I.

SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE REFERITOR LA SECURITATE SI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
1. INSTITUŢII EUROPENE 1.1 Uniunea Europeană şi instituţiile sale Uniunea Europeanã constituie rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în 1951, între şase ţări europene (Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda).Uniunea Europeanã numãrã astãzi 27 de state membre (inclusiv ROMANIA si BULGARIA din 2007). Consiliul European Consiliul Uniunii Europene- format din miniştrii celor 27 state europene,fiecare ţarã din Uniune deţine preşedinţia pe o perioadã de 6 luni. Parlamentul European Comisia Europeană Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene Consiliul Europei şi instituţiile sale Consiliul Europei este o organizaţie politică creată în 1949 de zece ţări europene in scopul promovării unei mai strânse unităţi între membrii săi. În prezent Consiliul Europei reuneşte 45 de state şi are sediul la Strasbourg. România este stat membru al Consiliului Europei din 7 octombrie 1993. Adunarea Parlamentară Curtea Europeană a Drepturilor Omului 2 PRINCIPALELE ETAPE ALE CONSTRUCŢIEI UNIUNII EUROPENE Principalele etape instituţionale ale acestei construcţii au fost: TRATATUL DE LA PARIS, din 1951, de constituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului( CECA); TRATATUL DE LA ROMA, din 1957, de constituire a Comunităţii Economice Europene (CEE). Art.100 şi art.118 conţin unele prevederi referitoare la domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Tot în 1957 s-a constituit Comunitatea Europeanã de energie atomicã(EUROATOM). Aceste Tratate fundamentale au fost modificate prin urmãtoarele tratate ulterioare : • în 1987 prin ACTUL UNIC EUROPEAN, Statele membre fixând data de 01 ianuarie 1993 pentru realizarea Pieţei unice. S-au adus unele amendamente Tratatului de la Roma, foarte importante pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv prin introducerea art.100A şi art.118A; în 1992 prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, Statele membre decizând crearea Uniunii Europene pe baza unui sistem de cooperare interguvernamentală. Comunitatea Economică Europeană(CEE) este redenumită Comunitatea Europeană(CE) ;
• •

în 1999 prin TRATATUL DE LA AMSTERDAM, s-au consolidat cei 3 piloni ai
1

Uniunii creaţi prin Tratatul de la Maastricht: Comunităţile Europene (primul pilon), securitatea comună (al doilea pilon), cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne (al treilea pilon); în 2001 prin TRATATUL DE LA NISA, prin care s-a prevăzut reformarea instituţiilor Uniunii Europene în vederea viitoarelor extinderi.

3 SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE Sistemul legislativ al UE este constituit din cinci surse de drept: - Tratatele europene expuse anterior şi Principiile generale ale Dreptului, care sunt reglementări cunoscute sub denumirea de legislaţie primară; - Acordurile internaţionale ale UE; - Reglementările, Directivele, Recomandările şi Deciziile generale/individuale, care sunt reglementări cunoscute sub denumirea de legislaţie secundară ; - Principiile generale de drept administrativ; - Convenţiile încheiate între Statele Membre. Legislaţia primară, Acordurile internaţionale ale UE, Principiile generale de drept administrativ, Reglementările , Directivele şi Deciziile sunt documente obligatorii a fi respectate de toate Statele membre ale UE. Recomandările nu constituie documente obligatorii. 4. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 4.1 Evoluţia reglementărilor legislative referitoare la securitate şi sănătate în muncă În Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a Comunităţii Economice Europene, erau incluse două articole – art.100 şi art.118 – care se refereau la promovarea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă ale lucrătorilor şi la protecţia împotriva accidentelor, în special prin colaborări între Statele membre, ca urmare a diferenţelor existente între măsurile de asigurare a securităţii şi sănătăţii ale fiecărui Stat membru. Ele s-au concretizat în final cu diverse avize, studii sau consultaţii. În 1974 a fost creat Comitetul consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii care a avut un rol major în elaborarea primului program de acţiune al Comisiei europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă care s-a desfăşurat în perioada 1978 -1982. Al doilea program coordonat de acţiune al Comisiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-a desfăşurat între anii 1983-1987 . În anul 1986 s-a adoptat Rezoluţia Consiliului din 07.05.1986 referitoare la o nouă abordare în materie de armonizare tehnică şi standardizare .Conform acestui document:

2

- armonizarea tehnică este limitată la adoptarea cerinţelor esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele dacă ele vor să beneficieze de circulaţie liberă pe piaţa comunitară; - cerinţele esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele se stabilesc prin Directive; cerinţele esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele se detaliază prin specificaţii tehnice în standarde armonizate; produsele realizate conform standardelor armonizate beneficiază de prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale; standardele armonizate nu sunt obligatorii a fi respectate de produs, producătorul poate aplica alte specificaţii tehnice pentru ca produsul să respecte cerinţele esenţiale; producătorul poate alege între diverse proceduri de evaluare a conformităţii prevăzute în Directiva aplicabilă. În anul 1987 Tratatul de la Roma a fost revizuit prin intrarea in vigoare a Actului Unic European. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-au introdus două noi articole – art.100A şi art.118A – prin care, pentru prima oară, securitatea şi sănătatea în muncă a fost menţionată ca o clauză directă: Prin art.100 A nou introdus s-a stipulat că: - produsele care circulă fără bariere comerciale intr-o piaţă unică a Comunităţii trebuie să prezinte un nivel de protecţie ridicat; - Comisia va adopta măsurile necesare de armonizare a legislaţiilor naţionale pentru stabilirea şi funcţionarea pieţei unice (prin Directive). Prin art.118 A nou introdus s-a stipulat că: Statele membre se vor angaja să promoveze, în special, îmbunătăţirea mediului de muncă, pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor având ca obiectiv armonizarea progresivă a condiţiilor existente; Realizarea obiectivului de la alineatul precedent se va concretiza prin introducerea de cerinţe minime în Directive, aplicabile progresiv. Al treilea program de acţiune (1988 -1992) adoptat de Comisie a fost puternic focusat pe legislaţie şi a avut în vedere respectarea a trei cerinţe: necesitatea de a se promova în toate domeniile îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, obligaţia de a asigura că lucrătorii dispun de protecţie adecvată faţă de riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi necesitatea de a asigura că presiunile generate de concurenţa existentă în piaţa unică nu vor afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor. Programul de acţiune s-a concretizat prin elaborarea de numeroase Directive - pe baza conceptului Noii Abordări şi al aplicării prevederilor art.100A şi art.118A al Tratatului de la Roma – dintre care trebuie menţionată principala Directivă derivată din art.118A, Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ( 89 / 391 / CEE)
3

Anul 1992 a fost declarat de Comisie ca - An european pentru securitate, igienă şi sănătate la locul de muncă. Tot în 1992 se semnează Tratatul de la Maastricht de înfiinţare a Uniunii Europene. Printre punctele importante cuprinse în acest document este şi cel referitor la extinderea Europei sociale prin punerea în aplicare a prevederilor Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor, adoptată deja în 1989. Această cartă conţine un capitol referitor la realizarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă. În 1993 Consiliul a dispus infiinţarea Agenţiei europene pentru securitate şi sănătate în muncă având drept sarcină inventarierea şi diseminarea enormei cantităţi de cunoştinţe şi informaţii regionale în materie de securitate şi sănătate în muncă, în special în ceea ce priveşte măsurile de prevenire, contribuind astfel la ameliorarea securităţii şi sănătăţii în muncă. Programul Comunităţii stabilit pentru perioada 1996-2000 a constat, în: - elaborarea unor standarde de securitate şi sănătate mai eficiente care vor conduce la creşterea competivităţii; - supravegherea transpunerii corecte şi la timp a Directivelor de către Statele membre; - evidenţierea noilor riscuri asociate noii dezvoltări economice şi elaborarea de noi reglementări legislative; - promovarea în continuare a dialogului social pentru asigurarea reuşitei acţiunilor de securitate şi sănătate în muncă. În această perioadă a fost elaborată o cantitate considerabilă de standarde de securitate şi sănătate armonizate pentru produse, standarde realizate pentru detalierea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate enunţate în Directive. În martie 2002 a fost stabilită strategia Comisiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2002-2006, strategie care s-a axat pe cinci direcţii importante: 1. Îmbunătăţirea continuă a stării de confort în muncă, atât cea fizică, cât şi cea morală şi socială ; 2.Consolidarea culturii de prevenire a riscurilor; 3.Conjugarea tuturor mijloacelor de imbunătăţire a securităţii şi sănătăţii în muncă şi realizarea de parteneriate; 4.Pregătirea extinderii; 5.Dezvoltarea cooperării internaţionale. 4.2 Directive referitoare la securitate şi sănătate în muncă Directivele sunt reglementări obligatorii pentru Statele membre. Directivele referitoare la securitate şi sănătate în muncă sunt elaborate, fie în baza art.100A al Tratatului de la Roma, fie în baza art.118A a aceluiaşi Tratat.

4

Directivele elaborate pe baza art. caracteristici generale şi principalele lor dispozitive de protecţie Maşini în general.ciocane de spart beton şi pickhamere . TABELUL NR.118A devenind art. a celor concepute pentru uz nuclear.95 al Tratatului de la Amsterdam. expus în continuare se prezintă exemple de Directive elaborate în baza art. Se exclud tractoarele din agricultură şi silvicultură Tractoare din agricultură şi silvicultură.maşini de tuns iarba Recipiente simple sub presiune Se stabilesc limitele de emisiune sonoră (exprimate ca puteri acustice sau ca nivele de zgomot.95 al Tratatului de la Amsterdam(exemple) Categoria de produse Produse (în general) Produse pentru construcţii An apariţie /Nr.compresoare .138. medical sau militar şi a celor le care fac obiectul directivelor specifice 89/106/CEE 93/68/CEE 84/529/CEE 86/312/CEE 90/486/CEE 68 directive cu amendamente 26 directive cu amendamente 98/37/CE 98/79/CE 79/113/CEE 85/405/ CEE 84/533/CEE 85/406/ CEE 84/534/CEE 87/405/ CEE 84/533/CEE 85/407/ CEE 84/537/CEE 85/409/ CEE 88/180/CEE 88/181 /CEE Ascensoare Vehicule cu motor Tractoare Maşini Utilaje de şantier .Directivă 92/59/CEE Domeniu de aplicare Produse de consum noi. la locul operatorului 87/404/CEE Recipiente sudate pentru a conţine aer sau azot la presiune de peste 50 90/488/CEE bar 93/68/CEE 5 . folosite sau recondiţionate (cu excepţia antichităţilor) pentru care nu există reglementări comunitare Produse pentru introducerea permanentă pe şantierele industriale sau de construcţii civile cu caracteristici care influenţează rezistenţa mecanică şi stabilitatea de siguranţă şi în caz de incendiu. cu excepţia celor acţionate de forţa umană.Prin Tratatul de la Amsterdam (1999)aceste articole s-au renumerotat.1 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ elaborate în baza art. 1.100A devenind art. art. În TABELUL NR.95 iar art.macarale turn -grupuri electrogene de sudură .95 au ca obiectiv conceperea (proiectarea) şi realizarea de produse care sã prezinte un nivel ridicat de securitate la utilizare şi sunt cunoscute sub denumirea de Directive de securitate a produselor. m e d i u a m b i a n t s a u i z o l a r e a termică/acustică a construcţiei Ascensoare (pentru transportul de persoane) instalate fix în imobile permanente şi componentele de securitate ale acestora Vehicule cu motor şi remorcile acestora precum şi componentele şi dispozitivele care condiţionează securitatea acestora.

încălzire şi producerea apei calde şi dispozitivele şi componentele acestora care se comercializează separat Echipament electric destinat a fi utilizat la o tensiune nominală cuprinsă între 50 V şi1000 Vca.Aparate cu gaz Echipament electric pentru joasă tensiune Echipament electric utilizabil în atmosferă explozivă Echipament electric utilizabil în atmosferă explozivă cu pericol de grizu Echipament electric pentru utilizare în atmosferă explozivă Compatibilitate electromagnetică Substanţe periculoase: îmbuteliere şi marcare Preparate periculoase. de autoapărare 6 . şi între 75 V şi 1500 Vcc. fişe de securitate Antidăunători (insectofungici) Explozivi utilizaţi în scop civil Echipamente individuale de protecţie 90/396/CEE 73/23/CEE 93/68/CEE Aparate pentru coacere. electrice sau nu. îmbuteliere şi marcare Substanţe şi preparate periculoase. 76/117CEE Echipament electric conceput a fi utilizat în atmosferă 79/196/CEE explozivă şi prevăzut cu anumite sisteme de protecţie. Clasificare. Cerinţe de protecţie a echipamentelor tehnice faţă de perturbaţiile electromagnetice Comunicarea substanţelor. evaluarea periculozităţii acestora. marcare 88/379/CEE Preparate care conţin cel puţin o substanţă periculoasă şi care să fie 89/178/CEE considerate periculoase conform definiţiilor din directivă 90/492/CEE 93/18/CEE 91/155/CEE 93/112/CEE 78/63/CEE 81/187/CEE 84/291/CEE 93/15/CEE 89/686/CEE 93/68/CEE 93/95/CEE 96/58/CE Fişe cu date de securitate care trebuie aduse la cunoştinţa utilizatorului (de specialitate) odată cu fiecare substanţă sau preparat Preparate destinate să protejeze. cu excepţia celor destinate forţelor armate sau de ordine publică. comercializarea şi recunoaşterea reciprocă a omologărilor de exploziv utilizaţi în scop civil Echipamente individuale de protecţie în general. cu excepţia 84/47/CEE celui conceput pentru utilizare în mine cu pericol de grizu 88/571/CEE 88/665/C EE 90/487/CEE 82/130/CEE 88/35/CEE 91/169/CEE Echipament electric conceput a fi utilizat la lucrări subterane sau la instalaţii de suprafaţă unde grizu poate ajunge prin ventilaţie subterană 94/9/CE 89/336/CEE 92/31/CEE 93/68/CEE 67/548/CEE 7 modificări şi 20 de adaptări Aparate şi sisteme. concepute a fi utilizate în atmosferă explozivă. să favorizeze sau să conserve plantele sau produsele vegetale. îmbuteliere. să distrugă sau să evite creşterea plantelor nedorite Controlul.

expus în continuare se prezintă o situaţie la zi a Directivelor derivate din art.06.90 referitoare la protecţia lucrătorilor contra riscurilor 2000/54/CE asociate expunerii la agenţi biologici în muncă (a 7.05. 2.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 26.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind utilizarea echipamentelor tehnice de lucrători în muncă (a 2-a directivă specifică în 89/655/CEE sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29.90 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind activitatea desfăşurată prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare 90/270/CEE (VDT) (a 5-a directivă specifică în sensul art.06.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locurile de muncă (1-a directivă specifică în sensul art.138 al Tratatului de la Amsterdam.directivă 89/391/CEE 89/654/CEE Denumire Directiva-cadru a Consiliului din 12.92 referitoare la cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sãnãtate în muncã(a 9-a Directivã specificã în sensul art.Directivele elaborate pe baza art. TABELUL NR.11.90 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi cancerigeni în muncă (a 6-a directivă specifică în sensul art.89 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Directiva Consiliului din 30.10.16(1) al Directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 19.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29. 2 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ elaborate în baza art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.11.05.11.16(1) al directivei 89/391/CEE) 92/85/CEE 7 .92 referitoare la aplicarea măsurilor care să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă pentru lucrătoarele gravide şi a lucrătoarele care au născut de curând sau care alăptează (a 10-a directivă specifică în sensul art. Directive care poartă şi denumirea de Directive sociale .16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 24.16(1) al directivei 89/391/CEE) (a 7-a directivă specială în sensul art.11.92 referitoare la implementarea cerinţelor minime de 92/57/CEE securitate şi sănătate în şantierele temporare sau mobile (a 8-a directivă specifică în sensul art.06.138 al Tratatului de la Amsterdam An apariţie/ nr.a directivă specifică în sensul art.90 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor implicând pentru lucrători riscuri în special de 90/269/CEE afecţiuni ale spatelui (a 4-a directivă specifică în sensul art.138 al Tratatului de la Amsterdam au drept obiectiv ameliorarea progresivă a securităţii şi sănătăţii în muncă prin armonizarea legislaţiilor Statelor membre.16(1) al directivei 89/391/CEE) 90/394/CEE Directiva Consiliului din 28.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie de lucrători în muncă (a 3-a 89/656/CEE directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) 92/58/CEE Directiva Consiliului din 24.06. În TABELUL NR.

92/91/CEE

92/104/CEE

93/103/CEE

Directiva Consiliului din 3.11.92 referitoare Ia cerinţele minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor din industriile extractive prin foraj (a 11-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 3.12.92 referitoare la cerinţele minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor din industriile extractive de suprafaţă sau subteran (a 12-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare Ia cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit (a 13-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 7.04.98 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi chimici în muncă (a 14-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 16.12.99 referitoare la cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor potenţial expuşi riscului atmosferelor explozive (a 15-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 6.02.2003 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (zgomot) (a 17-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 27.11.80 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi chimici, fizici şi biologici în muncă Directiva Consiliului din 28.07.82 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la plumb metalic şi compuşii săi ionici în muncă (1-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 19.09.83 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la azbest în muncă(a 2-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 12.05.86 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la zgomot în muncă(a 3-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 27.05.88 referitoare la protecţia lucrătorilor prin interzicerea anumitor agenţi specifici şi/sau a anumitor activităţi (a 4-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 29.05.91 referitoare la stabilirea valorilor limită orientative pentru implementarea Directivei 80/1107/CEE (a 5-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului referitoare la armonizarea dispoziţiilor legislative, reglementative şi administrative ale Statelor membre privind protecţia sănătăţii lucrătorilor expuşi la monomerul clorurii de vinil Directiva Consiliului din 25.06.91 referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru lucrători cu contract de muncă pe perioadă determinată sau interimari Directiva Consiliului din 31.05.92 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru promovarea unei mai bune asistenţe medicale la bordul navelor Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare la anumite aspecte privind organizarea timpului de lucru Directiva Consiliului din 22.06.94 referitoare la protecţia tinerilor în muncă

98/24/CE

1999/92/CE

2003/10/CE

80/1107/CEE 82/605/CEE

83/477/CEE

86/188/CEE 88/364/CEE

91/322/CEE

78/610/CEE 91/383/CEE 92/29/CEE 93/104/CEE 94/33/CEE

8

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

CUPRINS 1. Notiuni generale 2. Securitatea si sanatatea în munca 3. Activitatea de prevenire si protectie 4. Organizarea activitatii de prevenire si protectie 5. Serviciul intern de prevenire si protectie 6. Serviciul extern de prevenire si protectie 7. Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă 8. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca 9. Lucratorii desemnati 10.Organizarea şi funcţionarea comitetului de securitateşi sănătate în muncă 11.Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca 12.Obligatii generale ale angajatorilor 13. Alte obligatii ale angajatorilor 14. Sarcinile si obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea în munca 15. Sarcinile si obligatiile conducatorului locului de munca 16. Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, 17. Echipamentul individual de protectie (EIP) 18. Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific 19. Evenimente, accidente, boli profesionale 20. Comunicarea şi cercetarea accidentelor de muncă 21. Raportarea, cercetarea si declararea bolilor profesionale 22. Electrosecuritatea 23. Metoda INCDPM de evaluare a riscurilor 24. Agenti chimici periculosi la locul de munca 25. Ghid cercetare evenimente 26. Sanctiuni legea 319/2006 27. Documente elaborate de serviciul de prevenire si protectie 28. Legislatie in domeniul ssm 29. Bibliografie

9

1. NOTIUNI GENERALE

Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii reprezintă obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă. Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecinţelor în cazul producerii accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale. Prevenirea trebuie să cuprindă toate situaţiile care afectează sau pot afecta integritatea sistemului de muncă şi continuitatea proceselor de muncă. Acţiunea preventivă cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice şi organizatorice cu efect pozitiv în rezultatul următoarei ecuaţii: Pericol/Risc + Imprejurări favorizante = Accident/Incident Aplicând acestei ecuaţii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot determina următoarele obiective de urmărit: eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinţelor potenţiale la sursă, - eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante în vederea scăderii probabilităţii de producere, - prevederea de măsuri şi mijloace adecvate pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă. Aspecte privind stadiul actual al securităţii şi sănătăţii în muncă Activitatea de protecţie a muncii în România are o istorie de peste 100 de ani şi a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea industrială care, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, a atras după sine primele manifestări ale acestei activităţi. Anul 1874 consemnează apariţia şi intrarea în vigoare a unei legi ce reglementează aspecte de sănătate în muncă, “Legea sanitară”, iar în 1894 intră în vigoare “Regulamentul pentru industriile insalubre” care poate fi considerat primul act normativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă deoarece cuprindea dispoziţii obligatorii privind munca femeilor şi tinerilor, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
10

O activitate susţinută de aplicare a măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale s-a desfăşurat între anii 1920 şi 1940 de către “Serviciul de Igienă Industrială”, organism care a funcţionat în cadrul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. După cel de al doilea război mondial s-a înfiinţat un sistem guvernamental de instituţii cu atribuţii exprese în domeniu: în 1949 s-a înfiinţat Consiliul pentru Protecţia Muncii, din subordinea Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale, organism care cuprindea reprezentanţi ai Confederaţiei Generale a Muncii, ai Consiliului de Stat al Planificării, ai Ministerului Invăţământului şi responsabili cu protecţia muncii. Un moment remarcabil îl constituie adoptarea în 1965 a “Legii nr. 5/1965 cu privire la protecţia muncii” care a reuşit, într-o anumită măsură ca, prin efectele ei, să se apropie în etapa respectivă de standardele europene în materie, să contureze cadrul organizatoric şi legislativ necesar derulării activităţii de producţie în condiţii de securitate şi sănătate în muncă. Ulterior, în 1966, a luat fiinţă un organism independent al statului, Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii, cu o structură organizatorică pe două niveluri: central şi teritorial, care a manifestat preocupări deosebite pentru pregătirea specialiştilor în acest domeniu. După decembrie 1989, transformările intervenite în viaţa economică şi socială a României şi tranziţia spre o economie de piaţă au determinat apariţia unor probleme noi, ca de exemplu: creşterea rapidă a numărului de agenţi economici, apariţia sectorului privat, creşterea şomajului, intensificarea fenomenului de eludare a legilor, creşterea rolului partenerilor sociali (patronate, sindicate) ce au impus modificarea structurii şi conţinutului legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă. Astfel, încă din anul 1990 s-au întreprins măsuri pentru revizuirea reglementărilor din domeniul protecţiei muncii pentru a crea un nou sistem legislativ al cărui principiu fundamental să fie armonizarea cu prevederile directivelor Uniunii Europene, cu cele ale convenţiilor si recomandărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Tot în anul 1990 a fost reproiectată structura organizatorică şi funcţională a instituţiei protecţiei muncii, aceasta fiind integrată în cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Ca urmare a ratificării, la 5.04.1993, a Acordului European, care instituia o asociere între România şi U.E. în vederea acceptării ulterioare a ţării noastre ca membru cu drepturi depline , s-a început un proces lung de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea comunitară.
11

republicată. au reglementat. afirmând dreptul la protecţie socială.90/1996 a Protecţiei Muncii.Reglementări legale La nivel european.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă. şi în Normele Generale de Protecţie a Muncii au fost preluate principiile prevenirii. a fost integral abrogat prin adoptarea Legii nr. Normele metodologice de aplicare ale acestei legi. Caracteristica ei fundamentală este aceea că se află într-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene în domeniu. Legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă este o componentă a sistemului naţional de reglementări. face referire şi la măsurile de securitate şi igienă a muncii. după cum este evidenţiat în tabelul de mai jos: 12 . ale cărei prevederi au intrat în vigoare la 01 octombrie 2006. Constituţia României. angajatorii vor trebui să respecte noi cerinţe de securitate şi sănătate ale lucrătorilor. cadrul organizatoric al protecţiei muncii şi atribuţiile organismelor statului privind coordonarea şi controlul acestei activităţi. cadrul de înfiinţare şi organizare a activităţii în domeniu şi asigură respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. format din Legea nr. care stabileşte responsabilităţile instituţiilor implicate. pe o perioadă de 10 ani. Sistemul piramidal de reglementări. Normele Generale de Protecţie a Muncii şi normele specifice de securitate a muncii. iar Codul Muncii cuprinde prevederi care se referă la protecţia vieţii şi a sănătăţii lucrătorilor. Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) în Legea nr. O mare parte dintre acestea au fost transpuse recent în legislaţia română. armonizate cu cele de la nivel european. Noul sistem de reglementări transpune integral prevederile directivelor europene din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. precum şi o serie de măsuri care vizau îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă. care au ca obiectiv principal îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă. Astfel. Legea 90/1996 şi normele metodologice de aplicare a acesteia. determinând modificări importante ale modului de abordare a problematicii prevenirii la nivel de întreprindere.90/1996. preocupările privind asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos s-au concretizat în cuprinderea în acquis-ul comunitar a unui mare număr de directive europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

300/02. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a EIP la locul de muncă Hotărârea de Guvern nr. Directive 83/477/CEE Continut Privind protectia impotriva riscurilor de imbolnăvire si prevenirea acestor riscuri provocate de expunerea la azbest la locul de muncă privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor determinate de expunerea la zgomot în timpul lucrului privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca referitoare la prescriptii minime de securitate si sanatate pentru utilizarea echipamentului individual de protectie de catre muncitori la lucru privind prescripţiile minime de sănătate şi securitate pentru manipularea manuală a maselor implicând pentru lucrători riscuri în special de afecţiuni ale spatelui privind prescripţiile minime de securitate si sănătate referitoare la activitatea desfaşurată prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locul de muncă privind stabilirea valorilor limită de expunere profesionala cu caracter orientativ in aplicarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi chimici. în special de afecţiuni dorsolombare Hotarârea nr. fizici şi biologici în timpul lucrului cu privire la prescriptiile minime de securitate şi sănătate pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale la bordul navelor privind cerinţele minime de 13 Legislatia nationala Hotarare de Guvern nr. 493 din 12. 4. 1028 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotarârea nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotarare de Guvern nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă HOTARARE nr.04. 90/270/CEE 7.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarârea nr. 86/188/CEE 3.08. 1051/9. 92/29/CEE 1 92/57/CEE Hotarârea nr.LISTA TRANSPUNERII DIRECTIVELOR EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANA Nr crt 1. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă Hotarârea nr. 90/269/CEE 6.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători.03. 91/322/CEE 9. 90/394/CEE 8. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest Hotarâre nr. 89/654/CEE 89/656/CEE 5.2006 .

2002/44/CE 1 9. 93/103/CE securitate şi sănătate care se aplică pe şantierele temporare sau mobile cu privire la prescriptiile minime de semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca cu privire la prescriptiile minime vizand ameliorarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industriile extractive prin foraj privind prescriptiile minime pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile extractive de suprafata sau subteran (minerit) privind prescripţiile minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit cu privire la securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de agenţii chimici la locul de muncă privind prescripţiile minime pentru ameliorarea protecţiei securităţii şi sănătăţii muncitorilor susceptibili a fi expuşi riscului datorat atmosferelor potential explozive privind protecţia lucrătorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă privind prescripţiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (vibratii) privind prescripţiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (zgomot) referitor la cerintele minime de securitate si sanatate privind expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (câmpuri electromagnetice) 14 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotărârea de Guvern nr. 493 din 12. 1999/92/CE 1 7.1 1. 1136 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 98/24/CE 1 6. 1058 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive Hotarârea nr. 971/26.04. 92/58/CEE 92/91/CEE 1 3. 1092 din 16/08/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă Hotarare de Guvern nr. 2000/54/CE 1 8. 1 5.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarârea nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit HOTARARE nr.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă Hotarârea nr. 2004/40 . 2003/10/CE 2 0. 1050 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj Hotarârea nr. 1 2.07. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii Hotarâre nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici Hotarârea nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran Hotarârea nr. 92/104/CEE 1 4.

integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca. participarea echilibrată potrivit legii. întelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii. precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii. informarea. 15 .319/2006. Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca. în toate aspectele referitoare la munca. Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor. protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor. consultarea.319 denumita Legea securitatii si sanatatii in munca Legea securitatii si sanatatii in munca a fost adoptata in data de 14 iulie 2006.646 din 26 iulie 2006 si a intrat în vigoare incepand cu data de 01. prevenirea accidentelor si a îmbolnavirilor profesionale în rândul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si tehnicii. Legea securitatii si sanatatii in munca.2006. Legea securitatii si sanatatii in munca stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale. este Legea nr. apararea vietii. nr. complexitatea echipamentelor de munca. eliminarea factorilor de risc şi accidentare.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.Conditiile în care se desfasoara procesele de munca. publicata in Monitorul Oficial nr. In conformitate cu aceste reglementari. intensitatea efortului mental. transpune Directiva Consiliului nr. Legea de baza in domeniul securitatii si sanatatii in munca. instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor. Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca. revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului. obligatia de a asigura securitatea si sanatatea.10. Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli de prevenire si protectie aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. volumul din ce în ce mai mare si complexitatea informatiilor necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor social-administrative pe baza noilor principii de cunoastere.

exploatarea în conditii de siguranta a echipamentelor de munca în scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale. . Fac excepţie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile în care particularităţile inerente ale anumitor activităţi specifice din serviciile publice. ACTIVITATEA DE PREVENIRE SI PROTECTIE 16 . dotarea locurilor de munca. 2. SECURITATEA SI SANATATEA ÎN MUNCA Obiectivele securitatii si sanatatii . inundaţii şi pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă. Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplică angajatorilor.armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vietii.constientizarea lucratorilor în cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si sanatate a muncii în amenajarea. vin în contradicţie cu legea securitatii si sanatatii in munca. în vederea efectuării de lucrări cu personal român pe teritoriul altor ţări. protectia mediului înconjurator. vor cuprinde clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă. informarea. .eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala existenti în sistemul de munca (executant . asigurarea vietii. precum şi cazurile de dezastre. atât publice. . consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora. cât şi private. lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor. securitatii si sanatatii angajatilor.aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala. cum ar fi forţele armate sau poliţia. Legea securitatii si sanatatii in munca se aplică în toate sectoarele de activitate.mediul de munca). 3.mijloace de productie .Convenţiile internaţionale şi contractele bilaterale încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini.sarcina de munca .

c) prin înfiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie. mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru. . . a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege: b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie.combaterea riscurilor la sursa.obligatiile lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu vor afecta principiul responsabilitatii angajatorului. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca. .evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. în toate aspectele referitoare la munca. respectiv executant. precum si ale locurilor de munca/posturilor de 17 . în conditiile art. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca. indiferent de natura sau durata contractului de munca etc. . d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie. La nivelul angajatorului activitatea de prevenire si protectie se organizeaza având la baza principiile: . . (4) din Legea 319/2006. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie. 9 alin. 3. tinând seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/întreprinderii. 2.evitarea riscurilor. sarcina de munca.Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca. Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute mai sus în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele: 1. revine angajatorului.obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor. Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator. în urmatoarele moduri: a) prin asumarea de catre angajator.asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii.

elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii si/sau unitatii. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica. 14. 12. asigurarea informarii si instruirii lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite. asigurarea întocmirii planului de actiune în caz de pericol grav si iminent. avertizare. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. care se consemneaza în fisa postului. 13. 8. 319/2006 si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui. stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca.lucru. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute în planul de prevenire si protectie. evidenta posturilor de lucru care. precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. întocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 9. 5. 4. 319/2006. a aparaturii de masura si control. corespunzator functiilor exercitate. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. ce revin lucratorilor. stabilite prin fisa postului. precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor în mediul de munca. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate în munca. 16. semnalizare 18 . 11. 10. necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic. stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. cu aprobarea angajatorului. propunerea atributiilor si raspunderilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. la recomandarea medicului de medicina muncii. pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor. 15. 7. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca. 6. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare. conform prevederilor art.

048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. 19. precum si a sistemelor de siguranta. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca. 1. d) din Legea nr. 21. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si. 51 alin. 1. asupra deficientelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie. 22. 12 alin. precum si în celelalte situatii prevazute de Hotarârea Guvernului nr. întocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. urmarirea întretinerii. b) din LEGEA nr. vibratii. 319/2006. 23.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca. 17. în scris. medicul de medicina muncii. 26. 20. conform prevederilor din Hotarârea Guvernului nr.de urgenta. 27. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din întreprindere si/sau unitate.048/2006. 1. inclusiv cele referitoare la azbest. cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. în conformitate cu prevederile art. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor. 319/2006. manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a înlocuirii lor la termenele stabilite. . (1) lit. informarea angajatorului. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. întocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotarârile Guvernului emise în temeiul art. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. daca este cazul. conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. în vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din întreprindere si întocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori. 18. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. (1) lit. încercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente. zgomot si santiere temporare si mobile. 319/2006. 24. 319/2006: 25. în situatia în care mai multi angajatori îsi desfasoara activitatea în 19 . serviciile externe de prevenire si protectie.

conform prevederilor art. 30. si/sau sa apeleze la servicii externe. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori. daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. 20-22 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 23-27. În cazul întreprinderilor cu pâna la 9 lucratori inclusiv angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. din aceeasi norma . 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. conform prevederilor art. pe criteriul îndeplinirii atributiilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 319/2006. 319/2006. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. conform prevederilor art. c) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati. 20 . a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIE I.acelasi loc de munca. urmarirea actualizarii planului de avertizare. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea în munca la încheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori. 4. sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie. 28. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. inclusiv la cele încheiate cu angajatori straini. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori. corespunzatoare cel putin nivelului de baza. 29. 319/2006: b) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate. 31.

319/2006. conform prevederilor art. II. 319/2006. 20-22.În situatia în care sunt îndeplinite conditiile de mai sus. care desfasoara activitati dintre cele prevazute în anexa nr. 319/2006. angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. În cazul întreprinderilor care au între 10 si 49 de lucratori inclusiv. 21 . 2327. conform prevederilor art. dar angajatorul. conform prevederilor art. pentru activitatile pe care nu le realizeaza angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie. din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. c) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor între 50 si 149 de lucratori. respectiv deces sau invaliditate. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor prevazute mai sus. b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave. 319/2006 si/sau sa apeleze la servicii externe. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul întreprinderii. III. din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori. daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. dar angajatorul nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie. lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie. În situatia în care sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. 5. ireversibile. d) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza.

Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului.În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 150 de lucratori. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 22 . alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza în subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta. În cazul în care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior. si. Serviciul intern de prevenire şi protecţie trebuie să aibă la dispoziţie resursele materiale şi umane necesare pentru îndeplinirea activităţilor de prevenire şi protecţie desfăşurate în întreprindere. Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior. dupa caz. angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire si protectie. Angajatorul va consemna în regulamentul intern sau în regulamentul de organizare şi funcţionare activităţile de prevenire şi protecţie pentru efectuarea cărora serviciul intern de prevenire şi protecţie are capacitate şi mijloace adecvate. 5.

conform prevederilor art. pe baza de contract. Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca 23 . alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. 18 alin. si. serviciul de prevenire şi protecţie trebuie să fie organizat astfel încât să se asigure în mod corespunzător desfăşurarea activităţilor specifice. b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. SERVICIUL EXTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul extern de prevenire si protectie este o prestare de servicii care asigura. Când angajatorul îşi desfăşoară activitatea în mai multe puncte de lucru. dacă dispune de personal cu capacitate profesională şi de mijloace materiale adecvate. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 6. Angajatorul trebuie să asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire şi protecţie să poată desfăşura activităţile specifice. activitatile de prevenire si protectie în domeniu. Angajatorul apeleaza la serviciile externe. (3) lit. 319/2006. acestea vor acţiona coordonat pentru asigurarea eficienţei activităţii. dupa caz. d) din Legea 319/2006 Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte: a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea. Serviciul intern de prevenire şi protecţie poate să asigure şi supravegherea medicală. Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior. cu respectarea prevederilor art.Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire şi protecţie în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii. În situaţia în care activitatea de prevenire şi protecţie este asigurată prin mai multe servicii interne. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii.

înregistrarea fiscală a acestora. conform modelului prevăzut în anexa nr.la Normele Metodologice. conform prevederilor art. În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. completată în două exemplare semnate în original de către angajator. la sediile secundare sau în afara acestora. AUTORIZAREA A FUNCŢIONĂRII DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale. 319/2006. Asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă se face pentru activităţile care se desfăşoară la sediul social. asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. Cererea va fi însoţită de următoarele acte: 24 . potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice. conform prevederilor art. persoanele fizice. În cazul în care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana. angajatorul are obligaţia să depună la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea o cerere. precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice. angajatorii au obligaţia să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice. înainte de începerea oricărei activităţi. 7. 319/2006. Nu se autorizează. inclusiv din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.corespunzatoare nivelului superior. se efectuează în temeiul Legii nr. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. cu modificările şi completările ulterioare. 1. aceasta trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior. asociaţiile familiale şi persoanele juridice pentru care autorizarea funcţionării.

Certificatul constatator. dă dreptul angajatorilor să desfăşoare activităţile pentru care au obţinut certificatul. 4 la Normele Metodologice. inspectorul de muncă sistează activitatea şi propune inspectoratului teritorial de muncă înscrierea menţiunii în certificatul constatator.. Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucrătoare.a)copii de pe actele de înfiinţare. cererea va fi însoţită de certificatul constatator eliberat iniţial. IMPORTANT: (1)În cazul în care în cadrul controalelor se constată abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. emis în baza declaraţiei pe propria răspundere. din care rezultă că pentru activităţile declarate sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. conform modelului prezentat în anexa nr. în original. d)asigură evidenţa certificatelor constatatoare eliberate.. (1) în certificatul constatator. inspectoratele teritoriale de muncă procedează după cum urmează: a)înregistrează cererile de autorizare a funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. angajatorul poate relua activitatea numai după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii şi a obţinut autorizarea conform Normelor Metodologice. c)completează şi emit certificatul constatator. conform modelului prezentat în anexa nr. 3 la Normele Metodologice. e)asigură arhivarea documentaţiei în baza căreia s-au emis certificatele constatatoare. b)declaraţia pe propria răspundere. calculat de la data înregistrării cererii. (3). (5)Inspectoratul teritorial de muncă va menţiona în certificatul constatator data reluării activităţii. conform modelului prezentat în anexa nr. În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. precum şi declaraţia pe propria răspundere. (3)În situaţia prevăzută mai sus. (4)În situaţia prevăzută la alin. 2. b)verifică actele depuse în susţinerea acestora. (2)Inspectoratul teritorial de muncă menţionează sistarea activităţii prevăzute la alin. 25 .

Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu sunt: a) studii în învatamântul postliceal în profil tehnic. sunt urmatoarele: a) nivel de baza. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. b) nivel mediu. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului de baza sunt: a) studii în învatamântul liceal filiera teoretica în profil real sau filiera tehnologica în profil tehnic. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 26 . c) nivel superior. cu o durata de cel putin 40 de ore. CERINTELE MINIME DE PREGATIRE ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Nivelurile de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. cu o durata de cel putin 80 de ore. necesare pentru dobândirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie.8.

În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. prevazute mai sus se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati conform prevederilor art. cu modificarile si completarile ulterioare. 375/2002. Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie. Cursurile în domeniul securitatii si sanatatii în munca. lucratorul desemnat trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. 27 .Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior sunt: a) studii superioare tehnice. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. cu o durata de cel putin 80 de ore. 10. LUCRATORII DESEMNATI Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului. 18-27 din Ordonanta Guvernului nr. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor. inclusiv cu capital străin. care desfăşoară activităţi pe teritoriul României. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COMITETULUI DE SECURITATEŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Organizarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători. republicata. Angajatorul va stabili numărul de lucrători desemnaţi în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii. c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 de ore. 9.

