P. 1
!!!Suport Curs 80 Ore

!!!Suport Curs 80 Ore

|Views: 609|Likes:
Published by Dorel Buriu

More info:

Published by: Dorel Buriu on Jan 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/20/2012

pdf

text

original

I.

SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE REFERITOR LA SECURITATE SI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
1. INSTITUŢII EUROPENE 1.1 Uniunea Europeană şi instituţiile sale Uniunea Europeanã constituie rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în 1951, între şase ţări europene (Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda).Uniunea Europeanã numãrã astãzi 27 de state membre (inclusiv ROMANIA si BULGARIA din 2007). Consiliul European Consiliul Uniunii Europene- format din miniştrii celor 27 state europene,fiecare ţarã din Uniune deţine preşedinţia pe o perioadã de 6 luni. Parlamentul European Comisia Europeană Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene Consiliul Europei şi instituţiile sale Consiliul Europei este o organizaţie politică creată în 1949 de zece ţări europene in scopul promovării unei mai strânse unităţi între membrii săi. În prezent Consiliul Europei reuneşte 45 de state şi are sediul la Strasbourg. România este stat membru al Consiliului Europei din 7 octombrie 1993. Adunarea Parlamentară Curtea Europeană a Drepturilor Omului 2 PRINCIPALELE ETAPE ALE CONSTRUCŢIEI UNIUNII EUROPENE Principalele etape instituţionale ale acestei construcţii au fost: TRATATUL DE LA PARIS, din 1951, de constituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului( CECA); TRATATUL DE LA ROMA, din 1957, de constituire a Comunităţii Economice Europene (CEE). Art.100 şi art.118 conţin unele prevederi referitoare la domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Tot în 1957 s-a constituit Comunitatea Europeanã de energie atomicã(EUROATOM). Aceste Tratate fundamentale au fost modificate prin urmãtoarele tratate ulterioare : • în 1987 prin ACTUL UNIC EUROPEAN, Statele membre fixând data de 01 ianuarie 1993 pentru realizarea Pieţei unice. S-au adus unele amendamente Tratatului de la Roma, foarte importante pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv prin introducerea art.100A şi art.118A; în 1992 prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, Statele membre decizând crearea Uniunii Europene pe baza unui sistem de cooperare interguvernamentală. Comunitatea Economică Europeană(CEE) este redenumită Comunitatea Europeană(CE) ;
• •

în 1999 prin TRATATUL DE LA AMSTERDAM, s-au consolidat cei 3 piloni ai
1

Uniunii creaţi prin Tratatul de la Maastricht: Comunităţile Europene (primul pilon), securitatea comună (al doilea pilon), cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne (al treilea pilon); în 2001 prin TRATATUL DE LA NISA, prin care s-a prevăzut reformarea instituţiilor Uniunii Europene în vederea viitoarelor extinderi.

3 SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE Sistemul legislativ al UE este constituit din cinci surse de drept: - Tratatele europene expuse anterior şi Principiile generale ale Dreptului, care sunt reglementări cunoscute sub denumirea de legislaţie primară; - Acordurile internaţionale ale UE; - Reglementările, Directivele, Recomandările şi Deciziile generale/individuale, care sunt reglementări cunoscute sub denumirea de legislaţie secundară ; - Principiile generale de drept administrativ; - Convenţiile încheiate între Statele Membre. Legislaţia primară, Acordurile internaţionale ale UE, Principiile generale de drept administrativ, Reglementările , Directivele şi Deciziile sunt documente obligatorii a fi respectate de toate Statele membre ale UE. Recomandările nu constituie documente obligatorii. 4. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 4.1 Evoluţia reglementărilor legislative referitoare la securitate şi sănătate în muncă În Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a Comunităţii Economice Europene, erau incluse două articole – art.100 şi art.118 – care se refereau la promovarea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă ale lucrătorilor şi la protecţia împotriva accidentelor, în special prin colaborări între Statele membre, ca urmare a diferenţelor existente între măsurile de asigurare a securităţii şi sănătăţii ale fiecărui Stat membru. Ele s-au concretizat în final cu diverse avize, studii sau consultaţii. În 1974 a fost creat Comitetul consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii care a avut un rol major în elaborarea primului program de acţiune al Comisiei europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă care s-a desfăşurat în perioada 1978 -1982. Al doilea program coordonat de acţiune al Comisiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-a desfăşurat între anii 1983-1987 . În anul 1986 s-a adoptat Rezoluţia Consiliului din 07.05.1986 referitoare la o nouă abordare în materie de armonizare tehnică şi standardizare .Conform acestui document:

2

- armonizarea tehnică este limitată la adoptarea cerinţelor esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele dacă ele vor să beneficieze de circulaţie liberă pe piaţa comunitară; - cerinţele esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele se stabilesc prin Directive; cerinţele esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele se detaliază prin specificaţii tehnice în standarde armonizate; produsele realizate conform standardelor armonizate beneficiază de prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale; standardele armonizate nu sunt obligatorii a fi respectate de produs, producătorul poate aplica alte specificaţii tehnice pentru ca produsul să respecte cerinţele esenţiale; producătorul poate alege între diverse proceduri de evaluare a conformităţii prevăzute în Directiva aplicabilă. În anul 1987 Tratatul de la Roma a fost revizuit prin intrarea in vigoare a Actului Unic European. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-au introdus două noi articole – art.100A şi art.118A – prin care, pentru prima oară, securitatea şi sănătatea în muncă a fost menţionată ca o clauză directă: Prin art.100 A nou introdus s-a stipulat că: - produsele care circulă fără bariere comerciale intr-o piaţă unică a Comunităţii trebuie să prezinte un nivel de protecţie ridicat; - Comisia va adopta măsurile necesare de armonizare a legislaţiilor naţionale pentru stabilirea şi funcţionarea pieţei unice (prin Directive). Prin art.118 A nou introdus s-a stipulat că: Statele membre se vor angaja să promoveze, în special, îmbunătăţirea mediului de muncă, pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor având ca obiectiv armonizarea progresivă a condiţiilor existente; Realizarea obiectivului de la alineatul precedent se va concretiza prin introducerea de cerinţe minime în Directive, aplicabile progresiv. Al treilea program de acţiune (1988 -1992) adoptat de Comisie a fost puternic focusat pe legislaţie şi a avut în vedere respectarea a trei cerinţe: necesitatea de a se promova în toate domeniile îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, obligaţia de a asigura că lucrătorii dispun de protecţie adecvată faţă de riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi necesitatea de a asigura că presiunile generate de concurenţa existentă în piaţa unică nu vor afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor. Programul de acţiune s-a concretizat prin elaborarea de numeroase Directive - pe baza conceptului Noii Abordări şi al aplicării prevederilor art.100A şi art.118A al Tratatului de la Roma – dintre care trebuie menţionată principala Directivă derivată din art.118A, Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ( 89 / 391 / CEE)
3

Anul 1992 a fost declarat de Comisie ca - An european pentru securitate, igienă şi sănătate la locul de muncă. Tot în 1992 se semnează Tratatul de la Maastricht de înfiinţare a Uniunii Europene. Printre punctele importante cuprinse în acest document este şi cel referitor la extinderea Europei sociale prin punerea în aplicare a prevederilor Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor, adoptată deja în 1989. Această cartă conţine un capitol referitor la realizarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă. În 1993 Consiliul a dispus infiinţarea Agenţiei europene pentru securitate şi sănătate în muncă având drept sarcină inventarierea şi diseminarea enormei cantităţi de cunoştinţe şi informaţii regionale în materie de securitate şi sănătate în muncă, în special în ceea ce priveşte măsurile de prevenire, contribuind astfel la ameliorarea securităţii şi sănătăţii în muncă. Programul Comunităţii stabilit pentru perioada 1996-2000 a constat, în: - elaborarea unor standarde de securitate şi sănătate mai eficiente care vor conduce la creşterea competivităţii; - supravegherea transpunerii corecte şi la timp a Directivelor de către Statele membre; - evidenţierea noilor riscuri asociate noii dezvoltări economice şi elaborarea de noi reglementări legislative; - promovarea în continuare a dialogului social pentru asigurarea reuşitei acţiunilor de securitate şi sănătate în muncă. În această perioadă a fost elaborată o cantitate considerabilă de standarde de securitate şi sănătate armonizate pentru produse, standarde realizate pentru detalierea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate enunţate în Directive. În martie 2002 a fost stabilită strategia Comisiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2002-2006, strategie care s-a axat pe cinci direcţii importante: 1. Îmbunătăţirea continuă a stării de confort în muncă, atât cea fizică, cât şi cea morală şi socială ; 2.Consolidarea culturii de prevenire a riscurilor; 3.Conjugarea tuturor mijloacelor de imbunătăţire a securităţii şi sănătăţii în muncă şi realizarea de parteneriate; 4.Pregătirea extinderii; 5.Dezvoltarea cooperării internaţionale. 4.2 Directive referitoare la securitate şi sănătate în muncă Directivele sunt reglementări obligatorii pentru Statele membre. Directivele referitoare la securitate şi sănătate în muncă sunt elaborate, fie în baza art.100A al Tratatului de la Roma, fie în baza art.118A a aceluiaşi Tratat.

4

ciocane de spart beton şi pickhamere . cu excepţia celor acţionate de forţa umană. la locul operatorului 87/404/CEE Recipiente sudate pentru a conţine aer sau azot la presiune de peste 50 90/488/CEE bar 93/68/CEE 5 . medical sau militar şi a celor le care fac obiectul directivelor specifice 89/106/CEE 93/68/CEE 84/529/CEE 86/312/CEE 90/486/CEE 68 directive cu amendamente 26 directive cu amendamente 98/37/CE 98/79/CE 79/113/CEE 85/405/ CEE 84/533/CEE 85/406/ CEE 84/534/CEE 87/405/ CEE 84/533/CEE 85/407/ CEE 84/537/CEE 85/409/ CEE 88/180/CEE 88/181 /CEE Ascensoare Vehicule cu motor Tractoare Maşini Utilaje de şantier .macarale turn -grupuri electrogene de sudură . folosite sau recondiţionate (cu excepţia antichităţilor) pentru care nu există reglementări comunitare Produse pentru introducerea permanentă pe şantierele industriale sau de construcţii civile cu caracteristici care influenţează rezistenţa mecanică şi stabilitatea de siguranţă şi în caz de incendiu.maşini de tuns iarba Recipiente simple sub presiune Se stabilesc limitele de emisiune sonoră (exprimate ca puteri acustice sau ca nivele de zgomot. Directivele elaborate pe baza art. TABELUL NR.Prin Tratatul de la Amsterdam (1999)aceste articole s-au renumerotat. a celor concepute pentru uz nuclear. m e d i u a m b i a n t s a u i z o l a r e a termică/acustică a construcţiei Ascensoare (pentru transportul de persoane) instalate fix în imobile permanente şi componentele de securitate ale acestora Vehicule cu motor şi remorcile acestora precum şi componentele şi dispozitivele care condiţionează securitatea acestora. expus în continuare se prezintă exemple de Directive elaborate în baza art.95 au ca obiectiv conceperea (proiectarea) şi realizarea de produse care sã prezinte un nivel ridicat de securitate la utilizare şi sunt cunoscute sub denumirea de Directive de securitate a produselor.118A devenind art.Directivă 92/59/CEE Domeniu de aplicare Produse de consum noi.138.95 al Tratatului de la Amsterdam.95 iar art. art.95 al Tratatului de la Amsterdam(exemple) Categoria de produse Produse (în general) Produse pentru construcţii An apariţie /Nr. 1.1 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ elaborate în baza art. În TABELUL NR. Se exclud tractoarele din agricultură şi silvicultură Tractoare din agricultură şi silvicultură.100A devenind art.compresoare . caracteristici generale şi principalele lor dispozitive de protecţie Maşini în general.

Aparate cu gaz Echipament electric pentru joasă tensiune Echipament electric utilizabil în atmosferă explozivă Echipament electric utilizabil în atmosferă explozivă cu pericol de grizu Echipament electric pentru utilizare în atmosferă explozivă Compatibilitate electromagnetică Substanţe periculoase: îmbuteliere şi marcare Preparate periculoase. să distrugă sau să evite creşterea plantelor nedorite Controlul. marcare 88/379/CEE Preparate care conţin cel puţin o substanţă periculoasă şi care să fie 89/178/CEE considerate periculoase conform definiţiilor din directivă 90/492/CEE 93/18/CEE 91/155/CEE 93/112/CEE 78/63/CEE 81/187/CEE 84/291/CEE 93/15/CEE 89/686/CEE 93/68/CEE 93/95/CEE 96/58/CE Fişe cu date de securitate care trebuie aduse la cunoştinţa utilizatorului (de specialitate) odată cu fiecare substanţă sau preparat Preparate destinate să protejeze. evaluarea periculozităţii acestora. 76/117CEE Echipament electric conceput a fi utilizat în atmosferă 79/196/CEE explozivă şi prevăzut cu anumite sisteme de protecţie. electrice sau nu. Clasificare. fişe de securitate Antidăunători (insectofungici) Explozivi utilizaţi în scop civil Echipamente individuale de protecţie 90/396/CEE 73/23/CEE 93/68/CEE Aparate pentru coacere. îmbuteliere. Cerinţe de protecţie a echipamentelor tehnice faţă de perturbaţiile electromagnetice Comunicarea substanţelor. cu excepţia celor destinate forţelor armate sau de ordine publică. de autoapărare 6 . să favorizeze sau să conserve plantele sau produsele vegetale. încălzire şi producerea apei calde şi dispozitivele şi componentele acestora care se comercializează separat Echipament electric destinat a fi utilizat la o tensiune nominală cuprinsă între 50 V şi1000 Vca. şi între 75 V şi 1500 Vcc. cu excepţia 84/47/CEE celui conceput pentru utilizare în mine cu pericol de grizu 88/571/CEE 88/665/C EE 90/487/CEE 82/130/CEE 88/35/CEE 91/169/CEE Echipament electric conceput a fi utilizat la lucrări subterane sau la instalaţii de suprafaţă unde grizu poate ajunge prin ventilaţie subterană 94/9/CE 89/336/CEE 92/31/CEE 93/68/CEE 67/548/CEE 7 modificări şi 20 de adaptări Aparate şi sisteme. concepute a fi utilizate în atmosferă explozivă. îmbuteliere şi marcare Substanţe şi preparate periculoase. comercializarea şi recunoaşterea reciprocă a omologărilor de exploziv utilizaţi în scop civil Echipamente individuale de protecţie în general.

16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 24.89 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Directiva Consiliului din 30.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.06.11.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29.92 referitoare la aplicarea măsurilor care să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă pentru lucrătoarele gravide şi a lucrătoarele care au născut de curând sau care alăptează (a 10-a directivă specifică în sensul art.90 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi cancerigeni în muncă (a 6-a directivă specifică în sensul art.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locurile de muncă (1-a directivă specifică în sensul art. În TABELUL NR.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 26.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind utilizarea echipamentelor tehnice de lucrători în muncă (a 2-a directivă specifică în 89/655/CEE sensul art.11. TABELUL NR.90 referitoare la protecţia lucrătorilor contra riscurilor 2000/54/CE asociate expunerii la agenţi biologici în muncă (a 7.11.11.16(1) al directivei 89/391/CEE) 90/394/CEE Directiva Consiliului din 28.16(1) al directivei 89/391/CEE) 92/85/CEE 7 .138 al Tratatului de la Amsterdam An apariţie/ nr.92 referitoare la implementarea cerinţelor minime de 92/57/CEE securitate şi sănătate în şantierele temporare sau mobile (a 8-a directivă specifică în sensul art.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie de lucrători în muncă (a 3-a 89/656/CEE directivă specifică în sensul art.05.16(1) al Directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 19. 2.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29.138 al Tratatului de la Amsterdam au drept obiectiv ameliorarea progresivă a securităţii şi sănătăţii în muncă prin armonizarea legislaţiilor Statelor membre.06.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.10.138 al Tratatului de la Amsterdam.16(1) al directivei 89/391/CEE) (a 7-a directivă specială în sensul art. expus în continuare se prezintă o situaţie la zi a Directivelor derivate din art.Directivele elaborate pe baza art. Directive care poartă şi denumirea de Directive sociale .06.06.directivă 89/391/CEE 89/654/CEE Denumire Directiva-cadru a Consiliului din 12. 2 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ elaborate în baza art.92 referitoare la cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sãnãtate în muncã(a 9-a Directivã specificã în sensul art.90 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind activitatea desfăşurată prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare 90/270/CEE (VDT) (a 5-a directivă specifică în sensul art.90 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor implicând pentru lucrători riscuri în special de 90/269/CEE afecţiuni ale spatelui (a 4-a directivă specifică în sensul art.05.a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) 92/58/CEE Directiva Consiliului din 24.

92/91/CEE

92/104/CEE

93/103/CEE

Directiva Consiliului din 3.11.92 referitoare Ia cerinţele minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor din industriile extractive prin foraj (a 11-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 3.12.92 referitoare la cerinţele minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor din industriile extractive de suprafaţă sau subteran (a 12-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare Ia cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit (a 13-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 7.04.98 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi chimici în muncă (a 14-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 16.12.99 referitoare la cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor potenţial expuşi riscului atmosferelor explozive (a 15-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 6.02.2003 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (zgomot) (a 17-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 27.11.80 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi chimici, fizici şi biologici în muncă Directiva Consiliului din 28.07.82 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la plumb metalic şi compuşii săi ionici în muncă (1-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 19.09.83 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la azbest în muncă(a 2-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 12.05.86 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la zgomot în muncă(a 3-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 27.05.88 referitoare la protecţia lucrătorilor prin interzicerea anumitor agenţi specifici şi/sau a anumitor activităţi (a 4-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 29.05.91 referitoare la stabilirea valorilor limită orientative pentru implementarea Directivei 80/1107/CEE (a 5-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului referitoare la armonizarea dispoziţiilor legislative, reglementative şi administrative ale Statelor membre privind protecţia sănătăţii lucrătorilor expuşi la monomerul clorurii de vinil Directiva Consiliului din 25.06.91 referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru lucrători cu contract de muncă pe perioadă determinată sau interimari Directiva Consiliului din 31.05.92 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru promovarea unei mai bune asistenţe medicale la bordul navelor Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare la anumite aspecte privind organizarea timpului de lucru Directiva Consiliului din 22.06.94 referitoare la protecţia tinerilor în muncă

98/24/CE

1999/92/CE

2003/10/CE

80/1107/CEE 82/605/CEE

83/477/CEE

86/188/CEE 88/364/CEE

91/322/CEE

78/610/CEE 91/383/CEE 92/29/CEE 93/104/CEE 94/33/CEE

8

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

CUPRINS 1. Notiuni generale 2. Securitatea si sanatatea în munca 3. Activitatea de prevenire si protectie 4. Organizarea activitatii de prevenire si protectie 5. Serviciul intern de prevenire si protectie 6. Serviciul extern de prevenire si protectie 7. Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă 8. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca 9. Lucratorii desemnati 10.Organizarea şi funcţionarea comitetului de securitateşi sănătate în muncă 11.Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca 12.Obligatii generale ale angajatorilor 13. Alte obligatii ale angajatorilor 14. Sarcinile si obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea în munca 15. Sarcinile si obligatiile conducatorului locului de munca 16. Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, 17. Echipamentul individual de protectie (EIP) 18. Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific 19. Evenimente, accidente, boli profesionale 20. Comunicarea şi cercetarea accidentelor de muncă 21. Raportarea, cercetarea si declararea bolilor profesionale 22. Electrosecuritatea 23. Metoda INCDPM de evaluare a riscurilor 24. Agenti chimici periculosi la locul de munca 25. Ghid cercetare evenimente 26. Sanctiuni legea 319/2006 27. Documente elaborate de serviciul de prevenire si protectie 28. Legislatie in domeniul ssm 29. Bibliografie

9

1. NOTIUNI GENERALE

Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii reprezintă obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă. Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecinţelor în cazul producerii accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale. Prevenirea trebuie să cuprindă toate situaţiile care afectează sau pot afecta integritatea sistemului de muncă şi continuitatea proceselor de muncă. Acţiunea preventivă cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice şi organizatorice cu efect pozitiv în rezultatul următoarei ecuaţii: Pericol/Risc + Imprejurări favorizante = Accident/Incident Aplicând acestei ecuaţii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot determina următoarele obiective de urmărit: eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinţelor potenţiale la sursă, - eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante în vederea scăderii probabilităţii de producere, - prevederea de măsuri şi mijloace adecvate pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă. Aspecte privind stadiul actual al securităţii şi sănătăţii în muncă Activitatea de protecţie a muncii în România are o istorie de peste 100 de ani şi a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea industrială care, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, a atras după sine primele manifestări ale acestei activităţi. Anul 1874 consemnează apariţia şi intrarea în vigoare a unei legi ce reglementează aspecte de sănătate în muncă, “Legea sanitară”, iar în 1894 intră în vigoare “Regulamentul pentru industriile insalubre” care poate fi considerat primul act normativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă deoarece cuprindea dispoziţii obligatorii privind munca femeilor şi tinerilor, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
10

O activitate susţinută de aplicare a măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale s-a desfăşurat între anii 1920 şi 1940 de către “Serviciul de Igienă Industrială”, organism care a funcţionat în cadrul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. După cel de al doilea război mondial s-a înfiinţat un sistem guvernamental de instituţii cu atribuţii exprese în domeniu: în 1949 s-a înfiinţat Consiliul pentru Protecţia Muncii, din subordinea Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale, organism care cuprindea reprezentanţi ai Confederaţiei Generale a Muncii, ai Consiliului de Stat al Planificării, ai Ministerului Invăţământului şi responsabili cu protecţia muncii. Un moment remarcabil îl constituie adoptarea în 1965 a “Legii nr. 5/1965 cu privire la protecţia muncii” care a reuşit, într-o anumită măsură ca, prin efectele ei, să se apropie în etapa respectivă de standardele europene în materie, să contureze cadrul organizatoric şi legislativ necesar derulării activităţii de producţie în condiţii de securitate şi sănătate în muncă. Ulterior, în 1966, a luat fiinţă un organism independent al statului, Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii, cu o structură organizatorică pe două niveluri: central şi teritorial, care a manifestat preocupări deosebite pentru pregătirea specialiştilor în acest domeniu. După decembrie 1989, transformările intervenite în viaţa economică şi socială a României şi tranziţia spre o economie de piaţă au determinat apariţia unor probleme noi, ca de exemplu: creşterea rapidă a numărului de agenţi economici, apariţia sectorului privat, creşterea şomajului, intensificarea fenomenului de eludare a legilor, creşterea rolului partenerilor sociali (patronate, sindicate) ce au impus modificarea structurii şi conţinutului legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă. Astfel, încă din anul 1990 s-au întreprins măsuri pentru revizuirea reglementărilor din domeniul protecţiei muncii pentru a crea un nou sistem legislativ al cărui principiu fundamental să fie armonizarea cu prevederile directivelor Uniunii Europene, cu cele ale convenţiilor si recomandărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Tot în anul 1990 a fost reproiectată structura organizatorică şi funcţională a instituţiei protecţiei muncii, aceasta fiind integrată în cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Ca urmare a ratificării, la 5.04.1993, a Acordului European, care instituia o asociere între România şi U.E. în vederea acceptării ulterioare a ţării noastre ca membru cu drepturi depline , s-a început un proces lung de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea comunitară.
11

Normele Generale de Protecţie a Muncii şi normele specifice de securitate a muncii. angajatorii vor trebui să respecte noi cerinţe de securitate şi sănătate ale lucrătorilor. Legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă este o componentă a sistemului naţional de reglementări. iar Codul Muncii cuprinde prevederi care se referă la protecţia vieţii şi a sănătăţii lucrătorilor. Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) în Legea nr. Noul sistem de reglementări transpune integral prevederile directivelor europene din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. afirmând dreptul la protecţie socială. republicată.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă. O mare parte dintre acestea au fost transpuse recent în legislaţia română. cadrul de înfiinţare şi organizare a activităţii în domeniu şi asigură respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. determinând modificări importante ale modului de abordare a problematicii prevenirii la nivel de întreprindere. pe o perioadă de 10 ani. Normele metodologice de aplicare ale acestei legi. a fost integral abrogat prin adoptarea Legii nr. format din Legea nr. precum şi o serie de măsuri care vizau îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă. după cum este evidenţiat în tabelul de mai jos: 12 . face referire şi la măsurile de securitate şi igienă a muncii. Astfel.90/1996. preocupările privind asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos s-au concretizat în cuprinderea în acquis-ul comunitar a unui mare număr de directive europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. care au ca obiectiv principal îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă. au reglementat. ale cărei prevederi au intrat în vigoare la 01 octombrie 2006.90/1996 a Protecţiei Muncii. Sistemul piramidal de reglementări. cadrul organizatoric al protecţiei muncii şi atribuţiile organismelor statului privind coordonarea şi controlul acestei activităţi. armonizate cu cele de la nivel european. Caracteristica ei fundamentală este aceea că se află într-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene în domeniu. şi în Normele Generale de Protecţie a Muncii au fost preluate principiile prevenirii. Legea 90/1996 şi normele metodologice de aplicare a acesteia. Constituţia României.Reglementări legale La nivel european. care stabileşte responsabilităţile instituţiilor implicate.

1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotarare de Guvern nr. 493 din 12. 90/270/CEE 7.03. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest Hotarâre nr. fizici şi biologici în timpul lucrului cu privire la prescriptiile minime de securitate şi sănătate pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale la bordul navelor privind cerinţele minime de 13 Legislatia nationala Hotarare de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a EIP la locul de muncă Hotărârea de Guvern nr. 1051/9.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarârea nr.2006 .LISTA TRANSPUNERII DIRECTIVELOR EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANA Nr crt 1. 4. 90/394/CEE 8. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă HOTARARE nr. 92/29/CEE 1 92/57/CEE Hotarârea nr. 90/269/CEE 6. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2. 300/02. 86/188/CEE 3. în special de afecţiuni dorsolombare Hotarârea nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă Hotarârea nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotarârea nr.04. 89/654/CEE 89/656/CEE 5.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători.08. Directive 83/477/CEE Continut Privind protectia impotriva riscurilor de imbolnăvire si prevenirea acestor riscuri provocate de expunerea la azbest la locul de muncă privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor determinate de expunerea la zgomot în timpul lucrului privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca referitoare la prescriptii minime de securitate si sanatate pentru utilizarea echipamentului individual de protectie de catre muncitori la lucru privind prescripţiile minime de sănătate şi securitate pentru manipularea manuală a maselor implicând pentru lucrători riscuri în special de afecţiuni ale spatelui privind prescripţiile minime de securitate si sănătate referitoare la activitatea desfaşurată prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locul de muncă privind stabilirea valorilor limită de expunere profesionala cu caracter orientativ in aplicarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi chimici. 91/322/CEE 9.

1049 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran Hotarârea nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive Hotarârea nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarârea nr. 92/104/CEE 1 4. 493 din 12. 1 5. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii Hotarâre nr. 93/103/CE securitate şi sănătate care se aplică pe şantierele temporare sau mobile cu privire la prescriptiile minime de semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca cu privire la prescriptiile minime vizand ameliorarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industriile extractive prin foraj privind prescriptiile minime pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile extractive de suprafata sau subteran (minerit) privind prescripţiile minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit cu privire la securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de agenţii chimici la locul de muncă privind prescripţiile minime pentru ameliorarea protecţiei securităţii şi sănătăţii muncitorilor susceptibili a fi expuşi riscului datorat atmosferelor potential explozive privind protecţia lucrătorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă privind prescripţiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (vibratii) privind prescripţiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (zgomot) referitor la cerintele minime de securitate si sanatate privind expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (câmpuri electromagnetice) 14 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotărârea de Guvern nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit HOTARARE nr.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă Hotarârea nr. 2004/40 . 1136 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 98/24/CE 1 6.1 1. 1 2. 1092 din 16/08/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă Hotarare de Guvern nr. 1999/92/CE 1 7. 2002/44/CE 1 9. 2003/10/CE 2 0. 1050 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj Hotarârea nr. 2000/54/CE 1 8.04. 92/58/CEE 92/91/CEE 1 3. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici Hotarârea nr. 971/26.07.

Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca.646 din 26 iulie 2006 si a intrat în vigoare incepand cu data de 01. Legea securitatii si sanatatii in munca. Legea de baza in domeniul securitatii si sanatatii in munca. integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.319 denumita Legea securitatii si sanatatii in munca Legea securitatii si sanatatii in munca a fost adoptata in data de 14 iulie 2006. publicata in Monitorul Oficial nr. instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor. apararea vietii.10. transpune Directiva Consiliului nr.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului. Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca. este Legea nr. In conformitate cu aceste reglementari. informarea. obligatia de a asigura securitatea si sanatatea. în toate aspectele referitoare la munca. nr.Conditiile în care se desfasoara procesele de munca. Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor. 15 .2006. volumul din ce în ce mai mare si complexitatea informatiilor necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor social-administrative pe baza noilor principii de cunoastere. protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor.319/2006. consultarea. participarea echilibrată potrivit legii. întelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii. precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii. prevenirea accidentelor si a îmbolnavirilor profesionale în rândul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si tehnicii. Legea securitatii si sanatatii in munca stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale. intensitatea efortului mental. Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli de prevenire si protectie aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. eliminarea factorilor de risc şi accidentare. complexitatea echipamentelor de munca.

armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vietii. dotarea locurilor de munca. lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor. cum ar fi forţele armate sau poliţia. protectia mediului înconjurator.aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala. . ACTIVITATEA DE PREVENIRE SI PROTECTIE 16 . . atât publice. vor cuprinde clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă.eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala existenti în sistemul de munca (executant . 2. exploatarea în conditii de siguranta a echipamentelor de munca în scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale.mijloace de productie . Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplică angajatorilor. inundaţii şi pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă. cât şi private. în vederea efectuării de lucrări cu personal român pe teritoriul altor ţări. consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora.Convenţiile internaţionale şi contractele bilaterale încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini.mediul de munca). Fac excepţie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile în care particularităţile inerente ale anumitor activităţi specifice din serviciile publice. asigurarea vietii. precum şi cazurile de dezastre. SECURITATEA SI SANATATEA ÎN MUNCA Obiectivele securitatii si sanatatii . Legea securitatii si sanatatii in munca se aplică în toate sectoarele de activitate. securitatii si sanatatii angajatilor.constientizarea lucratorilor în cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si sanatate a muncii în amenajarea. informarea. . vin în contradicţie cu legea securitatii si sanatatii in munca. 3.sarcina de munca .

. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca.obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor. mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru. tinând seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/întreprinderii. 9 alin. c) prin înfiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie. .Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca. în conditiile art.obligatiile lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu vor afecta principiul responsabilitatii angajatorului. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca. 2. Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute mai sus în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele: 1. sarcina de munca. La nivelul angajatorului activitatea de prevenire si protectie se organizeaza având la baza principiile: . d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie. .asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii.combaterea riscurilor la sursa. a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege: b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie. în toate aspectele referitoare la munca. revine angajatorului. în urmatoarele moduri: a) prin asumarea de catre angajator. Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator. precum si ale locurilor de munca/posturilor de 17 . . (4) din Legea 319/2006. respectiv executant. indiferent de natura sau durata contractului de munca etc.evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. 3. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie. .evitarea riscurilor.

15. ce revin lucratorilor. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. avertizare. 5. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii si/sau unitatii.lucru. semnalizare 18 . 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca. 13. 12. 11. necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic. 4. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire. 319/2006 si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui. stabilite prin fisa postului. a aparaturii de masura si control. precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 319/2006. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 9. evidenta posturilor de lucru care. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare. stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca. întocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. propunerea atributiilor si raspunderilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. la recomandarea medicului de medicina muncii. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate în munca. 7. corespunzator functiilor exercitate. stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 14. care se consemneaza în fisa postului. pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor. 8. 16. 10. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie. cu aprobarea angajatorului. asigurarea întocmirii planului de actiune în caz de pericol grav si iminent. precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor în mediul de munca. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute în planul de prevenire si protectie. conform prevederilor art. asigurarea informarii si instruirii lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica. 6.

urmarirea întretinerii. în conformitate cu prevederile art. 19. 12 alin. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor. d) din Legea nr. zgomot si santiere temporare si mobile. 319/2006. 27. 319/2006. manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a înlocuirii lor la termenele stabilite. 20.de urgenta. . 23. asupra deficientelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.048/2006. întocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. vibratii. 22. serviciile externe de prevenire si protectie. 319/2006. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori. precum si în celelalte situatii prevazute de Hotarârea Guvernului nr. 21. medicul de medicina muncii. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din întreprindere si întocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie. b) din LEGEA nr. în situatia în care mai multi angajatori îsi desfasoara activitatea în 19 . încercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente. informarea angajatorului. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si. inclusiv cele referitoare la azbest. 1. 1. în scris. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. în vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie. (1) lit. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca. 26. 24. daca este cazul. 18. 1. întocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotarârile Guvernului emise în temeiul art. 17. conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. (1) lit. cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. precum si a sistemelor de siguranta. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. conform prevederilor din Hotarârea Guvernului nr. 319/2006: 25. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din întreprindere si/sau unitate. 51 alin. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr.

47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. urmarirea actualizarii planului de avertizare. 30. daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori. 20-22 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. În cazul întreprinderilor cu pâna la 9 lucratori inclusiv angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. pe criteriul îndeplinirii atributiilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 23-27. 28. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori. 20 . conform prevederilor art. inclusiv la cele încheiate cu angajatori straini. 29. corespunzatoare cel putin nivelului de baza. conform prevederilor art. 319/2006: b) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate. 319/2006. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. c) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea în munca la încheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori. din aceeasi norma . 319/2006. întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati. conform prevederilor art. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr.acelasi loc de munca. 31. si/sau sa apeleze la servicii externe. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIE I. a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare. 4.

În situatia în care sunt îndeplinite conditiile de mai sus. daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. În cazul întreprinderilor care au între 10 si 49 de lucratori inclusiv. care desfasoara activitati dintre cele prevazute în anexa nr. II. 20-22. respectiv deces sau invaliditate. 21 . pentru activitatile pe care nu le realizeaza angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. 319/2006. În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor între 50 si 149 de lucratori. angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul întreprinderii. 319/2006. d) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza. 5. sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie. c) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate. conform prevederilor art. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori. dar angajatorul nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie. conform prevederilor art. angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor prevazute mai sus. III. În situatia în care sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. dar angajatorul. ireversibile. conform prevederilor art. 2327. 319/2006. b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 319/2006 si/sau sa apeleze la servicii externe. lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie.

dupa caz. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 5. si. În cazul în care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. Serviciul intern de prevenire şi protecţie trebuie să aibă la dispoziţie resursele materiale şi umane necesare pentru îndeplinirea activităţilor de prevenire şi protecţie desfăşurate în întreprindere. Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului. Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior. SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior. alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare.În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 150 de lucratori. Angajatorul va consemna în regulamentul intern sau în regulamentul de organizare şi funcţionare activităţile de prevenire şi protecţie pentru efectuarea cărora serviciul intern de prevenire şi protecţie are capacitate şi mijloace adecvate. 22 . angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire si protectie. Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza în subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta.

serviciul de prevenire şi protecţie trebuie să fie organizat astfel încât să se asigure în mod corespunzător desfăşurarea activităţilor specifice. 6. Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca 23 . (3) lit. activitatile de prevenire si protectie în domeniu. dacă dispune de personal cu capacitate profesională şi de mijloace materiale adecvate. Angajatorul apeleaza la serviciile externe. si. Când angajatorul îşi desfăşoară activitatea în mai multe puncte de lucru. Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior. alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. dupa caz. d) din Legea 319/2006 Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte: a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea. b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. pe baza de contract. SERVICIUL EXTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul extern de prevenire si protectie este o prestare de servicii care asigura. acestea vor acţiona coordonat pentru asigurarea eficienţei activităţii. 18 alin. conform prevederilor art. În situaţia în care activitatea de prevenire şi protecţie este asigurată prin mai multe servicii interne.Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire şi protecţie în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii. Serviciul intern de prevenire şi protecţie poate să asigure şi supravegherea medicală. Angajatorul trebuie să asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire şi protecţie să poată desfăşura activităţile specifice. 319/2006. cu respectarea prevederilor art. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii.

AUTORIZAREA A FUNCŢIONĂRII DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale. În cazul în care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana. angajatorii au obligaţia să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. 7. aceasta trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. persoanele fizice. Cererea va fi însoţită de următoarele acte: 24 .corespunzatoare nivelului superior. potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice. conform prevederilor art. precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice.la Normele Metodologice. înregistrarea fiscală a acestora. Asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă se face pentru activităţile care se desfăşoară la sediul social. asociaţiile familiale şi persoanele juridice pentru care autorizarea funcţionării. În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. inclusiv din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. la sediile secundare sau în afara acestora. se efectuează în temeiul Legii nr. 1. conform prevederilor art. angajatorul are obligaţia să depună la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea o cerere. Nu se autorizează. cu modificările şi completările ulterioare. înainte de începerea oricărei activităţi. completată în două exemplare semnate în original de către angajator. asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice. conform modelului prevăzut în anexa nr. 319/2006. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice. 319/2006.

IMPORTANT: (1)În cazul în care în cadrul controalelor se constată abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. (2)Inspectoratul teritorial de muncă menţionează sistarea activităţii prevăzute la alin. (3).a)copii de pe actele de înfiinţare. precum şi declaraţia pe propria răspundere. inspectorul de muncă sistează activitatea şi propune inspectoratului teritorial de muncă înscrierea menţiunii în certificatul constatator. angajatorul poate relua activitatea numai după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii şi a obţinut autorizarea conform Normelor Metodologice. b)verifică actele depuse în susţinerea acestora. b)declaraţia pe propria răspundere. 4 la Normele Metodologice. Certificatul constatator. 25 . e)asigură arhivarea documentaţiei în baza căreia s-au emis certificatele constatatoare. emis în baza declaraţiei pe propria răspundere. din care rezultă că pentru activităţile declarate sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. (5)Inspectoratul teritorial de muncă va menţiona în certificatul constatator data reluării activităţii. Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucrătoare. în original.. (3)În situaţia prevăzută mai sus. 3 la Normele Metodologice.. d)asigură evidenţa certificatelor constatatoare eliberate. (1) în certificatul constatator. inspectoratele teritoriale de muncă procedează după cum urmează: a)înregistrează cererile de autorizare a funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. conform modelului prezentat în anexa nr. conform modelului prezentat în anexa nr. dă dreptul angajatorilor să desfăşoare activităţile pentru care au obţinut certificatul. (4)În situaţia prevăzută la alin. cererea va fi însoţită de certificatul constatator eliberat iniţial. 2. conform modelului prezentat în anexa nr. calculat de la data înregistrării cererii. c)completează şi emit certificatul constatator. În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.

sunt urmatoarele: a) nivel de baza.8. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu sunt: a) studii în învatamântul postliceal în profil tehnic. b) nivel mediu. CERINTELE MINIME DE PREGATIRE ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Nivelurile de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. cu o durata de cel putin 40 de ore. 26 . Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului de baza sunt: a) studii în învatamântul liceal filiera teoretica în profil real sau filiera tehnologica în profil tehnic. c) nivel superior. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. cu o durata de cel putin 80 de ore. necesare pentru dobândirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie.

Angajatorul va stabili numărul de lucrători desemnaţi în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii. lucratorul desemnat trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu. republicata. Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie. inclusiv cu capital străin. 375/2002. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. Cursurile în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 10. cu modificarile si completarile ulterioare. LUCRATORII DESEMNATI Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului. 9. cu o durata de cel putin 80 de ore. c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 de ore. care desfăşoară activităţi pe teritoriul României. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COMITETULUI DE SECURITATEŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Organizarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior sunt: a) studii superioare tehnice. 18-27 din Ordonanta Guvernului nr. prevazute mai sus se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati conform prevederilor art. 27 .

000 de lucrători .000 de lucrători . Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar. În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial. f)de la 3. şi angajator sau reprezentantul său legal şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor şi medicul de medicina muncii. cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor Componenta comitetului de securitate si sanatate in munca Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.6 reprezentanţi. În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători. respectiv cu o durată mai mare de 3 luni. atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă revin reprezentanţilor lucrătorilor. c)de la 501 la 1.2 reprezentanţi. b)de la 101 la 500 de lucrători . pe de o parte. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă vor fi desemnaţi de către lucrători dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.7 reprezentanţi.001 la 2. Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protecţie este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă.8 reprezentanţi. e)de la 2. după cum urmează: a)de la 50 la 100 de lucrători .001 la 3. pe de altă parte. se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă.4 reprezentanţi. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetul de securitate şi sănătate în muncă vor fi aleşi pe o perioadă de 2 ani. d)de la 1.000 de lucrători .3 reprezentanţi. g)peste 4.000 de lucrători .000 de lucrători . Angajatorul sau reprezentantul său legal este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă.5 reprezentanţi.001 la 4. numărul acestora se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare şi funcţionare. 28 .Inspectorul de muncă poate impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă în unităţile cu un număr mai mic de 50 de lucrători în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate.

cu cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului. serviciului extern de protecţie şi prevenire. c) 10 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 300 şi 499 de lucrători. (3)Instruirea necesară exercitării rolului de membru în comitetul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru şi pe cheltuiala unităţii. Funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă funcţionează în baza regulamentului de funcţionare propriu. şi este transmisă membrilor comitetului de securitate şi sănătate în muncă.499 de lucrători. IMPORTANT: (1)Angajatorul are obligaţia să acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă timpul necesar exercitării atribuţiilor specifice. e) 20 de ore pe lună în unităţile având un efectiv de 1. Membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă se nominalizează prin decizie scrisă a preşedintelui acestuia. Angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar. iar componenţa comitetului va fi adusă la cunoştinţă tuturor lucrătorilor.500 de lucrători şi peste. d) 15 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 500 şi 1. inspectoratului teritorial de muncă şi. 29 . b) 5 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 100 şi 299 de lucrători. cu consultarea reprezentanţilor lucrătorilor.Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă va fi stabilită prin contractul colectiv de muncă. (2)Timpul alocat acestei activităţi va fi considerat timp de muncă şi va fi de cel puţin: a) 2 ore pe lună în unităţile având un efectiv de până la 99 de lucrători. reprezentanţii acestora: pot fi invitaţi să participe si inspectori de muncă. La întrunirile comitetului de securitate şi sănătate în muncă vor fi convocaţi să participe lucrătorii desemnaţi. regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare. dacă este cazul. reprezentanţii serviciului intern de prevenire şi protecţie şi. în cazul în care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire şi protecţie. Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar.

