I.

SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE REFERITOR LA SECURITATE SI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
1. INSTITUŢII EUROPENE 1.1 Uniunea Europeană şi instituţiile sale Uniunea Europeanã constituie rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în 1951, între şase ţări europene (Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda).Uniunea Europeanã numãrã astãzi 27 de state membre (inclusiv ROMANIA si BULGARIA din 2007). Consiliul European Consiliul Uniunii Europene- format din miniştrii celor 27 state europene,fiecare ţarã din Uniune deţine preşedinţia pe o perioadã de 6 luni. Parlamentul European Comisia Europeană Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene Consiliul Europei şi instituţiile sale Consiliul Europei este o organizaţie politică creată în 1949 de zece ţări europene in scopul promovării unei mai strânse unităţi între membrii săi. În prezent Consiliul Europei reuneşte 45 de state şi are sediul la Strasbourg. România este stat membru al Consiliului Europei din 7 octombrie 1993. Adunarea Parlamentară Curtea Europeană a Drepturilor Omului 2 PRINCIPALELE ETAPE ALE CONSTRUCŢIEI UNIUNII EUROPENE Principalele etape instituţionale ale acestei construcţii au fost: TRATATUL DE LA PARIS, din 1951, de constituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului( CECA); TRATATUL DE LA ROMA, din 1957, de constituire a Comunităţii Economice Europene (CEE). Art.100 şi art.118 conţin unele prevederi referitoare la domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Tot în 1957 s-a constituit Comunitatea Europeanã de energie atomicã(EUROATOM). Aceste Tratate fundamentale au fost modificate prin urmãtoarele tratate ulterioare : • în 1987 prin ACTUL UNIC EUROPEAN, Statele membre fixând data de 01 ianuarie 1993 pentru realizarea Pieţei unice. S-au adus unele amendamente Tratatului de la Roma, foarte importante pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv prin introducerea art.100A şi art.118A; în 1992 prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, Statele membre decizând crearea Uniunii Europene pe baza unui sistem de cooperare interguvernamentală. Comunitatea Economică Europeană(CEE) este redenumită Comunitatea Europeană(CE) ;
• •

în 1999 prin TRATATUL DE LA AMSTERDAM, s-au consolidat cei 3 piloni ai
1

Uniunii creaţi prin Tratatul de la Maastricht: Comunităţile Europene (primul pilon), securitatea comună (al doilea pilon), cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne (al treilea pilon); în 2001 prin TRATATUL DE LA NISA, prin care s-a prevăzut reformarea instituţiilor Uniunii Europene în vederea viitoarelor extinderi.

3 SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE Sistemul legislativ al UE este constituit din cinci surse de drept: - Tratatele europene expuse anterior şi Principiile generale ale Dreptului, care sunt reglementări cunoscute sub denumirea de legislaţie primară; - Acordurile internaţionale ale UE; - Reglementările, Directivele, Recomandările şi Deciziile generale/individuale, care sunt reglementări cunoscute sub denumirea de legislaţie secundară ; - Principiile generale de drept administrativ; - Convenţiile încheiate între Statele Membre. Legislaţia primară, Acordurile internaţionale ale UE, Principiile generale de drept administrativ, Reglementările , Directivele şi Deciziile sunt documente obligatorii a fi respectate de toate Statele membre ale UE. Recomandările nu constituie documente obligatorii. 4. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 4.1 Evoluţia reglementărilor legislative referitoare la securitate şi sănătate în muncă În Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a Comunităţii Economice Europene, erau incluse două articole – art.100 şi art.118 – care se refereau la promovarea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă ale lucrătorilor şi la protecţia împotriva accidentelor, în special prin colaborări între Statele membre, ca urmare a diferenţelor existente între măsurile de asigurare a securităţii şi sănătăţii ale fiecărui Stat membru. Ele s-au concretizat în final cu diverse avize, studii sau consultaţii. În 1974 a fost creat Comitetul consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii care a avut un rol major în elaborarea primului program de acţiune al Comisiei europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă care s-a desfăşurat în perioada 1978 -1982. Al doilea program coordonat de acţiune al Comisiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-a desfăşurat între anii 1983-1987 . În anul 1986 s-a adoptat Rezoluţia Consiliului din 07.05.1986 referitoare la o nouă abordare în materie de armonizare tehnică şi standardizare .Conform acestui document:

2

- armonizarea tehnică este limitată la adoptarea cerinţelor esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele dacă ele vor să beneficieze de circulaţie liberă pe piaţa comunitară; - cerinţele esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele se stabilesc prin Directive; cerinţele esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele se detaliază prin specificaţii tehnice în standarde armonizate; produsele realizate conform standardelor armonizate beneficiază de prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale; standardele armonizate nu sunt obligatorii a fi respectate de produs, producătorul poate aplica alte specificaţii tehnice pentru ca produsul să respecte cerinţele esenţiale; producătorul poate alege între diverse proceduri de evaluare a conformităţii prevăzute în Directiva aplicabilă. În anul 1987 Tratatul de la Roma a fost revizuit prin intrarea in vigoare a Actului Unic European. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-au introdus două noi articole – art.100A şi art.118A – prin care, pentru prima oară, securitatea şi sănătatea în muncă a fost menţionată ca o clauză directă: Prin art.100 A nou introdus s-a stipulat că: - produsele care circulă fără bariere comerciale intr-o piaţă unică a Comunităţii trebuie să prezinte un nivel de protecţie ridicat; - Comisia va adopta măsurile necesare de armonizare a legislaţiilor naţionale pentru stabilirea şi funcţionarea pieţei unice (prin Directive). Prin art.118 A nou introdus s-a stipulat că: Statele membre se vor angaja să promoveze, în special, îmbunătăţirea mediului de muncă, pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor având ca obiectiv armonizarea progresivă a condiţiilor existente; Realizarea obiectivului de la alineatul precedent se va concretiza prin introducerea de cerinţe minime în Directive, aplicabile progresiv. Al treilea program de acţiune (1988 -1992) adoptat de Comisie a fost puternic focusat pe legislaţie şi a avut în vedere respectarea a trei cerinţe: necesitatea de a se promova în toate domeniile îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, obligaţia de a asigura că lucrătorii dispun de protecţie adecvată faţă de riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi necesitatea de a asigura că presiunile generate de concurenţa existentă în piaţa unică nu vor afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor. Programul de acţiune s-a concretizat prin elaborarea de numeroase Directive - pe baza conceptului Noii Abordări şi al aplicării prevederilor art.100A şi art.118A al Tratatului de la Roma – dintre care trebuie menţionată principala Directivă derivată din art.118A, Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ( 89 / 391 / CEE)
3