6 reprezentanţi. respectiv cu o durată mai mare de 3 luni. d)de la 1. c)de la 501 la 1.8 reprezentanţi. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar.001 la 3.5 reprezentanţi.7 reprezentanţi.3 reprezentanţi.001 la 4. e)de la 2. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetul de securitate şi sănătate în muncă vor fi aleşi pe o perioadă de 2 ani.000 de lucrători . se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă. numărul acestora se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare şi funcţionare. atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă revin reprezentanţilor lucrătorilor. b)de la 101 la 500 de lucrători . f)de la 3. pe de o parte. cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor Componenta comitetului de securitate si sanatate in munca Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.000 de lucrători . 28 . şi angajator sau reprezentantul său legal şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor şi medicul de medicina muncii.000 de lucrători .001 la 2. Angajatorul sau reprezentantul său legal este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă.000 de lucrători . În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial.2 reprezentanţi. În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători. pe de altă parte.4 reprezentanţi.Inspectorul de muncă poate impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă în unităţile cu un număr mai mic de 50 de lucrători în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate. g)peste 4.000 de lucrători . Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protecţie este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă. după cum urmează: a)de la 50 la 100 de lucrători . Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă vor fi desemnaţi de către lucrători dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

b) 5 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 100 şi 299 de lucrători. IMPORTANT: (1)Angajatorul are obligaţia să acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă timpul necesar exercitării atribuţiilor specifice. (3)Instruirea necesară exercitării rolului de membru în comitetul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru şi pe cheltuiala unităţii. iar componenţa comitetului va fi adusă la cunoştinţă tuturor lucrătorilor. Funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă funcţionează în baza regulamentului de funcţionare propriu. şi este transmisă membrilor comitetului de securitate şi sănătate în muncă. cu cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului. Angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar. Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar. Membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă se nominalizează prin decizie scrisă a preşedintelui acestuia. serviciului extern de protecţie şi prevenire. e) 20 de ore pe lună în unităţile având un efectiv de 1. reprezentanţii serviciului intern de prevenire şi protecţie şi. d) 15 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 500 şi 1.500 de lucrători şi peste. inspectoratului teritorial de muncă şi. cu consultarea reprezentanţilor lucrătorilor.Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă va fi stabilită prin contractul colectiv de muncă. 29 . dacă este cazul. c) 10 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 300 şi 499 de lucrători.499 de lucrători. La întrunirile comitetului de securitate şi sănătate în muncă vor fi convocaţi să participe lucrătorii desemnaţi. regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare. (2)Timpul alocat acestei activităţi va fi considerat timp de muncă şi va fi de cel puţin: a) 2 ore pe lună în unităţile având un efectiv de până la 99 de lucrători. în cazul în care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire şi protecţie. reprezentanţii acestora: pot fi invitaţi să participe si inspectori de muncă.

conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare. 17 şi 18 din lege. 30 . Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă transmite inspectoratului teritorial de muncă. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal întrunit dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. în termen de 10 zile de la data întrunirii. întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă. indicând locul. în conformitate cu art.Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă convoacă în scris membrii comitetului cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă convine cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi. a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe. f)propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă. lucrătorilor. data şi ora stabilite. e)analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie. Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă Pentru realizarea informării. alegerea echipamentelor. ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice. inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. c)analizează introducerea de noi tehnologii. d)analizează alegerea. b)urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie. 16. luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă va afişa la loc vizibil copii ale procesului-verbal încheiat. precum şi menţinerea sau. cumpărarea. înlocuirea acestuia. comitetul de securitate şi sănătate în muncă are cel puţin următoarele atribuţii: a)analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie. o copie a procesului-verbal încheiat. dacă este cazul. La fiecare întrunire secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă încheie un proces-verbal care va fi semnat de către toţi membrii comitetului. consultării şi participării lucrătorilor.

h)urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă. în vederea selecţionării echipamentelor optime. comitetului de securitate şi sănătate în muncă un raport scris care va cuprinde situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor. inspectoratului teritorial de muncă. în termen de 10 zile. a. c. prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an. la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienţa acestora în anul încheiat. j)analizează cauzele producerii accidentelor de muncă. Angajatorul trebuie să prezinte. Angajatorul trebuie să transmită raportul prevăzut la alin.g)analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern. îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării. Angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate şi sănătate în muncă cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate. b. i)analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Angajatorul trebuie să supună analizei comitetului de securitate şi sănătate în muncă documentaţia referitoare la caracteristicile echipamentelor de muncă. cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. e. măsurile de prevenire şi 31 . (1). ale echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. avizat de membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă. cel puţin o dată pe an. pentru ca membrii acestuia să îşi poată da avizul în cunoştinţă de cauză. precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie. k)efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute. Obligaţiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă Angajatorul trebuie să furnizeze comitetului de securitate şi sănătate în muncă toate informaţiile necesare. precum şi pr opunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor. măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari. l)dezbate raportul scris. d. acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat.

studiul de caz. asupra plângerilor lucrătorilor privind condiţiile de muncă şi modul în care serviciul intern sau extern de prevenire şi protecţie îşi îndeplineşte atribuţiile. de prevenire şi stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor. proiecţii. Angajatorul trebuie să dispună de un program de instruire . c) instruirea periodica. La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite mijloace. f. demonstraţia. dacă este cazul. măsurile de prim ajutor. al medicului de medicina muncii. metode şi tehnici de instruire. b) instruirea la locul de munca. cât şi la nivel de loc de muncă şi tipuri de posturi de lucru. INSTRUIREA LUCRATORILOR ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Instruirea în domeniul securitatii si sanatatii în munca are ca scop însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate în munca. pe meserii sau activităţi.protecţie atât la nivel de unitate.testare. Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-generala. serviciului intern sau extern de prevenire şi protecţie. 11. instruire asistată de calculator. 32 . diapozitive. Angajatorul comunică comitetului de securitate şi sănătate în muncă punctul său de vedere sau. cum ar fi: expunerea. Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca la nivelul întreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza în timpul programului de lucru si este considerata timp de munca. Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate. vizionări de filme.

11. reguli privind instruirea şi însoţirea acestora în întreprindere şi/sau unitate. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii. 33 . Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini. Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului. d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare. în general si se va în fişa de instruire colectivă. Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. a) din LegeA 319/2006. completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare. a duratei şi datei instruirii.Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală. fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. care desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator. 5 lit. Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în muncă vor fi însoţiţi de către un reprezentant desemnat de către angajator. c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. conform modelului prezentat în anexa nr. conform modelului prezentat în anexa nr. 12la Normele Metodologice. imediat după verificarea instruirii. cu indicarea materialului predat. din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau. fără a se întocmi fişă de instructaj. de către conducătorul grupului. După efectuarea instruirii. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare. Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou. riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. în cazul vizitatorilor. INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA Instruirea introductiv-generala se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective. angajatorul stabileşte.

34 .Nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca se poate datora necunoasterii acestei legislatii sau nerespectarii cu buna stiinta. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii. sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste.Instruirea introductiv-generala se face de catre: a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. în principal. . Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane. În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune. sau b) lucratorul desemnat. sau d) serviciul extern de prevenire si protectie.Atat persoana juridica cat si lucratorii pot fi sanctionati contraventional sau penal in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca. Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator. Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activităţi şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductivgenerale. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire. Lucrătorii nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală. urmatoarele probleme: a) legislatia de securitate si sanatate în munca. aceasta nu va fi mai mica de 8 ore. b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate în munca: . în general.

. dupa cum urmeaza: Pentru angajator: .amenzi contraventionale intre 5. . c) riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice unitatii: In activitatea societatii factorii de risc cei mai frecventi sunt : 35 . .000 lei.000– 10.Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea cea mai grava consecinta.soldat cu pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca sau deces. Pentru ambele parti: .inchisoare intre 3 luni si 3 ani. . astfel: .Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea consecinte imprevizibile atat pentru angajator cat si pentru angajat. invaliditate) atat pentru accidentat cat si pentru familie.judecarea in instanta a unor potentiale procese cauzate de nerespectarea legislatiei cu urmarile cuvenite conform codului penal civil..suferinta de pe urma unui potential accident ce poate avea urmari grave (deces.VIII-Infractiuni si cap. Pentru angajat: .amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptei. aceea de producere a unui accident .Inchisoare sau amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor savarsite.319/2006 cap. .In cadrul societatii la propunerea persoanei desemnate cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sau a sefului ierarhic superior in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca se pot aplica sanctiuni stabilite de societate prin Regulament Intern. .Amenzile contraventionale sau penale se pot aplica de catre inspectorii de munca sau de catre organele procuraturii in conformitate cu Legea nr.IX-Contraventii.pierderea unor sume importante din salariul cuvenit pe perioada de intrerupere a perioadei de munca.

solicitarea lucratorului peste posibilitatile acestuia Factori de risc care depind de mijloacele de productie : a) Factori de risc mecanic .efortul prea mare al personalului . b) Omisiuni pot fi: .neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare - Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa lucratorului : .Factori de risc care depind de executant prin: a) actiuni gresite.efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca: - stationarea in zone periculoase . alimentarea sau oprirea de curent electric cadere la acelasi nivel sau de la inaltime.operatii de lucru gresite . utilizarea gresita a mijloacelor de protectie desi executantul a fost instruit. b) omisiuni in efectuarea sarcinii de munca.suprafete periculoase (intepatoare. intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca. a) Actiuni gresite pot fi: - executarea defectuoasa de operatii: comenzi.ritm mare de lucru .organe de masini in miscare neprotejate . taioase) 36 . - .operatii de lucru fortate . manevre gresite.omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa .

37 .de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta .sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului. stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor: • Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati. Factori de risc care depind de mediul de munca : .practicabile si curate.in orice anotimp .dotarea cu echipament de protectie a lucratorilor .atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate in functiune si neprotejate.temperatura ridicata a aerului .atingerea directa a obiectelor sau suprafetelor cu temperatura ridicata.organizarea primului ajutor.cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca de catre lucratorii societatii (conducatori si executanti) .umiditatea ridicata a aerului Pentru diminuarea acestor riscuri in cadrul societatii se iau urmatoarele masuri: .dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor de munca si verificarea periodica a acestora din punct de vedere ethnic .instruirea lucratorilor si verificarea insusirii cunostintelor de catre acestia .realizarea unei semnalizari de securitate la locurile de munca - verificarea medicala a lucratorilor in vederea asigurarii starii de sanatate corespunzatoare sarcinii de munca .libere . d) masuri la nivelul întreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor. • Caile de acces.b) Factori de risc electric: . c) Factori de risc termic: .

gaze toxice.verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu.existenta unor eventuale surse de incendiu . 38 . • Caile de acces . • Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului.la inceperea si terminarea programului .protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri. -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu . -sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat . . • Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii . .de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile.asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor . -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate .asfixieri cu fum. -sa verifice .• Este interzisa blocarea cailor de acces .evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei .de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie. .conform reglementarilor in vigoare. .gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje.)prin manevrare manuala .etc.anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii). .carosabile.) . .hidranti. are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri : . .anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica .actionarea imediata asupra focarului cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor din dotare(stingatoare portabile.alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente.etc.

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate în munca. sau b)lucrătorul desemnat. Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca. d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. Instruirea la locul de munca se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. a) din LegeA 319/2006. b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. inclusiv la schimbarea locului de munca în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii. precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca. împreună cu: a)angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca. post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. Instruirea la locul de muncă va cuprinde: 39 . sau c)un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie. Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. în grupe de maximum 20 de persoane. sau d)serviciul extern de prevenire şi protecţie. post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. 5 lit. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă.

.procedee gresite in solutionarea unei operatii .sarcina de munca. manevre.executant.operatii care depasesc capacitatea de pregatire a lucratorului . .succesiunea gresita a unor operatii 40 . . . .mijloacele de productie .neutilizarea mijloacelor de protectie(aparatorile si dispozitivele de protectie ale echipamentelor de munca) B. impiedicare sau dezechilibrare .deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin alunecare.informaţii privind riscurile de accidentare şi profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru: a. îmbolnăvire . pozitionari.alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric) .mediul de munca. c) omisiuni : . Executant : a) executarea defectuoasa de operatii (comenzi. Sarcina de munca : a) continutul necorespunzator al sarcinii de munca : . reglaje) b) efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca : . .Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala pot fi cauzate de una sau mai multe din componentele sistemului de munca si anume : .Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice profilului activitatii societatii noastre sunt urmatoarele : A. . fixari.pornirea echipamentelor de munca .

Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori .manipulate in procesul de munca.obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei .a celor din jur. măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor.etc. c. Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit .accesoriilor din sticla-abajururi. Mijloace de productie : Factori de risc mecanic : .deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.pozitii de lucru vicioase datorate particularitatii procesului de munca si anume pozitia ortostatica c) solicitare psihica : .temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor b.lucrul cu banii C.suprafete sau contururi periculoase (intepatoare si taioase ale cuterelor. In toate cazurile .deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca. prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru. 41 .deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului . -el este colegul de munca al victimei. stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator).b) solicitare fizica . Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul .) Factori de risc electric : - curentul electric prin :atingere directa si atingere indirecta Factori de risc termic : .

-sa actioneze energic.avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor. In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor. -acordarea primului ajutor. Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului .sa analizeze fiecare caz in parte .in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului. Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate .In cazul producerii unui accident .pe baza unei examinari rapide. -sa-si pastreze calmul .pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer.el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina. -protejarea victimei. -anuntarea accidentului.salvatorul va efectua triajul acestora .ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului.ei insisi. In cazul in care victima prezinta mai multe semne .pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat. -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate.interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei. In cazul existentei mai multor victime . -examinarea victimei.salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor . Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea .eficace si rapid in luarea unor masuri. Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana .Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece . -ce s-a intamplat . 42 .

PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei . .oprirea hemoragiilor.de la margine spre pielea sanatoasa . starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: . 43 . .restabilirea respiratiei si circulatiei. -cine face apelul. .prezenta respiratiei.imobilizarea fracturilor. -ce tipuri de leziuni s-au produs .-cate victime sunt . a pulsului. -prevenirea socului. .rivanol . -calmarea durerii .starea pansamentelor.pozitia de siguranta etc. -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei. -prevenirea infectiei . Pana la sosirea echipei de specialitate.salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei . -spalarea pielii din jur cu apa si sapun . Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila . -dezinfectarea ranii cu cloramina. -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini .

cand arsura este extinsa.piept si zona abdominala . -aplicarea unor comprese sterile . -oprirea hemoragiei si pansarea ranii . -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin.-acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. -anuntarea echipei medicale de interventie. -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii. -transportarea de urgenta la spital. -verificarea respiratiei si a pulsului . ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric . -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa . FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur . -imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale . -administrarea de apa minerala sau ceai. -desfacerea hainelor la gat. ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului . -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate .antinevralgic). 44 . -transportarea de urgenta la spital.

nr. a mijloacelor de alarmare.G.Anexa 2 -H.nr.G.G.membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm .in special de afectiuni dorsolombare -H.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca -H.1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca -H. 45 .nr 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.G.LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira .cu capul mai jos.G. evacuare şi de prim ajutor.G.nr. nr. prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru: -H. instruirea la locul de muncă va include în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie. -se slabeste stransoarea hainelor la gat.G.piept si talie .300/2006 privind cerintele minime de securitatea si sanatate pentru santierele temporare sau mobile e.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca -H. intervenţie. d. nr. -se aseaza victima in pozitia culcat.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori .1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare -H.nr.pe spate. -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele).

d) la executarea unor lucrări speciale. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de cate şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală. care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor. b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii. Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie. Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă. 46 . Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri: a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare. e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent. confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător. INSTRUIREA PERIODICA Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. în funcţie de condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru. Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii. c) la reluarea activităţii după accident de muncă. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate. şi nu va fi mai mare de 6 luni.

Durata instruirii periodice in cazurile a)-g) de la paragraful anterior nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. 47 .f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru. g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. sau b) lucrătorul desemnat. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. sau d) serviciul extern de protecţie şi prevenire. sau c) un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire.

12. Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile de prevenire si protectie pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor. În cadrul responsabilitatilor sale. e) adaptarea la progresul tehnic. c) informarea si instruirea lucratorilor. b) prevenirea riscurilor profesionale. în vederea reducerii monotoniei muncii. a metodelor de munca si de productie. a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii. d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii în munca. c) combaterea riscurilor la sursa. angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor. alegerea echipamentelor de munca. în special în ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca. acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale în acest domeniu. In cazul în care un angajator apeleaza la servicii externe. d) adaptarea muncii la om. OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca. 48 . b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate.

determinate de alegerea echipamentelor. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. c) sa ia în considerare capacitatile lucratorului în ceea ce priveste securitatea si sanatatea în munca. e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. de conditiile si mediul de munca. a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala. atunci când îi încredinteaza sarcini. h) adoptarea. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile. atunci când în acelasi loc de munca îsi desfasoara activitatea lucratori din mai multe întreprinderi si/sau unitati. masurile de prevenire. organizarea muncii. angajatorul are obligatia: 3 500-7 000 a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. sanatatea si igiena în munca. accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au însusit instructiunile adecvate. i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. în mod prioritar. precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure îmbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate în ansamblul activitatilor întreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice. a) si daca este necesar. d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora în ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor. 49 . a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca. conditiile de munca. angajatorii acestora au urmatoarele obligatii: 3 500-7 000 a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea. ulterior evaluarii prevazute la lit. în zonele cu risc ridicat si specific.f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos. luând în considerare natura activitatilor. inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. b) ca. tinând seama de natura activitatilor din întreprindere si/sau unitate. relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca.

pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie. atributii complementare.b) sa îsi coordoneze actiunile în vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale. obligatii financiare pentru lucratori. cel mult. În toate cazurile. b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate. atributii privind securitatea si sanatatea în munca si. tinând seama de marimea întreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii. 3 500-7 000 Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea îndeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege. denumiti în continuare lucratori desemnati. în nici o situatie. Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a riscurilor profesionale. 3 500-7 000 Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori. c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie în numar suficient. în principal. d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale. sanatatea si igiena în munca nu trebuie sa comporte. În cazul în care angajatorul apeleaza la serviciile externe. Masurile privind securitatea.c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale. 50 . precum si de distributia acestora în cadrul întreprinderii si/sau unitatii se impune ca: 3 000-6 000 a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate. acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile specifice. angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe. pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere si/sau unitate. Daca în întreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent. luând în considerare natura activitatilor. Lucratorii desemnati trebuie sa aiba.

proiectare si executie a constructiilor. angajatorul îsi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege. 2 000-4 000 d) sa elaboreze. prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de îmbolnavire profesionala a lucratorilor. a incidentelor periculoase. 4 000 8 000 b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si. conform prevederilor legale. de un serviciu sau de servicii distincte. trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori. solutii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea si sanatatea în munca. rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai. înainte de începerea oricarei activitati. daca are capacitatea necesara în domeniu. în care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite. a accidentelor usoare. sanitare. bazat pe evaluarea riscurilor. 5 000-10 000 c) sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca. 2 000-4 000 În vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate în munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale. angajatorii au urmatoarele obligatii: a) sa adopte. In cazul micro-întreprinderilor si al întreprinderilor mici. pe care sa îl aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii.Prevenirea riscurilor. a echipamentelor de munca. 4 000-8 000 c) sa tina evidenta accidentelor de munca. 13. pentru autoritatile competente si în conformitate cu reglementarile legale. din faza de cercetare. ALTE OBLIGATII ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa realizeze si sa fie în posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea în munca. organizatorice si de alta natura. precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor. precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie. 4 000-8 000 b) sa întocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice. a bolilor profesionale. precum si a accidentelor de munca. din interiorul sau din exteriorul întreprinderii si/sau unitatii. dupa caz. 5 000-10 000 51 . ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru. inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice. asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat.

8 000 m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca în timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor. pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca. 4 000-8 000 n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca. munca. precum si-a instalatiilor de captare. de catre toti lucratorii. a testarii psihologice a aptitudinilor. 4 000-8 000 g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor. 4 000-8 000 k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. prin propria competenta sau prin servicii externe. e). precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare. a masurilor prevazute în planul de prevenire si de protectie stabilit. 4 000-8 000 j) sa angajeze numai persoane care. 4 000-8 000 52 . filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea în munca. 2 000-4 000 h) sa asigure informarea fiecarei persoane. 4 000 . la solicitarea inspectorului de munca. anterior angajarii în munca. control-psihologic periodic. 4 000-8 000 i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica. cum ar fi afise. prin lucratorii desemnati. în spiritul prezentei legi. pliante. precum si a prevederilor legale în domeniul securitatii si sanatatii în munca. lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor. 3000-10 000 o) sa desemneze. ulterior angajarii. atributiile si raspunderile ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca. a aparaturii de masura si control.d) sa stabileasca pentru lucratori. asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de . 4 000-8 000 l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie. (4) lit. dupa caz. corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si. tinând seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate în esponsabilitatea lor. în urma examenului medical si. 4 000-8 000 f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea. 4 000-8 000 e) sa elaboreze instructiuni proprii. cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. dupa caz. 7 alin. corespunzator functiilor exercitate. retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate în desfasurarea proceselor tehnologice. prin fisa postului.

se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. 3 000-6 000 53 . în afara de cazurile în care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane.p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. obligatoriu si gratuit. de catre angajatori. precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora. 3 000-6 000 Materialele igienico-sanitare se acorda. 5 000-10 000 s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou. 3500-7 000 Alimentatia de protectie se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajatori. 5 000-10 000 q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. 3 000-6 000 Categoriile de materiale igienico-sanitare. în cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie. persoanelor care lucreaza în conditii de munca ce impun acest lucru. 3500-7 000 r) sa asigure echipamente individuale de protectie. si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.

să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. 54 e. atât timp cat este necesar. în special ale maşinilor. să nu procedeze la scoaterea din funcţiune. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. în scopul realizării obiectivelor prevăzute mai sus. În mod deosebit. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. aparaturii. să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.I. g. . după utilizare. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă. d. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea. instalaţiilor tehnice şi clădirilor. şi să utilizeze corect aceste dispozitive. să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi.S. să îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare. SANATATEA ÎN MUNCA SI P. uneltelor. f. la modificarea. substanţele periculoase. aparatura. astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană. echipamentele de transport şi alte mijloace tehnice. precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie. c. să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană. să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora b. uneltele. să utilizeze corect maşinile.14 SARCINILE SI OBLIGATIILE LUCRATORILOR PRIVIND SECURITATEA . lucrătorii au următoarele obligaţii: a.

director divizie. sa aiba dovada medicala ca poate lucra la inaltime si/sau tensiune si sa foloseasca obligatoriu echipamentul de protectia muncii conform legii. in situatia ca lucratorul utilizeaza tehnica de calcul are obligatia de a respecta normele specifice pe aceasta linie. angajatul este obligat să ia măsurile care se impun pentru protejarea propriei persoane sau a altor angajaţi k. s. pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate. în caz de pericol iminent . responsabil lucrare. sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata conducatorul locului de munca. technician. l.) si lucreaza la inaltime sau sub joasa tensiune. in situatie ca lucratorul este sofer profesionist sau conduce ocazional masina proprietatea firmei. r. dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa. sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si cercetare in domeniul securitatii si sanatatii muncii. sef compartiment. are obligatia de a respecta instructiunile proprii de securitatea muncii pentru soferi. sau a celorlalţi participanţi la procesul de muncă . să cunoască şi să aplice normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor şi cele specifice la locurile de muncă . in situatia ca lucratorul este conducator de loc de munca (director directie. trebuie sa fie autorizat conform normelor specifice pe aceasta linie. q. precum şi cele referitoare la executarea lucrărilor cu pericol de incendiu (sudură. sef lucrare. să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă. cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. coordonator proiect etc. m.h. inginer etc. o. în domeniul sau de activitate. să participe la instructajele de prevenire. p. asistat si ajutat de lucratorul desemnat cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca. să coopereze. atât timp cat este necesar. in situatia ca lucratorul este personal de executie (muncitor. 55 . i. în lipsa şefului ierarhic .) are obligatia de a face instruirea la locul de munca si cea periodica. n. folosirea aparatelor electrice de încălzire) . sef santier. să respecte regulile instituite pe teritoriul societatii privind fumatul. la exerciţiile de stingere a incendiilor şi cele specifice şi locului de muncă . j.

nici un angajat nu isi poate desfasura activitatea daca nu are dovada ca este apt medical pentru locul de munca la care este angajat. înlăturarea efectelor incendiilor sau ale calamităţilor naturale şi catastrofelor cu mijloace aflate la dispoziţie. să participe la stingerea incendiilor. să fie în măsură să pună în funcţiune şi să mânuiască materialele şi mijloacele de stingere a incendiilor din dotare . y. v. în vederea depistării şi înlăturării cauzelor de incendiu . z. instruirea la locul de munca si instruirea periodica) si daca nu este admis la lucru de catre angajator. să cunoască funcţionarea şi să întreţină în bună stare de utilizare mijloacele de protecţie împotriva incendiilor din dotare . daca nu are efectuate instruirile in domeniul securitatii si sanatatii in munca (instruirea introductiv generala. evacuarea oamenilor şi a bunurilor materiale.t. u. să controleze la începerea şi încheierea programului. x. normativele sau normele interne de securitate si sanatatea in munca 56 . toti lucratorii au obligatia si responsabilitatea de a respecta si aplica instructiunile. adica sa aiba intocmita si semnata fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca. locurile de muncă.

se vor elabora instructiuni proprii.sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa. iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise sugestive. . raspunzând de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la locurile de munca. precum si de conditiile concrete în care se desfasoara activitatea respectiva. .15. Conducatorii locurilor de munca asigura si raspund de luarea tuturor masurilor pentru ca echipamentele tehnice din dotare sa fie exploatate in conditii de deplina siguranta. în functie de caracteristicile echipamentelor existente. SARCINILE SI OBLIGATIILE CONDUCATORULUI LOCULUI DE MUNCA Conducatorul locului de munca raspunde de respectarea si aplicarea legislatiei si a normelor de securitate a muncii având urmatoarele sarcini si obligatii: . privitor la circulatia si stationarea persoanelor în cadrul unitatii. .sa asigure însusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practice profesionale.sa întocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de munca. în dreptul fiecarei echipament de munca. pentru echipamentele de munca noi. .sa anunte conducerea unitatii în legatura cu orice accident de munca. . in care scop: a) organizeaza procesul de productie si repartizeaza sarcinile de munca pe intreg personalul din subordine. a echipamentului individual de protectie.sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie. . 57 . instructiuni de folosire a acestuia si de securitate a muncii. în timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioara.în toate locurile de munca sa afiseze.sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective. sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-a însusit cunostintele necesare de securitate a muncii.

potrivit prevederilor documentatiilor tehnice. c) stabilesc masurile ce trebuie luate in caz de dereglari. personalul angajat sa utilizeze echipamentul de protectie specific acestor locuri. h) asigura executarea reviziilor tehnice obligatorii si reparatiilor planificate ale echipamentelor tehnice. sefii de sectii sau compartimente sunt obligati sa participe nemijlocit la lichidarea urmarilor acestora. raspund pentru organizarea si desfasurarea activitatii de productie in deplina securitate si pentru realizarea integrala a masurilor privind buna functionare. de prevenire si stingere a incendiilor si a normelor de interventie pentru prevenirea dereglarilor. microclimat. e) elaboreaza programe de fabricatie care sa asigure functionarea instalatiilor la parametrii normali si in deplina securitate. respectarea normelor de exploatare a acestora si a regimului de lucru. intreruperi sau avarii. d) asigura stabilirea si aducerea la cunostinta fiecarei persoane a atributiilor si raspunderilor ce-i revin la locul de munca. de la inceperea pana la terminarea programului de lucru. precum si intretinerea grupurilor sociale si a instalatiilor sanitare. exploatarea si intretinerea echipamentelor tehnice in conditii de siguranta. j) organizeaza un numar eficient de posturi de prim ajutor si dotarea corespunzatoare a acestora cu materiale conform necesarului prescris de organele sanitare. In caz de avarii sau alte accidente tehnice. cunoasterea si aplicarea normelor de securitate si sanatate in munca. g) controleaza zilnic starea echipamentelor tehnice. raspunde de pregatirea instalatiei in vederea executarii reparatiilor si controleaza asigurarea tuturor masurilor de securitate a acesteia. a accidentelor tehnice si uzurii premature. temperatura. 58 . exploatare si intretinere a instalatiilor. i) organizeaza instruirea personalului salariat cu privire la functionarea. utilajelor si masinilor incredintate. verifica modul cum acestea au fost insusite si se indeplinesc de intregul personal.b) iau masuri pentru asigurarea fiecarui loc de munca cu instructiuni tehnice specifice privind exploatarea in conditii normale a echipamentelor tehnice . umiditate) si materiale igienico-sanitare corespunzatoare. la cercetarea cauzelor si stabilirea masurilor pentru repunerea in functiune a instalatiilor si la conducerea operatiilor pentru intrarea in regim normal de functionare. avariilor. f) controleaza si raspund ca la locurile de munca cu pericol de explozie si incendii. k) asigura conditiile de munca (iluminat. Conducatorii locurilor de munca. aerisire.

respectarea periodica a instruirilor si verificarea insusirii acestora de catre toti lucratorii. sesizarea sefului ierahic pentru inlocuirea celor care lipsesc. urmarirea realizarii lucrarilor de securitate si sanatate in munca si de prevenire a incendiilor. i) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. f) asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de securitate a muncii si a utilizarii echipamentelor de protectie si de lucru prevazute de normele specifice fiecarui loc de munca. e) instruirea salariatilor din subordine si supravegherea aplicarii stricte a prescriptiilor privind securitate si sanatate in munca. dotarea locurilor de munca cu prescriptiile tehnice de exploatare necesare. c) organizarea fiecarui loc de munca . 59 . supravegherea executarii operatiilor pe intreg timpul desfasurarii lucrarilor. a prescriptiilor de exploatare si intretinere a echipamentelor tehnice. in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata sau accidentarea si altor persoane participante la procesul de munca. functionarea echipamentelor tehnice in conditii de deplina siguranta. si pe salariatii formatiei de lucru conform calificarii acestora. precum si a regulilor de manipulare. repartizarea lucrarilor/serviciilor pe fiecare echipa. g) efectuarea la timp a operatiilor de intretinere. participarea la reviziile tehnice si reparatiile planificate. transport si depozitare a materiilor prime si produselor. prevenirea si eliminarea intreruperilor sau deficientelor in functionarea acestora. urmarirea efectuarii controlului medical stabilit personalului din subordine. a regulilor de igiena a muncii si de prevenire si de stingere a incendiilor. supravegherea si indrumarea fiecarui angajat in vederea insusirii cunostintelor si deprinderilor necesare executarii in bune conditii a sarcinilor de serviciu. h) interzicerea participarii la lucru a celor care nu sunt apti sa indeplineasca sarcinile de serviciu.In acest scop sunt obligati sa ia masuri pentru: a) respectarea riguroasa a tehnologiilor de fabricatie si a instructiunilor privind intretinerea echipamentelor tehnice . b) d) insusirea de catre membrii formatiei de lucru a reglemetarilor privind ordinea si disciplina tehnologica si de munca.

-anuntarea accidentului.salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor .obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei . Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori .de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator).a celor din jur.deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca. -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate. PRIMUL-AJUTOR. -el este colegul de munca al victimei. -acordarea primului ajutor. -examinarea victimei. In toate cazurile .interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea .16.deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului . In cazul producerii unui accident . EVACUAREA LUCRATORILOR Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul . 60 . Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate . -protejarea victimei. STINGEREA INCENDIILOR. Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit .

ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului.oprirea hemoragiilor.Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece .el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina.salvatorul va efectua triajul acestora . .avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor.restabilirea respiratiei si circulatiei.starea pansamentelor. starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: . Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana .pe baza unei examinari rapide. -sa actioneze energic. -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei. . Pana la sosirea echipei de specialitate. . -cate victime sunt . -ce tipuri de leziuni s-au produs . In cazul in care victima prezinta mai multe semne . -ce s-a intamplat . Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului .prezenta respiratiei.salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei .-sa-si pastreze calmul . -cine face apelul.ei insisi.sa analizeze fiecare caz in parte .eficace si rapid in luarea unor masuri. In cazul existentei mai multor victime .pozitia de siguranta etc. a pulsului.imobilizarea fracturilor.in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului. 61 . In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor. .pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer.pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat.

Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila .de la margine spre pielea sanatoasa . -prevenirea infectiei . -prevenirea socului. -spalarea pielii din jur cu apa si sapun . ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric . -oprirea hemoragiei si pansarea ranii .rivanol . 62 . -anuntarea echipei medicale de interventie.PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei . -imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale . -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini . -calmarea durerii . -dezinfectarea ranii cu cloramina. FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur . -acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii.

membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm . -administrarea de apa minerala sau ceai. -aplicarea unor comprese sterile .piept si zona abdominala . -se slabeste stransoarea hainelor la gat. Organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor la locul de muncă cuprinde: 63 . explozii sau accidente tehnice. -verificarea respiratiei si a pulsului . -transportarea de urgenta la spital. -transportarea de urgenta la spital.pe spate. -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin. LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira . are ca scop asigurarea condiţiilor care să permită salariaţilor/persoanelor fizice ca.cand arsura este extinsa. să acţioneze eficient pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele). precum şi pentru înlăturarea efectelor distructive provocate în caz de incendii. -se aseaza victima in pozitia culcat.piept si talie . -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate . -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa . pe baza instruirii şi cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie. Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă.cu capul mai jos. evacuarea şi salvarea utilizatorilor construcţiei.-desfacerea hainelor la gat. ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului .antinevralgic). evacuarea bunurilor materiale.

dacă în ele se află cel puţin 50 de persoane. conform planurilor stabilite. dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane. Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente diferenţiate în funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se pot afla simultan în aceasta şi se întocmesc astfel: a) pe nivel.a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare în caz de incendiu a personalului de la locul de muncă. precum şi la dispecerat. pe schimburi de lucru şi în afara programului. b) salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului. c) pentru încăperile destinate cazării. acţionarea lor manuală. prin nominalizarea celor care trebuie să utilizeze sau să pună în funcţiune mijloacele tehnice din dotare de stingere şi de limitare a propagării arderii ori să efectueze manevre sau alte operaţiuni la instalaţiile utilitare şi. d) organizarea efectivă a intervenţiei. după caz. gaze şi fluide combustibile a consumatorilor şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de către persoanele anume desemnate. pe căile de acces şi în locurile vizibile. e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate în timpul intervenţiei. a conducătorului locului de muncă. precum şi în afara programului de lucru. acolo unde acesta este constituit. pe partea interioară a uşilor. a mijloacelor de salvare şi de protecţie a personalului. precum şi a specialiştilor şi a altor forţe stabilite să participe la stingerea incendiilor. fum. Intervenţia la locul de muncă presupune: a) alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace specifice. acţionându-se pentru stingerea acestora. c) stabilirea componenţei echipelor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea persoanelor/bunurilor. a stingătoarelor şi a altor aparate de stins incendii. la echipamente şi utilaje tehnologice. iar în încăperi. g) verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea focare noi. indiferent de numărul de locuri. a serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă. anunţarea incendiului la forţele de intervenţie. în zilele de repaus şi sărbători legale. b) stabilirea sistemelor. c) întreruperea alimentării cu energie electrică. precizându-se numărul de mijloace tehnice care trebuie să existe la fiecare loc de muncă. astfel încât să poată fi cunoscute de către toate persoanele. după caz. proprietarului/patronului/ administratorului. Observatie: Pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute mai sus. gaze toxice. 64 . d) acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor automate şi. f) protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului: temperatură. instalaţiilor şi a dispozitivelor de limitare a propagării şi de stingere a incendiilor. nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate. b) pe încăperi. Planurile de evacuare se afişează pe fiecare nivel.

precum şi la dispecerat. d) funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de performanţă pentru care au fost proiectate. conform reglementărilor tehnice. atât ca posibilităţi de reacţie reciprocă. c) funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de-a doua surse de energie electrică. periodic. de exerciţii şi aplicaţii cu salariaţii. se marchează cu indicatoare standardizate. Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se întocmesc pentru fiecare încăpere unde se află asemenea materiale. posibilităţile de refugiu. Căile de evacuare. terase. Planurile de depozitare se amplasează în locuri care se estimează a fi cel mai puţin afectate de incendiu şi în apropierea locurilor de acces în încăperi. inclusiv cele care duc pe terase. încăperi speciale. Traseele de evacuare a materialelor şi ordinea priorităţilor se marchează cu culoare verde. La amplasarea materialelor periculoase în spaţiile de depozitare trebuie să se ţină seama de comportarea lor specifică în caz de incendiu. precum şi interdicţia de folosire a lifturilor în asemenea situaţii. în condiţiile legii. conform reglementărilor tehnice specifice. b) păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. e) organizarea şi desfăşurarea.Planul de evacuare se întocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a încăperii. acolo unde acesta este constituit. astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă. cantităţile şi codurile de identificare ori de pericol. precum şi a elementelor de limitare a propagării focului ori de izolare termică din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor. pe care se marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uşi. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea căilor de evacuare Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a utilizatorilor în siguranţă în caz de incendiu se adoptă următoarele măsuri: a) întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de etanşare la fum şi gaze fierbinţi. în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare. atât ziua cât şi noaptea. coridoare şi case de scări sau scări exterioare. 65 . astfel încât acestea să poată fi utile forţelor de intervenţie. cât şi de compatibilitatea faţă de produsele de stingere. Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe baza schiţelor încăperilor respective. hidranţi interiori. Pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor: stingătoare. produsele de stingere recomandate. Planuri de depozitare şi de evacuare se întocmesc şi pentru materialele şi bunurile combustibile care au o valoare financiară sau culturală deosebită. pe care se marchează zonele cu materiale periculoase şi se menţionează clasele acestora conform legii. de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. butoane şi alte sisteme de alarmare şi alertare a incendiilor.

precum şi efectuarea unor modificări la acestea. stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora. b) instalaţiile tehnologice şi anexe. de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie.. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor scărilor. mobilier sau obiecte. c) depozitele închise şi deschise de materii prime. În casele scărilor. bazine. depozitarea de materiale. precum şi la sursele de alimentare de rezervă care sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu. gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. stingătoare. benzi transportoare şi altele asemenea. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor. d) mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor. dozatoare pentru sucuri/cafea etc. amplasarea de maşini de fotocopiat. rezervoare şi castele de apă. cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor. e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu: cortine de siguranţă. se verifică periodic şi se menţin în stare de funcţionare. a celor de pe coridoare. g) vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiu şi punctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile. sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu. 66 . precum şi accesul personalului de intervenţie. staţii de pompare a apei. f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de iluminat. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor. precum şi la punctele de comandă ale acestora. semifabricate. precum şi cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon se menţin în permanenţă în stare de funcţionare. au rolul de a opri pătrunderea fumului. Este interzisă blocarea căilor de acces. prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială. în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol. în caz de incendiu. cele de acţionare a trapelor şi clapetelor. a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uşi care. rampe ale surselor de apă naturale. produse finite şi auxiliare. Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de incendiu. de forţă şi de siguranţă. trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construcţiile şi încăperile acestora. Dispozitivele care asigură închiderea automată a uşilor. hidranţi de incendiu.Se montează indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. panouri de incendiu. clapete de pe tubulatura de ventilare şi altele asemenea.

de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile. traversările de cale ferată şi altele asemenea. Platformele de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi salvare de la înălţimi. potrivit reglementărilor tehnice specifice. • Caile de acces. radiaţii. cum sunt reţele. râuri. explozie. -sa verifice . se marchează corespunzător şi se menţin libere. cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea. se asigură şi se marchează. În cazul în care acest lucru nu este posibil. potrivit reglementărilor tehnice specifice. locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care.practicabile si curate. • Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii .sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului. • Caile de acces . prin care se asigură accesul la clădiri şi instalaţii. care ar putea împiedica intervenţia operativă pentru stingerea incendiilor. în caz de incendiu. • Este interzisa blocarea cailor de acces . Căile de acces şi de evacuare din clădiri.conform reglementarilor in vigoare. căi de acces şi circulaţii ocolitoare. se menţin. potrivit reglementărilor tehnice specifice. la racordurile de alimentare cu apă.h) alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru tractare sau transport. limitele zonelor periculoase de incendiu. pentru a putea fi utilizate operativ în caz de necesitate. Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează construcţiile.de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie.libere .la inceperea si terminarea programului . utilaje. dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate să marcheze prin indicatoare. curate şi libere de orice obstacole. bazine. şi se marchează corespunzător. sistemele. 67 .existenta unor eventuale surse de incendiu . zăpadă şi altele asemenea. electrocutare. indiferent de sezon. presupun manevre obligatorii se marchează vizibil. lacuri. prezenţa mijloacelor de mai sus şi să afişeze regulile specifice care trebuie respectate.in orice anotimp . prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor. Concluzii: • Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati.de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta . practicabile. cum ar fi: materiale. ambalaje. Ascensoarele de pompieri se menţin permanent în bună stare de funcţionare. instalaţiile. Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora.

-sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat ; -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate ; -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu .

Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului, are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri : 1. alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente; 2. anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii); 3. anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica ,gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje; 4. asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor ; actionarea imediata asupra focarului utilizandu-se dupa caz apa, pulberi stingatoare, nisip, in functie de natura materialului si substantelor incendiate; 5. evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei ; 6. protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri,asfixieri cu fum,gaze toxice,etc.) ; 7. protectia impotriva temperaturii, a bunurilor din cladire care nu se pot evacua precum si elementele portante ale cladirii. 8. verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu.

Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii întreprinderii si/sau unitatii, tinând seama de alte persoane prezente; 3 000-6 000 b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveste primul-ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri. 3 000-6 000

68

c) sa informeze, cât mai curând posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor; 3 500-7 000

17. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE (EIP) Echipamentul individual de protectie reprezinta orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protectie colectiva ori prin masurile ,metodele sau procedurile de organizare a muncii. Orice echipament individual de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate , fara sa conduca el insusi la un risc marit ; b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca ; c) sa ia in consideratie cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului ; d) sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta,dupa toate ajustarile necesare ; In cazul in care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protectie , aceste echipamente trebuie sa fie compatibile si sa isi pastreze eficacitatea in raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. Conditiile de utilizare a echipamentului individual de protectie , in special durata purtarii, sunt determinate in functie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecarui lucrator si de performanta echipamentului individual de protectie. Echipamentul individual de protectie este,in principiu,destinat purtarii de catre o singura persoana. Daca imprejurarile impun purtarea echipamentului individual de protectie de catre mai multe persoane , se iau masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creeaza diferitilor utilizatori nicio problema de sanatate sau de igiena.
69

Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de catre angajator ,care asigura buna sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii , repararii si inlocuirilor necesare. Echipamentul individual de protectie poate fi utilizat numai in scopurile specificate si in conformitate cu fisa de instructiuni. 18. PERICOL GRAV ŞI IMINENT ŞI ZONE CU RISC RIDICAT ŞI SPECIFIC Definitii: 1. loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii 2. pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment 3. zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate 4. loc de munca cu pericol deosebit = locul de munca cu nivel ridicat de accidentare sau imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile(deces sau invaliditate) 5. fenomenul periculos = o sursă potenţială de producere a unor daune. În domeniul riscurilor industriale de origine accidentală, acest termen face cel mai frecvent raportare la fenomene fizice de tipul incendiilor, exploziilor, dispersiei gazelor toxice etc. 6. accidentul major = ,,orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui obiectiv care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, sau în interiorul sau în exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase″ . Pericol grav si iminent de accidentare Starea de pericol grav şi iminent de accidentare, aşa cum este el definit la art.5 lit.l) din lege, poate fi constatată de către orice lucrător din întreprindere şi/sau unitate, lucrător al serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau unitatea a încheiat contract, precum şi de către inspectorii de muncă.
70

La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate: -oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii; -evacuarea personalului din zona periculoasă; -anunţarea serviciilor specializate; -anunţarea conducătorilor ierarhici; - eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent. În vederea realizării măsurilor, în prealabil angajatorul va desemna lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de muncă şi va asigura instruirea acestora. În vederea realizării măsurilor precizate mai sus referitoare la evacuarea lucratorilor, în prealabil angajatorul trebuie să: - întocmească planul de evacuare a lucrătorilor; - afişeze planul de evacuare la loc vizibil; - instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi să verifice modul în care şi-au însuşit cunoştinţele. În vederea realizării măsurilor privind anuntarea serviciilor specializate, în prealabil angajatorul trebuie să: - desemneze lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi să-i instruiască în acest sens; - asigure mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate. În vederea realizării măsurilor privind anuntarea conducatorilor ierarhici, în prealabil angajatorul trebuie să stabilească modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior. În vederea realizării măsurilor privind eliminare cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent , în prealabil angajatorul trebuie: - să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent, să asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei; -să stabilească serviciile specializate care pot interveni.
71

Angajatorul trebuie să stabilească măsurile de securitate prevăzute la ţinând seama de natura activităţilor, numărul de lucrători, organizarea teritorială a activităţii şi prezenţa altor persoane în afara celor implicate direct în procesul muncii.

Zone cu risc ridicat şi specific Evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzută la art. 13 lit.k) din lege, trebuie să conţină nominalizarea şi localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor pentru aceste zone. Angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţă conducătorilor locurilor de muncă şi lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele cu risc ridicat şi specific măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor. Acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării riscurilor pentru zonele cu risc ridicat şi specific constituie o prioritate în cadrul planului de protecţie şi prevenire. Lucratorii care, în cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa, nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati împotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia . Angajatorul trebuie sa se asigure ca, în cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor persoane atunci când seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, în conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol. Sesizare si identificare Sesizarea locurilor de munca cu pericol deosebit si/sau cu pericol iminent se poate face de catre orice salariat care are acces la echipamentele de munca sau in alte locuri de munca apartinand societatii. Persoana care a sesizat un astfel de loc este obligate sa aduca la cunostinta acest fapt conducatorului locului de munca, cel care are in exploatare si/sau gestiune echipamentele sau zona respective Locul de munca cu pericol deosebit validat de catre comisia de specialisti care analizeaza si stabilesc daca sesizarile conducatorilor de munca intrunesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare, se inregistreaza ca atare
72

Prin loc de munca cu pericol deosebit se intelege locul de munca cu un nivel ridicat de risc de accidentare sau de imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile (deces sau invaliditate). Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa identifice si sa evidentieze locurile de munca cu pericol deosebit din activitatea proprie. Conducerea persoanelor juridice si persoanele fizice au obligatia de a intocmi, pentru fiecare loc de munca cu pericol deosebit, o fisa care va cuprinde date concrete privind criteriile care stau la baza stabilirii locurilor de munca cu pericol deosebit. Lista locurilor de munca identificate si fisele acestora vor fi tinute in evidenta si vor fi reactualizate ori de cate ori intervin modificari ale proceselor si parametrilor care caracterizeaza locul de munca respectiv. Fisele se intocmesc in 2 exemplare, dintre care un exemplar la conducerea unitatii si un exemplar, la conducatorul locului de munca respectiv. La stabilirea locurilor de munca cu pericol deosebit se vor avea in vedere urmatoarele criterii: a) identificarea factorilor de risc de accidentare si de imbolnavire profesionala, precum si consecintele actiunii acestora asupra organismului uman (deces sau invaliditate); b) nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnavirilor profesionale; c) durata de expunere la actiunea factorilor de risc; d) nivelul morbiditatii prin accidente si boli profesionale. Locurile de munca cu pericol deosebit se caracterizeaza prin existenta unuia sau a mai multor factori de risc prezentati in continuare: a) factori de risc care pot genera explozii: b) factori de risc care genereaza incendii: c) factori de risc mecanic si termic: d) factori de risc chimic: e) factori de risc fizic: f) factori de risc biologic: g) factori de risc datorati caracterului special al mediului: h) factori naturali de risc: i) factori de risc psihic: Identificarea locurilor de munca cu pericol deosebit se face la nivelul unitatii de catre o comisie mixta formata din specialisti desemnati de conducatorul unitatii, reprezentanti ai sindicatelor sau/si reprezentanti ai salariatilor ; unitatile pot solicita,
73

dupa caz, asistenta tehnica de la institutele de specialitate sau experti abilitati in acest sens. La locurile de munca cu pericol deosebit se iau una sau mai multe dintre urmatoarele masuri de ssm, organizatorice sau tehnice: a) adoptarea tehnologiilor de lucru cu risc minim; b) dotarea cu aparatura de control, semnalizare si avertizare a depasirii parametrilor de securitate; c) selectia personalului de decizie si operativ pe baza verificarii pregatirii profesionale si a examinarii medicale si psihologice; d) elaborarea programelor de lucru specifice pe baza fiselor tehnologice si a instructiunilor de lucru; e) instruirea si testarea personalului cu privire la cunostintele de protectie a muncii specifice locurilor de munca; f) repartizarea sarcinilor si supravegherea indeplinirii acestora conform instructiunilor tehnologice; g) verificarea dotarii si folosirii echipamentului individual de protectie; h) dotarea cu sisteme de protectie colectiva (de exemplu: ventilatie, captare noxe etc.); i) organizarea sistemului informational si luarea deciziei de prevenire; j) alte masuri. Masurile de prevenire care se stabilesc vor fi adaptate specificului locului de munca si vor fi aprobate si avizate o data cu lista locurilor de munca cu pericol deosebit. Situatia locurilor de munca cu pericol deosebit de accidentare si imbolnavire profesionala si masurile de prevenire aferente constituie prioritate pentru controalele preventive. Evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit constituie obligatia persoanelor juridice si a persoanelor fizice. Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se îndrepte spre o zona sigura, în caz de pericol grav si iminent; 2 500-5 000
74

346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale. după cum urmează: . invaliditate ori deces. la confirmarea acestora.3 500 -7 000 19. 75 . EVENIMENTE. inclusiv medicul de medicina a muncii aflat într-o relatie contractuală cu angajatorul. de către conducătorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia. situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie. în afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.vătămarea violentă a organismului. depistata cu prilejul prestaţiilor medicale. Accident de muncă . în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate. cauzată de agenţi nocivi fizici. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. potrivit Legii nr. evenimentele urmate de incapacitate temporară de munca. conform prevederilor legale.afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii. va fi comunicat de îndată angajatorului.organelor de urmărire penală. incidentul periculos.asiguratorului. cu modificările şi completările ulterioare. . va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesională sau legată de profesiune. produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. precum şi intoxicaţia acută profesională. de îndată. BOLI PROFESIONALE Eveniment . care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice. Angajatorul are obligaţia sa comunice evenimentele. invaliditate sau deces.inspectoratelor teritoriale de munca.accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului. Orice medic. Boală profesională . chimici ori biologici caracteristici locului de muncă. în procesul de muncă Orice eveniment. după caz.b) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului în situatia în care înca exista un pericol grav si iminent. ACCIDENTE. precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune. .

accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate. . la constatarea cazului. . în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de munca. precum avariile sau exploziile. prevăzute anterior la comunicarea evenimentelor. respectiv a municipiului Bucureşti. În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment. un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului. deces. sportive. 76 . sunt de asemenea considerate accidente de munca urmatoarele situatii: .de către inspectoratele teritoriale de munca. Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal.de către angajator. în cazul accidentelor colective. cu permisiunea angajatorului. în cazul suspiciunilor de boala profesională şi a bolilor legate de profesiune. organele de poliţie rutiera competente vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor fizice/juridice.Semnalarea prevăzută anterior se efectuează către autoritatea de sănătate publica teritorială sau a municipiului Bucureşti. incidente periculoase. generate de unele evenimente deosebite. .de către autorităţile de sănătate publica teritoriale. de îndată. instituţia medico-legală competenta este obligată sa înainteze inspectoratului teritorial de munca.accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public. În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. în termen de 7 zile de la data decesului. în termen de 5 zile de la data solicitării. . în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmată. inclusiv în cadrul unor activităţi culturale. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de munca lucrătorilor la angajatorii persoane fizice. Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum urmează: . în ţara sau în afară graniţelor tarii.de către Inspecţia Muncii. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu. o copie a raportului de constatare medicolegală. precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute. Accidente de munca In afara de accidentele suferite de lucratori in timpul desfasurarii procesului de munca sau in indeplinirea indatoriilor de service. accidente colective.

dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator. . dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice. dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi invers. echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator. convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege. în timpul programului de munca. ori în alt loc de munca organizat de aceştia.accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului. dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de munca la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers. . .accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate.accidentul suferit de personalul roman care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor tari.accidentul suferit de orice persoana. . pentru îndeplinirea unei sarcini de munca. pe durata normală de deplasare. dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru. la o alta persoana juridică sau fizica. .accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul. şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului. încheiate de persoane juridice romane cu parteneri străini. 77 . pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare.accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima.accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare. utilajul ori materialele. .. . delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară graniţelor tarii. în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu. dacă schimba îmbrăcămintea personală.accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii.accidentul de traseu. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieţi omeneşti. în calitate de angajator. precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri. pentru îndeplinirea sarcinilor de munca.accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane. . în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. . ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta avutul public şi privat. . ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea. locul de munca. în baza unor contracte.accidentul suferit de orice persoana.

ca urmare a unei agresiuni.disparitia unei persoane. recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale. 78 . viscol.accidentul suferit de o persoana aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Accidentele de munca se clasifica. potrivit legii. Înregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare. cutremur. accidente mortale. acestea trebuie sa se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi. în condiţiile unui accident de munca şi în împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia. transportul sa se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în munca sau de circulaţie în vigoare. accidente colective. Accidentul de munca înregistrat de angajator se raportează de către acesta la inspectoratul teritorial de munca. dacă victima se afla în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare. alunecări de teren. . - accidente care produc invaliditate. cum ar fi furtuna. în: accidente care produc incapacitate temporară de munca de cel puţin 3 zile calendaristice. . precum şi la asigurator. în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate. În situaţiile precizate cu deplasarea lucratorilor. de asemenea. inundaţie..accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale. când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauza. trasnet (electrocutare). în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practica. .

• numele şi funcţia persoanei care comunică evenimentul. • locul unde s-a produs evenimentul. ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A INCIDENTELOR PERICULOASE. Comunicarea evenimentelor Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: • denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi. • datele personale ale victimei: vârsta. vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă. • data comunicării. copii în întreţinere. 79 . • consecinţele accidentului. alte persoane în întreţinere. • data şi ora la care s-a produs evenimentul/data şi ora la care a decedat accidentatul. • unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul. ocupaţia. • împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive. starea civilă. • sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului. dacă este cazul. • numele şi prenumele victimei.20.COMUNICAREA ŞI CERCETAREA EVENIMENTELOR. denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul.

pe propria răspundere. cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente. angajatorul sau reprezentantul său legal va consemna. în vederea determinării alcoolemiei sau a stării de influenţă a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. în termen de 5 zile lucrătoare de la obţinerea acestora. schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs. Cercetarea se face imediat după comunicare. a răspunderilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi. Cercetarea evenimentelor Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea acestora. a reglementărilor legale încălcate. (1) din lege. după posibilităţi. până la primirea acordului din partea organelor care efectuează cercetarea. Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului. serviciile poliţiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de muncă din judeţul pe raza căruia s-a produs. unitatea sanitară care acordă asistenţă medicală de urgenţă se va pronunţa. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu. obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în cercetarea evenimentului. într-un proces-verbal. pentru determinarea caracterului accidentului. respectiv. precum şi pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de muncă. La solicitarea organelor care efectuează cercetarea evenimentului. În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. soldate cu decesul victimelor. 80 . Unitatea sanitară . în conformitate cu prevederile art. în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Angajatorul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului. Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de către angajatorul la care s-a produs evenimentul. în scris. toate modificările efectuate după producerea evenimentului. ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii. va lua măsuri pentru recoltarea imediată a probelor de laborator. 29 alin. se vor face. cu privire la diagnosticul provizoriu. urmând să comunice rezultatul determinărilor specifice.În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice.

prin decizie scrisă. comisia de cercetare a evenimentului.Angajatorul are obligaţia să numească de îndată. una dintre acestea trebuie să fie lucrător desemnat. Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusă din cel puţin 3 persoane. iar aceştia trebuie să răspundă solicitării. Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experţi sau specialişti cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competenţe potrivit legii să efectueze expertize tehnice. Angajatorul care a organizat transportul răspunde pentru cercetarea accidentului de circulaţie produs pe drumurile publice. se efectuează în condiţiile legii. în comisia de cercetare numită de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate şi persoane numite prin decizie scrisă de către ceilalţi angajatori. să efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul să ia declaraţii scrise. în acest caz urmând să apeleze la servicii externe. Dacă în eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiţi. Cheltuielile aferente efectuării expertizelor se suportă de către angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care se face răspunzător de organizarea activităţii în urma căreia s-a produs evenimentul. Angajatorul care nu dispune de personal competent sau nu are personal suficient trebuie să asigure cercetarea apelând la servicii externe de prevenire şi protecţie. 81 . iar acesta este obligat să le pună la dispoziţie în condiţiile legii. să solicite sau să consulte orice acte ori documente ale angajatorului. Angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului. potrivit legii. cu respectarea.dacă acesta a avut loc în afara întreprinderii şi/sau unităţii angajatorului şi nu a avut nicio legătură cu aceasta. reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern. cu pregătire de nivel superior. să preleveze sau să solicite prelevarea de probe necesare cercetării. Persoanele împuternicite. urmat de incapacitate temporară de muncă. Specialiştii şi experţii întocmesc expertize tehnice care vor face parte integrantă din dosarul de cercetare a evenimentului. Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult 5 zile lucrătoare de la data producerii. atunci când este cazul. Cercetarea evenimentului . Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului.

la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie. evenimentul va fi cercetat de inspectoratul teritorial de muncă ca eveniment care a produs incapacitate temporară de muncă Dosarul de cercetare va cuprinde: a. la Inspecţia Muncii. pentru care se poate solicita în scris. prevăzut la paragraful anterior se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal. conform competenţelor. Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces. În cazul evenimentului a cărui consecinţă este invaliditate evidentă. opisul actelor aflate în dosar. 82 . starea echipamentelor de muncă. argumentat şi în termen. invaliditate evidentă. pentru care inspectoratul teritorial de muncă care cercetează evenimentele poate solicita în scris. închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. argumentat şi în termen. c. sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii. prelungirea termenului de cercetare. prelevarea de probe sau efectuarea de expertize. accident colectiv sau situaţie de persoană dată dispărută. prelungirea termenului de cercetare. nota de constatare la faţa locului.Fac excepţie de la prevederile paragrafului anterior situaţii cum ar fi cele în care este necesară prelevarea de probe ori efectuarea de expertize. precum şi cercetarea incidentelor periculoase se vor încheia în cel mult 10 zile lucrătoare de la data producerii acestora. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă. În cazul accidentului cu incapacitate termporară de muncă. Fac excepţie de la prevederile paragrafului anterior situaţii cum ar fi cele în care este necesară eliberarea certificatului medico-legal. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei. în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin decizie sau decesul victimei. procesul-verbal de cercetare. şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal. inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul de cercetare întocmit la data producerii evenimentului şi va întocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului. b.

în cazul persoanelor date dispărute. copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului. p. n. în caz de deces aceste fişe se vor anexa în original. l. ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul.d. q. copii ale contractelor individuale de muncă ale victimelor. 83 . j. copie a autorizaţiei. întocmite conform legii. i. copie a certificatelor de concediu medical. în cazul accidentului urmat de invaliditate. în cazul accidentului mortal. e. copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. m. după caz. schiţe şi fotografii referitoare la eveniment. concluziile raportului de constatare medico-legală. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare. h. copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. declaraţiile accidentaţilor. din care să rezulte data. în cazul accidentelor de traseu. copii ale certificatului constatator sau oricăror alte autorizaţii în baza cărora angajatorul îşi desfăşoară activitatea. f. copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi ale fişei de aptitudine. g. copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. o. orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului. în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. cum ar fi: 1. Dosarul va mai cuprinde. k.

corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. din care să se poată stabili locul. formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. fotografiile referitoare la eveniment să fie clare şi însoţite de explicaţii. numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru fiecare document anexat la dosar să fie menţionate în opis. paginile şi spaţiile albe să fie barate. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. e. procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului. 8. documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. copie a diplomei. acte doveditoare. aprobat prin ordin al ministrului muncii. 6. 5. 3. din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare. fiecare document. d. IMPORTANT: Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. solidarităţii sociale şi familiei. 10. şi ştampilate cu ştampila inspectoratului sau a angajatorului. emise de organe autorizate.2. semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare. b. cu excepţia procesului-verbal de cercetare. formularul pentru declaraţie să fie conform modelului prevăzut în anexa . întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. 84 . 111. în condiţiile prevăzute la art. f. acte de expertiză tehnică. numită de angajator. denumit în continuare FIAM. să fie identificat în dosarul de cercetare ca anexă. (2) şi (4). în conformitate cu art. 120 alin. 7. 9. data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul. ora şi data producerii evenimentului. 4. să fie însoţite de explicaţii. c. adresele de prelungire a termenelor de cercetare. filele dosarului să fie numerotate. anexate la dosar. schiţele referitoare la eveniment. actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă. g.

într-un exemplar. IMPORTANT: În cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporară de muncă sau al incidentelor periculoase în care faptele comise pot fi considerate infracţiuni. originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă. Dosarul de cercetare a evenimentelor se va întocmi astfel: a. originalul fiind înaintat organului de urmărire penală. Dosarul de cercetare. un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. Dosarul va fi însoţit de avizul inspectoratului teritorial de muncă.h. întocmit de comisia numită de către angajator. pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă. pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie. dosarul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul. originalul se înaintează organelor de urmărire penală. d. b. potrivit legii. dosarul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. pentru incidentele periculoase. Inspectoratul teritorial de muncă va analiza dosarul. 85 . în două exemplare. în trei exemplare. originalul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul. deces. e. c. pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii. originalul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul şi celelalte exemplare se păstrează de către ceilalţi angajatori. va aviza şi va restitui dosarul în cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. certificate ca fiind conforme cu originalul şi semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea sau de către unul dintre membrii comisiei de cercetare. în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării. într-un exemplar. dosarul de cercetare se încheie în două exemplare. se înaintează pentru verificare şi avizare la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. accidente colective. pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil. declaraţiile aflate la dosar să fie tehnoredactate. în două exemplare. în mai multe exemplare. f. pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporară de muncă pentru victime cu angajatori diferiţi.

dupa caz. Inspectoratul teritorial de muncă transmite dosarele de cercetare organelor de urmărire penală. Inspecţia Muncii avizează şi restituie dosarele în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii. poate dispune completarea dosarului şi/sau refacerea procesului-verbal de cercetare. Dosarul de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii. poate dispune completarea dosarului şi întocmirea unui nou procesverbal de cercetare. numai după ce au fost avizate de către Inspecţia Muncii. Dosarul mentionat la paragraful anterior se restituie la inspectoratul teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării acestuia. înaintat organelor de urmărire penală. după caz. ca urmare a unui eveniment şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acestora. 86 . În cazul în care Inspecţia Muncii constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. Dosarul de cercetare al accidentului de muncă cu invaliditate. acesta va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii. în cazul în care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit. pentru completare şi întocmirea unui nou proces-verbal de cercetare. după completarea dosarului. va fi păstrat la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. IMPORTANT: Dosarul de cercetare pentru cazul dispariţiei de persoane. până la emiterea hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul persoanelor dispărute. Comisia de cercetare va completa dosarul şi va întocmi procesul-verbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. Inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul şi va întocmi noul procesverbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. confirmat în baza unui act medico-legal. în cel mult 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării.În cazul în care inspectoratul teritorial de muncă constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. Completarea dosarului mentionat la paragraful anterior şi întocmirea noului procesverbal de cercetare a evenimentului se fac în cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial de muncă. conform prevederilor legale în vigoare. se restituie la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea.

datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul. . în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă. ocupaţia în momentul accidentării. e.Dosarul completat şi noul proces-verbal de cercetare vor fi înaintate în vederea avizării la Inspecţia Muncii. de asemenea. numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor. data efectuării ultimului 87 .se vor indica. pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment. numele reprezentantului său legal. starea civilă. După avizarea de către Inspecţia Muncii. vechimea în muncă. de asemenea. Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie să conţină următoarele capitole: a.se vor indica. . vârsta. . locul producerii evenimentului. dosarul va fi înaintat organelor de urmărire penală de către inspectoratul teritorial de muncă. . profesia de bază. motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare. data decesului. prenumele. data încheierii procesului-verbal. de asemenea. locul de muncă la care este încadrat. de asemenea. care le va restitui inspectoratului teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii. obiectul cercetării. perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea. numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului. următoarele: numele. d.se va indica. c. h. datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor. cetăţenia. b. .se vor indica. data şi ora producerii evenimentului.se vor indica. adresa punctului de lucru. f. datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele. prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea. precum şi numele angajatorului şi ale persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetări. g. numărul de copii minori. numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. de asemenea. domiciliul.

se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. cu redarea integrală a textului acestora n. cu redarea integrală a textului acestora m. k.instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. cu redarea integrală a textului acestora l. echipamentului de muncă. q. măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora. k). I) şi m). a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul. persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale. iar pentru persoanele care. în momentul accidentării. se va schimba în "Propuneri pentru sancţiuni administrative şi disciplinare". b)descrierea detaliată a echipamentului de muncă. sancţiunile contravenţionale aplicate. p. c)descrierea detaliată a împrejurărilor. din capitolele de la lit. urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate. alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului. r. o.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. . . 88 . i. j.va conţine următoarele subcapitole: a)descrierea detaliată a locului producerii evenimentului. în cazul accidentelor cercetate de către comisia numită de angajator. angajatorul care înregistrează accidentul de muncă sau incidentul periculos. d)descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul. desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. . caracterul accidentului. propuneri pentru cercetare penală. descrierea detaliată a locului. . s. cauza producerii evenimentului. alte cauze care au concurat la producerea evenimentului. se va face referire şi la aceasta.

inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul şi asigurător.se va regăsi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii.se va regăsi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. s). Comisia de cercetare a unui eveniment numită de angajator poate face propuneri de sancţiuni disciplinare şi/sau administrative. w. mai multe exemplare. termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit. În situaţiile în care din cercetare rezultă că accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă. inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul şi asigurător. v. u. numele şi semnătura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea. organul de urmărire penală. în cazul accidentului de muncă urmat de invaliditate. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. conform competenţelor IMPORTANT: 1. b. 5 exemplare. Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se întocmeşte în: a. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. Inspecţia Muncii şi asigurător. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. se va face această menţiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevăzute la lit. 2.t. în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă pentru lucrători cu angajatori diferiţi. numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora. procesul-verbal de cercetare se va încheia cu capitolul "Viza angajatorului" x. în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă. q) şi r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de angajator pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare. pe care le va menţiona în procesul-verbal de cercetare. 3 exemplare. avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă. viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat.in cazul accidentelor cu ITM. pentru fiecare angajator. conform competenţelor . . c. . 89 .

3. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. 5 exemplare. IMPORTANT: 1. În cazul în care angajatorul la care se înregistrează accidentul de muncă îşi are sediul.d. 2. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. Inspecţia Muncii şi asigurător. organul de urmărire penală. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. În cazul în care accidentul de muncă s-a produs la un angajator. în cazul accidentului de muncă mortal sau al celui colectiv. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract. pentru angajatorul care înregistrează incidentul. organele de urmărire penală. se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens în documentele încheiate. 5 exemplare. comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie va solicita acesteia o declaraţie scrisă privind modul şi împrejurările în care s-a produs evenimentul. se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia are sediul. Inspecţia Muncii şi asigurător. În cazul evenimentelor care nu au fost comunicate şi cercetate. Înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase a) Inregistrarea Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului-verbal de cercetare. precum şi în cazul accidentului mortal în afara muncii. în cazul incidentului periculos. 90 . dar persoana vătămată prezintă un certificat medical cu cod "accident de muncă". altul decât cel care îl înregistrează. un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis şi acestuia. alta decât cea la care este încadrată victima. e. domiciliul sau reşedinţa angajatorul. domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul altui judeţ decât cel pe raza căruia s-a produs accidentul.

Accidentul de muncă suferit de o persoană în cadrul activităţilor cultural-sportive. clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice. Accidentul de muncă suferit de o persoană aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională. se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul. În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima. înregistrarea se face conform legii. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. din proprie iniţiativă. după caz. la domiciliul clientului. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat. se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă. conform concluziilor cercetării. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. după caz. conform concluziilor cercetării. Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. studenţi. din proprie iniţiativă. Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nicio legătură cu acesta. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi.În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de comandă. 91 . Accidentele suferite în timpul stagiului de practică profesională de către elevi.

Accidentul de muncă cu invaliditate se va înregistra pe baza procesuluiverbal de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă. prin care este declarat decesul. Angajatorul la care a fost angajată persoana dispărută va comunica. în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea procesului-verbal de cercetare. IMPORTANT: 1. FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în câte 4 exemplare care se înaintează spre avizare după cum urmează: a)inspectoratului teritorial de muncă care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului.. potrivit legii. Data producerii accidentului de muncă mortal. Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături.R. după caz. 5. angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM. se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului sau. este data înscrisă în hotărârea judecătorească ca fiind data decesului. angajaţi ai unor angajatori care. 4. în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea avizului. 2. 92 . conform prevederilor legale. În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege.F. numărul şi data hotărârii judecătoreşti la inspectoratul teritorial de muncă. personalul de poştă de la vagoanele C. imediat. Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări. 3. pe mijloace de transport ce nu le aparţin. prevăzut la alin. după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate. Verificarea şi avizarea FIAM de către inspectoratul teritorial de muncă se fac în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea formularului. se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul. precedent. Dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia se înregistrează ca accident mortal. ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator. inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauză.Accidentul produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii. cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă. sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături. b)inspectoratului teritorial de muncă care a efectuat cercetarea.

16 la Normele Metodologice. În registrul prevăzut la lit. 17 la Normele Metodologice. conform modelului prevăzut în anexa nr. Registrele de evidenţă trebuie să fie actualizate. se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă ce au ca urmare incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru. 18 la Normele Metodologice. În baza FIAM şi a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase. 93 . Registrul unic de evidenţă a incidentelor periculoase. În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate. Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă. 15 la Normele Metodologice. b. conform modelului prevăzut în anexa nr. IMPORTANT : 1. invaliditate sau deces au dreptul să sesizeze sau să se informeze la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc accidentul. b)Evidenta Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în: a. conform modelului prevăzut în anexa nr. inspectoratul teritorial de muncă şi asigurătorul pe raza căruia îşi are sediul social. conform modelului prevăzut în anexa nr.Angajatorul la care se înregistrează accidentul anexează FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată. domiciliul sau reşedinţa. cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de muncă. d. fără a lua în calcul ziua producerii accidentului. d) se va ţine evidenţa accidentaţilor în muncă pentru care perioada de incapacitate temporară de muncă este de minimum 4 zile de lucru. inspectoratul teritorial de muncă va ţine evidenţa tuturor accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase înregistrate de angajatorii care au sediul. În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea. 2. c. domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul judeţului respectiv. Registrul unic de evidenţă a accidentelor uşoare. Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporară de muncă.

menţionându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii. după caz. Medicul care suspectează o boală profesională completează fişa de semnalare BP1. după caz. o copie a procesului verbal de cercetare a evenimentului. (2) din lege. 21. Medicul specialist de medicina muncii examinează bolnavul. prevăzută în anexa. RAPORTAREA. cât şi suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de către toţi medicii care depistează astfel de îmbolnăviri. având în vedere ruta profesională. medicul specialist de medicina muncii din cadrul Autorităţii de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. 5. în termen de 7 zile. cercetează. Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective. şi trimite bolnavul cu această fişă la unitatea sanitară de medicina muncii. Dacă în urma investigaţiilor rezultă că sunt întrunite condiţiile unui accident de muncă. CERCETAREA SI DECLARAREA BOLILOR PROFESIONALE Bolile profesionale. a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale . În situaţiile prevăzute la alin. 94 . indiferent de specialitate şi locul de muncă. în termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului de profesionalitate. În situaţia în care angajatorul. inspectoratul teritorial de muncă va lua măsuri pentru efectuarea cercetării în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice. stabileşte diagnosticul de profesionalitate şi completează fişa de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la Autoritatea de sănătate publică judeţeană. inspectoratul teritorial de muncă va răspunde sesizărilor conform prevederilor legale sau va elibera. Procesul verbal de cercetare este semnat de toţi cei care au luat parte la cercetare. respectiv a municipiului Bucureşti.3. cauzele îmbolnăvirii profesionale. După primirea fişei de semnalare BP1. la Inspecţiei Muncii.conform art. 4. respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor. consultaţii medicale de specialitate. în termen de 30 zile calendaristice de la data primirii acestuia. la cerere. în vederea precizării diagnosticului de boală profesională.(1). conform competenţelor. 34 alin. cu prilejul oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice. se pot adresa inspectoratului teritorial de muncă sau. prevăzut în anexa. lucrătorii implicaţi. victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a evenimentului. Cercetarea se face în prezenţa angajatorului sau a reprezentantului acestuia sau. şi se finalizează cu redactarea şi semnarea Procesului verbal de cercetare.

istoricul stării de sănătate la locul de muncă (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă). persoana fizică autorizată în cazul profesiilor liberale. copie după fişa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii. în cazul în care bolnavul nu a fost internat) şi copii ale unor investigaţii necesare pentru susţinerea diagnosticului de profesionalitate. istoricul de expunere profesională (documentul care certifică ruta profesionala şi anume copie după carnetul de muncă) şi după caz. medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea. precum şi medicului de medicina muncii din autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. la Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Muncii. solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii publice. Soluţiile adoptate în aceste situaţii vor fi comunicate în scris celor interesaţi. Componenţa şi atribuţiile Comisiei de experţi vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului muncii. în termen de 20 de zile de la data primirii contestaţiei. sau. Procesul verbal de cercetare se înmânează angajatorului. sau adeverinţa medicală emisă de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boală profesională. după caz. medicului care a semnalat îmbolnăvirea pentru evidenţa îmbolnăvirilor profesionale şi pentru a urmări realizarea măsurilor prescrise. Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii Publice. 95 . în termen de 30 zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare.responsabilitatea angajatorilor şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare. prevăzută în anexa Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se păstrează la autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi va cuprinde următoarele documente: opisul documentelor din dosar. Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii. nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare sau cu măsura tehnică sau organizatorică formulată. pentru prevenirea unor boli profesionale similare. sau inspectorul de muncă sau lucrătorul sau asigurătorul. se pot adresa. completând fişa de declarare BP2 . declară cazul de îmbolnăvire profesională. în scris. nivelul măsurat al noxelor sau noxa identificată. document medical care precizează diagnosticul de boală profesională (biletul de ieşire emis de clinica/secţia de medicina muncii din structura spitalelor. În situaţia în care angajatorul sau reprezentantul acestuia.

Autoritatea de sănătate publică judeţeană. 96 . precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilite conform legii. ele se declară şi se păstrează în evidenţă de către autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din judeţul sau din municipiul Bucureşti în care se află agentul economic respectiv. la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. La nivelul Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale se constituie Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale.- procesul verbal de cercetare a cazului de boală profesională. precum şi cazurile de cancer profesional se înregistrează la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul şi unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidenţiaţi prin documente oficiale de la autoritatea de sănătate publică. O copie a fişei BP2 se va înmâna lucrătorului diagnosticat cu boală profesională. pe baza documentelor precizate la prin Fişa de declarare BP2 care reprezintă formularul final de raportare a bolii profesionale noudeclarate. la Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti. cazul respectiv se poate declara prin Fişa de declarare BP2 pe baza documentelor prevăzute la . În cazul în care unitatea la care s-a produs îmbolnăvirea a fost desfiinţată. cu excepţia procesului verbal de cercetare a cazului. sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională. Cazurile de pneumoconioze. de către autoritatea de sănătate publică judeţeană respectiv a muncipiului Bucureşti. Declararea bolilor profesionale se face de către Autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicină a muncii care a efectuat cercetarea. respectiv a municipiului Bucureşti este răspunzătoare pentru corectitudinea datelor înscrise în fişa de declarare BP2. Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale reprezintã forul metodologic care asigurã asistenţã şi îndrumare tehnicã profesionalã în domeniul bolilor profesionale. care se reactualizează lunar cu datele din fişele BP2. Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioză se confirmă numai pe baza diagnosticului precizat de către comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale. Bolile profesionale nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea. copie după fişa de semnalare BP1.

Structurile de medicina muncii din autorităţile de sănătate publică judeţene vor raporta cu o periodicitate anuală Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale situaţia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile noi declarate în anul respectiv. se cercetează şi se înregistrează atât ca boală profesională. cercetare şi evidenţã sunt obligatorii este prevăzută în anexa. Intoxicaţia acută profesională se declară. Bolile legate de profesie Lista bolilor legate de profesie este prezentată în anexa.Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale raportează semestrial datele privind morbiditatea profesională Autorităţii de sănătate publică din Ministerul Sănătăţii Publice. Bolile legate de profesie nu se declară. în vederea luării măsurilor tehnico – organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă. acestea se dispensarizează medical şi se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor. Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale transmite informaţiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituţiilor implicate în activitãţi cu impact asupra sãnãtãţii lucrătorilor. Lista bolilor profesionale a cãror declarare. 97 . cât şi ca accident de muncă.

unde apare ca instrument de colaborare între acestea. Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent electric prin corpul omenesc.1. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost elaborate o serie de directive parte dintre ele vizând electrosecuritatea sau domenii adiacente. I. Aceste norme sunt cuprinse în tratate sau sunt emise de instituţiile comunitare. ELECTROSECURITATEA Legislatie – Terminolgie I. Directive europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Dreptul comunitar reprezintă ansamblul de norme juridice care impun statelor membre reguli de urmat în vederea realizării obiectivelor pe care Comunităţile europene le au de îndeplinit. atât la nivel comunitar cât şi naţional. obiectul lor fiind Comunităţile şi exercitarea competenţelor lor. iar pentru fiecare domeniu au fost adoptate Hotărâri de Guvern. Noţiuni generale – terminologie Electrosecuritatea include totalitatea metodelor şi mijloacelor de protecţie împotriva electrocutării. cu două trepte de aplicare. Directiva este o formă a legislaţiei comunitare derivate.2. Pentru aprofundarea prevederilor normelor generale de protecţie a muncii cât şi a normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul.22. 319/2006. Directivele europene „leagă orice stat membru destinatar cu privire la rezultatul ce trebuie atins lăsând instanţelor naţionale competenţa referitoare la formă şi mijloace”. Dreptul comunitar este un drept supranaţional care în toate situaţiile are întâietate faţă de dreptul naţional al fiecărei ţări membre. distribuţia şi utilizarea 98 . Aceste directive au fost transpuse în România prin adoptarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. Lista directivelor europene în domeniul electrosecurităţii şi domenii adiacente cât şi lista Hotărârilor de Guvern adoptate este prezentată în Anexa 1.

direct sau cu degetul de control. Zonă de manipulare (volum de accesibilitate) – spaţiul în care staţionează sau circulă oameni şi care este limitat de către suprafaţa pe care omul nu o poate atinge fără mijlocirea unui obiect. în valori absolute. Parte sub tensiune (parte activă) – conducător sau element conducător care în regim normal de lucru se află sub tensiune. Persoane calificate – persoane având cunoştinţe tehnice sau o experienţă suficientă ca să permită evitarea pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune. execuţie sau exploatare). măsurării. faţă de fiecare conductor activ (fază) sunt egale în funcţionare normală. 99 . dar care poate transmite un potenţial electric (structuri metalice. care poate fi atinsă direct de om şi care poate fi pusă sub tensiune accidental sau voit în cazuri speciale. Echipament electric – ansamblu de elemente destinat producerii . Mijloc de protecţie – produs destinat protecţiei împotriva electrocutării. în care au acces numai persoanele autorizate pentru exploatarea instalaţiilor electrice respective şi care au responsabilităţi în acest sens. în conformitate cu documentaţia tehnică specifică în vigoare. Punct neutru (neutru) – punct comun al părţilor active ale sursei de tensiune ale cărui diferenţe de potenţial. transportului. Sistem de protecţie – ansamblu de două sau mai multe mijloace şi/sau măsuri de protecţie. utilizată exclusiv. Masă – parte conductoare a unui echipament (utilaj) accesibilă. Parte conductoare naturală – element conductor care nu aparţine instalaţiei electrice. Atingere indirectă – atingerea de către om a unor părţi intrate accidental sub tensiune datorită unui defect electric. Încăpere (spaţiu) de producţie electrică – încăpere (spaţiu). Parte accesibilă . Astfel se definesc următorii termeni: Măsură de protecţie – metodă tehnică şi/sau organizatorică de prevenire a electrocutării. Contact de protecţie – element care serveşte la realizarea continuităţii electrice între masă şi instalaţia de protecţie. distribuţiei.parte a echipamentului (utilajului) electric care poate fi atinsă de om. pentru procese tehnologice electrice. conducte de apă. transformării sau utilizării energiei electrice. Persoane avertizate – persoane informate şi/sau supravegheate de persoane calificate în scopul evitării pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune (personal de întreţinere. acumulării. Clasă de protecţie – simbol numeric convenţional care arată modul de realizare a protecţiei împotriva electrocutării. Utilaj electric – ansamblu de echipamente electrice şi de accesorii ale acestora destinat unui proces de lucru.energiei electrice e necesară definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene şi româneşti în vigoare. Atingere directă – atingere de către un om nemijlocită sau prin intermediul unui element conductor a părţilor active ale unei instalaţii electrice. gaze sau alte fluide).

îngrădiri. accesibilă şi altor persoane decât cele care fac parte din personalul de exploatare. care în regim normal de lucru se află sub tensiune. Conductor activ – conductor destinat transportului sau distribuţiei energiei electrice. Izolaţie întărită – izolaţie principală îmbunătăţită. Punere la pământ – atingere accidentală între o parte activă şi pământ sau o parte conductoare în contact cu pământul.Punct de nul (nul) – neutru legat la o priză de pământ printr-o rezistenţă electrică neglijabilă. bare de protecţie sau zona de manipulare. • un conductor de nul sau cu un alt conductor legat la pământ (masă). 100 . • o priză de pământ. şosele. Izolaţie electrică (izolaţie) – material sau ansamblu de materiale electroizolante destinate izolării părţilor active. Izolaţie principală (izolaţie de bază) – izolaţie destinată asigurării protecţiei împotriva atingerilor directe. Zonă cu circulaţie redusă – zonă îngrădită în care are acces numai personal special instruit. balustrade. • dispozitive de protecţie. îngrădirile locuinţelor. Zonă cu circulaţie frecventă – zonă neîngrădită care se află la o distanţă mai mică sau egală cu 15 m. Izolaţie suplimentară – izolaţie destinată asigurării protecţiei împotriva atingerilor indirecte periculoase în cazul deteriorării izolaţiei principale. precum şi zona aflată la distanţă mai mare de 15 m. Conductor de protecţie – conductor utilizat pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutării ţi care leagă masele cu: • alte mase. locuinţe sau îngrădirile acestora. Punere la masă – atingere accidentală între o masă activă şi masă. şosele. • o parte conductoare străină. Defect de izolaţie – scădere sub limita prescrisă a rezistenţei de izolaţie dintre un conductor activ şi pământ (masă) sau dintre conductoare active. Timp de deconectare – durata între producerea defectului şi deconectarea circuitului defect de la sursa de alimentare cu energie electrică. Bornă de protecţie – bornă prevăzută pentru legarea unui conductor de protecţie. de drumuri. în raport cu pământul (masa). unităţilor industriale sau agricole. Izolaţie dublă – izolaţie constituită dintr-o izolaţie principală şi o izolaţie suplimentară. Izolaţie de lucru (izolaţie funcţională) – izolaţie dimensionată care asigură funcţionarea normală a echipamentului. • părţi legate la pământ (masă). Distanţa de protecţie – distanţa dintre părţi active şi carcase de protecţie. care are proprietăţi mecanice şi electrice echivalente cu cele ale izolaţiei duble. Schemă de protecţie – schemă în care se reprezintă situaţia punctului neutru al sursei de tensiune şi a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice. de drumuri.

max 75% la temperatura aerului cuprinsă între 1530ºC. -pardoseala cu proprietăţi conductoare (beton. Conductor de nul de lucru – conductor legat la punctul de nul destinat a transporta energie electrică. Instalaţie de legare la pământ de protecţie – instalaţie cu ajutorul căreia se realizează protecţia prin legare la pământ. pământ). Rezistenţa de dispersie a unei instalaţii de legare la pământ 1.8 m între ele. Priza de pământ – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare (electrozi) în contact cu pământul pentru trecerea curentului în sol. -prezenţă de pulberi conductoare (pilitură de metal. Tensiune redusă – tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depăşeşte 50 V în curent alternativ şi 120 V în curent continuu şi care se foloseşte ca măsură de protecţie împotriva electrocutării. Conductor de nul de protecţie – conductor de protecţie prin care se leagă masele la punctul de nul.8 m faţă de masa pe care o atinge. care îndeplineşte şi condiţiile unei prize de pământ. 2. -parte conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă cel mult 60% din zona de manipulare. Conductor de nul – conductor care se leagă la nul. Rezistenţa de dispersie rezultantă a prizelor de pământ şi conductoarelor de legătură dintre acestea ce constituie instalaţia.Conductor de legare la priza de pământ – conductor prin care se stabileşte legătura dintre priza de pământ şi conductorul principal de legare la pământ sau reţeaua conductoarelor principale de legare la pământ. aflate la o distanţă de 0. Priza de pământ naturală – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare al unei construcţii sau instalaţii. Instalaţie de legare la pământ – ansamblu format din conductoare de legare la pământ şi priza de pământ prin care se realizează legarea la pământ. -pardoseală (amplasament) izolantă. Tensiune de lucru – valoare efectivă a tensiunii electrice a unui echipament (instalaţie) electric în condiţii normale de lucru. Priza de pământ artificială – priza de pământ construită special pentru conducerea curentului în sol. pe direcţia gradientului de potenţial. Tensiune de atingere – parte din tensiunea unei instalaţii de legare la pământ la care este supus omul aflat la o distanţă de 0. Loc de muncă puţin periculos – spaţiu care în condiţii normale este caracterizat simultan prin : -umiditatea relativă a aerului. Tensiune de pas – parte din tensiunea unei instalaţii de legare la pământ la care este supus omul când atinge simultan două puncte de pe sol. grafit) 101 . Loc de muncă periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii : -umiditatea relativă a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste 30º dar cel mult 35ºC. Raport dintre tensiunea instalaţiei de legare la pământ şi curentul de trecere la pământ prin priză.

-părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare. Loc de muncă foarte periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: -umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35º. -prezenţă de agenţi corozivi. 102 .-prezenţă de fluide care micşorează impedanţa corpului uman.

echipamentele care nu sunt în inventarul unităţii dar sunt exploatate de aceasta. ITI-PM. însă la care personalul nu are voie să atingă direct părţile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune.DV. consemnând activitatea depusă într-un registru operativ. supraveghere. Prin manevre curente se înteleg manevrele care au ca scop modificarea regimului de funcţionare a sistemului energetic al reţelei sau a unei instalaţii sau sunt determinate de schimbarea regimului de funcţionare a sistemului energetic.Instalaţiile. încredinţate prin inventar în exploatarea şi întreţinerea unei unităţi sunt în gestiunea unităţii şi în gestiunea nemijlocită a subunităţilor de bază ale acesteia. a elementelor de comutaţie secundară. de către două sau mai multe formaţii de servire operative.Manevre În Instalaţii Electrice II. Prin manevra programată se înteleg manevrele care au drept scop modificarea configuraţiei sistemului instalaţiei. Noţiuni generale – Terminologie Pentru aprofundarea prevederilor Normelor Generale de Protecţia Muncii cât si a Regulamentului General de Manevre în Instalaţiile Electrice e necesară definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene şi româneşti în vigoare: Gestiunea . Se consideră în gestiunea unei unităţi şi instalaţiile. celulă. celulelor. manevre. Prin manevre cauzate de accident se înţeleg acelea ce se execută pentru scoaterea victimei de sub acţiunea curentului electric. Foi manevra. operaţii distincte. control şi/sau lucrări în instalaţii electrice în baza AS. etc. grupe distincte de operaţii prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor. Prin grupa distinctă de operaţii se înţelege ansamblul acelor operaţii din cuprinsul unei manevre ce se execută la un echipament. Prin manevre de execuţie se înţeleg acele manevre ale căror operaţii se desfăşoară în cadrul unei instalaţii zona de reţea şi sunt îndeplinite în totalitate nemijlocit de acelaşi personal de servire operative aflat în instalaţia respectivă. elementelor sau schema de conexiuni în care funcţionează acestea. echipamentele. Prin manevră se înţelege ansamblul unor operaţii. ce îndeplinesc simultan următoarele condiţii: 42 . pentru lucrări sau probe. element. elementelor. în baza unei convenţii de exploatare.1. precum şi executarea unor măsuri speciale sau formalităţi ce derivă din aceste acţionări. Prin manevre de lichidare a incidentelor şi avariilor se înţeleg manevrele care se execută cu ocazia apariţiei unui incident (avarii) pentru izolarea defectului şi restabilirea alimentaţiei consumatorilor. fiind executate în două sau mai multe instalaţii sau zone de reţea. Prin operaţie se înţelege acţionarea detaliată de către personalul de servire operative a elementelor de comutaţie primară şi reglaj ale unui echipament. Prin manevre de coordonare se înţeleg acele manevre ale căror grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte afectează un ansamblu de instalaţii. reţelei fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic. Personalul de deservire operativă este personalul de exploatare care execută în timpul serviciului conform atribuţiilor care-i revin. precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor.

toate automatizările care pot provoca anclaşarea acestuia vor fi anulate.  Ca ordine de acţionare a separatoarelor. au o succesiune bine determinată în cadrul grupei respective  operaţiile din grupa respectivă se execută în totalitate de aceeaşi formaţie de servire operativă . în depline condiţii de securitate a muncii. Pentru intervenţii în instalaţiile electrice.  Pentru a preveni ca în momentul acţionării unui separator să se producă conectarea accidentală a întrerupătorului din circuitul respectiv. la deschiderea acestora întâi se deschid separatoarele de linie. ordinea operaţiilor va fi închiderea separatoarelor (broşarea întrerupătoarelor) şi apoi conectarea întrerupătoarelor respective. care au loc în cadrul aceleiaşi manevre de coordonare. Prin concepţia manevrelor se înţelege aranjarea succesiunii grupelor destinate de operaţii.  operaţiile din grupă nu necesită coordonarea în timp cu alte formaţii de servire operative. la parametrii nominali. pentru efectuarea manevrelor în deplină securitate a muncii în concepţia manevrelor trebuie respectate reguli tehnice generale pe care le prezentăm succint în continuare:  Pentru acţionarea normală a separatoarelor (debroşarea normală a întrerupătoarelor debroşabile) la întreruperea unui circuit ordinea operaţiilor va fi deconectarea întrerupătoarelor şi apoi deschiderea separatoarelor respective (debroşarea întrerupătoarelor respective) iar la stabilirea continuităţilor unui circuit. Prin operaţie distinctă se înţelege operaţia din cadrul unei menevre de execuţie care necesită coordonarea în timp cu grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte. În instalaţiile telecomandate. ce se efectuează în acelaşi timp de o altă formaţie de servire operativă în cadrul manevrei de coordonare respective . unde manevrele se execută numai cu întrerupătoare. transformator sau borne. Reguli tehnice privind concepţia manevrelor Manevrele efectuate în cadrul instalaţiilor electrice urmăresc asigurarea funcţionării continue a instalaţiilor electrice. în cazul în care există o punere la pământ a unei 43 . poziţiile acestora se vor verifica din indicaţiile şi condiţiile prevăzute în acest scop de aparatura de telecomandă.  Pentru preîntâmpinarea producerii unor avarii în timpul efectuării manevrelor după acţionarea fiecărui aparat de comutaţie se va verifica vizual poziţia acestora (cu ajutorul aparatelor de măsură şi a semnalizărilor de poziţie a acestora). II. 2. încât să se asigure desfăşurarea normală a acestora.  Este interzisă deschiderea sau închiderea unui separator prin care s-ar putea întrerupe sau stabili curenţi capacitivi. transformator sau borne. şi apoi cele de bare iar la închiderea acestora întâi se închid separatoarele de bare şi apoi cele de linie.  succesiunea operaţiilor din grupă nu se afectează reciproc cu succesiunea operaţiilor dintr-o altă grupă identică.  În cazul circuitelor fără întrerupător Regulamentul general de manevră stabileşte operaţiile admise a se efectua cu ajutorul separatoarelor normale. operaţiilor distincte şi operaţiilor din cadrul manevrei în aşa fel.

foaie de manevră de execuţie – folosită de personalul de servire operative. Prin instrucţiuni tehnice interne se vor face precizări în amănunt privind concepţia manevrelor specifice fiecărui echipament sau element. întâi se vor executa cele care se fac prin demontarea scurtcircuitoarelor mobile şi după aceea cele care se fac prin deschiderea cuţitelor de legare la pământ. pentru care nu există certitudinea că sunt în bună stare. care stabileşte următoarele: .  Liniile. echipamentului. cât şi măsurile de prevenire a apariţiei supratensiunilor de comutaţie periculoase sau pentru prevenirea funcţionării intempestive a unor automatizări sau protecţii . foaia de manevră poate fi: .pentru dezlegarea de la pământ.starea operativă iniţială a instalaţiei. II. pentru executarea de manevre într-o instalaţie sau zone de reţea. . întâi se vor executa cele care se fac prin închiderea cuţitelor de legare la pământ şi după aceea cele care se fac prin montarea scurtcircuitoarelor mobile. 3. Reguli privind foile de manevră Prin foaie de manevră se înţelege un document scris.faze în reţeaua respectivă.tema manevrei (starea operativă finală a instalaţiei.succesiunea operaţiilor sau a grupelor distincte de operaţii şi operaţii distincte ce urmează a fi efectuate .  Punerea sub tensiune în gol a unei bare se face prin conectarea întrerupătorului unui echipament legat la bare. echipamentului.persoanele care au legătură cu manevra şi resposabilitatea acestora. 44 .  La executarea legăturilor la pământ la un echipament care are mai multe capete de unde se poate primi tensiunea.concepţia manevrei .  Fiecare unitate va stabili prin instrucţiuni tehnice interne modalitatea de execuţie a manevrelor de trecere a echipamentelor. aflată în exploatarea sa. elementelor de pe o bară pe alta.notaţiile în legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor .  Este interzisă trecerea la executarea verificării lipsei de tensiune şi executarea legăturilor la pământ la un capăt al unui echipament fără ca în prealabil să se fi executat toate separările vizibile la toate celelalte capete ale echipamentului respectiv de unde sar putea primi tensiune. nu se vor pune sub tensiune cu ajutorul unui separator. trebuie verificată succesiunea şi concordanţa acestora prin verificarea vizuală şi prin măsurători. etc .  La redarea în exploatare a unor linii sau echipamente după lucrări în cursul cărora ar fi putut apărea o modificare a legării fazelor.  La conectarea unui întrerupător cu tensiune din ambele părţi este obligatoriu controlul sincronismului. transformatoarele.pentru legările la pământ. ordinea de referinţă a execuţiei va fi: .scopul manevrei . etc) .etc. După personalul care o foloseşte şi felul manevrei conţinute. La conceperea tuturor manevrelor se va ţine seama în mod obligatoriu şi de prevederile NPM în vigoare.

fiind ultima persoană care citeşte foaia de manevră. Utilizarea simulatorului de manevre – metoda teoretico-practică de formare şi pregătire a personalului cu atribuţii de exploatare şi control în instalaţii electrice În etapa actuală – de modernizare a instalaţiilor electrice. Utilizarea simulatorului de manevre este o metodă teoretico-practică de formare şi pregătire a personalului cu atribuţii de exploatare şi control în instalaţii electrice. de corectitudinea grupelor distincte de operaţii şi operaţiilor distincte înscrise şi succesiunea lor corectă. Foile de manevră implică responsabilităţi ale persoanelor care întocmesc. . Prin aprobarea foii de manevră se certifică corectitudinea şi posibilitatea de folosire a acestora în condiţiile pentru care a fost concepută. Persoana care controlează foaia de manevră de execuţie răspunde de corespondenţa concepţiei acesteia cu concepţia foii de manevră de coordonare. Persoana care verifică şi acceptă foaia de manevră (responsabilul manevrei). o serie întreagă de probleme sunt generate de intervenţia factorului uman. urmând a fi extinsă pe o scară largă în procesul de instruire pe teme de protecţia muncii. II. de respectarea prevederilor normelor de protecţia muncii. la executarea şi coordonarea manevrelor care se pot face fără foi de manevră (conform PE 118-92) sau la întocmirea foilor de manevră programate normal sau accidental. În acest context este foarte importantă găsirea unei modalităti de pregătire profesională interactivă care să permită o apropiere a relaţiei om-instalaţie în condiţiile deplinei securităţi în muncă. de respectarea prevederilor normelor de protecţia muncii şi a altor normative tehnice în vigoare. verifică.foaie de manevră de coordonare – folosită de personalul de comandă operative al unei trepte de conducere operative. care să implice o cunoaştere temeinică a instalaţiilor şi a regulamentului general de manevră. de succesiunea corectă a manevrelor. de a verifica şi aproba în timp a acestora. aprobă şi controlează foile de manevră. 4. a tuturor actelor normative tehnice în vigoare. Instrucţiunile tehnice interne pot conţine şi ghiduri de manevră pentru orientarea personalului de servire operative sau de comandă operative. a regulamentului general de manevră. Aceste persoane trebuie să dea dovadă de o pregătire tehnică de excepţie. de dotare cu instalaţii complexe. convergente în exploatarea normală a instalaţiilor.cuprinde înscrierea detaliată a înserierii tuturor operaţiunilor ce se execută şi se întocmeşte de regulă. Persoana care întocmeşte foaia de manevră răspunde de corectitudinea concepţiei acestora. Pesoana care verifică şi aprobă foaia de manevră are răspunderea şi obligaţia de a corecta eventualele greşeli. ce se execută în cadrul manevrei de coordonare. 45 . pentru un singur echipament. Instrucţiunile tehnice interne pot conţine foi de manevră permanente pentru manevrele legate de lucrările care se execută în baza acestor instrucţiuni. după care acesta coordonează executarea în timp a grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte. Foaia de manevră de coordonare cuprinde înscrierea grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte ce urmează a se coordona. răspunde de verificarea conţinutului foii de manevră în raport cu situaţia existentă în momentul începerii manevrei şi de posibilitatea desfăşurării normale a manevrei.

prezentarea panourilor de protecţie. Legătura între sistemele de bare colectoare se face prin două cuple transversale. Barele colectoare de 110 kV sunt de tipul cu două sisteme secţionate şi cu bară de transfer (ocolire).permite aprecierea modului de intervenţie individuală (al fiecărui cursant) în lichidarea avariilor apărute în sistemul energetic. 46 . care poate avea rol de transfer (ocolire) sau de cuplă transversală.prezentarea panourilor de comandă (schema sinoptică. Neutrul de 20 kV este tratat prin rezistenţă. indicatoare de poziţie. şi pentru testarea profesională. . în depline condiţii de securitate a muncii .simularea proceselor tehnologice în caz de avarii.executarea de acţionări şi manevre asupra aparatelor de comutaţie pe schemele monofilare . Pe partea de 20 kV barele colectoare sunt de tipul cu două sisteme secţionate. Simulatorul pe un singur calculator este destinat antrenamentului personalului de servire operativă pentru deprinderea principiilor pe care se bazează efectuarea manevrelor într-o staţie electrică. Dispozitivele de acţionare al întreruptoarelor de 110 kV sunt de tipul oleopneumatic. dintre care două sunt linii aeriene. succesiunea corectă a operaţiilor .evaluarea obiectivă a gradului de pregătire a personalului testat şi elaborarea raportului de evaluare a cursantului. .prezintă modul corect de aplicare a regulamentului general de manevră şi a instrucţiunilor tehnice interne de executare a manevrelor. Simultan – prin analiza unei scheme reale a unei instalaţii electrice. manevre. Echipamentul de tratare a neutrului este conectat în derivaţie la bornele de 20 kV ale transformatoarelor de putere.prezentarea schemelor monofilare ale instalaţiilor. Staţia A simulată conţine patru linii electrice de 110 kV. accidente şi alte perturbaţii ale sistemului energetic . . pe foi de manevră.exemplifică practice. considerate sursele staţiei. . simulatorul de manevră asigură: . . iar secţionarea sistemului II – cu o cuplă longitudinală cu întreruptor.cuantifică prin sistemele de programare modul de pregătire şi intervenţie a fiecărui cursant (personal operativ) şi selecţionarea personalului operativ prin testare periodică. . . Secţionarea sistemului II – cu o cuplă longitudinală cu întreruptor. aparate de măsură şi semnalizări optice). iar două sunt linii subterane radiale. .prezentând o serie întreagă de avantaje: .admite posibilitatea exerciţiului continuu până la însuşirea corectă a modului de efectuare a manevrelor. Pentru legătura între sistemele de bare colectoare de 110 kV staţia este echipată cu o cuplă combinată. . În staţia de 20 kV sunt simulate cinci linii subterane şi două transformatoare de servicii interne. Sectionarea sistemului I de bare este realizată cu o cuplă de separatoare. Neutrele înfăşurărilor de 110 kV ale transformatoarelor de putere sunt legate la pământ. şi două transformatoare de putere de 110/20 kV. .evidentiază greşelile efectuate pe parcursul manevrelor. cheile de acţionare ale întrerupătoarelor şi separatoarelor. şi o cuplă transversală.

utilizate ca etalon. Operaţiile şi manevrele executate sunt înregistrate. realizarea stării operative finale 4. fiecare cursant având posibilitatea şi capacitatea de a se evalua.T. respectarea succesiunii foii de manevră (criteriul de disciplină) 3. Măsuri De Protecţia Muncii La Intervenţia In Instalaţii Electrice Aflate Sub Tensiune III. Sunt simulate manevre logice de tip închis/deschis. Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor sunt electrice. rezistenţe de tratare. încadrarea în timpul alocat Evaluarea se finalizează printr-un raport de evaluare listat de imprimantă. operaţii generale din foaia de manevră şi existenţa sau absenţa unor parametri analogici. precum şi defectări mecanice ale întreruptoarelor. blocaje. Comenzile date aparatelor de comunicaţie pe schema monofilară a staţiei sunt considerate comenzi mecanice. anexa 1. Formarea şi perfecţionarea personalului operativ pe simulatorul de manevră. b) la distanţă mai mică decât distanţa de vecinătate la care personalul executant este 47 . Evaluarea cât mai exactă are în vedere patru criterii: 1. transformatoare de măsură. bobine pentru crearea nulului artificial.1. 29): a) la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune la care personalul executant nu depăşeşte îngrădirile fixe de protecţie şi nu se urcă pe construcţiile de susţinere ale instalaţiilor electrice aflate sub tensiune.iar ale întreruptoarelor de 20 kV sunt cu resort. îmbunătăţirea continuă a relaţiei om-calculator. Pentru comanda electrică a întreruptoarelor se foloseşte tensiunea continuă operativă de comandă ± BC. Lista operaţiilor poate fi salvată şi utilizată pentru a crea foi de manevră standard. semnalizare. poz. Sunt simulate funcţiile de comandă (comenzi mecanice de la faţa locului şi comenzi electrice de la distanţă). protecţii şi automatizări. transformatori de servicii interni. măsură. iar pentru comanda electrică a separatoarelor se utilizează tensiunea continuă ± BS. Executarea lucrărilor sub tensiune Lucrarea fără scoatere de sub tensiune este lucrarea care se execută în una din următoarelor situaţii (conform G. sau pentru evaluarea prin notă a foilor de manevre. corectitudinea efectuării manevrelor cu succesiunea impusă (criteriu tehnologic) 2. cu excepţia separatoarelor de legare la pământ şi a separatoarelor de bare ale descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă. operaţii specifice echipamentelor de comutaţie. permite dobândirea de aptitudini şi deprinderi în luarea unor decizii optime şi rapide pentru înlăturarea cauzelor defectelor apărute în funcţionarea instalaţiilor tehnologice. Se pot simula scurtcircuite în diferite puncte ale reţelei. Staţiile simulate sunt echipate cu transformatoare de forţă. Se crează posibilitatea antrenării cursanţilor prin executarea de manevre.

la potenţial. . c) în instalaţii la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separările electrice. . care se aplică la executarea de lucrări în instalaţii electrice la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie electroizolante sau electroizolate.utilizarea dispozitivelor şi uneltelor electroizolante speciale. în mod cu totul excepţional.împiedicat să se apropie de părţile aflate sub tensiune. trebuie să se scoată din funcţiune instalaţiile de reanclaşare automată.asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formaţiei de lucru că în spate şi în părţile laterale nu sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune.în contact. care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare. Linia electrică aeriană de înaltă tensiune la care se lucrează şi care a declanşat prin protecţie. neîngrădite sau neprotejate. Pentru executarea lucrărilor asupra instalaţiilor aflate sub tensiune la potenţial trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice: . pe toată durata lucrărilor. în condiţii de securitate.luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică.luarea măsurilor pentru a evitarea accidentelor de natură neelectrică. prin îngrădiri provizorii mobile. . nu se va reconecta decît după ce s-au clarificat motivele declanşării. dar care nu sunt legate la pământ şi în scurt circuit. astfel încât să existe suficient spaţiu. În cazul în care se lucrează sub tensiune pe o linie electrică aeriană de înaltă tensiune.delimitarea materială a zonei de lucru şi montarea indicatoarelor de securitate. b) Unitatea de exploatare – unitate cu personalitate juridică. Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact trebuie să se realizeze o serie de măsuri tehnice: . având în gestiune instalaţii electrice aflate în exploatare şi întreţinere. 48 . Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice prin una din metodele „în contact” sau „la potenţial” trebuie să aibă la bază ca formă organizatorică Instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii (ITIPM) sau Atribuţii de serviciu (AS). prin indicatoare de securitate. d) direct asupra părţilor aflate sub tensiune (lucrul sub tensiune) utilizând una din următoarele metode de lucru: . . . care se aplică la executarea de lucrări la liniile electrice aeriene de 110750 KV şi la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie electroizolante şi unelte electroizolate.identificarea instalaţiei (locului) în care urmează a se lucra. . prin carcasarea echipamentelor sau. Terminologie Noţiunile folosite în instrucţiunile tehnologice de lucru sub tensiune în instalaţiile electrice de înaltă tensiune au următoarele semnificaţii: a) Instalaţii electrice în exploatare – instalaţii aflate efectiv sub tensiune sau care pot fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutare precum şi a instalatiilor care au mai fost puse sub tensiune şi sunt temporar separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau prin demontarea unor porţiuni de bare.identificarea instalaţiilor în care urmează a se lucra.

să fie instruit şi verificat din punct de vedere al protecţiei muncii. . se permite numai personalului ce face parte din unităţile de exploatare. Condiţii ce trebuie să le îndeplinească personalul pentru executarea lucrărilor sub tensiune Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune personalul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . . Personalul este obligat să folosească la lucrări echipamentul de lucru şi protecţie adecvat fiind obligat de a preveni sau opri orice acţiune care ar putea conduce la o accidentare proprie sau a altei persoane. 49 . . nu depăşeşte 1000 V (exclusiv).să fie calificat profesional pentru lucrările ce i se încredinţează. Nu se admite executarea acestor lucrări de către personalul delegat. cu aprobarea acesteia. Responsabilitatea aplicării instrucţiunilor revine fiecărui lucrător.să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate şi de acordare a măsurilor de prim ajutor. la care tensiunea de lucru între fiecare fază şi pământ în regim normal de funcţionare.instalaţiile în care urmează a se lucra. e) Personal delegat – personal care nu aparţine unităţii de exploatare dar desfăşoară. în regim normal de funcţionare.să fie sănătos din punct de vedere fizic şi psihic. f) Instalaţii electrice de joasă tensiune – instalaţiile legate galvanic la reţelele cu neutrul legat la pământ. potrivit funcţiei ce o deţine. nu depăşeşte 250 V şi instalaţiile legate galvanic la reţelele cu neutrul izolat faţă de pământ la care tensiunea de lucru între faze. III.să fie autorizat pentru executarea lucrărilor sub tensiune. o activitate temporară în instalaţii electrice aflate în gestiunea unităţii respective. . . Personalul cu funcţii de conducere răspunde de asigurării dotării.numărul Instrucţiunii tehnice interne de protecţie a muncii în baza căreia urmează a se executa lucrarea. lucrări de remediere a deranjamentelor sau de prevenire a acestora în scopul menţinerii instalaţiilor electrice în stare tehnică corespunzătoare. Executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune. 2. Măsuri organizatorice de protecţie a muncii pentru executarea de lucrări sub tensiune Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune sunt necesare următoarele măsuri organizatorice: a) Îndeplinirea formelor de admitere la lucru sau dispunerea de lucrări consemnându-se într-un registru special: .c) Personal de exploatare – personal care are ca sarcină deservirea operativă a instalaţiilor electrice şi/sau de întreţinere curentă. controlului şi instruirii personalului. . Cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor tehnice de protecţie a muncii este obligatorie pentru tot personalul angrenat în executarea lucrărilor sub tensiune. d) Personal de întreţinere – personalul care execută lucrări de revizii şi reparaţii.numele şefului de lucrare şi numărul membrilor formaţiei de lucru.

Persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru (executanţii) trebuie să aibă grupele de autorizare prevăzute în instrucţiunile tehnice interne (ITI-P) specifice fiecărei categorii de lucrare şi să facă parte din unitatea de exploatare.platforme electroizolante. 50 . . Executanţii de lucrări răspund de cunoaşterea şi aplicarea întocmai a normelor de protecţia muncii specifice şi de respectarea cu stricteţe a delimitărilor materiale ale zonei de lucru. .persoana care admite la lucru (admitentul).constatarea unei situaţii în instalaţie neprevăzută în I. etc. . . . la apariţia oricărui fenomen sau situaţie ce poate conduce la accidentarea personalului şi anume: .T.şeful de lucrare. . . .mănuşi electroizolante de joasă tensiune (asociate cu mănuşi din tercot. La executarea lucrărilor sub tensiune se vor folosi numai mijloace de protecţie electroizolante care corespund standardelor sau normelor tehnice în vigoare. desfăşurându-şi activitatea în limitele acestei zone. Începerea lucrărilor sub tensiune se va face numai după delimitarea materială a zonei de lucru şi luarea măsurilor tehnice de asigurare împotriva accidentelor de natură neelectrică. b) Admiterea la lucru. sau la iniţiativa unui membru a formaţiei de lucru însuşite de şeful de lucrare. c) Controlul activităţii formaţiei de lucru şi supravegherea în timpul lucrului.mănuşi electroizolante de înaltă tensiune.data executării lucrărilor.indicatoare de tensiune de joasă tensiune..cizme electrizolante.). .apariţia descărcărilor atmosferice în zonă. .starea tehnică generală (lipsa defectelor exterioare.covoare electrizolante mobile.. Mijloacele de protecţie electroizolante utilizate sunt: . Întreruperile ca urmare a imposibilităţii de continuare a lucrărilor se fac prin grija şi pe răspunderea şefului de lucrare la iniţiativa sa.apariţia furtunilor. . de bumbac sau lână). . starea de curăţenie.apariţia unei situaţii tehnologice ce prezintă potenţial de accidentare. lipsa de umiditate. Pe toată durata desfăşurării lucrărilor.semnăturile persoanei care dispune executarea lucrărilor şi a şefului de lucrare. membrii formaţiei de lucru se subordonează şefului de lucrare. Răspunderea directă a pregătirii şi executării lucrărilor sub tensiune revine următoarelor persoane: .persoana care dispune executarea lucrării.I. Înainte de fiecare folosire a unui mijloc de protecţie personalul executant este obligat să facă o verificare a acestuia privind: . .nerespectarea disciplinei sau a normelor de protecţie a muncii de către membrii formaţiei de lucru.executanţii formaţiei de lucru.

.centura de siguranţă.T. . .P întocmite pentru: . În asemenea situaţii lucrările de coronamente se vor executa din autotelescop. metodele sau procedurile de organizare a muncii.să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă. Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . Echipament De Lucru Si Protecţie Pentru Electricieni Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă.casca de protecţie. fără să conducă el însuşi la un risc mărit.în caz de precipitaţii atmosferice intense ceaţa densă. Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile. 51 .în caz de precipitaţii atmosferice slabe lucrările pot fi începute şi continuate.I. lucrările nu pot fi începute şi nici continuate. La executarea lucrărilor sub tensiune se va ţine seama de următoarele condiţii meteorologice: .să fie corespunzător pentru riscurile implicate.R. Lucrările se execută în baza Instrucţiunilor tehnice interne (conform 3.I.respectarea termenilor încercărilor periodice.. precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.Înlocuirea unui izolator de susţinere.să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului. . În anexă sunt prezentate două modele de I.ochelarii de protecţie. Executarea de lucrări sub tensiune la coronamentele liniilor electrice aeriene prin urcare directă pe stâlpi este interzisă în cazul stâlpilor metalici de beton sau de lemn asimilate acestora.Racordarea unui branşament. . autoscară sau de pe alt utilaj de urcat electroizolant. Ca mijloc de protecţie împotriva acţiunii arcului electric şi a traumatismelor se folosesc: . Urcarea pe stâlpii liniilor electrice aeriene cu dispozitive portative de urcat pe stâlpi (cârlige cu gheare sau cu tampoane de cauciuc) se va face numai după verificarea prealabilă a acestora la baza şi apoi pe parcursul urcării.E-I42-82). Echipamentul individual de protecţie trebuie să respecte cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. Condiţii generale pentru executarea lucrărilor sub tensiune În instalaţiile electrice de joasă tensiune. descărcări atmosferice sau vânt puternic. . precum şi de pe scara de lemn (în formaţie de două persoane). lucrările sub tensiune se execută folosind metoda de lucru în contact.

frecvenţa expunerii la risc. în special durata purtării. Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie. Acţiunea de protecţie directă constă în excluderea posibilităţii unui contact nemijlocit între agentul mecanic şi craniu. În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente individuale de protecţie. Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de instrucţiuni. luându-se în considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în sine. b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le posede echipamentul individual de protecţie pentru a fi eficace împotriva riscurilor prevăzute la lit. c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu caracteristicile prevăzute la lit. direct şi indirect. organizează antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecţie. Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie. aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. dacă este cazul. A. după toate ajustările necesare. a).. Ne propunem o prezentare generală a echipamentului de lucru şi protecţie folosit de electricieni. sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească casca de protecţie sunt: . Sunt tratate următoarele capitole: A – Protecţia capului cu ajutorul căştilor de protecţie B – Protecţia ochilor cu ochelari de protecţie C – Protecţia mâinilor şi a braţelor D – Protecţia picioarelor cu ajutorul mijloacelor individuale de protecţie E – Îmbrăcămintea de lucru şi protecţie. caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrător şi de performanţa echipamentului individual de protecţie. Această evaluare cuprinde: a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace. Angajatorul trebuie să asigure instruirea lucrătorului şi. Angajatorul trebuie să informeze lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea echipamentului individual de protecţie. angajatorul trebuie să evalueze dacă echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să îl folosească îndeplineşte cerinţele esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie. Acţiunea de protecţie indirectă constă în amortizarea complexă prin care parametrii mecanici sunt diminuaţi şi redistribuiţi.să realizeze protecţia capului împotriva şocului produs de agenţii mecanici. cuprinzând şi unele observaţii şi propuneri făcute în scopul îmbunătăţirii echipamentului de lucru şi protecţie. Protecţia capului cu ajutorul căştilor de protecţie. cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale.să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă. b). 52 . subansamblul activ fiind calota. Casca de protecţie protejează simultan.

Cozorocul este destinat protejării ochilor şi a nasului. Criteriile limitative pe care trebuie să le satisfacă căştile de protecţie sunt: . 53 . crearea unei apăsări pe frunte. casca fiind scoasă de pe cap. obiectele căzute pe cozoroc dau o valoare mai mare momentului învârtitor.Vârful calotei acoperă creştetul capului şi poate fi dintr-un material deosebit de restul calotei. 1. protejând fruntea.să fie igienice.calota .anexele căştii. Borul apără şi de insolaţie..Marginea calotei este o îngroşare continuă a peretelui calotei la nivelul perimetrului acestuia contribuind la protecţia feţei şi â urechilor de căderile întâmplătoare a diverselor corpuri de la înălţime. spaţiul liber ajunge la cel puţin 30 mm. înclinarea mai mare a cozorocului limitând câmpul vizual în sus.criteriu ergonomic. Sistemul de nervuri este amplasat de obicei după raţiunile de optimizare a tehnologiei injecţiei (la materiale sintetice) sau după criterii estetice de simetrie. Calota căştii de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . . În zona vârfului calotei. .echipamentul interior constituit din sistemul de fixare şi reglare pe cap. profile) sau exfolieri.Nervurile rigidizează şi măreşte rezistenţa calotei la impactul întâmplător. a. Lăţimea borului mai mare de 30 mm sunt jenante. Înclinarea cozorocului se recomandă să fie sub 30˚. Elementele constructive ale căştilor de protecţie sunt: . sau a marginei calotei.Borul este evazarea plană directă a peretelui calotei.să fie fiziologice. Lungimea cozorocului se recomandă să fie limitată la 50-55 mm. . . . . Nu se respectă însă gradul de expunere al regiunii lor craniene şi nici topografia contraforturilor craniene. periculoase şi inadmisibile. iar în mod normal să nu depăşească 20 mm pentru a nu influenţa defavorabil stabilitatea căştii pe cap. Nu se admit proeminenţe pe faţa interioară a cozorocului (nervuri. Caracteristicile fiecărui tip de cască de protecţie sunt dictate de condiţiile specifice fiecărui loc de muncă nefiind posibilă realizarea unui tip universal de cască de protecţie. cu rezistenţă superioară la impact. înconjurând tot perimetrul. Dezavantajul cozoroacelor mai lungi: mărirea greutăţii căştii dezechilibrând-o. urechile.Jgeabul colector de apă obţinut prin rularea marginii perimetrului calotei în formă de jgheab. Cozoroacele prea scurte devin ineficiente. . Calota.Sistemul de ventilare este format din orificii plasate pe suprafeţele calotei cu reglarea obturării totale sau parţiale a acestor orificii şi de spaţiul format din bride de dimensionare â circumferinţei capului şi de peretele interior al căştilor . . .protecţia faţă de agenţii mecanici .să asigure menţinerea unui spaţiu liber între peretele interior al calotei şi banda de contur de cel puţin 5 mm. Căştile care au numai unul din aceste două elemente ale sistemului de ventilaţie rezolvă parţial problema microclimatului. ceafa şi umerii obrajilor. împotriva agenţilor mecanici şi a picăturilor de ploaie.

Sistemul de amortizare este format din elementele echipamentului interior care vin în contact cu capul purtătorului: banda de contur (lăţime 28-35 mm) bride radiale ( se recomandă 6 bride a 25 mm. 2. . butoni. tampoanele din material plastic. calităţi electroizolante bune. inele. are cea mai mare greutate specifică. capişonul. b. capsele.să fie uşor reglabil şi asigurat împotriva autodereglării. Materiale folosite pentru casca de protecţie: .Materialele plastice prezintă o serie de avantaje: greutate specifică mică. 3. 54 . colorată uniform în culori deschise şi fără defecte. piesele şi subansamblurile suplimentare necesare pentru a îmbunătăţi condiţiile de portabilitate: apărătoarea de la ceafă şi urechi. cureaua de bărbie.Cască de protecţie din textolit tip A are o calotă de formă ovală.nici un element al calotei să nu prezinte muchii ascuţite îndreptate spre interiorul calotei.să fie uşor demontabil. casca purtânduse inutil. se prelucreză uşor.Polietilena prin caracteristicile sale superioare este cel mai indicat material pentru înlocuirea textolitului.suprafaţa exterioară a calotei trebuie să fie alunecoasă. . . dispuse simetric) brida centrală (nereglabilă). cu marginea terminală printr-un mic bor. . referitor la construcţia căştilor de textolit se constată că au calotele prea puţin adânci existând tendinţa ca purtătorul să desfacă şireturile. Anexele căştii de protecţie Sunt elementele.să aibă rezistenţă la acţiunea directă â flăcării şi neinflamabilitate.să respecte înălţimile minime de purtare. precum şi capacitate de electroizolaţie.. capacitatea de preluare a energiilor nefiind asigurată. respectând în mod obligatoriu spaţiul liber de 30 mm.Textolitul prezintă cea mai slabă rezistenţă la şoc. . cea mai mică duritate Brinell. . . alungire şi rezistenţă la sfâşiere insuficiente în comparaţie cu celelalte materiale.grosimea pereţilor calotei şi traseul nervurilor trebuie corelate cu topografia grosimii pereţilor calotei craniene. Astfel spaţiul de amortizare subcalotor este practic desfiinţat. .suprafaţa de contact cu craniul să nu depăşească 10-25 mmp. Echipamentul interior al căştii. şireturi etc.Sistemul de fixare este partea din ansamblul interior al căştii – coafura – constituit bride. Butoanele. . c.să asigure o bună stabilitate pe cap . niturile de fixare pentru casca pentru electricieni trebuie să fie din materiale sintetice izolante. . Coafura internă de fixare a căştii pe cap este fixată de interiorul căştii prin butoni rapizi sau nituri. Echipamentul interior trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . Tipuri de căşti: . proprietăţi fizico-chimice bune.

Casca Champion KSU are o bună stabilitate pe cap şi un jgheab de apă colector. 55 . reglabil (prezintă 7 bride radiale).Cască de protecţie din textolit tip C se prezintă sub formă de şapcă avînd un dispozitiv interior de amortizare. a umezelii şi a prafului. Protecţia ochilor şi a feţei cu ochelari de protecţie Ochelarii de protecţie trebuie să satisfacă următoarele calităţi: . capse şi cordoane. Asigură o protecţie electrică pâna la 20. f = 50%).dezinfectare. rigidizată prin 6 nervuri conexe. Recondiţionarea constă în menţinerea în atmosferă cu t = 18 .S. . să fie optic neutre.Căşti de protecţie din materiale termoplaste (firma Petitcollin – Franţa).Cască dielectrică pentru muncitorii care lucrează la tensiuni înalte. . . Bridele dispozitivului de fixare â căştii pe cap sunt reglabile. . . mai ales în sens orizontal. Este igiencă şi lavabilă. Păstrarea şi întreţinerea căştilor de protecţie Căştile se păstrează aşezate în rafturi în încăperi cu temperatură şi umiditate normală a atmosferei de încăpere (t = 20˚C.reimpregnare sau retratare cu diverse straturi de protecţie.000 V. Greutatea totală inclisiv coafura 270 gr. căştile trebuie recondiţionate înainte de folosire.Cască de protecţie din textolit tip B are o calotă de care se prinde cu ajutorul unei sârme de oţel (diametrul de 1 mm) o bandă de carton sau preşpan prevăzută cu dispozitivul interior de amortizare.lentilele să fie nedeformabile. După depozitare îndelungată.K. Calota este rigidizată prin patru nervuri. . luminescentă are caracteristici identice recomandabilă pentru lucrări de întuneric. Prezintă luminozitate constantă care se încarcă la lumina naturală şi artificială.Casca K. .20˚C.lentilele să aibă o luminozitate suficientă şi un câmp vizual cât mai intens posibil.Cască de polietilenă de joasă presiune formată dintr-o calotă elipsoidală cu suprafaţa netedă. toate elementele sunt demontabile. Căştile de protecţie se întreţin prin: . Este fabricată din materiale plastice injectabile. Se vor feri de radiaţiile directe ale surselor de căldură (paravane de azbest. mult sub nivelul căştii permiţând fixarea căştii mai bine pe cap. fără cusături. Asigură protecţie electrică până la 20. În interiorul căştii pe dispozitivul de amortizare se poate fixa o pelerină pentru protecţia urechilor şi a cefei împotriva curenţilor reci.spălare cu apă şi săpun.P. . B. f = 60 – 80%) timp de 24 ore. Au proprietate dielectrică foarte bună.. Greutatea (fără coafură) 300 gr. are calota construită din bistan (policarbonat). Brida de la spate a dispozitivului se aşează pe ceafă. insensibile la influenţe atmosferice. Este climatizabilă. coafura interioară reglabilă precis şi uşor pe laterale intercalată între coafură şi calotă are o bandă antişoc. .000 kv. geamuri văruite).

după purtarea ochelarilor un timp îndelungat. având importanţă în asigurarea vederii în profunzime. Funcţie de aceste cerinţe pentru îmbunătăţirea microclimatului în spaţiul de sub ochelari este necesar ca la ochelarii folosiţi de electricieni să fie mărită distanţa dintre faţă şi lentile. având diferenţe mari faţă de microclimatul înconjurător. Practic această situaţie nu se poate realiza. în perceperea formelor obiectelor şi în alte funcţii vizuale. deoarece protecţia ochilor prin intermediul ochelarilor este condiţionată de necesitatea unei construcţii închise. 56 . b). interzicându-se folosirea sticlei obişnuite. vizoarele să corespundă deschiderii orbitelor iar centrul lor să coincidă pe cât se poate cu orificiul pupilelor. Câmpul vizual. caracteristicile constructive.Acuitatea vizuală – joacă un rol în viteza perceperii vizuale. a).Este necesară confecţionarea ochelarilor pe mai multe mărimi.lentilele nu trebuie să formeze cioburi tăioase sub efectul unui şoc. . Astfel evacuarea transpiraţiei se poate face în întregime fără să se producă o suprasaturare a aerului de sub ochelari cu vapori de apă iar diferenţa de temperatură între această regiune şi exterior să fie mică. e necesar ca ochelarii să se adapteze cât mai bine pe figura purtătorului. Pentru asigurarea câmpului vizual.ochelarii trebuie să se adapteze la formatul feţei. Poziţia corectă â ochelarilor pe figură. Ochelarii de protecţie trebuie să satisfacă cerinţe legate de caracteristicile noxei oculare (arcul electric şi lovirii) caracteristicile locului de muncă (în încăperi închise sau aer liber şi la înălţime) caracteristicile organismului uman. 2. Ochelarii cu apărătoare laterală (semideschişi) asigură un microclimat apropiat de cel al mediului exterior. 1. în timpul aburirii vizoarelor. sticlă specială. Este necesar un câmp vizual suficient pentru a se da posibilitatea observării mişcării persoanelor din jur. Acuitatea vizuală trebuie urmărită în raport cu următoarele situaţii: în timpul purtării unor ochelari cu vizor dintr-un material transparent fără defecţiuni. Caracteristicele fiziologice ale ochelarilor de protecţie.materiale plastice.. sticlă tip triplex. Materialele folosite: .sticlă minerală securizată. în scopul coordonării muncii proprii cu â celorlalţi pentru o mai bună desfăşurare a activităţii. Cu cât distanţa dintre faţă şi lentile este mai mare cu atât microclimatul din spaţiul de sub ochelari este mai favorabil. Existenţa unui microclimat favorabil în spaţiul de sub ochelari este condiţionată de posibilitatea schimbului de aer dintre aceste spaţii şi mediul înconjurător.lentilele şi ramele să fie neinflamabile.aerarea trebuie să fie satisfăcătoare pentru â evita aburirea părţii optice. . . . iar pentru asigurarea unui câmp vizual corespunzător este necesară adoptarea unui model de ochelari cu protecţie panoramică. 3. Ochelarii închişi etanşi crează în orice condiţii de purtare un microclimat neigienic în spaţiul de sub ochelari. împiedicând aburirea vizoarelor. Durata de apariţie a aburirii este invers proporţională cu intensitatea efortului depus.