înlocuirea acestuia. Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă Pentru realizarea informării. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal întrunit dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. La fiecare întrunire secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă încheie un proces-verbal care va fi semnat de către toţi membrii comitetului. d)analizează alegerea. conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare. f)propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă. a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. 17 şi 18 din lege. în conformitate cu art. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă convine cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi. ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice. consultării şi participării lucrătorilor. întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă. indicând locul. precum şi menţinerea sau. dacă este cazul. o copie a procesului-verbal încheiat. 16. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă transmite inspectoratului teritorial de muncă. data şi ora stabilite. 30 . şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe. e)analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie. lucrătorilor. b)urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie. cumpărarea. în termen de 10 zile de la data întrunirii. inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă va afişa la loc vizibil copii ale procesului-verbal încheiat. comitetul de securitate şi sănătate în muncă are cel puţin următoarele atribuţii: a)analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie. c)analizează introducerea de noi tehnologii. alegerea echipamentelor.Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă convoacă în scris membrii comitetului cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii. luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii.

h)urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă. b. k)efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute. j)analizează cauzele producerii accidentelor de muncă. Angajatorul trebuie să transmită raportul prevăzut la alin. Obligaţiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă Angajatorul trebuie să furnizeze comitetului de securitate şi sănătate în muncă toate informaţiile necesare. Angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate şi sănătate în muncă cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate.g)analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern. comitetului de securitate şi sănătate în muncă un raport scris care va cuprinde situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. Angajatorul trebuie să supună analizei comitetului de securitate şi sănătate în muncă documentaţia referitoare la caracteristicile echipamentelor de muncă. prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an. precum şi pr opunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor. acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat. măsurile de prevenire şi 31 . e. în termen de 10 zile. îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării. în vederea selecţionării echipamentelor optime. i)analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. c. (1). inspectoratului teritorial de muncă. cel puţin o dată pe an. ale echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie. măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari. Angajatorul trebuie să prezinte. cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. d. l)dezbate raportul scris. precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor. pentru ca membrii acestuia să îşi poată da avizul în cunoştinţă de cauză. avizat de membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă. a. la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienţa acestora în anul încheiat.

studiul de caz. 11. serviciului intern sau extern de prevenire şi protecţie. Angajatorul comunică comitetului de securitate şi sănătate în muncă punctul său de vedere sau. b) instruirea la locul de munca. de prevenire şi stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor. al medicului de medicina muncii. INSTRUIREA LUCRATORILOR ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Instruirea în domeniul securitatii si sanatatii în munca are ca scop însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate în munca. vizionări de filme.testare. cât şi la nivel de loc de muncă şi tipuri de posturi de lucru. Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca la nivelul întreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza în timpul programului de lucru si este considerata timp de munca. Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-generala. cum ar fi: expunerea.protecţie atât la nivel de unitate. 32 . dacă este cazul. pe meserii sau activităţi. La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite mijloace. diapozitive. demonstraţia. f. Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate. c) instruirea periodica. instruire asistată de calculator. proiecţii. măsurile de prim ajutor. Angajatorul trebuie să dispună de un program de instruire . metode şi tehnici de instruire. asupra plângerilor lucrătorilor privind condiţiile de muncă şi modul în care serviciul intern sau extern de prevenire şi protecţie îşi îndeplineşte atribuţiile.

angajatorul stabileşte. angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective. 33 . 12la Normele Metodologice. care desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator. b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare. din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau. cu indicarea materialului predat. reguli privind instruirea şi însoţirea acestora în întreprindere şi/sau unitate. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii. conform modelului prezentat în anexa nr. imediat după verificarea instruirii. d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou. După efectuarea instruirii. INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA Instruirea introductiv-generala se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului. completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare.Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală. în cazul vizitatorilor. 11. conform modelului prezentat în anexa nr. în general si se va în fişa de instruire colectivă. fără a se întocmi fişă de instructaj. riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini. de către conducătorul grupului. Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în muncă vor fi însoţiţi de către un reprezentant desemnat de către angajator. a duratei şi datei instruirii. fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare. 5 lit. Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. a) din LegeA 319/2006.

în principal. sau b) lucratorul desemnat.Atat persoana juridica cat si lucratorii pot fi sanctionati contraventional sau penal in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire. Lucrătorii nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală. Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane. Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator. aceasta nu va fi mai mica de 8 ore. b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate în munca: . precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii. Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductivgenerale.Instruirea introductiv-generala se face de catre: a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune. în general. .Nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca se poate datora necunoasterii acestei legislatii sau nerespectarii cu buna stiinta. sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie. 34 . Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activităţi şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. sau d) serviciul extern de prevenire si protectie. urmatoarele probleme: a) legislatia de securitate si sanatate în munca. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste.

.inchisoare intre 3 luni si 3 ani.Inchisoare sau amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor savarsite.pierderea unor sume importante din salariul cuvenit pe perioada de intrerupere a perioadei de munca.In cadrul societatii la propunerea persoanei desemnate cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sau a sefului ierarhic superior in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca se pot aplica sanctiuni stabilite de societate prin Regulament Intern. .VIII-Infractiuni si cap.suferinta de pe urma unui potential accident ce poate avea urmari grave (deces.Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea cea mai grava consecinta. . c) riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice unitatii: In activitatea societatii factorii de risc cei mai frecventi sunt : 35 .IX-Contraventii. astfel: .319/2006 cap. .000 lei.Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea consecinte imprevizibile atat pentru angajator cat si pentru angajat. dupa cum urmeaza: Pentru angajator: ..000– 10. .amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptei. .judecarea in instanta a unor potentiale procese cauzate de nerespectarea legislatiei cu urmarile cuvenite conform codului penal civil. Pentru ambele parti: . invaliditate) atat pentru accidentat cat si pentru familie. aceea de producere a unui accident .soldat cu pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca sau deces.amenzi contraventionale intre 5. Pentru angajat: .Amenzile contraventionale sau penale se pot aplica de catre inspectorii de munca sau de catre organele procuraturii in conformitate cu Legea nr.

efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca: - stationarea in zone periculoase .omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa . alimentarea sau oprirea de curent electric cadere la acelasi nivel sau de la inaltime. utilizarea gresita a mijloacelor de protectie desi executantul a fost instruit.suprafete periculoase (intepatoare. taioase) 36 . b) Omisiuni pot fi: .operatii de lucru gresite .organe de masini in miscare neprotejate .solicitarea lucratorului peste posibilitatile acestuia Factori de risc care depind de mijloacele de productie : a) Factori de risc mecanic .operatii de lucru fortate . b) omisiuni in efectuarea sarcinii de munca.neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare - Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa lucratorului : . intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca.Factori de risc care depind de executant prin: a) actiuni gresite. - .ritm mare de lucru . manevre gresite.efortul prea mare al personalului . a) Actiuni gresite pot fi: - executarea defectuoasa de operatii: comenzi.

practicabile si curate. • Caile de acces.libere .instruirea lucratorilor si verificarea insusirii cunostintelor de catre acestia .umiditatea ridicata a aerului Pentru diminuarea acestor riscuri in cadrul societatii se iau urmatoarele masuri: . c) Factori de risc termic: .b) Factori de risc electric: .cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca de catre lucratorii societatii (conducatori si executanti) .organizarea primului ajutor.temperatura ridicata a aerului .dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor de munca si verificarea periodica a acestora din punct de vedere ethnic .de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta .sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului. stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor: • Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati.dotarea cu echipament de protectie a lucratorilor .in orice anotimp . 37 . Factori de risc care depind de mediul de munca : .atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate in functiune si neprotejate.atingerea directa a obiectelor sau suprafetelor cu temperatura ridicata. d) masuri la nivelul întreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor.realizarea unei semnalizari de securitate la locurile de munca - verificarea medicala a lucratorilor in vederea asigurarii starii de sanatate corespunzatoare sarcinii de munca .

protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri. -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate .gaze toxice. .evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei . .• Este interzisa blocarea cailor de acces .alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente. -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu . are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri : . 38 . • Caile de acces .) .etc. . • Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii .existenta unor eventuale surse de incendiu .asfixieri cu fum.verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu.la inceperea si terminarea programului .gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje. . -sa verifice . .anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica .de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile. -sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat . .)prin manevrare manuala .etc. • Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului.conform reglementarilor in vigoare.de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie. .actionarea imediata asupra focarului cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor din dotare(stingatoare portabile.anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii).asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor .carosabile.hidranti.

inclusiv la schimbarea locului de munca în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate. precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca. Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca. sau c)un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie. post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Instruirea la locul de muncă va cuprinde: 39 . Instruirea la locul de munca se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. împreună cu: a)angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. 5 lit. Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca. d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. în grupe de maximum 20 de persoane. sau d)serviciul extern de prevenire şi protecţie. b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator.INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate în munca. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă. sau b)lucrătorul desemnat. c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. a) din LegeA 319/2006. Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă.

pornirea echipamentelor de munca . .deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin alunecare. Sarcina de munca : a) continutul necorespunzator al sarcinii de munca : . manevre. .mediul de munca. .Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice profilului activitatii societatii noastre sunt urmatoarele : A. impiedicare sau dezechilibrare .mijloacele de productie .executant.sarcina de munca. c) omisiuni : . .alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric) .neutilizarea mijloacelor de protectie(aparatorile si dispozitivele de protectie ale echipamentelor de munca) B.operatii care depasesc capacitatea de pregatire a lucratorului . reglaje) b) efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca : . pozitionari.Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala pot fi cauzate de una sau mai multe din componentele sistemului de munca si anume : .procedee gresite in solutionarea unei operatii . .informaţii privind riscurile de accidentare şi profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru: a.succesiunea gresita a unor operatii 40 . îmbolnăvire . . Executant : a) executarea defectuoasa de operatii (comenzi. fixari. .

Mijloace de productie : Factori de risc mecanic : . 41 .deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului .de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator).deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.manipulate in procesul de munca.) Factori de risc electric : - curentul electric prin :atingere directa si atingere indirecta Factori de risc termic : .pozitii de lucru vicioase datorate particularitatii procesului de munca si anume pozitia ortostatica c) solicitare psihica : . măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor.deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca.b) solicitare fizica .lucrul cu banii C. c.suprafete sau contururi periculoase (intepatoare si taioase ale cuterelor.a celor din jur.obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei . stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit .temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor b. Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul .accesoriilor din sticla-abajururi.etc. prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru. -el este colegul de munca al victimei. In toate cazurile . Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori .

pe baza unei examinari rapide. Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului .in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea .eficace si rapid in luarea unor masuri. -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate. -sa actioneze energic.sa analizeze fiecare caz in parte .interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei.pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer. In cazul in care victima prezinta mai multe semne .ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului. -protejarea victimei.el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina. -anuntarea accidentului.In cazul producerii unui accident . -sa-si pastreze calmul . 42 .salvatorul va efectua triajul acestora .salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor . Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana . -ce s-a intamplat . -examinarea victimei.pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat. In cazul existentei mai multor victime . Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate . In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor.Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece .avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor. -acordarea primului ajutor.ei insisi.

-spalarea pielii din jur cu apa si sapun . Pana la sosirea echipei de specialitate. -ce tipuri de leziuni s-au produs .pozitia de siguranta etc.salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei .imobilizarea fracturilor. a pulsului. .restabilirea respiratiei si circulatiei. -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini .-cate victime sunt . . starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: .prezenta respiratiei. Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila . . -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei. -calmarea durerii . -prevenirea socului. . -cine face apelul.starea pansamentelor.rivanol . 43 .oprirea hemoragiilor. -prevenirea infectiei . -dezinfectarea ranii cu cloramina.de la margine spre pielea sanatoasa . PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei .

ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric . -desfacerea hainelor la gat. -transportarea de urgenta la spital. -oprirea hemoragiei si pansarea ranii .antinevralgic). -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii. -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin. -verificarea respiratiei si a pulsului . FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur . -imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale .piept si zona abdominala . -anuntarea echipei medicale de interventie. ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului . -transportarea de urgenta la spital.cand arsura este extinsa. -administrarea de apa minerala sau ceai. -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa . 44 . -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate . -aplicarea unor comprese sterile .-acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei.

d. -se slabeste stransoarea hainelor la gat.piept si talie .nr. 45 .LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira .in special de afectiuni dorsolombare -H.G. intervenţie.300/2006 privind cerintele minime de securitatea si sanatate pentru santierele temporare sau mobile e.Anexa 2 -H.G. instruirea la locul de muncă va include în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie.G. evacuare şi de prim ajutor. nr. -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele).membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm . a mijloacelor de alarmare.pe spate.G. nr. prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru: -H.1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare -H.1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca -H.G.nr.nr 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.G.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca -H.G.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori . -se aseaza victima in pozitia culcat.nr.cu capul mai jos.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca -H. nr.

b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii. INSTRUIREA PERIODICA Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent. Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri: a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie.Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de cate şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală. 46 . d) la executarea unor lucrări speciale. c) la reluarea activităţii după accident de muncă. inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate. care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor. în funcţie de condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni. confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător. şi nu va fi mai mare de 6 luni. Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.

g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru. sau c) un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire. împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. sau d) serviciul extern de protecţie şi prevenire. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. 47 . sau b) lucrătorul desemnat. Durata instruirii periodice in cazurile a)-g) de la paragraful anterior nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv.

e) adaptarea la progresul tehnic. In cazul în care un angajator apeleaza la servicii externe. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate.12. angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor. în special în ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca. d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii în munca. a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii. 48 . a metodelor de munca si de productie. b) prevenirea riscurilor profesionale. c) informarea si instruirea lucratorilor. OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca. În cadrul responsabilitatilor sale. acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale în acest domeniu. în vederea reducerii monotoniei muncii. alegerea echipamentelor de munca. Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile de prevenire si protectie pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor. c) combaterea riscurilor la sursa. d) adaptarea muncii la om.

luând în considerare natura activitatilor. angajatorii acestora au urmatoarele obligatii: 3 500-7 000 a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea. de conditiile si mediul de munca. determinate de alegerea echipamentelor. masurile de prevenire. relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca. atunci când îi încredinteaza sarcini. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. c) sa ia în considerare capacitatile lucratorului în ceea ce priveste securitatea si sanatatea în munca. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile. 49 . a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca. sanatatea si igiena în munca. h) adoptarea. accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au însusit instructiunile adecvate. tinând seama de natura activitatilor din întreprindere si/sau unitate. atunci când în acelasi loc de munca îsi desfasoara activitatea lucratori din mai multe întreprinderi si/sau unitati.f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos. în mod prioritar. inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. organizarea muncii. b) ca. a) si daca este necesar. e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. în zonele cu risc ridicat si specific. conditiile de munca. angajatorul are obligatia: 3 500-7 000 a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora în ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor. ulterior evaluarii prevazute la lit. precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure îmbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate în ansamblul activitatilor întreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice. a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala.

Daca în întreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent. 3 500-7 000 Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea îndeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege. Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a riscurilor profesionale. atributii privind securitatea si sanatatea în munca si. 50 . în principal. angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe. c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie în numar suficient. pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie. În cazul în care angajatorul apeleaza la serviciile externe. pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere si/sau unitate. cel mult. obligatii financiare pentru lucratori.c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale. b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate. Masurile privind securitatea. atributii complementare. în nici o situatie. Lucratorii desemnati trebuie sa aiba. precum si de distributia acestora în cadrul întreprinderii si/sau unitatii se impune ca: 3 000-6 000 a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate. sanatatea si igiena în munca nu trebuie sa comporte. acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile specifice. În toate cazurile. luând în considerare natura activitatilor. denumiti în continuare lucratori desemnati.b) sa îsi coordoneze actiunile în vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale. d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale. 3 500-7 000 Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori. tinând seama de marimea întreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii.

din interiorul sau din exteriorul întreprinderii si/sau unitatii. daca are capacitatea necesara în domeniu. ALTE OBLIGATII ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa realizeze si sa fie în posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea în munca. rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai. pentru autoritatile competente si în conformitate cu reglementarile legale. a accidentelor usoare. trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori. 4 000-8 000 b) sa întocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice. In cazul micro-întreprinderilor si al întreprinderilor mici. de un serviciu sau de servicii distincte. ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru. dupa caz. precum si a accidentelor de munca. precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor. asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat. prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de îmbolnavire profesionala a lucratorilor. 2 000-4 000 d) sa elaboreze. angajatorul îsi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege. 5 000-10 000 51 . pe care sa îl aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii. înainte de începerea oricarei activitati. 2 000-4 000 În vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate în munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale. inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice. 13. în care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite. a incidentelor periculoase. precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie. conform prevederilor legale. din faza de cercetare. solutii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea si sanatatea în munca. 4 000 8 000 b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si. 4 000-8 000 c) sa tina evidenta accidentelor de munca. bazat pe evaluarea riscurilor. proiectare si executie a constructiilor.Prevenirea riscurilor. 5 000-10 000 c) sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca. a bolilor profesionale. organizatorice si de alta natura. sanitare. angajatorii au urmatoarele obligatii: a) sa adopte. a echipamentelor de munca.

4 000-8 000 g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor.8 000 m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca în timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor. în spiritul prezentei legi. cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. 4 000-8 000 f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea.d) sa stabileasca pentru lucratori. tinând seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate în esponsabilitatea lor. 4 000-8 000 e) sa elaboreze instructiuni proprii. a aparaturii de masura si control. 2 000-4 000 h) sa asigure informarea fiecarei persoane. prin lucratorii desemnati. 4 000-8 000 l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie. control-psihologic periodic. e). precum si a prevederilor legale în domeniul securitatii si sanatatii în munca. a testarii psihologice a aptitudinilor. retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate în desfasurarea proceselor tehnologice. precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare. anterior angajarii în munca. de catre toti lucratorii. 4 000-8 000 52 . precum si-a instalatiilor de captare. atributiile si raspunderile ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 4 000-8 000 n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca. a masurilor prevazute în planul de prevenire si de protectie stabilit. asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de . ulterior angajarii. (4) lit. pliante. prin propria competenta sau prin servicii externe. 4 000-8 000 j) sa angajeze numai persoane care. filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea în munca. 4 000-8 000 k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. dupa caz. 7 alin. munca. cum ar fi afise. corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si. lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor. pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca. 4 000 . la solicitarea inspectorului de munca. prin fisa postului. 3000-10 000 o) sa desemneze. în urma examenului medical si. dupa caz. corespunzator functiilor exercitate. 4 000-8 000 i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica.

obligatoriu si gratuit.p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. 3 000-6 000 Categoriile de materiale igienico-sanitare. persoanelor care lucreaza în conditii de munca ce impun acest lucru. 5 000-10 000 s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou. 3500-7 000 r) sa asigure echipamente individuale de protectie. de catre angajatori. se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. în afara de cazurile în care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane. 3500-7 000 Alimentatia de protectie se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajatori. precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora. în cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie. 5 000-10 000 q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. 3 000-6 000 53 . 3 000-6 000 Materialele igienico-sanitare se acorda.

14 SARCINILE SI OBLIGATIILE LUCRATORILOR PRIVIND SECURITATEA . în scopul realizării obiectivelor prevăzute mai sus. să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. În mod deosebit. . la modificarea. uneltelor. să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora b. aparaturii.I. atât timp cat este necesar. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. substanţele periculoase.S. SANATATEA ÎN MUNCA SI P. să nu procedeze la scoaterea din funcţiune. aparatura. f. în special ale maşinilor. să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. g. să utilizeze corect maşinile. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea. 54 e. precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie. lucrătorii au următoarele obligaţii: a. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. c. uneltele. să îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare. după utilizare. să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană. d. cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă. echipamentele de transport şi alte mijloace tehnice. şi să utilizeze corect aceste dispozitive. pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. instalaţiilor tehnice şi clădirilor. să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană.

in situatia ca lucratorul utilizeaza tehnica de calcul are obligatia de a respecta normele specifice pe aceasta linie. să respecte regulile instituite pe teritoriul societatii privind fumatul. n. la exerciţiile de stingere a incendiilor şi cele specifice şi locului de muncă . o. are obligatia de a respecta instructiunile proprii de securitatea muncii pentru soferi. technician. în caz de pericol iminent . folosirea aparatelor electrice de încălzire) . sef compartiment. q. j.) are obligatia de a face instruirea la locul de munca si cea periodica. să participe la instructajele de prevenire. i. r. in situatie ca lucratorul este sofer profesionist sau conduce ocazional masina proprietatea firmei. sef lucrare. angajatul este obligat să ia măsurile care se impun pentru protejarea propriei persoane sau a altor angajaţi k. sa aiba dovada medicala ca poate lucra la inaltime si/sau tensiune si sa foloseasca obligatoriu echipamentul de protectia muncii conform legii. 55 . dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa. sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata conducatorul locului de munca. atât timp cat este necesar. să cunoască şi să aplice normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor şi cele specifice la locurile de muncă . în domeniul sau de activitate. in situatia ca lucratorul este conducator de loc de munca (director directie. pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate. director divizie. sau a celorlalţi participanţi la procesul de muncă . p. responsabil lucrare. cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. coordonator proiect etc.h. inginer etc. sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si cercetare in domeniul securitatii si sanatatii muncii. să coopereze. să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă.) si lucreaza la inaltime sau sub joasa tensiune. in situatia ca lucratorul este personal de executie (muncitor. m. precum şi cele referitoare la executarea lucrărilor cu pericol de incendiu (sudură. s. trebuie sa fie autorizat conform normelor specifice pe aceasta linie. sef santier. asistat si ajutat de lucratorul desemnat cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca. în lipsa şefului ierarhic . l.

z. normativele sau normele interne de securitate si sanatatea in munca 56 . instruirea la locul de munca si instruirea periodica) si daca nu este admis la lucru de catre angajator. în vederea depistării şi înlăturării cauzelor de incendiu . toti lucratorii au obligatia si responsabilitatea de a respecta si aplica instructiunile.t. v. să cunoască funcţionarea şi să întreţină în bună stare de utilizare mijloacele de protecţie împotriva incendiilor din dotare . evacuarea oamenilor şi a bunurilor materiale. locurile de muncă. u. y. înlăturarea efectelor incendiilor sau ale calamităţilor naturale şi catastrofelor cu mijloace aflate la dispoziţie. daca nu are efectuate instruirile in domeniul securitatii si sanatatii in munca (instruirea introductiv generala. x. să controleze la începerea şi încheierea programului. adica sa aiba intocmita si semnata fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca. nici un angajat nu isi poate desfasura activitatea daca nu are dovada ca este apt medical pentru locul de munca la care este angajat. să participe la stingerea incendiilor. să fie în măsură să pună în funcţiune şi să mânuiască materialele şi mijloacele de stingere a incendiilor din dotare .

sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa. a echipamentului individual de protectie. instructiuni de folosire a acestuia si de securitate a muncii. . . .sa asigure însusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practice profesionale.15. iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise sugestive.sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective. pentru echipamentele de munca noi. . se vor elabora instructiuni proprii. . sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-a însusit cunostintele necesare de securitate a muncii. . 57 .în toate locurile de munca sa afiseze. in care scop: a) organizeaza procesul de productie si repartizeaza sarcinile de munca pe intreg personalul din subordine.sa întocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de munca. Conducatorii locurilor de munca asigura si raspund de luarea tuturor masurilor pentru ca echipamentele tehnice din dotare sa fie exploatate in conditii de deplina siguranta. precum si de conditiile concrete în care se desfasoara activitatea respectiva. în dreptul fiecarei echipament de munca. raspunzând de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la locurile de munca. SARCINILE SI OBLIGATIILE CONDUCATORULUI LOCULUI DE MUNCA Conducatorul locului de munca raspunde de respectarea si aplicarea legislatiei si a normelor de securitate a muncii având urmatoarele sarcini si obligatii: .sa anunte conducerea unitatii în legatura cu orice accident de munca. în functie de caracteristicile echipamentelor existente. privitor la circulatia si stationarea persoanelor în cadrul unitatii.sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie. în timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioara.

aerisire. umiditate) si materiale igienico-sanitare corespunzatoare. 58 . sefii de sectii sau compartimente sunt obligati sa participe nemijlocit la lichidarea urmarilor acestora. precum si intretinerea grupurilor sociale si a instalatiilor sanitare. utilajelor si masinilor incredintate. intreruperi sau avarii. de la inceperea pana la terminarea programului de lucru. cunoasterea si aplicarea normelor de securitate si sanatate in munca. g) controleaza zilnic starea echipamentelor tehnice. potrivit prevederilor documentatiilor tehnice. i) organizeaza instruirea personalului salariat cu privire la functionarea. j) organizeaza un numar eficient de posturi de prim ajutor si dotarea corespunzatoare a acestora cu materiale conform necesarului prescris de organele sanitare. temperatura. de prevenire si stingere a incendiilor si a normelor de interventie pentru prevenirea dereglarilor. microclimat. exploatare si intretinere a instalatiilor. a accidentelor tehnice si uzurii premature. la cercetarea cauzelor si stabilirea masurilor pentru repunerea in functiune a instalatiilor si la conducerea operatiilor pentru intrarea in regim normal de functionare. c) stabilesc masurile ce trebuie luate in caz de dereglari. h) asigura executarea reviziilor tehnice obligatorii si reparatiilor planificate ale echipamentelor tehnice. avariilor. e) elaboreaza programe de fabricatie care sa asigure functionarea instalatiilor la parametrii normali si in deplina securitate. k) asigura conditiile de munca (iluminat. raspunde de pregatirea instalatiei in vederea executarii reparatiilor si controleaza asigurarea tuturor masurilor de securitate a acesteia. f) controleaza si raspund ca la locurile de munca cu pericol de explozie si incendii.b) iau masuri pentru asigurarea fiecarui loc de munca cu instructiuni tehnice specifice privind exploatarea in conditii normale a echipamentelor tehnice . raspund pentru organizarea si desfasurarea activitatii de productie in deplina securitate si pentru realizarea integrala a masurilor privind buna functionare. exploatarea si intretinerea echipamentelor tehnice in conditii de siguranta. respectarea normelor de exploatare a acestora si a regimului de lucru. In caz de avarii sau alte accidente tehnice. Conducatorii locurilor de munca. personalul angajat sa utilizeze echipamentul de protectie specific acestor locuri. verifica modul cum acestea au fost insusite si se indeplinesc de intregul personal. d) asigura stabilirea si aducerea la cunostinta fiecarei persoane a atributiilor si raspunderilor ce-i revin la locul de munca.

dotarea locurilor de munca cu prescriptiile tehnice de exploatare necesare. b) d) insusirea de catre membrii formatiei de lucru a reglemetarilor privind ordinea si disciplina tehnologica si de munca. respectarea periodica a instruirilor si verificarea insusirii acestora de catre toti lucratorii. urmarirea realizarii lucrarilor de securitate si sanatate in munca si de prevenire a incendiilor. precum si a regulilor de manipulare. supravegherea executarii operatiilor pe intreg timpul desfasurarii lucrarilor. a regulilor de igiena a muncii si de prevenire si de stingere a incendiilor. prevenirea si eliminarea intreruperilor sau deficientelor in functionarea acestora. repartizarea lucrarilor/serviciilor pe fiecare echipa. sesizarea sefului ierahic pentru inlocuirea celor care lipsesc. a prescriptiilor de exploatare si intretinere a echipamentelor tehnice. e) instruirea salariatilor din subordine si supravegherea aplicarii stricte a prescriptiilor privind securitate si sanatate in munca. g) efectuarea la timp a operatiilor de intretinere. i) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. supravegherea si indrumarea fiecarui angajat in vederea insusirii cunostintelor si deprinderilor necesare executarii in bune conditii a sarcinilor de serviciu. si pe salariatii formatiei de lucru conform calificarii acestora. in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata sau accidentarea si altor persoane participante la procesul de munca. participarea la reviziile tehnice si reparatiile planificate. h) interzicerea participarii la lucru a celor care nu sunt apti sa indeplineasca sarcinile de serviciu. urmarirea efectuarii controlului medical stabilit personalului din subordine.In acest scop sunt obligati sa ia masuri pentru: a) respectarea riguroasa a tehnologiilor de fabricatie si a instructiunilor privind intretinerea echipamentelor tehnice . functionarea echipamentelor tehnice in conditii de deplina siguranta. f) asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de securitate a muncii si a utilizarii echipamentelor de protectie si de lucru prevazute de normele specifice fiecarui loc de munca. c) organizarea fiecarui loc de munca . transport si depozitare a materiilor prime si produselor. 59 .

obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei . -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate. In toate cazurile .de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator). Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit . Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea . -acordarea primului ajutor.deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului . PRIMUL-AJUTOR. -el este colegul de munca al victimei. -examinarea victimei. 60 .a celor din jur. Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate . STINGEREA INCENDIILOR. -protejarea victimei.16. Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori .deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei. EVACUAREA LUCRATORILOR Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul . In cazul producerii unui accident .salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor . -anuntarea accidentului.deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca.

a pulsului.sa analizeze fiecare caz in parte . starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: .in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului. In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor. Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului . -ce tipuri de leziuni s-au produs . In cazul in care victima prezinta mai multe semne . -cine face apelul.ei insisi.avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor. . .pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer. Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana .el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina.pe baza unei examinari rapide. -ce s-a intamplat .Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece . .eficace si rapid in luarea unor masuri. -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei.oprirea hemoragiilor. In cazul existentei mai multor victime .pozitia de siguranta etc. -cate victime sunt .salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei .restabilirea respiratiei si circulatiei. Pana la sosirea echipei de specialitate.prezenta respiratiei.pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat. .-sa-si pastreze calmul . 61 .ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului.salvatorul va efectua triajul acestora . -sa actioneze energic.starea pansamentelor.imobilizarea fracturilor.

62 .rivanol . -anuntarea echipei medicale de interventie. -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini . FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur . -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii. -acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. -spalarea pielii din jur cu apa si sapun . -imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale . -oprirea hemoragiei si pansarea ranii . -calmarea durerii . Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila . -prevenirea socului.de la margine spre pielea sanatoasa .PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei . ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric . -prevenirea infectiei . -dezinfectarea ranii cu cloramina.

pe baza instruirii şi cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie. LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira . -verificarea respiratiei si a pulsului . precum şi pentru înlăturarea efectelor distructive provocate în caz de incendii. -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa .piept si talie . -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate . să acţioneze eficient pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului .cand arsura este extinsa. evacuarea bunurilor materiale. -se slabeste stransoarea hainelor la gat.pe spate. -transportarea de urgenta la spital. explozii sau accidente tehnice. -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele).piept si zona abdominala . -transportarea de urgenta la spital. -se aseaza victima in pozitia culcat. -aplicarea unor comprese sterile . -administrarea de apa minerala sau ceai. -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin. Organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor la locul de muncă cuprinde: 63 .cu capul mai jos. evacuarea şi salvarea utilizatorilor construcţiei. Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă.antinevralgic).-desfacerea hainelor la gat. are ca scop asigurarea condiţiilor care să permită salariaţilor/persoanelor fizice ca.membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm .

c) întreruperea alimentării cu energie electrică. f) protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului: temperatură. 64 . gaze toxice. pe schimburi de lucru şi în afara programului. a stingătoarelor şi a altor aparate de stins incendii. b) stabilirea sistemelor. conform planurilor stabilite. acolo unde acesta este constituit. precizându-se numărul de mijloace tehnice care trebuie să existe la fiecare loc de muncă. anunţarea incendiului la forţele de intervenţie. a conducătorului locului de muncă. pe partea interioară a uşilor. iar în încăperi. după caz. fum. Planurile de evacuare se afişează pe fiecare nivel. g) verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea focare noi. în zilele de repaus şi sărbători legale. la echipamente şi utilaje tehnologice. acţionându-se pentru stingerea acestora. instalaţiilor şi a dispozitivelor de limitare a propagării şi de stingere a incendiilor. gaze şi fluide combustibile a consumatorilor şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de către persoanele anume desemnate. precum şi în afara programului de lucru. Intervenţia la locul de muncă presupune: a) alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace specifice. indiferent de numărul de locuri. c) pentru încăperile destinate cazării. astfel încât să poată fi cunoscute de către toate persoanele. b) pe încăperi. proprietarului/patronului/ administratorului. c) stabilirea componenţei echipelor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea persoanelor/bunurilor.a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare în caz de incendiu a personalului de la locul de muncă. după caz. Observatie: Pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute mai sus. precum şi la dispecerat. b) salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului. acţionarea lor manuală. pe căile de acces şi în locurile vizibile. d) acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor automate şi. Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente diferenţiate în funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se pot afla simultan în aceasta şi se întocmesc astfel: a) pe nivel. e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate în timpul intervenţiei. prin nominalizarea celor care trebuie să utilizeze sau să pună în funcţiune mijloacele tehnice din dotare de stingere şi de limitare a propagării arderii ori să efectueze manevre sau alte operaţiuni la instalaţiile utilitare şi. a serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă. precum şi a specialiştilor şi a altor forţe stabilite să participe la stingerea incendiilor. d) organizarea efectivă a intervenţiei. a mijloacelor de salvare şi de protecţie a personalului. dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane. dacă în ele se află cel puţin 50 de persoane. nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate.

periodic. Planuri de depozitare şi de evacuare se întocmesc şi pentru materialele şi bunurile combustibile care au o valoare financiară sau culturală deosebită. se marchează cu indicatoare standardizate. atât ca posibilităţi de reacţie reciprocă.Planul de evacuare se întocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a încăperii. coridoare şi case de scări sau scări exterioare. de exerciţii şi aplicaţii cu salariaţii. precum şi interdicţia de folosire a lifturilor în asemenea situaţii. e) organizarea şi desfăşurarea. precum şi la dispecerat. astfel încât acestea să poată fi utile forţelor de intervenţie. cantităţile şi codurile de identificare ori de pericol. conform reglementărilor tehnice. butoane şi alte sisteme de alarmare şi alertare a incendiilor. pe care se marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uşi. astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă. 65 . cât şi de compatibilitatea faţă de produsele de stingere. Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe baza schiţelor încăperilor respective. de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. atât ziua cât şi noaptea. b) păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. Pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor: stingătoare. d) funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de performanţă pentru care au fost proiectate. în condiţiile legii. posibilităţile de refugiu. hidranţi interiori. în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare. inclusiv cele care duc pe terase. pe care se marchează zonele cu materiale periculoase şi se menţionează clasele acestora conform legii. terase. c) funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de-a doua surse de energie electrică. produsele de stingere recomandate. conform reglementărilor tehnice specifice. încăperi speciale. Căile de evacuare. acolo unde acesta este constituit. La amplasarea materialelor periculoase în spaţiile de depozitare trebuie să se ţină seama de comportarea lor specifică în caz de incendiu. Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se întocmesc pentru fiecare încăpere unde se află asemenea materiale. Planurile de depozitare se amplasează în locuri care se estimează a fi cel mai puţin afectate de incendiu şi în apropierea locurilor de acces în încăperi. Traseele de evacuare a materialelor şi ordinea priorităţilor se marchează cu culoare verde. precum şi a elementelor de limitare a propagării focului ori de izolare termică din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea căilor de evacuare Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a utilizatorilor în siguranţă în caz de incendiu se adoptă următoarele măsuri: a) întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de etanşare la fum şi gaze fierbinţi.

precum şi accesul personalului de intervenţie. Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de incendiu. f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de iluminat. d) mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor. produse finite şi auxiliare. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru. precum şi la sursele de alimentare de rezervă care sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu. mobilier sau obiecte. sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu. a celor de pe coridoare. precum şi la punctele de comandă ale acestora. au rolul de a opri pătrunderea fumului. benzi transportoare şi altele asemenea. gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. semifabricate. g) vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiu şi punctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile. Este interzisă blocarea căilor de acces. cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor. staţii de pompare a apei. de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie. e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu: cortine de siguranţă.Se montează indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol. panouri de incendiu. stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora. precum şi cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon se menţin în permanenţă în stare de funcţionare. cele de acţionare a trapelor şi clapetelor. stingătoare. hidranţi de incendiu. a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uşi care. clapete de pe tubulatura de ventilare şi altele asemenea. c) depozitele închise şi deschise de materii prime. dozatoare pentru sucuri/cafea etc. prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială. în caz de incendiu. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor scărilor. rampe ale surselor de apă naturale. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor. bazine. 66 . rezervoare şi castele de apă. b) instalaţiile tehnologice şi anexe. Dispozitivele care asigură închiderea automată a uşilor. se verifică periodic şi se menţin în stare de funcţionare. În casele scărilor. trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construcţiile şi încăperile acestora.. depozitarea de materiale. precum şi efectuarea unor modificări la acestea. de forţă şi de siguranţă. amplasarea de maşini de fotocopiat.

la inceperea si terminarea programului . utilaje.sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului. dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate să marcheze prin indicatoare. indiferent de sezon. căi de acces şi circulaţii ocolitoare. care ar putea împiedica intervenţia operativă pentru stingerea incendiilor. radiaţii. ambalaje. Platformele de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi salvare de la înălţimi. sistemele.existenta unor eventuale surse de incendiu . Concluzii: • Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati. se asigură şi se marchează. • Caile de acces . electrocutare. • Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii . • Caile de acces. instalaţiile. Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora. cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea. pentru a putea fi utilizate operativ în caz de necesitate.libere .de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie. cum ar fi: materiale. curate şi libere de orice obstacole.de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta .conform reglementarilor in vigoare. potrivit reglementărilor tehnice specifice. Ascensoarele de pompieri se menţin permanent în bună stare de funcţionare. se menţin.de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile. presupun manevre obligatorii se marchează vizibil. se marchează corespunzător şi se menţin libere. potrivit reglementărilor tehnice specifice. limitele zonelor periculoase de incendiu. zăpadă şi altele asemenea. explozie. -sa verifice .in orice anotimp . În cazul în care acest lucru nu este posibil. potrivit reglementărilor tehnice specifice. Căile de acces şi de evacuare din clădiri. • Este interzisa blocarea cailor de acces . prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor. lacuri. 67 . şi se marchează corespunzător.practicabile si curate. locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care. prin care se asigură accesul la clădiri şi instalaţii. la racordurile de alimentare cu apă.h) alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru tractare sau transport. Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează construcţiile. traversările de cale ferată şi altele asemenea. prezenţa mijloacelor de mai sus şi să afişeze regulile specifice care trebuie respectate. cum sunt reţele. practicabile. în caz de incendiu. râuri. bazine.

-sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat ; -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate ; -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu .

Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului, are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri : 1. alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente; 2. anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii); 3. anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica ,gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje; 4. asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor ; actionarea imediata asupra focarului utilizandu-se dupa caz apa, pulberi stingatoare, nisip, in functie de natura materialului si substantelor incendiate; 5. evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei ; 6. protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri,asfixieri cu fum,gaze toxice,etc.) ; 7. protectia impotriva temperaturii, a bunurilor din cladire care nu se pot evacua precum si elementele portante ale cladirii. 8. verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu.

Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii întreprinderii si/sau unitatii, tinând seama de alte persoane prezente; 3 000-6 000 b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveste primul-ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri. 3 000-6 000

68

c) sa informeze, cât mai curând posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor; 3 500-7 000

17. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE (EIP) Echipamentul individual de protectie reprezinta orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protectie colectiva ori prin masurile ,metodele sau procedurile de organizare a muncii. Orice echipament individual de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate , fara sa conduca el insusi la un risc marit ; b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca ; c) sa ia in consideratie cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului ; d) sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta,dupa toate ajustarile necesare ; In cazul in care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protectie , aceste echipamente trebuie sa fie compatibile si sa isi pastreze eficacitatea in raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. Conditiile de utilizare a echipamentului individual de protectie , in special durata purtarii, sunt determinate in functie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecarui lucrator si de performanta echipamentului individual de protectie. Echipamentul individual de protectie este,in principiu,destinat purtarii de catre o singura persoana. Daca imprejurarile impun purtarea echipamentului individual de protectie de catre mai multe persoane , se iau masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creeaza diferitilor utilizatori nicio problema de sanatate sau de igiena.
69

Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de catre angajator ,care asigura buna sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii , repararii si inlocuirilor necesare. Echipamentul individual de protectie poate fi utilizat numai in scopurile specificate si in conformitate cu fisa de instructiuni. 18. PERICOL GRAV ŞI IMINENT ŞI ZONE CU RISC RIDICAT ŞI SPECIFIC Definitii: 1. loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii 2. pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment 3. zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate 4. loc de munca cu pericol deosebit = locul de munca cu nivel ridicat de accidentare sau imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile(deces sau invaliditate) 5. fenomenul periculos = o sursă potenţială de producere a unor daune. În domeniul riscurilor industriale de origine accidentală, acest termen face cel mai frecvent raportare la fenomene fizice de tipul incendiilor, exploziilor, dispersiei gazelor toxice etc. 6. accidentul major = ,,orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui obiectiv care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, sau în interiorul sau în exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase″ . Pericol grav si iminent de accidentare Starea de pericol grav şi iminent de accidentare, aşa cum este el definit la art.5 lit.l) din lege, poate fi constatată de către orice lucrător din întreprindere şi/sau unitate, lucrător al serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau unitatea a încheiat contract, precum şi de către inspectorii de muncă.
70

La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate: -oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii; -evacuarea personalului din zona periculoasă; -anunţarea serviciilor specializate; -anunţarea conducătorilor ierarhici; - eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent. În vederea realizării măsurilor, în prealabil angajatorul va desemna lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de muncă şi va asigura instruirea acestora. În vederea realizării măsurilor precizate mai sus referitoare la evacuarea lucratorilor, în prealabil angajatorul trebuie să: - întocmească planul de evacuare a lucrătorilor; - afişeze planul de evacuare la loc vizibil; - instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi să verifice modul în care şi-au însuşit cunoştinţele. În vederea realizării măsurilor privind anuntarea serviciilor specializate, în prealabil angajatorul trebuie să: - desemneze lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi să-i instruiască în acest sens; - asigure mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate. În vederea realizării măsurilor privind anuntarea conducatorilor ierarhici, în prealabil angajatorul trebuie să stabilească modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior. În vederea realizării măsurilor privind eliminare cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent , în prealabil angajatorul trebuie: - să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent, să asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei; -să stabilească serviciile specializate care pot interveni.
71

Angajatorul trebuie să stabilească măsurile de securitate prevăzute la ţinând seama de natura activităţilor, numărul de lucrători, organizarea teritorială a activităţii şi prezenţa altor persoane în afara celor implicate direct în procesul muncii.

Zone cu risc ridicat şi specific Evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzută la art. 13 lit.k) din lege, trebuie să conţină nominalizarea şi localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor pentru aceste zone. Angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţă conducătorilor locurilor de muncă şi lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele cu risc ridicat şi specific măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor. Acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării riscurilor pentru zonele cu risc ridicat şi specific constituie o prioritate în cadrul planului de protecţie şi prevenire. Lucratorii care, în cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa, nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati împotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia . Angajatorul trebuie sa se asigure ca, în cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor persoane atunci când seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, în conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol. Sesizare si identificare Sesizarea locurilor de munca cu pericol deosebit si/sau cu pericol iminent se poate face de catre orice salariat care are acces la echipamentele de munca sau in alte locuri de munca apartinand societatii. Persoana care a sesizat un astfel de loc este obligate sa aduca la cunostinta acest fapt conducatorului locului de munca, cel care are in exploatare si/sau gestiune echipamentele sau zona respective Locul de munca cu pericol deosebit validat de catre comisia de specialisti care analizeaza si stabilesc daca sesizarile conducatorilor de munca intrunesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare, se inregistreaza ca atare
72

Prin loc de munca cu pericol deosebit se intelege locul de munca cu un nivel ridicat de risc de accidentare sau de imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile (deces sau invaliditate). Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa identifice si sa evidentieze locurile de munca cu pericol deosebit din activitatea proprie. Conducerea persoanelor juridice si persoanele fizice au obligatia de a intocmi, pentru fiecare loc de munca cu pericol deosebit, o fisa care va cuprinde date concrete privind criteriile care stau la baza stabilirii locurilor de munca cu pericol deosebit. Lista locurilor de munca identificate si fisele acestora vor fi tinute in evidenta si vor fi reactualizate ori de cate ori intervin modificari ale proceselor si parametrilor care caracterizeaza locul de munca respectiv. Fisele se intocmesc in 2 exemplare, dintre care un exemplar la conducerea unitatii si un exemplar, la conducatorul locului de munca respectiv. La stabilirea locurilor de munca cu pericol deosebit se vor avea in vedere urmatoarele criterii: a) identificarea factorilor de risc de accidentare si de imbolnavire profesionala, precum si consecintele actiunii acestora asupra organismului uman (deces sau invaliditate); b) nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnavirilor profesionale; c) durata de expunere la actiunea factorilor de risc; d) nivelul morbiditatii prin accidente si boli profesionale. Locurile de munca cu pericol deosebit se caracterizeaza prin existenta unuia sau a mai multor factori de risc prezentati in continuare: a) factori de risc care pot genera explozii: b) factori de risc care genereaza incendii: c) factori de risc mecanic si termic: d) factori de risc chimic: e) factori de risc fizic: f) factori de risc biologic: g) factori de risc datorati caracterului special al mediului: h) factori naturali de risc: i) factori de risc psihic: Identificarea locurilor de munca cu pericol deosebit se face la nivelul unitatii de catre o comisie mixta formata din specialisti desemnati de conducatorul unitatii, reprezentanti ai sindicatelor sau/si reprezentanti ai salariatilor ; unitatile pot solicita,
73

dupa caz, asistenta tehnica de la institutele de specialitate sau experti abilitati in acest sens. La locurile de munca cu pericol deosebit se iau una sau mai multe dintre urmatoarele masuri de ssm, organizatorice sau tehnice: a) adoptarea tehnologiilor de lucru cu risc minim; b) dotarea cu aparatura de control, semnalizare si avertizare a depasirii parametrilor de securitate; c) selectia personalului de decizie si operativ pe baza verificarii pregatirii profesionale si a examinarii medicale si psihologice; d) elaborarea programelor de lucru specifice pe baza fiselor tehnologice si a instructiunilor de lucru; e) instruirea si testarea personalului cu privire la cunostintele de protectie a muncii specifice locurilor de munca; f) repartizarea sarcinilor si supravegherea indeplinirii acestora conform instructiunilor tehnologice; g) verificarea dotarii si folosirii echipamentului individual de protectie; h) dotarea cu sisteme de protectie colectiva (de exemplu: ventilatie, captare noxe etc.); i) organizarea sistemului informational si luarea deciziei de prevenire; j) alte masuri. Masurile de prevenire care se stabilesc vor fi adaptate specificului locului de munca si vor fi aprobate si avizate o data cu lista locurilor de munca cu pericol deosebit. Situatia locurilor de munca cu pericol deosebit de accidentare si imbolnavire profesionala si masurile de prevenire aferente constituie prioritate pentru controalele preventive. Evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit constituie obligatia persoanelor juridice si a persoanelor fizice. Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se îndrepte spre o zona sigura, în caz de pericol grav si iminent; 2 500-5 000
74

incidentul periculos. Accident de muncă . va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesională sau legată de profesiune. depistata cu prilejul prestaţiilor medicale. situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie. 75 . în procesul de muncă Orice eveniment. inclusiv medicul de medicina a muncii aflat într-o relatie contractuală cu angajatorul. chimici ori biologici caracteristici locului de muncă. Boală profesională . 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale. . cu modificările şi completările ulterioare. de către conducătorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia. în afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate. invaliditate ori deces. BOLI PROFESIONALE Eveniment . produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. Orice medic. conform prevederilor legale.b) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului în situatia în care înca exista un pericol grav si iminent. potrivit Legii nr. invaliditate sau deces. care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice.organelor de urmărire penală. va fi comunicat de îndată angajatorului. la confirmarea acestora.asiguratorului. Angajatorul are obligaţia sa comunice evenimentele.afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii.vătămarea violentă a organismului. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. evenimentele urmate de incapacitate temporară de munca. după caz. de îndată. EVENIMENTE. ACCIDENTE.3 500 -7 000 19. precum şi intoxicaţia acută profesională. . precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune. în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate.accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului.inspectoratelor teritoriale de munca. după cum urmează: . cauzată de agenţi nocivi fizici.

sunt de asemenea considerate accidente de munca urmatoarele situatii: .de către inspectoratele teritoriale de munca. o copie a raportului de constatare medicolegală. cu permisiunea angajatorului. 76 . Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum urmează: .de către autorităţile de sănătate publica teritoriale. . precum avariile sau exploziile. în cazul accidentelor colective.accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public. precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute. Accidente de munca In afara de accidentele suferite de lucratori in timpul desfasurarii procesului de munca sau in indeplinirea indatoriilor de service. sportive. inclusiv în cadrul unor activităţi culturale. accidente colective. .accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini. .Semnalarea prevăzută anterior se efectuează către autoritatea de sănătate publica teritorială sau a municipiului Bucureşti. instituţia medico-legală competenta este obligată sa înainteze inspectoratului teritorial de munca. În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment. În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. organele de poliţie rutiera competente vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor fizice/juridice. respectiv a municipiului Bucureşti. în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmată.de către angajator. generate de unele evenimente deosebite. la constatarea cazului. de îndată. incidente periculoase. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de munca lucrătorilor la angajatorii persoane fizice. în termen de 7 zile de la data decesului. un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului. deces. în termen de 5 zile de la data solicitării. Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal. . în cazul suspiciunilor de boala profesională şi a bolilor legate de profesiune. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu.de către Inspecţia Muncii. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de munca. în ţara sau în afară graniţelor tarii. prevăzute anterior la comunicarea evenimentelor.

în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator. . în calitate de angajator. ori în alt loc de munca organizat de aceştia. la o alta persoana juridică sau fizica. locul de munca.accidentul suferit de orice persoana.accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima. dacă schimba îmbrăcămintea personală. .accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate. . încheiate de persoane juridice romane cu parteneri străini. pentru îndeplinirea sarcinilor de munca.. convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege. 77 . ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea. dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru. . dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi invers.accidentul de traseu. echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator. utilajul ori materialele.accidentul suferit de orice persoana. pe durata normală de deplasare.accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului. .accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane.accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul. . în timpul programului de munca. şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului. în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta avutul public şi privat.accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii. .accidentul suferit de personalul roman care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor tari. pentru îndeplinirea unei sarcini de munca. pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieţi omeneşti. dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de munca la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers. delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară graniţelor tarii. în baza unor contracte. . precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri.accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare. . . dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice.

recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale. dacă victima se afla în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. . - accidente care produc invaliditate. accidente colective. Înregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare. trasnet (electrocutare). . cum ar fi furtuna.disparitia unei persoane. când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauza.accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale. alunecări de teren. cutremur. Accidentele de munca se clasifica. 78 . în: accidente care produc incapacitate temporară de munca de cel puţin 3 zile calendaristice. ca urmare a unei agresiuni. de asemenea. în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practica.accidentul suferit de o persoana aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. potrivit legii. în condiţiile unui accident de munca şi în împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia. Accidentul de munca înregistrat de angajator se raportează de către acesta la inspectoratul teritorial de munca. în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate. acestea trebuie sa se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi. accidente mortale. precum şi la asigurator. inundaţie.. . transportul sa se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în munca sau de circulaţie în vigoare. În situaţiile precizate cu deplasarea lucratorilor. viscol.accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare.

ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A INCIDENTELOR PERICULOASE. • împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive. starea civilă.20. vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă. copii în întreţinere. • unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul. • consecinţele accidentului. • datele personale ale victimei: vârsta. dacă este cazul. alte persoane în întreţinere. • data şi ora la care s-a produs evenimentul/data şi ora la care a decedat accidentatul. Comunicarea evenimentelor Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: • denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi. • numele şi prenumele victimei. denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul. • sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului. ocupaţia. 79 . • locul unde s-a produs evenimentul. • data comunicării.COMUNICAREA ŞI CERCETAREA EVENIMENTELOR. • numele şi funcţia persoanei care comunică evenimentul.

a reglementărilor legale încălcate. se vor face. angajatorul sau reprezentantul său legal va consemna. soldate cu decesul victimelor. 29 alin. La solicitarea organelor care efectuează cercetarea evenimentului.În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. pentru determinarea caracterului accidentului. serviciile poliţiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de muncă din judeţul pe raza căruia s-a produs. Cercetarea se face imediat după comunicare. a răspunderilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi. va lua măsuri pentru recoltarea imediată a probelor de laborator. în conformitate cu prevederile art. pe propria răspundere. într-un proces-verbal. precum şi pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de muncă. în termen de 5 zile lucrătoare de la obţinerea acestora. Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului. ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu. Unitatea sanitară . Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de către angajatorul la care s-a produs evenimentul. obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în cercetarea evenimentului. 80 . cu privire la diagnosticul provizoriu. În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. până la primirea acordului din partea organelor care efectuează cercetarea. după posibilităţi. respectiv. cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente. Cercetarea evenimentelor Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea acestora. (1) din lege. unitatea sanitară care acordă asistenţă medicală de urgenţă se va pronunţa. în vederea determinării alcoolemiei sau a stării de influenţă a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. urmând să comunice rezultatul determinărilor specifice. în scris. Angajatorul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs. se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului. în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării. toate modificările efectuate după producerea evenimentului.

81 . cu respectarea. urmat de incapacitate temporară de muncă. reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern. atunci când este cazul. în comisia de cercetare numită de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate şi persoane numite prin decizie scrisă de către ceilalţi angajatori. Angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului. comisia de cercetare a evenimentului. Cercetarea evenimentului . Cheltuielile aferente efectuării expertizelor se suportă de către angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care se face răspunzător de organizarea activităţii în urma căreia s-a produs evenimentul. în acest caz urmând să apeleze la servicii externe. Dacă în eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiţi. se efectuează în condiţiile legii. potrivit legii. să solicite sau să consulte orice acte ori documente ale angajatorului. prin decizie scrisă. una dintre acestea trebuie să fie lucrător desemnat.dacă acesta a avut loc în afara întreprinderii şi/sau unităţii angajatorului şi nu a avut nicio legătură cu aceasta. să preleveze sau să solicite prelevarea de probe necesare cercetării. Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului. să efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul să ia declaraţii scrise. iar acesta este obligat să le pună la dispoziţie în condiţiile legii. Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusă din cel puţin 3 persoane. Specialiştii şi experţii întocmesc expertize tehnice care vor face parte integrantă din dosarul de cercetare a evenimentului. cu pregătire de nivel superior. Angajatorul care a organizat transportul răspunde pentru cercetarea accidentului de circulaţie produs pe drumurile publice. Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experţi sau specialişti cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competenţe potrivit legii să efectueze expertize tehnice. Angajatorul care nu dispune de personal competent sau nu are personal suficient trebuie să asigure cercetarea apelând la servicii externe de prevenire şi protecţie.Angajatorul are obligaţia să numească de îndată. iar aceştia trebuie să răspundă solicitării. Persoanele împuternicite. Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult 5 zile lucrătoare de la data producerii.

pentru care inspectoratul teritorial de muncă care cercetează evenimentele poate solicita în scris. inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul de cercetare întocmit la data producerii evenimentului şi va întocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat. Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă. conform competenţelor. În cazul accidentului cu incapacitate termporară de muncă. nota de constatare la faţa locului. În cazul evenimentului a cărui consecinţă este invaliditate evidentă. invaliditate evidentă. precum şi cercetarea incidentelor periculoase se vor încheia în cel mult 10 zile lucrătoare de la data producerii acestora. Fac excepţie de la prevederile paragrafului anterior situaţii cum ar fi cele în care este necesară eliberarea certificatului medico-legal. prelevarea de probe sau efectuarea de expertize. c. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie. prevăzut la paragraful anterior se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal. procesul-verbal de cercetare. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii. şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal. accident colectiv sau situaţie de persoană dată dispărută.Fac excepţie de la prevederile paragrafului anterior situaţii cum ar fi cele în care este necesară prelevarea de probe ori efectuarea de expertize. existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură. pentru care se poate solicita în scris. opisul actelor aflate în dosar. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei. b. sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. argumentat şi în termen. 82 . prelungirea termenului de cercetare. în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin decizie sau decesul victimei. starea echipamentelor de muncă. prelungirea termenului de cercetare. Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces. evenimentul va fi cercetat de inspectoratul teritorial de muncă ca eveniment care a produs incapacitate temporară de muncă Dosarul de cercetare va cuprinde: a. argumentat şi în termen. la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. la Inspecţia Muncii.

j. copii ale contractelor individuale de muncă ale victimelor. copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. copie a certificatelor de concediu medical. în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. schiţe şi fotografii referitoare la eveniment. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare.d. copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor. declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului. o. declaraţiile accidentaţilor. h. copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. m. copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. în cazul accidentelor de traseu. orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului. i. p. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. n. întocmite conform legii. din care să rezulte data. q. în cazul accidentului urmat de invaliditate. în caz de deces aceste fişe se vor anexa în original. după caz. cum ar fi: 1. l. copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi ale fişei de aptitudine. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. copie a autorizaţiei. ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul. g. f. e. Dosarul va mai cuprinde. în cazul accidentului mortal. copii ale certificatului constatator sau oricăror alte autorizaţii în baza cărora angajatorul îşi desfăşoară activitatea. în cazul persoanelor date dispărute. actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. 83 . k. concluziile raportului de constatare medico-legală.

emise de organe autorizate. acte de expertiză tehnică. 8. numită de angajator. solidarităţii sociale şi familiei. 9. b. 7. în condiţiile prevăzute la art. formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. şi ştampilate cu ştampila inspectoratului sau a angajatorului. fiecare document. 84 . 4. 10. să fie identificat în dosarul de cercetare ca anexă. actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă. semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare. paginile şi spaţiile albe să fie barate. f. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. să fie însoţite de explicaţii. ora şi data producerii evenimentului. 120 alin. 6. schiţele referitoare la eveniment. denumit în continuare FIAM. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. 5. 111. filele dosarului să fie numerotate. adresele de prelungire a termenelor de cercetare. g. (2) şi (4). numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru fiecare document anexat la dosar să fie menţionate în opis. documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. în conformitate cu art.2. aprobat prin ordin al ministrului muncii. 3. procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului. formularul pentru declaraţie să fie conform modelului prevăzut în anexa . d. din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare. copie a diplomei. fotografiile referitoare la eveniment să fie clare şi însoţite de explicaţii. cu excepţia procesului-verbal de cercetare. anexate la dosar. e. IMPORTANT: Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. c. corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. acte doveditoare. din care să se poată stabili locul. data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul.

pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii. pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil. c. originalul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul. într-un exemplar. pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă. într-un exemplar. se înaintează pentru verificare şi avizare la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. Dosarul de cercetare. e. dosarul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul. certificate ca fiind conforme cu originalul şi semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea sau de către unul dintre membrii comisiei de cercetare. declaraţiile aflate la dosar să fie tehnoredactate. întocmit de comisia numită de către angajator.h. 85 . originalul se înaintează organelor de urmărire penală. Dosarul va fi însoţit de avizul inspectoratului teritorial de muncă. dosarul de cercetare se încheie în două exemplare. un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. va aviza şi va restitui dosarul în cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. accidente colective. în două exemplare. originalul fiind înaintat organului de urmărire penală. pentru incidentele periculoase. în mai multe exemplare. pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporară de muncă pentru victime cu angajatori diferiţi. d. Inspectoratul teritorial de muncă va analiza dosarul. b. dosarul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie. potrivit legii. în două exemplare. în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării. f. pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă. în trei exemplare. IMPORTANT: În cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporară de muncă sau al incidentelor periculoase în care faptele comise pot fi considerate infracţiuni. Dosarul de cercetare a evenimentelor se va întocmi astfel: a. deces. originalul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul şi celelalte exemplare se păstrează de către ceilalţi angajatori.

după caz. până la emiterea hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul persoanelor dispărute. Inspecţia Muncii avizează şi restituie dosarele în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii. Dosarul mentionat la paragraful anterior se restituie la inspectoratul teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării acestuia. ca urmare a unui eveniment şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acestora. Inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul şi va întocmi noul procesverbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. după completarea dosarului. numai după ce au fost avizate de către Inspecţia Muncii. în cel mult 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării. Inspectoratul teritorial de muncă transmite dosarele de cercetare organelor de urmărire penală. în cazul în care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit. pentru completare şi întocmirea unui nou proces-verbal de cercetare. poate dispune completarea dosarului şi/sau refacerea procesului-verbal de cercetare.În cazul în care inspectoratul teritorial de muncă constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. se restituie la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. conform prevederilor legale în vigoare.dupa caz. IMPORTANT: Dosarul de cercetare pentru cazul dispariţiei de persoane. În cazul în care Inspecţia Muncii constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. Completarea dosarului mentionat la paragraful anterior şi întocmirea noului procesverbal de cercetare a evenimentului se fac în cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial de muncă. confirmat în baza unui act medico-legal. înaintat organelor de urmărire penală. Dosarul de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii. Comisia de cercetare va completa dosarul şi va întocmi procesul-verbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. va fi păstrat la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. acesta va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii. poate dispune completarea dosarului şi întocmirea unui nou procesverbal de cercetare. 86 . Dosarul de cercetare al accidentului de muncă cu invaliditate.

datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor. prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea. care le va restitui inspectoratului teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii. datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele. domiciliul. perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea. data încheierii procesului-verbal. data efectuării ultimului 87 . în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă. data decesului. numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului. numele reprezentantului său legal. vârsta.Dosarul completat şi noul proces-verbal de cercetare vor fi înaintate în vederea avizării la Inspecţia Muncii.se vor indica.se vor indica. numărul de copii minori. profesia de bază. de asemenea. numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor. După avizarea de către Inspecţia Muncii. b. de asemenea. de asemenea. locul producerii evenimentului. g. precum şi numele angajatorului şi ale persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetări. motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare. pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment. numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.se vor indica. . c. Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie să conţină următoarele capitole: a. de asemenea. dosarul va fi înaintat organelor de urmărire penală de către inspectoratul teritorial de muncă. de asemenea. adresa punctului de lucru. data şi ora producerii evenimentului. . obiectul cercetării. f. h. locul de muncă la care este încadrat. următoarele: numele. e. datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul.se vor indica.se va indica. cetăţenia. d. . starea civilă. vechimea în muncă. prenumele. . ocupaţia în momentul accidentării. .

. . măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora. alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului. a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul. . p.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. 88 . persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale. s. în cazul accidentelor cercetate de către comisia numită de angajator. i. cu redarea integrală a textului acestora n. propuneri pentru cercetare penală.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. j.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. angajatorul care înregistrează accidentul de muncă sau incidentul periculos. k. sancţiunile contravenţionale aplicate. o. echipamentului de muncă. b)descrierea detaliată a echipamentului de muncă. desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare. se va face referire şi la aceasta. descrierea detaliată a locului.instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. . alte cauze care au concurat la producerea evenimentului. cu redarea integrală a textului acestora m. caracterul accidentului. c)descrierea detaliată a împrejurărilor. I) şi m). urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate. iar pentru persoanele care. cu redarea integrală a textului acestora l. k). din capitolele de la lit. în momentul accidentării.va conţine următoarele subcapitole: a)descrierea detaliată a locului producerii evenimentului. q. r. se va schimba în "Propuneri pentru sancţiuni administrative şi disciplinare". d)descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul. cauza producerii evenimentului.

în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă. conform competenţelor . Comisia de cercetare a unui eveniment numită de angajator poate face propuneri de sancţiuni disciplinare şi/sau administrative. s). numele şi semnătura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea. în cazul accidentului de muncă urmat de invaliditate. u. .se va regăsi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. pe care le va menţiona în procesul-verbal de cercetare. Inspecţia Muncii şi asigurător. 3 exemplare. conform competenţelor IMPORTANT: 1. avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. În situaţiile în care din cercetare rezultă că accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă. . în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă pentru lucrători cu angajatori diferiţi. procesul-verbal de cercetare se va încheia cu capitolul "Viza angajatorului" x. c. 89 . Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se întocmeşte în: a.se va regăsi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. mai multe exemplare. viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat. b. inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul şi asigurător. numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora. 2. se va face această menţiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevăzute la lit. inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul şi asigurător. pentru fiecare angajator.t. 5 exemplare. w. organul de urmărire penală. pentru angajatorul care înregistrează accidentul.in cazul accidentelor cu ITM. v. termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. q) şi r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de angajator pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare.

5 exemplare. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. altul decât cel care îl înregistrează. organul de urmărire penală. pentru angajatorul care înregistrează incidentul. 90 . 3. se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia are sediul. În cazul evenimentelor care nu au fost comunicate şi cercetate. un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis şi acestuia. angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie va solicita acesteia o declaraţie scrisă privind modul şi împrejurările în care s-a produs evenimentul. În cazul în care angajatorul la care se înregistrează accidentul de muncă îşi are sediul. 5 exemplare. în cazul accidentului de muncă mortal sau al celui colectiv. se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens în documentele încheiate. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul altui judeţ decât cel pe raza căruia s-a produs accidentul. organele de urmărire penală. Inspecţia Muncii şi asigurător. în cazul incidentului periculos. comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. dar persoana vătămată prezintă un certificat medical cu cod "accident de muncă". pentru angajatorul care înregistrează accidentul. Înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase a) Inregistrarea Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului-verbal de cercetare. Inspecţia Muncii şi asigurător.d. precum şi în cazul accidentului mortal în afara muncii. e. IMPORTANT: 1. În cazul în care accidentul de muncă s-a produs la un angajator. alta decât cea la care este încadrată victima. domiciliul sau reşedinţa angajatorul. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract. 2.

produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nicio legătură cu acesta. accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat. se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul. înregistrarea se face conform legii. se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima. din proprie iniţiativă. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. Accidentul de muncă suferit de o persoană aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. 91 . Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de comandă. după caz. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau.În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens. conform concluziilor cercetării. din proprie iniţiativă. Accidentele suferite în timpul stagiului de practică profesională de către elevi. după caz. În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională. la domiciliul clientului. studenţi. Accidentul de muncă suferit de o persoană în cadrul activităţilor cultural-sportive. clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice. se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă. conform concluziilor cercetării. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator.

5. Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături. Accidentul de muncă cu invaliditate se va înregistra pe baza procesuluiverbal de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă. cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă. în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea procesului-verbal de cercetare. În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege. ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator. sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături. Angajatorul la care a fost angajată persoana dispărută va comunica. angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM. conform prevederilor legale. 92 . în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea avizului. 4. în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate.Accidentul produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii. Dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia se înregistrează ca accident mortal. personalul de poştă de la vagoanele C. imediat.F. angajaţi ai unor angajatori care. se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului sau. IMPORTANT: 1.R. după caz. b)inspectoratului teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul. precedent. 2. prin care este declarat decesul. este data înscrisă în hotărârea judecătorească ca fiind data decesului.. inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauză. 3. pe mijloace de transport ce nu le aparţin. numărul şi data hotărârii judecătoreşti la inspectoratul teritorial de muncă. Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări. prevăzut la alin. potrivit legii. Data producerii accidentului de muncă mortal. Verificarea şi avizarea FIAM de către inspectoratul teritorial de muncă se fac în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea formularului. FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în câte 4 exemplare care se înaintează spre avizare după cum urmează: a)inspectoratului teritorial de muncă care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului.

18 la Normele Metodologice. IMPORTANT : 1. c. Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporară de muncă.Angajatorul la care se înregistrează accidentul anexează FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată. În registrul prevăzut la lit. Registrul unic de evidenţă a accidentelor uşoare. inspectoratul teritorial de muncă şi asigurătorul pe raza căruia îşi are sediul social. conform modelului prevăzut în anexa nr. d. inspectoratul teritorial de muncă va ţine evidenţa tuturor accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase înregistrate de angajatorii care au sediul. În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate. invaliditate sau deces au dreptul să sesizeze sau să se informeze la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc accidentul. conform modelului prevăzut în anexa nr. 16 la Normele Metodologice. cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de muncă. b)Evidenta Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în: a. Registrele de evidenţă trebuie să fie actualizate. În baza FIAM şi a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase. 93 . se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. fără a lua în calcul ziua producerii accidentului. 15 la Normele Metodologice. Registrul unic de evidenţă a incidentelor periculoase. domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul judeţului respectiv. 2. În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea. Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă ce au ca urmare incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru. 17 la Normele Metodologice. conform modelului prevăzut în anexa nr. d) se va ţine evidenţa accidentaţilor în muncă pentru care perioada de incapacitate temporară de muncă este de minimum 4 zile de lucru. Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă. domiciliul sau reşedinţa. b. conform modelului prevăzut în anexa nr.

având în vedere ruta profesională. şi trimite bolnavul cu această fişă la unitatea sanitară de medicina muncii. 4. cu prilejul oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice. 34 alin. a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale .(1). consultaţii medicale de specialitate. CERCETAREA SI DECLARAREA BOLILOR PROFESIONALE Bolile profesionale. În situaţiile prevăzute la alin. În situaţia în care angajatorul. în termen de 30 zile calendaristice de la data primirii acestuia. lucrătorii implicaţi. şi se finalizează cu redactarea şi semnarea Procesului verbal de cercetare. RAPORTAREA. respectiv a municipiului Bucureşti. Procesul verbal de cercetare este semnat de toţi cei care au luat parte la cercetare. prevăzută în anexa. 5. 21. la cerere. în termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului de profesionalitate. se pot adresa inspectoratului teritorial de muncă sau. în vederea precizării diagnosticului de boală profesională. cât şi suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de către toţi medicii care depistează astfel de îmbolnăviri. menţionându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii. cercetează. conform competenţelor. După primirea fişei de semnalare BP1. Medicul care suspectează o boală profesională completează fişa de semnalare BP1.3. cauzele îmbolnăvirii profesionale. medicul specialist de medicina muncii din cadrul Autorităţii de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. Medicul specialist de medicina muncii examinează bolnavul. Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective. (2) din lege. Cercetarea se face în prezenţa angajatorului sau a reprezentantului acestuia sau. o copie a procesului verbal de cercetare a evenimentului. 94 . după caz. stabileşte diagnosticul de profesionalitate şi completează fişa de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la Autoritatea de sănătate publică judeţeană. indiferent de specialitate şi locul de muncă. inspectoratul teritorial de muncă va lua măsuri pentru efectuarea cercetării în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice. respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor.conform art. după caz. prevăzut în anexa. victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a evenimentului. în termen de 7 zile. Dacă în urma investigaţiilor rezultă că sunt întrunite condiţiile unui accident de muncă. la Inspecţiei Muncii. inspectoratul teritorial de muncă va răspunde sesizărilor conform prevederilor legale sau va elibera.

prevăzută în anexa Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se păstrează la autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi va cuprinde următoarele documente: opisul documentelor din dosar. persoana fizică autorizată în cazul profesiilor liberale. istoricul stării de sănătate la locul de muncă (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă). Procesul verbal de cercetare se înmânează angajatorului. completând fişa de declarare BP2 . copie după fişa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii. la Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Muncii. sau adeverinţa medicală emisă de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boală profesională. În situaţia în care angajatorul sau reprezentantul acestuia. Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii.responsabilitatea angajatorilor şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare. nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare sau cu măsura tehnică sau organizatorică formulată. 95 . se pot adresa. document medical care precizează diagnosticul de boală profesională (biletul de ieşire emis de clinica/secţia de medicina muncii din structura spitalelor. Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii Publice. în termen de 20 de zile de la data primirii contestaţiei. în scris. în termen de 30 zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare. după caz. nivelul măsurat al noxelor sau noxa identificată. solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii publice. Soluţiile adoptate în aceste situaţii vor fi comunicate în scris celor interesaţi. pentru prevenirea unor boli profesionale similare. medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea. medicului care a semnalat îmbolnăvirea pentru evidenţa îmbolnăvirilor profesionale şi pentru a urmări realizarea măsurilor prescrise. sau inspectorul de muncă sau lucrătorul sau asigurătorul. precum şi medicului de medicina muncii din autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. în cazul în care bolnavul nu a fost internat) şi copii ale unor investigaţii necesare pentru susţinerea diagnosticului de profesionalitate. sau. istoricul de expunere profesională (documentul care certifică ruta profesionala şi anume copie după carnetul de muncă) şi după caz. Componenţa şi atribuţiile Comisiei de experţi vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului muncii. declară cazul de îmbolnăvire profesională.

96 . Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale reprezintã forul metodologic care asigurã asistenţã şi îndrumare tehnicã profesionalã în domeniul bolilor profesionale. la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională. ele se declară şi se păstrează în evidenţă de către autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din judeţul sau din municipiul Bucureşti în care se află agentul economic respectiv. precum şi cazurile de cancer profesional se înregistrează la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul şi unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidenţiaţi prin documente oficiale de la autoritatea de sănătate publică. Cazurile de pneumoconioze. Bolile profesionale nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea.- procesul verbal de cercetare a cazului de boală profesională. de către autoritatea de sănătate publică judeţeană respectiv a muncipiului Bucureşti. O copie a fişei BP2 se va înmâna lucrătorului diagnosticat cu boală profesională. La nivelul Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale se constituie Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale. cazul respectiv se poate declara prin Fişa de declarare BP2 pe baza documentelor prevăzute la . precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilite conform legii. În cazul în care unitatea la care s-a produs îmbolnăvirea a fost desfiinţată. cu excepţia procesului verbal de cercetare a cazului. Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioză se confirmă numai pe baza diagnosticului precizat de către comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale. la Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti. Autoritatea de sănătate publică judeţeană. care se reactualizează lunar cu datele din fişele BP2. pe baza documentelor precizate la prin Fişa de declarare BP2 care reprezintă formularul final de raportare a bolii profesionale noudeclarate. copie după fişa de semnalare BP1. Declararea bolilor profesionale se face de către Autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicină a muncii care a efectuat cercetarea. respectiv a municipiului Bucureşti este răspunzătoare pentru corectitudinea datelor înscrise în fişa de declarare BP2.

97 .Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale raportează semestrial datele privind morbiditatea profesională Autorităţii de sănătate publică din Ministerul Sănătăţii Publice. Lista bolilor profesionale a cãror declarare. cât şi ca accident de muncă. în vederea luării măsurilor tehnico – organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă. Structurile de medicina muncii din autorităţile de sănătate publică judeţene vor raporta cu o periodicitate anuală Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale situaţia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile noi declarate în anul respectiv. cercetare şi evidenţã sunt obligatorii este prevăzută în anexa. se cercetează şi se înregistrează atât ca boală profesională. Bolile legate de profesie Lista bolilor legate de profesie este prezentată în anexa. Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale transmite informaţiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituţiilor implicate în activitãţi cu impact asupra sãnãtãţii lucrătorilor. acestea se dispensarizează medical şi se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor. Intoxicaţia acută profesională se declară. Bolile legate de profesie nu se declară.

Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost elaborate o serie de directive parte dintre ele vizând electrosecuritatea sau domenii adiacente. Pentru aprofundarea prevederilor normelor generale de protecţie a muncii cât şi a normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul. cu două trepte de aplicare. Aceste directive au fost transpuse în România prin adoptarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. unde apare ca instrument de colaborare între acestea. Directiva este o formă a legislaţiei comunitare derivate. ELECTROSECURITATEA Legislatie – Terminolgie I.1. obiectul lor fiind Comunităţile şi exercitarea competenţelor lor.2. Noţiuni generale – terminologie Electrosecuritatea include totalitatea metodelor şi mijloacelor de protecţie împotriva electrocutării. 319/2006. Dreptul comunitar este un drept supranaţional care în toate situaţiile are întâietate faţă de dreptul naţional al fiecărei ţări membre. atât la nivel comunitar cât şi naţional.22. Directivele europene „leagă orice stat membru destinatar cu privire la rezultatul ce trebuie atins lăsând instanţelor naţionale competenţa referitoare la formă şi mijloace”. iar pentru fiecare domeniu au fost adoptate Hotărâri de Guvern. distribuţia şi utilizarea 98 . I. Directive europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Dreptul comunitar reprezintă ansamblul de norme juridice care impun statelor membre reguli de urmat în vederea realizării obiectivelor pe care Comunităţile europene le au de îndeplinit. Aceste norme sunt cuprinse în tratate sau sunt emise de instituţiile comunitare. Lista directivelor europene în domeniul electrosecurităţii şi domenii adiacente cât şi lista Hotărârilor de Guvern adoptate este prezentată în Anexa 1.

energiei electrice e necesară definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene şi româneşti în vigoare. 99 . Persoane avertizate – persoane informate şi/sau supravegheate de persoane calificate în scopul evitării pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune (personal de întreţinere. Masă – parte conductoare a unui echipament (utilaj) accesibilă. măsurării. în care au acces numai persoanele autorizate pentru exploatarea instalaţiilor electrice respective şi care au responsabilităţi în acest sens. Atingere directă – atingere de către un om nemijlocită sau prin intermediul unui element conductor a părţilor active ale unei instalaţii electrice. Contact de protecţie – element care serveşte la realizarea continuităţii electrice între masă şi instalaţia de protecţie. execuţie sau exploatare). Astfel se definesc următorii termeni: Măsură de protecţie – metodă tehnică şi/sau organizatorică de prevenire a electrocutării. Parte sub tensiune (parte activă) – conducător sau element conducător care în regim normal de lucru se află sub tensiune. acumulării. conducte de apă. Clasă de protecţie – simbol numeric convenţional care arată modul de realizare a protecţiei împotriva electrocutării. Mijloc de protecţie – produs destinat protecţiei împotriva electrocutării. transformării sau utilizării energiei electrice. Atingere indirectă – atingerea de către om a unor părţi intrate accidental sub tensiune datorită unui defect electric. care poate fi atinsă direct de om şi care poate fi pusă sub tensiune accidental sau voit în cazuri speciale. Încăpere (spaţiu) de producţie electrică – încăpere (spaţiu). transportului. Utilaj electric – ansamblu de echipamente electrice şi de accesorii ale acestora destinat unui proces de lucru. utilizată exclusiv. Persoane calificate – persoane având cunoştinţe tehnice sau o experienţă suficientă ca să permită evitarea pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune. gaze sau alte fluide). direct sau cu degetul de control. în conformitate cu documentaţia tehnică specifică în vigoare. pentru procese tehnologice electrice. dar care poate transmite un potenţial electric (structuri metalice. în valori absolute. Parte conductoare naturală – element conductor care nu aparţine instalaţiei electrice.parte a echipamentului (utilajului) electric care poate fi atinsă de om. distribuţiei. Sistem de protecţie – ansamblu de două sau mai multe mijloace şi/sau măsuri de protecţie. Echipament electric – ansamblu de elemente destinat producerii . faţă de fiecare conductor activ (fază) sunt egale în funcţionare normală. Parte accesibilă . Punct neutru (neutru) – punct comun al părţilor active ale sursei de tensiune ale cărui diferenţe de potenţial. Zonă de manipulare (volum de accesibilitate) – spaţiul în care staţionează sau circulă oameni şi care este limitat de către suprafaţa pe care omul nu o poate atinge fără mijlocirea unui obiect.

Distanţa de protecţie – distanţa dintre părţi active şi carcase de protecţie. locuinţe sau îngrădirile acestora. Conductor activ – conductor destinat transportului sau distribuţiei energiei electrice. Punere la masă – atingere accidentală între o masă activă şi masă. care în regim normal de lucru se află sub tensiune. Punere la pământ – atingere accidentală între o parte activă şi pământ sau o parte conductoare în contact cu pământul. îngrădirile locuinţelor. de drumuri. • o priză de pământ. şosele. unităţilor industriale sau agricole. Izolaţie dublă – izolaţie constituită dintr-o izolaţie principală şi o izolaţie suplimentară. • o parte conductoare străină. • dispozitive de protecţie. balustrade. în raport cu pământul (masa). de drumuri. Izolaţie suplimentară – izolaţie destinată asigurării protecţiei împotriva atingerilor indirecte periculoase în cazul deteriorării izolaţiei principale. Zonă cu circulaţie redusă – zonă îngrădită în care are acces numai personal special instruit. Izolaţie electrică (izolaţie) – material sau ansamblu de materiale electroizolante destinate izolării părţilor active. bare de protecţie sau zona de manipulare. şosele. Timp de deconectare – durata între producerea defectului şi deconectarea circuitului defect de la sursa de alimentare cu energie electrică. Conductor de protecţie – conductor utilizat pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutării ţi care leagă masele cu: • alte mase. Zonă cu circulaţie frecventă – zonă neîngrădită care se află la o distanţă mai mică sau egală cu 15 m. Schemă de protecţie – schemă în care se reprezintă situaţia punctului neutru al sursei de tensiune şi a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice. Izolaţie principală (izolaţie de bază) – izolaţie destinată asigurării protecţiei împotriva atingerilor directe. precum şi zona aflată la distanţă mai mare de 15 m. îngrădiri. • părţi legate la pământ (masă). Izolaţie întărită – izolaţie principală îmbunătăţită. Defect de izolaţie – scădere sub limita prescrisă a rezistenţei de izolaţie dintre un conductor activ şi pământ (masă) sau dintre conductoare active.Punct de nul (nul) – neutru legat la o priză de pământ printr-o rezistenţă electrică neglijabilă. accesibilă şi altor persoane decât cele care fac parte din personalul de exploatare. care are proprietăţi mecanice şi electrice echivalente cu cele ale izolaţiei duble. Bornă de protecţie – bornă prevăzută pentru legarea unui conductor de protecţie. Izolaţie de lucru (izolaţie funcţională) – izolaţie dimensionată care asigură funcţionarea normală a echipamentului. • un conductor de nul sau cu un alt conductor legat la pământ (masă). 100 .