Anul 1992 a fost declarat de Comisie ca - An european pentru securitate, igienă şi sănătate la locul de muncă. Tot în 1992 se semnează Tratatul de la Maastricht de înfiinţare a Uniunii Europene. Printre punctele importante cuprinse în acest document este şi cel referitor la extinderea Europei sociale prin punerea în aplicare a prevederilor Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor, adoptată deja în 1989. Această cartă conţine un capitol referitor la realizarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă. În 1993 Consiliul a dispus infiinţarea Agenţiei europene pentru securitate şi sănătate în muncă având drept sarcină inventarierea şi diseminarea enormei cantităţi de cunoştinţe şi informaţii regionale în materie de securitate şi sănătate în muncă, în special în ceea ce priveşte măsurile de prevenire, contribuind astfel la ameliorarea securităţii şi sănătăţii în muncă. Programul Comunităţii stabilit pentru perioada 1996-2000 a constat, în: - elaborarea unor standarde de securitate şi sănătate mai eficiente care vor conduce la creşterea competivităţii; - supravegherea transpunerii corecte şi la timp a Directivelor de către Statele membre; - evidenţierea noilor riscuri asociate noii dezvoltări economice şi elaborarea de noi reglementări legislative; - promovarea în continuare a dialogului social pentru asigurarea reuşitei acţiunilor de securitate şi sănătate în muncă. În această perioadă a fost elaborată o cantitate considerabilă de standarde de securitate şi sănătate armonizate pentru produse, standarde realizate pentru detalierea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate enunţate în Directive. În martie 2002 a fost stabilită strategia Comisiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2002-2006, strategie care s-a axat pe cinci direcţii importante: 1. Îmbunătăţirea continuă a stării de confort în muncă, atât cea fizică, cât şi cea morală şi socială ; 2.Consolidarea culturii de prevenire a riscurilor; 3.Conjugarea tuturor mijloacelor de imbunătăţire a securităţii şi sănătăţii în muncă şi realizarea de parteneriate; 4.Pregătirea extinderii; 5.Dezvoltarea cooperării internaţionale. 4.2 Directive referitoare la securitate şi sănătate în muncă Directivele sunt reglementări obligatorii pentru Statele membre. Directivele referitoare la securitate şi sănătate în muncă sunt elaborate, fie în baza art.100A al Tratatului de la Roma, fie în baza art.118A a aceluiaşi Tratat.

4

În TABELUL NR.1 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ elaborate în baza art. a celor concepute pentru uz nuclear. folosite sau recondiţionate (cu excepţia antichităţilor) pentru care nu există reglementări comunitare Produse pentru introducerea permanentă pe şantierele industriale sau de construcţii civile cu caracteristici care influenţează rezistenţa mecanică şi stabilitatea de siguranţă şi în caz de incendiu. Directivele elaborate pe baza art. art.ciocane de spart beton şi pickhamere . TABELUL NR. caracteristici generale şi principalele lor dispozitive de protecţie Maşini în general.138.95 al Tratatului de la Amsterdam(exemple) Categoria de produse Produse (în general) Produse pentru construcţii An apariţie /Nr.118A devenind art. m e d i u a m b i a n t s a u i z o l a r e a termică/acustică a construcţiei Ascensoare (pentru transportul de persoane) instalate fix în imobile permanente şi componentele de securitate ale acestora Vehicule cu motor şi remorcile acestora precum şi componentele şi dispozitivele care condiţionează securitatea acestora.maşini de tuns iarba Recipiente simple sub presiune Se stabilesc limitele de emisiune sonoră (exprimate ca puteri acustice sau ca nivele de zgomot. Se exclud tractoarele din agricultură şi silvicultură Tractoare din agricultură şi silvicultură.macarale turn -grupuri electrogene de sudură .Directivă 92/59/CEE Domeniu de aplicare Produse de consum noi.Prin Tratatul de la Amsterdam (1999)aceste articole s-au renumerotat. 1.95 al Tratatului de la Amsterdam. cu excepţia celor acţionate de forţa umană.95 iar art.95 au ca obiectiv conceperea (proiectarea) şi realizarea de produse care sã prezinte un nivel ridicat de securitate la utilizare şi sunt cunoscute sub denumirea de Directive de securitate a produselor.compresoare . la locul operatorului 87/404/CEE Recipiente sudate pentru a conţine aer sau azot la presiune de peste 50 90/488/CEE bar 93/68/CEE 5 . expus în continuare se prezintă exemple de Directive elaborate în baza art. medical sau militar şi a celor le care fac obiectul directivelor specifice 89/106/CEE 93/68/CEE 84/529/CEE 86/312/CEE 90/486/CEE 68 directive cu amendamente 26 directive cu amendamente 98/37/CE 98/79/CE 79/113/CEE 85/405/ CEE 84/533/CEE 85/406/ CEE 84/534/CEE 87/405/ CEE 84/533/CEE 85/407/ CEE 84/537/CEE 85/409/ CEE 88/180/CEE 88/181 /CEE Ascensoare Vehicule cu motor Tractoare Maşini Utilaje de şantier .100A devenind art.

de autoapărare 6 . încălzire şi producerea apei calde şi dispozitivele şi componentele acestora care se comercializează separat Echipament electric destinat a fi utilizat la o tensiune nominală cuprinsă între 50 V şi1000 Vca. Cerinţe de protecţie a echipamentelor tehnice faţă de perturbaţiile electromagnetice Comunicarea substanţelor.Aparate cu gaz Echipament electric pentru joasă tensiune Echipament electric utilizabil în atmosferă explozivă Echipament electric utilizabil în atmosferă explozivă cu pericol de grizu Echipament electric pentru utilizare în atmosferă explozivă Compatibilitate electromagnetică Substanţe periculoase: îmbuteliere şi marcare Preparate periculoase. şi între 75 V şi 1500 Vcc. fişe de securitate Antidăunători (insectofungici) Explozivi utilizaţi în scop civil Echipamente individuale de protecţie 90/396/CEE 73/23/CEE 93/68/CEE Aparate pentru coacere. comercializarea şi recunoaşterea reciprocă a omologărilor de exploziv utilizaţi în scop civil Echipamente individuale de protecţie în general. 76/117CEE Echipament electric conceput a fi utilizat în atmosferă 79/196/CEE explozivă şi prevăzut cu anumite sisteme de protecţie. concepute a fi utilizate în atmosferă explozivă. să favorizeze sau să conserve plantele sau produsele vegetale. să distrugă sau să evite creşterea plantelor nedorite Controlul. cu excepţia celor destinate forţelor armate sau de ordine publică. marcare 88/379/CEE Preparate care conţin cel puţin o substanţă periculoasă şi care să fie 89/178/CEE considerate periculoase conform definiţiilor din directivă 90/492/CEE 93/18/CEE 91/155/CEE 93/112/CEE 78/63/CEE 81/187/CEE 84/291/CEE 93/15/CEE 89/686/CEE 93/68/CEE 93/95/CEE 96/58/CE Fişe cu date de securitate care trebuie aduse la cunoştinţa utilizatorului (de specialitate) odată cu fiecare substanţă sau preparat Preparate destinate să protejeze. evaluarea periculozităţii acestora. îmbuteliere şi marcare Substanţe şi preparate periculoase. Clasificare. cu excepţia 84/47/CEE celui conceput pentru utilizare în mine cu pericol de grizu 88/571/CEE 88/665/C EE 90/487/CEE 82/130/CEE 88/35/CEE 91/169/CEE Echipament electric conceput a fi utilizat la lucrări subterane sau la instalaţii de suprafaţă unde grizu poate ajunge prin ventilaţie subterană 94/9/CE 89/336/CEE 92/31/CEE 93/68/CEE 67/548/CEE 7 modificări şi 20 de adaptări Aparate şi sisteme. îmbuteliere. electrice sau nu.