Actualmente echipamentul de lucru pentru electricieni este format din salopete cu cele două părţi componente pantalonul şi bluza de salopetă. Îmbrăcămintea de protecţie şi de lucru. Când mănuşile se poartă o perioadă mai îndelungată. Este indicat ca mănuşile să fie spălate. şoşonii şi galoşii destinaţi altor scopuri prin aspectul lor exterior. că contribuie la prevenirea îmbolnăvirilor de răceală (să fie permeabilă pentru aer şi vapori).Protecţia picioarelor cu ajutorul mijloacelor de protecţie Două probleme de bază se pun în legătură cu asigurarea confortului în timpul purtării încălţămintei: problema microclimatului din interiorul încălţămintei şi problema formatului. dielectrice. şoşonii şi galoşii electroizolanţi trebuie să difere de cizmele. Microclimatul neigienic în spaţiul dintre cizmă şi picior se caracterizează prin temperatură şi umiditate ridicată. Trebuie să realizeze starea termică a organismului prevenind supraîncălzirea şi subrăcirea lui.să fie uşoare şi flexibile.să posede parametri superiori în ceea ce priveşte rezistenţa la sfâşiere. E. talcarea lor uşurează îmbrăcarea mâinilor. care determină creşterea temperaturii pielii şi senzaţia de încălzire. care nu satisfac întrutotul 57 . Neevaporarea transpiraţiei duce la scăderea rezistenţei electrice interioare a cizme. gros care se pot utiliza sub forma de căptuşeală pentru cizme. Se păstrează în dulapuri sau lăzi închise. Îmbrăcămintea trebuie să păstreze corpul omului de diferite acţiuni mecanice. După fiecare întrebuinţare mănuşile trebuie curăţate. Ţesăturile cele mai bune sunt tricotajele din bumbac.Protecţia mâinilor şi a braţelor Protecţia mâinilor se realizează folosind mănuşile de cauciuc lungi cu cinci degete. Pe lângă mănuşi. Din punct de vedere al specificului activităţii electricienilor cele mai bune rezultate le oferă docul. protecţia mâinilor se realizează şi cu palmare şi degetare.C. atât pe partea interioară cât şi pe partea exterioară cu săpun. . crestare. satisfăcând condiţiile de igienă şi confort. murdărie şi umiditate. împungere. Mănuşile trebuie să fie păstrate la temperatura de 20 . Pentru â fi folosite este necesar ca mănuşile să fie verificate şi în perfectă stare. Se recomandă să fie păstrate într-un loc răcoros şi întunecos. uzură prin frecare. prin culoare. Ţesăturile destinate îmbrăcămintei de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii de bază: . ele se pot îmbrăca deasupra unor mănuşi de bumbac uşoare. sau ciorapi . prin lipsa lor de luciu sau alte semne distinctive speciale. Cizmele. arsuri. Umiditatea ridicată este determinată de acumularea şi suprasaturarea cu vapori de apă proveniţi din transpiraţie. Neajunsul principal este transpiraţia mâinii sub mănuşi. agăţare. D.25˚C. â spaţiului respectiv şi prin imposibilitatea eliminării vaporilor din exterior (din cauza impermeabilităţii cauciucului şi a formatului cizmei care nu permit aerisirea piciorului în timpul mersului).

bluza iese din pantalon.B – inducţia magnetică sau densitatea de flux magnetic (B) – forţa exercitată asupra sarcinilor mobile (T).nu sunt prevăzute cu detalii auxiliare corespunzătoare (buzunare.S) de la care trebuie să fie luate una sau mai multe măsuri de protecţie. nu este rezolvată problema fixării pantalonilor de salopetă pe corp (la brâu şi la gleznă). 58 .SA – absorbţia specifică a energiei – energia absorbită pe unitate de masă de ţesut biologic (J/Kg) . incidentă perpendicular pe o suprafaţă împărţită la aria acelei suprafeţe (W/m2). .H. În spaţiul liber şi în materiile biologice pot fi utilizate atât inducţia magnetică cât şi intensitatea câmpului magnetic (1A/m = 4 x 10-7T) .J – densitatea de curent – curentul care traversează o unitate de suprafaţă.B. perpendiculară pe fluxul de curent. într-un volum conductor (A/m2). .Câmpuri electromagnetice – câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice. butoniere) pentru păstrarea sculelor.Ic – curentul de contact dintre o persoană şi un obiect (A) .S – densitatea de putere – cantitatea de putere radiantă.cerinţele impuse specificul activităţii electricienilor prezentând unele lipsuri (ex: pentru electricienii de exploatare): .SAR – rata de absorbţie specifică a energiei medii pe întregul corp sau pe o anumită parte a corpului – debitul cu care este absorbită energia pe unitate de masă de ţesut corporal (W/Kg). Terminologie .E – intensitatea câmpului electric (E) – forţa exercitată asupra unei particule încărcate independent de deplasarea ei în spaţiu (V/m) . SAR pe întregul corp este o mărime acceptată pentru a stabili raportul între efectele termice nocive şi expunerea la câmpuri de radiofrecvenţă (RF).H – intensitatea câmpului magnetic (H) – împreună cu inducţia magnetică defineşte un câmp magnetic în orice punct din spaţiu (A/m) . .Valori limită de expunere – limite de expunere la câmpuri electromagnetice a căror respectare asigură protecţia lucrătorilor la câmpuri electromagnetice împotriva efectelor nocive cunoscute împotriva sănătăţii .Valori de declanşare a acţiunii – nivelul parametrilor direct masurabili (E. respectarea valorilor de declanşare asigură respectarea valorilor limită de expunere Parametri direct masurabili ce caracterizează expunerea la câmpuri electromagnetice . incomodând pe cel care lucrează.nu asigură protecţia integrală a corpului în cazul manevrelor la înălţime. Consider că rezultatele satisfăcătoare în activitatea electricienilor de exploatare ar avea adoptarea unei îmbrăcăminte de lucru tip combinezon Influenţa Cîmpurilor Electromagnetice IV 1. magnetice şi electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz .

Valorile limită de expunere pentru densitatea de curent trebuie să protejeze împotriva efectelor acute ale expunerii asupra ţesuturilor sistemului nervos central la nivelul capului şi al trunchiului. Pentru câmpuri electromagnetice în impulsuri ori tranzitorii sau pentru expunerea simultană la câmpuri de frecvenţe multiple.existenţa unor echipamente de muncă proiectate pentru a reduce nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice . În funcţie de domeniul de frecvenţă se prevăd valori limită de expunere pentru densitatea de curent indus în cap şi trunchi.informaţiile adecvate obţinute în urma supravagherii stării de sănătate. . 2.nivelului.valorile limită de expunere şi valorile de declanşare a acţiunii . trebuie să se aplice metode de evaluare. IV. curentul de contact (Ic). inclusiv informaţiile publicate . duratei şi timpului expunerii . perpendiculară pe direcţia curentului. inclusiv stimulatoare cardiace şi alte dispozitive implantate. riscul de proiectare a obiectelor feromagnetice în câmpuri magnetice statice având o inducţie magnetică mai mare de 3 mT. Datorită eterogenităţii electrice a corpului uman trebuie calculată media densităţilor de curent pe o secţiune de 1 cm2. intensitatea câmpului electric (E).expuneri simultane la câmpuri de frecvenţă multiple 59 . amorsarea dispozitivelor electroexplozive detonatoare. intensitatea câmpului magnetic (H) şi densitatea de putere (S). incendiile şi exploziile rezultate în urma aprinderii materialelor inflamabile datorită scânteielor provocate de câmpuri induse. care permit analizarea caracteristicilor formei de undă şi a naturii interacţiunilor biologice conform standardelor naţionale în domenii armonizate cu standardele europene stabilite de CENELEC (Comitetul European pentru Standardizare şi Electrotehnică) Valorile de declanşare a acţiunii se obţin plecând de la valori limită de expunere în conformitate cu principiile stabilite de Comisia internaţională pentru protecţia împotriva radiaţiilor neionizate prin limitarea expunerii la radiaţii neionizate (ICNIRP 7/99). spectrului de frecvenţă.sursele de expunere multiple . curenţi de contact sau descărcări de scântei. densitatea de putere. SAR localizate (membre).efectele asupra stării de sănătate şi securităţii lucrătorilor care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice .SAR medie pe întregul corp şi SAR locală sunt necesare pentru a evalua şi limita depozitarea excesivă de energie pe părţile mici ale corpului în condiţii speciale de expunere (expunerea unei persoane legate la pământ la frecvenţă radio inferioară din domeniul de frecvenţe în MHz sau expunerea unei persoane în câmpul apropiat unei antene . de măsurare şi de calcul adecvate.efectelor indirecte: interferenţele cu echipamente şi dispozitive medicale electronice. SAR medie. SAR localizata (cap şi trunchi). Determinarea expunerii şi evaluarea riscurilor În îndeplinirea obligaţiilor prevazute în Legea 319/2006 angajatorul trebuie să evalueze şi dacă este necesar. pentru întregul corp. Pot fi măsurate direct: inducţia magnetică (B). să masoare şi/sau să calculeze nivelurile câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi lucrătorii acordând atenţie deosebită: .

tensiunile de lucru . fie de tip monofazic (unipolar) cînd corpul se interpune între două conductoare electrice sau între un conductor electric şi pământ. Se foloseşte termenul de electrocuţie în cazul leziunilor mortale şi de electrocutare pentru leziunile compatibile cu viaţa. În cazul depăşirii valorilor de declanşare a acţiunii angajatorul trebuie să pună în aplicare un program de măsuri tehnice şi organizatorice pentru încadrarea în valori normale prin: .reducerea emisiei câmpurilor electromagnetice. urmare a contactului direct sau indirect cu un conductor electric.) . Toate sistemele de protecţie împotriva electrocutărilor iau în calcul limitele admise pentru curent prin corpul uman. Z(se considera egală cu rezistenţa ohmică a corpului.să afecteză funcţiile vitale ale corpului (respiraţia. 12 alin. recurgerea la mecanisme de blocare. a locului de muncă şi a posturilor de lucru . R) este: 60 . ecranare sau mecanisme similare de protecţie a stării de sănătate . Primul caz de electrocutare accidentală a fost semnalat în 1897. Pentru proiectarea şi stabilirea unor sisteme de protecţie împotriva electrocutărilor limita maximă admisă a impedanţei totale a corpului uman. Primul Ajutor În Caz De Electrocutare Prin electrocutare se înţelege totalitatea tulburărilor provocate de trecerea curentului electric prin corp.proiectarea şi amenajarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru . tensiunile de atingere şi de pas.asigurarea cu echipament adecvat de protecţie individuală Reducerea riscurilor rezultate din expunerea la câmpuri electromagnetice are la bază principiile generale de prevenire prevăzute de Legea 319/2006.programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă. Accidentele se pot produce şi prin atingere indirectă ca în cazul inducţiei cind un conductor electric din apropierea unui curent electric cu potenţial ridicat prezintă un curent de autoinducţie(periculos cu accidentatul atingerea apei în care au căzut fire electrice etc. Accidentul prin electrocutare apare atunci cînd corpul omului se intercalează accidental între două puncte cu potenţiale electrice diferite. a din Legea nr. (1) lit. 319/2006 şi trebuie să stabilească măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în conformitate cu art.alegerea unor echipamente care emit mai puţine câmpuri electromagnetice . tensiunile prin cuplaj inductiv în vederea realizării protecţiei împotriva electrocutărilor în instalaţii electrice de curent continuu şi de curent alternativ de frecvenţă industrială.situaţii în care prin el circulă un curent capabil . 14-20. circulaţia sîngelui şi activitatea nervoasă) Accidentele se pot produce fie prin atingere directă de tip bifazic(bipolar) corpul devenind altfel un şunt.Angajatorul trebuie să deţină o evaluare a riscurilor în conformitate cu art.limitarea duratei şi a intensităţii expunerii .adoptarea unor metode de lucru care să conducă la o expunere mai redusă la câmpuri electromagnetice .

1s pentru tensiuni pînă la 500 V. Timpul de expunere(timpul de trecere a curentului prin corpul omenesc) este foarte important mai ales în raport cu intensitatea curentului . . Din motive de protecţie limitele timpului de deconectare a instalaţiilor electrice de joasă tensiune trebuie să fie de 0.marginea superioară a bazinului. .0.3 – 10 mA-convulsii.75 mA-şoc electric sever. . . Traseul străbătut de curent prin corp este uneori decisiv considerându-se foarte periculoase : mâna stîngă-piciorul drept (axa inimii) şi mâna dreaptă. şoc electric.curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA probabilitate ridicată de deces .25 mA-respiraţie grea. În funcţie de intensitatea curentului care străbate corpul omenesc se produc următoarele efecte: . 61 . .200--1000mA-arsuri la punctele de intrare şi ieşire din organism .75 . de apariţie a stopului respirator sau stopului cardiac.considerate în calcule pentru stabilirea unor sisteme de protecţie împotiva electrocutărilor sunt stabilite funcţie de felul curentului.2 – 3 mA-senzaţie tremur. Efectele cele mai probabile de paralizare a funcţiilor sistemului nervos le provoacă intensităţile curenţilor de tip industrial(380/220 V).10mA-dacă se consideră R=3000 Valorile curenţilor şi efectele lor au fost grupate în zone de pericol astfel: . pentru un timp mai mare de 3 s: . .18 . valoare curentului la care omul reuşeşte să se desprindă este mai mare şi invers. .2 sec. agravată de efectele termice ale curentului electric. înţepături.200 mA-fibrilaţie ventriculară .curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA pericolul de deces este foarte redus. Zh=R=3000Ω . .curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA. pentru tensiuni pînă la 250 V şi 0.pericol de paralizare a funcţiilor sistemului nervos .1000-4000 mA-arsuri grave Limitele maxime admise ale curenţilor prin corpul omului. timpul de întrerupere la protecţia de bază t stabilit conform documentaţiilor specifice.Zh=R=1000Ω .25 .10 – 18 mA –contracţii musculare dureroase.în cazul protecţiei împotriva electrocutărilor prin atingere directă.în cazul protecţiei împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă.30 mA -dacă se consideră R= 0 .prag de senzaţie. numărul sistemelor de eliminare a defectului.5 – 2mA.Cu cât timpul este mai scurt. În cazul protecţiei împotiva curenţilor capacitivi se consideră următoarele limite maxime admise ale curenţilor prin corpul omului.

Limitele sunt stabilite ţinînd seama că în toate situaţiile se prevede cel puţin un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor STAS 7334-83 privind condiţiile de întrerupere în caz de defect şi de dimensionarea instalaţiilor de protecţie. respectiv apariţia stopului respirator şi/sau a stopului cardiac ori deces instantaneu prin fibrilaţie ventriculară. MĂSURA DE PROTECŢIE APLICATĂ Separarea de protecţie Izolaţie suplimentară de protecţie(cu dublă izolare) Egalizarea potenţialelor Izolaţie întărită şi tensiune redusă Tensiune redusă + izolaţie de lucru Legare la nul(TN) sau la pământ(TT)+ echipament electroizolant TIPUL REŢELEI DE ALIMENTARE Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I T TENSIUNE DE LUCRU MAXIMĂ ADMISĂ (V) 400 400 400 50 24 400 Pentru lucrul în mediul minier(la suprafaţă sau subteran ) sunt prevederi specifice. corpurilor de iluminat şi utilajelor mobile de sudare. 5. 62 . Limita maximă admisă a tensiunilor de atingere şi de pas pentru instalaţiile şi echipamentele de joasă tensiune sunt stabilite în funcţie de categoria reţelei de alimentare. 2. NR. de zona de amplasare a echipamentului (instalaţiilor) şi de timpul de întrerupere în caz de defect. tulburări care influenţeză centrul generator de excitaţii al inimii. amorţeli. Urmări întîrziate constau într-o slăbire a forţei musculare. În instalaţiile electrice există un pericol de electrocutare dacă se execută lucrări în aceste instalaţii sau în vecinătatea lor fără respectarea normelor de protecţie a muncii. Limita maximă admisă a tensiunii de lucru pentru echipamentele electrice portabile folosite în medii periculoase este stabilită în funcţie de măsura de protecţie aplicată împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă şi de tipul reţelei în care se poate aplica măsura de protecţie respectivă (STAS 2612-87). 1. Limita maximă admisă a tensiunilor de atingere şi de pas pentru echipamentele (instalaţiile) de înaltă tensiune este stabilită în funcţie de tipul echipamentului(instalaţiei electrice). 4.Tensiunile de lucru ale instalaţiilor şi echipamentelor sunt conform STAS-93075 cu excepţia echipamentelor electrice portabile. 6. CRT. 3. de tipul reţelei şi de timpul de întrerupere în caz de defect. Limitele sunt stabilite ţinînd seama că în toate situaţiile se prevede un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor din STAS 6119-79 şi STAS 6616-83 privind condiţiile de întrerupere în caz de defecte şi de dimensionarea a instalaţiilor de protecţie. de zona de amplasare. Efectele curentului electric asupra funcţiilor vitale pot avea urmări imediate sau întrziate Urmările imediate au ca efect paralizarea funcţiilor respiratorii şi/sau circulatorie.

respiraţia artificială prin insuflarea cu aparate mecanice Supravegerea după readucerea la viaţă a accidentatului este obligatorie în aşa fel. Se vor efectua următoarele manevre: .deconectarea instalaţiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoană care cunoaşte bine instalaţia .iar scoaterea accidentatului din instalaţii aflate sub tensiune este permisă numai după deconectare. luarea primelor măsuri în caz de incendiu sau avarii.intervenţie după două minute crează şanse de salvare 90%.Pentru metodele de respiraţie artificială menţionăm: 1. singurul care poate hotărâ asupra stării accidentatului.Se întîlnesc două situaţii: -accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia electrică. 2.scoaterea accidentatului de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau echipamente electroizolante şi îndepărtarea accidentatului de zona de pericol.Intervenţia imediată şi competenţa în cazul unui accident salvează accidentatul mai ales în cazul unei electrocutări. primul ajutor în caz de stop cardiorespirator. metoda Sehaefeer.întreruperea tensiunii prin deschiderea întrerupătorului de alimentare (în lipsa acestuia prin deschiderea separatorului. . Personalul încadrat în muncă indiferent de funcţie este obligat să cunoască cel puţin următoarele măsuri imediate necesare a fi luate pentru readucerea la viaţă a unuei persoane care a fost electrocutate sau axfixiate. încât să se poată acţiona în caz de nevoie. oprirea unei hemoragii care insoţeşte o fractură.d. 4. metoda Sylvester. În cazul instalaţiilor cu tensiuni peste 1000V apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator din cauza tensiunii de pas.intervenţie după un minut crează şanse de salvare 95%. -accidentatul s-a desprins de instalaţia electrică nemaifiind în contact cu aceasta şi nici în imediata ei apropiere. Primul ajutor acordat în cazul accidentatului prin electrocutare depinde de competenţa celor prezenţi în momentul accidentului .intervenţie după patru minute crează şanse de salvare 50% ş. 63 . . scoaterea siguranţelor.a. . transportarea corectă a unui rănit. scoaterea din priză etc. Rapiditatea cu care se intervine în operaţia de salvare prin respiraţie artificială trebuie să ţină seama permanent de următoarele reguli: . În ambele situaţii persoana care acordă primul ajutor trebuie să evalueze operativ şi rapid situaţia accidentatului şi să intervină astfel încât să nu se suprapună riscului de accidentare Scoaterea accidentatului de sub influienţa curentului electric impune o serie de măsuri a căror succesiune trebuie respectată : .). Operaţia de respiraţie artificială nu poate fi întreruptă decît de medic. 3. Dacă accidentatul este în contact cu instalaţia electrică şi se află la înălţime trebuie luate măsuri preventive de eliminare căderii(după întreruperea tensiunii muşchii se relaxază). respiraţie gură la gură şi masajul cardiac extern. reanimarea cardiorespirtorie.m.

îmbrăcămintea trebuie descheiată şi slăbită în zona gîtului.scoaterea accidentatului din instalaţie aflată sub tensiune este permisă numai in staţiile electrice. .(provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaţiei electrice ) provoacă aprinderea hainelor se va interveni pentru stingerea hainelor aprinse prin înăbuşire. După scoaterea accidentatului de sub tensiune se va determina starea clinică a victimei printr-o examinare rapidă.dacă accidentatul prezintă vătămări sau răniri. .accidentatul va fi aşezat în poziţia culcat cu picioarele ridicate.dacă accidentatul este conştient. unde operaţia se execută de personalul special instruit în acest sens şi care utilizează mijloace de protecţie electroizolante(cizme şi mănuşi de înaltă tensiune ştanga de manevră.se va asigura transportul calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenţă. corespunzătoare tensiunii normale a instalaţiei).. Dacă starea de rău se agravează : . Chiar dacă în urma electrocutării accidentatul nu acuză stări de rău.dacă accidentatul este inconştient. acţiunile de prim ajutor fiind diferenţiate în funcţie de starea accidentatului: . el trebuie ţinut în repaus timp de aproximativ 1 oră după care trebuie supus unor cosultaţii medicale. . În situaţia în care arcul electric . pieptului şi abdomenului. Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală deoarece ulterior pot surveni tulburări de ritm cardiac. . 64 .

23.PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ 65 .C.P.M.N.D.

PREMISE TEORETICE Fig. 1. 1 Relaţia risc – securitate Fig.3 Curba de acceptabilitate a riscului 66 .

4. ETAPELE METODEI definirea sistemului de analizat (loc de muncă). 2. secţie sau întreprindere. identificarea factorilor de risc din sistem. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. UTILIZATORI POTENŢIALI Metoda poate fi utilizată: 1. • nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.  1. în faza de exploatare pentru îndeplinirea de cǎtre personalului de la compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi a urmǎtoarelor atribuţii: • analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă. PRINCIPIUL METODEI • identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile. 2. • aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ). pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. 3. 67 . sector. secţia sau întreprinderea analizată. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire.DESCRIEREA METODEI SCOP ŞI FINALITATE • determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă. cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi). în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă pentru integrarea principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă. sectorul. Aplicarea metodei necesită echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii. care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă care constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă. • fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.

sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.M.S. • Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) 68 . • Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) → cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat. • Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5) → construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor. propunerea măsurilor de prevenire. • Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2) → este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor.S. mijloace de producţie şi mediu de muncă). localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomofuncţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei. grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant. sarcină de muncă. respectiv a nivelului de securitate. • Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) → este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor. funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de M. şi M.E.  • INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) → este un formular care cuprinde.5. este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat. → cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman. → clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U. principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.. într-o formă uşor identificabilă şi comprimată.S.F. → gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic.

. . a ordinelor şi deciziilor scrise. maşinile şi utilajele folosite . prenume.consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc.date de identificare a locului de muncă: unitatea. respectiv după însuşirea metodei. buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate. . .→ este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. secţia (atelierul). a operaţiilor de muncă. → acest formular cuprinde: . precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului.. • Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) → este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat.nivelul de risc.date de identificare a evaluatorului: nume. parametri şi caracteristici funcţionale).). urmărind: identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul sistemului. . → înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare. funcţie. instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru.parametri şi caracteristici funcţionale. unelte etc. se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise. . → după constituirea echipei de analiză şi evaluare. → este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate. descrierea condiţiilor de mediu existente.nominalizarea factorilor de risc identificaţi. APLICAREA METODEI PROCEDURA DE LUCRU Constituirea echipei de analiză şi evaluare  • → echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi. descrierea procesului tehnologic. . a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc. 69 . • Definirea sistemului de analizat (loc de muncǎ) → în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă.clasa de gravitate şi probabilitate previzionată. locul de muncă. rezultate din evaluarea locului de muncă.componentele generice ale sistemului de muncă.explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere.

→ informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică. greutate şi dimensiuni.). intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic. pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea.). → identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri. • → Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din Anexa 2. funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. aceasta se poate face printr-o analiză verbală cu tehnologul. fişa postului pentru executant. precum şi a altor acte normative incidente. pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă). se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă. anual etc. caiete de sarcini. forfecare. în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta. prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an. → gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3.precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului. în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare. se utilizează ca element de 70 . → nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc (Ri) stabilite pentru factorii de risc identificaţi. săptămânal. rezistenţa la apăsare. în aceeaşi etapă. pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii. încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc. standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii) şi din discuţiile purtate cu lucrătorii de la locul de muncă analizat. cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor. • Identificarea factorilor de risc din sistem → în această etapă se stabileşte. şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu. → cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. unde se mai specifică. buletine de analiză a factorilor de mediu. norme. ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei ierarhizǎri a măsurilor de prevenire şi protecţie. → rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer. → factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6). pe bază statistică sau de calcul. → pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3. lunar. curba Cz etc. informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.

n = numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.... 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.. → atât nivelul de risc global. Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc “i “.. → interpretarea rezultatelor evaluării. respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc. 71 ..  Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei care conţine: → modul de desfăşurare a analizei.. → se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire: măsuri de prevenire intrinsecă. → măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).ponderare rangul factorului de risc (ri)... formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea: n ∑ ri R i i=1 Nr = . ri = rangul factorului de risc “ i ”... conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5). măsuri de protecţie individuală. → fişele de măsuri de prevenire... măsuri de protecţie colectivă. nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5). care este egal cu nivelul de risc... în ordinea: 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc... cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (Anexa 6). n ∑ ri i=1 unde: Nr = nivelul de risc global la locul de munca. → persoanele implicate. → rezultatele evaluării.. → • → Stabilirea măsurilor de prevenire pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate...

2. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE 1. fluide energetice etc.prin păşire în gol . Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă . Comunicări accidentogene 2. Nesincronizări de operaţii . SARCINA DE MUNCĂ 1.efort static . SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 2. EXECUTANT 1.devansări 1.prin dezechilibrare .4.1.3.întârzieri .întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice .manevre . staţionări în zone periculoase .2.poziţii de lucru forţate sau vicioase .împiedicare l de la înălţime: . Operaţii.utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.pornirea echipamentelor tehnice . reguli.2.asamblări .poziţionări .alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric. 1.1.fixări .reglaje .deplasări cu pericol de cădere: l de la acelaşi nivel: .prin dezechilibrare .1.alunecare . Omiterea unor operaţii 2. ACŢIUNI GREŞITE 1. procedee greşite 1. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor) 2.) .prin alunecare 1. Neutilizarea mijloacelor de protecţie B.ANEXA 1 LIS TA DE IDENT IF ICARE A FACTO RILO R DE RIS C A.1. Absenţa unor operaţii 1.3.deplasări. Executare defectuoasă de operaţii . Solicitare fizică: .efort dynamic 72 .comenzi . OMISIUNI 2.

. prăbuşire .organe de maşini în mişcare .4 Deplasări sub efectul propulsiei: . fluidelor 1. flame 73 .1.recul .3.1.1.jet. Solicitare psihică: .scufundare 1.1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice: . Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor 2.adezive 1. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor 2.scurgere liberă .2. Suprafeţe sau contururi periculoase: .monotonia muncii C MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1. erupţie 1.alunecare . 1.înţepătoare .operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.1.rulare pe roţi .2.curgeri de fluide .deviere de la traiectoria normală . Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice 2. .surpare.3 Deplasări sub efectul gravitaţiei: .proiectare de corpuri sau particule .1.balans . Recipiente sub presiune 1.2 Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale .şocuri excesive .tăioase .abrazive .alunecoase .deversare . FACTORI DE RISC TERMIC 2.deplasări ale mijloacelor de transport etc.cădere liberă .ritm de muncă mare . Flăcări.decizii dificile în timp scurt . FACTORI DE RISC MECANIC 1. . Mişcări periculoase 1. .2.4.2.rostogolire .1.răsturnare .3.

scăzută 1.virusuri .atingere directă .2.3. Ultrasunete 1.atingere indirectă .2.1.3.scăzută 1. Culturi sau preparate cu microorganisme: .pâlpâire 74 .10 Iluminat: . Vibraţii 1. FACTORI DE RISC CHIMIC 4.scăzută 1.ridicată . Zgomot 1. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi) D MEDIU DE MUNCĂ 1.5.9. Aeroionizarea aerului 1. Curenţi de aer 1. Presiunea aerului: . FACTORI DE RISC FIZIC 1.ridicată . Temperatura aerului: .4.strălucire . Suprapresiune în adâncimea apelor 1.tensiune de pas 4.spirochete .5.1. Curentul electric: .1. Umiditatea aerului: . Substanţe inflamabile 4.8.7.6.3.2. Substanţe caustice 4.1. FACTORI DE RISC ELECTRIC 3.ridicată .nivel de iluminare scăzut . Substanţe toxice 4. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare) 5. Substanţe cancerigene 5.3.bacterii . FACTORI DE RISC BIOLOGIC 5.ciuperci .4.richeţi . Substanţe explozive 4.protozoare 5.

vapori.mlăştinos . seisme etc. Radiaţii 1.11. Pulberi în suspensie în aer.gamma 1.) 1. avalanşe.infraroşii .1 Electromagnetice: . Gaze. 75 . Calamităţi naturale (trăsnet.laser 1.13. surpări.ciuperci .11. inundaţie.protozoare etc. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 3. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI . Microorganisme în suspensie în aer: .1.de frecvenţă înaltă .virusuri . aerosoli toxici sau caustici 2. grindină.beta .bacterii .richeţi .ultraviolete .acvatic .de frecvenţă joasă .1.subteran .11. viscol. gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3.spirochete . vânt. Pulberi pneumoconiogene 2.subacvatic .microunde .1.aerian .2. . .12.cosmic etc. alunecări.alfa . prăbuşiri de teren sau copaci.14.de frecvenţă medie . FACTORI DE RISC CHIMIC 2.2 Ionizante: . Potenţial electrostatic 1. 4.

.x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x . 1 .Apa.termică ..LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN (leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman) Nr crt CONSECINŢE POSIBILE LOCALIZAREA CONSECINŢELOR Cu.Ci rator dio ges..tervas brală braţ Gam nă nă bă cular D S D S 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 20 21 9 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x ..Te. 9... 6.gu. Plagă 2. 11.înţepătură Contuzie Entorsă Strivire Fractură Arsură .Apa. 3..loana superior inferior musrania.cular In..to men ment respi.x x .x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x .x x x x x x .Apa Apa Sistem osteoarticular Sis.Multi tem plă nervos 0 1.Exnă că .x x x x x . 5.acută 22 x x x x x x x - 23 x x x x x x x x x x - .rat rat rat rat CoMembru Membru tem Ochi Nas Ureche cra.. 4.di.x x x x x 52 Sis.car.chimică Amputaţie Leziuni ale organelor in-terne Electrocutare Asfixie Intoxicaţie .Cu Ab.x x x x x x x . 10.Organe de simţ tie tie do.tăietură . 7.tiv Ante Degete să cior ter.nal verte Braţ Palmă Coap Pi. 8.re.x x x x .

Îmbolnăviri respiratorii cronice provocate de pul- - - - x x - x x x x x x x - x - - - - - - - - - - - - - - - ANEXA 2 . epicondilite. 25. 23.cronică 12. nodulii cântăreţilor Astenopatie acomodativă. discopatii Boala de vibraţii Tromboflebită Laringite cronice. 22. rinită vaso-motorie Boli prin expunere la tem-peraturi înalte sau scăzute (şoc. 20. Dermatoză 13.continuare 0 1 beri organice şi substanţe toxice iritante (emfizem pulmonar.. Pneumoconioză 14. bronşită etc. 17. x - x - x - x x - x x x x 53 x x x x - x - x - x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x - x x x x x x x - x x x - x - x x - x x x x - .) Astm bronşic. colaps caloric. bursite. agravarea miopiei existen-te Cataracta Conjuctivite şi keratocon-junctivite Electrooftalmie 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 8 1 9 2 0 2 1 22 23 15. periartri-te. 18. cancer profesional Artroze cronice. surditate de percepţie Cecitate Tumori maligne. 19. dege-rături) Hipoacuzie. 21. osteocondili-te. stiloidite. 27. 24. 26. 16.

Nevroze de coordonare 32. Sindrom cerebroastenic şi tulburări de termoreglare (datorită undelor electromagnetice de înaltă frec-venţă) 33. Îmbolnăviri datorate com-presiunilor şi decompresi-unilor 30.28. Boli infecţioase şi parazi-tare 31. Boala de iradiere 29. Afecţiuni psihice 34. Alte consecinţe x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x x - x x - x x - x x x x x x x - Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale 54 .

100 % a capacităţii de muncă.180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare − consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de maxim 50 % (invaliditate de gradul III) − consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 .45 zile care necesită tratament medical − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă în-tre 45 .ANEXA 3 S CALA DE CO TARE A G RAVITĂŢI I Ş I PRO BABI LI TĂŢ II CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢ E 1 NEGLIJABILE 2 MICI 3 MEDII 4 MARI 5 GRAVE 6 FOARTE GRAVE 7 MAXIME CLASE DE PROBABILITATE EVENIMENTE 1 EXTREM DE RARE 2 FOARTE RARE 3 RARE 4 PUŢIN FRECVENTE 5 FRECVENTE 6 FOARTE FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de mică P < 10-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică 10-1 < P < 5-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mică 5-1 < P < 2-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor medie 2-1 < P < 1-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mare 1-1/an < P < 1-1/lună Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare P > 1-1/lună 55 GRAVITATEA CONSECINŢELOR consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzi-bilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament) − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 . dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gra-dul II) − consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de mun-că şi a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I) − deces − PROBABILITATEA CONSECINŢELOR .

1) ( (1.4) (4.1) (5.5) (2.VENT TE VENT FRECVENT CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢE 7 MAXIME DECES P>10 P > P > P > 2.4) (6. III ITM 45 180 ZILE ITM 3 .4) (7.G R I L A D E E V A L U A R E A R I S C U R I L O R CO M BINAŢ IE ÎNTRE G RAVITAT EA CO NS ECINŢ ELO R Ş I PRO BABI LI TATE A P RO DUCERII LO R CLASE DE PROBABILITATE 1 2 3 4 5 6 EX.3) (3.3) (2.1) (3.FOAR RAR TREM TE DE RAR RAR PUŢIN FREC.2) (3.2) (7.4) (5.3) (4.1) (7.2 ) 56 (1.3) (5. II INVALIDI TATE GR.6) 1 NEGLI BILE JA (1.6) 4 MARI (4.6) .4) (1.5) (4.3) (6.2) (4.1) (6.6) 6 FOARTE GRAVE INVALIDI TATE GR.3) 1.5) (1.3) (7.6) 3 MEDII (3.6) 2 MICI (2.P > 1-1/ -1 1 /an 10-1/an 5-1/an 1/ an /an lună P<5 P< P<1 P<1 1 /an 2-1/ an 1/an 1/lună (7.5) (3.P > 1.45 ZILE (6.6) 5 GRAVE (5.2) (6.5) (6.1) (2.1) (4.4) (2.FOARFREC. I INVALIDI TATE GR.2) (2.5) (7.2) (5.5) (5.4) (3.

5) (2.2) (4.3) (2.1) (2.4) (6.2) (7.1) (3.2) (5.5) (3.3) (4.6) (6.1) (1.3) (6.6) (3.2) (4.5) (6.2) (2.1) (2.3) (7.6) (7.5) (7.1) (6.6) NIVEL DE SECURITATE 7 MAXIM 6 5 4 3 2 1 FOARTE MARE MARE MEDIU MIC FOARTE MIC MINIM 57 .5) (4.3) (5.5) (1.5) (7.PROBABILITATE (1.6) (2.6) (5.6) (4.4) (4.2) (5.ANEXA 5 S CALA DE ÎNCADRARE A NIVELU RILO R DE RIS C/ S ECURI TAT E NIVEL DE RISC 1 2 3 4 5 6 7 MINIM FOARTE MIC MIC MEDIU MARE FOARTE MARE MAXIM CUPLUL GRAVITATE .3) (1.4) (5.4) (5.2) (1.1) (7.4) (6.4) (1.1) (3.3) (3.4) (3.

PROBATATE BILITAT E PARŢIAL DE RISC 58 .ANEXA 6 UNITATEA : NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE : SECŢIA: LOCUL DE MUNCĂ: FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ FIŞA NR… DURATA EXPUNERII: ECHIPA DE EVALUARE CONSECOMPONENTA CLASA CLASA NIVEL SISTEMULUI DE MUNCĂ FACTORI DE RISC A IDENTIFICAŢ I FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE CINŢA FACTORILOR DE RISC (descriere.parametri) MAXIMĂ PREVIZIBILĂ DE DE GRAVI.

0 59 . FACTOR DE RISC crt.ANEXA 7 F IŞ A DE MĂS URI P RO P US E FIŞA DE MĂSURI PROPUSE NIVEL DE RISC 1 MĂSURI PROPUSE Nominalizarea măsurii 3 Nr.

ANEXA 8 O RDINEA IERARH ICĂ A M ĂS URILO R DE PREVENIR E MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi) RISC OM ELIMINAREA RISCURILOR MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSECĂ) MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi) IZOLAREA RISCURILOR RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ. DAR PRIN MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei) EVITAREA RISCURILOR RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru) IZOLAREA OMULUI RISC OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ 60 .

MODEL PRACTIC DEFINIREA SISTEMULUI ANALIZAT PROCESUL DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ NR. 1 CONDUCATOR AUTO NEPROFESIONIST. OCAZIONAL MATERIAL DIDACTIC -ATENTIE!. NU S-AU IDENTIFICAT TOTI FACTORII DE RISC 61 .

1. din firma si impreuna cu medicul de medicina muncii. antigel (toxic). ulei transmisie. ocazionali. a fiselor de post. Sunt x persoane care in plus fata de sarcinile postului respectiv mai conduc ocazional. lichid pentru curăţare parbrize. riscuri comune si sarcini de munca comune . motorină). Dupa analiza tabelului cu functiunile personalului. electrolit baterii acumulator (soluţie de H2SO4). s-au identificat locuri de munca cu caracter general – deci care cuprind activitati comune. lichid de frână (toxic). ulei hidraulic. cerinte de securitate comune.1 PROCESUL DE MUNCĂ Procesul de muncă în cazul conducatorului auto are drept scop transportul persoanelor şi al unor cantităţi mici de materiale.1. triunghiuri reflectorizante.s. manometre pentru verificarea presiunii în pneuri. unsori). RENAULT CLIO si RENAULT MEGAN autoutilitare tip FIAT 3 trusă de scule tip auto. 62 - . ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT - MIJLOACELE DE PRODUCŢIE autoturisme DACIA.m. a consultarii cu persoana desemnata cu atributii in domeniul s.si care sunt descrise mai jos. între diferitele puncte de lucru. freon (în instalaţiile de climatizare). conditii de mediu comune.2. cu ajutorul autoturismelor. lubrifianţi (ulei motor. carburanţi (benzină. dispozitive de suspendare: mecanice şi hidraulice. stingătoare portabile cu praf şi CO2. Deci un total de x. persoane conducatori auto neprofesionisti.

mică şi medie. lubrifianţi. - la locul de parcare. verificarea stării tehnice a autoturismului. lichid de răcire.). executând lucrări de complexitate frână şi electrolit în bateriile de acumulator.SARCINA DE MUNCĂ - sosirea la serviciu. lucrările sunt atribuite de către şeful formaţiei de revizii şi reparaţii. etc. predă actele şi cheile de contact şi acces revizorului de la punctul tehnic raportează toate neregulile întâmpinate pe parcurs sau referitoare la execută lucrări de întreţinere specifice autoturismelor (spălare. certificat înmatriculare auto. de control. talon de verificare a stării tehnice. starea tehnică a autoturismelor. se prezintă la punctul indicat în documentele primite. - incinte de unităţi. curăţare participă la reparaţii şi revizii tehnice.). verifică nivelurile de carburanţi. completează nivelurile deficitare. recepţionarea cheilor şi a documentaţiei de la revizor (foi de parcurs. a motorului şi a alimentează cu carburanţi dacă este cazul. lichid de verifică funcţionarea corectă a instalaţiei electrice. sistemelor de frânare şi direcţie. 63 . la sfârşitul parcurgerii itinerarului ordonat se reîntoarce cu autoturismul verifică din nou starea tehnică a autoturismului. talon PSI. ordine de deplasare etc. execută transport de persoane şi materiale pe drumurile publice sau în remediază în parcurs pene sau mici defecţiuni tehnice.