Tensiune redusă – tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depăşeşte 50 V în curent alternativ şi 120 V în curent continuu şi care se foloseşte ca măsură de protecţie împotriva electrocutării. Conductor de nul de protecţie – conductor de protecţie prin care se leagă masele la punctul de nul. Priza de pământ naturală – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare al unei construcţii sau instalaţii.8 m faţă de masa pe care o atinge. Conductor de nul – conductor care se leagă la nul. Loc de muncă puţin periculos – spaţiu care în condiţii normale este caracterizat simultan prin : -umiditatea relativă a aerului.8 m între ele. Loc de muncă periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii : -umiditatea relativă a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste 30º dar cel mult 35ºC. 2. Instalaţie de legare la pământ de protecţie – instalaţie cu ajutorul căreia se realizează protecţia prin legare la pământ. Rezistenţa de dispersie rezultantă a prizelor de pământ şi conductoarelor de legătură dintre acestea ce constituie instalaţia. Raport dintre tensiunea instalaţiei de legare la pământ şi curentul de trecere la pământ prin priză. aflate la o distanţă de 0. Instalaţie de legare la pământ – ansamblu format din conductoare de legare la pământ şi priza de pământ prin care se realizează legarea la pământ. Rezistenţa de dispersie a unei instalaţii de legare la pământ 1.Conductor de legare la priza de pământ – conductor prin care se stabileşte legătura dintre priza de pământ şi conductorul principal de legare la pământ sau reţeaua conductoarelor principale de legare la pământ. care îndeplineşte şi condiţiile unei prize de pământ. pe direcţia gradientului de potenţial. pământ). Priza de pământ artificială – priza de pământ construită special pentru conducerea curentului în sol. Tensiune de atingere – parte din tensiunea unei instalaţii de legare la pământ la care este supus omul aflat la o distanţă de 0. max 75% la temperatura aerului cuprinsă între 1530ºC. -parte conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă cel mult 60% din zona de manipulare. -pardoseala cu proprietăţi conductoare (beton. Tensiune de lucru – valoare efectivă a tensiunii electrice a unui echipament (instalaţie) electric în condiţii normale de lucru. Conductor de nul de lucru – conductor legat la punctul de nul destinat a transporta energie electrică. Priza de pământ – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare (electrozi) în contact cu pământul pentru trecerea curentului în sol. grafit) 101 . -prezenţă de pulberi conductoare (pilitură de metal. -pardoseală (amplasament) izolantă. Tensiune de pas – parte din tensiunea unei instalaţii de legare la pământ la care este supus omul când atinge simultan două puncte de pe sol.

Loc de muncă foarte periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: -umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35º. -prezenţă de agenţi corozivi.-prezenţă de fluide care micşorează impedanţa corpului uman. 102 . -părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare.

Se consideră în gestiunea unei unităţi şi instalaţiile. reţelei fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic. în baza unei convenţii de exploatare. de către două sau mai multe formaţii de servire operative. Foi manevra. precum şi executarea unor măsuri speciale sau formalităţi ce derivă din aceste acţionări. Prin grupa distinctă de operaţii se înţelege ansamblul acelor operaţii din cuprinsul unei manevre ce se execută la un echipament. Personalul de deservire operativă este personalul de exploatare care execută în timpul serviciului conform atribuţiilor care-i revin. a elementelor de comutaţie secundară. element. Prin manevre de execuţie se înţeleg acele manevre ale căror operaţii se desfăşoară în cadrul unei instalaţii zona de reţea şi sunt îndeplinite în totalitate nemijlocit de acelaşi personal de servire operative aflat în instalaţia respectivă. Prin manevre curente se înteleg manevrele care au ca scop modificarea regimului de funcţionare a sistemului energetic al reţelei sau a unei instalaţii sau sunt determinate de schimbarea regimului de funcţionare a sistemului energetic. celulă. Prin operaţie se înţelege acţionarea detaliată de către personalul de servire operative a elementelor de comutaţie primară şi reglaj ale unui echipament. consemnând activitatea depusă într-un registru operativ. manevre. Noţiuni generale – Terminologie Pentru aprofundarea prevederilor Normelor Generale de Protecţia Muncii cât si a Regulamentului General de Manevre în Instalaţiile Electrice e necesară definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene şi româneşti în vigoare: Gestiunea . ce îndeplinesc simultan următoarele condiţii: 42 . încredinţate prin inventar în exploatarea şi întreţinerea unei unităţi sunt în gestiunea unităţii şi în gestiunea nemijlocită a subunităţilor de bază ale acesteia. etc. grupe distincte de operaţii prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor.Instalaţiile. Prin manevra programată se înteleg manevrele care au drept scop modificarea configuraţiei sistemului instalaţiei. însă la care personalul nu are voie să atingă direct părţile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune. operaţii distincte. elementelor sau schema de conexiuni în care funcţionează acestea. ITI-PM. echipamentele care nu sunt în inventarul unităţii dar sunt exploatate de aceasta. control şi/sau lucrări în instalaţii electrice în baza AS. Prin manevre de lichidare a incidentelor şi avariilor se înţeleg manevrele care se execută cu ocazia apariţiei unui incident (avarii) pentru izolarea defectului şi restabilirea alimentaţiei consumatorilor. Prin manevre de coordonare se înţeleg acele manevre ale căror grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte afectează un ansamblu de instalaţii. pentru lucrări sau probe. precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor. elementelor.1. celulelor.Manevre În Instalaţii Electrice II. Prin manevră se înţelege ansamblul unor operaţii. fiind executate în două sau mai multe instalaţii sau zone de reţea.DV. Prin manevre cauzate de accident se înţeleg acelea ce se execută pentru scoaterea victimei de sub acţiunea curentului electric. supraveghere. echipamentele.

Reguli tehnice privind concepţia manevrelor Manevrele efectuate în cadrul instalaţiilor electrice urmăresc asigurarea funcţionării continue a instalaţiilor electrice. Prin concepţia manevrelor se înţelege aranjarea succesiunii grupelor destinate de operaţii. poziţiile acestora se vor verifica din indicaţiile şi condiţiile prevăzute în acest scop de aparatura de telecomandă. toate automatizările care pot provoca anclaşarea acestuia vor fi anulate. ordinea operaţiilor va fi închiderea separatoarelor (broşarea întrerupătoarelor) şi apoi conectarea întrerupătoarelor respective. ce se efectuează în acelaşi timp de o altă formaţie de servire operativă în cadrul manevrei de coordonare respective . care au loc în cadrul aceleiaşi manevre de coordonare. la deschiderea acestora întâi se deschid separatoarele de linie. În instalaţiile telecomandate. la parametrii nominali. încât să se asigure desfăşurarea normală a acestora. unde manevrele se execută numai cu întrerupătoare. Prin operaţie distinctă se înţelege operaţia din cadrul unei menevre de execuţie care necesită coordonarea în timp cu grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte. 2.  Pentru preîntâmpinarea producerii unor avarii în timpul efectuării manevrelor după acţionarea fiecărui aparat de comutaţie se va verifica vizual poziţia acestora (cu ajutorul aparatelor de măsură şi a semnalizărilor de poziţie a acestora). în cazul în care există o punere la pământ a unei 43 . în depline condiţii de securitate a muncii. au o succesiune bine determinată în cadrul grupei respective  operaţiile din grupa respectivă se execută în totalitate de aceeaşi formaţie de servire operativă .  Este interzisă deschiderea sau închiderea unui separator prin care s-ar putea întrerupe sau stabili curenţi capacitivi. transformator sau borne.  Pentru a preveni ca în momentul acţionării unui separator să se producă conectarea accidentală a întrerupătorului din circuitul respectiv.  succesiunea operaţiilor din grupă nu se afectează reciproc cu succesiunea operaţiilor dintr-o altă grupă identică. pentru efectuarea manevrelor în deplină securitate a muncii în concepţia manevrelor trebuie respectate reguli tehnice generale pe care le prezentăm succint în continuare:  Pentru acţionarea normală a separatoarelor (debroşarea normală a întrerupătoarelor debroşabile) la întreruperea unui circuit ordinea operaţiilor va fi deconectarea întrerupătoarelor şi apoi deschiderea separatoarelor respective (debroşarea întrerupătoarelor respective) iar la stabilirea continuităţilor unui circuit. Pentru intervenţii în instalaţiile electrice. transformator sau borne. II. operaţiilor distincte şi operaţiilor din cadrul manevrei în aşa fel.  Ca ordine de acţionare a separatoarelor.  În cazul circuitelor fără întrerupător Regulamentul general de manevră stabileşte operaţiile admise a se efectua cu ajutorul separatoarelor normale.  operaţiile din grupă nu necesită coordonarea în timp cu alte formaţii de servire operative. şi apoi cele de bare iar la închiderea acestora întâi se închid separatoarele de bare şi apoi cele de linie.

 Punerea sub tensiune în gol a unei bare se face prin conectarea întrerupătorului unui echipament legat la bare. nu se vor pune sub tensiune cu ajutorul unui separator.persoanele care au legătură cu manevra şi resposabilitatea acestora. pentru executarea de manevre într-o instalaţie sau zone de reţea. Prin instrucţiuni tehnice interne se vor face precizări în amănunt privind concepţia manevrelor specifice fiecărui echipament sau element.notaţiile în legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor . elementelor de pe o bară pe alta. care stabileşte următoarele: .starea operativă iniţială a instalaţiei. transformatoarele.  La executarea legăturilor la pământ la un echipament care are mai multe capete de unde se poate primi tensiunea. întâi se vor executa cele care se fac prin închiderea cuţitelor de legare la pământ şi după aceea cele care se fac prin montarea scurtcircuitoarelor mobile. La conceperea tuturor manevrelor se va ţine seama în mod obligatoriu şi de prevederile NPM în vigoare. etc .foaie de manevră de execuţie – folosită de personalul de servire operative. . pentru care nu există certitudinea că sunt în bună stare. cât şi măsurile de prevenire a apariţiei supratensiunilor de comutaţie periculoase sau pentru prevenirea funcţionării intempestive a unor automatizări sau protecţii .tema manevrei (starea operativă finală a instalaţiei.faze în reţeaua respectivă.  Fiecare unitate va stabili prin instrucţiuni tehnice interne modalitatea de execuţie a manevrelor de trecere a echipamentelor.etc. trebuie verificată succesiunea şi concordanţa acestora prin verificarea vizuală şi prin măsurători.  Este interzisă trecerea la executarea verificării lipsei de tensiune şi executarea legăturilor la pământ la un capăt al unui echipament fără ca în prealabil să se fi executat toate separările vizibile la toate celelalte capete ale echipamentului respectiv de unde sar putea primi tensiune. echipamentului. 3. Reguli privind foile de manevră Prin foaie de manevră se înţelege un document scris. După personalul care o foloseşte şi felul manevrei conţinute. întâi se vor executa cele care se fac prin demontarea scurtcircuitoarelor mobile şi după aceea cele care se fac prin deschiderea cuţitelor de legare la pământ.concepţia manevrei . etc) .  Liniile. 44 .pentru dezlegarea de la pământ. foaia de manevră poate fi: .pentru legările la pământ. aflată în exploatarea sa.  La conectarea unui întrerupător cu tensiune din ambele părţi este obligatoriu controlul sincronismului.  La redarea în exploatare a unor linii sau echipamente după lucrări în cursul cărora ar fi putut apărea o modificare a legării fazelor.succesiunea operaţiilor sau a grupelor distincte de operaţii şi operaţii distincte ce urmează a fi efectuate .scopul manevrei . II. ordinea de referinţă a execuţiei va fi: . echipamentului.

Persoana care controlează foaia de manevră de execuţie răspunde de corespondenţa concepţiei acesteia cu concepţia foii de manevră de coordonare.cuprinde înscrierea detaliată a înserierii tuturor operaţiunilor ce se execută şi se întocmeşte de regulă. ce se execută în cadrul manevrei de coordonare. În acest context este foarte importantă găsirea unei modalităti de pregătire profesională interactivă care să permită o apropiere a relaţiei om-instalaţie în condiţiile deplinei securităţi în muncă. care să implice o cunoaştere temeinică a instalaţiilor şi a regulamentului general de manevră. de corectitudinea grupelor distincte de operaţii şi operaţiilor distincte înscrise şi succesiunea lor corectă. după care acesta coordonează executarea în timp a grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte. de dotare cu instalaţii complexe. de succesiunea corectă a manevrelor. pentru un singur echipament. Persoana care verifică şi acceptă foaia de manevră (responsabilul manevrei). Persoana care întocmeşte foaia de manevră răspunde de corectitudinea concepţiei acestora. o serie întreagă de probleme sunt generate de intervenţia factorului uman. II. a tuturor actelor normative tehnice în vigoare. răspunde de verificarea conţinutului foii de manevră în raport cu situaţia existentă în momentul începerii manevrei şi de posibilitatea desfăşurării normale a manevrei. Instrucţiunile tehnice interne pot conţine foi de manevră permanente pentru manevrele legate de lucrările care se execută în baza acestor instrucţiuni. a regulamentului general de manevră. verifică. Foaia de manevră de coordonare cuprinde înscrierea grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte ce urmează a se coordona. urmând a fi extinsă pe o scară largă în procesul de instruire pe teme de protecţia muncii. de respectarea prevederilor normelor de protecţia muncii. 4. aprobă şi controlează foile de manevră. de a verifica şi aproba în timp a acestora. fiind ultima persoană care citeşte foaia de manevră. . Utilizarea simulatorului de manevre – metoda teoretico-practică de formare şi pregătire a personalului cu atribuţii de exploatare şi control în instalaţii electrice În etapa actuală – de modernizare a instalaţiilor electrice. Utilizarea simulatorului de manevre este o metodă teoretico-practică de formare şi pregătire a personalului cu atribuţii de exploatare şi control în instalaţii electrice. 45 . la executarea şi coordonarea manevrelor care se pot face fără foi de manevră (conform PE 118-92) sau la întocmirea foilor de manevră programate normal sau accidental.foaie de manevră de coordonare – folosită de personalul de comandă operative al unei trepte de conducere operative. Foile de manevră implică responsabilităţi ale persoanelor care întocmesc. Pesoana care verifică şi aprobă foaia de manevră are răspunderea şi obligaţia de a corecta eventualele greşeli. Instrucţiunile tehnice interne pot conţine şi ghiduri de manevră pentru orientarea personalului de servire operative sau de comandă operative. Prin aprobarea foii de manevră se certifică corectitudinea şi posibilitatea de folosire a acestora în condiţiile pentru care a fost concepută. de respectarea prevederilor normelor de protecţia muncii şi a altor normative tehnice în vigoare. Aceste persoane trebuie să dea dovadă de o pregătire tehnică de excepţie. convergente în exploatarea normală a instalaţiilor.

prezentarea panourilor de comandă (schema sinoptică. Neutrul de 20 kV este tratat prin rezistenţă. Echipamentul de tratare a neutrului este conectat în derivaţie la bornele de 20 kV ale transformatoarelor de putere.exemplifică practice. .admite posibilitatea exerciţiului continuu până la însuşirea corectă a modului de efectuare a manevrelor. Dispozitivele de acţionare al întreruptoarelor de 110 kV sunt de tipul oleopneumatic. 46 . .prezentarea panourilor de protecţie.cuantifică prin sistemele de programare modul de pregătire şi intervenţie a fiecărui cursant (personal operativ) şi selecţionarea personalului operativ prin testare periodică. indicatoare de poziţie. Barele colectoare de 110 kV sunt de tipul cu două sisteme secţionate şi cu bară de transfer (ocolire). pe foi de manevră. . accidente şi alte perturbaţii ale sistemului energetic . Neutrele înfăşurărilor de 110 kV ale transformatoarelor de putere sunt legate la pământ. şi pentru testarea profesională. Legătura între sistemele de bare colectoare se face prin două cuple transversale.prezentând o serie întreagă de avantaje: . şi o cuplă transversală. . . succesiunea corectă a operaţiilor .evidentiază greşelile efectuate pe parcursul manevrelor.simularea proceselor tehnologice în caz de avarii. Pentru legătura între sistemele de bare colectoare de 110 kV staţia este echipată cu o cuplă combinată.permite aprecierea modului de intervenţie individuală (al fiecărui cursant) în lichidarea avariilor apărute în sistemul energetic. iar două sunt linii subterane radiale. Sectionarea sistemului I de bare este realizată cu o cuplă de separatoare. Simultan – prin analiza unei scheme reale a unei instalaţii electrice. şi două transformatoare de putere de 110/20 kV. Secţionarea sistemului II – cu o cuplă longitudinală cu întreruptor. Simulatorul pe un singur calculator este destinat antrenamentului personalului de servire operativă pentru deprinderea principiilor pe care se bazează efectuarea manevrelor într-o staţie electrică. . care poate avea rol de transfer (ocolire) sau de cuplă transversală. manevre. . aparate de măsură şi semnalizări optice). simulatorul de manevră asigură: . cheile de acţionare ale întrerupătoarelor şi separatoarelor.evaluarea obiectivă a gradului de pregătire a personalului testat şi elaborarea raportului de evaluare a cursantului. . Pe partea de 20 kV barele colectoare sunt de tipul cu două sisteme secţionate. iar secţionarea sistemului II – cu o cuplă longitudinală cu întreruptor.prezintă modul corect de aplicare a regulamentului general de manevră şi a instrucţiunilor tehnice interne de executare a manevrelor. considerate sursele staţiei.prezentarea schemelor monofilare ale instalaţiilor. Staţia A simulată conţine patru linii electrice de 110 kV. în depline condiţii de securitate a muncii .executarea de acţionări şi manevre asupra aparatelor de comutaţie pe schemele monofilare . În staţia de 20 kV sunt simulate cinci linii subterane şi două transformatoare de servicii interne. dintre care două sunt linii aeriene. . .

Executarea lucrărilor sub tensiune Lucrarea fără scoatere de sub tensiune este lucrarea care se execută în una din următoarelor situaţii (conform G. operaţii specifice echipamentelor de comutaţie. Se pot simula scurtcircuite în diferite puncte ale reţelei. Pentru comanda electrică a întreruptoarelor se foloseşte tensiunea continuă operativă de comandă ± BC. măsură.iar ale întreruptoarelor de 20 kV sunt cu resort. îmbunătăţirea continuă a relaţiei om-calculator. cu excepţia separatoarelor de legare la pământ şi a separatoarelor de bare ale descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă. Comenzile date aparatelor de comunicaţie pe schema monofilară a staţiei sunt considerate comenzi mecanice. Operaţiile şi manevrele executate sunt înregistrate. bobine pentru crearea nulului artificial. poz. operaţii generale din foaia de manevră şi existenţa sau absenţa unor parametri analogici. protecţii şi automatizări. transformatori de servicii interni. blocaje. realizarea stării operative finale 4. b) la distanţă mai mică decât distanţa de vecinătate la care personalul executant este 47 . rezistenţe de tratare.1. Sunt simulate funcţiile de comandă (comenzi mecanice de la faţa locului şi comenzi electrice de la distanţă). Sunt simulate manevre logice de tip închis/deschis. precum şi defectări mecanice ale întreruptoarelor. respectarea succesiunii foii de manevră (criteriul de disciplină) 3. fiecare cursant având posibilitatea şi capacitatea de a se evalua. semnalizare. Se crează posibilitatea antrenării cursanţilor prin executarea de manevre. 29): a) la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune la care personalul executant nu depăşeşte îngrădirile fixe de protecţie şi nu se urcă pe construcţiile de susţinere ale instalaţiilor electrice aflate sub tensiune. sau pentru evaluarea prin notă a foilor de manevre. utilizate ca etalon. permite dobândirea de aptitudini şi deprinderi în luarea unor decizii optime şi rapide pentru înlăturarea cauzelor defectelor apărute în funcţionarea instalaţiilor tehnologice.T. iar pentru comanda electrică a separatoarelor se utilizează tensiunea continuă ± BS. Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor sunt electrice. Formarea şi perfecţionarea personalului operativ pe simulatorul de manevră. încadrarea în timpul alocat Evaluarea se finalizează printr-un raport de evaluare listat de imprimantă. anexa 1. Staţiile simulate sunt echipate cu transformatoare de forţă. corectitudinea efectuării manevrelor cu succesiunea impusă (criteriu tehnologic) 2. Lista operaţiilor poate fi salvată şi utilizată pentru a crea foi de manevră standard. Evaluarea cât mai exactă are în vedere patru criterii: 1. transformatoare de măsură. Măsuri De Protecţia Muncii La Intervenţia In Instalaţii Electrice Aflate Sub Tensiune III.

48 . . Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice prin una din metodele „în contact” sau „la potenţial” trebuie să aibă la bază ca formă organizatorică Instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii (ITIPM) sau Atribuţii de serviciu (AS). în mod cu totul excepţional. prin îngrădiri provizorii mobile. .utilizarea dispozitivelor şi uneltelor electroizolante speciale.luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică. prin carcasarea echipamentelor sau. d) direct asupra părţilor aflate sub tensiune (lucrul sub tensiune) utilizând una din următoarele metode de lucru: .la potenţial. Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact trebuie să se realizeze o serie de măsuri tehnice: . având în gestiune instalaţii electrice aflate în exploatare şi întreţinere.identificarea instalaţiilor în care urmează a se lucra. nu se va reconecta decît după ce s-au clarificat motivele declanşării. pe toată durata lucrărilor.împiedicat să se apropie de părţile aflate sub tensiune. În cazul în care se lucrează sub tensiune pe o linie electrică aeriană de înaltă tensiune. Terminologie Noţiunile folosite în instrucţiunile tehnologice de lucru sub tensiune în instalaţiile electrice de înaltă tensiune au următoarele semnificaţii: a) Instalaţii electrice în exploatare – instalaţii aflate efectiv sub tensiune sau care pot fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutare precum şi a instalatiilor care au mai fost puse sub tensiune şi sunt temporar separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau prin demontarea unor porţiuni de bare. Linia electrică aeriană de înaltă tensiune la care se lucrează şi care a declanşat prin protecţie. care se aplică la executarea de lucrări în instalaţii electrice la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie electroizolante sau electroizolate. . neîngrădite sau neprotejate. astfel încât să existe suficient spaţiu.delimitarea materială a zonei de lucru şi montarea indicatoarelor de securitate. c) în instalaţii la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separările electrice.identificarea instalaţiei (locului) în care urmează a se lucra.luarea măsurilor pentru a evitarea accidentelor de natură neelectrică. .asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formaţiei de lucru că în spate şi în părţile laterale nu sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune. dar care nu sunt legate la pământ şi în scurt circuit. b) Unitatea de exploatare – unitate cu personalitate juridică. .în contact. în condiţii de securitate. trebuie să se scoată din funcţiune instalaţiile de reanclaşare automată. Pentru executarea lucrărilor asupra instalaţiilor aflate sub tensiune la potenţial trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice: . care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare. prin indicatoare de securitate. . care se aplică la executarea de lucrări la liniile electrice aeriene de 110750 KV şi la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie electroizolante şi unelte electroizolate.

se permite numai personalului ce face parte din unităţile de exploatare. nu depăşeşte 1000 V (exclusiv). . o activitate temporară în instalaţii electrice aflate în gestiunea unităţii respective. f) Instalaţii electrice de joasă tensiune – instalaţiile legate galvanic la reţelele cu neutrul legat la pământ. d) Personal de întreţinere – personalul care execută lucrări de revizii şi reparaţii.să fie autorizat pentru executarea lucrărilor sub tensiune.numele şefului de lucrare şi numărul membrilor formaţiei de lucru. Nu se admite executarea acestor lucrări de către personalul delegat.să fie instruit şi verificat din punct de vedere al protecţiei muncii. Măsuri organizatorice de protecţie a muncii pentru executarea de lucrări sub tensiune Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune sunt necesare următoarele măsuri organizatorice: a) Îndeplinirea formelor de admitere la lucru sau dispunerea de lucrări consemnându-se într-un registru special: . Personalul cu funcţii de conducere răspunde de asigurării dotării. potrivit funcţiei ce o deţine. lucrări de remediere a deranjamentelor sau de prevenire a acestora în scopul menţinerii instalaţiilor electrice în stare tehnică corespunzătoare.să fie sănătos din punct de vedere fizic şi psihic.c) Personal de exploatare – personal care are ca sarcină deservirea operativă a instalaţiilor electrice şi/sau de întreţinere curentă. controlului şi instruirii personalului. Responsabilitatea aplicării instrucţiunilor revine fiecărui lucrător.instalaţiile în care urmează a se lucra. .numărul Instrucţiunii tehnice interne de protecţie a muncii în baza căreia urmează a se executa lucrarea. Cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor tehnice de protecţie a muncii este obligatorie pentru tot personalul angrenat în executarea lucrărilor sub tensiune.să fie calificat profesional pentru lucrările ce i se încredinţează. III. . e) Personal delegat – personal care nu aparţine unităţii de exploatare dar desfăşoară. Personalul este obligat să folosească la lucrări echipamentul de lucru şi protecţie adecvat fiind obligat de a preveni sau opri orice acţiune care ar putea conduce la o accidentare proprie sau a altei persoane. cu aprobarea acesteia. . 49 .să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate şi de acordare a măsurilor de prim ajutor. în regim normal de funcţionare. Executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune. la care tensiunea de lucru între fiecare fază şi pământ în regim normal de funcţionare. . . 2. Condiţii ce trebuie să le îndeplinească personalul pentru executarea lucrărilor sub tensiune Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune personalul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . nu depăşeşte 250 V şi instalaţiile legate galvanic la reţelele cu neutrul izolat faţă de pământ la care tensiunea de lucru între faze.

apariţia descărcărilor atmosferice în zonă. sau la iniţiativa unui membru a formaţiei de lucru însuşite de şeful de lucrare. .nerespectarea disciplinei sau a normelor de protecţie a muncii de către membrii formaţiei de lucru. . starea de curăţenie. . 50 .persoana care dispune executarea lucrării. .I. b) Admiterea la lucru.covoare electrizolante mobile. desfăşurându-şi activitatea în limitele acestei zone. . .T. . membrii formaţiei de lucru se subordonează şefului de lucrare. . .executanţii formaţiei de lucru. Înainte de fiecare folosire a unui mijloc de protecţie personalul executant este obligat să facă o verificare a acestuia privind: .indicatoare de tensiune de joasă tensiune. Persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru (executanţii) trebuie să aibă grupele de autorizare prevăzute în instrucţiunile tehnice interne (ITI-P) specifice fiecărei categorii de lucrare şi să facă parte din unitatea de exploatare.apariţia furtunilor.platforme electroizolante.cizme electrizolante.). La executarea lucrărilor sub tensiune se vor folosi numai mijloace de protecţie electroizolante care corespund standardelor sau normelor tehnice în vigoare. Mijloacele de protecţie electroizolante utilizate sunt: . etc. . Întreruperile ca urmare a imposibilităţii de continuare a lucrărilor se fac prin grija şi pe răspunderea şefului de lucrare la iniţiativa sa.. .mănuşi electroizolante de joasă tensiune (asociate cu mănuşi din tercot.persoana care admite la lucru (admitentul). . lipsa de umiditate. Răspunderea directă a pregătirii şi executării lucrărilor sub tensiune revine următoarelor persoane: .apariţia unei situaţii tehnologice ce prezintă potenţial de accidentare.semnăturile persoanei care dispune executarea lucrărilor şi a şefului de lucrare. Pe toată durata desfăşurării lucrărilor.mănuşi electroizolante de înaltă tensiune.starea tehnică generală (lipsa defectelor exterioare. Începerea lucrărilor sub tensiune se va face numai după delimitarea materială a zonei de lucru şi luarea măsurilor tehnice de asigurare împotriva accidentelor de natură neelectrică. . de bumbac sau lână). c) Controlul activităţii formaţiei de lucru şi supravegherea în timpul lucrului. Executanţii de lucrări răspund de cunoaşterea şi aplicarea întocmai a normelor de protecţia muncii specifice şi de respectarea cu stricteţe a delimitărilor materiale ale zonei de lucru.constatarea unei situaţii în instalaţie neprevăzută în I..şeful de lucrare. la apariţia oricărui fenomen sau situaţie ce poate conduce la accidentarea personalului şi anume: .data executării lucrărilor.

Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .P întocmite pentru: . Executarea de lucrări sub tensiune la coronamentele liniilor electrice aeriene prin urcare directă pe stâlpi este interzisă în cazul stâlpilor metalici de beton sau de lemn asimilate acestora.în caz de precipitaţii atmosferice slabe lucrările pot fi începute şi continuate. lucrările sub tensiune se execută folosind metoda de lucru în contact.să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă. metodele sau procedurile de organizare a muncii. Echipamentul individual de protecţie trebuie să respecte cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. autoscară sau de pe alt utilaj de urcat electroizolant. precum şi de pe scara de lemn (în formaţie de două persoane).T. . . descărcări atmosferice sau vânt puternic. Condiţii generale pentru executarea lucrărilor sub tensiune În instalaţiile electrice de joasă tensiune. .casca de protecţie. În anexă sunt prezentate două modele de I. Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile.în caz de precipitaţii atmosferice intense ceaţa densă.I.R. . În asemenea situaţii lucrările de coronamente se vor executa din autotelescop.să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului. . 51 .E-I42-82). . fără să conducă el însuşi la un risc mărit. precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop. Ca mijloc de protecţie împotriva acţiunii arcului electric şi a traumatismelor se folosesc: .ochelarii de protecţie.să fie corespunzător pentru riscurile implicate. Lucrările se execută în baza Instrucţiunilor tehnice interne (conform 3.I. Urcarea pe stâlpii liniilor electrice aeriene cu dispozitive portative de urcat pe stâlpi (cârlige cu gheare sau cu tampoane de cauciuc) se va face numai după verificarea prealabilă a acestora la baza şi apoi pe parcursul urcării.centura de siguranţă.Înlocuirea unui izolator de susţinere. lucrările nu pot fi începute şi nici continuate..respectarea termenilor încercărilor periodice. La executarea lucrărilor sub tensiune se va ţine seama de următoarele condiţii meteorologice: .Racordarea unui branşament. Echipament De Lucru Si Protecţie Pentru Electricieni Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă.

Sunt tratate următoarele capitole: A – Protecţia capului cu ajutorul căştilor de protecţie B – Protecţia ochilor cu ochelari de protecţie C – Protecţia mâinilor şi a braţelor D – Protecţia picioarelor cu ajutorul mijloacelor individuale de protecţie E – Îmbrăcămintea de lucru şi protecţie. angajatorul trebuie să evalueze dacă echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să îl folosească îndeplineşte cerinţele esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească casca de protecţie sunt: . cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale. În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente individuale de protecţie. direct şi indirect. Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie. Protecţia capului cu ajutorul căştilor de protecţie. după toate ajustările necesare. caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrător şi de performanţa echipamentului individual de protecţie. sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului. Ne propunem o prezentare generală a echipamentului de lucru şi protecţie folosit de electricieni. Acţiunea de protecţie indirectă constă în amortizarea complexă prin care parametrii mecanici sunt diminuaţi şi redistribuiţi. frecvenţa expunerii la risc.să realizeze protecţia capului împotriva şocului produs de agenţii mecanici. c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu caracteristicile prevăzute la lit. aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. Angajatorul trebuie să informeze lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea echipamentului individual de protecţie. Această evaluare cuprinde: a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace. a).. Casca de protecţie protejează simultan. b). Acţiunea de protecţie directă constă în excluderea posibilităţii unui contact nemijlocit între agentul mecanic şi craniu. Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie. A. cuprinzând şi unele observaţii şi propuneri făcute în scopul îmbunătăţirii echipamentului de lucru şi protecţie. organizează antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecţie. în special durata purtării. b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le posede echipamentul individual de protecţie pentru a fi eficace împotriva riscurilor prevăzute la lit. subansamblul activ fiind calota. dacă este cazul. 52 . luându-se în considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în sine.să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă. Angajatorul trebuie să asigure instruirea lucrătorului şi. Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de instrucţiuni.

cu rezistenţă superioară la impact. .. ceafa şi umerii obrajilor. . Înclinarea cozorocului se recomandă să fie sub 30˚. Lăţimea borului mai mare de 30 mm sunt jenante. În zona vârfului calotei. Lungimea cozorocului se recomandă să fie limitată la 50-55 mm. protejând fruntea. Nu se admit proeminenţe pe faţa interioară a cozorocului (nervuri. . Criteriile limitative pe care trebuie să le satisfacă căştile de protecţie sunt: . obiectele căzute pe cozoroc dau o valoare mai mare momentului învârtitor.anexele căştii.calota . a.Sistemul de ventilare este format din orificii plasate pe suprafeţele calotei cu reglarea obturării totale sau parţiale a acestor orificii şi de spaţiul format din bride de dimensionare â circumferinţei capului şi de peretele interior al căştilor . casca fiind scoasă de pe cap. . Dezavantajul cozoroacelor mai lungi: mărirea greutăţii căştii dezechilibrând-o. înconjurând tot perimetrul. 53 .echipamentul interior constituit din sistemul de fixare şi reglare pe cap. crearea unei apăsări pe frunte. Elementele constructive ale căştilor de protecţie sunt: . 1.protecţia faţă de agenţii mecanici . împotriva agenţilor mecanici şi a picăturilor de ploaie.Vârful calotei acoperă creştetul capului şi poate fi dintr-un material deosebit de restul calotei. .să fie igienice. Nu se respectă însă gradul de expunere al regiunii lor craniene şi nici topografia contraforturilor craniene. urechile.Marginea calotei este o îngroşare continuă a peretelui calotei la nivelul perimetrului acestuia contribuind la protecţia feţei şi â urechilor de căderile întâmplătoare a diverselor corpuri de la înălţime. Calota. Caracteristicile fiecărui tip de cască de protecţie sunt dictate de condiţiile specifice fiecărui loc de muncă nefiind posibilă realizarea unui tip universal de cască de protecţie.Nervurile rigidizează şi măreşte rezistenţa calotei la impactul întâmplător. spaţiul liber ajunge la cel puţin 30 mm.să fie fiziologice. .să asigure menţinerea unui spaţiu liber între peretele interior al calotei şi banda de contur de cel puţin 5 mm. iar în mod normal să nu depăşească 20 mm pentru a nu influenţa defavorabil stabilitatea căştii pe cap. Calota căştii de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . . profile) sau exfolieri.Cozorocul este destinat protejării ochilor şi a nasului. Sistemul de nervuri este amplasat de obicei după raţiunile de optimizare a tehnologiei injecţiei (la materiale sintetice) sau după criterii estetice de simetrie.Jgeabul colector de apă obţinut prin rularea marginii perimetrului calotei în formă de jgheab. Căştile care au numai unul din aceste două elemente ale sistemului de ventilaţie rezolvă parţial problema microclimatului. . sau a marginei calotei.Borul este evazarea plană directă a peretelui calotei. periculoase şi inadmisibile.criteriu ergonomic. Borul apără şi de insolaţie. . Cozoroacele prea scurte devin ineficiente. înclinarea mai mare a cozorocului limitând câmpul vizual în sus.

se prelucreză uşor.să asigure o bună stabilitate pe cap .să fie uşor reglabil şi asigurat împotriva autodereglării. 2. şireturi etc. inele. 3. are cea mai mare greutate specifică. .Cască de protecţie din textolit tip A are o calotă de formă ovală. alungire şi rezistenţă la sfâşiere insuficiente în comparaţie cu celelalte materiale. capişonul.Materialele plastice prezintă o serie de avantaje: greutate specifică mică. cea mai mică duritate Brinell.suprafaţa exterioară a calotei trebuie să fie alunecoasă.Sistemul de amortizare este format din elementele echipamentului interior care vin în contact cu capul purtătorului: banda de contur (lăţime 28-35 mm) bride radiale ( se recomandă 6 bride a 25 mm. piesele şi subansamblurile suplimentare necesare pentru a îmbunătăţi condiţiile de portabilitate: apărătoarea de la ceafă şi urechi.să aibă rezistenţă la acţiunea directă â flăcării şi neinflamabilitate. c.suprafaţa de contact cu craniul să nu depăşească 10-25 mmp. precum şi capacitate de electroizolaţie. .Polietilena prin caracteristicile sale superioare este cel mai indicat material pentru înlocuirea textolitului. Echipamentul interior trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . . tampoanele din material plastic. . . casca purtânduse inutil.grosimea pereţilor calotei şi traseul nervurilor trebuie corelate cu topografia grosimii pereţilor calotei craniene. .nici un element al calotei să nu prezinte muchii ascuţite îndreptate spre interiorul calotei. niturile de fixare pentru casca pentru electricieni trebuie să fie din materiale sintetice izolante. Coafura internă de fixare a căştii pe cap este fixată de interiorul căştii prin butoni rapizi sau nituri. referitor la construcţia căştilor de textolit se constată că au calotele prea puţin adânci existând tendinţa ca purtătorul să desfacă şireturile. butoni. respectând în mod obligatoriu spaţiul liber de 30 mm. calităţi electroizolante bune. dispuse simetric) brida centrală (nereglabilă). . b. . cu marginea terminală printr-un mic bor. ..Textolitul prezintă cea mai slabă rezistenţă la şoc. 54 . cureaua de bărbie. capsele.să respecte înălţimile minime de purtare. colorată uniform în culori deschise şi fără defecte. Tipuri de căşti: . Materiale folosite pentru casca de protecţie: .Sistemul de fixare este partea din ansamblul interior al căştii – coafura – constituit bride. proprietăţi fizico-chimice bune. Anexele căştii de protecţie Sunt elementele. .să fie uşor demontabil. Echipamentul interior al căştii. capacitatea de preluare a energiilor nefiind asigurată. Astfel spaţiul de amortizare subcalotor este practic desfiinţat. Butoanele.

.000 V. Recondiţionarea constă în menţinerea în atmosferă cu t = 18 .Cască de polietilenă de joasă presiune formată dintr-o calotă elipsoidală cu suprafaţa netedă.dezinfectare. geamuri văruite).lentilele să aibă o luminozitate suficientă şi un câmp vizual cât mai intens posibil. Este climatizabilă. Este igiencă şi lavabilă. are calota construită din bistan (policarbonat). Protecţia ochilor şi a feţei cu ochelari de protecţie Ochelarii de protecţie trebuie să satisfacă următoarele calităţi: . toate elementele sunt demontabile.Cască de protecţie din textolit tip C se prezintă sub formă de şapcă avînd un dispozitiv interior de amortizare. f = 50%). . f = 60 – 80%) timp de 24 ore.S. Păstrarea şi întreţinerea căştilor de protecţie Căştile se păstrează aşezate în rafturi în încăperi cu temperatură şi umiditate normală a atmosferei de încăpere (t = 20˚C. mai ales în sens orizontal. să fie optic neutre. fără cusături.K.Cască de protecţie din textolit tip B are o calotă de care se prinde cu ajutorul unei sârme de oţel (diametrul de 1 mm) o bandă de carton sau preşpan prevăzută cu dispozitivul interior de amortizare. insensibile la influenţe atmosferice. . După depozitare îndelungată. mult sub nivelul căştii permiţând fixarea căştii mai bine pe cap.spălare cu apă şi săpun.. În interiorul căştii pe dispozitivul de amortizare se poate fixa o pelerină pentru protecţia urechilor şi a cefei împotriva curenţilor reci. .Casca Champion KSU are o bună stabilitate pe cap şi un jgheab de apă colector. .Cască dielectrică pentru muncitorii care lucrează la tensiuni înalte.P. Este fabricată din materiale plastice injectabile. . Asigură protecţie electrică până la 20. . Bridele dispozitivului de fixare â căştii pe cap sunt reglabile. Asigură o protecţie electrică pâna la 20. rigidizată prin 6 nervuri conexe. . Brida de la spate a dispozitivului se aşează pe ceafă.Casca K. Căştile de protecţie se întreţin prin: .reimpregnare sau retratare cu diverse straturi de protecţie.000 kv. 55 . luminescentă are caracteristici identice recomandabilă pentru lucrări de întuneric.Căşti de protecţie din materiale termoplaste (firma Petitcollin – Franţa). capse şi cordoane. Au proprietate dielectrică foarte bună. Se vor feri de radiaţiile directe ale surselor de căldură (paravane de azbest.lentilele să fie nedeformabile. Calota este rigidizată prin patru nervuri.20˚C. Greutatea (fără coafură) 300 gr. coafura interioară reglabilă precis şi uşor pe laterale intercalată între coafură şi calotă are o bandă antişoc. a umezelii şi a prafului. căştile trebuie recondiţionate înainte de folosire. Prezintă luminozitate constantă care se încarcă la lumina naturală şi artificială. B. reglabil (prezintă 7 bride radiale). Greutatea totală inclisiv coafura 270 gr. .