92 referitoare la cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sãnãtate în muncã(a 9-a Directivã specificã în sensul art.138 al Tratatului de la Amsterdam.10.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29. În TABELUL NR.92 referitoare la implementarea cerinţelor minime de 92/57/CEE securitate şi sănătate în şantierele temporare sau mobile (a 8-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) 92/58/CEE Directiva Consiliului din 24.138 al Tratatului de la Amsterdam An apariţie/ nr.a directivă specifică în sensul art. TABELUL NR.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 24.90 referitoare la protecţia lucrătorilor contra riscurilor 2000/54/CE asociate expunerii la agenţi biologici în muncă (a 7.06.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.16(1) al directivei 89/391/CEE) 90/394/CEE Directiva Consiliului din 28. 2 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ elaborate în baza art.directivă 89/391/CEE 89/654/CEE Denumire Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.11.16(1) al Directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 19.90 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi cancerigeni în muncă (a 6-a directivă specifică în sensul art. Directive care poartă şi denumirea de Directive sociale .11.11.06.05.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 26.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locurile de muncă (1-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.90 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor implicând pentru lucrători riscuri în special de 90/269/CEE afecţiuni ale spatelui (a 4-a directivă specifică în sensul art.138 al Tratatului de la Amsterdam au drept obiectiv ameliorarea progresivă a securităţii şi sănătăţii în muncă prin armonizarea legislaţiilor Statelor membre.16(1) al directivei 89/391/CEE) 92/85/CEE 7 .89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind utilizarea echipamentelor tehnice de lucrători în muncă (a 2-a directivă specifică în 89/655/CEE sensul art.92 referitoare la aplicarea măsurilor care să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă pentru lucrătoarele gravide şi a lucrătoarele care au născut de curând sau care alăptează (a 10-a directivă specifică în sensul art.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie de lucrători în muncă (a 3-a 89/656/CEE directivă specifică în sensul art.11.Directivele elaborate pe baza art. expus în continuare se prezintă o situaţie la zi a Directivelor derivate din art.05. 2.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29.06.89 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Directiva Consiliului din 30.16(1) al directivei 89/391/CEE) (a 7-a directivă specială în sensul art.90 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind activitatea desfăşurată prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare 90/270/CEE (VDT) (a 5-a directivă specifică în sensul art.

92/91/CEE

92/104/CEE

93/103/CEE

Directiva Consiliului din 3.11.92 referitoare Ia cerinţele minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor din industriile extractive prin foraj (a 11-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 3.12.92 referitoare la cerinţele minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor din industriile extractive de suprafaţă sau subteran (a 12-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare Ia cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit (a 13-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 7.04.98 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi chimici în muncă (a 14-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 16.12.99 referitoare la cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor potenţial expuşi riscului atmosferelor explozive (a 15-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 6.02.2003 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (zgomot) (a 17-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 27.11.80 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi chimici, fizici şi biologici în muncă Directiva Consiliului din 28.07.82 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la plumb metalic şi compuşii săi ionici în muncă (1-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 19.09.83 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la azbest în muncă(a 2-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 12.05.86 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la zgomot în muncă(a 3-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 27.05.88 referitoare la protecţia lucrătorilor prin interzicerea anumitor agenţi specifici şi/sau a anumitor activităţi (a 4-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 29.05.91 referitoare la stabilirea valorilor limită orientative pentru implementarea Directivei 80/1107/CEE (a 5-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului referitoare la armonizarea dispoziţiilor legislative, reglementative şi administrative ale Statelor membre privind protecţia sănătăţii lucrătorilor expuşi la monomerul clorurii de vinil Directiva Consiliului din 25.06.91 referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru lucrători cu contract de muncă pe perioadă determinată sau interimari Directiva Consiliului din 31.05.92 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru promovarea unei mai bune asistenţe medicale la bordul navelor Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare la anumite aspecte privind organizarea timpului de lucru Directiva Consiliului din 22.06.94 referitoare la protecţia tinerilor în muncă

98/24/CE

1999/92/CE

2003/10/CE

80/1107/CEE 82/605/CEE

83/477/CEE

86/188/CEE 88/364/CEE

91/322/CEE

78/610/CEE 91/383/CEE 92/29/CEE 93/104/CEE 94/33/CEE

8

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

CUPRINS 1. Notiuni generale 2. Securitatea si sanatatea în munca 3. Activitatea de prevenire si protectie 4. Organizarea activitatii de prevenire si protectie 5. Serviciul intern de prevenire si protectie 6. Serviciul extern de prevenire si protectie 7. Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă 8. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca 9. Lucratorii desemnati 10.Organizarea şi funcţionarea comitetului de securitateşi sănătate în muncă 11.Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca 12.Obligatii generale ale angajatorilor 13. Alte obligatii ale angajatorilor 14. Sarcinile si obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea în munca 15. Sarcinile si obligatiile conducatorului locului de munca 16. Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, 17. Echipamentul individual de protectie (EIP) 18. Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific 19. Evenimente, accidente, boli profesionale 20. Comunicarea şi cercetarea accidentelor de muncă 21. Raportarea, cercetarea si declararea bolilor profesionale 22. Electrosecuritatea 23. Metoda INCDPM de evaluare a riscurilor 24. Agenti chimici periculosi la locul de munca 25. Ghid cercetare evenimente 26. Sanctiuni legea 319/2006 27. Documente elaborate de serviciul de prevenire si protectie 28. Legislatie in domeniul ssm 29. Bibliografie

9

1. NOTIUNI GENERALE

Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii reprezintă obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă. Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecinţelor în cazul producerii accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale. Prevenirea trebuie să cuprindă toate situaţiile care afectează sau pot afecta integritatea sistemului de muncă şi continuitatea proceselor de muncă. Acţiunea preventivă cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice şi organizatorice cu efect pozitiv în rezultatul următoarei ecuaţii: Pericol/Risc + Imprejurări favorizante = Accident/Incident Aplicând acestei ecuaţii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot determina următoarele obiective de urmărit: eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinţelor potenţiale la sursă, - eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante în vederea scăderii probabilităţii de producere, - prevederea de măsuri şi mijloace adecvate pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă. Aspecte privind stadiul actual al securităţii şi sănătăţii în muncă Activitatea de protecţie a muncii în România are o istorie de peste 100 de ani şi a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea industrială care, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, a atras după sine primele manifestări ale acestei activităţi. Anul 1874 consemnează apariţia şi intrarea în vigoare a unei legi ce reglementează aspecte de sănătate în muncă, “Legea sanitară”, iar în 1894 intră în vigoare “Regulamentul pentru industriile insalubre” care poate fi considerat primul act normativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă deoarece cuprindea dispoziţii obligatorii privind munca femeilor şi tinerilor, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
10

O activitate susţinută de aplicare a măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale s-a desfăşurat între anii 1920 şi 1940 de către “Serviciul de Igienă Industrială”, organism care a funcţionat în cadrul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. După cel de al doilea război mondial s-a înfiinţat un sistem guvernamental de instituţii cu atribuţii exprese în domeniu: în 1949 s-a înfiinţat Consiliul pentru Protecţia Muncii, din subordinea Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale, organism care cuprindea reprezentanţi ai Confederaţiei Generale a Muncii, ai Consiliului de Stat al Planificării, ai Ministerului Invăţământului şi responsabili cu protecţia muncii. Un moment remarcabil îl constituie adoptarea în 1965 a “Legii nr. 5/1965 cu privire la protecţia muncii” care a reuşit, într-o anumită măsură ca, prin efectele ei, să se apropie în etapa respectivă de standardele europene în materie, să contureze cadrul organizatoric şi legislativ necesar derulării activităţii de producţie în condiţii de securitate şi sănătate în muncă. Ulterior, în 1966, a luat fiinţă un organism independent al statului, Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii, cu o structură organizatorică pe două niveluri: central şi teritorial, care a manifestat preocupări deosebite pentru pregătirea specialiştilor în acest domeniu. După decembrie 1989, transformările intervenite în viaţa economică şi socială a României şi tranziţia spre o economie de piaţă au determinat apariţia unor probleme noi, ca de exemplu: creşterea rapidă a numărului de agenţi economici, apariţia sectorului privat, creşterea şomajului, intensificarea fenomenului de eludare a legilor, creşterea rolului partenerilor sociali (patronate, sindicate) ce au impus modificarea structurii şi conţinutului legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă. Astfel, încă din anul 1990 s-au întreprins măsuri pentru revizuirea reglementărilor din domeniul protecţiei muncii pentru a crea un nou sistem legislativ al cărui principiu fundamental să fie armonizarea cu prevederile directivelor Uniunii Europene, cu cele ale convenţiilor si recomandărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Tot în anul 1990 a fost reproiectată structura organizatorică şi funcţională a instituţiei protecţiei muncii, aceasta fiind integrată în cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Ca urmare a ratificării, la 5.04.1993, a Acordului European, care instituia o asociere între România şi U.E. în vederea acceptării ulterioare a ţării noastre ca membru cu drepturi depline , s-a început un proces lung de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea comunitară.
11