Cădere liberă de scule. curea distribuţie. carburanţi. La deplasarea pe unele drumuri rurale sau neamenajate apar pulberi pneumoco-niogene (praf) ce nu sunt înlăturate de autoturismele care nu au prevăzute filtre la instalaţia de climatizare.3. 64 . rutier. piese. frânare în mers. 1.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă. - reviziilor şi al reparaţiilor. materiale neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate în - etc.Scurgere liberă de uleiuri. în timpul Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de Rostogoliri de piese. materiale de formă cilindrică sau a roţilor (provenite Răsturnare piese. materiale la lucrul în canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platformă. Apar curenţi de aer din cauza neetanşeităţilor. antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci. cravate. de la locurile de muncă învecinate) în atelier în timpul reviziilor şi al reparaţiilor. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI A. antrenare de către polizorul electric sau bormaşină. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie • Factori de risc mecanic: Organe de maşini în mişcare: prindere. - cazul lucrului în atelierul de revizii şi reparaţii. sub autoturism. Unele autoturisme sunt prevăzute cu sisteme de climatizare. . la lucrul sub autoturism. fular prindere. Nivelul de zgomot se plasează sub limita de 80 dB(A). .MEDIUL DE MUNCĂ Conducatorul auto îşi desfăşoară activitatea în habitaclul autoturismelor.

• Factori de risc chimic: Lucrul cu substanţe toxice – antigel.Proiectare de corpuri sau particule: la lucrul la polizorul electric.Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare. polizor electric manual. lichid de frână. uleiuri. înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase. bormaşină.. în special la operaţii de mentenanţă şi la reparaţii. . - . bloc motor etc. freon. . unsori etc. B. • Factori de risc termic: Temperatură ridicată a unor suprafeţe. • reparaţii (galerii sistem evacuare. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili. atinse accidental la inspecţii şi Factori de risc electric: Electrocutare prin atingere directă: deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent. • Factori de risc fizic: Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul autoturismelor care Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autoturisme.particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia. Factori de risc proprii mediului de muncă - arsură chimică. - - unelte cu acţionare electrică. Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de autoturism.Tăiere. portabile (la reparaţii). Nivel de iluminare: 65 - nu sunt dotate cu instalaţie de condiţionare a aerului.). . la lucrul cu panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii.

66 • - într-un stadiu avansat de oboseală. inundaţie. majoritatea autoturismelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu. vapori. - la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu lampă la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire pro-vocat Calamităţi naturale – trăsnet. decizii dificile în timp • - scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă. copaci. • C. ninsoare). prăbuşiri de Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic. seisme. ploaie. • Factori de risc chimic: Gaze. circulaţia pe drumurile publice. Factori de risc proprii sarcinii de muncă Suprasolicitare fizică: Efort static.portabilă. . aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor - termice în incinta atelierelor. D. poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi. a unor medicamente sau Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementează Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă. Factori de risc proprii executantului Acţiuni greşite: Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice. Suprasolicitare psihică: Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării. alunecări de teren.

instalaţia electrică. a sarcinii maxime Întreruperea motorului în rampă şi aducerea manetei de viteze în poziţia Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare. alunecare. deplasarea pedestră.- Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie. dezechilibrare la Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub autoturism din atelierul de Omisiuni: Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace instalaţia de frânare. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosferică. neutru (la coborâre). Depăşirea numărului maxim de persoane admis. revizii şi reparaţii) sau de la joasă înălţime (la accesul pe rampa de spălare). 67 . • - de protecţie din dotare. admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii.

UNITATEA: SECŢIA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1. antrenare de către polizorul electric sau bormaşină. cravate. ECHIPA DE EVALUARE: LOCUL DE MUNCĂ: CONDUCATOR AUTO COMPONENT FACTORI DE A RISC SISTEMULUI IDENTIFICA DE MUNCĂ ŢI 0 MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1 FACTORI DE RISC MECANIC FIŞA NR. Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers CONSECLASA CLASA CINŢA DE DE MAXIMĂ PROBA GRAVI PREVIBILITA TATE ZIBILĂ TE 3 4 5 DECES 7 1 NIVEL PARŢIAL DE RISC 6 3 DECES DECES 7 7 1 1 3 3 68 . Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier 3. curea distribuţie prindere.4. antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci. 12 FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă. parametri) 2 1. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch. Organe de maşini în mişcare: prindere. fular etc. în timpul reviziilor şi reparaţiilor 2.

Răsturnare piese. materiale. Rostogoliri de piese. neasigurate DECES împotriva deplasărilor necontrolate în cazul lucrului în atelierul de revizii şi reparaţii 3 1 2 7 1 3 69 .4. materiale de formă ITM 45-90 cilindrică sau a roţilor (provenite de la locurile zile de muncă învecinate) în atelier în timpul reviziilor şi reparaţiilor 5.

0 1 FACTORI DE RISC TERMIC FACTORI DE RISC ELECTRIC 2 3 6. III . (continuare) 4 5 6 7 1 3 2 4 1 1 1 2 2 7 2 2 7 1 1 1 1 1 1 3 1 1 3 . bormaşină.particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia 9. Proiectare de corpuri sau particule: INV gr. materiale la lucrul DECES în canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platformă. Tăiere. dispozitive etc. portabile (la reparaţii) . polizor electric manual . înţepare la contactul cu suprafeţe ITM 3-45 periculoase. sub autoturism 7. atinse ITM 3-45 accidental la inspecţii şi reparaţii (galerii sistem zile evacuare.deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent. la lucrul ITM 3-45 sub autoturism zile 8.) 13. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice ITM 3-45 atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece zile (scule. Scurgere liberă de uleiuri. Electrocutare prin atingere directă: DECES . Temperatură ridicată a unor suprafeţe. piese. în special la operaţii de mentenanţă zile şi la reparaţii 10. Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen DECES plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de autoturism 11. Cădere liberă de scule.la lucrul la polizorul electric.) 12. carburanţi. 1.panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii 70 Fişa nr. la lucrul cu unelte cu acţionare electrică. bloc motor etc.

unsori etc. Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia DECES 7 1 3 tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare 0 1 FACTORI DE RISC CHIMIC 2 3 15. DECES uleiuri. 18.14. prăbuşiri de copaci. Lucrul cu substanţe toxice – antigel. DECES lichid de frână 16. seisme Fişa nr. Calamităţi naturale – trăsnet.la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic 21. freon. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul ITM 45-90 bateriilor de acumulatori – arsură chimică zile 17. DECES alunecări de teren. Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în ITM 3-45 habitaclul autoturismelor care nu sunt dotate cu zile instalaţie de condiţionare a aerului 19. Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili. inundaţie. 1.la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu lampă portabilă . Nivel de iluminare: DECES . Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la ITM 3-45 unele autoturisme zile 20. (continuare) 4 5 6 7 1 3 3 7 2 2 7 1 1 1 1 1 2 3 1 1 3 MEDIUL DE MUNCĂ FACTORI DE RISC FIZIC 7 1 3 71 .

Gaze.24. Efort static. aerosoli toxici provenite de la RISC CHIMIC funcţionarea motoarelor termice în incinta atelierelor SARCINA SUPRASOLICI. vapori.22. Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la majoritatea autoturismelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu FACTORI DE 23. poziţie fixă la parcurgerea traseelor TARE FIZICĂ lungi DE MUNCĂ ITM 3-45 zile 2 1 1 DECES ITM 3-45 zile 7 2 1 1 3 1 72 .

decizii dificile în timp scurt – intervenţii zile pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă. ploaie. Solicitare permanentă a atenţiei în timpul ITM 45-90 3 1 2 TARE PSIHICĂ deplasării. Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub DECES 7 1 3 autoturism din atelierul de revizii şi reparaţii) sau de la joasă înălţime (la accesul pe rampa de spălare) OMISIUNI 35. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare. a DECES 7 1 3 sarcinii maxime admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii 32. ITM 3-45 2 1 1 dezechilibrare la deplasarea pedestră zile 34. Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice. Neutilizarea echipamentului individual de DECES 7 1 3 protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare 73 . instalaţia electrică.0 EXECUTANT Fişa nr. Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă DECES 7 1 3 29. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la DECES 7 1 3 starea atmosferică 31. ninsoare) ACŢIUNI 26. instalaţia de frânare 30. (continuare) 1 2 3 4 5 6 SUPRASOLICI25. alunecare. 1. a DECES 7 1 3 GREŞITE unor medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală 27. Depăşirea numărului maxim de persoane admis. Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de DECES 7 1 3 direcţie. Întreruperea motorului în rampă şi aducerea DECES 7 1 3 manetei de viteze în poziţia neutru (la coborâre) 33. Executarea de manevre nepermise de legislaţia DECES 7 1 3 care reglementează circulaţia pe drumurile publice 28.

Nivelul de risc global al locului de muncă este: Nrg 1.= --------. = 35 ∑ ri Ri i=1 22(3x3) + 4(2x2) + 9(1x1) 223 ----------------.= ------------------------------------.68 35 22x3 + 4x2 + 9x1 83 ∑ ri i=1 74 .= 2.

MĂSURI ORGANIZATORICE: • utilizarea echipamentului individual de protecţie corespunzător la lucrările de polizare şi la celelalte activităţi în care se folosesc corpuri abrazive în mişcare de rotaţie.1. 75 . • verificarea sistematică a modului în care se respectă această interdicţie. 1 MĂSURI PROPUSE Nr Crt FACTOR DE RISC Nivel de risc Nominalizarea măsurii 0 1 Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier 2 3 1 2 Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers Proiectare particule de corpuri sau 3 MĂSURI ORGANIZATORICE: • respectarea normelor de circulaţie rutieră. • verificarea severă a modului în care sunt ele respectate. MĂSURI ORGANIZATORICE: • verificarea periodică şi ori de câte ori este necesar a sistemelor şi mecanismelor autoturismelor. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. • conducerea autoturismului numai atunci când şoferul prezintă aptitudini 3 psihofiziologice şi o stare de sănătate corespunzătoare. 2 MĂSURI TEHNICE: • montarea de parbrize securizate pe maşini.5. 3 • interzicerea deplasării pe drumurile publice şi în incinte a autoturismelor cu defecţiuni la sistemul de frânare şi la mecanismul de direcţie. • instruirea lucrătorilor privind necesitatea respectării acestor restricţii.

• realizarea controlului medical periodic în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. 4 Electrocutare directă prin atingere 3 5 Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării. • practicarea.0 1 2 3 • verificarea. MĂSURI ORGANIZATORICE: • Instruirea lucrătorilor • Verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de securitate şi disciplina tehnologică MĂSURI ORGANIZATORICE: • permiterea plecării pe traseu numai a conducătorilor auto care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihofiziologice şi al stării de sănătate. înainte de începerea operaţiei. în cadrul instructajului de protecţie a muncii. MĂSURI TEHNICE: • Izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta echipamentelor electrice de sudare Verificarea şi repararea conductorilor de alimentare • Realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de securitate în vigoare • asigurarea prin încuiere a panourilor electrice din atelierul de reparaţii. decizii dificile în timp scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite 2 76 . a stării fizice a corpului abraziv. atunci când se parcurg trasee lungi. • marcarea conductoarelor dezafectate. • insistarea. de către şoferi. de pauze de odihnă. pe timp de noapte sau în condiţii meteo nefavorabile. aflate temporar sub tensiune. asupra importanţei respectării regulamentului de circulaţie pe drumurile publice.

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare. 1”.14 %. factori proprii executantului. 4 se încadreaza în categoria factorilor de risc foarte mic. Din analiza Fişei de evaluare se constată că 65. Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor care se situează în domeniul cel mai inalt sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de munca “Conducator auto”.1 CONDUCATOR AUTO Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Conducator auto” este egal cu 2. iar ceilalţi 9 se încadreaza în categoria factorilor de risc minim.71 %.1.57 %. 17. 22 se încadreaza în categoria factorilor de risc mic. situaţia se prezintă după cum urmează : • • • • 48. 28. factori proprii mijloacelor de producţie. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr.58 %. din care se observă că din totalul de 35 factori de risc identificaţi.68 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu.71% dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE) ceea ce indică existenţa elementelor cu pericol deosebit de accidentare şi îmbolnăvire profesională. 77 . factori proprii sarcinii de muncă. 5. factori proprii mediului de muncă.6.

: VIZITATOR NIVELUL DE RISC GLOBAL: 2.Fig. 46.1 % 7 4 78 .71 F ACTORI D RISC E PROPRII M IU I DE ED LU M NCĂ U 1 .5 8 8% FACTORI DERISC PROPRII M LOACELOR IJ D PROD CŢIE E U 48 7 .5 % FACTORI D RISC E PROPRII SARCINII D E M NCĂ U 5 % . PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ Nr.48 F ACTORI D RISC E PROPRII EXECU TAN LU TU I 2 .

1 3 luni Nr crt..AVIZAT CSSM Planul de prevenire si protectie pe anul ..de alta sanitare natura 5 Sapun.... lavete 6 Apa minera la vara si apa calda cu ceai iarna Persoana care raspunde de Resurse Obs realizarea RON masurii 9 Persoana desemnata SSM si director 10 1000 11 2 3 4 Conf. 0 1 Loc de munca/ post de lucru 1 Conducator auto Riscuri evaluate Masuri tehnice Masuri organiza torice Masuri Masuri igienico. 1 nr. Conform Conform fisei nr.. inregistrat la SC XXX SRL Actiuni in Termen scopul de realizarii realizare masurii 7 8 Conform Masurile fisei de organizat masuri orice : propuse perma pentru nent locul de Masurile munca tehnice : nr. fisei de fisei de 1 de masuri masuri evaluare propuse propuse a locului pentru pentru de locul de locul de munca munca munca nr. Conform studiului de evaluare nivel de risc la locurile de munca. hartie igenica.. 1 ADMINISTRATOR INTOCMIT: Data: 79 .. prosop.

in cadrul unor anumite conditii date ale mediului de munca in care pot exista unul sau mai multi factori de risc care pot afecta securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor. Agentii periculosi la locul de munca ce vor fi tratati in cadrul acestui capitol sunt agenti chimici. disfunctiilor in 80 . cancerigeni si mutageni. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea in munca drept acea stare de bunastare fizica. sunt definiti ca agenti periculosi. azbestul si agentii biologici. biologica. de tipul cancerelor. AGENTII PERICULOSI LA LOCUL DE MUNCA Procesul muncii presupune realizarea anumitor activitati. In acest context. care pot produce imbolnaviri profesionale sau care pot genera accidente de munca. fizici sau biologici. pot fi factori de natura chimica. noxe sau agenti nocivi. in timp si spatiu. pentru care lucratorii depun efort fizic si/sau intelectual. In conformitate cu prevederile Normeler Generale de Protectie a Muncii. Ei prezinta pericole pentru seuritatea si sanatatea lucratorilor si riscuri ca urmare a expunerii de scurta sau lunga durata sau prin acumularea lor pe termen lung in orgnism. Factorii de risc ai mediului de munca. prezenti in mediul de munca si care pot constitui un pericol pentru sanatatea angajatilor. Agentii periculosi sunt numerosi si variati si sunt raspanditi in majoritatea locurilor de munca. mi putin grave sau foarte grave. Reducerea continua si eficienta a riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi la locul de munca trebuie sa fie o preocupare majora a angajatilor. mental si/sau social al lucratorilor. Efectele asupra sanatatii lucratorilor expusi pot fi reversibile sau ireversibile. se poate aprecia ca mediul de munca si sanatatea in munca sunt puternic relationate si ca numai un mediu de munca sigur si sanatos poate asigura acea stare de bine fizica. factorii chimici. mentala si sociala. AGENTI CHIMICI. mentala si sociala completa si nu numai datorata lipsei bolilor profesionale sau accidentelor de munca.24. fizic si/sau sociala. ce pot influenta in mod negativ sanatatea in munca prin ruperea echilibrului fizic.

451/2000. Tot ca agenti cancerigeni sunt considerate si substantele sau preparatele mentionate in Lista substantelor periculoase din anexa 2 a H. cum se clasifica. pericolele si riscurile associate. ingestie sau penetrare cutanata. deoarece pot cauza imbolnaviri profesionale sau accidente de munca. precum (anexa 1 la 81 . Pentru a putea asigura protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor periculosi si la locul de munca. prin inhalare. angajatorii trebuie sa cunoasca ce sunt agentii periculosi.G. 490/16 mai 2002. substante. indeplinesc criteriile de clasificare a substantelor periculoase in concordanta cu criteriiledin actele normative in vigoare. aprobata cu modificari prin Legea nr. datorita propietatiilor fizico-chimice. inregistrati la Chemical Abstract service sub diferite forme. cele mai cunoscute fiind azbestul ab (crisotil). pot produc aparitia cancerului ori pot creste frecventa acestuia. azbestul albastru (crocidolit). care. Agentii periculosi la locul de munca sunt… … substante sau preparate care. silicati fibrosi . prezinta un risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. care pot manifesta asupra organismului imediat sau dupa o perioada de latenta ce poate fi uneori mai mare de 10-15 ani. respective OUG 200/2000 privind clasificarea. azbestul brun (amozit). datorita modului de folosire sau datorita prezentei la locul de munca. chimice sau toxicologice. preparate sau procedee. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. … agentii cancerigeni. … pulberile de azbest si/sau materiale cu continut azbest. modul de patrundere in orgnism. inclusiv substante sau preparate degajate in urma unui procedeu. … substante si preparate care. care sunt si ce prevad rglementarile legele in vigoare pentru asigurarea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca impuse de directivele europene.reproducere sau anomaliilor congenitale.

stabilite in anexa 1 a H. … agenti biologici contaminanti. Datorita implicatiilor majore pe care le au asupra sanatatii lucratorilor expusi. pot cauza anomalii genetice ereditare ori pot creste frecventa acestora. substante sau preparate care. privind clasificarea. ingestie sau penetrare cutanata. angajatorii pot consulta: • Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata – IESCE. precum si orice substanta care intruneste criteriile de clasificare ca agent cancrigen de categoria 1 sau 2. 82 . virusurile. 200/2000. micoorganisme.G. care sunt susceptibili sa provoace infectie. alergie sau intoxicatie. ciupercile (drojdii si mucegaiuri) si parazitii prezenti la locul de munca si care actioneaza asupra angajatilor ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate. 490/16 mai 2002. … agentii mutageni.G. implicatii ce se pot manifesta dupa o perioada de latenta de 10. in cadrul agentilor chimici periculosi se acorda o atentie deosebita azbestului si agentilor cancerigeni mutageni. definite in anexa VI la Directiva 67/548/CEE.G.U. 490/16 mai 2002 (anexa 6 la Directiva 67/548/CEE). De asemenea. culturi celulare si endoparaziti umani.Directiva 67/548/CEE). Surse de informare Pentru a afla informatii legate de proprietatile periculoase ale agentilor periculosi si despre implicatiile asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi. aprobat prin Ordinul nr. sunt considerati agenti biologici bacteriile. • Anexa 2. precum si hormonii sau toxinele. prin inhalare. aprobata prin H. 227/13 iunie/2002 al ministrului industriilor si resurselor. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.15 sau chiar peste 20 de ani dupa expunere. Lista substantelor periculoase – Normele metodologice de aplicare a O. precum si orice substanta care indeplineste conditiile de clasificare in categoria 1 sau 2 de agent mutagen. nr.

42 – Cod de conduita recomandat pentru vaccinare (agenti biologici)’ Tabelul 3 – Lista agentilor. 34 – Interdictii. ANEXA nr. 36 – Recomandari practice pentru supravegherea clinica a angajatilor expusi la azbest.• Lista Europeana a Substantelor Chimice Notificate – ELINCS. 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor.2 – Tabel cu bolile profesionale ci declarare obligatorie. ANEXA nr. 33 – Limite biologice tolerabile (LBT). 508/933 al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei. Tabelul 5 – Lista de agenti. ANEXA nr. Tabelul 4 – Lista agentilor si conditiilor de munca interzise femeilor gravide si celor care alapteaza. 31 – Valori limita de expunere profesionala pentru agentii chimici.41 – Izolare pentru procese industriale (agenti biologici). ANEXA nr.ANEXA nr. Anexa nr. lauze si care alapteaza. . 35 – Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de azbest in atmosfera locului de munca. 39 – Recomadari practice pentru supravgherea medicala a angajatilor expusi la agenti biologici. 32 – Valori limita admisibile pentru pulberi. aprobate prin Ordinul nr. ANEXA nr. procedeelor si conditiilor de munca. susceptibile sa prezinte risc pentru femeile gravide. 40 – Indicatii privind masurile pe niveluri de izolare (agenti biologici). ANEXA nr. ANEXA nr. 83 . - ANEXA nr. ANEXA nr. procedee si activitati susceptibile sa antreneze riscuri specifice pentru tineri. aprobata prin Ordinul nr. ANEXA nr. 38 – Clasificrea agentilor biologici. ANEXA nr. 37 – Lista indicativa a tipurilor de activitati profesionale. • Normele Generale de Protectie a Muncii.

mijlocii si mari.000 sunt vandute in cantitati mai mari de 10 tone. manipulator sau transportator al respectivelor substante sa cunoasca pericolele si sa previna riscurile la locurile de munca. Unde se intalnesc? Agentii periculosi se intalnesc… … in majoritatea locurilor de munca din intreprinderile mici.Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata. 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor. 30. contine lista definitiva cuprinzand toate substantele chimice considerate ca se aflau pe piata comunitara la data de 18 septembrie 1981. din cele 100. Aceste substante noi. Ei pot fi intalniti in birouri. angajatorii Uniunii Europene au fost obligati. Din statisticile comunitatii europene. etichetarea substantelor si intocmirea Fiselor Tehnice de Securitate. sunt cuprinse in Lista Europeana a Substantelor Chimice Noificate – ELINCS. 350 sunt cunoscute ca substante cancerigene . 84 . 227/13 iunie 2002 ai ministrului industriilor si resurselor. in laboratoarele dentare. Uniunea Europeana eleboreaza actualmente o strategie pentru evaluarea sistematica a substantelor chimice deja “existente” si 200 din acestea au fost incluse pe o lista de prioritati pentru care se va efectua evaluarea riscului si se vor pune la dispozitia consumatorilor datele de identificare. puse pe piata dupa 1981. prin reglementari legislative . si atribuie numarul Comunitatii Economice Europene unui numar de peste 100.000 sunt utilizate in mod obisnuit la locul de munca. preluata prin Ordinul nr.000 din acestea nu au facut obiectul unor testari toxicologice complete si sistematice. din sectoare de activitate foarte variate.000 de substante inregistrate. circa 10. publicate in anul 2002 .astfel incat fiecare utilizator. Dupa 1981. preluat prin Ordinul nr. de Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca . dar 20. in saloanele de coafura. iar 3000 ca factori alergeni. sa faca notificarea substantelor noi introduse pe piata ceea ce a presupus si evaluarea riscurilor pe care acestea le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor.000 de substante chimice.

a ceramicii sau prelucrarea cauciucului. depozitarea sau eliminarea deseurilor de azbest. rezistenta la agresiuni de tip acid sau bazic. fabricarea sticlei. vopsitorii. dar si in santiere de constructii. in timpul lucrarilor asupra elementelor din azbociment (decuparea. bucatarii. agricultura. brutarii. sunt prezentate substantele. datorita proprietatilor lui fizico-chimice (rezistenta mecanica la uzura. in saloanele de coafura (saruri de nichel din coloranti). distilarea petrolului (benzen). spalatorii etc. silice cristaline) etc. sectiile de boli infectioase. Agentii cancerigeni si mutageni se intalnesc in lucrarile de pulverizare a insecticidelor (compusi cu arsen). industria poligrafica. curatare sau demolare a cladirilor. Azbestul. electric si fonic. dializa sau sterilizare. in curatatoriile chimice. ateliere de acoperiri metalice. transport si manipulare a materialelor care contin azbest. lucrari de extractie a carbunelui. in lucrari de desprafuire. in ateliere de reparatii auto. Acesta poate fi eliberat sub forma pulbere in timpul lucrarilor de manipulare a azbestului tesut sau impletit (interventii asupra panglicilor. isolator termic. in curatarea hainelor sau a echipamentelor d lucru poluate cu azbest. turnatorii. lucrari care implica expunerea la hidrocarburi aromatice policiclice prezente in negrul de fum. gaurirea sau polarizarea elementelor de constructii din azbociment.veterinare sau de analize medicale. snururilor. transportul. 8. operatiile de cromare si pasivare a metalelor (crom hexavalent). gaurirea sau debitarea tevilor si instalatiilor din azbociment). in lucrarile de depozitare. constructii si reparatii (smoala. manipularea covoarelor din azbest tesut destinate protectiei impotriva caldurii). ignifug si usor de utilizat si inlobat in alte materiale) are multiple intrebuintari si poate fi intalnit in numeroase locuri de munca. In Normele Generale de Protectie a Muncii. fumuri si aerosoli produse in timpul prajirii si rafinarii electrolitice a minereului Cu85 . cordoanelor. in tabelul nr. preparatele si procedeele cancerigene: fabricarea auraminei. in gudronul de carbune sau in smoala de carbune. in marile uzine din industria chimica sau in fermele agricole si zootehnice. lucrari care implica expunerea la pulberi. fabricarea parfumurilor . pulberi de lemn.

de colectare. librarii (mucegaiuri si bacterii) etc. in mod accidental sau in mod current. etansare (adezivi sau masticuri pe baza de poliuretan) etc. praf organic (faina. arhive. naturale sau sintetice. substante de origine animala (lana. cresterea vitelor. finite sau reziduuri. a mijoacelor de transport etc. etc). de eliminare a deseurilor. Agentii biologici periculosi pot afecta lucratorii ori de cate ori vin in contact cu materialele naturale sau organice. lucrari care implica expunerea la pulberi de lemn de esenta tare. activitati in instalatiile de transport si de epurare a apelor uzate. paraziti si capusi). zone de lucru cu sisteme de aer conditionat si umiditate ridicata (mucegaiuri. muzee. praful de hartie. sange si alte lichide biologice. de reparatii. din activitati profesionale in care exista contact cu animalele si/sau produse de origine animala (proteine. procedeu cu acid concentrat la fabricarea alcoolului izopropilic. sortare si eliminare finala a deseurilor. materialele de origina vegetala (fan. etc). argila. cabinetele veterinare. substante organice sau anorganice. in lucrari de canalizare. inclusive in unitatile de izolare si examinare post-mortem. matreata animala). a halelor de productie. produse intermediare. din activitatile in instalatii de productie alimentara. silvicultura. precum agricultura.). drojdii). acarieni si virusi ce se transmit prin intermediul animalelor. precum si in activitatile auxiliare de reparatii ale cladirilor (fumul de sudura. Agentii biologici se intalnesc in locurile de munca din serviciile de sanatate de toate tipurile. bumbac. in activitatile in care sunt uilizate ca materiale de vopsitorie (cei mai frecventi sunt solventii organici). productia de hrana pentru animale si furaje. alimente. 86 . etc. paie. par. brutarii. dejectii animale. ciuperci. intretinere sau curatare a utilajelor tehnologice. Agentii chimici periculosi. bacterii. in procesul direct de fabricatie unde se intalnesc ca materii prime. gunoi. cum sunt solul.Ni.. al transportului sau al depozitarii. in timpul manipularii. epitelii animale si urina. pot afecta personalul. abatoare. etc. horticultura.

dinitrofenol. cu buna stiinta. bioxid de siliciu. neintentionat si necunoscut ca o consecinta a procesului de munca. de exemplu durerile de cap. asa cum se intampla in cazul activitatilor agricole sau al sortarii deseurilor ori al activitatilor de restructurare a cladirilor deteriorate.Angajatii pot intra in contact cu agentii biologici in mod deliberat. aluminiu. carbune. de tipul dermatitelor sau urticariei. boli le ochilor si anexelor. 87 . naftalina. ametelile. intoxicatii acute profesionale sau vatamari violente ale organismului urmate de incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile sau invaliditate. plumb etc.. pulberi de fier. in canepa. cauzate. metale grele. de tipul catractei. de pulberile de azbest. Expunerea la agenti biologici periculosi se mai poate produce in mod accidental. cauzate de expunerea la agenti chimici la locul de munca. prin muscaturi de animale sau manipularea deseurilor din spitale. boli ale sistemului nervos. scurgeri accidentale de sange sau intepaturi cu ace de seringa contaminate. in principal. arsen si compusi de arsen. solventi organici. pot fi si afectiuni digestive. cereale. cauzatede expunerea la trinitrotoluene. respiratorii cornice sau nevroze. ca urmare a unor accidente de munca. boli ale sistemului respirator. care pot dispare cand expunerea a incetat. tutun etc. Bolile legate de profesie. Efectele expunerii Efectele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la agenti periculosi pot fi… … alterarea starii de sanatate pe perioade de scurta durata. boli profesionale diverse si foarte grave . greturile sau varsaturile. cauzate de expunerea la magneziu. mercur. bumbac. sulfura de carbon. spre exemplu in activitati de cultivare a microorganismelor intr-un laborator de microbiologie sau atunci cand agentii biologici se utilizeaza in mod controlat pentru productia alimentara sau in mod necontrolat. cauzate de expunerea la hydrogen arseniat. de tipul anemiilor. sau boli ale pielii si tesuturilor subcutanate. boli legate de profesie. Bolile profesionale care pot aparea in urma expunerii la diversi agenti chimici pot fi boli de sange.

mai grav. praf de natura organica – cum ai fi praful de faina si matreata animala. Microorganismele pot produce infectii ale cailor respiratorii superioare sau ale sistemului digestive. dar si a societatii. turbarea. pot provoca otravire. Pe de alta parte. Cele mai cunoscute boli provocate de agentii biologici sunt tubrculoza. prin implicatiile materiale si sociale care intervin odata cu boala sau accidentul. salmonela etc. 88 . enzime si acarieni sau. virusi au bacterii. HIV. Familia acestuia va avea de suferit alaturi de un membru al familiei afectat de boala sau de accident de munca. alergii. iar societatea poate inregistra. urmare a absentismului individului afectat sau a fluctuatiei fortei de munca. uneori. un lucrator mai putin in campul muncii datorita pensionarii anticipate. provocate de expunerea la mucegaiuri.Agentii biologici pot provoca imbolnaviri de tipul infectiilor. va inregistra o scadere a poductivitatii in munca. Consecintele expunerii la agentii periculosi la locul de munca… … se rasfrang asupra individului afectat si a familiei lui. va trebui sa-si reorganizeze cheltuielile materiale. care vor fi mai restranse. a angajatorului. uneori. Individul este nevoit. intoxocatii ori pot prezenta pericol potential de cancer sau de afectare e fetusului. Clasificarea agentilor chimici periculosi… …se poate face in functie de forma de prezentare sau de efectele pe care le au asupra organismului uman. Individul afectat va avea de suferit atat din punct de vedere fizic cat si psihic. cauzate de paraziti. hepatitele virale. angajatorul va suferi pierderi materiale generate de plata concediilor medicale sau a eventualelor spitalizari. legionla. sa-si schimbe locul de munca sau sa se retraga din activitate inainte de termen. sa-si schimbe obiceiurile si sa-si paraseasca colegii. invaliditatii sau chiar decesului.

Dupa forma de prezentare agentii chimici pot fi: • Agenti chimici in stare gazoasa, sub forma de gaze sau vapori.
Gazele se produc in general in procesele de topire, sudura, fermentatii, ca urmare a diferitelor reactii chimice. Exemple: bioxid de carbon, monoxidul de carbon, bioxidul de surf, azotul,etc.

Vaporii pot preveni de la substante lichide mai mult sau mai putin volatile sau de la solide care sublimeaza la temperatura normala, cum este de exemplu mercurul. Cele mai frecvente cazuri sunt vaporii organici care se genereaza din solventii folositi in vopsele, rasini, cerneluri, etc. In general, se produc vapori in toate procesele de distilare, fie a petrolului, gudronului, fie in cele de fabricare a polimerilor. • Agenti chimici in stare de materie in suspensie-aerosoli Prin materii in suspensie se inteleg toate tipurile de particule, solide si/sau lichide care se regasesc suspendate in aer si se pot inhala. Marimea lor poate oscila de la dimensiuni moleculare pana la 100 microni in diametru. Acestea pot fi de origine naturala sau pot fi provocate de om si generarea lor poate fi data de foc, eroziune, sublimare, condensare, frictiune intre materiale la manipulare sau transport etc. Aerosolii au mare importanta pentru mediul de munca si se pot prezenta sub forma de: • pulberi – sunt suspensii de particule solide in aer, rezultate din operatii mecanice, precum macinarea, slefuirea, manipularea materialelor solide organice sau anorganice, cum ar fi roci, lemn, carbon sau grane; • fum – suspensie de particule solide in aer, pe baza de carbon, care rezulta in urma unei combustii incomplete; • fum metalic – fumuri provenite din procesul de topire a metalelor, din operatiile de sudura sau, de exemplu, din combustia manganului; • ceata, pacla, negura – dispersii de picaturi lichide in aer, rezultate fie prin condensarea din stare gazoasa,fie prin dispersia unui lichid prin pulverizare, balbotare sau fierbere. Exemplu, ceata de ulei din operatiile de frezare si ascutire sau ceata acida sau alcalina produsa in procesele electrochimice. Agenti in stare lichida: acizi, baze, solventi; Agenti in stare solida: saruri, hidroxid de calciu, bioxid de siliciu, etc
89

In conformitate cu O.U.G. nr. 200/2000, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata prin Legea nr. 451/2001, si cu Anexa 1 a H.G. nr. 490/ 2000, normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000, clasificarea agentilor chimici periculosi se face in functie de proprietatile lor si de efectele asupra sanatatii umane si mediului. Dupa proprietatile lor fizico- chimice,agentii chimici pot fi…  substante si preparate explosive
… substantele si preparatele solide, lichide, pastoase sau gelatinoase, care pot sa reactioneze exoterm in absenta oxigenului din atmosfera, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii de proba determinate, detoneaza, produc o deflagratie rapida sau , sub efectul caldurii, explodeaza cand sunt partial inchise;

 substante si preparate oxidante
… substantele si preparatele care in contact cu alte substante, in special cu cele inflamabile, prezinta o reactie puternic exoterma;

 substante si preparate extrem de inflamabile
… substantele si preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scazut si cu un punct de fierbere scazut,

precum si substantele si preparatele gazoase care sunt inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului ambient;  substante si preparate foarte inflamabile substantele si preparatele care pot sa se incalzeasca si apoi sa se aprinda in contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie; substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta dupa un scurt contact cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa se consume si dupa indepartarea sursei; - substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scazut; substantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte inflamabile in cantitati periculoase;

 substante si preparate inflamabile …substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere scazut. Dupa proprietatile toxicologice, agentii chimici pot fi…
90

 substante si preparate toxice si foarte toxice … substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata in cantitati foarte mici sau reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii. Actiunea toxicelor asupra organismului poate fi locala, numai asupra anumitor organe (de ex. benzenul actioneaza asupra sistemului nervos central) sau generala, cand afecteaza toate tesuturile si organele (de ex. acidul cianhidric sau oxigenul sulfurat). Nu se poate face, insa, o delimitare precisa dupa criteriul tipului de actiune, deoarece majoritatea substantelor toxice au, in acelasi timp, si o actiune generala si una locala asupra organismului. Actiunea toxica a substantelor din aceeasi clasa variaza functie de compozitia lor chimica. De exemplu, la hidrocarburi toxicitatea creste odata cu numarul de atomi de carbon din molecula. Actiunea substantelor toxice asupra organismului variaza si in functie de microclimat. Temperaturile inalte maresc pericolul de intoxicare, pe de o parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism, iar pe de alta parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism si intensificarii patrunderii toxicelor prin piele. Umiditatea ridicata favorizeaza, de asemenea, producerea intoxicatiei.  substante si preparate nocive … substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii;  substante si preparate corozive  … substante si preparate care in contact cu tesuturile vii exercita o actiune distructiva asupra acestora din urma;  substante si preparate iritante
91

… substante si preparate necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetatcu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie. Aceste substante pot produce inflamatii ale partilor anatomice cu care intra in contact si, in special, mucoaselor si sistemului respirator. Caracterul iritant al agentilor chimici se poate manifesta: • La nivelul pielii, prin senzatii de intepatura, usturime sau arsuri; • La nivelul ochilor, cu actiuni diferite in functie de produs (actiunea bazelor este mai periculoasa decat cea a acizilor), conjuctivite, cheratite si chiar perturbari ale vederii; • La nivelul bronhiilor, unde pot produce disconfort respirator insotit sau nu de tuse si chiar afectiuni mai grave cum ar fi edemul pulmonar etc.  substante si preparate sensibilizante  … substante si preparate, care prin inhalare sau penetrare cutanata pot da nastere unei reactii de hipersensibilizare, iar in cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice: Sensibilizarea se poate produce ca urmare a inhalarii de substante nocive de tipul izociantilor, sau altele asemanatoare, in acest caz astmul fiind considerat ca expresie de hipersensibilitate. De asemenea, trebuie luate in considerare si alte reactii de hipersensibilitate, precum rinita si alveolita. Sesibilizarea se poate produce si ca urmare a contactului cu pielea ai substantelor iritante, in acest caz, aparitia dermatitelor de contact alergice fiind considerata expresia hipersensibilizarii. Aceste substante afecteaza in general mainile si antebratele, parti care sunt cele mai expuse contactului cutanat, dar se pot
92

agentii periculosi pot fi …  Substante cancerigene …substante si preparate care prin inhalare. Categoria 2: substante care trebuie asimilate ca substante cancerigene pentru om. Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si defectele genetice ereditare. Agentii cancerigeni se clasifica pe trei categorii. Simptomele include uscaciunea pielii. intre expunerea omului la asemenea substante si aparitia cancerului. 93 .  substante mutagene … substante si preparate care prin inhalare. putand aparea uneori si pustule. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea si avand in vedere starea actuala a cunostintelor. dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea substantei in categoria 2. sau senzatia de mancarime sau mai grav tumefierea. Exista informatii reiesite din studii adecvate pe animale. si anume: Categoria 1: substante cunoscute drept cancerigene pentru om. pentru care exista suficiente elemente de justificare a unei prezumtii ca expunerea omului la asemenea substante poate determina aparitia cancerului.extinde si la alte parti ale corpului. roseata. craparea. ingrosarea pielii. aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute drept mutagene pentru om. pentru care exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect. ingestie sau penetrare cutanata pot determina aparitia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta acestora. dar informatiile disponibile nu permit o evaluare satisfacatoare. Categoria 3: substante si preparate care provoaca ingrijorare pentru oameni din cauza efectelor cancerigene posibile. Dupa efectele pe care le au asupra sanatatii umane. ingestie sau penetrare cutanata pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora.

Categoria 2: Substante care trebuie asimilate ca substante care altereaza fertilitatea la oamneni. aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute pentru alterarea fertilitatii la oameni.Categoria 2: Substante care trebuie sa fie asimilate ca substante mutagene pentru om. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea. Agenti biologici sunt clasificati in patru grupe distincte in functie de nivelul de risc pe care il prezinta: 94 . Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante poate duce la defecte genetice ereditare. Studii corespunzatoare de mutagenicitate au furnizat elemente.  substante toxice pentru reproducere … substante si preparate care prin inhalare. Categoria 3: Substante care provoaca ingrijorare in ceea ce priveste fertilitatea oamenilor. Categoria 3: Substante care pot provoca motive de ingrijorare pentru oameni din cauza posibilelor efecte mutagene. Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii. Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii. dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea acestor substante in categoria 2. ingestie sau penetrare cutanata pot produce ori pot creste frecventa fectelor nocive nonereditare in progenitura sau pot dauna functiilor ori capacitatiilor reproductive masculine sau feminine. tinand seama de starea actuala a cunostiintelor.

dar exista. sau cutanata. de vapori (benzen.  calea respiratorie – inhalare/inspirare. azbest etc). pulberi (siliciu cristalin. ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate si nu exista. propagarea in colectivitate este improbabila. in general. toxinele din graul mucegait sau aerosolii infectiosi care contin agenti biologici (recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii. manipularea animalelor de laborator etc. ). o profilaxie si un tratament eficace. o profilaxie si un tratament eficace. schimbarea asternuturilor bolnavilor. clorura de vinil etc. grupa 3 – agenti biologici care pot provoca imbolnaviri grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati. in general. diazometan etc.).) 95 . grupa 4 – agenti biologici care pot provoca boli grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati.• • • • grupa 1 – agenti biologici care nu sunt susceptibili sa provoace o boala omului. digestiva. Substante periculoase pot sa patrunda pe aceasta cale de intrare sub forma de gaz (oxid de etilena. ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate. in general. o profilaxie si un tratament eficace. Caile de patrundere in organism a agentilor periculosi … … pot fi respiratorie. cum sunt bacteriile din aerul expirat de bolnavi sau animale. Multi agenti biologici se transmit prin aer. exista. grupa 2 – agenti biologici care pot provoca o boala omului si constituie un pericol pentru angajati.

precum si de alti factori. Oxidul de carbon (CO) intra in concurenta cu oxigenul (O 2) si hemoglobina producand intoxicatii. in functie de doza si durata. Inhalarea pulberilor care contin bioxid de siliciu liber cristalin (cuart) poate implica riscul distrugerii treptate a plamanilir – silicoza. putand cauza boli profesionale de tipul azbestozei sau silicozei.30 de ani din momentul in care incxepe expunerea la pulberi cu continut de cuart. nu e vizibil si nu e iritant. Boala nu este vindecabile. Inhalarea fibrelor de azbest creste. oxidul de carbon – CO). in primul rand. riscul aparitiei cancerului pulmonar. De regula. inhalarea este insidioasa. Unele pulberi po trece dincolo de alveolele pulmonare si pot fi transportate in sange. Pot provoca iritatii ale cailor respiratorii superioare sau vor cobori. gazele vor ataca caile respiratorii superioare si chiar palmanul (clorul – Cl2. Pulberile. poate provoca moartea. de asemenea. in functie de marimea particulelor. iar in stadiu avansat ea conduce la slabirea inimii si riscuri crescute de imbolnavire de tuberculoza. bioxidul de sulf – SO2. cu efect asupra ficatului si sistemului nervos. temperatura etc. dar prin circulatia sanguina incarca organismul cu plumb (Pb). la nivelul aparatului respirator.Cazurile de imbolnavire produse prin inhalare sunt cele mai frecvente. dureri de cap si. cum este cazul pulberii de plumb care nu are efect la nivel respiratoriu. prin inhalare. 96 . fosgenul. mai ales cazul fumatorilor. Concentratia unei substante in aerul de respirat depinde de propietatile acesteia. Daca produsul nu are miros. cum ar fii cantitatea utilizata. Inhalare fibrelor de azbest poate cauza modificari. Vaporii de solventi sunt mai mult sau mai putin perceputi in functie de caracteristicele solventului. fiind preluati de sange. cum ar fii volatilitatea sau tendinta de transformare in pulberi. Boala numita azbestoza presupune aparitia unor cicatrici la nivelui plamanilor si reducerea functie acestora pana la invaliditate sau deces. In functie de caracterul iritant sau coroziv. pot intra in bronhii si in alveolele pulmonare. Cand pulberea patrunde in plamani produce efecte toxice la nivel respiratoriu. silicoza se instaleaza la 10 .