. în scopul coordonării muncii proprii cu â celorlalţi pentru o mai bună desfăşurare a activităţii. interzicându-se folosirea sticlei obişnuite. . împiedicând aburirea vizoarelor.materiale plastice.Acuitatea vizuală – joacă un rol în viteza perceperii vizuale. Practic această situaţie nu se poate realiza. Este necesar un câmp vizual suficient pentru a se da posibilitatea observării mişcării persoanelor din jur. b). caracteristicile constructive. sticlă tip triplex. Caracteristicele fiziologice ale ochelarilor de protecţie.. sticlă specială. în timpul aburirii vizoarelor. după purtarea ochelarilor un timp îndelungat. Poziţia corectă â ochelarilor pe figură. iar pentru asigurarea unui câmp vizual corespunzător este necesară adoptarea unui model de ochelari cu protecţie panoramică. vizoarele să corespundă deschiderii orbitelor iar centrul lor să coincidă pe cât se poate cu orificiul pupilelor. 3. Cu cât distanţa dintre faţă şi lentile este mai mare cu atât microclimatul din spaţiul de sub ochelari este mai favorabil. a).lentilele şi ramele să fie neinflamabile. Existenţa unui microclimat favorabil în spaţiul de sub ochelari este condiţionată de posibilitatea schimbului de aer dintre aceste spaţii şi mediul înconjurător.Este necesară confecţionarea ochelarilor pe mai multe mărimi. având diferenţe mari faţă de microclimatul înconjurător. Ochelarii de protecţie trebuie să satisfacă cerinţe legate de caracteristicile noxei oculare (arcul electric şi lovirii) caracteristicile locului de muncă (în încăperi închise sau aer liber şi la înălţime) caracteristicile organismului uman. Ochelarii închişi etanşi crează în orice condiţii de purtare un microclimat neigienic în spaţiul de sub ochelari. Materialele folosite: .lentilele nu trebuie să formeze cioburi tăioase sub efectul unui şoc. 56 .aerarea trebuie să fie satisfăcătoare pentru â evita aburirea părţii optice. . e necesar ca ochelarii să se adapteze cât mai bine pe figura purtătorului. 2. Acuitatea vizuală trebuie urmărită în raport cu următoarele situaţii: în timpul purtării unor ochelari cu vizor dintr-un material transparent fără defecţiuni. Pentru asigurarea câmpului vizual. în perceperea formelor obiectelor şi în alte funcţii vizuale.ochelarii trebuie să se adapteze la formatul feţei.sticlă minerală securizată. având importanţă în asigurarea vederii în profunzime. Durata de apariţie a aburirii este invers proporţională cu intensitatea efortului depus. 1. deoarece protecţia ochilor prin intermediul ochelarilor este condiţionată de necesitatea unei construcţii închise. Câmpul vizual. Funcţie de aceste cerinţe pentru îmbunătăţirea microclimatului în spaţiul de sub ochelari este necesar ca la ochelarii folosiţi de electricieni să fie mărită distanţa dintre faţă şi lentile. Ochelarii cu apărătoare laterală (semideschişi) asigură un microclimat apropiat de cel al mediului exterior. Astfel evacuarea transpiraţiei se poate face în întregime fără să se producă o suprasaturare a aerului de sub ochelari cu vapori de apă iar diferenţa de temperatură între această regiune şi exterior să fie mică. .

agăţare.să fie uşoare şi flexibile. protecţia mâinilor se realizează şi cu palmare şi degetare. Ţesăturile destinate îmbrăcămintei de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii de bază: . Ţesăturile cele mai bune sunt tricotajele din bumbac. Pentru â fi folosite este necesar ca mănuşile să fie verificate şi în perfectă stare. uzură prin frecare.Protecţia mâinilor şi a braţelor Protecţia mâinilor se realizează folosind mănuşile de cauciuc lungi cu cinci degete.25˚C. Mănuşile trebuie să fie păstrate la temperatura de 20 . â spaţiului respectiv şi prin imposibilitatea eliminării vaporilor din exterior (din cauza impermeabilităţii cauciucului şi a formatului cizmei care nu permit aerisirea piciorului în timpul mersului). împungere. Neevaporarea transpiraţiei duce la scăderea rezistenţei electrice interioare a cizme. E. Când mănuşile se poartă o perioadă mai îndelungată. dielectrice. Îmbrăcămintea trebuie să păstreze corpul omului de diferite acţiuni mecanice. murdărie şi umiditate. că contribuie la prevenirea îmbolnăvirilor de răceală (să fie permeabilă pentru aer şi vapori). sau ciorapi . ele se pot îmbrăca deasupra unor mănuşi de bumbac uşoare.C. Cizmele. Se păstrează în dulapuri sau lăzi închise. şoşonii şi galoşii destinaţi altor scopuri prin aspectul lor exterior.să posede parametri superiori în ceea ce priveşte rezistenţa la sfâşiere. care determină creşterea temperaturii pielii şi senzaţia de încălzire. Pe lângă mănuşi. talcarea lor uşurează îmbrăcarea mâinilor. satisfăcând condiţiile de igienă şi confort. atât pe partea interioară cât şi pe partea exterioară cu săpun. crestare. Este indicat ca mănuşile să fie spălate. prin culoare. gros care se pot utiliza sub forma de căptuşeală pentru cizme. După fiecare întrebuinţare mănuşile trebuie curăţate. Trebuie să realizeze starea termică a organismului prevenind supraîncălzirea şi subrăcirea lui. şoşonii şi galoşii electroizolanţi trebuie să difere de cizmele. Microclimatul neigienic în spaţiul dintre cizmă şi picior se caracterizează prin temperatură şi umiditate ridicată. care nu satisfac întrutotul 57 .Protecţia picioarelor cu ajutorul mijloacelor de protecţie Două probleme de bază se pun în legătură cu asigurarea confortului în timpul purtării încălţămintei: problema microclimatului din interiorul încălţămintei şi problema formatului. Actualmente echipamentul de lucru pentru electricieni este format din salopete cu cele două părţi componente pantalonul şi bluza de salopetă. . arsuri. Se recomandă să fie păstrate într-un loc răcoros şi întunecos. prin lipsa lor de luciu sau alte semne distinctive speciale. Umiditatea ridicată este determinată de acumularea şi suprasaturarea cu vapori de apă proveniţi din transpiraţie. Neajunsul principal este transpiraţia mâinii sub mănuşi. Îmbrăcămintea de protecţie şi de lucru. D. Din punct de vedere al specificului activităţii electricienilor cele mai bune rezultate le oferă docul.

Valori limită de expunere – limite de expunere la câmpuri electromagnetice a căror respectare asigură protecţia lucrătorilor la câmpuri electromagnetice împotriva efectelor nocive cunoscute împotriva sănătăţii . magnetice şi electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz . 58 . SAR pe întregul corp este o mărime acceptată pentru a stabili raportul între efectele termice nocive şi expunerea la câmpuri de radiofrecvenţă (RF).H. butoniere) pentru păstrarea sculelor.S – densitatea de putere – cantitatea de putere radiantă.E – intensitatea câmpului electric (E) – forţa exercitată asupra unei particule încărcate independent de deplasarea ei în spaţiu (V/m) .B.Câmpuri electromagnetice – câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice.S) de la care trebuie să fie luate una sau mai multe măsuri de protecţie. .H – intensitatea câmpului magnetic (H) – împreună cu inducţia magnetică defineşte un câmp magnetic în orice punct din spaţiu (A/m) . .cerinţele impuse specificul activităţii electricienilor prezentând unele lipsuri (ex: pentru electricienii de exploatare): . bluza iese din pantalon. într-un volum conductor (A/m2). .B – inducţia magnetică sau densitatea de flux magnetic (B) – forţa exercitată asupra sarcinilor mobile (T). Terminologie .J – densitatea de curent – curentul care traversează o unitate de suprafaţă. incidentă perpendicular pe o suprafaţă împărţită la aria acelei suprafeţe (W/m2).nu asigură protecţia integrală a corpului în cazul manevrelor la înălţime.Ic – curentul de contact dintre o persoană şi un obiect (A) .SAR – rata de absorbţie specifică a energiei medii pe întregul corp sau pe o anumită parte a corpului – debitul cu care este absorbită energia pe unitate de masă de ţesut corporal (W/Kg). nu este rezolvată problema fixării pantalonilor de salopetă pe corp (la brâu şi la gleznă). În spaţiul liber şi în materiile biologice pot fi utilizate atât inducţia magnetică cât şi intensitatea câmpului magnetic (1A/m = 4 x 10-7T) . incomodând pe cel care lucrează. Consider că rezultatele satisfăcătoare în activitatea electricienilor de exploatare ar avea adoptarea unei îmbrăcăminte de lucru tip combinezon Influenţa Cîmpurilor Electromagnetice IV 1.SA – absorbţia specifică a energiei – energia absorbită pe unitate de masă de ţesut biologic (J/Kg) . respectarea valorilor de declanşare asigură respectarea valorilor limită de expunere Parametri direct masurabili ce caracterizează expunerea la câmpuri electromagnetice . perpendiculară pe fluxul de curent.nu sunt prevăzute cu detalii auxiliare corespunzătoare (buzunare.Valori de declanşare a acţiunii – nivelul parametrilor direct masurabili (E.

de măsurare şi de calcul adecvate. Valorile limită de expunere pentru densitatea de curent trebuie să protejeze împotriva efectelor acute ale expunerii asupra ţesuturilor sistemului nervos central la nivelul capului şi al trunchiului.sursele de expunere multiple . Datorită eterogenităţii electrice a corpului uman trebuie calculată media densităţilor de curent pe o secţiune de 1 cm2. să masoare şi/sau să calculeze nivelurile câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi lucrătorii acordând atenţie deosebită: .existenţa unor echipamente de muncă proiectate pentru a reduce nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice . spectrului de frecvenţă. densitatea de putere. amorsarea dispozitivelor electroexplozive detonatoare. incendiile şi exploziile rezultate în urma aprinderii materialelor inflamabile datorită scânteielor provocate de câmpuri induse.expuneri simultane la câmpuri de frecvenţă multiple 59 . intensitatea câmpului magnetic (H) şi densitatea de putere (S).nivelului.efectele asupra stării de sănătate şi securităţii lucrătorilor care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice . Pentru câmpuri electromagnetice în impulsuri ori tranzitorii sau pentru expunerea simultană la câmpuri de frecvenţe multiple. intensitatea câmpului electric (E). perpendiculară pe direcţia curentului. În funcţie de domeniul de frecvenţă se prevăd valori limită de expunere pentru densitatea de curent indus în cap şi trunchi. curentul de contact (Ic). riscul de proiectare a obiectelor feromagnetice în câmpuri magnetice statice având o inducţie magnetică mai mare de 3 mT.informaţiile adecvate obţinute în urma supravagherii stării de sănătate. SAR localizata (cap şi trunchi).valorile limită de expunere şi valorile de declanşare a acţiunii . pentru întregul corp. Pot fi măsurate direct: inducţia magnetică (B). 2. SAR medie. curenţi de contact sau descărcări de scântei. IV. care permit analizarea caracteristicilor formei de undă şi a naturii interacţiunilor biologice conform standardelor naţionale în domenii armonizate cu standardele europene stabilite de CENELEC (Comitetul European pentru Standardizare şi Electrotehnică) Valorile de declanşare a acţiunii se obţin plecând de la valori limită de expunere în conformitate cu principiile stabilite de Comisia internaţională pentru protecţia împotriva radiaţiilor neionizate prin limitarea expunerii la radiaţii neionizate (ICNIRP 7/99). .efectelor indirecte: interferenţele cu echipamente şi dispozitive medicale electronice. trebuie să se aplice metode de evaluare. inclusiv stimulatoare cardiace şi alte dispozitive implantate. SAR localizate (membre).SAR medie pe întregul corp şi SAR locală sunt necesare pentru a evalua şi limita depozitarea excesivă de energie pe părţile mici ale corpului în condiţii speciale de expunere (expunerea unei persoane legate la pământ la frecvenţă radio inferioară din domeniul de frecvenţe în MHz sau expunerea unei persoane în câmpul apropiat unei antene . inclusiv informaţiile publicate . duratei şi timpului expunerii . Determinarea expunerii şi evaluarea riscurilor În îndeplinirea obligaţiilor prevazute în Legea 319/2006 angajatorul trebuie să evalueze şi dacă este necesar.

reducerea emisiei câmpurilor electromagnetice.programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă. tensiunile prin cuplaj inductiv în vederea realizării protecţiei împotriva electrocutărilor în instalaţii electrice de curent continuu şi de curent alternativ de frecvenţă industrială.situaţii în care prin el circulă un curent capabil . R) este: 60 . urmare a contactului direct sau indirect cu un conductor electric. Accidentul prin electrocutare apare atunci cînd corpul omului se intercalează accidental între două puncte cu potenţiale electrice diferite. Z(se considera egală cu rezistenţa ohmică a corpului. 14-20.asigurarea cu echipament adecvat de protecţie individuală Reducerea riscurilor rezultate din expunerea la câmpuri electromagnetice are la bază principiile generale de prevenire prevăzute de Legea 319/2006. În cazul depăşirii valorilor de declanşare a acţiunii angajatorul trebuie să pună în aplicare un program de măsuri tehnice şi organizatorice pentru încadrarea în valori normale prin: . a locului de muncă şi a posturilor de lucru . Accidentele se pot produce şi prin atingere indirectă ca în cazul inducţiei cind un conductor electric din apropierea unui curent electric cu potenţial ridicat prezintă un curent de autoinducţie(periculos cu accidentatul atingerea apei în care au căzut fire electrice etc. 12 alin. recurgerea la mecanisme de blocare. tensiunile de lucru .proiectarea şi amenajarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru .să afecteză funcţiile vitale ale corpului (respiraţia. tensiunile de atingere şi de pas. Primul Ajutor În Caz De Electrocutare Prin electrocutare se înţelege totalitatea tulburărilor provocate de trecerea curentului electric prin corp.alegerea unor echipamente care emit mai puţine câmpuri electromagnetice . Pentru proiectarea şi stabilirea unor sisteme de protecţie împotriva electrocutărilor limita maximă admisă a impedanţei totale a corpului uman.Angajatorul trebuie să deţină o evaluare a riscurilor în conformitate cu art. ecranare sau mecanisme similare de protecţie a stării de sănătate . circulaţia sîngelui şi activitatea nervoasă) Accidentele se pot produce fie prin atingere directă de tip bifazic(bipolar) corpul devenind altfel un şunt. a din Legea nr. Toate sistemele de protecţie împotriva electrocutărilor iau în calcul limitele admise pentru curent prin corpul uman.) . (1) lit. Se foloseşte termenul de electrocuţie în cazul leziunilor mortale şi de electrocutare pentru leziunile compatibile cu viaţa. Primul caz de electrocutare accidentală a fost semnalat în 1897. 319/2006 şi trebuie să stabilească măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în conformitate cu art. fie de tip monofazic (unipolar) cînd corpul se interpune între două conductoare electrice sau între un conductor electric şi pământ.adoptarea unor metode de lucru care să conducă la o expunere mai redusă la câmpuri electromagnetice .limitarea duratei şi a intensităţii expunerii .

25 mA-respiraţie grea.1000-4000 mA-arsuri grave Limitele maxime admise ale curenţilor prin corpul omului.5 – 2mA.curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA. pentru tensiuni pînă la 250 V şi 0. 61 . timpul de întrerupere la protecţia de bază t stabilit conform documentaţiilor specifice.considerate în calcule pentru stabilirea unor sisteme de protecţie împotiva electrocutărilor sunt stabilite funcţie de felul curentului.75 mA-şoc electric sever.2 sec. În funcţie de intensitatea curentului care străbate corpul omenesc se produc următoarele efecte: . Timpul de expunere(timpul de trecere a curentului prin corpul omenesc) este foarte important mai ales în raport cu intensitatea curentului . agravată de efectele termice ale curentului electric.pericol de paralizare a funcţiilor sistemului nervos . Zh=R=3000Ω .curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA pericolul de deces este foarte redus.75 .în cazul protecţiei împotriva electrocutărilor prin atingere directă.18 .10mA-dacă se consideră R=3000 Valorile curenţilor şi efectele lor au fost grupate în zone de pericol astfel: . .Zh=R=1000Ω . valoare curentului la care omul reuşeşte să se desprindă este mai mare şi invers. Efectele cele mai probabile de paralizare a funcţiilor sistemului nervos le provoacă intensităţile curenţilor de tip industrial(380/220 V).marginea superioară a bazinului.200 mA-fibrilaţie ventriculară . .prag de senzaţie. .Cu cât timpul este mai scurt.1s pentru tensiuni pînă la 500 V. . . înţepături. .3 – 10 mA-convulsii. Din motive de protecţie limitele timpului de deconectare a instalaţiilor electrice de joasă tensiune trebuie să fie de 0. Traseul străbătut de curent prin corp este uneori decisiv considerându-se foarte periculoase : mâna stîngă-piciorul drept (axa inimii) şi mâna dreaptă.0.în cazul protecţiei împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă. şoc electric.200--1000mA-arsuri la punctele de intrare şi ieşire din organism . numărul sistemelor de eliminare a defectului. pentru un timp mai mare de 3 s: .30 mA -dacă se consideră R= 0 .2 – 3 mA-senzaţie tremur.10 – 18 mA –contracţii musculare dureroase. În cazul protecţiei împotiva curenţilor capacitivi se consideră următoarele limite maxime admise ale curenţilor prin corpul omului. de apariţie a stopului respirator sau stopului cardiac.curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA probabilitate ridicată de deces .25 . . .

Limitele sunt stabilite ţinînd seama că în toate situaţiile se prevede un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor din STAS 6119-79 şi STAS 6616-83 privind condiţiile de întrerupere în caz de defecte şi de dimensionarea a instalaţiilor de protecţie. Limita maximă admisă a tensiunilor de atingere şi de pas pentru echipamentele (instalaţiile) de înaltă tensiune este stabilită în funcţie de tipul echipamentului(instalaţiei electrice). 5. 6. Efectele curentului electric asupra funcţiilor vitale pot avea urmări imediate sau întrziate Urmările imediate au ca efect paralizarea funcţiilor respiratorii şi/sau circulatorie. CRT. 1. de tipul reţelei şi de timpul de întrerupere în caz de defect. respectiv apariţia stopului respirator şi/sau a stopului cardiac ori deces instantaneu prin fibrilaţie ventriculară. 2. 62 . amorţeli. Limita maximă admisă a tensiunilor de atingere şi de pas pentru instalaţiile şi echipamentele de joasă tensiune sunt stabilite în funcţie de categoria reţelei de alimentare. 4. MĂSURA DE PROTECŢIE APLICATĂ Separarea de protecţie Izolaţie suplimentară de protecţie(cu dublă izolare) Egalizarea potenţialelor Izolaţie întărită şi tensiune redusă Tensiune redusă + izolaţie de lucru Legare la nul(TN) sau la pământ(TT)+ echipament electroizolant TIPUL REŢELEI DE ALIMENTARE Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I T TENSIUNE DE LUCRU MAXIMĂ ADMISĂ (V) 400 400 400 50 24 400 Pentru lucrul în mediul minier(la suprafaţă sau subteran ) sunt prevederi specifice. de zona de amplasare. de zona de amplasare a echipamentului (instalaţiilor) şi de timpul de întrerupere în caz de defect. Limitele sunt stabilite ţinînd seama că în toate situaţiile se prevede cel puţin un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor STAS 7334-83 privind condiţiile de întrerupere în caz de defect şi de dimensionarea instalaţiilor de protecţie. Urmări întîrziate constau într-o slăbire a forţei musculare. Limita maximă admisă a tensiunii de lucru pentru echipamentele electrice portabile folosite în medii periculoase este stabilită în funcţie de măsura de protecţie aplicată împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă şi de tipul reţelei în care se poate aplica măsura de protecţie respectivă (STAS 2612-87). 3.Tensiunile de lucru ale instalaţiilor şi echipamentelor sunt conform STAS-93075 cu excepţia echipamentelor electrice portabile. tulburări care influenţeză centrul generator de excitaţii al inimii. În instalaţiile electrice există un pericol de electrocutare dacă se execută lucrări în aceste instalaţii sau în vecinătatea lor fără respectarea normelor de protecţie a muncii. corpurilor de iluminat şi utilajelor mobile de sudare. NR.

Personalul încadrat în muncă indiferent de funcţie este obligat să cunoască cel puţin următoarele măsuri imediate necesare a fi luate pentru readucerea la viaţă a unuei persoane care a fost electrocutate sau axfixiate. -accidentatul s-a desprins de instalaţia electrică nemaifiind în contact cu aceasta şi nici în imediata ei apropiere. În ambele situaţii persoana care acordă primul ajutor trebuie să evalueze operativ şi rapid situaţia accidentatului şi să intervină astfel încât să nu se suprapună riscului de accidentare Scoaterea accidentatului de sub influienţa curentului electric impune o serie de măsuri a căror succesiune trebuie respectată : .d. 2.m. .Intervenţia imediată şi competenţa în cazul unui accident salvează accidentatul mai ales în cazul unei electrocutări. 3.Se întîlnesc două situaţii: -accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia electrică. Se vor efectua următoarele manevre: . 4.deconectarea instalaţiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoană care cunoaşte bine instalaţia . metoda Sehaefeer. scoaterea siguranţelor. metoda Sylvester. oprirea unei hemoragii care insoţeşte o fractură.a. respiraţie gură la gură şi masajul cardiac extern. reanimarea cardiorespirtorie.intervenţie după un minut crează şanse de salvare 95%. singurul care poate hotărâ asupra stării accidentatului.întreruperea tensiunii prin deschiderea întrerupătorului de alimentare (în lipsa acestuia prin deschiderea separatorului.iar scoaterea accidentatului din instalaţii aflate sub tensiune este permisă numai după deconectare. Operaţia de respiraţie artificială nu poate fi întreruptă decît de medic. Primul ajutor acordat în cazul accidentatului prin electrocutare depinde de competenţa celor prezenţi în momentul accidentului . 63 . transportarea corectă a unui rănit. respiraţia artificială prin insuflarea cu aparate mecanice Supravegerea după readucerea la viaţă a accidentatului este obligatorie în aşa fel. Dacă accidentatul este în contact cu instalaţia electrică şi se află la înălţime trebuie luate măsuri preventive de eliminare căderii(după întreruperea tensiunii muşchii se relaxază).). primul ajutor în caz de stop cardiorespirator. .intervenţie după patru minute crează şanse de salvare 50% ş.Pentru metodele de respiraţie artificială menţionăm: 1. încât să se poată acţiona în caz de nevoie. luarea primelor măsuri în caz de incendiu sau avarii.scoaterea accidentatului de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau echipamente electroizolante şi îndepărtarea accidentatului de zona de pericol. În cazul instalaţiilor cu tensiuni peste 1000V apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator din cauza tensiunii de pas.intervenţie după două minute crează şanse de salvare 90%. Rapiditatea cu care se intervine în operaţia de salvare prin respiraţie artificială trebuie să ţină seama permanent de următoarele reguli: . . scoaterea din priză etc.

. unde operaţia se execută de personalul special instruit în acest sens şi care utilizează mijloace de protecţie electroizolante(cizme şi mănuşi de înaltă tensiune ştanga de manevră. 64 . acţiunile de prim ajutor fiind diferenţiate în funcţie de starea accidentatului: . Dacă starea de rău se agravează : .dacă accidentatul este conştient. el trebuie ţinut în repaus timp de aproximativ 1 oră după care trebuie supus unor cosultaţii medicale. pieptului şi abdomenului..scoaterea accidentatului din instalaţie aflată sub tensiune este permisă numai in staţiile electrice.dacă accidentatul este inconştient.(provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaţiei electrice ) provoacă aprinderea hainelor se va interveni pentru stingerea hainelor aprinse prin înăbuşire. . . . În situaţia în care arcul electric . După scoaterea accidentatului de sub tensiune se va determina starea clinică a victimei printr-o examinare rapidă.îmbrăcămintea trebuie descheiată şi slăbită în zona gîtului.dacă accidentatul prezintă vătămări sau răniri.se va asigura transportul calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenţă.accidentatul va fi aşezat în poziţia culcat cu picioarele ridicate. corespunzătoare tensiunii normale a instalaţiei). Chiar dacă în urma electrocutării accidentatul nu acuză stări de rău. Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală deoarece ulterior pot surveni tulburări de ritm cardiac.

BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ 65 .C.PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.N.P.23.M.D.

1 Relaţia risc – securitate Fig. 1.PREMISE TEORETICE Fig.3 Curba de acceptabilitate a riscului 66 .

evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. secţie sau întreprindere.  1. • aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ). 4. cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi). pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei necesită echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii.DESCRIEREA METODEI SCOP ŞI FINALITATE • determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă. 2. 3. • fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire. ETAPELE METODEI definirea sistemului de analizat (loc de muncă). identificarea factorilor de risc din sistem. 67 . în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă pentru integrarea principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă. sectorul. secţia sau întreprinderea analizată. în faza de exploatare pentru îndeplinirea de cǎtre personalului de la compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi a urmǎtoarelor atribuţii: • analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire. PRINCIPIUL METODEI • identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile. 2. sector. • nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc. UTILIZATORI POTENŢIALI Metoda poate fi utilizată: 1. care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă care constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă.

• Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2) → este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. respectiv a nivelului de securitate. • Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5) → construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor..S. • Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) → este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.E.M. într-o formă uşor identificabilă şi comprimată. • Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) 68 .S. sarcină de muncă.S. sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie. → clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U. → gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic.5. grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant. este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat. mijloace de producţie şi mediu de muncă). localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomofuncţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei. → cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman. propunerea măsurilor de prevenire. şi M. principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. • Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) → cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat.F.  • INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) → este un formular care cuprinde. funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de M.

APLICAREA METODEI PROCEDURA DE LUCRU Constituirea echipei de analiză şi evaluare  • → echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi.consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc. a operaţiilor de muncă. urmărind: identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul sistemului..).date de identificare a locului de muncă: unitatea. → acest formular cuprinde: . maşinile şi utilajele folosite . secţia (atelierul). . descrierea procesului tehnologic. a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc.explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere. funcţie. .clasa de gravitate şi probabilitate previzionată. instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. → este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate.parametri şi caracteristici funcţionale. locul de muncă. unelte etc. . • Definirea sistemului de analizat (loc de muncǎ) → în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă. se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise. • Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) → este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat.nominalizarea factorilor de risc identificaţi. → după constituirea echipei de analiză şi evaluare. rezultate din evaluarea locului de muncă. 69 . prenume. a ordinelor şi deciziilor scrise. . . respectiv după însuşirea metodei. precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului. . descrierea condiţiilor de mediu existente. .componentele generice ale sistemului de muncă. parametri şi caracteristici funcţionale). buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate.date de identificare a evaluatorului: nume.→ este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.nivelul de risc. → înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare.

se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă. → informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică. → identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri. → gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3. în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare. pe bază statistică sau de calcul. forfecare. → factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6). se utilizează ca element de 70 . în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta. standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii) şi din discuţiile purtate cu lucrătorii de la locul de muncă analizat. informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare. • Identificarea factorilor de risc din sistem → în această etapă se stabileşte. norme. → rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). lunar. aceasta se poate face printr-o analiză verbală cu tehnologul. intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic. prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă). precum şi a altor acte normative incidente. intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an. rezistenţa la apăsare.precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului. prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer. ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei ierarhizǎri a măsurilor de prevenire şi protecţie. • → Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din Anexa 2. curba Cz etc. → nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc (Ri) stabilite pentru factorii de risc identificaţi. anual etc.). unde se mai specifică. cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor. fişa postului pentru executant. buletine de analiză a factorilor de mediu. → pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3. pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii. → cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc. pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea. funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. în aceeaşi etapă. săptămânal. greutate şi dimensiuni. şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu. caiete de sarcini.).

. → rezultatele evaluării. formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea: n ∑ ri R i i=1 Nr = .. ri = rangul factorului de risc “ i ”. în ordinea: 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc.. 71 . respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc. → interpretarea rezultatelor evaluării.. conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5). măsuri de protecţie individuală... nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5). care este egal cu nivelul de risc.. n = numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv. → atât nivelul de risc global...  Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei care conţine: → modul de desfăşurare a analizei.. → se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire: măsuri de prevenire intrinsecă. → • → Stabilirea măsurilor de prevenire pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate.. cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (Anexa 6)... măsuri de protecţie colectivă. → măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7)... → persoanele implicate... → fişele de măsuri de prevenire. n ∑ ri i=1 unde: Nr = nivelul de risc global la locul de munca. Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc “i “.ponderare rangul factorului de risc (ri).. 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate...

poziţii de lucru forţate sau vicioase . Absenţa unor operaţii 1. Omiterea unor operaţii 2. EXECUTANT 1.împiedicare l de la înălţime: .2.prin dezechilibrare .pornirea echipamentelor tehnice .1. Executare defectuoasă de operaţii .efort dynamic 72 . fluide energetice etc.întârzieri .alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric.întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice . reguli.) .ANEXA 1 LIS TA DE IDENT IF ICARE A FACTO RILO R DE RIS C A. OMISIUNI 2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie B.3.prin dezechilibrare . 1. ACŢIUNI GREŞITE 1.reglaje .1. staţionări în zone periculoase .1. Solicitare fizică: . SARCINA DE MUNCĂ 1.prin păşire în gol . SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 2. Nesincronizări de operaţii .deplasări cu pericol de cădere: l de la acelaşi nivel: .utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.prin alunecare 1.fixări . Operaţii.devansări 1.asamblări .deplasări. procedee greşite 1.comenzi .3.1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE 1.efort static .2.alunecare . Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor) 2.poziţionări .4. Comunicări accidentogene 2.2.manevre . Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă .

2.monotonia muncii C MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1.3 Deplasări sub efectul gravitaţiei: .2.adezive 1.surpare.organe de maşini în mişcare .1.deviere de la traiectoria normală . . . fluidelor 1.2.decizii dificile în timp scurt .balans .3.proiectare de corpuri sau particule . Mişcări periculoase 1.curgeri de fluide .operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.înţepătoare . 1. Flăcări. FACTORI DE RISC MECANIC 1. erupţie 1.3.jet.alunecoase .deversare . Suprafeţe sau contururi periculoase: .alunecare .recul . FACTORI DE RISC TERMIC 2. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor 2.ritm de muncă mare .1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice: .răsturnare .1.cădere liberă . Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor 2.2 Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale .1.1.4 Deplasări sub efectul propulsiei: .4.scufundare 1.rostogolire .deplasări ale mijloacelor de transport etc.scurgere liberă .2. . .1.rulare pe roţi .tăioase .abrazive . Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice 2.şocuri excesive .1. Solicitare psihică: . flame 73 . prăbuşire . Recipiente sub presiune 1.

virusuri . Substanţe cancerigene 5.protozoare 5.ciuperci . Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi) D MEDIU DE MUNCĂ 1.2. Substanţe toxice 4. Suprapresiune în adâncimea apelor 1. Ultrasunete 1.4.5.scăzută 1.7. Zgomot 1.3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 5.scăzută 1.5.1. Substanţe explozive 4.pâlpâire 74 .9. Vibraţii 1.spirochete .6.ridicată .3.ridicată .3. Temperatura aerului: .2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare) 5. Culturi sau preparate cu microorganisme: .richeţi .atingere indirectă .10 Iluminat: .strălucire .3.2. FACTORI DE RISC ELECTRIC 3.nivel de iluminare scăzut .1. Aeroionizarea aerului 1. Umiditatea aerului: .4. FACTORI DE RISC CHIMIC 4.8.atingere directă . Curentul electric: .1.tensiune de pas 4. Presiunea aerului: .ridicată . Substanţe inflamabile 4. Curenţi de aer 1. FACTORI DE RISC FIZIC 1.bacterii .1.scăzută 1. Substanţe caustice 4.

protozoare etc.1.11. FACTORI DE RISC CHIMIC 2. surpări. vapori.2 Ionizante: .gamma 1.aerian .2.bacterii .11. inundaţie. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI . prăbuşiri de teren sau copaci. alunecări.13. Pulberi în suspensie în aer. seisme etc.infraroşii .virusuri .subteran .1. gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3. viscol.subacvatic .11.1 Electromagnetice: .cosmic etc. Gaze. 4. . Radiaţii 1. aerosoli toxici sau caustici 2.richeţi .alfa .1.ultraviolete . Potenţial electrostatic 1. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 3.12.de frecvenţă medie . grindină.microunde .beta . vânt.spirochete .14.laser 1.de frecvenţă joasă .) 1.de frecvenţă înaltă . .mlăştinos . Pulberi pneumoconiogene 2. 75 .ciuperci .acvatic . Calamităţi naturale (trăsnet. Microorganisme în suspensie în aer: . avalanşe.

.nal verte Braţ Palmă Coap Pi.înţepătură Contuzie Entorsă Strivire Fractură Arsură . 11.. 3. 1 .chimică Amputaţie Leziuni ale organelor in-terne Electrocutare Asfixie Intoxicaţie .car.LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN (leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman) Nr crt CONSECINŢE POSIBILE LOCALIZAREA CONSECINŢELOR Cu..Exnă că .cular In. 9...x x x x x x x .rat rat rat rat CoMembru Membru tem Ochi Nas Ureche cra. 7.Organe de simţ tie tie do.Ci rator dio ges.. 8.. 6.acută 22 x x x x x x x - 23 x x x x x x x x x x - .re. 10.x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x .x x x x .tăietură .Apa.x x .loana superior inferior musrania...Apa Apa Sistem osteoarticular Sis.Apa. 5.termică .x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x .x x x x x .tiv Ante Degete să cior ter.Multi tem plă nervos 0 1.x x x x x x .Cu Ab.x x x x x 52 Sis.gu. Plagă 2.Te.to men ment respi. 4.tervas brală braţ Gam nă nă bă cular D S D S 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 20 21 9 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x .di.

25. periartri-te. osteocondili-te. Dermatoză 13. nodulii cântăreţilor Astenopatie acomodativă. 26. 21. 16. 19. discopatii Boala de vibraţii Tromboflebită Laringite cronice. bronşită etc. 17. cancer profesional Artroze cronice. 23. x - x - x - x x - x x x x 53 x x x x - x - x - x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x - x x x x x x x - x x x - x - x x - x x x x - . Pneumoconioză 14. 27. epicondilite.) Astm bronşic. rinită vaso-motorie Boli prin expunere la tem-peraturi înalte sau scăzute (şoc. Îmbolnăviri respiratorii cronice provocate de pul- - - - x x - x x x x x x x - x - - - - - - - - - - - - - - - ANEXA 2 . colaps caloric. surditate de percepţie Cecitate Tumori maligne.continuare 0 1 beri organice şi substanţe toxice iritante (emfizem pulmonar. dege-rături) Hipoacuzie. 24. 20. bursite. 18. agravarea miopiei existen-te Cataracta Conjuctivite şi keratocon-junctivite Electrooftalmie 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 8 1 9 2 0 2 1 22 23 15.cronică 12. 22. stiloidite..

Boli infecţioase şi parazi-tare 31. Alte consecinţe x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x x - x x - x x - x x x x x x x - Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale 54 . Nevroze de coordonare 32. Îmbolnăviri datorate com-presiunilor şi decompresi-unilor 30. Afecţiuni psihice 34. Sindrom cerebroastenic şi tulburări de termoreglare (datorită undelor electromagnetice de înaltă frec-venţă) 33.28. Boala de iradiere 29.

100 % a capacităţii de muncă.180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare − consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de maxim 50 % (invaliditate de gradul III) − consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 . dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gra-dul II) − consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de mun-că şi a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I) − deces − PROBABILITATEA CONSECINŢELOR .45 zile care necesită tratament medical − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă în-tre 45 .ANEXA 3 S CALA DE CO TARE A G RAVITĂŢI I Ş I PRO BABI LI TĂŢ II CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢ E 1 NEGLIJABILE 2 MICI 3 MEDII 4 MARI 5 GRAVE 6 FOARTE GRAVE 7 MAXIME CLASE DE PROBABILITATE EVENIMENTE 1 EXTREM DE RARE 2 FOARTE RARE 3 RARE 4 PUŢIN FRECVENTE 5 FRECVENTE 6 FOARTE FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de mică P < 10-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică 10-1 < P < 5-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mică 5-1 < P < 2-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor medie 2-1 < P < 1-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mare 1-1/an < P < 1-1/lună Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare P > 1-1/lună 55 GRAVITATEA CONSECINŢELOR consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzi-bilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament) − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 .

FOARFREC.6) 1 NEGLI BILE JA (1.4) (2.4) (4.2) (4.P > 1-1/ -1 1 /an 10-1/an 5-1/an 1/ an /an lună P<5 P< P<1 P<1 1 /an 2-1/ an 1/an 1/lună (7.3) (5.1) (4.3) (6.45 ZILE (6.5) (1.2) (7.4) (5.5) (6.1) (5.1) ( (1.6) 2 MICI (2.4) (6.2) (3.VENT TE VENT FRECVENT CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢE 7 MAXIME DECES P>10 P > P > P > 2.4) (3.5) (2.2) (5.5) (7.6) 5 GRAVE (5.G R I L A D E E V A L U A R E A R I S C U R I L O R CO M BINAŢ IE ÎNTRE G RAVITAT EA CO NS ECINŢ ELO R Ş I PRO BABI LI TATE A P RO DUCERII LO R CLASE DE PROBABILITATE 1 2 3 4 5 6 EX.FOAR RAR TREM TE DE RAR RAR PUŢIN FREC.1) (3.6) 3 MEDII (3.2) (2. I INVALIDI TATE GR.1) (6.3) (7.2 ) 56 (1.5) (5.3) (3.2) (6.1) (7.3) 1.6) 6 FOARTE GRAVE INVALIDI TATE GR.4) (1.5) (3.3) (2.6) 4 MARI (4. III ITM 45 180 ZILE ITM 3 .3) (4.4) (7.5) (4. II INVALIDI TATE GR.1) (2.6) .P > 1.

1) (2.2) (5.2) (7.5) (1.4) (5.5) (6.2) (5.3) (7.1) (2.1) (6.6) (5.2) (4.2) (4.2) (2.1) (7.1) (1.2) (1.4) (5.6) (6.4) (6.6) (2.3) (6.5) (4.4) (4.6) (3.4) (1.5) (3.5) (7.3) (1.4) (6.6) NIVEL DE SECURITATE 7 MAXIM 6 5 4 3 2 1 FOARTE MARE MARE MEDIU MIC FOARTE MIC MINIM 57 .3) (4.3) (3.3) (2.ANEXA 5 S CALA DE ÎNCADRARE A NIVELU RILO R DE RIS C/ S ECURI TAT E NIVEL DE RISC 1 2 3 4 5 6 7 MINIM FOARTE MIC MIC MEDIU MARE FOARTE MARE MAXIM CUPLUL GRAVITATE .5) (2.6) (7.PROBABILITATE (1.6) (4.3) (5.1) (3.1) (3.5) (7.4) (3.

PROBATATE BILITAT E PARŢIAL DE RISC 58 .parametri) MAXIMĂ PREVIZIBILĂ DE DE GRAVI.ANEXA 6 UNITATEA : NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE : SECŢIA: LOCUL DE MUNCĂ: FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ FIŞA NR… DURATA EXPUNERII: ECHIPA DE EVALUARE CONSECOMPONENTA CLASA CLASA NIVEL SISTEMULUI DE MUNCĂ FACTORI DE RISC A IDENTIFICAŢ I FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE CINŢA FACTORILOR DE RISC (descriere.

FACTOR DE RISC crt. 0 59 .ANEXA 7 F IŞ A DE MĂS URI P RO P US E FIŞA DE MĂSURI PROPUSE NIVEL DE RISC 1 MĂSURI PROPUSE Nominalizarea măsurii 3 Nr.

DAR PRIN MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei) EVITAREA RISCURILOR RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru) IZOLAREA OMULUI RISC OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ 60 .ANEXA 8 O RDINEA IERARH ICĂ A M ĂS URILO R DE PREVENIR E MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi) RISC OM ELIMINAREA RISCURILOR MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSECĂ) MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi) IZOLAREA RISCURILOR RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ.

NU S-AU IDENTIFICAT TOTI FACTORII DE RISC 61 . 1 CONDUCATOR AUTO NEPROFESIONIST.MODEL PRACTIC DEFINIREA SISTEMULUI ANALIZAT PROCESUL DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ NR. OCAZIONAL MATERIAL DIDACTIC -ATENTIE!.

persoane conducatori auto neprofesionisti.si care sunt descrise mai jos. ocazionali. Deci un total de x.1. cu ajutorul autoturismelor. Dupa analiza tabelului cu functiunile personalului. Sunt x persoane care in plus fata de sarcinile postului respectiv mai conduc ocazional. carburanţi (benzină. ulei transmisie. lubrifianţi (ulei motor.s. cerinte de securitate comune. 62 - . freon (în instalaţiile de climatizare). ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT - MIJLOACELE DE PRODUCŢIE autoturisme DACIA.1 PROCESUL DE MUNCĂ Procesul de muncă în cazul conducatorului auto are drept scop transportul persoanelor şi al unor cantităţi mici de materiale. riscuri comune si sarcini de munca comune . electrolit baterii acumulator (soluţie de H2SO4). s-au identificat locuri de munca cu caracter general – deci care cuprind activitati comune. între diferitele puncte de lucru. a consultarii cu persoana desemnata cu atributii in domeniul s. manometre pentru verificarea presiunii în pneuri. a fiselor de post. 1. motorină). unsori). dispozitive de suspendare: mecanice şi hidraulice. ulei hidraulic. RENAULT CLIO si RENAULT MEGAN autoutilitare tip FIAT 3 trusă de scule tip auto.m. conditii de mediu comune. triunghiuri reflectorizante. lichid pentru curăţare parbrize. antigel (toxic). din firma si impreuna cu medicul de medicina muncii. stingătoare portabile cu praf şi CO2.2. lichid de frână (toxic).

starea tehnică a autoturismelor. verifică nivelurile de carburanţi. 63 . - la locul de parcare. recepţionarea cheilor şi a documentaţiei de la revizor (foi de parcurs. ordine de deplasare etc. predă actele şi cheile de contact şi acces revizorului de la punctul tehnic raportează toate neregulile întâmpinate pe parcurs sau referitoare la execută lucrări de întreţinere specifice autoturismelor (spălare. lubrifianţi. executând lucrări de complexitate frână şi electrolit în bateriile de acumulator. se prezintă la punctul indicat în documentele primite.). certificat înmatriculare auto. mică şi medie. a motorului şi a alimentează cu carburanţi dacă este cazul. curăţare participă la reparaţii şi revizii tehnice. lichid de verifică funcţionarea corectă a instalaţiei electrice.). execută transport de persoane şi materiale pe drumurile publice sau în remediază în parcurs pene sau mici defecţiuni tehnice. etc. - incinte de unităţi. lucrările sunt atribuite de către şeful formaţiei de revizii şi reparaţii. de control. lichid de răcire. sistemelor de frânare şi direcţie. talon de verificare a stării tehnice. talon PSI.SARCINA DE MUNCĂ - sosirea la serviciu. completează nivelurile deficitare. verificarea stării tehnice a autoturismului. la sfârşitul parcurgerii itinerarului ordonat se reîntoarce cu autoturismul verifică din nou starea tehnică a autoturismului.

antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci. curea distribuţie. materiale neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate în - etc. rutier.3. . fular prindere. carburanţi. La deplasarea pe unele drumuri rurale sau neamenajate apar pulberi pneumoco-niogene (praf) ce nu sunt înlăturate de autoturismele care nu au prevăzute filtre la instalaţia de climatizare. piese. - cazul lucrului în atelierul de revizii şi reparaţii. 64 . 1. cravate. Nivelul de zgomot se plasează sub limita de 80 dB(A). FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie • Factori de risc mecanic: Organe de maşini în mişcare: prindere. frânare în mers.MEDIUL DE MUNCĂ Conducatorul auto îşi desfăşoară activitatea în habitaclul autoturismelor.Cădere liberă de scule. la lucrul sub autoturism. - reviziilor şi al reparaţiilor. Apar curenţi de aer din cauza neetanşeităţilor. antrenare de către polizorul electric sau bormaşină. sub autoturism. materiale la lucrul în canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platformă. de la locurile de muncă învecinate) în atelier în timpul reviziilor şi al reparaţiilor. materiale de formă cilindrică sau a roţilor (provenite Răsturnare piese. .) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă.Scurgere liberă de uleiuri. Unele autoturisme sunt prevăzute cu sisteme de climatizare. în timpul Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de Rostogoliri de piese.

Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de autoturism.Proiectare de corpuri sau particule: la lucrul la polizorul electric. lichid de frână. portabile (la reparaţii). uleiuri. bormaşină. înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase. - - unelte cu acţionare electrică. - .particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia. • reparaţii (galerii sistem evacuare. bloc motor etc. . Nivel de iluminare: 65 - nu sunt dotate cu instalaţie de condiţionare a aerului. atinse accidental la inspecţii şi Factori de risc electric: Electrocutare prin atingere directă: deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent. freon. la lucrul cu panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii. .Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare.). Factori de risc proprii mediului de muncă - arsură chimică.Tăiere. • Factori de risc termic: Temperatură ridicată a unor suprafeţe. în special la operaţii de mentenanţă şi la reparaţii. B. • Factori de risc fizic: Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul autoturismelor care Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autoturisme. polizor electric manual. .. unsori etc. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili. • Factori de risc chimic: Lucrul cu substanţe toxice – antigel.

alunecări de teren. decizii dificile în timp • - scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă. vapori. aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor - termice în incinta atelierelor. - la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu lampă la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire pro-vocat Calamităţi naturale – trăsnet. Factori de risc proprii sarcinii de muncă Suprasolicitare fizică: Efort static. Factori de risc proprii executantului Acţiuni greşite: Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice. copaci. poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi. prăbuşiri de Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic. majoritatea autoturismelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu. . 66 • - într-un stadiu avansat de oboseală. Suprasolicitare psihică: Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării. seisme. D.portabilă. • C. ninsoare). circulaţia pe drumurile publice. • Factori de risc chimic: Gaze. ploaie. inundaţie. a unor medicamente sau Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementează Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă.

deplasarea pedestră. 67 . Depăşirea numărului maxim de persoane admis.- Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie. a sarcinii maxime Întreruperea motorului în rampă şi aducerea manetei de viteze în poziţia Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare. neutru (la coborâre). admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii. alunecare. dezechilibrare la Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub autoturism din atelierul de Omisiuni: Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace instalaţia de frânare. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosferică. revizii şi reparaţii) sau de la joasă înălţime (la accesul pe rampa de spălare). • - de protecţie din dotare. instalaţia electrică.

) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă. Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier 3. parametri) 2 1. 12 FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere. curea distribuţie prindere. Organe de maşini în mişcare: prindere. cravate. fular etc.UNITATEA: SECŢIA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1. antrenare de către polizorul electric sau bormaşină. Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers CONSECLASA CLASA CINŢA DE DE MAXIMĂ PROBA GRAVI PREVIBILITA TATE ZIBILĂ TE 3 4 5 DECES 7 1 NIVEL PARŢIAL DE RISC 6 3 DECES DECES 7 7 1 1 3 3 68 .4. antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch. ECHIPA DE EVALUARE: LOCUL DE MUNCĂ: CONDUCATOR AUTO COMPONENT FACTORI DE A RISC SISTEMULUI IDENTIFICA DE MUNCĂ ŢI 0 MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1 FACTORI DE RISC MECANIC FIŞA NR. în timpul reviziilor şi reparaţiilor 2.

neasigurate DECES împotriva deplasărilor necontrolate în cazul lucrului în atelierul de revizii şi reparaţii 3 1 2 7 1 3 69 . Rostogoliri de piese. materiale. Răsturnare piese.4. materiale de formă ITM 45-90 cilindrică sau a roţilor (provenite de la locurile zile de muncă învecinate) în atelier în timpul reviziilor şi reparaţiilor 5.

1. Scurgere liberă de uleiuri. la lucrul ITM 3-45 sub autoturism zile 8. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice ITM 3-45 atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece zile (scule. bloc motor etc. Electrocutare prin atingere directă: DECES . înţepare la contactul cu suprafeţe ITM 3-45 periculoase. la lucrul cu unelte cu acţionare electrică. dispozitive etc.0 1 FACTORI DE RISC TERMIC FACTORI DE RISC ELECTRIC 2 3 6.panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii 70 Fişa nr. (continuare) 4 5 6 7 1 3 2 4 1 1 1 2 2 7 2 2 7 1 1 1 1 1 1 3 1 1 3 . Proiectare de corpuri sau particule: INV gr. polizor electric manual . Temperatură ridicată a unor suprafeţe. III . în special la operaţii de mentenanţă zile şi la reparaţii 10.particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia 9. materiale la lucrul DECES în canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platformă. sub autoturism 7. portabile (la reparaţii) . carburanţi.) 12. atinse ITM 3-45 accidental la inspecţii şi reparaţii (galerii sistem zile evacuare. Cădere liberă de scule.la lucrul la polizorul electric.deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent. piese. bormaşină. Tăiere.) 13. Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen DECES plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de autoturism 11.

seisme Fişa nr. 1. inundaţie. Calamităţi naturale – trăsnet. Nivel de iluminare: DECES .14.la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic 21. freon. Lucrul cu substanţe toxice – antigel. DECES alunecări de teren. (continuare) 4 5 6 7 1 3 3 7 2 2 7 1 1 1 1 1 2 3 1 1 3 MEDIUL DE MUNCĂ FACTORI DE RISC FIZIC 7 1 3 71 . 18. Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili. Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la ITM 3-45 unele autoturisme zile 20. unsori etc. prăbuşiri de copaci. Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia DECES 7 1 3 tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare 0 1 FACTORI DE RISC CHIMIC 2 3 15. DECES lichid de frână 16. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul ITM 45-90 bateriilor de acumulatori – arsură chimică zile 17. DECES uleiuri. Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în ITM 3-45 habitaclul autoturismelor care nu sunt dotate cu zile instalaţie de condiţionare a aerului 19.la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu lampă portabilă .

poziţie fixă la parcurgerea traseelor TARE FIZICĂ lungi DE MUNCĂ ITM 3-45 zile 2 1 1 DECES ITM 3-45 zile 7 2 1 1 3 1 72 . Efort static. Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la majoritatea autoturismelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu FACTORI DE 23.22. vapori. Gaze. aerosoli toxici provenite de la RISC CHIMIC funcţionarea motoarelor termice în incinta atelierelor SARCINA SUPRASOLICI.24.

alunecare. a DECES 7 1 3 sarcinii maxime admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii 32. Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de DECES 7 1 3 direcţie. a DECES 7 1 3 GREŞITE unor medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală 27. 1. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la DECES 7 1 3 starea atmosferică 31. Executarea de manevre nepermise de legislaţia DECES 7 1 3 care reglementează circulaţia pe drumurile publice 28. (continuare) 1 2 3 4 5 6 SUPRASOLICI25. decizii dificile în timp scurt – intervenţii zile pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă. Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare. Solicitare permanentă a atenţiei în timpul ITM 45-90 3 1 2 TARE PSIHICĂ deplasării. Depăşirea numărului maxim de persoane admis. Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă DECES 7 1 3 29. Întreruperea motorului în rampă şi aducerea DECES 7 1 3 manetei de viteze în poziţia neutru (la coborâre) 33. instalaţia de frânare 30. ITM 3-45 2 1 1 dezechilibrare la deplasarea pedestră zile 34. Neutilizarea echipamentului individual de DECES 7 1 3 protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare 73 . instalaţia electrică. ninsoare) ACŢIUNI 26. Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub DECES 7 1 3 autoturism din atelierul de revizii şi reparaţii) sau de la joasă înălţime (la accesul pe rampa de spălare) OMISIUNI 35. ploaie.0 EXECUTANT Fişa nr.

= 35 ∑ ri Ri i=1 22(3x3) + 4(2x2) + 9(1x1) 223 ----------------.68 35 22x3 + 4x2 + 9x1 83 ∑ ri i=1 74 .Nivelul de risc global al locului de muncă este: Nrg 1.= ------------------------------------.= 2.= --------.

2 MĂSURI TEHNICE: • montarea de parbrize securizate pe maşini.5. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr.1. • verificarea severă a modului în care sunt ele respectate. MĂSURI ORGANIZATORICE: • utilizarea echipamentului individual de protecţie corespunzător la lucrările de polizare şi la celelalte activităţi în care se folosesc corpuri abrazive în mişcare de rotaţie. MĂSURI ORGANIZATORICE: • verificarea periodică şi ori de câte ori este necesar a sistemelor şi mecanismelor autoturismelor. • verificarea sistematică a modului în care se respectă această interdicţie. • instruirea lucrătorilor privind necesitatea respectării acestor restricţii. • conducerea autoturismului numai atunci când şoferul prezintă aptitudini 3 psihofiziologice şi o stare de sănătate corespunzătoare. 75 . 1 MĂSURI PROPUSE Nr Crt FACTOR DE RISC Nivel de risc Nominalizarea măsurii 0 1 Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier 2 3 1 2 Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers Proiectare particule de corpuri sau 3 MĂSURI ORGANIZATORICE: • respectarea normelor de circulaţie rutieră. 3 • interzicerea deplasării pe drumurile publice şi în incinte a autoturismelor cu defecţiuni la sistemul de frânare şi la mecanismul de direcţie.

în cadrul instructajului de protecţie a muncii.0 1 2 3 • verificarea. • practicarea. MĂSURI TEHNICE: • Izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta echipamentelor electrice de sudare Verificarea şi repararea conductorilor de alimentare • Realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de securitate în vigoare • asigurarea prin încuiere a panourilor electrice din atelierul de reparaţii. de pauze de odihnă. înainte de începerea operaţiei. 4 Electrocutare directă prin atingere 3 5 Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării. • realizarea controlului medical periodic în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. pe timp de noapte sau în condiţii meteo nefavorabile. aflate temporar sub tensiune. • insistarea. • marcarea conductoarelor dezafectate. atunci când se parcurg trasee lungi. asupra importanţei respectării regulamentului de circulaţie pe drumurile publice. a stării fizice a corpului abraziv. MĂSURI ORGANIZATORICE: • Instruirea lucrătorilor • Verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de securitate şi disciplina tehnologică MĂSURI ORGANIZATORICE: • permiterea plecării pe traseu numai a conducătorilor auto care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihofiziologice şi al stării de sănătate. decizii dificile în timp scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite 2 76 . de către şoferi.

1 CONDUCATOR AUTO Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Conducator auto” este egal cu 2.6. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. factori proprii sarcinii de muncă. 1”. 28. din care se observă că din totalul de 35 factori de risc identificaţi. 17.57 %. Din analiza Fişei de evaluare se constată că 65. factori proprii mijloacelor de producţie.71% dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE) ceea ce indică existenţa elementelor cu pericol deosebit de accidentare şi îmbolnăvire profesională.14 %. factori proprii executantului. Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr.71 %. factori proprii mediului de muncă. situaţia se prezintă după cum urmează : • • • • 48.58 %. 5. 77 . Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor care se situează în domeniul cel mai inalt sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de munca “Conducator auto”. 22 se încadreaza în categoria factorilor de risc mic. 4 se încadreaza în categoria factorilor de risc foarte mic. În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare.1.68 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu. iar ceilalţi 9 se încadreaza în categoria factorilor de risc minim.

Fig.1 % 7 4 78 .48 F ACTORI D RISC E PROPRII EXECU TAN LU TU I 2 . 46.5 % FACTORI D RISC E PROPRII SARCINII D E M NCĂ U 5 % . PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ Nr. : VIZITATOR NIVELUL DE RISC GLOBAL: 2.5 8 8% FACTORI DERISC PROPRII M LOACELOR IJ D PROD CŢIE E U 48 7 .71 F ACTORI D RISC E PROPRII M IU I DE ED LU M NCĂ U 1 .

prosop. 1 ADMINISTRATOR INTOCMIT: Data: 79 . 1 nr.. lavete 6 Apa minera la vara si apa calda cu ceai iarna Persoana care raspunde de Resurse Obs realizarea RON masurii 9 Persoana desemnata SSM si director 10 1000 11 2 3 4 Conf. 1 3 luni Nr crt. fisei de fisei de 1 de masuri masuri evaluare propuse propuse a locului pentru pentru de locul de locul de munca munca munca nr.. Conform Conform fisei nr... hartie igenica. Conform studiului de evaluare nivel de risc la locurile de munca.AVIZAT CSSM Planul de prevenire si protectie pe anul ..de alta sanitare natura 5 Sapun. inregistrat la SC XXX SRL Actiuni in Termen scopul de realizarii realizare masurii 7 8 Conform Masurile fisei de organizat masuri orice : propuse perma pentru nent locul de Masurile munca tehnice : nr.... 0 1 Loc de munca/ post de lucru 1 Conducator auto Riscuri evaluate Masuri tehnice Masuri organiza torice Masuri Masuri igienico.

Agentii periculosi sunt numerosi si variati si sunt raspanditi in majoritatea locurilor de munca. AGENTII PERICULOSI LA LOCUL DE MUNCA Procesul muncii presupune realizarea anumitor activitati. In conformitate cu prevederile Normeler Generale de Protectie a Muncii. noxe sau agenti nocivi. Agentii periculosi la locul de munca ce vor fi tratati in cadrul acestui capitol sunt agenti chimici. mentala si sociala completa si nu numai datorata lipsei bolilor profesionale sau accidentelor de munca. azbestul si agentii biologici.24. mentala si sociala. se poate aprecia ca mediul de munca si sanatatea in munca sunt puternic relationate si ca numai un mediu de munca sigur si sanatos poate asigura acea stare de bine fizica. disfunctiilor in 80 . fizici sau biologici. AGENTI CHIMICI. mental si/sau social al lucratorilor. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea in munca drept acea stare de bunastare fizica. Efectele asupra sanatatii lucratorilor expusi pot fi reversibile sau ireversibile. factorii chimici. In acest context. de tipul cancerelor. Factorii de risc ai mediului de munca. Reducerea continua si eficienta a riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi la locul de munca trebuie sa fie o preocupare majora a angajatilor. cancerigeni si mutageni. in timp si spatiu. pot fi factori de natura chimica. care pot produce imbolnaviri profesionale sau care pot genera accidente de munca. pentru care lucratorii depun efort fizic si/sau intelectual. in cadrul unor anumite conditii date ale mediului de munca in care pot exista unul sau mai multi factori de risc care pot afecta securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor. sunt definiti ca agenti periculosi. Ei prezinta pericole pentru seuritatea si sanatatea lucratorilor si riscuri ca urmare a expunerii de scurta sau lunga durata sau prin acumularea lor pe termen lung in orgnism. biologica. mi putin grave sau foarte grave. fizic si/sau sociala. prezenti in mediul de munca si care pot constitui un pericol pentru sanatatea angajatilor. ce pot influenta in mod negativ sanatatea in munca prin ruperea echilibrului fizic.

azbestul albastru (crocidolit). care sunt si ce prevad rglementarile legele in vigoare pentru asigurarea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca impuse de directivele europene. deoarece pot cauza imbolnaviri profesionale sau accidente de munca. pot produc aparitia cancerului ori pot creste frecventa acestuia. datorita propietatiilor fizico-chimice. 490/16 mai 2002. precum (anexa 1 la 81 . inregistrati la Chemical Abstract service sub diferite forme. prezinta un risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. indeplinesc criteriile de clasificare a substantelor periculoase in concordanta cu criteriiledin actele normative in vigoare. Tot ca agenti cancerigeni sunt considerate si substantele sau preparatele mentionate in Lista substantelor periculoase din anexa 2 a H. modul de patrundere in orgnism.G. ingestie sau penetrare cutanata. respective OUG 200/2000 privind clasificarea. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. chimice sau toxicologice. angajatorii trebuie sa cunoasca ce sunt agentii periculosi.reproducere sau anomaliilor congenitale. preparate sau procedee. care pot manifesta asupra organismului imediat sau dupa o perioada de latenta ce poate fi uneori mai mare de 10-15 ani. aprobata cu modificari prin Legea nr. cele mai cunoscute fiind azbestul ab (crisotil). Pentru a putea asigura protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor periculosi si la locul de munca. inclusiv substante sau preparate degajate in urma unui procedeu. cum se clasifica. Agentii periculosi la locul de munca sunt… … substante sau preparate care. … agentii cancerigeni. 451/2000. … substante si preparate care. substante. azbestul brun (amozit). care. datorita modului de folosire sau datorita prezentei la locul de munca. prin inhalare. pericolele si riscurile associate. … pulberile de azbest si/sau materiale cu continut azbest. silicati fibrosi .

G.15 sau chiar peste 20 de ani dupa expunere. virusurile. care sunt susceptibili sa provoace infectie. implicatii ce se pot manifesta dupa o perioada de latenta de 10. precum si orice substanta care indeplineste conditiile de clasificare in categoria 1 sau 2 de agent mutagen. Datorita implicatiilor majore pe care le au asupra sanatatii lucratorilor expusi. 200/2000. privind clasificarea.U. stabilite in anexa 1 a H. ingestie sau penetrare cutanata. precum si hormonii sau toxinele. 82 . 227/13 iunie/2002 al ministrului industriilor si resurselor. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. aprobata prin H. De asemenea.Directiva 67/548/CEE). in cadrul agentilor chimici periculosi se acorda o atentie deosebita azbestului si agentilor cancerigeni mutageni. alergie sau intoxicatie. pot cauza anomalii genetice ereditare ori pot creste frecventa acestora. 490/16 mai 2002.G. … agentii mutageni. substante sau preparate care. angajatorii pot consulta: • Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata – IESCE. … agenti biologici contaminanti. ciupercile (drojdii si mucegaiuri) si parazitii prezenti la locul de munca si care actioneaza asupra angajatilor ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate. definite in anexa VI la Directiva 67/548/CEE. • Anexa 2. Lista substantelor periculoase – Normele metodologice de aplicare a O. aprobat prin Ordinul nr.G. prin inhalare. 490/16 mai 2002 (anexa 6 la Directiva 67/548/CEE). precum si orice substanta care intruneste criteriile de clasificare ca agent cancrigen de categoria 1 sau 2. micoorganisme. nr. culturi celulare si endoparaziti umani. Surse de informare Pentru a afla informatii legate de proprietatile periculoase ale agentilor periculosi si despre implicatiile asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi. sunt considerati agenti biologici bacteriile.

508/933 al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei. Tabelul 5 – Lista de agenti. ANEXA nr. lauze si care alapteaza. 33 – Limite biologice tolerabile (LBT). ANEXA nr. 42 – Cod de conduita recomandat pentru vaccinare (agenti biologici)’ Tabelul 3 – Lista agentilor. 40 – Indicatii privind masurile pe niveluri de izolare (agenti biologici). ANEXA nr.41 – Izolare pentru procese industriale (agenti biologici). 35 – Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de azbest in atmosfera locului de munca. ANEXA nr. 39 – Recomadari practice pentru supravgherea medicala a angajatilor expusi la agenti biologici. 38 – Clasificrea agentilor biologici. Tabelul 4 – Lista agentilor si conditiilor de munca interzise femeilor gravide si celor care alapteaza. ANEXA nr. . 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor.2 – Tabel cu bolile profesionale ci declarare obligatorie. • Normele Generale de Protectie a Muncii. 83 . aprobata prin Ordinul nr.ANEXA nr. ANEXA nr. procedee si activitati susceptibile sa antreneze riscuri specifice pentru tineri. 32 – Valori limita admisibile pentru pulberi. 37 – Lista indicativa a tipurilor de activitati profesionale. ANEXA nr. susceptibile sa prezinte risc pentru femeile gravide. Anexa nr. ANEXA nr. - ANEXA nr. ANEXA nr.• Lista Europeana a Substantelor Chimice Notificate – ELINCS. procedeelor si conditiilor de munca. 34 – Interdictii. ANEXA nr. 31 – Valori limita de expunere profesionala pentru agentii chimici. 36 – Recomandari practice pentru supravegherea clinica a angajatilor expusi la azbest. aprobate prin Ordinul nr.

Unde se intalnesc? Agentii periculosi se intalnesc… … in majoritatea locurilor de munca din intreprinderile mici. preluat prin Ordinul nr. circa 10. 350 sunt cunoscute ca substante cancerigene .astfel incat fiecare utilizator. Uniunea Europeana eleboreaza actualmente o strategie pentru evaluarea sistematica a substantelor chimice deja “existente” si 200 din acestea au fost incluse pe o lista de prioritati pentru care se va efectua evaluarea riscului si se vor pune la dispozitia consumatorilor datele de identificare. Aceste substante noi. din cele 100. in saloanele de coafura.Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata. 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor. iar 3000 ca factori alergeni. Ei pot fi intalniti in birouri. prin reglementari legislative .000 din acestea nu au facut obiectul unor testari toxicologice complete si sistematice. si atribuie numarul Comunitatii Economice Europene unui numar de peste 100. puse pe piata dupa 1981. Dupa 1981.000 de substante inregistrate. 84 .000 de substante chimice. contine lista definitiva cuprinzand toate substantele chimice considerate ca se aflau pe piata comunitara la data de 18 septembrie 1981. etichetarea substantelor si intocmirea Fiselor Tehnice de Securitate. manipulator sau transportator al respectivelor substante sa cunoasca pericolele si sa previna riscurile la locurile de munca. in laboratoarele dentare. 30.000 sunt vandute in cantitati mai mari de 10 tone. Din statisticile comunitatii europene.000 sunt utilizate in mod obisnuit la locul de munca. publicate in anul 2002 . de Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca . sa faca notificarea substantelor noi introduse pe piata ceea ce a presupus si evaluarea riscurilor pe care acestea le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. sunt cuprinse in Lista Europeana a Substantelor Chimice Noificate – ELINCS. angajatorii Uniunii Europene au fost obligati. din sectoare de activitate foarte variate. mijlocii si mari. dar 20. 227/13 iunie 2002 ai ministrului industriilor si resurselor. preluata prin Ordinul nr.

in timpul lucrarilor asupra elementelor din azbociment (decuparea. dializa sau sterilizare. in gudronul de carbune sau in smoala de carbune. preparatele si procedeele cancerigene: fabricarea auraminei. turnatorii. cordoanelor. snururilor. pulberi de lemn. Agentii cancerigeni si mutageni se intalnesc in lucrarile de pulverizare a insecticidelor (compusi cu arsen). vopsitorii. in lucrarile de depozitare. curatare sau demolare a cladirilor. sunt prezentate substantele. in lucrari de desprafuire. a ceramicii sau prelucrarea cauciucului. fabricarea parfumurilor . Acesta poate fi eliberat sub forma pulbere in timpul lucrarilor de manipulare a azbestului tesut sau impletit (interventii asupra panglicilor. datorita proprietatilor lui fizico-chimice (rezistenta mecanica la uzura. fabricarea sticlei. agricultura. depozitarea sau eliminarea deseurilor de azbest. ateliere de acoperiri metalice. In Normele Generale de Protectie a Muncii. dar si in santiere de constructii. sectiile de boli infectioase. in tabelul nr. silice cristaline) etc. fumuri si aerosoli produse in timpul prajirii si rafinarii electrolitice a minereului Cu85 . isolator termic. electric si fonic. operatiile de cromare si pasivare a metalelor (crom hexavalent). in curatatoriile chimice. 8. in curatarea hainelor sau a echipamentelor d lucru poluate cu azbest. in ateliere de reparatii auto. in saloanele de coafura (saruri de nichel din coloranti). spalatorii etc. gaurirea sau polarizarea elementelor de constructii din azbociment. rezistenta la agresiuni de tip acid sau bazic. Azbestul. lucrari de extractie a carbunelui. distilarea petrolului (benzen). brutarii. lucrari care implica expunerea la hidrocarburi aromatice policiclice prezente in negrul de fum. lucrari care implica expunerea la pulberi. constructii si reparatii (smoala. ignifug si usor de utilizat si inlobat in alte materiale) are multiple intrebuintari si poate fi intalnit in numeroase locuri de munca. gaurirea sau debitarea tevilor si instalatiilor din azbociment). bucatarii. transport si manipulare a materialelor care contin azbest. in marile uzine din industria chimica sau in fermele agricole si zootehnice. industria poligrafica. manipularea covoarelor din azbest tesut destinate protectiei impotriva caldurii).veterinare sau de analize medicale. transportul.

bumbac. sortare si eliminare finala a deseurilor. gunoi. matreata animala). etc). a mijoacelor de transport etc. cresterea vitelor. bacterii. alimente. din activitati profesionale in care exista contact cu animalele si/sau produse de origine animala (proteine. abatoare. in mod accidental sau in mod current. a halelor de productie. brutarii. sange si alte lichide biologice. 86 . inclusive in unitatile de izolare si examinare post-mortem. praful de hartie. precum si in activitatile auxiliare de reparatii ale cladirilor (fumul de sudura. productia de hrana pentru animale si furaje. etc. de reparatii. materialele de origina vegetala (fan. produse intermediare. arhive. epitelii animale si urina.). muzee. pot afecta personalul. finite sau reziduuri. ciuperci.. Agentii chimici periculosi. drojdii). horticultura. al transportului sau al depozitarii. argila. Agentii biologici periculosi pot afecta lucratorii ori de cate ori vin in contact cu materialele naturale sau organice. zone de lucru cu sisteme de aer conditionat si umiditate ridicata (mucegaiuri. etc. in procesul direct de fabricatie unde se intalnesc ca materii prime. etc). naturale sau sintetice. praf organic (faina. cabinetele veterinare. in lucrari de canalizare. precum agricultura. de colectare. in activitatile in care sunt uilizate ca materiale de vopsitorie (cei mai frecventi sunt solventii organici). paraziti si capusi). in timpul manipularii. de eliminare a deseurilor. substante organice sau anorganice. librarii (mucegaiuri si bacterii) etc. intretinere sau curatare a utilajelor tehnologice. acarieni si virusi ce se transmit prin intermediul animalelor. paie.Ni. par. substante de origine animala (lana. lucrari care implica expunerea la pulberi de lemn de esenta tare. procedeu cu acid concentrat la fabricarea alcoolului izopropilic. cum sunt solul. dejectii animale. din activitatile in instalatii de productie alimentara. silvicultura. Agentii biologici se intalnesc in locurile de munca din serviciile de sanatate de toate tipurile. etansare (adezivi sau masticuri pe baza de poliuretan) etc. activitati in instalatiile de transport si de epurare a apelor uzate.

Bolile legate de profesie. care pot dispare cand expunerea a incetat. neintentionat si necunoscut ca o consecinta a procesului de munca. plumb etc. cauzate de expunerea la agenti chimici la locul de munca. Expunerea la agenti biologici periculosi se mai poate produce in mod accidental. spre exemplu in activitati de cultivare a microorganismelor intr-un laborator de microbiologie sau atunci cand agentii biologici se utilizeaza in mod controlat pentru productia alimentara sau in mod necontrolat. metale grele. naftalina. de exemplu durerile de cap. sau boli ale pielii si tesuturilor subcutanate. de tipul anemiilor. prin muscaturi de animale sau manipularea deseurilor din spitale. cauzate. intoxicatii acute profesionale sau vatamari violente ale organismului urmate de incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile sau invaliditate. bumbac. bioxid de siliciu. in principal. boli ale sistemului respirator. ametelile. boli legate de profesie. cu buna stiinta. respiratorii cornice sau nevroze. boli profesionale diverse si foarte grave . sulfura de carbon. cauzate de expunerea la magneziu.Angajatii pot intra in contact cu agentii biologici in mod deliberat. cauzate de expunerea la hydrogen arseniat. Efectele expunerii Efectele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la agenti periculosi pot fi… … alterarea starii de sanatate pe perioade de scurta durata. asa cum se intampla in cazul activitatilor agricole sau al sortarii deseurilor ori al activitatilor de restructurare a cladirilor deteriorate. scurgeri accidentale de sange sau intepaturi cu ace de seringa contaminate. Bolile profesionale care pot aparea in urma expunerii la diversi agenti chimici pot fi boli de sange. aluminiu. cauzatede expunerea la trinitrotoluene. greturile sau varsaturile. arsen si compusi de arsen.. cereale. de pulberile de azbest. 87 . de tipul dermatitelor sau urticariei. mercur. dinitrofenol. tutun etc. in canepa. carbune. solventi organici. ca urmare a unor accidente de munca. de tipul catractei. boli ale sistemului nervos. boli le ochilor si anexelor. pot fi si afectiuni digestive. pulberi de fier.

prin implicatiile materiale si sociale care intervin odata cu boala sau accidentul. iar societatea poate inregistra. pot provoca otravire. Individul afectat va avea de suferit atat din punct de vedere fizic cat si psihic. care vor fi mai restranse. enzime si acarieni sau. sa-si schimbe locul de munca sau sa se retraga din activitate inainte de termen. hepatitele virale. 88 . mai grav. angajatorul va suferi pierderi materiale generate de plata concediilor medicale sau a eventualelor spitalizari. va inregistra o scadere a poductivitatii in munca. Individul este nevoit. uneori. Familia acestuia va avea de suferit alaturi de un membru al familiei afectat de boala sau de accident de munca. sa-si schimbe obiceiurile si sa-si paraseasca colegii. invaliditatii sau chiar decesului. cauzate de paraziti. dar si a societatii. Cele mai cunoscute boli provocate de agentii biologici sunt tubrculoza. uneori. salmonela etc. praf de natura organica – cum ai fi praful de faina si matreata animala. Clasificarea agentilor chimici periculosi… …se poate face in functie de forma de prezentare sau de efectele pe care le au asupra organismului uman. turbarea. Microorganismele pot produce infectii ale cailor respiratorii superioare sau ale sistemului digestive. urmare a absentismului individului afectat sau a fluctuatiei fortei de munca. un lucrator mai putin in campul muncii datorita pensionarii anticipate. virusi au bacterii. intoxocatii ori pot prezenta pericol potential de cancer sau de afectare e fetusului. alergii. Consecintele expunerii la agentii periculosi la locul de munca… … se rasfrang asupra individului afectat si a familiei lui. HIV. legionla. a angajatorului. va trebui sa-si reorganizeze cheltuielile materiale.Agentii biologici pot provoca imbolnaviri de tipul infectiilor. Pe de alta parte. provocate de expunerea la mucegaiuri.

Dupa forma de prezentare agentii chimici pot fi: • Agenti chimici in stare gazoasa, sub forma de gaze sau vapori.
Gazele se produc in general in procesele de topire, sudura, fermentatii, ca urmare a diferitelor reactii chimice. Exemple: bioxid de carbon, monoxidul de carbon, bioxidul de surf, azotul,etc.

Vaporii pot preveni de la substante lichide mai mult sau mai putin volatile sau de la solide care sublimeaza la temperatura normala, cum este de exemplu mercurul. Cele mai frecvente cazuri sunt vaporii organici care se genereaza din solventii folositi in vopsele, rasini, cerneluri, etc. In general, se produc vapori in toate procesele de distilare, fie a petrolului, gudronului, fie in cele de fabricare a polimerilor. • Agenti chimici in stare de materie in suspensie-aerosoli Prin materii in suspensie se inteleg toate tipurile de particule, solide si/sau lichide care se regasesc suspendate in aer si se pot inhala. Marimea lor poate oscila de la dimensiuni moleculare pana la 100 microni in diametru. Acestea pot fi de origine naturala sau pot fi provocate de om si generarea lor poate fi data de foc, eroziune, sublimare, condensare, frictiune intre materiale la manipulare sau transport etc. Aerosolii au mare importanta pentru mediul de munca si se pot prezenta sub forma de: • pulberi – sunt suspensii de particule solide in aer, rezultate din operatii mecanice, precum macinarea, slefuirea, manipularea materialelor solide organice sau anorganice, cum ar fi roci, lemn, carbon sau grane; • fum – suspensie de particule solide in aer, pe baza de carbon, care rezulta in urma unei combustii incomplete; • fum metalic – fumuri provenite din procesul de topire a metalelor, din operatiile de sudura sau, de exemplu, din combustia manganului; • ceata, pacla, negura – dispersii de picaturi lichide in aer, rezultate fie prin condensarea din stare gazoasa,fie prin dispersia unui lichid prin pulverizare, balbotare sau fierbere. Exemplu, ceata de ulei din operatiile de frezare si ascutire sau ceata acida sau alcalina produsa in procesele electrochimice. Agenti in stare lichida: acizi, baze, solventi; Agenti in stare solida: saruri, hidroxid de calciu, bioxid de siliciu, etc
89

In conformitate cu O.U.G. nr. 200/2000, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata prin Legea nr. 451/2001, si cu Anexa 1 a H.G. nr. 490/ 2000, normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000, clasificarea agentilor chimici periculosi se face in functie de proprietatile lor si de efectele asupra sanatatii umane si mediului. Dupa proprietatile lor fizico- chimice,agentii chimici pot fi…  substante si preparate explosive
… substantele si preparatele solide, lichide, pastoase sau gelatinoase, care pot sa reactioneze exoterm in absenta oxigenului din atmosfera, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii de proba determinate, detoneaza, produc o deflagratie rapida sau , sub efectul caldurii, explodeaza cand sunt partial inchise;

 substante si preparate oxidante
… substantele si preparatele care in contact cu alte substante, in special cu cele inflamabile, prezinta o reactie puternic exoterma;

 substante si preparate extrem de inflamabile
… substantele si preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scazut si cu un punct de fierbere scazut,

precum si substantele si preparatele gazoase care sunt inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului ambient;  substante si preparate foarte inflamabile substantele si preparatele care pot sa se incalzeasca si apoi sa se aprinda in contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie; substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta dupa un scurt contact cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa se consume si dupa indepartarea sursei; - substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scazut; substantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte inflamabile in cantitati periculoase;

 substante si preparate inflamabile …substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere scazut. Dupa proprietatile toxicologice, agentii chimici pot fi…
90

 substante si preparate toxice si foarte toxice … substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata in cantitati foarte mici sau reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii. Actiunea toxicelor asupra organismului poate fi locala, numai asupra anumitor organe (de ex. benzenul actioneaza asupra sistemului nervos central) sau generala, cand afecteaza toate tesuturile si organele (de ex. acidul cianhidric sau oxigenul sulfurat). Nu se poate face, insa, o delimitare precisa dupa criteriul tipului de actiune, deoarece majoritatea substantelor toxice au, in acelasi timp, si o actiune generala si una locala asupra organismului. Actiunea toxica a substantelor din aceeasi clasa variaza functie de compozitia lor chimica. De exemplu, la hidrocarburi toxicitatea creste odata cu numarul de atomi de carbon din molecula. Actiunea substantelor toxice asupra organismului variaza si in functie de microclimat. Temperaturile inalte maresc pericolul de intoxicare, pe de o parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism, iar pe de alta parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism si intensificarii patrunderii toxicelor prin piele. Umiditatea ridicata favorizeaza, de asemenea, producerea intoxicatiei.  substante si preparate nocive … substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii;  substante si preparate corozive  … substante si preparate care in contact cu tesuturile vii exercita o actiune distructiva asupra acestora din urma;  substante si preparate iritante
91

… substante si preparate necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetatcu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie. Aceste substante pot produce inflamatii ale partilor anatomice cu care intra in contact si, in special, mucoaselor si sistemului respirator. Caracterul iritant al agentilor chimici se poate manifesta: • La nivelul pielii, prin senzatii de intepatura, usturime sau arsuri; • La nivelul ochilor, cu actiuni diferite in functie de produs (actiunea bazelor este mai periculoasa decat cea a acizilor), conjuctivite, cheratite si chiar perturbari ale vederii; • La nivelul bronhiilor, unde pot produce disconfort respirator insotit sau nu de tuse si chiar afectiuni mai grave cum ar fi edemul pulmonar etc.  substante si preparate sensibilizante  … substante si preparate, care prin inhalare sau penetrare cutanata pot da nastere unei reactii de hipersensibilizare, iar in cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice: Sensibilizarea se poate produce ca urmare a inhalarii de substante nocive de tipul izociantilor, sau altele asemanatoare, in acest caz astmul fiind considerat ca expresie de hipersensibilitate. De asemenea, trebuie luate in considerare si alte reactii de hipersensibilitate, precum rinita si alveolita. Sesibilizarea se poate produce si ca urmare a contactului cu pielea ai substantelor iritante, in acest caz, aparitia dermatitelor de contact alergice fiind considerata expresia hipersensibilizarii. Aceste substante afecteaza in general mainile si antebratele, parti care sunt cele mai expuse contactului cutanat, dar se pot
92

roseata. Categoria 3: substante si preparate care provoaca ingrijorare pentru oameni din cauza efectelor cancerigene posibile. craparea. sau senzatia de mancarime sau mai grav tumefierea. ingestie sau penetrare cutanata pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora.  substante mutagene … substante si preparate care prin inhalare. dar informatiile disponibile nu permit o evaluare satisfacatoare. Agentii cancerigeni se clasifica pe trei categorii. aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute drept mutagene pentru om. 93 . Simptomele include uscaciunea pielii. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea si avand in vedere starea actuala a cunostintelor. pentru care exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect. Dupa efectele pe care le au asupra sanatatii umane.extinde si la alte parti ale corpului. ingrosarea pielii. Categoria 2: substante care trebuie asimilate ca substante cancerigene pentru om. Exista informatii reiesite din studii adecvate pe animale. dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea substantei in categoria 2. si anume: Categoria 1: substante cunoscute drept cancerigene pentru om. intre expunerea omului la asemenea substante si aparitia cancerului. pentru care exista suficiente elemente de justificare a unei prezumtii ca expunerea omului la asemenea substante poate determina aparitia cancerului. putand aparea uneori si pustule. ingestie sau penetrare cutanata pot determina aparitia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta acestora. Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si defectele genetice ereditare. agentii periculosi pot fi …  Substante cancerigene …substante si preparate care prin inhalare.

ingestie sau penetrare cutanata pot produce ori pot creste frecventa fectelor nocive nonereditare in progenitura sau pot dauna functiilor ori capacitatiilor reproductive masculine sau feminine. tinand seama de starea actuala a cunostiintelor. aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute pentru alterarea fertilitatii la oameni. Studii corespunzatoare de mutagenicitate au furnizat elemente. Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea.Categoria 2: Substante care trebuie sa fie asimilate ca substante mutagene pentru om. Agenti biologici sunt clasificati in patru grupe distincte in functie de nivelul de risc pe care il prezinta: 94 . Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii. Categoria 2: Substante care trebuie asimilate ca substante care altereaza fertilitatea la oamneni. Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante poate duce la defecte genetice ereditare.  substante toxice pentru reproducere … substante si preparate care prin inhalare. dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea acestor substante in categoria 2. Categoria 3: Substante care provoaca ingrijorare in ceea ce priveste fertilitatea oamenilor. Categoria 3: Substante care pot provoca motive de ingrijorare pentru oameni din cauza posibilelor efecte mutagene.

exista. o profilaxie si un tratament eficace. dar exista. grupa 4 – agenti biologici care pot provoca boli grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati. manipularea animalelor de laborator etc. azbest etc). digestiva. in general. ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate. Multi agenti biologici se transmit prin aer. clorura de vinil etc. Caile de patrundere in organism a agentilor periculosi … … pot fi respiratorie.) 95 .• • • • grupa 1 – agenti biologici care nu sunt susceptibili sa provoace o boala omului. sau cutanata. cum sunt bacteriile din aerul expirat de bolnavi sau animale. grupa 3 – agenti biologici care pot provoca imbolnaviri grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati. diazometan etc. in general. o profilaxie si un tratament eficace. in general. Substante periculoase pot sa patrunda pe aceasta cale de intrare sub forma de gaz (oxid de etilena. ).). de vapori (benzen. pulberi (siliciu cristalin. propagarea in colectivitate este improbabila. schimbarea asternuturilor bolnavilor.  calea respiratorie – inhalare/inspirare. grupa 2 – agenti biologici care pot provoca o boala omului si constituie un pericol pentru angajati. o profilaxie si un tratament eficace. toxinele din graul mucegait sau aerosolii infectiosi care contin agenti biologici (recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii. ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate si nu exista.