după cum este evidenţiat în tabelul de mai jos: 12 .Reglementări legale La nivel european. Legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă este o componentă a sistemului naţional de reglementări. Noul sistem de reglementări transpune integral prevederile directivelor europene din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. au reglementat. Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) în Legea nr. cadrul de înfiinţare şi organizare a activităţii în domeniu şi asigură respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamentală este aceea că se află într-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene în domeniu. care stabileşte responsabilităţile instituţiilor implicate. şi în Normele Generale de Protecţie a Muncii au fost preluate principiile prevenirii. Astfel. Normele Generale de Protecţie a Muncii şi normele specifice de securitate a muncii. iar Codul Muncii cuprinde prevederi care se referă la protecţia vieţii şi a sănătăţii lucrătorilor. angajatorii vor trebui să respecte noi cerinţe de securitate şi sănătate ale lucrătorilor. afirmând dreptul la protecţie socială. O mare parte dintre acestea au fost transpuse recent în legislaţia română. ale cărei prevederi au intrat în vigoare la 01 octombrie 2006.90/1996 a Protecţiei Muncii. pe o perioadă de 10 ani. Legea 90/1996 şi normele metodologice de aplicare a acesteia. republicată. determinând modificări importante ale modului de abordare a problematicii prevenirii la nivel de întreprindere. cadrul organizatoric al protecţiei muncii şi atribuţiile organismelor statului privind coordonarea şi controlul acestei activităţi.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă. format din Legea nr. precum şi o serie de măsuri care vizau îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă. face referire şi la măsurile de securitate şi igienă a muncii. preocupările privind asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos s-au concretizat în cuprinderea în acquis-ul comunitar a unui mare număr de directive europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. a fost integral abrogat prin adoptarea Legii nr. Constituţia României.90/1996. armonizate cu cele de la nivel european. Normele metodologice de aplicare ale acestei legi. care au ca obiectiv principal îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă. Sistemul piramidal de reglementări.

4.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarârea nr. Directive 83/477/CEE Continut Privind protectia impotriva riscurilor de imbolnăvire si prevenirea acestor riscuri provocate de expunerea la azbest la locul de muncă privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor determinate de expunerea la zgomot în timpul lucrului privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca referitoare la prescriptii minime de securitate si sanatate pentru utilizarea echipamentului individual de protectie de catre muncitori la lucru privind prescripţiile minime de sănătate şi securitate pentru manipularea manuală a maselor implicând pentru lucrători riscuri în special de afecţiuni ale spatelui privind prescripţiile minime de securitate si sănătate referitoare la activitatea desfaşurată prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locul de muncă privind stabilirea valorilor limită de expunere profesionala cu caracter orientativ in aplicarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi chimici. 89/654/CEE 89/656/CEE 5. 86/188/CEE 3. 90/269/CEE 6. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2.03.LISTA TRANSPUNERII DIRECTIVELOR EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANA Nr crt 1. 1028 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotarârea nr. 90/270/CEE 7. 91/322/CEE 9. 90/394/CEE 8.2006 . 300/02. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a EIP la locul de muncă Hotărârea de Guvern nr.04. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotarare de Guvern nr.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători.08. 1051/9. 92/29/CEE 1 92/57/CEE Hotarârea nr. în special de afecţiuni dorsolombare Hotarârea nr. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest Hotarâre nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă Hotarârea nr. 493 din 12. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă HOTARARE nr. fizici şi biologici în timpul lucrului cu privire la prescriptiile minime de securitate şi sănătate pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale la bordul navelor privind cerinţele minime de 13 Legislatia nationala Hotarare de Guvern nr.

1 1.07. 93/103/CE securitate şi sănătate care se aplică pe şantierele temporare sau mobile cu privire la prescriptiile minime de semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca cu privire la prescriptiile minime vizand ameliorarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industriile extractive prin foraj privind prescriptiile minime pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile extractive de suprafata sau subteran (minerit) privind prescripţiile minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit cu privire la securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de agenţii chimici la locul de muncă privind prescripţiile minime pentru ameliorarea protecţiei securităţii şi sănătăţii muncitorilor susceptibili a fi expuşi riscului datorat atmosferelor potential explozive privind protecţia lucrătorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă privind prescripţiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (vibratii) privind prescripţiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (zgomot) referitor la cerintele minime de securitate si sanatate privind expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (câmpuri electromagnetice) 14 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotărârea de Guvern nr. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii Hotarâre nr. 2004/40 . 1058 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive Hotarârea nr. 2002/44/CE 1 9.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă Hotarârea nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarârea nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj Hotarârea nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 98/24/CE 1 6. 1135 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit HOTARARE nr. 1999/92/CE 1 7. 92/104/CEE 1 4. 1 5. 92/58/CEE 92/91/CEE 1 3. 1 2. 2000/54/CE 1 8. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici Hotarârea nr. 971/26. 2003/10/CE 2 0. 1092 din 16/08/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă Hotarare de Guvern nr. 493 din 12.04. 1049 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran Hotarârea nr.

10. obligatia de a asigura securitatea si sanatatea. Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor. publicata in Monitorul Oficial nr. complexitatea echipamentelor de munca.646 din 26 iulie 2006 si a intrat în vigoare incepand cu data de 01. Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli de prevenire si protectie aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Legea securitatii si sanatatii in munca.Conditiile în care se desfasoara procesele de munca. este Legea nr. Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca. intensitatea efortului mental. precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii. In conformitate cu aceste reglementari. informarea. participarea echilibrată potrivit legii. în toate aspectele referitoare la munca. prevenirea accidentelor si a îmbolnavirilor profesionale în rândul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si tehnicii. transpune Directiva Consiliului nr. Legea securitatii si sanatatii in munca stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale.319 denumita Legea securitatii si sanatatii in munca Legea securitatii si sanatatii in munca a fost adoptata in data de 14 iulie 2006. instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor.2006. protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor. integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca. nr. 15 . apararea vietii. Legea de baza in domeniul securitatii si sanatatii in munca. revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului. consultarea.319/2006. întelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii. eliminarea factorilor de risc şi accidentare. volumul din ce în ce mai mare si complexitatea informatiilor necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor social-administrative pe baza noilor principii de cunoastere.

protectia mediului înconjurator. Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplică angajatorilor.mijloace de productie . .armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vietii. precum şi cazurile de dezastre. vor cuprinde clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă. exploatarea în conditii de siguranta a echipamentelor de munca în scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale. asigurarea vietii. atât publice.mediul de munca). securitatii si sanatatii angajatilor. 2. informarea. Fac excepţie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile în care particularităţile inerente ale anumitor activităţi specifice din serviciile publice.constientizarea lucratorilor în cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si sanatate a muncii în amenajarea. Legea securitatii si sanatatii in munca se aplică în toate sectoarele de activitate. .aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala. vin în contradicţie cu legea securitatii si sanatatii in munca. dotarea locurilor de munca. SECURITATEA SI SANATATEA ÎN MUNCA Obiectivele securitatii si sanatatii . consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora. inundaţii şi pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă. 3. ACTIVITATEA DE PREVENIRE SI PROTECTIE 16 .sarcina de munca . cât şi private.Convenţiile internaţionale şi contractele bilaterale încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini. în vederea efectuării de lucrări cu personal român pe teritoriul altor ţări.eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala existenti în sistemul de munca (executant . cum ar fi forţele armate sau poliţia. . lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor.

. mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru.obligatiile lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu vor afecta principiul responsabilitatii angajatorului. în conditiile art. 2.evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. . (4) din Legea 319/2006. . în urmatoarele moduri: a) prin asumarea de catre angajator. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie.asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii. . precum si ale locurilor de munca/posturilor de 17 .Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca. c) prin înfiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie. La nivelul angajatorului activitatea de prevenire si protectie se organizeaza având la baza principiile: .obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor. respectiv executant. Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca. 3. Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute mai sus în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele: 1. 9 alin. în toate aspectele referitoare la munca. d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie. sarcina de munca. revine angajatorului.combaterea riscurilor la sursa. a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege: b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie. tinând seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/întreprinderii. indiferent de natura sau durata contractului de munca etc.evitarea riscurilor. . elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca.

care se consemneaza în fisa postului. 319/2006. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire. a aparaturii de masura si control. 6. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare. stabilite prin fisa postului. conform prevederilor art. 15. ce revin lucratorilor. 8. întocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie. propunerea atributiilor si raspunderilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 16. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate în munca. 13. semnalizare 18 . necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica. 319/2006 si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui. stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 7. asigurarea informarii si instruirii lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite. pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor. 10. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute în planul de prevenire si protectie. 14. 9. corespunzator functiilor exercitate. precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor în mediul de munca. 5.lucru. la recomandarea medicului de medicina muncii. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca. cu aprobarea angajatorului. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 11. avertizare. asigurarea întocmirii planului de actiune în caz de pericol grav si iminent. evidenta posturilor de lucru care. 4. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii si/sau unitatii. 12.

b) din LEGEA nr. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. d) din Legea nr. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si. asupra deficientelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din întreprindere si/sau unitate. vibratii. 51 alin. 319/2006. în situatia în care mai multi angajatori îsi desfasoara activitatea în 19 . informarea angajatorului. zgomot si santiere temporare si mobile. serviciile externe de prevenire si protectie. (1) lit. 20. întocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotarârile Guvernului emise în temeiul art. precum si a sistemelor de siguranta. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din întreprindere si întocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie. în scris. în conformitate cu prevederile art. 1. în vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie. 319/2006. 1. 26. 12 alin. 21. cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. medicul de medicina muncii. 1.048/2006. urmarirea întretinerii. inclusiv cele referitoare la azbest.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. 22. 319/2006: 25. 23. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori.de urgenta. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. conform prevederilor din Hotarârea Guvernului nr. încercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente. 17. precum si în celelalte situatii prevazute de Hotarârea Guvernului nr. 319/2006. întocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. daca este cazul. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 24. 19. (1) lit. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor. 18. 27. manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a înlocuirii lor la termenele stabilite. . conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr.

47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare. În cazul întreprinderilor cu pâna la 9 lucratori inclusiv angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. pe criteriul îndeplinirii atributiilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 319/2006. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. c) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. si/sau sa apeleze la servicii externe. corespunzatoare cel putin nivelului de baza. 319/2006. 30. daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. conform prevederilor art. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea în munca la încheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori. urmarirea actualizarii planului de avertizare. 4.acelasi loc de munca. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIE I. 31. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori. 23-27. 29. întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati. conform prevederilor art. conform prevederilor art. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori. 28. 319/2006: b) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate. inclusiv la cele încheiate cu angajatori straini. sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie. 20-22 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 20 . din aceeasi norma .

din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul întreprinderii. 319/2006. 319/2006 si/sau sa apeleze la servicii externe. c) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate. sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie. conform prevederilor art. respectiv deces sau invaliditate. 5. 2327. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor între 50 si 149 de lucratori. 21 . b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. conform prevederilor art. dar angajatorul nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie. 319/2006. d) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza. angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori. care desfasoara activitati dintre cele prevazute în anexa nr. dar angajatorul. lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie. conform prevederilor art. 20-22. din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus.În situatia în care sunt îndeplinite conditiile de mai sus. II. În cazul întreprinderilor care au între 10 si 49 de lucratori inclusiv. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006. ireversibile. III. angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor prevazute mai sus. pentru activitatile pe care nu le realizeaza angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. În situatia în care sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus.

dupa caz.În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 150 de lucratori. SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza în subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta. Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior. angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire si protectie. Serviciul intern de prevenire şi protecţie trebuie să aibă la dispoziţie resursele materiale şi umane necesare pentru îndeplinirea activităţilor de prevenire şi protecţie desfăşurate în întreprindere. În cazul în care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. 5. Angajatorul va consemna în regulamentul intern sau în regulamentul de organizare şi funcţionare activităţile de prevenire şi protecţie pentru efectuarea cărora serviciul intern de prevenire şi protecţie are capacitate şi mijloace adecvate. 22 . Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului. si.

Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire şi protecţie în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii. cu respectarea prevederilor art. dupa caz. conform prevederilor art. (3) lit. În situaţia în care activitatea de prevenire şi protecţie este asigurată prin mai multe servicii interne. b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 18 alin. Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca 23 . SERVICIUL EXTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul extern de prevenire si protectie este o prestare de servicii care asigura. Angajatorul trebuie să asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire şi protecţie să poată desfăşura activităţile specifice. serviciul de prevenire şi protecţie trebuie să fie organizat astfel încât să se asigure în mod corespunzător desfăşurarea activităţilor specifice. alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. Când angajatorul îşi desfăşoară activitatea în mai multe puncte de lucru. dacă dispune de personal cu capacitate profesională şi de mijloace materiale adecvate. d) din Legea 319/2006 Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte: a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea. si. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 6. Serviciul intern de prevenire şi protecţie poate să asigure şi supravegherea medicală. 319/2006. acestea vor acţiona coordonat pentru asigurarea eficienţei activităţii. Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior. pe baza de contract. Angajatorul apeleaza la serviciile externe. activitatile de prevenire si protectie în domeniu.

47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. În cazul în care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana. Nu se autorizează. În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. Cererea va fi însoţită de următoarele acte: 24 . asociaţiile familiale şi persoanele juridice pentru care autorizarea funcţionării. Asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă se face pentru activităţile care se desfăşoară la sediul social. precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 7. persoanele fizice. 319/2006.la Normele Metodologice. potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice. completată în două exemplare semnate în original de către angajator. înainte de începerea oricărei activităţi. înregistrarea fiscală a acestora. angajatorii au obligaţia să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. la sediile secundare sau în afara acestora.corespunzatoare nivelului superior. 1. se efectuează în temeiul Legii nr. asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice. conform prevederilor art. inclusiv din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. 319/2006. AUTORIZAREA A FUNCŢIONĂRII DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale. conform prevederilor art. cu modificările şi completările ulterioare. conform modelului prevăzut în anexa nr. aceasta trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior. angajatorul are obligaţia să depună la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea o cerere.