Contaminarea cu agenti biologici pe cale digestiva se poate produce prin pipetarea cu gura care trebuie interzisa total in laboratoare. Aceste accidente se produc. prin nerespectarea regulilor de igiena a mainilor si/sau prin fumatul. eroroile de manevrare sau prin mainile murdare (enterocolite. sau cu derma care este puternic vascularizata si. in cazul operatiilor de degresare fara manusi. sistemul digestiv. in care caz se produce contactul cu vasele de sange. drumul intoxicatiei fiind gura. dar toate patrund in derma cand contactul este prelungit. bautul si mancatul la locul de munca poluat. ca urmare a unei ruperi a tesutului epidermic. iar calea percutanata face referire la notiuna de patrundere a agentului prin piele. iar daca produsul este foarte agresiv acesta poate sa treaca prin ficat si sa intre in sistemul sanguin si de aici sa fie redistribuit catre ochi. Substantele chimice periculoase pot intra in contact cu stratul superficial al pielii sai cu epiderma.ficat. in acest caz. fumatul in timpul activitatilor la patul bolnavului sau laboratoarele de analize medicale. exeme sau dermatite de contact. precum si dureri de cap. Ingestia de saruri anorganice de mercur poate provoca otravire cu mercur). sistem nervos. poate produce iritatii. prin refolosirea ambalajelor de produse chimice pentru ambalarea produselor alimentare. De exemplu. sistemul nervos etc. dizenteria sau hepatita de tip A). prin difuziune. se poate produce trecerea in sange si substanta toxica poate fi condusa la rinichi. efectele fiind locale. chiar daca s-a facut 97 . in cele mai multe cazuri. fenolul trece rapid in derma in timp ce alte substante patrund incet si dificil .  calea cutanata – transcutanata si/sau percutanata Calea transcutanata se refera la faptul ca agentul patrunde prin piele. Contactul solventilor organici cu pielea. fara sa existe o leziune a epidermei. tulburari digestive. esofagul. (de ex. calea digestiva – ingestie (inghitire) Contaminarea pe cale digestiva cu agenti chimici este mai rara la locul de munca si se poate produce prin inghitirea accidentala a unor lichide sau solide.

Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani. Cele 10 simboluri grafice de avertizare sunt aliniate prevederilor europene in domeniu si pot fi obligatoriu plasate pe etichetele substantelor si preparatelor chimice periculoase alaturi de frazele de risc de tip R.G. transportul deseurilor in saci necorespunzatori. Agentii biologici patrund frecvent in organism pe calea cutanata.. Simbolizarea pericolelor asociate substantelor chimice periculoase … . Trebuie sa se tina cont de faptul ca efectul unei substante se poate accentua in cazul in care utilizarea acesteia presupune incalzirea ei.. sunt cele prezentate in anexa 4 a Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 490/2002. precum si simbolurile corespunzatoare. muscaturi). 200/2000 privind clasificarea. intepaturi. Categoriile de pericol ale substantelor si preparatelor chimice periculoase. in timpul operatiilor de injectare. aprobata H. Pericolul este “proprietatea intrinseca a unui agent de a afecta negativ starea de sanatate”. este important sa se aiba in vedere ca pot ramane urme de substante chiar si pe ambalaj. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. tratamentelor stomatologice. 98 . In cazul utilizarii unor substante care pot cauza probleme de sanatate chiar si in urma expunerii la cantitati mici. recapisonare a acelor de seringa. Muscaturile accidentale ale animalelor de laborator sau ale celor domestice pot produce infectii ale zonelor muscate sau ale intregului organism.protectie respiratorie.

Xn. prezinta pericol de incendiu-explozie si/sau de intoxicatii acute profesionale. semnul grafic exprimat printr-o litera sau doua (F. Frazele de risc de tip R exprima riscul care poate apare in urma expunerii. constituit dintr-o pictograma imprimata cu negru pe fond galben – orange. Riscuri toxicologico-biologice 99 . in conditiile utilizarii lui si/sau expunerii la acesta (NGPM). este uneori amplu mediatizat de presa audio/scrisa si aduce atingere imaginii unitatii respective.Simbolul grafic de avertizare este compus din simbolul de pericol. medici de urgenta etc). etc. Un incendiu sau o explozie antreneaza intotdeauna un numar mare de persoane direct sau indirect implicate la locul de munca. asociate pericolelor pe care le prezinta substantele periculoase. Simbolurile grafice de avertizare a pericolelor si semnificatia lor Riscurile asociate agentilor periculosi… …risc: probabilitatea ca un agent periculos sa afecteze starea de securitate si sanatate. Consecintele asupra securitatii lucratorilor pot fi vatamari violente ale organismului de tipul leziunilor. interventii ale unor echipe specializate din afara unitatii (echipe de pompieri profesionisti.) si indicatia de pericol care se exprima prin unul sau mai multe cuvinte (foarte toxic. lovirilor cu corpuri proiectate si/sau intoxicatia acuta profesionala. sunt: Riscuri fizico-chimice Aceste riscuri pot fi consecinte ale expunerii la substante care. Acest risc este luat in considerare de majoritatea angajatorilor datorita faptului ca este cel mai cunoscut prin efectele lui. arsurilor. Riscurile si consecintele acestora asupra securitatii si sanatatii lucratorilor. prin proprietatile lor fizico-chimice. coroziv). Riscurile pe care le prezinta agentii chimici si biologici periculosi pentru securitatea si sanatatea lucratorilor sunt in functie de pericolul potential al agentului si de durata si intensitatea expunerii.

azbestoza. un solvent utilizat la obtinerea combustibililor si diferitelor alte produse. Substantele nocive (Xn) provoaca. rinita sau alveolita. Multi sunt de origine naturala fiind. Prevenirea riscurilor asociate agentilor periculosi la locul de munca… … este obligatia legala a angajatorului si instrumentul principal in asigurarea obiectivului managementului in domeniul securitatii si sanatatii in munca. agenti cancerigeni si 100 . . respectiv. in principal. azbest. 3. . finisarea metalelor. care apare dupa mai multi ani de expunere. . astm. angajatorul va tine cont de toate proprietatile periculoase ale agentilor periculosi (chimici. sensibilizare prin inhalare. Principalele boli provocate de inhalarea fibrelor de azbest sunt: . Pentru prevenirea riscurilor datorate expunerii la agenti periculosi la locul de munca. care poate surveni la cativa zeci de ani dupa expunere. Agentii sensibilizanti cei mai intalniti la locul de munca nu sunt clasificati sau etichetati ca atare. efectul fiind in acest caz dermatitele de contact alergice. Risc de sensibilizare Substantele iritante (Xi) provoaca sensibilizare prin contact cutanat.cancerul bronho-pulmonar. vorba de proteine si agneti biologici. un tip de fibroza pulmonara.leucemia. al prelucrarii lemnului.mezoteliomul.cancerul cavitatii nazale. cancer primar al pleurei. Agentii biologici pot provoca alergii. generat de pulberile de lemn de esenta tare si praful de nichel. alergiilor. atunci cand doza retinuta in plamani este suficient de mare.Consecintele asupra sanatatii lucratorilor expusi la acesti agenti chimici periculosi sunt imbolnavirile cronice de tipul cancerelor. Cancerele obisnuite de origine profesionala cuprind: . efectul fiind manifestari cu caracter clinic al unei reactii alergice. care afecteaza lucratorii din domeniul forestier. in general. datorata expunerii la benzen. care apare dupa un termen de latenta de circa 15 ani dupa expunere.

incidente sau urgente. ceata de ulei.  respectarea interdictiilor privind utilizarea anumitor substante periculoase.  evaluarea riscurilor pe care aceste substante periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. precum si a masurilor speciale aplicabile cazurilor de accidente de munca.  consultarea si implicarea lucratorilor in luarea deciziilor privind prevenirea riscurilor asociate agentilor chimici periculosi. precum fumul de sudura. precum si inventarierea agentilor biologici: bacterii. microorganisme. etc. Investigarea/identificarea pericolelor… … datorate prezentei agentilor periculosi la locul de munca. ciuperci. pulberile de azbest. pulberile de lemn. 101 . de intensitatea expunerii si de conditiile de lucru. pentru activitati speciale cu azbest. respectand urmatoarele obligatii legale:  investigarea/identificarea prezentei agentilor chimici periculosi la locul de munca. a produselor intermediare sau finite.  infiintarea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere. care pot apare in activitatile curente sau auxiliare. scurgeri.  informarea autoritatilor competente: inspectoratul teritorial de munca. in scopul diminuarii numarului de accidente de munca si imbolnaviri profesionale. directia de sanatate publica.  supravegherea constinua a starii de sanatate a lucratorilor expusi in mediul de munca. prin masuri tehnice si organizatorice. a celor proveniti accidental din emisii. a agentilor generati din diferite activitati. scapari.mutageni si biologici) prezenti la locul de munca. presupune identificarea si inventarierea agentilor chimici utilizati in activitatile curente din unitate sub forma materiilor prime.  aplicarea principiilor generale de prevenire a riscurilor. pulberile de faina. vaporii de solventi. acarieni.. virusi.  informarea lucratorilor despre substantele periculoase utilizate la locul de munca si riscurile la care sunt expusi.

sa evalueze orice risc referitor la securitatea si sanatatea lucratorilor. precum si unii factori de risc proprii mijloacelor de productie. de interventii. luand in considerare factorii de risc proprii executantului: erori. comercializarea si tratarea reziduurilor. depozitarea.. acesta are obligatia. solicitare psihica (ritm de munca mare. inclusiv producerea. manevre etc. manipularea. operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc. efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca.  cantitatile de agenti chimici periculosi folositi sau emisi.. vor fi identificate activitatile care implica agenti chimici periculosi. omisiuni sau actiuni gresite (executare defectuoasa de operatii. ce vor fi folosite in etapa urmatoare de evaluare a riscurilor. neutilizarea echipamentelor de protectie). Evaluarea riscurilor… 102 . revizii si reparatii. Din activitatea de investigare/identificare rezulta o serie de date.  lista lucratorilor expusi in mod curent sau in cazul operatiilor de curatenie. iar in cazul in care se constata prezenta agenilor chimici si biologici periculosi la locul de munca. decizii dificile in timp scurt. efort dinamic). care decurge din prezenta lor. curatenie sau reparare a unei cladiri. transportul.De asemenea. pozitii de lucru fortate sau vicioase. luand in considerare si activitatile de intretinere. a instalatiilor de canalizare sau a utilajelor tehnologice sau a altor activitati specifice care implica expunerea la agenti biologici la locul de munca… Angajatorul va avea in vedere si identificarea principalelor surse de risc. factorii de risc proprii sarcinii de munca: solicitare fizica (effort static. Angajatorul trebuie sa faca dovada ca a efectuat aceasta investigare. adica orice proces de munca in care sunt utilizati sau se intentioneaza utilizarea agentilor chimici sau in care pot apare agenti biologici.  lista locurilor de munca si a activitatilor care implica agenti chimici si biologici periculosi. monotonia muncii). conform Normelor Generale de Protectie a Muncii. comenzi. si anume:  lista agentilor chimici si biologici periculosi.

precum si a unor masuri de securitate. valorile limita de expunere profesionala sau valorile limita biologice si concluziile referitoare la supravegherea starii de sanatate. Eticheta produselor permite identificarea agentului chimic. producator sau alte surse.eticheta produsului. . . informatiile asupra bolilor ce pot fi contactate datorita activitatii profesionale. despre pericolele asociate si unele masuri de prevenire consultand: . inclusiv informatii referitoare la cantitatile utilizate. nivelul. tipul si durata expunerii. . 103 . a pericolelor si a riscurilor.institutii si specialisti in domeniu. precum si recomandarile emise de autoritatile competente privind protectia la expunerea la agenti biologici. conform prevederiloe OUG 200/2000.fisa tehnica de securitate. . si anume: . importatorul sau distribuitorul.… pe care substantele periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. dar si conditiile de lucru cu astfel de agenti. atunci cand sunt disponibile. se va efectua luand in considerare proprietatile lor periculoase si informatiile date de furnizor. producatorul. ale celui care raspunde de plasarea pe piata a substantei sau preparatului chimic periculos. inclusiv numarul de telefon. respectiv. recunoscut international. 451/ 2001). Eticheta substantelor periculoase care se plaseaza pe piata trebuie sa includa indicatii lizibile. Angajatorii pot afla informatii despre proprietatile periculoase ale agentilor periculosi.numele si adresa completa.numele substantei. IMPORTANT! Agentii chimici pot fi plasati pe piata si utilizati numai daca eticheta ambalajelor include simbolurile de pericol ( Legea nr.medicul de medicina muncii.

simbolurile referitoare la pericol si. Fisa tehnica de securitate a produsului ofera informatii privind proprietatile periculoase si riscurile.frazele de risc (tip R). Eticheta preparatelor periculoase care se plaseaza pe piata va contine. indicatii despre pericolele rezultate din folosirea substantei. denumirea chimica a componentelor clasificate ca substante periculoase precum si cantitatea nominala (masa nominala sau volumul nominal) a continutului. Informatiile continute in fisele tehnice de securitate pot constitui punctul de plecare in demersul de identificare a pericolelor la care sunt expusi lucratorii si a masurilor de tinere sub control care 104 . recomandari privind unele masuri de prevenire si mijloace de protectie. FISA TEHNICA DE SECURITATE a produselor reprezinta o alta sursa de informare pentru angajator si ofera informatii reale. indicand recomandari referitoare la prudenta cu care trebuie utilizata substanta periculoasa. mijloace de interventie in caz de accident etc. in plus. daca este cazul.atribuirea numarului Comunitatii Economice Europene din IESCE. va fi asezata la loc vizibil si va avea dimensiuni corespunzatoare tipului de ambalaj. importator sau distribuitor. . referitoare la riscurile care pot aparea la utilizarea substantei periculoase. disponibile. in cazul preparatelor chimice periculoase comrcializate persoanelor fizice. . de catre producator. specifice utilizarii substantelor periculoase. . la prima livrare a substantelor si preparatelor periculoase sau chiar inainte de aceasta livrare. daca acesta este alocat..frazele de securitate (tip S). necesare pentru luarea masurilor de protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. EXEMPLU de ETICHETA Eticheta va fi in limba romana. Fisa tehnica de securitate este trimisa.

Identificarea produsului si a societatii 2. Compozitia/clasificarea 3. Informatiile privind transportul 15. Alte informatii Valorile limita de expunere profesionala constituie informatii importante pentru evaluarea si managementul riscurilor. Masurile in caz de incendiu 6. Fisa tehnica de securitate contine obligatoriu 16 rubrici referitoare la: 1. Informatiile ecotoxicologice 13. Fisa tehnica de securitate va fi redactata in limba romana de catre furnizor pentru fiecare substanta sau preparat periculos si va purta data ultimei actualizari. Prevederile legale in domeniu 16. Informatiile toxicologice 12. Primul-ajutor 5. Limitarea expunerii/masuri individuale de protectie 9. Angajatorul va pune fisa tehnica de securitate la dispozitia medicului de medicina muncii care supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor expusi si la dispozitia lucratorilor pentru informare. Proprietatile fizice si chimice 10. Proprietatile periculoase 4. 105 . Masurile in caz de scapari accidentale 7. Masurile de securitate recomandate in fisele tehnice de securitate trebuie adaptate conditiilor specifice fiecarui los de munca. Depozitarea si manipularea 8. Stabilitatea chimica si reactivitatea 11.se impun. Manipularea reziduurilor/deseurilor 14.

In conditii favorabile. Valorile limita de expunere profesionala pot fi obligatorii. benzidina. nu au fost stabilite valori limita de expunere profesionala. hidrocarburi policiclice aromatice). 32 valori limita admisibile pentru un numar de 25 de tipuri de pulberi. benzidina.31 valori limita de expunere profesionala. sau indicative. fractiunea extractibila in benzen (naftalina. desi unele state membre au fixat limite pentru toxinele acestora. pe o perioada determinata. Normele Generale de Protectie a Muncii stabilesc in anexa nr. pana in prezent.32 sunt notate cu indicativul pC si sunt considerate substante potential cancerigene. iar in anexa 33 limite biologice tolerabile pentru 52 de agenti chimici. obligatorii. un microorganism se poate inmulti considerabil intr-o perioada foarte scurta de timp. 106 .7 sunt notate cu indicaticul Fp si sunt considerate substante foarte periculoase. constituind o indicatie privind limitele care nu trebuie depasite. cromat de zinc. bis-cloro-metil-eter. ceea ce inseamnca ca trebuie respectate intocmai. clorura de vinil. valorile limita de expunere profesionala reprezinta concentratia agentului respectiv in aerul respirat de lucratori in mediul de munca. de neutralizare si retinere). pentru un numar de 591 agenti chimici. bis-cloro-metil-eter ( naftalina.9 sunt notate cu indicativul C si sunt considerate substante cu actiune cancerigena (arsen si compusi anorganici. expunerea la aceste substante trebuind practic exclusa (3-4 benzpiren. in evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor de prevenire a inhalarii noxelor ( dimensionarea dispozitivelor de ventilatie. 4nitrodifenil. Ele sunt utilizate in evaluarea calitatii aerului si pot constitui informatii importante in alegerea produselor. nichel si compusi). Pentru agentii biologici. Diferenta esentiala intre agentii biologici si alte substante periculoase consta in capacitatea lor de a reproduce. O-tolidina). chiar daca uneori pot apare modificari fiziologice reversibile si tolerabile. Din cele 591 de substante pentru care sunt stabilite valori limita de expunere profesionala: . care nu altereaza starea de sanatate.nitrozo-dimetilamina.Pentru agentii chimici periculosi la locul de munca. N. in anexa nr. in alegerea metodei de lucru. . crom hexavalent si metalurgia cromului. .

in caz de urgenta. si/sau la agenti cancerigeni si mutageni. Atunci cand o valoare limita de expunere profesionala este depasita.130 sunt notate cu indicativul P (piele). angajatorul trebuie sa dispuna efectuarea de masurari ale concentratiilor in atmosfera mediului de munca. angajatorul trebuie sa asigure reducerea expunerii pana la cel mai scazut nivel ce poate fi practic atins si. Este interzisa continuarea lucrului in zonele afectate pana la luarea masurilor adecvate pentru protectia angajatilor. in orice caz. se va realiza imediat o noua masurare a concentratiei de noxe in mediul de munca. aceste substante putand patrunde in organism prin pielea sau mucoasele intacte. 107 . Pentru toate locurile de munca la care angajatii sunt expusi la agenti chimici.. In conditiile in care valoarea masurata a concentratiilor de agenti chimici depaseste valoarea limita de expunere profesionala obligatorie impusa prin legislatie si noxa profesionala determinata se regaseste ca efect asupra starii de sanatate a lucratorilor. sau se regaseste in morbiditatea exprimata prin boli profesionale inregistrate la locul de munca in ultimii 15 ani. Metodele de masurare si evaluare a concentratiei agentilor chimici din aer la locul de munca trebuie sa fie standardizate. sa consulte angajatii si/sau reprezentantii acestora asupra masurilor ce trebuie luate sau. 35 a Normelor Generale de Protectie a Muncii sau orice alta metoda prin care se obtin rezultate echivalente. evidentiata prin indicatori de expunere si/sau de efect biologic. iar prin masurarea continutului de azbest in aer la locul de munca se va folosi metoda descrisa in anexa nr. Pentru a verifica eficienta masurilor dispuse. sa informze angajatii implicati si/sau reprezentantii lor in unitate cat mai rapid posibil asupra acestei depasiri si asupra cauzelor ei. In mod periodic si ori de cate ori se produce vreo schimbare in conditiile care pot afecta expunerea angajatilor. la pulberea generata din azbest si/sau din materiale cu continut de azbest. sa dispuna masurile cele mai adecvate pentru remedierea situatiei in timp cat mai scurt posibil. sub valoarea limita de expunere profesionala impusa de reglementarile in vigoare. acel loc de munca poate fi incadrat ca loc de munca in conditii deosebite. angajatorul trebuie sa identifice cauzele acestei depasiri.

precum si studii de caz.).Ch.  Inspectia Muncii.Agentiei Europene pentru Sanatate si Securitate in Munca de la Bilbao.Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii.osha. prin intermediul paginilor de internet.S. www.N. 108 . Iasi. .minind. respectarea valorilor limita de expunere profesionala trebuie sa fie un obiectiv minimal. Pentru fiecare angajator.protectiamuncii. prin Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional. .  Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii. . Solidaritatii Sociale si Familiei.ro. Spania. Angajatorii pot accesa paginile de internet ale: .Organizatiei Mondiale a Sanatatii. obligatia lui legala fiind de a reduce nivelul de expunere la cea mai mica valoare ce poate fi atinsa. .  alte laboratoare abilitate de Ministerul Sanatatii si recunoscute de Ministerul Muncii.Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase.  Institutele de sanatate publica din Bucuresti. http://agency. .Eurostat ( biroul de statistica al Comunitatii Europene). Alte surse de informare despre substantele si preparatele periculoase pot fi organismele nationale si europene cu atributii in prevenirea securitatii si sanatatii la locul de munca.  clinicile de medicina muncii sau boli profesionale. ghiduri si informatii privind bunele practici europene.eu. Cluj.Biroului European pentru Substante Chimice. Timisoara.Institutiile care au in structura laboratoare abilitate pentru efectuarea determinarilor de noxe profesionale sunt:  directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti. ce pun la dispozitia angajatorilor. www.int.ro ( A.P.

.). azbest. lunar o data pe zi. gradul de expunere si durata (ex: zilnic. la azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni. azbest si/sau agentii cancerigeni sau mutageni sunt determinate alaturi de caracteristicile agentilor periculosi si de gradul de expunere. .pentru toate activitatile.pentru toate locurile de munca. la cald etc. Evaluarea expunerii la substantele periculoase identificate se face luandu-se in considerare natura si tipul expunerii ( expunere la agenti chimici. prevenire si 109 . la orice modificare a conditiilor de lucru care pot influenta expunerea angajatilor la agenti chimici. Evaluarea riscului trebuie prezentata in forma corespunzatoare si actualizata permanent. se face: . absortie transcutanata si/sau percutanata etc. in vas inchis. mai ales atunci cand au intervenit schimbari tehnologice semnificative sau rezultatele starii de sanatate o impun. reparatii. in conformitate cu prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii. prin inhalare. caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri generale de protectie.pentru toti agentii chimici prezenti. mai multe ore pe zi etc. in combinatie sau pentru toti agentii biologici periculosi (apartinand mai multor grupe). conditiile in care se produce expunerea lucratorilor (se vor examina spatiul si modul de operare: manual. saptamanal. pulbere de azbest degajata din azbest sau din materiale cu continut de azbest. Rezultatul evaluarii riscului poate releva un risc redus pentru securitatea si sanatatea lucratorilor expusi. prezenti la locul de munca.obligatoriu inaintea inceperii unei acticitati noi.pentru toate activitatile care implica riscul expunerii la agenti chimici. ingestie. . mecanizat. . . agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi.).).periodic si obligatoriu. precum si efectele combinate ale mai multor substante periculoase utilizate simultan si riscurile aferente.Riscurile generate de agentii chimici. Evaluarea riscului. agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi. inclusiv cele de intretinere.

prevenire si supraveghere. Cea mai eficienta masura specifica de protectie si primul pas in prevenirea sau supravegherea riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi este eliminarea riscului. sau un risc ridicat. insa. prevenire si supraveghere pentru eliminarea sau reducerea la minimum a riscului… … sunt masurile pe care angajatorul are obligatia sa le aplice la locul de munca in cazul in care evaluarea riscului a demonstrat existenta unui risc crescut pentru securitatea si sanatatea lucratorilor ca urmare a expunerii la agenti chimici.supraveghere. Masurile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor la care sunt expusi lucratorii la locul de munca depind de pericolul chimic sau biologic specific. azbest. cancerigen. daca rezultatele supravegherii starii de sanatate a lucratorilor au relevat alterari ale starii de sanatate si. la reducerea costurilor alocate masurilor speciale de protectie si platii concediilor medicale. agenti cancerigeni si mutageni si agenti biologici la locul de munca. daca valorile limita de expunere profesionala au fost depasite si s-au luat masuri tehnice pentru reducerea lor. exista. periodic. Evaluarea riscurilor trebuie revizuita ori de cate ori se modifica tehnologiile de lucru. aplicabile in toate cazurile de expunere la agenti periculosi. Masurile specifice de protectie. la cresterea productivitatii muncii. dupa un accident sau incident periculos. unele masuri comune. biologic) cu un agent chimic sau biologic sau cu un proces tehnologic care nu este periculos sau este mai putin periculos pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. prin inlocuirea agentului periculos (chimic. se introduc agenti chimici noi sau se adapteaza un proces tehnologic. azbest. 110 . caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri specifice de protectie. a caror ordine de aplicare este necesar a fi respectata de toti angajatorii. oricum. Eliminarea sau inlocuirea unui agent periculos contribuie la imbunatatirea mediului de munca si a starii de sanatate a lucratorilor expusi.

pasta sau solutie. asa cum arata bunele practici europene puse la dispozitie angajatorilor. care sa permita prevenirea sau reducerea cat mai mult posibil a generarii de noxe si/sau emiterea de noxe chimice sau biologice in atmosfera mediului de munca. dotarea cu sisteme locale de captare. In cazul in care eliminarea sau substituirea pericolului nu este posibila. dotarea locurilor de munca cu materiale si echipamente adecvate pentru lucrul cu agenti periculosi. a costurilor implicate de eventualele investitii necesare aplicarii noii tehnologii sau a celor necesare nevoilor de instruire a personalului pentru utilizarea noului produs. Angajatorul va urmari. dotarea utilajelor cu paravane si ecrane de protectie impotriva stropilor.Eliminarea sau substituirea unui agent periculos sau a unui proces tehnologic presupune. 111 . de noxe cancerigene si mutagene. se recomanda procesarea in sistem inchis. analiza comparativa a alternativelor se poate referi. automatizarea proceselor. capabile sa asigure protectia unui numar mare de lucratori la locul de munca. in special. la inlocuirea unui produs pulbere cu unul sub forma de granule. la reducerea costurilor prin reducerea absentelor motivate de boala etc. dotarea cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici si de prevenire si avertizare a starilor de pericol. In acest sens. de asemenea. Se va acorda prioritate masurilor colective de protectie la sursa de risc. precum si degajarea pulberilor de azbest. prin inchiderea utilajelor in carcase in care se creaza depresiune. de exemplu. compararea alternativelor din punct de vedere al riscurilor evaluate pentru fiecare si adoptarea deciziei pe baza analizei implicatiilor privind calitatea mediului de munca. si anume: identificarea tuturor alternativelor posibile de inlocuire sau eliminare. a calitatii produselor si a mediului inconjurator. retinere si neutralizare a noxelor degajate in procesul tehnologic. ventilarea generala. se va urmari reducerea riscului la minimum si tinerea lui sub control prin conceperea unor procese de munca si de control corespunzatoare. care sa permita reducerea expunerii. Eliminarea sau substituirea unor produse periculoase sau a unor tehnologii periculoase aduce avantaje tuturor factorilor implicati in respectivul proces productiv si pot contribui la imbunatatirea imediata sau pe termen lung a starii de sanatate a lucratorilor expusi. In cazul in care angajatorul urmareste inlocuirea unui agent chimic periculos cu unul mai putin periculos. sau a unui produs volatil cu altul mai putin volatil etc. trei faze.

pentru cei expusi la riscuri chimice si biologice. Prin masuri organizatorice. in functie de cantitatea inhalata. angajatorul va urmari reducerea la minimum a numarului de angajati expusi sau care pot fi expusi. efecte ireversibile asupra starii de sanatate chiar dupa o singura expunere. interventii. revizii care prezinta risc de accidente de munca sau imbolnaviri profesionale. delimitarea zonelor de risc ai 112 . precum si pentru procedeele industriale care utilizeaza astfel de agenti. pe tipuri de operatii. angajatorul va asigura masuri corespunzatoare de igiena la locul de munca. angajatorul va urmari si reducerea la minimum a duratei si intensitatii de expunere. angajatorul trebuie sa stabileasca masuri de izolare in functie de gradul de risc si sa desfasoare activitatile numai in zonele de lucru corespunzatoare nivelurilor de izolare. peretilor si altor suprafete. tinand cont de acest lucru mai ales in cazul agentilor cancerigeni sau mutageni care pot provoca. reparatii. De exemplu. invatamant. 3 sau 4 in scopuri de cercetare. angajatorul va elabora si implementa proceduri de intretinere care sa asigure securitatea si sanatatea angajatilor in procesul de munca. Procedurile de intretinere vor stabili in mod clar intervalele de timp. pentru activitatile care includ folosirea azbestului. in cazul activitatilor de intretinere. metodele si aparatele folosite pentru curatare. in scopul reducerii la minimum a riscului de infectie. diagnostic. mai ales in cazul agentilor cancerigeni unde este obligatorie curatarea regulata a pardoselilor. prin procedee umede sau aspiratoare de praf in locul maturatului. este foarte important ca angajatorul sa asigure cadrul necesar pentru mentinerea acestora in stare de functionare si la parametrii proiectati. unde expunerea lucratorilor la noxe este semnificativ crescuta. specificat in permis si instruit si/sau autorizat in acest scop. care atesta realizarea masurilor de protectie necesare efectuarii operatiilor in conditiile se securitate si va desemna personalul de specialitate. in special. In acest sens. Odata implementate aceste masuri tehnice. In organizarea sistemelor de munca. precum si reducerea cantitatii de agent chimic si biologic prezent la locul de munca. Pentru efectuarea lucrarilor de reparatii. inghitita sau patrunsa prin piele. Pentru toti lucratorii si. procedura de intretinere va prevedea curatarea si intretinerea eficienta si periodica a tuturor cladirilor si/sau instalatiilor si echipamentelor utilizate in fabricarea sau tratarea azbestului.Pentru laboratoarele care efectueaza activitati ce implica manipularea agentilor biologici din grupele 2. revizii. de dezvoltare. in special. angajatorul va intocmi permise de lucru.

in special. se va monitoriza din punct de vedere al eficientei. Trebuie elaborate proceduri si asigurate conditiile pentru verificarea si curatarea echipamentului inainte si dupa fiecare utilizare. manipulare. angajatorul va asigura elaborarea si implementarea de proceduri adecvate de lucru. se vor utiliza mijloace ce permit colectarea. implementata in procesul de munca. In cazul agentilor biologici periculosi. Pentru azbestul folosit ca materie prima se va prevedea stocarea si transportul in ambalaje sigilate si etichetate in mod corespunzator. in deplina securitate pentru angajati. transport in siguranta la locul de munca al agentilor chimici. dezinfectarea. pentru a depista orice tendinta de deteriorare in timp. Echipamentul individual de protectie trebuie ales in functie de proprietatile periculoase ale agentilor utilizati. care vor fi tratate conform reglementarilor in vigoare referitoare la deseuri toxice si periculoase. dupa tratarea acestora. controlul. Tot ca masuri generale de prevenire a riscurilor. Se vor avea. depozitarea si eliminarea deseurilor. a mastilor de protectie respiratorie. conform prescriptiilor de semnalizare. daca este cazul. asa cum le arata si numele. inclusiv indicatorul “fumatul interzis”. trebuie utilizate de catre un singur lucrator. in zonele in care angajatii sunt expusi sau exista probabilitatea de expunere la agenti cancerigeni sau mutageni. fiind interzisa folosirea acestuia si de alte persoane. Echipamentele de protectie individuale. de asemenea. Fiecare masura generala de protectie. prevenire sau supraveghere. La locurile de munca se vor utiliza panouri de semnalizare si avertizare adecvate pentru riscurile chimice si biologice. repararea sau schimbarea inaintea unei noi utilizari in cazul in care prezinta defectiuni si intretinerea periodica a echipamentelor individuale de protectie. Imbracamintea de lucru si echipamentele de protectie. inclusiv utilizarea unor recipiente sigure. Pentru cazurile in care masurile tehnico-organizatorice adoptate si puse in aplicare la locul de munca nu rezolva reducerea expunerii la valori ale agentilor chimici si biologici fara risc pentru sanatatea lucratorilor. se vor aplica masuri individuale de protectie prin acordarea de echipamente individuale de protectie adecvate si in cantitati suficiente. azbest si agenti cancerigeni si mutageni. usor identificabile.utilizarea unor indicatoare de securitate adecvate. depozitare. care pot fi contaminate 113 . in vedere si deseurile care contin agenti chimici. de tipul sarcinii de munca.

explozie. trebuie sa fie scoase atunci cand paraseste zona de lucru si trebuie sa pastreze separat de alta imbracaminte. grupuri sanitare sau dusuri curate. angajatorul are obligatia de a intocmi planuri/proceduri de urgenta. sepatat de imbracamintea personala. la recomandarea medicului de medicina a muncii. materiale igienico-sanitare. distruse. sa fie dezinfectate si curatate sau. operatiunilor de evacuare. care vor fi puse in practica in momentul aparitiei unor astfel de evenimente. echiopamentele individuale de protectie care se vor acorda lucratorilor carora li se permite sa lucreze in zona afectata. adezivilor sau lacurilor.de agenti biologici. Angajatorul va asigura conditii pentru igiena personala a lucratorilor prin amenajarea de vestiare speciale pentru echipamentul de lucru sau de protectie. Pentru aceste situatii. protectia impotriva r4azelor ultraviolete si a stropilor de metal incins rezulatati la sudura. sa nu bea si sa nu fumeze in zonele de lucru in care exista riscul contaminarii cu agenti cancerigeni. Aceste proceduri vor include exercitii adecvate fiecarei situatii. Se vor acorda. mutageni sau biologici. Masuri speciale pentru cazuri de accidente. incidente sau urgente… … sunt masurile care trebuie luate de angajator in vederea interventiilor in astfel de situatii si prevenirii efectelor pe care acestea le pot avea asupra lucratorilor. la nevoie. de asemenea. prevederi referitoare la dotarile necesare acordarii primului ajutor si interventiilor in caz de scapari accidentale sau de incendui. corespunzatoare si dotate cu substante antiseptice pentru piele si ochi in cazul expunerii la agenti biologici. cum este cazul rasinilor. luand in considerare tipul contaminatiilor care pot fi uleiosi. masuri de prevenire a efectelor si de informare a angjatiilor asupra efectelor. grasi sau lipiciosi. salvare si asistenta. precum si masurile necesare pentru asigurarea avertizarii si a sistemelor de comunicare necesare semnalarii unui risc crescut si pentru inceperea imediata a actiunilor de remediere. instruirea si informarea lucratorilor sa nu manance. folosirea manusilor de protectie. inclusiv crème pentru protectia pielii. sala de masa. 114 .

In cadrul acestor masuri specifice se acorda prioritate prevenirii prezentei substantelor inflamabile sau chimic instabile. prin sisteme de ventilatie corespunzatoare. la izolarea unui element astfel incat sa nu mai fie indeplinite conditiile necesare exploziei sau incendiului. Masurile specifice riscului fizico – chimic se refera. in principal. scantei de origine mecanica. curent electric. inclusuv depozitarea manipularea si izolarea agentilor chimici incompatibili. nu poate avea loc decat daca cele 3 elemente ale triunghiului de foc sunt reunite : a) b) c) carburant – substante inflamabile : gaze. pulberi. lichide: carburant – care poate fi oxigen sau substante oxidante. scantei electrice. in vederea asigurarii protectiei lucratorilor impotriva riscului de incendiu – explozie datorat pericolelor ce decurg din propietatiile fizico – chimice ale agentilor chimici. vapori. Explozia sau incendiul. prin depozitarea materialelor oxidante separat de materialele combustibile etc. Masuri de prevenire specifice riscului fizico – chimic … … sunt masuri tehnice si/sau organizatorice corespunzatoare naturii activitatilor. sursa de initiere – suprafata fierbinte. flacara. electricitate statica sau substante explozive. in concentratii periculoase la locul de munca. Eliminarea sau evitarea surselor de aprindere care pot produce explozii sau incendii este o alta masura specifica de prevenire a riscului de incendiu-explozie care se poate realiza practic prin masuri de 115 .Angajatorul trebuie sa asigure ca serviciile interne si externe pentru accidente si urgente au acces la aceste informatii.

116 . este foarte important ca angajatii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca o pregatire suficienta si adecvata riscurilor la care sunt expusi. precum si continutul fiselor tehnice de securitate date de furnizor. angajatorul trebuie sa prevada masuri pentru limitarea/diminuarea efectelor wxploziilor si incendiilor. Pentru orice situatie susceptibila de a prezenta risc de incendiu-explozie. este o alta componenta importanta a managementului riscurilor chimice de care depinde in mare masura realizarea obiectivelor propuse. cu conditia pastrarii spatiului dintre ele. si ale posibililor agenti biologici. prin amplasarea in locuri vizibile si potrivite a mijloacelor corespunzatoare de combatere a incendiilor. iar angajatii trebuie sa cunoasca informatiile privind denumirea si propietatile periculoase ale agentilor chimici prezenti.prevenire a formarii scanteilor de origine mecanica sau electrostatica si prin interzicerea fumatului.. De aceea. in special. rezultatele masuratorilor de concentratii ale noxelor in mediul de munca si valorile limita de expunere profesionala. angajatorii trebuie sa difuzeze. sub forma de informatii si instructiuni. La fiecare loc de munca. tipul si durata expunerii. in principal. conditiile in care se desfasoara activitatea. Numai lucratorii instruiti si informati corespunzator sunt in masura sa aplice masurile stabilite si sa promoveze aplicarea in practica a masurilor pentru un mediu de munca sigur si sanatos. distantarea utilajelor periculoase de alte locuri de munca. nivelul. pereti din materiale necombustibile etc. a lucrului cu foc deschis sau a suprafetelor inchise in halele si instalatiile unde se lucreaza cu substante inflamabile.. Instruirea si informarea lucratorilor asupra riscului … .

in cazul producerii unor incidente. Medicul de medicina muncii trebuie sa cunoasca bine conditiile de 117 . inclusiv necesitatea de a se abtine de la fumat. angajatorul trebuie se explice lucratorilor necesitatea si consecintele referitoare la purtarea echipamentelor de protectie. pentru a se asigura ca se vor respecta toate masurile de prevenire adoptate. este necesara purtarea echipamentului individual de lucru. conform reglementarilor in vigoare. instruire individuala si instruire bazata pe support scris. prin controale medicale si tehnici adecvate indicate de medicul de medicina muncii. precum si masurile pe care trebuie sa le ia angajatii. adaptate evolutiei riscurilor si aparitiei unor riscuri noi si repetate perodic. in functie de natura si gradul riscului.De asemenea. cerintele de igiena ce trebuie recpectate. modul de intretinere si valabilitatea acestora. din motive intemeiate. care sa permita detectarea simtomelor bolii sau efectul negativ. Instruirea si informarea lucratorilor trebuie efectuate inaintea inceperii unei activitati care implica expunerea la agenti chimici si biologici. Atunci cand. sa vegheze ca toate aceste recipiente. in special personalul de interventie. ambalaje si anstalatii sa fie etichetate clar si vizibil si sa expuna semnele de avertizare in mod cat mai vizibil. Angajatorul are obligatia de a asigura suptavegherea starii de sanatate a tuturao angajatiilor prin servicii medicale de medicina muncii. Angajatorul trebuie sa informeze angajatii cu privire la instalatiile si recipientele auxiliare acestora care contin agenti cancerigeni sau mutageni. Supravegherea continua a starii de sanatate … … a lucratorilor expusi la agenti chimici in mediul de munca se face inaintea expunerii si apoi periodic. angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta lucratorilor efectele asupra sanatatii si securitatii ce decurg din aceste masuri. precautiile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii. Informatiile vor fi furnizate prin comunicare orala.

mutageni si agenti biologici susceptibili sa antreneze infectii. 118 . la directie de sanatate publica in cazul falimentului angajatorului sau catre medicul de femilie. agenti cancerigeni. completate si parafate numai de medicul de medicina muncii. In cazul expunerii la azbest. in functie de riscurile mentionate. fisele de aptitudini ale angajatiilor expusi la noxe in mediul de munca. angajatorul va intocmi fisa de expunere la riscuri profesionale. agenti cancerigeni. Pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala. un dosar medical care va fi pastrat impreuna cu fisa de expunere la riscuri profesionale. mutageni sau biologici. cancerigeni. ce va fi inaintata medicului de medicina muncii care. dosarul medical va fi pastrat o perioada de cel putin 40 de ani dupa sfarsitul expunerii. Angajatorul pastreaza si pune la dispozitia organelor de control lista locurilor de munca cu riscuri profesionale. Medicul de medicina muncii va intocmi pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala. in cazul pensionarii sau al somajul lucratorului. in special. la schimbarea locului de munca. Dosarul cu inregistrarile medicale se transmite catre un alt cabinet de medicina a muncii . la toate locurile de munca. ca stabili tipul si periodicitatea controalelor medicale. si il va insoti pe lucrator pe toata durata activitatii lui prifesionale. mutageni si biologici . dosarul medical va fi pastrat o perioada mai mare de 10 ani de la incetarea expunerii. precum si registrul de expunere a lucratorilor la azbest. de conditiile de lucru descrise si de agentii periculosi specuficati. la locul de munca. Inregistrarile medicale vor fi pastrate o perioada de timp cel putin egala cu perioada de expunere. la cabinetul de medicina muncii.expunere a fiecarui lucrator. In cazul expunerii la agenti biologici. a celor care sunt expusi la azbest. Angajatorul nu are acces la dosarul medical al lucratorului.

ca rezultat al expunerii in procesul de munca la un agent chimic periculos sau ca valoarea limita biologica prevazuta in anexa nr. dosarul medical si fisa individula de expunere vor fi actualizate.075 mg/mc. Supravegherea medicala are loc atunci cand se produce expunerea la o concentratie de plumb in aer mai mare de 0. In functie de rezultatele controlului medical. dupa caz.Angajatul are acces la toate informatiile privind starea lui de sanatate. Respectarea restrictiilor si interdictiilor legale … … este o obligatie importanta a angajatilor. 119 . Atunci cand. folosind petrometria de absorbtie sau o metoda care sa dea rezultate echivalente. Pentru fiecare angajat. 33 este depasita. Monitorizarea biologica a angajatilor expusi la plumb metalic si compusii sai ionici trebuie sa includa masurarea nivelului de plumb in sange (PbB). sau cand s-a inregistrat un nivel al plumbului in sange mai mare de 20 ug Pb/100 ml sange la angajati. avand in vedere propietatile tixice ale unor agenti periculosi si/sau a activitatilor care implica agenti chimici periculosi. inclusiv asupra unor date si recomandari medicale pe care sa le urmeze dupa incetarea expunerii. poate cunsulta medicul de medicina muncii pentru orice simptome pe care le atribuie conditiilor de munca si activitatii desfasurate. medicul de medicin muncii va recomanda masuri individuale de protectie adecvate expunerii sau. in urma supravegherii starii de sanatate de descopera de catre medicul de medicina muncii ca un angajat are o boala identificabile sau o afectare a starii de sanatate. va recomanda vaccinarea adecvata imunizarii impotriva agentilor biologici la care sunt expusi sau chiar schimbarea locului de munca si retragerea angajatilor de la orice expunere la pulberile de azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni. calculata ca o medie ponderata cu timpul pe o perioada de peste 40 ore/saptamana. angajatul este informat de catre medicul de medicina muncii despre rezultatul care il priveste personal.

