\ie. P`n[ c`nd?!
Televiziunea public[ nu trebuie nici s[ favorizeze, nici s[ defavorizeze
pe cineva. Ea trebuie doar s[ informeze… Se impune o schimbare radical[ la
conducerea TVR.”
Se impune o schimbare radical[ de practici =i mentalit[\i ]n Rom`nia.

84