Certificatul constatator. 2. 4 la Normele Metodologice. (3). (2)Inspectoratul teritorial de muncă menţionează sistarea activităţii prevăzute la alin. conform modelului prezentat în anexa nr.a)copii de pe actele de înfiinţare. conform modelului prezentat în anexa nr. calculat de la data înregistrării cererii. Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucrătoare. inspectorul de muncă sistează activitatea şi propune inspectoratului teritorial de muncă înscrierea menţiunii în certificatul constatator. precum şi declaraţia pe propria răspundere. În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. e)asigură arhivarea documentaţiei în baza căreia s-au emis certificatele constatatoare. emis în baza declaraţiei pe propria răspundere. angajatorul poate relua activitatea numai după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii şi a obţinut autorizarea conform Normelor Metodologice. d)asigură evidenţa certificatelor constatatoare eliberate. b)verifică actele depuse în susţinerea acestora. (4)În situaţia prevăzută la alin. conform modelului prezentat în anexa nr. (1) în certificatul constatator. din care rezultă că pentru activităţile declarate sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.. cererea va fi însoţită de certificatul constatator eliberat iniţial. dă dreptul angajatorilor să desfăşoare activităţile pentru care au obţinut certificatul. în original. (5)Inspectoratul teritorial de muncă va menţiona în certificatul constatator data reluării activităţii. 3 la Normele Metodologice.. inspectoratele teritoriale de muncă procedează după cum urmează: a)înregistrează cererile de autorizare a funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. c)completează şi emit certificatul constatator. (3)În situaţia prevăzută mai sus. 25 . IMPORTANT: (1)În cazul în care în cadrul controalelor se constată abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. b)declaraţia pe propria răspundere.

b) nivel mediu. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu sunt: a) studii în învatamântul postliceal în profil tehnic. cu o durata de cel putin 40 de ore. 26 . Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului de baza sunt: a) studii în învatamântul liceal filiera teoretica în profil real sau filiera tehnologica în profil tehnic. sunt urmatoarele: a) nivel de baza. CERINTELE MINIME DE PREGATIRE ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Nivelurile de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. cu o durata de cel putin 80 de ore. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. c) nivel superior. necesare pentru dobândirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca.8.

10. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. LUCRATORII DESEMNATI Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului. c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 de ore. 27 . b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 18-27 din Ordonanta Guvernului nr. În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. 9. inclusiv cu capital străin. Angajatorul va stabili numărul de lucrători desemnaţi în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii. care desfăşoară activităţi pe teritoriul României. Cursurile în domeniul securitatii si sanatatii în munca. republicata.Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior sunt: a) studii superioare tehnice. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor. lucratorul desemnat trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu. cu modificarile si completarile ulterioare. 375/2002. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COMITETULUI DE SECURITATEŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Organizarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători. prevazute mai sus se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati conform prevederilor art. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie. cu o durata de cel putin 80 de ore.

001 la 4. pe de altă parte. 28 .6 reprezentanţi. respectiv cu o durată mai mare de 3 luni. şi angajator sau reprezentantul său legal şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor şi medicul de medicina muncii.8 reprezentanţi.5 reprezentanţi.000 de lucrători .Inspectorul de muncă poate impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă în unităţile cu un număr mai mic de 50 de lucrători în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetul de securitate şi sănătate în muncă vor fi aleşi pe o perioadă de 2 ani. după cum urmează: a)de la 50 la 100 de lucrători .001 la 3.2 reprezentanţi.7 reprezentanţi. pe de o parte.3 reprezentanţi.001 la 2. atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă revin reprezentanţilor lucrătorilor. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă vor fi desemnaţi de către lucrători dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar. e)de la 2. f)de la 3.000 de lucrători . În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători.4 reprezentanţi. Angajatorul sau reprezentantul său legal este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă. g)peste 4. d)de la 1. se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă. b)de la 101 la 500 de lucrători .000 de lucrători .000 de lucrători .000 de lucrători . numărul acestora se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare şi funcţionare. În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial. Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protecţie este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă. c)de la 501 la 1. cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor Componenta comitetului de securitate si sanatate in munca Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

499 de lucrători. cu consultarea reprezentanţilor lucrătorilor. IMPORTANT: (1)Angajatorul are obligaţia să acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă timpul necesar exercitării atribuţiilor specifice. e) 20 de ore pe lună în unităţile având un efectiv de 1. (2)Timpul alocat acestei activităţi va fi considerat timp de muncă şi va fi de cel puţin: a) 2 ore pe lună în unităţile având un efectiv de până la 99 de lucrători.Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă va fi stabilită prin contractul colectiv de muncă. serviciului extern de protecţie şi prevenire. d) 15 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 500 şi 1. reprezentanţii serviciului intern de prevenire şi protecţie şi. c) 10 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 300 şi 499 de lucrători.500 de lucrători şi peste. Funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă funcţionează în baza regulamentului de funcţionare propriu. şi este transmisă membrilor comitetului de securitate şi sănătate în muncă. dacă este cazul. (3)Instruirea necesară exercitării rolului de membru în comitetul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru şi pe cheltuiala unităţii. cu cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului. Angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar. 29 . b) 5 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 100 şi 299 de lucrători. reprezentanţii acestora: pot fi invitaţi să participe si inspectori de muncă. La întrunirile comitetului de securitate şi sănătate în muncă vor fi convocaţi să participe lucrătorii desemnaţi. Membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă se nominalizează prin decizie scrisă a preşedintelui acestuia. regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare. inspectoratului teritorial de muncă şi. Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar. în cazul în care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire şi protecţie. iar componenţa comitetului va fi adusă la cunoştinţă tuturor lucrătorilor.

Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal întrunit dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. înlocuirea acestuia. 16. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă convine cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi. şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe. d)analizează alegerea. dacă este cazul. alegerea echipamentelor. comitetul de securitate şi sănătate în muncă are cel puţin următoarele atribuţii: a)analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie. indicând locul.Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă convoacă în scris membrii comitetului cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii. o copie a procesului-verbal încheiat. consultării şi participării lucrătorilor. luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii. La fiecare întrunire secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă încheie un proces-verbal care va fi semnat de către toţi membrii comitetului. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă transmite inspectoratului teritorial de muncă. cumpărarea. ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice. c)analizează introducerea de noi tehnologii. întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă. e)analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie. f)propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă. lucrătorilor. în termen de 10 zile de la data întrunirii. 30 . Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă va afişa la loc vizibil copii ale procesului-verbal încheiat. precum şi menţinerea sau. b)urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie. 17 şi 18 din lege. Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă Pentru realizarea informării. a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. data şi ora stabilite. conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare. în conformitate cu art.

g)analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern. în termen de 10 zile. b. pentru ca membrii acestuia să îşi poată da avizul în cunoştinţă de cauză. ale echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienţa acestora în anul încheiat. k)efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute. Angajatorul trebuie să supună analizei comitetului de securitate şi sănătate în muncă documentaţia referitoare la caracteristicile echipamentelor de muncă. h)urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă. cel puţin o dată pe an. l)dezbate raportul scris. precum şi pr opunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor. i)analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării. în vederea selecţionării echipamentelor optime. j)analizează cauzele producerii accidentelor de muncă. precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor. măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari. Angajatorul trebuie să transmită raportul prevăzut la alin. d. e. (1). precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie. prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an. cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. avizat de membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă. Angajatorul trebuie să prezinte. Angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate şi sănătate în muncă cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate. comitetului de securitate şi sănătate în muncă un raport scris care va cuprinde situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. c. a. inspectoratului teritorial de muncă. acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat. Obligaţiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă Angajatorul trebuie să furnizeze comitetului de securitate şi sănătate în muncă toate informaţiile necesare. măsurile de prevenire şi 31 .

proiecţii. pe meserii sau activităţi. c) instruirea periodica. asupra plângerilor lucrătorilor privind condiţiile de muncă şi modul în care serviciul intern sau extern de prevenire şi protecţie îşi îndeplineşte atribuţiile. demonstraţia. INSTRUIREA LUCRATORILOR ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Instruirea în domeniul securitatii si sanatatii în munca are ca scop însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate în munca. al medicului de medicina muncii. Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-generala. măsurile de prim ajutor. vizionări de filme. Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca la nivelul întreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza în timpul programului de lucru si este considerata timp de munca. Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate. f. serviciului intern sau extern de prevenire şi protecţie.protecţie atât la nivel de unitate. dacă este cazul. Angajatorul trebuie să dispună de un program de instruire . de prevenire şi stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor.testare. studiul de caz. Angajatorul comunică comitetului de securitate şi sănătate în muncă punctul său de vedere sau. cât şi la nivel de loc de muncă şi tipuri de posturi de lucru. 11. b) instruirea la locul de munca. metode şi tehnici de instruire. La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite mijloace. cum ar fi: expunerea. 32 . instruire asistată de calculator. diapozitive.