Vaporii de solventi sunt mai mult sau mai putin perceputi in functie de caracteristicele solventului. in functie de doza si durata. Unele pulberi po trece dincolo de alveolele pulmonare si pot fi transportate in sange. Boala numita azbestoza presupune aparitia unor cicatrici la nivelui plamanilor si reducerea functie acestora pana la invaliditate sau deces. temperatura etc. cu efect asupra ficatului si sistemului nervos. Inhalare fibrelor de azbest poate cauza modificari. Cand pulberea patrunde in plamani produce efecte toxice la nivel respiratoriu. putand cauza boli profesionale de tipul azbestozei sau silicozei. cum ar fii cantitatea utilizata. in primul rand. in functie de marimea particulelor. Concentratia unei substante in aerul de respirat depinde de propietatile acesteia. prin inhalare. cum este cazul pulberii de plumb care nu are efect la nivel respiratoriu. poate provoca moartea. cum ar fii volatilitatea sau tendinta de transformare in pulberi. dar prin circulatia sanguina incarca organismul cu plumb (Pb). fosgenul. Inhalarea fibrelor de azbest creste. mai ales cazul fumatorilor. Daca produsul nu are miros. de asemenea. oxidul de carbon – CO). 96 . precum si de alti factori.30 de ani din momentul in care incxepe expunerea la pulberi cu continut de cuart. gazele vor ataca caile respiratorii superioare si chiar palmanul (clorul – Cl2. inhalarea este insidioasa. Pot provoca iritatii ale cailor respiratorii superioare sau vor cobori. la nivelul aparatului respirator. nu e vizibil si nu e iritant. riscul aparitiei cancerului pulmonar. Pulberile. dureri de cap si. Inhalarea pulberilor care contin bioxid de siliciu liber cristalin (cuart) poate implica riscul distrugerii treptate a plamanilir – silicoza.Cazurile de imbolnavire produse prin inhalare sunt cele mai frecvente. iar in stadiu avansat ea conduce la slabirea inimii si riscuri crescute de imbolnavire de tuberculoza. silicoza se instaleaza la 10 . In functie de caracterul iritant sau coroziv. De regula. Oxidul de carbon (CO) intra in concurenta cu oxigenul (O 2) si hemoglobina producand intoxicatii. Boala nu este vindecabile. pot intra in bronhii si in alveolele pulmonare. fiind preluati de sange. bioxidul de sulf – SO2.

precum si dureri de cap. Contactul solventilor organici cu pielea. (de ex. in cele mai multe cazuri. Ingestia de saruri anorganice de mercur poate provoca otravire cu mercur). iar daca produsul este foarte agresiv acesta poate sa treaca prin ficat si sa intre in sistemul sanguin si de aici sa fie redistribuit catre ochi. iar calea percutanata face referire la notiuna de patrundere a agentului prin piele. fara sa existe o leziune a epidermei. dar toate patrund in derma cand contactul este prelungit. prin difuziune. Aceste accidente se produc. sau cu derma care este puternic vascularizata si.  calea cutanata – transcutanata si/sau percutanata Calea transcutanata se refera la faptul ca agentul patrunde prin piele. fenolul trece rapid in derma in timp ce alte substante patrund incet si dificil . poate produce iritatii. sistemul digestiv. se poate produce trecerea in sange si substanta toxica poate fi condusa la rinichi. dizenteria sau hepatita de tip A). Contaminarea cu agenti biologici pe cale digestiva se poate produce prin pipetarea cu gura care trebuie interzisa total in laboratoare. calea digestiva – ingestie (inghitire) Contaminarea pe cale digestiva cu agenti chimici este mai rara la locul de munca si se poate produce prin inghitirea accidentala a unor lichide sau solide. in cazul operatiilor de degresare fara manusi. sistem nervos. chiar daca s-a facut 97 . tulburari digestive. esofagul.ficat. in acest caz. in care caz se produce contactul cu vasele de sange. De exemplu. efectele fiind locale. prin refolosirea ambalajelor de produse chimice pentru ambalarea produselor alimentare. ca urmare a unei ruperi a tesutului epidermic. fumatul in timpul activitatilor la patul bolnavului sau laboratoarele de analize medicale. bautul si mancatul la locul de munca poluat. drumul intoxicatiei fiind gura. prin nerespectarea regulilor de igiena a mainilor si/sau prin fumatul. sistemul nervos etc. exeme sau dermatite de contact. Substantele chimice periculoase pot intra in contact cu stratul superficial al pielii sai cu epiderma. eroroile de manevrare sau prin mainile murdare (enterocolite.

sunt cele prezentate in anexa 4 a Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.. 98 . Categoriile de pericol ale substantelor si preparatelor chimice periculoase. recapisonare a acelor de seringa. aprobata H. Simbolizarea pericolelor asociate substantelor chimice periculoase … . Cele 10 simboluri grafice de avertizare sunt aliniate prevederilor europene in domeniu si pot fi obligatoriu plasate pe etichetele substantelor si preparatelor chimice periculoase alaturi de frazele de risc de tip R.. tratamentelor stomatologice. precum si simbolurile corespunzatoare. Muscaturile accidentale ale animalelor de laborator sau ale celor domestice pot produce infectii ale zonelor muscate sau ale intregului organism. transportul deseurilor in saci necorespunzatori. In cazul utilizarii unor substante care pot cauza probleme de sanatate chiar si in urma expunerii la cantitati mici. intepaturi. muscaturi). Agentii biologici patrund frecvent in organism pe calea cutanata.G. Trebuie sa se tina cont de faptul ca efectul unei substante se poate accentua in cazul in care utilizarea acesteia presupune incalzirea ei. 490/2002. in timpul operatiilor de injectare.protectie respiratorie. este important sa se aiba in vedere ca pot ramane urme de substante chiar si pe ambalaj. 200/2000 privind clasificarea. Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani. Pericolul este “proprietatea intrinseca a unui agent de a afecta negativ starea de sanatate”. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.

sunt: Riscuri fizico-chimice Aceste riscuri pot fi consecinte ale expunerii la substante care.Simbolul grafic de avertizare este compus din simbolul de pericol. prin proprietatile lor fizico-chimice. Simbolurile grafice de avertizare a pericolelor si semnificatia lor Riscurile asociate agentilor periculosi… …risc: probabilitatea ca un agent periculos sa afecteze starea de securitate si sanatate. este uneori amplu mediatizat de presa audio/scrisa si aduce atingere imaginii unitatii respective. interventii ale unor echipe specializate din afara unitatii (echipe de pompieri profesionisti. constituit dintr-o pictograma imprimata cu negru pe fond galben – orange. Consecintele asupra securitatii lucratorilor pot fi vatamari violente ale organismului de tipul leziunilor. etc. Riscuri toxicologico-biologice 99 . lovirilor cu corpuri proiectate si/sau intoxicatia acuta profesionala. medici de urgenta etc).) si indicatia de pericol care se exprima prin unul sau mai multe cuvinte (foarte toxic. semnul grafic exprimat printr-o litera sau doua (F. Riscurile pe care le prezinta agentii chimici si biologici periculosi pentru securitatea si sanatatea lucratorilor sunt in functie de pericolul potential al agentului si de durata si intensitatea expunerii. Riscurile si consecintele acestora asupra securitatii si sanatatii lucratorilor. in conditiile utilizarii lui si/sau expunerii la acesta (NGPM). Acest risc este luat in considerare de majoritatea angajatorilor datorita faptului ca este cel mai cunoscut prin efectele lui. arsurilor. Frazele de risc de tip R exprima riscul care poate apare in urma expunerii. coroziv). Un incendiu sau o explozie antreneaza intotdeauna un numar mare de persoane direct sau indirect implicate la locul de munca. prezinta pericol de incendiu-explozie si/sau de intoxicatii acute profesionale. Xn. asociate pericolelor pe care le prezinta substantele periculoase.

vorba de proteine si agneti biologici. datorata expunerii la benzen.azbestoza. Prevenirea riscurilor asociate agentilor periculosi la locul de munca… … este obligatia legala a angajatorului si instrumentul principal in asigurarea obiectivului managementului in domeniul securitatii si sanatatii in munca. azbest. in principal. sensibilizare prin inhalare.mezoteliomul. Agentii sensibilizanti cei mai intalniti la locul de munca nu sunt clasificati sau etichetati ca atare. 3. efectul fiind manifestari cu caracter clinic al unei reactii alergice. . Pentru prevenirea riscurilor datorate expunerii la agenti periculosi la locul de munca. angajatorul va tine cont de toate proprietatile periculoase ale agentilor periculosi (chimici. care poate surveni la cativa zeci de ani dupa expunere. un solvent utilizat la obtinerea combustibililor si diferitelor alte produse. care apare dupa un termen de latenta de circa 15 ani dupa expunere. respectiv. agenti cancerigeni si 100 . efectul fiind in acest caz dermatitele de contact alergice. Substantele nocive (Xn) provoaca. cancer primar al pleurei.cancerul bronho-pulmonar. Cancerele obisnuite de origine profesionala cuprind: . al prelucrarii lemnului. Agentii biologici pot provoca alergii. . Principalele boli provocate de inhalarea fibrelor de azbest sunt: . Multi sunt de origine naturala fiind. care afecteaza lucratorii din domeniul forestier.leucemia. un tip de fibroza pulmonara.cancerul cavitatii nazale. care apare dupa mai multi ani de expunere. atunci cand doza retinuta in plamani este suficient de mare.Consecintele asupra sanatatii lucratorilor expusi la acesti agenti chimici periculosi sunt imbolnavirile cronice de tipul cancerelor. rinita sau alveolita. . astm. alergiilor. finisarea metalelor. generat de pulberile de lemn de esenta tare si praful de nichel. in general. Risc de sensibilizare Substantele iritante (Xi) provoaca sensibilizare prin contact cutanat.

. scapari. microorganisme. acarieni.mutageni si biologici) prezenti la locul de munca. respectand urmatoarele obligatii legale:  investigarea/identificarea prezentei agentilor chimici periculosi la locul de munca.  supravegherea constinua a starii de sanatate a lucratorilor expusi in mediul de munca.  consultarea si implicarea lucratorilor in luarea deciziilor privind prevenirea riscurilor asociate agentilor chimici periculosi. prin masuri tehnice si organizatorice.  informarea autoritatilor competente: inspectoratul teritorial de munca. care pot apare in activitatile curente sau auxiliare.  informarea lucratorilor despre substantele periculoase utilizate la locul de munca si riscurile la care sunt expusi. in scopul diminuarii numarului de accidente de munca si imbolnaviri profesionale. a celor proveniti accidental din emisii. precum si inventarierea agentilor biologici: bacterii. pulberile de faina.  respectarea interdictiilor privind utilizarea anumitor substante periculoase. a produselor intermediare sau finite. etc.  evaluarea riscurilor pe care aceste substante periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. presupune identificarea si inventarierea agentilor chimici utilizati in activitatile curente din unitate sub forma materiilor prime. virusi. scurgeri. a agentilor generati din diferite activitati. incidente sau urgente.  aplicarea principiilor generale de prevenire a riscurilor. pulberile de lemn. pentru activitati speciale cu azbest. directia de sanatate publica. de intensitatea expunerii si de conditiile de lucru. Investigarea/identificarea pericolelor… … datorate prezentei agentilor periculosi la locul de munca. vaporii de solventi. pulberile de azbest. precum si a masurilor speciale aplicabile cazurilor de accidente de munca. ceata de ulei. precum fumul de sudura.  infiintarea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere. ciuperci. 101 .

 lista locurilor de munca si a activitatilor care implica agenti chimici si biologici periculosi. efort dinamic). decizii dificile in timp scurt. depozitarea. adica orice proces de munca in care sunt utilizati sau se intentioneaza utilizarea agentilor chimici sau in care pot apare agenti biologici. iar in cazul in care se constata prezenta agenilor chimici si biologici periculosi la locul de munca. inclusiv producerea. operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc. precum si unii factori de risc proprii mijloacelor de productie. neutilizarea echipamentelor de protectie). Din activitatea de investigare/identificare rezulta o serie de date. omisiuni sau actiuni gresite (executare defectuoasa de operatii.  cantitatile de agenti chimici periculosi folositi sau emisi. Angajatorul trebuie sa faca dovada ca a efectuat aceasta investigare. vor fi identificate activitatile care implica agenti chimici periculosi. manevre etc. conform Normelor Generale de Protectie a Muncii. comenzi. acesta are obligatia. manipularea. pozitii de lucru fortate sau vicioase. revizii si reparatii.. curatenie sau reparare a unei cladiri.  lista lucratorilor expusi in mod curent sau in cazul operatiilor de curatenie.. comercializarea si tratarea reziduurilor. efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca.De asemenea. si anume:  lista agentilor chimici si biologici periculosi. transportul. luand in considerare factorii de risc proprii executantului: erori. de interventii. luand in considerare si activitatile de intretinere. care decurge din prezenta lor. solicitare psihica (ritm de munca mare. sa evalueze orice risc referitor la securitatea si sanatatea lucratorilor. factorii de risc proprii sarcinii de munca: solicitare fizica (effort static. monotonia muncii). ce vor fi folosite in etapa urmatoare de evaluare a riscurilor. Evaluarea riscurilor… 102 . a instalatiilor de canalizare sau a utilajelor tehnologice sau a altor activitati specifice care implica expunerea la agenti biologici la locul de munca… Angajatorul va avea in vedere si identificarea principalelor surse de risc.

ale celui care raspunde de plasarea pe piata a substantei sau preparatului chimic periculos. dar si conditiile de lucru cu astfel de agenti.institutii si specialisti in domeniu. . valorile limita de expunere profesionala sau valorile limita biologice si concluziile referitoare la supravegherea starii de sanatate. recunoscut international. despre pericolele asociate si unele masuri de prevenire consultand: . atunci cand sunt disponibile. a pericolelor si a riscurilor. conform prevederiloe OUG 200/2000. nivelul. 103 . informatiile asupra bolilor ce pot fi contactate datorita activitatii profesionale. tipul si durata expunerii. precum si a unor masuri de securitate. . Angajatorii pot afla informatii despre proprietatile periculoase ale agentilor periculosi.medicul de medicina muncii. inclusiv numarul de telefon. . importatorul sau distribuitorul. se va efectua luand in considerare proprietatile lor periculoase si informatiile date de furnizor.numele substantei. precum si recomandarile emise de autoritatile competente privind protectia la expunerea la agenti biologici. respectiv. inclusiv informatii referitoare la cantitatile utilizate. Eticheta substantelor periculoase care se plaseaza pe piata trebuie sa includa indicatii lizibile. .… pe care substantele periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. si anume: .fisa tehnica de securitate.numele si adresa completa. Eticheta produselor permite identificarea agentului chimic. 451/ 2001).eticheta produsului. producator sau alte surse. producatorul. IMPORTANT! Agentii chimici pot fi plasati pe piata si utilizati numai daca eticheta ambalajelor include simbolurile de pericol ( Legea nr.

simbolurile referitoare la pericol si.atribuirea numarului Comunitatii Economice Europene din IESCE. de catre producator. in cazul preparatelor chimice periculoase comrcializate persoanelor fizice. Fisa tehnica de securitate este trimisa. referitoare la riscurile care pot aparea la utilizarea substantei periculoase. Eticheta preparatelor periculoase care se plaseaza pe piata va contine. necesare pentru luarea masurilor de protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Fisa tehnica de securitate a produsului ofera informatii privind proprietatile periculoase si riscurile. disponibile. in plus. . mijloace de interventie in caz de accident etc. importator sau distribuitor. Informatiile continute in fisele tehnice de securitate pot constitui punctul de plecare in demersul de identificare a pericolelor la care sunt expusi lucratorii si a masurilor de tinere sub control care 104 . va fi asezata la loc vizibil si va avea dimensiuni corespunzatoare tipului de ambalaj. FISA TEHNICA DE SECURITATE a produselor reprezinta o alta sursa de informare pentru angajator si ofera informatii reale. denumirea chimica a componentelor clasificate ca substante periculoase precum si cantitatea nominala (masa nominala sau volumul nominal) a continutului.. EXEMPLU de ETICHETA Eticheta va fi in limba romana. daca este cazul. indicand recomandari referitoare la prudenta cu care trebuie utilizata substanta periculoasa. .frazele de risc (tip R).frazele de securitate (tip S). . daca acesta este alocat. indicatii despre pericolele rezultate din folosirea substantei. recomandari privind unele masuri de prevenire si mijloace de protectie. la prima livrare a substantelor si preparatelor periculoase sau chiar inainte de aceasta livrare. specifice utilizarii substantelor periculoase.

Primul-ajutor 5. 105 . Informatiile privind transportul 15. Depozitarea si manipularea 8. Proprietatile fizice si chimice 10. Limitarea expunerii/masuri individuale de protectie 9. Informatiile ecotoxicologice 13. Manipularea reziduurilor/deseurilor 14. Fisa tehnica de securitate va fi redactata in limba romana de catre furnizor pentru fiecare substanta sau preparat periculos si va purta data ultimei actualizari. Informatiile toxicologice 12. Angajatorul va pune fisa tehnica de securitate la dispozitia medicului de medicina muncii care supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor expusi si la dispozitia lucratorilor pentru informare. Prevederile legale in domeniu 16. Masurile de securitate recomandate in fisele tehnice de securitate trebuie adaptate conditiilor specifice fiecarui los de munca. Alte informatii Valorile limita de expunere profesionala constituie informatii importante pentru evaluarea si managementul riscurilor. Identificarea produsului si a societatii 2.se impun. Fisa tehnica de securitate contine obligatoriu 16 rubrici referitoare la: 1. Proprietatile periculoase 4. Masurile in caz de incendiu 6. Masurile in caz de scapari accidentale 7. Compozitia/clasificarea 3. Stabilitatea chimica si reactivitatea 11.

Ele sunt utilizate in evaluarea calitatii aerului si pot constitui informatii importante in alegerea produselor. Pentru agentii biologici. crom hexavalent si metalurgia cromului.nitrozo-dimetilamina. pentru un numar de 591 agenti chimici. Valorile limita de expunere profesionala pot fi obligatorii. care nu altereaza starea de sanatate. Normele Generale de Protectie a Muncii stabilesc in anexa nr. pe o perioada determinata. valorile limita de expunere profesionala reprezinta concentratia agentului respectiv in aerul respirat de lucratori in mediul de munca. benzidina. Diferenta esentiala intre agentii biologici si alte substante periculoase consta in capacitatea lor de a reproduce. in evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor de prevenire a inhalarii noxelor ( dimensionarea dispozitivelor de ventilatie. desi unele state membre au fixat limite pentru toxinele acestora.31 valori limita de expunere profesionala. clorura de vinil. chiar daca uneori pot apare modificari fiziologice reversibile si tolerabile. O-tolidina). nichel si compusi). de neutralizare si retinere). iar in anexa 33 limite biologice tolerabile pentru 52 de agenti chimici.9 sunt notate cu indicativul C si sunt considerate substante cu actiune cancerigena (arsen si compusi anorganici. 106 . sau indicative. bis-cloro-metil-eter ( naftalina. . pana in prezent. hidrocarburi policiclice aromatice). benzidina. 4nitrodifenil. in alegerea metodei de lucru. un microorganism se poate inmulti considerabil intr-o perioada foarte scurta de timp. ceea ce inseamnca ca trebuie respectate intocmai. bis-cloro-metil-eter. In conditii favorabile. obligatorii.7 sunt notate cu indicaticul Fp si sunt considerate substante foarte periculoase. in anexa nr. 32 valori limita admisibile pentru un numar de 25 de tipuri de pulberi. cromat de zinc. constituind o indicatie privind limitele care nu trebuie depasite.Pentru agentii chimici periculosi la locul de munca. fractiunea extractibila in benzen (naftalina. . expunerea la aceste substante trebuind practic exclusa (3-4 benzpiren. N. nu au fost stabilite valori limita de expunere profesionala.32 sunt notate cu indicativul pC si sunt considerate substante potential cancerigene. Din cele 591 de substante pentru care sunt stabilite valori limita de expunere profesionala: .

Pentru toate locurile de munca la care angajatii sunt expusi la agenti chimici. sa informze angajatii implicati si/sau reprezentantii lor in unitate cat mai rapid posibil asupra acestei depasiri si asupra cauzelor ei. angajatorul trebuie sa identifice cauzele acestei depasiri. Este interzisa continuarea lucrului in zonele afectate pana la luarea masurilor adecvate pentru protectia angajatilor. acel loc de munca poate fi incadrat ca loc de munca in conditii deosebite. 35 a Normelor Generale de Protectie a Muncii sau orice alta metoda prin care se obtin rezultate echivalente. sau se regaseste in morbiditatea exprimata prin boli profesionale inregistrate la locul de munca in ultimii 15 ani. iar prin masurarea continutului de azbest in aer la locul de munca se va folosi metoda descrisa in anexa nr. la pulberea generata din azbest si/sau din materiale cu continut de azbest. si/sau la agenti cancerigeni si mutageni. Atunci cand o valoare limita de expunere profesionala este depasita.130 sunt notate cu indicativul P (piele). Metodele de masurare si evaluare a concentratiei agentilor chimici din aer la locul de munca trebuie sa fie standardizate. sa dispuna masurile cele mai adecvate pentru remedierea situatiei in timp cat mai scurt posibil. 107 . In mod periodic si ori de cate ori se produce vreo schimbare in conditiile care pot afecta expunerea angajatilor. aceste substante putand patrunde in organism prin pielea sau mucoasele intacte. evidentiata prin indicatori de expunere si/sau de efect biologic. angajatorul trebuie sa dispuna efectuarea de masurari ale concentratiilor in atmosfera mediului de munca. angajatorul trebuie sa asigure reducerea expunerii pana la cel mai scazut nivel ce poate fi practic atins si. sa consulte angajatii si/sau reprezentantii acestora asupra masurilor ce trebuie luate sau. In conditiile in care valoarea masurata a concentratiilor de agenti chimici depaseste valoarea limita de expunere profesionala obligatorie impusa prin legislatie si noxa profesionala determinata se regaseste ca efect asupra starii de sanatate a lucratorilor. sub valoarea limita de expunere profesionala impusa de reglementarile in vigoare. se va realiza imediat o noua masurare a concentratiei de noxe in mediul de munca. in caz de urgenta.. in orice caz. Pentru a verifica eficienta masurilor dispuse.

int. www.eu.P.Ch.S. Spania.minind.protectiamuncii. 108 . obligatia lui legala fiind de a reduce nivelul de expunere la cea mai mica valoare ce poate fi atinsa. Pentru fiecare angajator.  Inspectia Muncii. prin intermediul paginilor de internet. .Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii. precum si studii de caz.Eurostat ( biroul de statistica al Comunitatii Europene).  clinicile de medicina muncii sau boli profesionale. Alte surse de informare despre substantele si preparatele periculoase pot fi organismele nationale si europene cu atributii in prevenirea securitatii si sanatatii la locul de munca. . http://agency.Institutiile care au in structura laboratoare abilitate pentru efectuarea determinarilor de noxe profesionale sunt:  directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.Biroului European pentru Substante Chimice. . ghiduri si informatii privind bunele practici europene. Solidaritatii Sociale si Familiei.Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase. Angajatorii pot accesa paginile de internet ale: . ce pun la dispozitia angajatorilor. Timisoara.ro ( A.ro. Iasi.Agentiei Europene pentru Sanatate si Securitate in Munca de la Bilbao. respectarea valorilor limita de expunere profesionala trebuie sa fie un obiectiv minimal.  alte laboratoare abilitate de Ministerul Sanatatii si recunoscute de Ministerul Muncii. . Cluj. prin Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional.  Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii. www.).N. .osha.  Institutele de sanatate publica din Bucuresti.Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi. . Evaluarea riscului. mecanizat. azbest. azbest si/sau agentii cancerigeni sau mutageni sunt determinate alaturi de caracteristicile agentilor periculosi si de gradul de expunere. caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri generale de protectie. Rezultatul evaluarii riscului poate releva un risc redus pentru securitatea si sanatatea lucratorilor expusi. absortie transcutanata si/sau percutanata etc. pulbere de azbest degajata din azbest sau din materiale cu continut de azbest. saptamanal. conditiile in care se produce expunerea lucratorilor (se vor examina spatiul si modul de operare: manual. in combinatie sau pentru toti agentii biologici periculosi (apartinand mai multor grupe).).). lunar o data pe zi.). mai ales atunci cand au intervenit schimbari tehnologice semnificative sau rezultatele starii de sanatate o impun.pentru toate activitatile.obligatoriu inaintea inceperii unei acticitati noi. in conformitate cu prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii.pentru toate locurile de munca. precum si efectele combinate ale mai multor substante periculoase utilizate simultan si riscurile aferente. la azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni.pentru toti agentii chimici prezenti. . Evaluarea expunerii la substantele periculoase identificate se face luandu-se in considerare natura si tipul expunerii ( expunere la agenti chimici.Riscurile generate de agentii chimici. . inclusiv cele de intretinere. agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi. prevenire si 109 . Evaluarea riscului trebuie prezentata in forma corespunzatoare si actualizata permanent. mai multe ore pe zi etc. . reparatii. . la cald etc. in vas inchis. se face: .pentru toate activitatile care implica riscul expunerii la agenti chimici. gradul de expunere si durata (ex: zilnic. prin inhalare.periodic si obligatoriu. ingestie. prezenti la locul de munca. la orice modificare a conditiilor de lucru care pot influenta expunerea angajatilor la agenti chimici.

azbest. agenti cancerigeni si mutageni si agenti biologici la locul de munca. prin inlocuirea agentului periculos (chimic. prevenire si supraveghere. unele masuri comune. cancerigen. prevenire si supraveghere pentru eliminarea sau reducerea la minimum a riscului… … sunt masurile pe care angajatorul are obligatia sa le aplice la locul de munca in cazul in care evaluarea riscului a demonstrat existenta unui risc crescut pentru securitatea si sanatatea lucratorilor ca urmare a expunerii la agenti chimici. sau un risc ridicat. la cresterea productivitatii muncii. daca valorile limita de expunere profesionala au fost depasite si s-au luat masuri tehnice pentru reducerea lor. la reducerea costurilor alocate masurilor speciale de protectie si platii concediilor medicale. a caror ordine de aplicare este necesar a fi respectata de toti angajatorii. aplicabile in toate cazurile de expunere la agenti periculosi. Evaluarea riscurilor trebuie revizuita ori de cate ori se modifica tehnologiile de lucru. se introduc agenti chimici noi sau se adapteaza un proces tehnologic. biologic) cu un agent chimic sau biologic sau cu un proces tehnologic care nu este periculos sau este mai putin periculos pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. periodic. azbest. Masurile specifice de protectie. insa. Cea mai eficienta masura specifica de protectie si primul pas in prevenirea sau supravegherea riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi este eliminarea riscului. daca rezultatele supravegherii starii de sanatate a lucratorilor au relevat alterari ale starii de sanatate si. dupa un accident sau incident periculos. Masurile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor la care sunt expusi lucratorii la locul de munca depind de pericolul chimic sau biologic specific. Eliminarea sau inlocuirea unui agent periculos contribuie la imbunatatirea mediului de munca si a starii de sanatate a lucratorilor expusi. 110 .supraveghere. oricum. exista. caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri specifice de protectie.

precum si degajarea pulberilor de azbest. dotarea cu sisteme locale de captare. in special. dotarea utilajelor cu paravane si ecrane de protectie impotriva stropilor. analiza comparativa a alternativelor se poate referi. trei faze. compararea alternativelor din punct de vedere al riscurilor evaluate pentru fiecare si adoptarea deciziei pe baza analizei implicatiilor privind calitatea mediului de munca. In cazul in care eliminarea sau substituirea pericolului nu este posibila. automatizarea proceselor. la reducerea costurilor prin reducerea absentelor motivate de boala etc. de noxe cancerigene si mutagene. a calitatii produselor si a mediului inconjurator. Se va acorda prioritate masurilor colective de protectie la sursa de risc. capabile sa asigure protectia unui numar mare de lucratori la locul de munca. de exemplu. pasta sau solutie. se recomanda procesarea in sistem inchis. retinere si neutralizare a noxelor degajate in procesul tehnologic. care sa permita reducerea expunerii. de asemenea. 111 . la inlocuirea unui produs pulbere cu unul sub forma de granule. In cazul in care angajatorul urmareste inlocuirea unui agent chimic periculos cu unul mai putin periculos.Eliminarea sau substituirea unui agent periculos sau a unui proces tehnologic presupune. se va urmari reducerea riscului la minimum si tinerea lui sub control prin conceperea unor procese de munca si de control corespunzatoare. prin inchiderea utilajelor in carcase in care se creaza depresiune. dotarea cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici si de prevenire si avertizare a starilor de pericol. si anume: identificarea tuturor alternativelor posibile de inlocuire sau eliminare. a costurilor implicate de eventualele investitii necesare aplicarii noii tehnologii sau a celor necesare nevoilor de instruire a personalului pentru utilizarea noului produs. dotarea locurilor de munca cu materiale si echipamente adecvate pentru lucrul cu agenti periculosi. Eliminarea sau substituirea unor produse periculoase sau a unor tehnologii periculoase aduce avantaje tuturor factorilor implicati in respectivul proces productiv si pot contribui la imbunatatirea imediata sau pe termen lung a starii de sanatate a lucratorilor expusi. sau a unui produs volatil cu altul mai putin volatil etc. In acest sens. Angajatorul va urmari. ventilarea generala. care sa permita prevenirea sau reducerea cat mai mult posibil a generarii de noxe si/sau emiterea de noxe chimice sau biologice in atmosfera mediului de munca. asa cum arata bunele practici europene puse la dispozitie angajatorilor.

inghitita sau patrunsa prin piele. efecte ireversibile asupra starii de sanatate chiar dupa o singura expunere. angajatorul va urmari reducerea la minimum a numarului de angajati expusi sau care pot fi expusi. angajatorul trebuie sa stabileasca masuri de izolare in functie de gradul de risc si sa desfasoare activitatile numai in zonele de lucru corespunzatoare nivelurilor de izolare. procedura de intretinere va prevedea curatarea si intretinerea eficienta si periodica a tuturor cladirilor si/sau instalatiilor si echipamentelor utilizate in fabricarea sau tratarea azbestului. angajatorul va intocmi permise de lucru. peretilor si altor suprafete. Pentru efectuarea lucrarilor de reparatii. angajatorul va urmari si reducerea la minimum a duratei si intensitatii de expunere. in cazul activitatilor de intretinere. care atesta realizarea masurilor de protectie necesare efectuarii operatiilor in conditiile se securitate si va desemna personalul de specialitate. 3 sau 4 in scopuri de cercetare. in special. In organizarea sistemelor de munca. pentru cei expusi la riscuri chimice si biologice. reparatii. de dezvoltare. invatamant. delimitarea zonelor de risc ai 112 . in functie de cantitatea inhalata.Pentru laboratoarele care efectueaza activitati ce implica manipularea agentilor biologici din grupele 2. tinand cont de acest lucru mai ales in cazul agentilor cancerigeni sau mutageni care pot provoca. revizii. revizii care prezinta risc de accidente de munca sau imbolnaviri profesionale. pentru activitatile care includ folosirea azbestului. metodele si aparatele folosite pentru curatare. Procedurile de intretinere vor stabili in mod clar intervalele de timp. interventii. pe tipuri de operatii. Odata implementate aceste masuri tehnice. De exemplu. in scopul reducerii la minimum a riscului de infectie. unde expunerea lucratorilor la noxe este semnificativ crescuta. precum si pentru procedeele industriale care utilizeaza astfel de agenti. diagnostic. mai ales in cazul agentilor cancerigeni unde este obligatorie curatarea regulata a pardoselilor. In acest sens. prin procedee umede sau aspiratoare de praf in locul maturatului. Prin masuri organizatorice. precum si reducerea cantitatii de agent chimic si biologic prezent la locul de munca. Pentru toti lucratorii si. angajatorul va elabora si implementa proceduri de intretinere care sa asigure securitatea si sanatatea angajatilor in procesul de munca. specificat in permis si instruit si/sau autorizat in acest scop. angajatorul va asigura masuri corespunzatoare de igiena la locul de munca. este foarte important ca angajatorul sa asigure cadrul necesar pentru mentinerea acestora in stare de functionare si la parametrii proiectati. in special.

asa cum le arata si numele. manipulare. azbest si agenti cancerigeni si mutageni. Pentru cazurile in care masurile tehnico-organizatorice adoptate si puse in aplicare la locul de munca nu rezolva reducerea expunerii la valori ale agentilor chimici si biologici fara risc pentru sanatatea lucratorilor. de asemenea. care vor fi tratate conform reglementarilor in vigoare referitoare la deseuri toxice si periculoase. prevenire sau supraveghere. in special. care pot fi contaminate 113 . inclusiv utilizarea unor recipiente sigure. se vor utiliza mijloace ce permit colectarea. Fiecare masura generala de protectie. implementata in procesul de munca. transport in siguranta la locul de munca al agentilor chimici. Echipamentele de protectie individuale. trebuie utilizate de catre un singur lucrator. Echipamentul individual de protectie trebuie ales in functie de proprietatile periculoase ale agentilor utilizati. conform prescriptiilor de semnalizare. controlul. La locurile de munca se vor utiliza panouri de semnalizare si avertizare adecvate pentru riscurile chimice si biologice. Se vor avea. depozitarea si eliminarea deseurilor. a mastilor de protectie respiratorie. in zonele in care angajatii sunt expusi sau exista probabilitatea de expunere la agenti cancerigeni sau mutageni. Imbracamintea de lucru si echipamentele de protectie. repararea sau schimbarea inaintea unei noi utilizari in cazul in care prezinta defectiuni si intretinerea periodica a echipamentelor individuale de protectie. usor identificabile. in vedere si deseurile care contin agenti chimici. In cazul agentilor biologici periculosi. Pentru azbestul folosit ca materie prima se va prevedea stocarea si transportul in ambalaje sigilate si etichetate in mod corespunzator. dupa tratarea acestora. daca este cazul. depozitare. dezinfectarea. Tot ca masuri generale de prevenire a riscurilor.utilizarea unor indicatoare de securitate adecvate. angajatorul va asigura elaborarea si implementarea de proceduri adecvate de lucru. Trebuie elaborate proceduri si asigurate conditiile pentru verificarea si curatarea echipamentului inainte si dupa fiecare utilizare. in deplina securitate pentru angajati. se vor aplica masuri individuale de protectie prin acordarea de echipamente individuale de protectie adecvate si in cantitati suficiente. se va monitoriza din punct de vedere al eficientei. fiind interzisa folosirea acestuia si de alte persoane. de tipul sarcinii de munca. pentru a depista orice tendinta de deteriorare in timp. inclusiv indicatorul “fumatul interzis”.

corespunzatoare si dotate cu substante antiseptice pentru piele si ochi in cazul expunerii la agenti biologici. masuri de prevenire a efectelor si de informare a angjatiilor asupra efectelor. folosirea manusilor de protectie. cum este cazul rasinilor. Masuri speciale pentru cazuri de accidente. materiale igienico-sanitare. protectia impotriva r4azelor ultraviolete si a stropilor de metal incins rezulatati la sudura. mutageni sau biologici. operatiunilor de evacuare. de asemenea. Angajatorul va asigura conditii pentru igiena personala a lucratorilor prin amenajarea de vestiare speciale pentru echipamentul de lucru sau de protectie. sa nu bea si sa nu fumeze in zonele de lucru in care exista riscul contaminarii cu agenti cancerigeni. distruse. salvare si asistenta. precum si masurile necesare pentru asigurarea avertizarii si a sistemelor de comunicare necesare semnalarii unui risc crescut si pentru inceperea imediata a actiunilor de remediere. prevederi referitoare la dotarile necesare acordarii primului ajutor si interventiilor in caz de scapari accidentale sau de incendui. adezivilor sau lacurilor.de agenti biologici. sala de masa. incidente sau urgente… … sunt masurile care trebuie luate de angajator in vederea interventiilor in astfel de situatii si prevenirii efectelor pe care acestea le pot avea asupra lucratorilor. Aceste proceduri vor include exercitii adecvate fiecarei situatii. Pentru aceste situatii. echiopamentele individuale de protectie care se vor acorda lucratorilor carora li se permite sa lucreze in zona afectata. la recomandarea medicului de medicina a muncii. inclusiv crème pentru protectia pielii. instruirea si informarea lucratorilor sa nu manance.explozie. la nevoie. sepatat de imbracamintea personala. sa fie dezinfectate si curatate sau. Se vor acorda. care vor fi puse in practica in momentul aparitiei unor astfel de evenimente. luand in considerare tipul contaminatiilor care pot fi uleiosi. angajatorul are obligatia de a intocmi planuri/proceduri de urgenta. grasi sau lipiciosi. grupuri sanitare sau dusuri curate. trebuie sa fie scoase atunci cand paraseste zona de lucru si trebuie sa pastreze separat de alta imbracaminte. 114 .

inclusuv depozitarea manipularea si izolarea agentilor chimici incompatibili. scantei electrice. in principal. Masurile specifice riscului fizico – chimic se refera. electricitate statica sau substante explozive. Masuri de prevenire specifice riscului fizico – chimic … … sunt masuri tehnice si/sau organizatorice corespunzatoare naturii activitatilor. Explozia sau incendiul.Angajatorul trebuie sa asigure ca serviciile interne si externe pentru accidente si urgente au acces la aceste informatii. sursa de initiere – suprafata fierbinte. in vederea asigurarii protectiei lucratorilor impotriva riscului de incendiu – explozie datorat pericolelor ce decurg din propietatiile fizico – chimice ale agentilor chimici. nu poate avea loc decat daca cele 3 elemente ale triunghiului de foc sunt reunite : a) b) c) carburant – substante inflamabile : gaze. prin depozitarea materialelor oxidante separat de materialele combustibile etc. pulberi. scantei de origine mecanica. vapori. In cadrul acestor masuri specifice se acorda prioritate prevenirii prezentei substantelor inflamabile sau chimic instabile. lichide: carburant – care poate fi oxigen sau substante oxidante. flacara. Eliminarea sau evitarea surselor de aprindere care pot produce explozii sau incendii este o alta masura specifica de prevenire a riscului de incendiu-explozie care se poate realiza practic prin masuri de 115 . in concentratii periculoase la locul de munca. la izolarea unui element astfel incat sa nu mai fie indeplinite conditiile necesare exploziei sau incendiului. curent electric. prin sisteme de ventilatie corespunzatoare.

distantarea utilajelor periculoase de alte locuri de munca. conditiile in care se desfasoara activitatea. in special..prevenire a formarii scanteilor de origine mecanica sau electrostatica si prin interzicerea fumatului. rezultatele masuratorilor de concentratii ale noxelor in mediul de munca si valorile limita de expunere profesionala. angajatorul trebuie sa prevada masuri pentru limitarea/diminuarea efectelor wxploziilor si incendiilor. Instruirea si informarea lucratorilor asupra riscului … . este o alta componenta importanta a managementului riscurilor chimice de care depinde in mare masura realizarea obiectivelor propuse. De aceea. tipul si durata expunerii. angajatorii trebuie sa difuzeze. Numai lucratorii instruiti si informati corespunzator sunt in masura sa aplice masurile stabilite si sa promoveze aplicarea in practica a masurilor pentru un mediu de munca sigur si sanatos. nivelul.. precum si continutul fiselor tehnice de securitate date de furnizor. sub forma de informatii si instructiuni. 116 . pereti din materiale necombustibile etc. prin amplasarea in locuri vizibile si potrivite a mijloacelor corespunzatoare de combatere a incendiilor. iar angajatii trebuie sa cunoasca informatiile privind denumirea si propietatile periculoase ale agentilor chimici prezenti. a lucrului cu foc deschis sau a suprafetelor inchise in halele si instalatiile unde se lucreaza cu substante inflamabile. cu conditia pastrarii spatiului dintre ele. La fiecare loc de munca. Pentru orice situatie susceptibila de a prezenta risc de incendiu-explozie. si ale posibililor agenti biologici. in principal. este foarte important ca angajatii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca o pregatire suficienta si adecvata riscurilor la care sunt expusi.

Informatiile vor fi furnizate prin comunicare orala. in special personalul de interventie. adaptate evolutiei riscurilor si aparitiei unor riscuri noi si repetate perodic. precum si masurile pe care trebuie sa le ia angajatii. Instruirea si informarea lucratorilor trebuie efectuate inaintea inceperii unei activitati care implica expunerea la agenti chimici si biologici. modul de intretinere si valabilitatea acestora. inclusiv necesitatea de a se abtine de la fumat. conform reglementarilor in vigoare. sa vegheze ca toate aceste recipiente. Medicul de medicina muncii trebuie sa cunoasca bine conditiile de 117 . Atunci cand. instruire individuala si instruire bazata pe support scris. cerintele de igiena ce trebuie recpectate. angajatorul trebuie se explice lucratorilor necesitatea si consecintele referitoare la purtarea echipamentelor de protectie. Angajatorul are obligatia de a asigura suptavegherea starii de sanatate a tuturao angajatiilor prin servicii medicale de medicina muncii. precautiile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii. prin controale medicale si tehnici adecvate indicate de medicul de medicina muncii. in functie de natura si gradul riscului. Supravegherea continua a starii de sanatate … … a lucratorilor expusi la agenti chimici in mediul de munca se face inaintea expunerii si apoi periodic. angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta lucratorilor efectele asupra sanatatii si securitatii ce decurg din aceste masuri. ambalaje si anstalatii sa fie etichetate clar si vizibil si sa expuna semnele de avertizare in mod cat mai vizibil. pentru a se asigura ca se vor respecta toate masurile de prevenire adoptate. este necesara purtarea echipamentului individual de lucru. Angajatorul trebuie sa informeze angajatii cu privire la instalatiile si recipientele auxiliare acestora care contin agenti cancerigeni sau mutageni. in cazul producerii unor incidente. care sa permita detectarea simtomelor bolii sau efectul negativ.De asemenea. din motive intemeiate.

in special. mutageni si biologici . Pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala. completate si parafate numai de medicul de medicina muncii. la toate locurile de munca. dosarul medical va fi pastrat o perioada de cel putin 40 de ani dupa sfarsitul expunerii. Medicul de medicina muncii va intocmi pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala. cancerigeni. ce va fi inaintata medicului de medicina muncii care. la cabinetul de medicina muncii. si il va insoti pe lucrator pe toata durata activitatii lui prifesionale. la schimbarea locului de munca. mutageni sau biologici. Angajatorul pastreaza si pune la dispozitia organelor de control lista locurilor de munca cu riscuri profesionale. agenti cancerigeni. agenti cancerigeni. precum si registrul de expunere a lucratorilor la azbest. la directie de sanatate publica in cazul falimentului angajatorului sau catre medicul de femilie. in cazul pensionarii sau al somajul lucratorului. Angajatorul nu are acces la dosarul medical al lucratorului. In cazul expunerii la agenti biologici. In cazul expunerii la azbest.expunere a fiecarui lucrator. Dosarul cu inregistrarile medicale se transmite catre un alt cabinet de medicina a muncii . ca stabili tipul si periodicitatea controalelor medicale. un dosar medical care va fi pastrat impreuna cu fisa de expunere la riscuri profesionale. in functie de riscurile mentionate. dosarul medical va fi pastrat o perioada mai mare de 10 ani de la incetarea expunerii. mutageni si agenti biologici susceptibili sa antreneze infectii. 118 . de conditiile de lucru descrise si de agentii periculosi specuficati. Inregistrarile medicale vor fi pastrate o perioada de timp cel putin egala cu perioada de expunere. angajatorul va intocmi fisa de expunere la riscuri profesionale. a celor care sunt expusi la azbest. fisele de aptitudini ale angajatiilor expusi la noxe in mediul de munca. la locul de munca.