.G. inclusiv analize . a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb si a tuturor produselor care contin acesti pigmenti. daca acestia sunt folositi ca intermediari .pentru activitati destinate sa elimine agentii chimici prezenti in deseuri si produse secundare . Se 120 . a sulfatului de plumb si a tutror produselor continand acesti pigmenti in orice lucrare de vopsitorie cu exceptia vagoanelor de cale ferata. pentru care se pot admite derogari in urmatoarele situati : . carbonatul bazit de plumb. a picturii decorative. 34 – NGPM. a podurilor de cale ferata. fiind interzise la comercializare si utilizare. • munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la lucrarile de vopsit care comporta utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruza). de la 1 ianuarie 2007 vor fi interzise toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest.In acest sens. . angajatorul trebuie sa cunoasca si sa respecte prevederile actelor normative in vigoare. a dublului fund al vapoarelor. In conformitate cu prevederile H. 124/2003. Lista produselor care trenuie avute in vedere in mod deosebit. privind prevenirea si controlul poluarii mediului cu azbest.pentru producerea agentilor chimici interzisi. • vopsirea prin pulverizare cu oxid (miniu) de plumb . In aceste cazuri.G. este prevazuta in anexa nr. sulfatul de plumb si produsele care contin acesti pigmenti vor fi utilizati sub forma de pasta sau vopsea gata preparata .pentru scopuri exclusive de cercetare stiintifica si testare. • producerea sau folosirea agentilor chimici si activitatile prezentate in anexa nr. • aplicarea azbestului prin procedee de stropire (sprayere). 2 a H. 124/2003. precum si activitatile care implica in procesul de munca utilizarea unor izolatii termice sau acustice de joasa densitate (un gram/cmc) cu continut de azbest . care interzic : • intrebuintarea carburantului bazic de plumb (ceruza).

pentru instalatiile de electroliza existente. angajatorul trebuie se efectueze o noua informare in scris.metodele aplicate atunci cand activitatea implica manipularea a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest. din aparate. de fabricare si de transformare a azbestului. Ori de cate ori intervine o modificare semnificativa in activitatile de extractie.locul unde are loc activitatea . . care pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestor diafragme. Alte restrictii sunt : • informarea in scris a inspectoratului teritorial de munca si a directiei de sanatate publica pentru activitatile de extractie. a Planului de lucru pentru demolarea sau de indepartare a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest din cladiri si/sau structura acestora. . cu o luna inaintea inceperii lucrarilor. . cu descrierea succinta a tipurilor si cantitatilor de azbest utilizate. 121 . . in special : .caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia si decontaminarea angajatilor care participa la activitate. Produsele care contin azbest comercializate pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. instalatii si vapoare. activiatatilor si procedeelor utilizate.natura si durata probabila a activitatii .excepteaza diafragmele care contin crisotil. • Transmiterea catre inspectoratul teritorial de munca . de fabricare si prelucreare a azbestului. dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2006. pe cat este posibil din punct de vedere practic . pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora.echipamentul de protectie individual necesar este furnizat . dar nu mai tarziu de 1 ianuarie 2008.faptul ca azbestul si/sau materialele cu continut de azbest sunt indepartate inaintea demolarii propiu-zise. Planul de lucru trebuie sa contina. produselor fabricate. .

agentul biologic la care angajatii au fost expusi si. Registru de expunere va contine informatii privind natura activitatii si a expunerii. azbest si agenti cancerigeni si mutageni Legislatia romana in domeniul securitatii si sanatatii in munca. pentru angajatii desemnati sa efectueze activitati ce implica expunerea la azbest si/sau materiale cu continut de azbest. dupa caz. durata activitatii depuse si a expunerii. • Intocmirea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere. Legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca referitoare la agenti chimici.caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia celorlalte persoane prevazute la locul sau in vecinatatea locului unde se desfasoara activitatea. 122 . mutageni. precum si biologici la locurile de munca. a azbestului si a agentilor cancerigeni.. Angajatii si/sau reprezentantii lor in unitati au acces la informatiile colective anonime cuprinse in acest registru. la agenti cancerigeni si mutageni precum si la agenti biologici din grupele 3 si/sau 4 . asemenea celei comunitare. in cadrul masurilor de protectie a lucratorilor expusi. Registrul se pastreaza cel putin 40 de ani dupa incheierea expunerii. Legislatia romana. aplica principiile generale de prevenire si acorda prioritate eliminarii si inlocuirii agentilor periculosi. Medicul de medicina muncii si inspectoratul de munca au acees la acest registru. armonizata cu prevederile directivelor europene urmareste reducerea la minim a riscurilor pentru securitate si sanatate legate de prezenta agentilor chimici. datele referitoare la accidente si incidente. angajatorul va infiinta si actualiza permanent registrele de expunere.

in domeniul agentilor periculosi chimici si biologici. transmiterea de informatii despre pericole si riscuri. • Directiva 2000/54/CEE. importanta deosebita o are si cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatorii a reglementarilor legale referitoare la clasificarea. privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici. privind aplicarea masurilor de promovare a securitatii si sanatatii la locul de munca a lucratoarelor gravide. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. Directivele europene transpuse in legislatia romana. privind protectia tinerilor in munca . privind introducerea de masuri pentru incurajarea imbunatatirilor in domeniul sanatatii si securitatii muncitorilor la locul de munca. 123 . privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor datorate expunerii la agenti biologici la locul de munca pentru securitatea si sanatatea lucratorilor . • Directica 92/85/CEE. despre masuri de prim ajutor si interventii in cazul de urgenta etc. referitoare le protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locurile de munca . cu privire la securitatea si protectia sanatatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locurile de munca . • Directiva 90/394/CEE (amendata de D97/42/CEE si D99/38/CEE).Alaturi de legislatia referitoare la securitatea si sanatatea in munca. deoarece acesta impune. sunt: • Directiva cadru 89/391/CEE. • Directiva 98/24/CEE (amendata de D2000/39/CEE). privind protectia impotriva riscurilor de imbolnavire si prevenirea acestor riscuri legate de expunerea la azbest la locul de munca. prin eticheta si fisele tehnice de securitate. • Directiva 94/33/CEE. • Directiva 67/548/CEE. cu amendamentele ulterioare . • Directica 83/477/CEE (amendata de D 91/382/CEE). fizici si biologici la locul de munca . a celor care au nascut de curand sau alapteaza . despre propietatile fizico-chimice si toxicologice. pentru stabilirae valorilor limita indicative in scopul implementarii Directivei 80/1107/CEE. • Directiva 91/322/CEE.

transportul. pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea. nr. transportul.• Directiva 92/58/CEE. precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor • ORDONANTA DE URGENTA nr. depozitarea. • LEGEA nr.U. • NORME TEHNICE din 30 mai 2002.53 din 24 ianuarie 2003 – CODUL MUNCII. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (PROCEDURA DE AUTORIZARE a functionarii comerciantilor din punct de vedere al protectiei muncii). 657/2001. distrugerea. privind simplificarea unor formalizati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor – Republicare modificata si completata de O. • ORDIN nr. manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor.225/1996. 124 . privind detinerea.G. • ORDIN nr. • HOTARARE nr. privind Regimul materiilor explozive . 225/1995. prepararea. Legislatia romana in vigoare in domeniul agentilor chimici • Constitutia Romaniei. • ORDIN – MMPS nr. 76/2001. manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in activitatile detinatorilor si autorizarea artificierilor pirotehnisti. experimentarea. • LEGEA nr. pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea functionarii persoanelor fizice si juritice din punct de vedere al protectiei muncii. prepararea. experimentarea.126/1995. privind aprobarea Normativului cadru de acordare si utilizare a echpamentului individual de protectie . distrugerea. • HOTARARE nr. depozitarea. privind prescriptii minime de semnalizare de securiate si/sau sanatate la locul de munca.35/2003. 572/2002. pentru stabilirea modelului si continutului cererii de inregistrare si ale certificatului de inregistrare a comerciantului .

261/2001. • H.G. privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate – ELINCS. • OM – MIR 227/13 iunie 2002. 490 pe 16 mai 2002. • H. nr. pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor. 1300/2002 – Notificarea substantelor chimice.• HOTARARE nr. • H.G. privind Prevenirea. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta perricole de accidende majore in care sunt implicate substante periculoase. privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase. 124/2003 ( MAPM ).G. reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest. • ORDIN MAPM 1215/2003. 200/2000. 426/2001. privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite.U.G. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. • SR13253 – Etichetarea substantelor si produselor chimice periculoase. • O. aprobata prin LEGEA nr. privind clasificarea. privind Inventarul european al subsantelor existente puse pe piata – IESCE.347/2003.200/2000.G. • H. • ORDONANTA DE URGENTA nr. privind clasificarea. privind clasificarea. • H.200/2000. • HOTARARE nr. modificarile si completarile ulterioare. 78/16 iunie 2000 privind Regimul deseurilor aprobata prin LEGEA nr. 125 . 92 pe 23 inuarie pe 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a Ordoanantei de Urgenta a Guvernului nr. 451/2001. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.G. etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. • ORDINUL MIR 608/2002.

• DECRET nr. 126 . • ORDONANTA nr. pentru infiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionare a acestuia . 48/1999.4/1995 privind fabricarea. privind infintarea Secretariatului de risc penru controlul activitatilor care prezinta pericole de accidentare majora in care sunt implicate substante periculoase ( unitati econamice de tip SEVESO II ) .G. exploatarea. 707/3 iulie 2002. • ORDIN nr. preivind organizarea si functionarea a Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase . • H. comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar penru combaterea bolilor. • LEGEA 1022/2002. 466/1979 privind regimul substantelor toxice. privind transportul rutier al marfurilor periculoase . daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura. 172/5mai 1997. • ORDIN MAPM 1441/2003. 85/1095. monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri . pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. nr. aprobata prin LEGEA nr.G. • H. 1147/10 dec 2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor – costruirea.

DOCUMENTE SI ACTIVITATI DESFASURATE LA EVENIMENTE Nr. C.25. DOCUMENTUL / ACTIVITATEA crt ANGAJATOR P.M. in functie de situatie 127 .F sau P.J I.P BAZA LEG ALA Obs. 1 Producerea evenimentului La P.T.F sau P.J.T.

27 al. 27 al.1 Observatii: .J C.P. de la locul evenimentului .I.2 Comunicarea operativa a evenimentului = 1. 26. 319 / 2006 art.J..altor angajatori.la accidente de traseu se anunta si organul de urmarire penala precum si persoana juridica organizatoare a transportului . .1 Lg.va fi comunicat de îndată .numarul de comunicari este in functie de situatie .M. de la sediul P. 319 / 2006 art.daca victima nu era in timpul programului / sarcinii de serviciu / in afara teritoriului P.după caz. se comunica si organelor de urmărire penală 128 .angajatorului la care s-a produs evenimentul .F / P.la accidente mortale si cu persoane disparute se anunta si organul de urmarire penala .2. raspunde primaria pe raza careia s-a intamplat evenimentul .T. ai caror lucrători se află printre victime .I.T. Lg.3 …….T.M.

29 Acorda supraveghere Hg 1425 art.accidente de munca colective. . prin decizie scrisa.incidente periculoase.8) Hg 1425 art.accidente de munca cu invaliditate.: -AM cu Inc. 116(4) Face cercetarea pt.Mca -A.se face. 116 (1 .M.(1) din lege . usoare -A.termen de finalizare = 5 zile lucratoare de la data producerii Numeste comisia.Tp.disparuti. 120 (1) Cerceteaza: .M. formata din cel putin 3 persoane (una este lucrător desemnat) Hg 1425 art. în conformitate cu prevederile art. Hg 1425 art.accidente de munca mortale. . . cu vatamare grava Lg.29 alin. imediat după comunicare.3 Comisia de cercetare Observatii: Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului 4 Cercetarea evenimentului: . 120 (2) 129 .M. de traseu -A. 319 / 2006 art. .

întocmit la data producerii evenimentului. 121 (1) Hg 1425 art. şi va întocmi un nou procesverbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către ITM a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal Hg 1425 art. ITM va completa dosarul de cercetare.În cazul accidentului cu incapacitate temporară de muncă. 121 (2) 130 . în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin decizie sau decesul victimei.

124 e) în trei exemplare. accidente colective. . 124 f) în mai multe exemplare. pentru . pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie. Hg 1425 art. 124 Hg 1425 art. Hg 1425 art.originalul se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul. c) în două exemplare.dosarul se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea. deces.originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea. . un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la ITM ă pe raza căruia s-a produs evenimentul.originalul se 131 Hg 1425 art. 122 Dosarul de cercetare se intocmeste: a) într-un exemplar. pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă. . . pentru incidentele periculoase.5 Intocmirea dosarului de cercetare Termen: maxim 5 zile de la finalizarea cercetarii. 124 d) în două exemplare.originalul se înaintează organelor de urmărire penală. 124 Hg 1425 art. pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă. b) într-un exemplar. pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii.dosarul se păstrează în arhiva angajatorului . Observatii: Se intocmeste de catre comisia de cercetare . Hg 1425 art.

alta decât cea la care este încadrată victima. se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens. la domiciliul clientului. accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului-verbal de cercetare Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract.J. si se inainteaza la: P.F / P. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii. primeste dosarul ITM ITM avizeaza si inapoiaza dosarul Hg 1425 art. 134 Hg 1425 art. În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens. 136 (1) Hg 1425 art. pe bază de comandă. 136 (3) 132 .J. clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentei norme.F / P. 125 (2) Hg 1425 art. comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator.8 Inaintarea dosarului pentru avizare Termen: 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării Restituirea dosarului de catre ITM Termen: cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. 9 10 Dosarul se intocmeste de P. în documentele încheiate. 136 (2) Hg 1425 art. 125 (1) Hg 1425 art. se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima.

136 (6) Hg 1425 art. din proprie iniţiativă. 136 (7) . 136 (4) Hg 1425 art. se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională.Accidentul de muncă suferit de o persoană. în cadrul activităţilor cultural-sportive. se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul. Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. 133 Hg 1425 art. aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. 136 (5) Hg 1425 art. Accidentul de muncă suferit de o persoană. studenţi. Accidentele suferite în timpul stagiului de practică profesională de către elevi.

înregistrarea se face conform legii. 136 (11) . 136 (10) Hg 1425 art. conform concluziilor cercetării. Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. după caz. ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator. Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. 136 (8) Hg 1425 art. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. 136 (9) Hg 1425 art. 134 Hg 1425 art. produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nici o legătură cu acesta. conform concluziilor cercetării. după caz. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. Accidentul produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii. din proprie iniţiativă. se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul.În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat.

137 Hg 1425 art. sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături. sau. cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă. angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM. inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauză În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege.. după caz. FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în parte în câte 4 exemplare ce se înaintează. angajaţi ai unor angajatori care.Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături. 136 (12) Hg 1425 art. 140(2a) ITM care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului.F. Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări. personalul de poştă de la vagoanele C. în termen de 3 zile lucrătoare de 135 . 140(1) Hg 1425 art. pe mijloace de transport ce nu le aparţin. în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate. se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. spre avizare Hg 1425 art. potrivit legii.R.

175 136 . 140(3) la inspectoratul teritorial de muncă Hg 1425 art. Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în Registrul unic de evidenţă În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea.Verificarea şi avizarea FIAM de către ITM se face în termen de 5 zile lucrătoare de la primire formularului. 141 Hg 1425 art. la primirea avizului Hg 1425 art. Angajatorul la care se înregistrează la dosarul sau la accidentul anexează FIAM-ul procesul verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată. În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate. cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de muncă. 140(5) Hg 1425 art. domiciliul sau reşedinţa. se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. 140(4) şi la asigurătorul pe raza căruia îşi are sediul social. Hg 1425 art.

) “imediat" Finalizare cecetare Inaintare dosar la I. ordin de deplasare.T. pentru: .proces verbal cercetare .T. efectuarea de expertize . 4.M. = cel tarziu in a X-a zi de la producere 6. Inaintarea dosarului la I. foaia de parcurs.M. la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul.P. argumentat şi în termen.5 zile de la Max.copii de pe declaraţii.de cercetare a evenimentului se face în scris. Inapoierea dosarului de catre I.P.M. Producerea evenimentului Comunicare eveniment (I. 5 zile de la producerea evenimentului Intocmirea dosarului = max.comunicare eveniment . inaintare FIAM la I.prelevarea de probe.M Remitere dosar de catre I.FIAM 137 .Organigrama cercetarii accidentului de munca cu I. = max. se trimit: .T.T.M C0 1 2 3 4 5 6 7 8 22 Cercetare evenim.T.M. schiţe La C.5 zile de la producere finaliz.T.M. 7 zile de la primirea lui Prelungirea termenului.T. 2. 3.T. 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 analizare si avizare dosar intocmire dosar analizare si avizare dosar Comunicarea = imediat Comisie cercetare = se numeste “de indata” prin decizie scrisa Cercetare eveniment/Finalizare cercetare = max. + C. cercetarii prelungire termen cercetare 1. Intocmire dosar Max. 5 zile de la finalizarea cercetarii 5.T.

declaraţiile accidentaţilor. i) procesul verbal încheiat după producerea evenimentului. în conformitate cu Error: Reference source not foundalin. în cazul persoanelor date dispărute. ora şi data producerii evenimentului. m. f) corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi fişei de aptitudine. cum ar fi: a) copie a autorizaţiei. q. după caz. n. în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului.CERCETAREA EVENIMENTELOR SE VA FINALIZA CU INTOCMIREA UNUI DOSAR. o. f. k. h. g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare. concluziile raportului de constatare medico-legală. copie a certificatelor de concediu medical în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă. în cazul accidentului mortal. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. în cazul accidentelor de traseu. din care să se poată stabili locul. nota de constatare la faţa locului.copii ale certificatului constatator sau orice alte autorizaţii în baza căruia angajatorul îşi desfăşoară activitatea. b) copie a diplomei. h) actul medical. întocmite conform legii. c) acte de expertiză tehnică. g. data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul. procesul-verbal de cercetare. care va cuprinde: a. emise de organe autorizate. b. i. din care să rezulte data. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă. conform competenţelor sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă.copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. p. copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. copii ale contractelor individuale de muncă al victimelor. schiţe. j. existenţa sau nu a echipamentului individual de protecţie.copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor. fotografii referitoare la eveniment. Dosarul va mai cuprinde. în cazul accidentului urmat de invaliditate. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare. l. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii. starea echipamentelor de muncă. c. e) documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. d) acte doveditoare. d. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei. e. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal.a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul. opisul actelor aflate în dosar. din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare. orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului. în caz de deces se va anexa în original. copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. 138 . ora când accidentatul s.(2) şi (4). în condiţiile prevăzute la .

b.angajatorul care înregistre ază accidentul de muncă sau incidentul periculos.perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea.descrierea detaliată a locului.numele şi semnătura persoanei/persoanelor care au efectuat cercetarea. de asemenea. l) şi m).avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă.alte cauze care au concurat la producerea evenimentului. e. n.urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate. solidarităţii sociale şi familiei. data încheierii procesului-verbal. w. k. m.cauza producerii evenimentului. din capitolele prevăzute la lit. q.datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor.numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului. de asemenea. denumit în continuare FIAM. g. În capitolul prevăzut la lit. echipamentului de muncă.obiectul cercetării.alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului.numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora. f. j. x.caracterul accidentului.b) se vor indica. motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare. u. PROCESUL-VERBAL DE CERCETARE A EVENIMENTELOR trebuie să conţină următoarele capitole: a. precum şi numele angajatorului şi al persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetări.persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale. s.s). aprobat prin ordin al ministrului muncii. p.sancţiunile contravenţionale aplicate.data şi ora producerii evenimentului. 139 . l.propuneri pentru cercetare penală. t.datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul.c) se vor indica.j) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. h.locul producerii evenimentului. r. numele reprezentantului său legal.măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora. k). i. În capitolul prevăzut la lit. prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea. v.viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat. o. c. d.termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit. a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul..

b.o) se va schimba cu „Propuneri pentru sancţiuni administrative şi disciplinare”. prenumele. vârsta.e) se va indica. c. Capitolul prevăzut la lit. Capitolele prevăzute la lit. de asemenea următoarele: numele. în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă. cu redarea integrală a textului acestora. cetăţenia. accidentat în cadrul accidentului (câmp a) 140 . PRECIZARI FIAM FIAM Nr. locul de muncă la care este încadrat. accident la angajator. În capitolele prevăzute la lit.În capitolul prevăzut la lit. c – nr. Denumirea capitolul prevăzut la lit.r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de angajator. se va face această menţiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevăzute la lit. Accident la angajator [_a_/_b_/_c_] –Semnificaţie: a – nr. numărul de copii minori. b – nr. În cazul accidentelor cu ITM. iar pentru persoanele care. numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.V. domiciliul. adresa punctului de lucru. numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor. în momentul accidentării. în cazul b. conform competenţelor.descrierea detaliată a locul producerii evenimentului.w) care va fi numit „Viza angajatorului”. procesul verbal de cercetare se va încheia cu capitolul prevăzut la lit.descrierea detaliată a împrejurărilor. data efectuării ultimului instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. data decesului. de asemenea.descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul. de asemenea. d. se va face referire şi la aceasta. persoane accidentate în accident (câmp a). – Numărul formularului FIAM se completează la sediul ITM în momentul aprobării P. profesia de bază. datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele. starea civilă. ocupaţia în momentul accidentării. desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare.accidentelor cercetate de către comisia numită de către angajator. pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment. din cercetare. de cercetare A1 – Nr. În situaţiile în care.descrierea detaliată a echipamentului de muncă. pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare. În capitolul prevăzut la lit. În capitolul prevăzut la lit.k)-m) se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate.i) va conţine următoarele subcapitole: a.w)-x) se vor regăsi în procesul verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. rezultă că accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă. vechimea în muncă.g) se vor indica.h) se vor indica.

conform câmpurilor solicitate prin FIAM D1 – Activitatea economică principală – este definită ca cel mai important tip de activitate. pentru fiecare agent material.Deces . BACĂU = 104 – 1 = cod regiune nord est. în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la finalizarea incapacităţii temporare de muncă a persoanei accidentate (prin prezentarea documentelor care certifică durata incapacităţii precum şi modalitatea de terminare a acesteia: R .decesul persoanei accidentate după un număr de zile de incapacitate temporara de muncă) 141 . Codificarea Agentului material. D5 – Se bifează căsuţa corespunzătoare dimensiunii intreprinderii F3 – În cazul în care accidentatul nu are cod numeric personal se vor completa doar primele 7 poziţii ale câmpului. care reprezintă tipul materialului de lucru. întreţinere.se completează codurile activităţilor economice la nivel de Diviziune. construcţii. conf. Tabelului de mai jos. I . cunoscut fiind faptul că acestea reprezintă: SAALLZZ (S = sexul.ec. 0B. cu literele X şi Y este redefinită. 0F. Dacă o persoană are mai multe locuri în care lucrează (transport.B4 – Se codifică codul prin cod regiune + cod judeţ conform CLASIFICARE 1 prezent în ANEXĂ CLASIFICĂRI (Ex. carton Textile Piele Alimente ANEXA FIAM [________/____]PENTRU ÎNREGISTRAREA FINALIZĂRII INCAPACITĂŢII TEMPORARE DE MUNCĂ – Se completează şi se transmite la ITM care a înregistrat accidentul de muncă. AA = anul naşterii. 0C. D4 . sau în cazul persoanelor la care nu se poate obţine CNP. D3. VALORILE CODURILOR 0X SAU 0Y 0A 0B 0C 0D 0E 0F 0G 0H NATURA MATERIALULUI Piatră. Completarea câmprilor va fi făcută conform acestei structuri şi în cazul persoanelor din afara ţării care nu au cod numeric personal pe aceeasi structură. 04 = cod judeţ Bacău) D1. în care este implicat accidentatul – vizează activitatea economică a unităţii locale în care îşi desfăşoară activitatea accidentatul (Unitatea locală – este considerat amplasamentul geografic în care este desfăşurată în principal activitatea sau se spune că este baza operaţională a activităţii. activităţi ambulante) sau lucrează la domiciliu. D3 – Activit. Această poziţie constă în clasificarea 0X. unitatea locală este considerată a fi locul de unde se dau instrucţiuni sau de unde este organizată activitatea. ZZ = ziua naşterii). LL = luna naşterii. D . minereuri Metal Lemn Cauciuc. 0H) este utilizată pentru a face diferenţierea între agenţii materiali. K20. K22 – se completează pe baza Anexei CLASIFICĂRI – CLASIFICARE 2 (Agentul material) AGENTUL MATERIAL – Detaliere: Poziţia 4 a codului (ultimele 2 caractere – care au forma: 0A. K18. 0E. 0G. plastic Hârtie. supraveghere. Grupă respectiv Clasă. sau clasificarea 0Y – care prezintă tipul pachetului.reluarea activităţii.Invaliditate – încadrarea persoanei accidentate într-un grad de invaliditate. în termeni de cel mai mare număr de angajaţi. 0D.

142 .

dupa caz.13(r) Art.0008.000 4.000 5.000 3. a echipamentelor de munca. solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca.0008.26. conform prevederilor legale Modificarea starii de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. inainte de inceperea oricarei activitati. pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii Neobtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca. Neluarea deciziilor asupra masurilor de protectie cate trebuie luate si.00010. in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane. a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca.000 4.13(p) 5.000 Art.13(e) 4. din faza de cercetare.39(3) Neasigurarea realizarii masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. ART. inclusiv pt.13(n) Art.12(1) lit.00010.0008.39(4) Nerealizarea si neposedarea unei evaluari a riscurilor pt.b Art. sanitare.13(d) Art.a Art.00010.00010.acele grupuri sensibile la riscuri specifice.000 . prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor. prin fisa postului.000 4. SANCTIUNI LEGEA 319/2006 CERINTA LEGISLATIVA ART. asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat.39(2) Neintocmirea de catre angajator a unui plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice.13(b) Valoare 5.000 5.securitatea si sanatatea in munca. Nestabilirea pentru lucratori.13(a) Art. Neasigurarea de echipamente individuale de protectie ART. pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca.0008. organizatorice si de alta natura.000 4. in spiritul prezentei legi. bazat pe evaluarea riscurilor.000 Art. ART LEGE Art.12(1) lit.13(c) Art. tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor. corespunzator functiilor exercitate Neelaborarea instructiunilor proprii. proiectare si executie a constructiilor.0008.00010. Neadoptarea. precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie.

13(f) 4.0008. ulterior angajarii Nu se tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice Nu prezinta documentele si relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor Nu desemneaza.000 Art.ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire in dom.000 Art.0008. specifice locului de munca/postului sau.000 4.e Nu se asigura functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie.0008.000 Art.5007.13(l) 4.a Art.000 4. la solicitarea inspectorului de munca.0008. Neasigurarea informarii fiecarei persoane.000 . imbunatatirea nivelului securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor.000 4. in urma examenului medical si.29(1) lit.SSM. in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru. corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si. precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca.000 4. precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare Neluarea masurilor pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica Nerespectarea prevederilor privind angajarea numai a persoanelor care. asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca.0008. prin lucratorii desemnati.0008. prin propria competenta sau prin servicii externe.0008.7 alin. a aparaturii de masura si control. precum si a instalatiilor de captare.4 lit.Neasigurarea si necontrolarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit.32(2) Art.13(k) Art.13(m) 4.13(i) Art. anterior angajarii in munca.000 Art.20 Art. controlul psihologic. consultarea lucratorilor si permiterea accesului in zonele cu risc ridicat numai a lucratorilor instruiti corespunzator Art.0008.la evaluarea riscurilor. dupa caz.0008. a testarii psihologice a aptitudinilor. lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor Nu asigura conditii pt.13(h) 4.000 4.13(j) Art. Nu efectueaza cercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca Nu inregistreaza si nu raporteaza accidentul de munca la inspectoratul teritorial de munca.000 3. dupa caz.13(o) 4.0008.0008. precum si la asigurator Art.39(5) Nerespectarea obligatiilor ref.7(4) 4.000 Art.

a fi pregatiti in situatia cand seful ierarhic superior nu poate fi contactat Neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pt.000 2.27(1) lit.la acordarea primului ajutor.27(1) lit.art.000 3.5007. la informarea lucratorilor privind riscurile pt.securitatea si sanatatea lucratorilor Neacordarea echipamentului individual de protectie nou in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie Necomunicarea evenimentelor (definite cf. a acelorasi locuri de munca Implicarea financiara a lucratorilor in masurile privind securitatea.Nerespectarea obligatiilor ref.000 3.39(7) Prejudicierea lucratorilor care.000 3. invaliditate sau deces asiguratorului cf.0006.5lit.5005.b Art.5007. sanatatea si igiena in munca Nerespectarea prevederilor ref. Nerespectarea prevederilor ref.11(1) Art.10 3.39(6)lit.5007.0006.5007.15 Art.5007.0006.individual de munca) Nedeclararea bolilor profesionale medicilor competenti Art.000 3.000 3.16 Art.la lucratorii desemnati Neinformarea lucratorilor ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent despre riscurile si masurile aferente acestui pericol Neasigurarea pregatirii acelor lucratori ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent pt.000 3. de catre angajati ai unor societati distincte.000 Art.0006. stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.000 3.individual de munca) Neacordarea materialelor igienico-sanitare cf. dispersia teritoriala.f) catre ITM Necomunicarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca. precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie generale si specifice fiecarui post de lucru Art.b Neacordarea alimentatiei de protectie cf.5007.9(1) Art. riscuri. a legaturilor cu serviciile specializate etc.5007.) Nerespectarea obligatiilor ref.0006.11(2) si iminent parasesc locul de munca/zona periculoasa Sanctionarea lucratorilor care actioneaza imprudent sau dau Art.. in caz de pericol grav Art.34(1) Art.7(6) Art.7(5) Art.11(4) dovada de neglijenta grava .000 2.securitate si sanatate in munca.000 3.39(6)lit.14 Art.a Neluarea tuturor masurilor necesare organizarii activitatilor de prevenire si de protectie (in functie de marimea intrepr.000 3.13(q) Art.a Art. contractului colectiv de munca ( contr.11(3) Art.5007. competente etc. contractului colectiv de munca (contr. desemnarea lucratorilor care aplica masurile stabilite.Legii346/2002 Art.13(s) Art.000 3.000 3.000 3.8 Art.0006.000 3.la utilizarea in comun.000 3.5005.5007.

lehuzele sau femeile care alapteaza.000 2.0004.19 Art.la cheltuielile cu instruirea lucratorilor. .12(d) Art. efectuarea instruirii in timpul programului de lucru Art. 37(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în munca de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri.17 Art. filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în munca Prejudicierea reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii in munca din cauza consultarii. a bolilor profesionale. pliante.0004.5005.0004.000 2.21 Art. informarii si participarii la problemele de ssm Neacordarea timpului adecvat reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. (1) a produs consecinţe deosebite. a accidentelor uşoare.18(5) Art.12(c) 2. a incidentelor periculoase.000 2.5005.Ingradirea accesului lucratorilor desemnati/a reprezentantilor lucratorilor la evaluarea riscurilor si la masurile de protectie.36 2.000 2.000 2. fără diminuarea drepturilor salariale şi nefurnizarea mijloacele necesare pentru a-şi putea exercita drepturile şi atribuţiile specifice ssm Neamenajarea locurile de munca ţinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice: femeile gravide.000 2.0004.13(g) Art. constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda (2) Dacă fapta prevăzută la alin. orice informatii.18(6) Art. 39(8) Lipsa evidentei accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru. precum şi a accidentelor de munca Neelaborarea pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale a rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucrătorii proprii Neluarea măsurilor pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor.5005. precum şi persoanele cu dizabilitati Art.000 ART.000 Art. pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.0004.0004. dacă se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesională. cum ar fi afişe. evidente si rapoarte in domeniul SSM Neorganizarea si nefunctionarea Comitetelor de securitate si sanatate in munca Nerespectarea prevederilor ref. ţinerii.000 2.

(1) a produs consecinţe deosebite. iar fapta prevăzută la alin. c) darea în exploatare sau repunerea în funcţiune. maşinilor şi utilajelor. (1) şi (3) săvârşite din culpa se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. b) prevenirea prezenţei peste limitele maxime admise a agenţilor chimici. (4) Faptele prevăzute la alin. f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea. pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda. exploatarea. depozitarea. (2) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. (2) Dacă fapta prevăzută în alin. pedeapsa este închisoarea de la un an la 2 ani sau amenda. transportul. 39(9) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind: a) fabricarea. ART. precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman. 38(1) Nerespectarea de către orice persoana a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în munca. (1) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. e) folosirea surselor de foc deschis şi fumatul la locurile de muncă unde acestea sunt interzise. manipularea sau utilizarea substanţelor ori preparatelor chimice periculoase şi a deşeurilor rezultate. precum şi pentru aplicarea proceselor tehnologice.(3) Fapta prevăzută la alin. fizici sau biologici. d) întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor care necesită măsuri speciale de siguranţă. parţială ori totală. anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor.000 lei la 10. (2) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. precum şi pentru prevenirea efectelor electricităţii statice şi ale descărcărilor atmosferice. constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. iar fapta prevăzută la alin. (3) Dacă nerespectarea consta în repunerea în funcţiune a instalaţiilor. . dacă prin aceasta se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesională. a construcţiilor. echipamentelor de muncă noi sau reparate. întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice. ART.

000 lei neprezentarea de către serviciile externe a raportului semestrial de activitate. îngrădirea şi semnalizarea zonelor periculoase. corespunzător clasificării minelor din punctul de vedere al emanaţiilor de gaze. a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a celor de ridicat. . r) aplicarea metodelor de exploatare minieră. l) asigurarea exploatării fără pericole a recipientelorbutelii cu gaze comprimate sau lichefiate.Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5. q) întocmirea documentelor de urmărire a parametrilor funcţionali ai echipamentelor de muncă şi a rapoartelor de serviciu pentru instalaţiile cu regim special de exploatare. întreţinere şi denocivizare a echipamentului individual de protecţie. manipularea şi depozitarea echipamentelor de muncă. o) asigurarea iluminatului de siguranţă. exploatarea şi întreţinerea lucrărilor miniere. j) delimitarea. m) utilizarea. întreţinerea. revizia şi repararea periodică a echipamentelor de muncă. execuţia.g) asigurarea şi folosirea instalaţiilor electrice de construcţie adecvate la locurile de muncă unde există pericole de incendiu sau de explozie. k) semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. 40.000 lei la 10. s) amenajarea locurilor de muncă pentru lucrul la înălţime. h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de muncă. în spaţii închise şi în condiţii de izolare. n) asigurarea. . materialelor şi produselor. i) transportul. realizarea şi funcţionarea sistemului de aeraj. Art. p) organizarea activităţii de păstrare. marcarea şi întreţinerea căilor de acces şi de circulaţie. a conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi a altor asemenea echipamente de muncă.

evacuare 3 Decizie CSSM 4 Decizie desemnare serviciul 5 6 7 8 9 LEGISLATIA ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Decizie desemnare lucratori p EM in caz de pericol grav si Decizie lucratori desemnati c specializate in caz de pericol Decizie comisie cercetare eve Decizie conducator loc de mu Plan actiune in caz de perico .PSI.Documente elabor Nr Documentu crt 1 Decizie desemnare lucrator d 2 Decizie desemnare lucrator p prim ajutor.

în special de afectiuni dorsolombare. Of. 319/14 iulie 2006 . iul.Of. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 13. 1050 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj 11.G.G nr. Hotarârea de Guvern nr. H. 2006 Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca 6.Of. nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 4. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru îmbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive 9. 10.08. 1135 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca la bordul navelor de pescuit 5. Hotarârea de Guvern nr. 1425/ M. 1218 din 06/09/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate în munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2. Hotarârea de Guvern nr.1146/30 august 2006 . Hotarârea de Guvern nr. 815 . Hotarârea de Guvern nr. nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 8. Hotarârea de Guvern nr.03.nr. 1051/9. Hotarârea de Guvern nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori.X. Hotarârea de Guvern nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă 3.M. . Hotarârea de Guvern nr. 2006 Hotarari de Guvern in domeniul protectiei muncii Hotarârea nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 1. 1049 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran 12. Hotarârea de Guvern nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici în munca 7.1. Hotarârea de Guvern nr.882/30 oct. 646/26 2.M. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.

753 din 16/10/2006 privind protectia tinerilor in munca ( Monitorul Oficial. Hotarare de Guvern nr.07. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor încadrate în munca(MO nr.01.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile 18. 1876/22.Hotarârea de Guvern nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot 17. Hotarâre de Guvern nr. 925 din 15/11/2006) 22. Hotarare de Guvern nr. Ordin nr. 754 din 16 octombrie 2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca(MO nr. Hotarare nr. HOTĂRÂRE nr. 407 din 18/06/2007) 27.12.2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii (MO nr.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 16.03. 300/02. 915 partea I din 10-11-2006) 24.2006) 19. 246 din 7 martie 2007privind metodologia de reinnoire a avizelor de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite(MO nr. 1875/22. Ordin nr. Hotarare nr. Ordin nr. 14. 332 din 17/05/2007 26. Partea I nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor publicata in Monitorul Oficial. 81/30. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor 15.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest (MO nr. 70 din 30/01/2007Intrare in vigoare: 30/01/2007. 971/26. Ordonanta de urgenta nr. Hotarârea de Guvern nr. Partea I nr. Hotarare de Guvern nr. 752 din 14/05/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii în atmosfere potential explozive 21. 169 din 9 martie 2007) 25.12.2006) 20. 706 din 26-09-2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale(MO nr. Hotarâre de Guvern nr. 304 din 4 iulie 2000) 28. 887 din 31 octombrie 2006 23. . Ordin nr. 64/24. 3 din 03/01/2007 privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă FIAM MO nr. 557/2007 din 06/06/2007 privind completarea masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de munca pentru salariatii incadrati in baza unui contract individual de munca pe durata determinata si pentru salariatii temporari incadrati la agenti de munca temporara(MO nr.01.

Toma Niculescu. Atlas Press. Stefan PECE. Al. 2001 . ing. Raluca Stepa.. Steluta Nisipeanu.1998 . Prof. Dascalescu."Medicina Muncii". Atlas Press.Bibliografie . Agir. Pece Stefan. ing. Dr. ed. Managementul securitatii si sanatatii în munca . 1999 . Dr. ing. ing. Ec Aurelia DASCALESCU. ed. dr.882/30 oct. Aurelia."Implementarea managementului securitatii si sanatatii în munca". MEDMUN. dr.Dr. Ion Toma. 319/14 iulie 2006 . ed. nr. Conf.Ed. Libra 2003 REALIZAT DE s. 2003 .M.G. Aurelia Dascalescu. 646/26 iul. Pece. 2006 .Legea securitatii si sanatatii in munca nr.. 2006 .Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H.Darabont. 2003 . St. dr.nr. ing.PRO RISC srl INSPECTOR PROTECTIA MUNCII ALEXANDRU LULEA . Duca Pavel. ed. dr.Of."Evaluarea riscurilor în sistemul om-masina". "Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala la locurile de munca".c.Of. 1425/ M."Costul accidentelor de munca".