c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. cu indicarea materialului predat. de către conducătorul grupului. reguli privind instruirea şi însoţirea acestora în întreprindere şi/sau unitate. Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau. 33 . INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA Instruirea introductiv-generala se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. După efectuarea instruirii. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii. imediat după verificarea instruirii. fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou. 11. 5 lit. a duratei şi datei instruirii. 12la Normele Metodologice. Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini. angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective. prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare. în cazul vizitatorilor. Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului. a) din LegeA 319/2006. completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare. fără a se întocmi fişă de instructaj. care desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator. riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. conform modelului prezentat în anexa nr. Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în muncă vor fi însoţiţi de către un reprezentant desemnat de către angajator. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare.Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală. conform modelului prezentat în anexa nr. angajatorul stabileşte. b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. în general si se va în fişa de instruire colectivă. d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.

. Lucrătorii nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii. aceasta nu va fi mai mica de 8 ore. în general. Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductivgenerale.Nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca se poate datora necunoasterii acestei legislatii sau nerespectarii cu buna stiinta. sau d) serviciul extern de prevenire si protectie. sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste. în principal.Instruirea introductiv-generala se face de catre: a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator. Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activităţi şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate în munca: . Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane. 34 . În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune. sau b) lucratorul desemnat. urmatoarele probleme: a) legislatia de securitate si sanatate în munca.Atat persoana juridica cat si lucratorii pot fi sanctionati contraventional sau penal in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca.

000 lei.VIII-Infractiuni si cap.000– 10. .319/2006 cap.IX-Contraventii. .Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea consecinte imprevizibile atat pentru angajator cat si pentru angajat.suferinta de pe urma unui potential accident ce poate avea urmari grave (deces.. aceea de producere a unui accident .soldat cu pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca sau deces.Inchisoare sau amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor savarsite.Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea cea mai grava consecinta.Amenzile contraventionale sau penale se pot aplica de catre inspectorii de munca sau de catre organele procuraturii in conformitate cu Legea nr. . . dupa cum urmeaza: Pentru angajator: . .amenzi contraventionale intre 5. Pentru ambele parti: . c) riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice unitatii: In activitatea societatii factorii de risc cei mai frecventi sunt : 35 .judecarea in instanta a unor potentiale procese cauzate de nerespectarea legislatiei cu urmarile cuvenite conform codului penal civil. invaliditate) atat pentru accidentat cat si pentru familie.In cadrul societatii la propunerea persoanei desemnate cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sau a sefului ierarhic superior in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca se pot aplica sanctiuni stabilite de societate prin Regulament Intern. .inchisoare intre 3 luni si 3 ani.amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptei.pierderea unor sume importante din salariul cuvenit pe perioada de intrerupere a perioadei de munca. astfel: . Pentru angajat: .

solicitarea lucratorului peste posibilitatile acestuia Factori de risc care depind de mijloacele de productie : a) Factori de risc mecanic .efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca: - stationarea in zone periculoase . intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca.Factori de risc care depind de executant prin: a) actiuni gresite.neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare - Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa lucratorului : . manevre gresite.ritm mare de lucru .organe de masini in miscare neprotejate . b) Omisiuni pot fi: . alimentarea sau oprirea de curent electric cadere la acelasi nivel sau de la inaltime.suprafete periculoase (intepatoare.operatii de lucru fortate .operatii de lucru gresite . b) omisiuni in efectuarea sarcinii de munca. - . taioase) 36 . utilizarea gresita a mijloacelor de protectie desi executantul a fost instruit.efortul prea mare al personalului .omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa . a) Actiuni gresite pot fi: - executarea defectuoasa de operatii: comenzi.

c) Factori de risc termic: .instruirea lucratorilor si verificarea insusirii cunostintelor de catre acestia . d) masuri la nivelul întreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor.realizarea unei semnalizari de securitate la locurile de munca - verificarea medicala a lucratorilor in vederea asigurarii starii de sanatate corespunzatoare sarcinii de munca .temperatura ridicata a aerului .cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca de catre lucratorii societatii (conducatori si executanti) . 37 .practicabile si curate.in orice anotimp .libere .sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului.dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor de munca si verificarea periodica a acestora din punct de vedere ethnic . • Caile de acces. stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor: • Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati.atingerea directa a obiectelor sau suprafetelor cu temperatura ridicata.b) Factori de risc electric: .dotarea cu echipament de protectie a lucratorilor .atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate in functiune si neprotejate. Factori de risc care depind de mediul de munca : .umiditatea ridicata a aerului Pentru diminuarea acestor riscuri in cadrul societatii se iau urmatoarele masuri: .de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta .organizarea primului ajutor.

anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica .existenta unor eventuale surse de incendiu .etc.• Este interzisa blocarea cailor de acces . .actionarea imediata asupra focarului cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor din dotare(stingatoare portabile.conform reglementarilor in vigoare. are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri : .)prin manevrare manuala . -sa verifice .gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje. .asfixieri cu fum. • Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii .alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente.) .de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile. . 38 .hidranti.etc.anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii).evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei .gaze toxice.carosabile. -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate .la inceperea si terminarea programului . -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu . .asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor . . -sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat .de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie. . • Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului. .verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu. • Caile de acces .protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri.

împreună cu: a)angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca. Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. 5 lit. Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv.INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate în munca. sau c)un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie. precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă. Instruirea la locul de muncă va cuprinde: 39 . care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. sau d)serviciul extern de prevenire şi protecţie. inclusiv la schimbarea locului de munca în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii. c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. a) din LegeA 319/2006. Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. în grupe de maximum 20 de persoane. post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate. post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. Instruirea la locul de munca se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. sau b)lucrătorul desemnat. Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca.

succesiunea gresita a unor operatii 40 . Executant : a) executarea defectuoasa de operatii (comenzi.informaţii privind riscurile de accidentare şi profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru: a.Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice profilului activitatii societatii noastre sunt urmatoarele : A. . impiedicare sau dezechilibrare .deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin alunecare.sarcina de munca. pozitionari. . . îmbolnăvire .alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric) .executant. manevre. c) omisiuni : . Sarcina de munca : a) continutul necorespunzator al sarcinii de munca : . .neutilizarea mijloacelor de protectie(aparatorile si dispozitivele de protectie ale echipamentelor de munca) B.mijloacele de productie .mediul de munca.Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala pot fi cauzate de una sau mai multe din componentele sistemului de munca si anume : . reglaje) b) efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca : .procedee gresite in solutionarea unei operatii . .operatii care depasesc capacitatea de pregatire a lucratorului . . . fixari.pornirea echipamentelor de munca .

) Factori de risc electric : - curentul electric prin :atingere directa si atingere indirecta Factori de risc termic : . Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori .b) solicitare fizica . 41 . stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. Mijloace de productie : Factori de risc mecanic : .de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator).deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca. In toate cazurile .temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor b.pozitii de lucru vicioase datorate particularitatii procesului de munca si anume pozitia ortostatica c) solicitare psihica : .deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.manipulate in procesul de munca.etc.suprafete sau contururi periculoase (intepatoare si taioase ale cuterelor.obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei . c.a celor din jur. -el este colegul de munca al victimei. prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru. măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor. Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul .accesoriilor din sticla-abajururi.lucrul cu banii C.deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului . Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit .

ei insisi.salvatorul va efectua triajul acestora . -ce s-a intamplat .pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer.in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului. Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului . -anuntarea accidentului. -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate. 42 . -sa actioneze energic.eficace si rapid in luarea unor masuri.salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor . In cazul in care victima prezinta mai multe semne .pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat.avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor.Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece .ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului. Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate .In cazul producerii unui accident .pe baza unei examinari rapide.sa analizeze fiecare caz in parte . -examinarea victimei. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea . -sa-si pastreze calmul . In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor. -protejarea victimei. In cazul existentei mai multor victime . Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana .el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina. -acordarea primului ajutor.interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei.