Angajatul are acces la toate informatiile privind starea lui de sanatate. dosarul medical si fisa individula de expunere vor fi actualizate. Monitorizarea biologica a angajatilor expusi la plumb metalic si compusii sai ionici trebuie sa includa masurarea nivelului de plumb in sange (PbB). medicul de medicin muncii va recomanda masuri individuale de protectie adecvate expunerii sau. 119 . folosind petrometria de absorbtie sau o metoda care sa dea rezultate echivalente. Pentru fiecare angajat. poate cunsulta medicul de medicina muncii pentru orice simptome pe care le atribuie conditiilor de munca si activitatii desfasurate. Supravegherea medicala are loc atunci cand se produce expunerea la o concentratie de plumb in aer mai mare de 0. in urma supravegherii starii de sanatate de descopera de catre medicul de medicina muncii ca un angajat are o boala identificabile sau o afectare a starii de sanatate. 33 este depasita. angajatul este informat de catre medicul de medicina muncii despre rezultatul care il priveste personal. calculata ca o medie ponderata cu timpul pe o perioada de peste 40 ore/saptamana. Atunci cand.075 mg/mc. avand in vedere propietatile tixice ale unor agenti periculosi si/sau a activitatilor care implica agenti chimici periculosi. inclusiv asupra unor date si recomandari medicale pe care sa le urmeze dupa incetarea expunerii. ca rezultat al expunerii in procesul de munca la un agent chimic periculos sau ca valoarea limita biologica prevazuta in anexa nr. dupa caz. va recomanda vaccinarea adecvata imunizarii impotriva agentilor biologici la care sunt expusi sau chiar schimbarea locului de munca si retragerea angajatilor de la orice expunere la pulberile de azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni. sau cand s-a inregistrat un nivel al plumbului in sange mai mare de 20 ug Pb/100 ml sange la angajati. In functie de rezultatele controlului medical. Respectarea restrictiilor si interdictiilor legale … … este o obligatie importanta a angajatilor.

Se 120 . Lista produselor care trenuie avute in vedere in mod deosebit. carbonatul bazit de plumb. este prevazuta in anexa nr. sulfatul de plumb si produsele care contin acesti pigmenti vor fi utilizati sub forma de pasta sau vopsea gata preparata . fiind interzise la comercializare si utilizare. . a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb si a tuturor produselor care contin acesti pigmenti. 34 – NGPM. • munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la lucrarile de vopsit care comporta utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruza).pentru activitati destinate sa elimine agentii chimici prezenti in deseuri si produse secundare . a picturii decorative. In conformitate cu prevederile H. • producerea sau folosirea agentilor chimici si activitatile prezentate in anexa nr. . angajatorul trebuie sa cunoasca si sa respecte prevederile actelor normative in vigoare. de la 1 ianuarie 2007 vor fi interzise toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest. a sulfatului de plumb si a tutror produselor continand acesti pigmenti in orice lucrare de vopsitorie cu exceptia vagoanelor de cale ferata.G. 2 a H. In aceste cazuri.pentru scopuri exclusive de cercetare stiintifica si testare. a dublului fund al vapoarelor.G. 124/2003. care interzic : • intrebuintarea carburantului bazic de plumb (ceruza). inclusiv analize . precum si activitatile care implica in procesul de munca utilizarea unor izolatii termice sau acustice de joasa densitate (un gram/cmc) cu continut de azbest . • aplicarea azbestului prin procedee de stropire (sprayere).pentru producerea agentilor chimici interzisi. pentru care se pot admite derogari in urmatoarele situati : . 124/2003. privind prevenirea si controlul poluarii mediului cu azbest. a podurilor de cale ferata. • vopsirea prin pulverizare cu oxid (miniu) de plumb . daca acestia sunt folositi ca intermediari .In acest sens.

instalatii si vapoare. . angajatorul trebuie se efectueze o noua informare in scris. pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora. Alte restrictii sunt : • informarea in scris a inspectoratului teritorial de munca si a directiei de sanatate publica pentru activitatile de extractie. pentru instalatiile de electroliza existente. . . • Transmiterea catre inspectoratul teritorial de munca .excepteaza diafragmele care contin crisotil. cu o luna inaintea inceperii lucrarilor. dar nu mai tarziu de 1 ianuarie 2008. produselor fabricate. Produsele care contin azbest comercializate pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.echipamentul de protectie individual necesar este furnizat . Planul de lucru trebuie sa contina. cu descrierea succinta a tipurilor si cantitatilor de azbest utilizate. dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2006. 121 .caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia si decontaminarea angajatilor care participa la activitate.locul unde are loc activitatea . pe cat este posibil din punct de vedere practic . de fabricare si prelucreare a azbestului. activiatatilor si procedeelor utilizate.faptul ca azbestul si/sau materialele cu continut de azbest sunt indepartate inaintea demolarii propiu-zise. de fabricare si de transformare a azbestului. Ori de cate ori intervine o modificare semnificativa in activitatile de extractie.natura si durata probabila a activitatii .metodele aplicate atunci cand activitatea implica manipularea a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest. . . in special : . a Planului de lucru pentru demolarea sau de indepartare a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest din cladiri si/sau structura acestora. din aparate. care pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestor diafragme.

a azbestului si a agentilor cancerigeni. mutageni. Medicul de medicina muncii si inspectoratul de munca au acees la acest registru. Legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca referitoare la agenti chimici. azbest si agenti cancerigeni si mutageni Legislatia romana in domeniul securitatii si sanatatii in munca.caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia celorlalte persoane prevazute la locul sau in vecinatatea locului unde se desfasoara activitatea. precum si biologici la locurile de munca. Legislatia romana. Angajatii si/sau reprezentantii lor in unitati au acces la informatiile colective anonime cuprinse in acest registru. angajatorul va infiinta si actualiza permanent registrele de expunere. datele referitoare la accidente si incidente. Registru de expunere va contine informatii privind natura activitatii si a expunerii. pentru angajatii desemnati sa efectueze activitati ce implica expunerea la azbest si/sau materiale cu continut de azbest. in cadrul masurilor de protectie a lucratorilor expusi. Registrul se pastreaza cel putin 40 de ani dupa incheierea expunerii. durata activitatii depuse si a expunerii. asemenea celei comunitare.. agentul biologic la care angajatii au fost expusi si. armonizata cu prevederile directivelor europene urmareste reducerea la minim a riscurilor pentru securitate si sanatate legate de prezenta agentilor chimici. 122 . aplica principiile generale de prevenire si acorda prioritate eliminarii si inlocuirii agentilor periculosi. la agenti cancerigeni si mutageni precum si la agenti biologici din grupele 3 si/sau 4 . • Intocmirea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere. dupa caz.

• Directiva 67/548/CEE. cu amendamentele ulterioare . • Directiva 90/394/CEE (amendata de D97/42/CEE si D99/38/CEE). • Directica 92/85/CEE. transmiterea de informatii despre pericole si riscuri. deoarece acesta impune. pentru stabilirae valorilor limita indicative in scopul implementarii Directivei 80/1107/CEE. • Directica 83/477/CEE (amendata de D 91/382/CEE). importanta deosebita o are si cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatorii a reglementarilor legale referitoare la clasificarea.Alaturi de legislatia referitoare la securitatea si sanatatea in munca. • Directiva 2000/54/CEE. • Directiva 94/33/CEE. despre propietatile fizico-chimice si toxicologice. in domeniul agentilor periculosi chimici si biologici. 123 . • Directiva 91/322/CEE. privind introducerea de masuri pentru incurajarea imbunatatirilor in domeniul sanatatii si securitatii muncitorilor la locul de munca. a celor care au nascut de curand sau alapteaza . despre masuri de prim ajutor si interventii in cazul de urgenta etc. cu privire la securitatea si protectia sanatatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locurile de munca . referitoare le protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locurile de munca . sunt: • Directiva cadru 89/391/CEE. privind aplicarea masurilor de promovare a securitatii si sanatatii la locul de munca a lucratoarelor gravide. prin eticheta si fisele tehnice de securitate. privind protectia tinerilor in munca . privind protectia impotriva riscurilor de imbolnavire si prevenirea acestor riscuri legate de expunerea la azbest la locul de munca. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor datorate expunerii la agenti biologici la locul de munca pentru securitatea si sanatatea lucratorilor . Directivele europene transpuse in legislatia romana. • Directiva 98/24/CEE (amendata de D2000/39/CEE). fizici si biologici la locul de munca . privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici.

53 din 24 ianuarie 2003 – CODUL MUNCII.126/1995. pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea.35/2003. Legislatia romana in vigoare in domeniul agentilor chimici • Constitutia Romaniei. nr. manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor.G. 225/1995. privind prescriptii minime de semnalizare de securiate si/sau sanatate la locul de munca. privind Regimul materiilor explozive . • ORDIN nr. • ORDIN – MMPS nr. transportul. privind aprobarea Normativului cadru de acordare si utilizare a echpamentului individual de protectie . pentru stabilirea modelului si continutului cererii de inregistrare si ale certificatului de inregistrare a comerciantului . experimentarea. prepararea. privind simplificarea unor formalizati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor – Republicare modificata si completata de O. distrugerea. transportul. • LEGEA nr.• Directiva 92/58/CEE. 124 . distrugerea. • HOTARARE nr. pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea functionarii persoanelor fizice si juritice din punct de vedere al protectiei muncii. prepararea. privind detinerea. • HOTARARE nr. 76/2001. depozitarea. • NORME TEHNICE din 30 mai 2002.U. manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in activitatile detinatorilor si autorizarea artificierilor pirotehnisti. • LEGEA nr. precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor • ORDONANTA DE URGENTA nr. experimentarea. depozitarea. 572/2002.225/1996. • ORDIN nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (PROCEDURA DE AUTORIZARE a functionarii comerciantilor din punct de vedere al protectiei muncii). 657/2001.

privind clasificarea. etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase. • ORDINUL MIR 608/2002. • OM – MIR 227/13 iunie 2002. privind Prevenirea. 92 pe 23 inuarie pe 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a Ordoanantei de Urgenta a Guvernului nr. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase. reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest. • ORDIN MAPM 1215/2003.G. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta perricole de accidende majore in care sunt implicate substante periculoase.G. 200/2000. privind clasificarea.G.G.200/2000. 125 . 124/2003 ( MAPM ). aprobata prin LEGEA nr. privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate – ELINCS. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. • ORDONANTA DE URGENTA nr.200/2000. nr. 261/2001. • H. 78/16 iunie 2000 privind Regimul deseurilor aprobata prin LEGEA nr. privind Inventarul european al subsantelor existente puse pe piata – IESCE. 426/2001. 490 pe 16 mai 2002. 1300/2002 – Notificarea substantelor chimice. pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor. • H.U. 451/2001.347/2003.G. • SR13253 – Etichetarea substantelor si produselor chimice periculoase. modificarile si completarile ulterioare. • H. • O. • H. • H.G. privind clasificarea. • HOTARARE nr.• HOTARARE nr.

48/1999.• DECRET nr. preivind organizarea si functionarea a Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase .G.G. pentru infiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionare a acestuia . comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar penru combaterea bolilor. • H. exploatarea. 707/3 iulie 2002. • ORDONANTA nr. 126 . privind transportul rutier al marfurilor periculoase . • ORDIN MAPM 1441/2003. 466/1979 privind regimul substantelor toxice. privind infintarea Secretariatului de risc penru controlul activitatilor care prezinta pericole de accidentare majora in care sunt implicate substante periculoase ( unitati econamice de tip SEVESO II ) . 172/5mai 1997. daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura. nr. • H. pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. • ORDIN nr. 1147/10 dec 2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor – costruirea. aprobata prin LEGEA nr. 85/1095. monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri .4/1995 privind fabricarea. • LEGEA 1022/2002.

T.T. in functie de situatie 127 .J.F sau P. C.25.F sau P.M. DOCUMENTUL / ACTIVITATEA crt ANGAJATOR P.J I.P BAZA LEG ALA Obs. 1 Producerea evenimentului La P. DOCUMENTE SI ACTIVITATI DESFASURATE LA EVENIMENTE Nr.

de la locul evenimentului . 26.daca victima nu era in timpul programului / sarcinii de serviciu / in afara teritoriului P. 319 / 2006 art.la accidente mortale si cu persoane disparute se anunta si organul de urmarire penala .2 Comunicarea operativa a evenimentului = 1.T.numarul de comunicari este in functie de situatie . 27 al.3 ……. .T..M. 319 / 2006 art. raspunde primaria pe raza careia s-a intamplat evenimentul . se comunica si organelor de urmărire penală 128 .T. ai caror lucrători se află printre victime .I.1 Observatii: .1 Lg. 27 al.angajatorului la care s-a produs evenimentul .J.după caz.altor angajatori. Lg.la accidente de traseu se anunta si organul de urmarire penala precum si persoana juridica organizatoare a transportului .2. de la sediul P.M.P.F / P.J C.va fi comunicat de îndată .I.

8) Hg 1425 art.M. de traseu -A.Mca -A. în conformitate cu prevederile art. Hg 1425 art. 319 / 2006 art. .termen de finalizare = 5 zile lucratoare de la data producerii Numeste comisia.Tp.M. 116 (1 .incidente periculoase.accidente de munca mortale.disparuti. prin decizie scrisa.accidente de munca cu invaliditate.3 Comisia de cercetare Observatii: Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului 4 Cercetarea evenimentului: . .accidente de munca colective. usoare -A. formata din cel putin 3 persoane (una este lucrător desemnat) Hg 1425 art.(1) din lege .M. .29 alin. . 116(4) Face cercetarea pt. 120 (1) Cerceteaza: . imediat după comunicare. cu vatamare grava Lg.29 Acorda supraveghere Hg 1425 art. 120 (2) 129 .: -AM cu Inc.se face.

În cazul accidentului cu incapacitate temporară de muncă. în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin decizie sau decesul victimei. ITM va completa dosarul de cercetare. şi va întocmi un nou procesverbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către ITM a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal Hg 1425 art. 121 (2) 130 . 121 (1) Hg 1425 art. întocmit la data producerii evenimentului.

Hg 1425 art.originalul se 131 Hg 1425 art. 124 Hg 1425 art.5 Intocmirea dosarului de cercetare Termen: maxim 5 zile de la finalizarea cercetarii.dosarul se păstrează în arhiva angajatorului . c) în două exemplare. . pentru incidentele periculoase. accidente colective. pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie.originalul se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul. Hg 1425 art. un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la ITM ă pe raza căruia s-a produs evenimentul. 122 Dosarul de cercetare se intocmeste: a) într-un exemplar.dosarul se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea. 124 Hg 1425 art. pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii.originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea. b) într-un exemplar. 124 e) în trei exemplare. Hg 1425 art. . . 124 d) în două exemplare. 124 f) în mai multe exemplare.originalul se înaintează organelor de urmărire penală. pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă. . pentru . pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă. deces. Observatii: Se intocmeste de catre comisia de cercetare .

alta decât cea la care este încadrată victima. În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens. primeste dosarul ITM ITM avizeaza si inapoiaza dosarul Hg 1425 art. 9 10 Dosarul se intocmeste de P. accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. 125 (1) Hg 1425 art. 136 (1) Hg 1425 art. la domiciliul clientului.F / P. Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului-verbal de cercetare Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract. se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens. se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima. în documentele încheiate. si se inainteaza la: P. pe bază de comandă.J.F / P. comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii. 125 (2) Hg 1425 art.8 Inaintarea dosarului pentru avizare Termen: 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării Restituirea dosarului de catre ITM Termen: cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. 134 Hg 1425 art. 136 (2) Hg 1425 art. clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentei norme. 136 (3) 132 .J.

Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. 136 (6) Hg 1425 art. în cadrul activităţilor cultural-sportive.Accidentul de muncă suferit de o persoană. Accidentul de muncă suferit de o persoană. se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă. 133 Hg 1425 art. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. din proprie iniţiativă. se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul. se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională. 136 (4) Hg 1425 art. Accidentele suferite în timpul stagiului de practică profesională de către elevi. studenţi. aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator. 136 (5) Hg 1425 art. 136 (7) .

Accidentul produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat. Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nici o legătură cu acesta. Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. 136 (10) Hg 1425 art. din proprie iniţiativă. 136 (11) . 136 (8) Hg 1425 art.În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. înregistrarea se face conform legii. după caz. după caz. 134 Hg 1425 art. se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul. ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator. 136 (9) Hg 1425 art. conform concluziilor cercetării. conform concluziilor cercetării.

R. potrivit legii. inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauză În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege. 140(2a) ITM care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului. în termen de 3 zile lucrătoare de 135 . cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă. Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări. în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate.F. FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în parte în câte 4 exemplare ce se înaintează.. angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM. 136 (12) Hg 1425 art. 140(1) Hg 1425 art. după caz. 137 Hg 1425 art.Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături. angajaţi ai unor angajatori care. se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. sau. pe mijloace de transport ce nu le aparţin. personalul de poştă de la vagoanele C. sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături. spre avizare Hg 1425 art.

140(4) şi la asigurătorul pe raza căruia îşi are sediul social. la primirea avizului Hg 1425 art. În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate.Verificarea şi avizarea FIAM de către ITM se face în termen de 5 zile lucrătoare de la primire formularului. 140(3) la inspectoratul teritorial de muncă Hg 1425 art. Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în Registrul unic de evidenţă În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea. domiciliul sau reşedinţa. 141 Hg 1425 art. 140(5) Hg 1425 art. se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. 175 136 . Hg 1425 art. cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de muncă. Angajatorul la care se înregistrează la dosarul sau la accidentul anexează FIAM-ul procesul verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată.

la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul.Organigrama cercetarii accidentului de munca cu I. Inapoierea dosarului de catre I.M. foaia de parcurs.P.M. cercetarii prelungire termen cercetare 1.5 zile de la Max. + C. Producerea evenimentului Comunicare eveniment (I.T. Inaintarea dosarului la I.5 zile de la producere finaliz.M.comunicare eveniment . inaintare FIAM la I. = cel tarziu in a X-a zi de la producere 6.T.T. ordin de deplasare.prelevarea de probe. 4.T. se trimit: . 5 zile de la finalizarea cercetarii 5. argumentat şi în termen.M. schiţe La C.FIAM 137 . efectuarea de expertize . 5 zile de la producerea evenimentului Intocmirea dosarului = max.copii de pe declaraţii.M. 2.proces verbal cercetare . = max.T.de cercetare a evenimentului se face în scris. 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 analizare si avizare dosar intocmire dosar analizare si avizare dosar Comunicarea = imediat Comisie cercetare = se numeste “de indata” prin decizie scrisa Cercetare eveniment/Finalizare cercetare = max.M C0 1 2 3 4 5 6 7 8 22 Cercetare evenim.P. 7 zile de la primirea lui Prelungirea termenului. 3. Intocmire dosar Max.M Remitere dosar de catre I.) “imediat" Finalizare cecetare Inaintare dosar la I.T.T. pentru: .T.T.

închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal. copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi fişei de aptitudine.(2) şi (4). m. orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului. i) procesul verbal încheiat după producerea evenimentului. starea echipamentelor de muncă. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie. copie a certificatelor de concediu medical în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. în cazul accidentului urmat de invaliditate. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii. l. declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului. emise de organe autorizate. c. g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare. care va cuprinde: a. k. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. c) acte de expertiză tehnică. din care să rezulte data. n.a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul. p. data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul. schiţe. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare. b. conform competenţelor sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. 138 . în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. întocmite conform legii. în cazul persoanelor date dispărute. existenţa sau nu a echipamentului individual de protecţie. o. după caz. Dosarul va mai cuprinde. copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. b) copie a diplomei. f) corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei.copii ale certificatului constatator sau orice alte autorizaţii în baza căruia angajatorul îşi desfăşoară activitatea. emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă. copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. copii ale contractelor individuale de muncă al victimelor. h. din care să se poată stabili locul.copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor. nota de constatare la faţa locului. în cazul accidentelor de traseu. ora şi data producerii evenimentului. e) documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. ora când accidentatul s. j. procesul-verbal de cercetare. fotografii referitoare la eveniment.copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. q. f. i. d) acte doveditoare. în caz de deces se va anexa în original. copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă. g. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. concluziile raportului de constatare medico-legală. opisul actelor aflate în dosar. în cazul accidentului mortal.CERCETAREA EVENIMENTELOR SE VA FINALIZA CU INTOCMIREA UNUI DOSAR. cum ar fi: a) copie a autorizaţiei. e. în conformitate cu Error: Reference source not foundalin. d. actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. declaraţiile accidentaţilor. în condiţiile prevăzute la . h) actul medical.

c. u.avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă.măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora. b. n.viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat.numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora. h.c) se vor indica. echipamentului de muncă. motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare.datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul.data şi ora producerii evenimentului.alte cauze care au concurat la producerea evenimentului. r.cauza producerii evenimentului.descrierea detaliată a locului. solidarităţii sociale şi familiei. x.numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului.numele şi semnătura persoanei/persoanelor care au efectuat cercetarea.angajatorul care înregistre ază accidentul de muncă sau incidentul periculos. e.urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate.b) se vor indica. w. a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul.caracterul accidentului. k). j. de asemenea. m. de asemenea. PROCESUL-VERBAL DE CERCETARE A EVENIMENTELOR trebuie să conţină următoarele capitole: a. l.obiectul cercetării. denumit în continuare FIAM. v. d. În capitolul prevăzut la lit. l) şi m). k.locul producerii evenimentului. În capitolul prevăzut la lit. prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea.. precum şi numele angajatorului şi al persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetări.alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului.termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit. g. numele reprezentantului său legal. aprobat prin ordin al ministrului muncii. 139 . data încheierii procesului-verbal. q.j) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă.perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea. t. i.s).sancţiunile contravenţionale aplicate. o. s.persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale. din capitolele prevăzute la lit.propuneri pentru cercetare penală.datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor. f. p.

data efectuării ultimului instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. vârsta.k)-m) se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. Denumirea capitolul prevăzut la lit. accident la angajator. se va face referire şi la aceasta. cetăţenia. de asemenea următoarele: numele. cu redarea integrală a textului acestora.g) se vor indica. rezultă că accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă. profesia de bază. conform competenţelor. c – nr. din cercetare. b – nr.V. se va face această menţiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevăzute la lit.h) se vor indica.descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul. ocupaţia în momentul accidentării. În capitolul prevăzut la lit.descrierea detaliată a echipamentului de muncă.accidentelor cercetate de către comisia numită de către angajator. iar pentru persoanele care. accidentat în cadrul accidentului (câmp a) 140 . de cercetare A1 – Nr. adresa punctului de lucru. În capitolul prevăzut la lit.e) se va indica.w)-x) se vor regăsi în procesul verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele. în momentul accidentării. în cazul b. numărul de copii minori. În situaţiile în care. procesul verbal de cercetare se va încheia cu capitolul prevăzut la lit. numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare.w) care va fi numit „Viza angajatorului”.descrierea detaliată a împrejurărilor. pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment. vechimea în muncă.o) se va schimba cu „Propuneri pentru sancţiuni administrative şi disciplinare”. PRECIZARI FIAM FIAM Nr. locul de muncă la care este încadrat. starea civilă. d. data decesului. Capitolele prevăzute la lit.i) va conţine următoarele subcapitole: a.În capitolul prevăzut la lit. de asemenea. Capitolul prevăzut la lit. numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor. domiciliul. de asemenea. prenumele. în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă. Accident la angajator [_a_/_b_/_c_] –Semnificaţie: a – nr. desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare. persoane accidentate în accident (câmp a). – Numărul formularului FIAM se completează la sediul ITM în momentul aprobării P.r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de angajator.descrierea detaliată a locul producerii evenimentului. c. În capitolele prevăzute la lit. În cazul accidentelor cu ITM. b.

în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la finalizarea incapacităţii temporare de muncă a persoanei accidentate (prin prezentarea documentelor care certifică durata incapacităţii precum şi modalitatea de terminare a acesteia: R . VALORILE CODURILOR 0X SAU 0Y 0A 0B 0C 0D 0E 0F 0G 0H NATURA MATERIALULUI Piatră. 0D. 0F. cu literele X şi Y este redefinită. pentru fiecare agent material. 0B. D5 – Se bifează căsuţa corespunzătoare dimensiunii intreprinderii F3 – În cazul în care accidentatul nu are cod numeric personal se vor completa doar primele 7 poziţii ale câmpului. minereuri Metal Lemn Cauciuc. supraveghere. 0H) este utilizată pentru a face diferenţierea între agenţii materiali. BACĂU = 104 – 1 = cod regiune nord est.Invaliditate – încadrarea persoanei accidentate într-un grad de invaliditate. K20. 0E.Deces .B4 – Se codifică codul prin cod regiune + cod judeţ conform CLASIFICARE 1 prezent în ANEXĂ CLASIFICĂRI (Ex. construcţii. sau clasificarea 0Y – care prezintă tipul pachetului. Completarea câmprilor va fi făcută conform acestei structuri şi în cazul persoanelor din afara ţării care nu au cod numeric personal pe aceeasi structură.decesul persoanei accidentate după un număr de zile de incapacitate temporara de muncă) 141 . Această poziţie constă în clasificarea 0X. conf. Tabelului de mai jos. AA = anul naşterii. Codificarea Agentului material. carton Textile Piele Alimente ANEXA FIAM [________/____]PENTRU ÎNREGISTRAREA FINALIZĂRII INCAPACITĂŢII TEMPORARE DE MUNCĂ – Se completează şi se transmite la ITM care a înregistrat accidentul de muncă. în care este implicat accidentatul – vizează activitatea economică a unităţii locale în care îşi desfăşoară activitatea accidentatul (Unitatea locală – este considerat amplasamentul geografic în care este desfăşurată în principal activitatea sau se spune că este baza operaţională a activităţii. I . în termeni de cel mai mare număr de angajaţi. D3. sau în cazul persoanelor la care nu se poate obţine CNP. cunoscut fiind faptul că acestea reprezintă: SAALLZZ (S = sexul. unitatea locală este considerată a fi locul de unde se dau instrucţiuni sau de unde este organizată activitatea. D . conform câmpurilor solicitate prin FIAM D1 – Activitatea economică principală – este definită ca cel mai important tip de activitate. D4 . 0C. 04 = cod judeţ Bacău) D1.ec. ZZ = ziua naşterii). LL = luna naşterii. activităţi ambulante) sau lucrează la domiciliu.se completează codurile activităţilor economice la nivel de Diviziune. care reprezintă tipul materialului de lucru.reluarea activităţii. întreţinere. Grupă respectiv Clasă. plastic Hârtie. 0G. K18. Dacă o persoană are mai multe locuri în care lucrează (transport. D3 – Activit. K22 – se completează pe baza Anexei CLASIFICĂRI – CLASIFICARE 2 (Agentul material) AGENTUL MATERIAL – Detaliere: Poziţia 4 a codului (ultimele 2 caractere – care au forma: 0A.

142 .

a Art.0008. a echipamentelor de munca. a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca. in spiritul prezentei legi. din faza de cercetare. organizatorice si de alta natura. Nestabilirea pentru lucratori. in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane. solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca. pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca.000 4.13(d) Art. ART. prin fisa postului.000 4.securitatea si sanatatea in munca. conform prevederilor legale Modificarea starii de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. proiectare si executie a constructiilor.000 .13(b) Valoare 5.12(1) lit.39(2) Neintocmirea de catre angajator a unui plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice.26. ART LEGE Art. SANCTIUNI LEGEA 319/2006 CERINTA LEGISLATIVA ART. pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii Neobtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca.000 4.acele grupuri sensibile la riscuri specifice. inainte de inceperea oricarei activitati. prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor.000 Art.0008.39(3) Neasigurarea realizarii masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor.13(e) 4.00010. precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie.13(a) Art.000 4. Neasigurarea de echipamente individuale de protectie ART.0008. tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor.13(r) Art.b Art.13(p) 5.00010.000 5.12(1) lit.00010. corespunzator functiilor exercitate Neelaborarea instructiunilor proprii. inclusiv pt. bazat pe evaluarea riscurilor.00010.000 Art.000 5.0008. dupa caz.000 3.0008. Neluarea deciziilor asupra masurilor de protectie cate trebuie luate si. asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat.39(4) Nerealizarea si neposedarea unei evaluari a riscurilor pt. sanitare.13(n) Art.00010.13(c) Art. Neadoptarea.

corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si.Neasigurarea si necontrolarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit.13(j) Art.13(o) 4.0008. precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare Neluarea masurilor pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica Nerespectarea prevederilor privind angajarea numai a persoanelor care.7 alin. anterior angajarii in munca.13(f) 4.la evaluarea riscurilor.a Art.0008. retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice Nu prezinta documentele si relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor Nu desemneaza.e Nu se asigura functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie. a aparaturii de masura si control.000 4. controlul psihologic.13(k) Art.000 Art.000 3. ulterior angajarii Nu se tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. prin lucratorii desemnati.000 Art. specifice locului de munca/postului sau. in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru. precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca. precum si a instalatiilor de captare.000 4.13(h) 4. a testarii psihologice a aptitudinilor.SSM.000 4.13(i) Art. in urma examenului medical si.000 Art. la solicitarea inspectorului de munca.000 Art.7(4) 4.0008.0008.13(l) 4.13(m) 4.0008. asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca. consultarea lucratorilor si permiterea accesului in zonele cu risc ridicat numai a lucratorilor instruiti corespunzator Art. precum si la asigurator Art.0008.0008.0008. dupa caz.0008. Neasigurarea informarii fiecarei persoane. dupa caz.20 Art.000 Art. prin propria competenta sau prin servicii externe. Nu efectueaza cercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca Nu inregistreaza si nu raporteaza accidentul de munca la inspectoratul teritorial de munca.0008. imbunatatirea nivelului securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor.5007.32(2) Art.0008.39(5) Nerespectarea obligatiilor ref.4 lit.29(1) lit.000 .000 4.ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire in dom.000 4. lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor Nu asigura conditii pt.

5007. in caz de pericol grav Art.5lit.39(6)lit. la informarea lucratorilor privind riscurile pt.16 Art.art.8 Art.000 3.5007.9(1) Art. desemnarea lucratorilor care aplica masurile stabilite.000 3.000 3.27(1) lit.39(6)lit.f) catre ITM Necomunicarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca. precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie generale si specifice fiecarui post de lucru Art.5007.000 3.0006.la utilizarea in comun.5007.5005.5007. competente etc.000 3.5007.000 3.000 Art.000 2. contractului colectiv de munca (contr.) Nerespectarea obligatiilor ref.15 Art.11(4) dovada de neglijenta grava .0006.la lucratorii desemnati Neinformarea lucratorilor ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent despre riscurile si masurile aferente acestui pericol Neasigurarea pregatirii acelor lucratori ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent pt.34(1) Art. contractului colectiv de munca ( contr. stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.0006. invaliditate sau deces asiguratorului cf..securitate si sanatate in munca.0006.11(2) si iminent parasesc locul de munca/zona periculoasa Sanctionarea lucratorilor care actioneaza imprudent sau dau Art.39(7) Prejudicierea lucratorilor care.000 3.13(q) Art.10 3. a acelorasi locuri de munca Implicarea financiara a lucratorilor in masurile privind securitatea.0006. sanatatea si igiena in munca Nerespectarea prevederilor ref.a Neluarea tuturor masurilor necesare organizarii activitatilor de prevenire si de protectie (in functie de marimea intrepr.000 3.11(1) Art.securitatea si sanatatea lucratorilor Neacordarea echipamentului individual de protectie nou in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie Necomunicarea evenimentelor (definite cf.a fi pregatiti in situatia cand seful ierarhic superior nu poate fi contactat Neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pt.0006.Legii346/2002 Art.Nerespectarea obligatiilor ref. Nerespectarea prevederilor ref.000 2. a legaturilor cu serviciile specializate etc.b Neacordarea alimentatiei de protectie cf.individual de munca) Neacordarea materialelor igienico-sanitare cf.14 Art.7(5) Art.individual de munca) Nedeclararea bolilor profesionale medicilor competenti Art.000 3.la acordarea primului ajutor.5007.000 3.000 3.000 3.000 3.13(s) Art.7(6) Art.27(1) lit.11(3) Art. de catre angajati ai unor societati distincte. riscuri.a Art.5005.5007.5007. dispersia teritoriala.000 3.b Art.

la cheltuielile cu instruirea lucratorilor.0004. pliante. 39(8) Lipsa evidentei accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru. informarii si participarii la problemele de ssm Neacordarea timpului adecvat reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.36 2.0004.0004.000 2.000 2.0004.18(5) Art. pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda. dacă se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesională. evidente si rapoarte in domeniul SSM Neorganizarea si nefunctionarea Comitetelor de securitate si sanatate in munca Nerespectarea prevederilor ref.21 Art.5005. a incidentelor periculoase. fără diminuarea drepturilor salariale şi nefurnizarea mijloacele necesare pentru a-şi putea exercita drepturile şi atribuţiile specifice ssm Neamenajarea locurile de munca ţinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice: femeile gravide. cum ar fi afişe.000 2.000 ART.17 Art. precum şi persoanele cu dizabilitati Art.0004.13(g) Art.000 2. 37(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în munca de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri.000 2.Ingradirea accesului lucratorilor desemnati/a reprezentantilor lucratorilor la evaluarea riscurilor si la masurile de protectie. orice informatii.000 2.18(6) Art. (1) a produs consecinţe deosebite.5005.000 2. ţinerii. a accidentelor uşoare.000 Art. lehuzele sau femeile care alapteaza.0004. filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în munca Prejudicierea reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii in munca din cauza consultarii. precum şi a accidentelor de munca Neelaborarea pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale a rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucrătorii proprii Neluarea măsurilor pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor. efectuarea instruirii in timpul programului de lucru Art.19 Art. constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda (2) Dacă fapta prevăzută la alin.5005. a bolilor profesionale.12(c) 2.12(d) Art. .

pedeapsa este închisoarea de la un an la 2 ani sau amenda. precum şi pentru aplicarea proceselor tehnologice. (1) şi (3) săvârşite din culpa se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. d) întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor care necesită măsuri speciale de siguranţă.(3) Fapta prevăzută la alin. constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. (4) Faptele prevăzute la alin. fizici sau biologici. maşinilor şi utilajelor. dacă prin aceasta se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesională. precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman. exploatarea. a construcţiilor. parţială ori totală.000 lei nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind: a) fabricarea. ART. precum şi pentru prevenirea efectelor electricităţii statice şi ale descărcărilor atmosferice. ART. iar fapta prevăzută la alin. (3) Dacă nerespectarea consta în repunerea în funcţiune a instalaţiilor. 38(1) Nerespectarea de către orice persoana a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în munca. (1) a produs consecinţe deosebite. (2) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice. 39(9) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5. c) darea în exploatare sau repunerea în funcţiune. depozitarea. (1) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. echipamentelor de muncă noi sau reparate. f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea. (2) Dacă fapta prevăzută în alin. pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda. (2) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.000 lei la 10. e) folosirea surselor de foc deschis şi fumatul la locurile de muncă unde acestea sunt interzise. iar fapta prevăzută la alin. transportul. b) prevenirea prezenţei peste limitele maxime admise a agenţilor chimici. . manipularea sau utilizarea substanţelor ori preparatelor chimice periculoase şi a deşeurilor rezultate. anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor.

manipularea şi depozitarea echipamentelor de muncă. l) asigurarea exploatării fără pericole a recipientelorbutelii cu gaze comprimate sau lichefiate. execuţia. întreţinere şi denocivizare a echipamentului individual de protecţie. întreţinerea. Art. exploatarea şi întreţinerea lucrărilor miniere. q) întocmirea documentelor de urmărire a parametrilor funcţionali ai echipamentelor de muncă şi a rapoartelor de serviciu pentru instalaţiile cu regim special de exploatare. . a conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi a altor asemenea echipamente de muncă. i) transportul. marcarea şi întreţinerea căilor de acces şi de circulaţie. s) amenajarea locurilor de muncă pentru lucrul la înălţime. materialelor şi produselor.000 lei la 10.Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5. m) utilizarea. o) asigurarea iluminatului de siguranţă. 40. r) aplicarea metodelor de exploatare minieră. corespunzător clasificării minelor din punctul de vedere al emanaţiilor de gaze. îngrădirea şi semnalizarea zonelor periculoase. . în spaţii închise şi în condiţii de izolare. j) delimitarea.g) asigurarea şi folosirea instalaţiilor electrice de construcţie adecvate la locurile de muncă unde există pericole de incendiu sau de explozie. h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de muncă. n) asigurarea. a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a celor de ridicat. p) organizarea activităţii de păstrare. revizia şi repararea periodică a echipamentelor de muncă.000 lei neprezentarea de către serviciile externe a raportului semestrial de activitate. k) semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. realizarea şi funcţionarea sistemului de aeraj.

Documente elabor Nr Documentu crt 1 Decizie desemnare lucrator d 2 Decizie desemnare lucrator p prim ajutor. evacuare 3 Decizie CSSM 4 Decizie desemnare serviciul 5 6 7 8 9 LEGISLATIA ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Decizie desemnare lucratori p EM in caz de pericol grav si Decizie lucratori desemnati c specializate in caz de pericol Decizie comisie cercetare eve Decizie conducator loc de mu Plan actiune in caz de perico .PSI.

G.1. . Hotarârea de Guvern nr.Of.08. 1051/9. Hotarârea de Guvern nr. Hotarârea de Guvern nr. Hotarârea de Guvern nr. 646/26 2.1146/30 august 2006 . nr. 1218 din 06/09/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate în munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2.2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă 3. Hotarârea de Guvern nr.M. iul. Hotarârea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 13. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/14 iulie 2006 .03.882/30 oct. Hotarârea de Guvern nr. 2006 Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H. Of. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru îmbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive 9. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici în munca 7. nr. H. 1136 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 4. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca 6. 1425/ M.nr.Of. Hotarârea de Guvern nr. Hotarârea de Guvern nr. 2006 Hotarari de Guvern in domeniul protectiei muncii Hotarârea nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran 12.G nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 1. 1135 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca la bordul navelor de pescuit 5. în special de afectiuni dorsolombare. 1050 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj 11. 815 .2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori.M.X. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 8. Hotarârea de Guvern nr. 10. Hotarârea de Guvern nr.

03. 64/24. 304 din 4 iulie 2000) 28.2006) 20.01.12. 706 din 26-09-2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale(MO nr. 14. Hotarare nr.07. Hotarare de Guvern nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor publicata in Monitorul Oficial. 332 din 17/05/2007 26.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile 18.2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii (MO nr. 169 din 9 martie 2007) 25. Ordin nr. . 246 din 7 martie 2007privind metodologia de reinnoire a avizelor de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite(MO nr. 3 din 03/01/2007 privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă FIAM MO nr. HOTĂRÂRE nr. Ordin nr. 1876/22. 752 din 14/05/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii în atmosfere potential explozive 21. Hotarare de Guvern nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor 15. 81/30. 557/2007 din 06/06/2007 privind completarea masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de munca pentru salariatii incadrati in baza unui contract individual de munca pe durata determinata si pentru salariatii temporari incadrati la agenti de munca temporara(MO nr. 925 din 15/11/2006) 22. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot 17. 887 din 31 octombrie 2006 23. Hotarare nr. Hotarare de Guvern nr. 915 partea I din 10-11-2006) 24.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 16.2006) 19. Hotarâre de Guvern nr.01. Partea I nr. Hotarâre de Guvern nr.12. 971/26. Ordin nr. Hotarârea de Guvern nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor încadrate în munca(MO nr.Hotarârea de Guvern nr. Ordonanta de urgenta nr. 754 din 16 octombrie 2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca(MO nr. Partea I nr. 407 din 18/06/2007) 27. Ordin nr. 1875/22. 300/02.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest (MO nr. 753 din 16/10/2006 privind protectia tinerilor in munca ( Monitorul Oficial. 70 din 30/01/2007Intrare in vigoare: 30/01/2007.

."Medicina Muncii". Dr.nr. dr. Toma Niculescu.Darabont. Prof.Bibliografie . Dascalescu. 1425/ M. Agir. Ec Aurelia DASCALESCU. Ion Toma.c. ing. Managementul securitatii si sanatatii în munca . ed. MEDMUN. ed. Atlas Press. Al. nr. Aurelia Dascalescu. "Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala la locurile de munca". dr. Pece Stefan. Raluca Stepa.Ed."Costul accidentelor de munca". 1999 .G. dr. Atlas Press. Libra 2003 REALIZAT DE s. Dr. Aurelia.Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H. ed."Implementarea managementului securitatii si sanatatii în munca". ed. 319/14 iulie 2006 .882/30 oct. Conf. ing.Legea securitatii si sanatatii in munca nr."Evaluarea riscurilor în sistemul om-masina".Of.M.Dr. 646/26 iul. Steluta Nisipeanu. 2006 .1998 . 2001 .Of. 2003 . ing. 2006 . ing. 2003 .. ing.PRO RISC srl INSPECTOR PROTECTIA MUNCII ALEXANDRU LULEA . Pece. dr. Duca Pavel. St. Stefan PECE.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->