-cine face apelul.salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei . -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei. . Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila . 43 . -prevenirea infectiei . .imobilizarea fracturilor. -ce tipuri de leziuni s-au produs . . -dezinfectarea ranii cu cloramina.-cate victime sunt .rivanol . -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini . Pana la sosirea echipei de specialitate. -spalarea pielii din jur cu apa si sapun .oprirea hemoragiilor.pozitia de siguranta etc. -calmarea durerii . -prevenirea socului. PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei . .de la margine spre pielea sanatoasa .starea pansamentelor. starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: .prezenta respiratiei. a pulsului.restabilirea respiratiei si circulatiei.

FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur . -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii.-acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. -anuntarea echipei medicale de interventie.piept si zona abdominala . -oprirea hemoragiei si pansarea ranii . 44 .cand arsura este extinsa. -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate . -verificarea respiratiei si a pulsului . ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric . -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa . -transportarea de urgenta la spital. -transportarea de urgenta la spital. -administrarea de apa minerala sau ceai. -aplicarea unor comprese sterile . -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin.antinevralgic). -desfacerea hainelor la gat. -imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale . ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului .

1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare -H.Anexa 2 -H.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca -H.nr. -se aseaza victima in pozitia culcat. prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru: -H. d. instruirea la locul de muncă va include în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie. nr.G.nr 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.pe spate.membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm . evacuare şi de prim ajutor. nr. a mijloacelor de alarmare.G. -se slabeste stransoarea hainelor la gat.G. nr.G.LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira .piept si talie . intervenţie.1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca -H.G.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori . 45 .G.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca -H.nr.G.300/2006 privind cerintele minime de securitatea si sanatate pentru santierele temporare sau mobile e.nr.in special de afectiuni dorsolombare -H. -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele).cu capul mai jos.

Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice. confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător. b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni. c) la reluarea activităţii după accident de muncă. Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri: a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare. care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor. şi nu va fi mai mare de 6 luni. d) la executarea unor lucrări speciale. INSTRUIREA PERIODICA Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent. Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. 46 . în funcţie de condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de cate şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală. inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate. Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.

47 . sau b) lucrătorul desemnat. sau c) un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire. sau d) serviciul extern de protecţie şi prevenire. Durata instruirii periodice in cazurile a)-g) de la paragraful anterior nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator.f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru. g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

c) informarea si instruirea lucratorilor. a metodelor de munca si de productie. acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale în acest domeniu. în special în ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca. În cadrul responsabilitatilor sale. în vederea reducerii monotoniei muncii. d) adaptarea muncii la om. Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile de prevenire si protectie pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor. a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii. 48 . OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca. alegerea echipamentelor de munca. b) prevenirea riscurilor profesionale.12. angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor. e) adaptarea la progresul tehnic. In cazul în care un angajator apeleaza la servicii externe. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii în munca. c) combaterea riscurilor la sursa.

atunci când îi încredinteaza sarcini. 49 . relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. h) adoptarea. conditiile de munca. masurile de prevenire. organizarea muncii. a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca. luând în considerare natura activitatilor. tinând seama de natura activitatilor din întreprindere si/sau unitate. accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au însusit instructiunile adecvate. angajatorii acestora au urmatoarele obligatii: 3 500-7 000 a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea. i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. determinate de alegerea echipamentelor. d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora în ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor.f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos. a) si daca este necesar. atunci când în acelasi loc de munca îsi desfasoara activitatea lucratori din mai multe întreprinderi si/sau unitati. de conditiile si mediul de munca. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala. angajatorul are obligatia: 3 500-7 000 a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. b) ca. în zonele cu risc ridicat si specific. ulterior evaluarii prevazute la lit. e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca. inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile. sanatatea si igiena în munca. c) sa ia în considerare capacitatile lucratorului în ceea ce priveste securitatea si sanatatea în munca. precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure îmbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate în ansamblul activitatilor întreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice. în mod prioritar.

c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie în numar suficient.b) sa îsi coordoneze actiunile în vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale. pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie. tinând seama de marimea întreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii. sanatatea si igiena în munca nu trebuie sa comporte. În toate cazurile. În cazul în care angajatorul apeleaza la serviciile externe. în nici o situatie. 3 500-7 000 Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea îndeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege. în principal. 3 500-7 000 Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori. 50 . obligatii financiare pentru lucratori. Masurile privind securitatea. cel mult. b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate. angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe. Lucratorii desemnati trebuie sa aiba. d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale. acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile specifice. pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere si/sau unitate. atributii complementare. Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a riscurilor profesionale. precum si de distributia acestora în cadrul întreprinderii si/sau unitatii se impune ca: 3 000-6 000 a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate. luând în considerare natura activitatilor. denumiti în continuare lucratori desemnati. Daca în întreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent. atributii privind securitatea si sanatatea în munca si.

angajatorul îsi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege. daca are capacitatea necesara în domeniu. solutii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea si sanatatea în munca. în care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite. precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie. rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai. 4 000-8 000 b) sa întocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice. din interiorul sau din exteriorul întreprinderii si/sau unitatii. ALTE OBLIGATII ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa realizeze si sa fie în posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea în munca. sanitare. a accidentelor usoare. a incidentelor periculoase. 5 000-10 000 51 . a echipamentelor de munca. a bolilor profesionale. In cazul micro-întreprinderilor si al întreprinderilor mici. ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru. pe care sa îl aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii.Prevenirea riscurilor. prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de îmbolnavire profesionala a lucratorilor. 2 000-4 000 În vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate în munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale. organizatorice si de alta natura. pentru autoritatile competente si în conformitate cu reglementarile legale. 4 000 8 000 b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si. înainte de începerea oricarei activitati. 5 000-10 000 c) sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca. trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori. inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice. dupa caz. 4 000-8 000 c) sa tina evidenta accidentelor de munca. 2 000-4 000 d) sa elaboreze. din faza de cercetare. 13. angajatorii au urmatoarele obligatii: a) sa adopte. asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat. bazat pe evaluarea riscurilor. de un serviciu sau de servicii distincte. proiectare si executie a constructiilor. precum si a accidentelor de munca. precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor. conform prevederilor legale.

(4) lit. retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate în desfasurarea proceselor tehnologice. prin lucratorii desemnati. 4 000-8 000 k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 4 000 . în spiritul prezentei legi. prin fisa postului.8 000 m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca în timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor. 4 000-8 000 52 . precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare. 4 000-8 000 n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca. corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si. precum si-a instalatiilor de captare. prin propria competenta sau prin servicii externe. munca. 4 000-8 000 f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea. tinând seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate în esponsabilitatea lor. anterior angajarii în munca. 7 alin. a aparaturii de masura si control. ulterior angajarii. lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor. de catre toti lucratorii. cum ar fi afise. a masurilor prevazute în planul de prevenire si de protectie stabilit. filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea în munca. la solicitarea inspectorului de munca. dupa caz. corespunzator functiilor exercitate. 4 000-8 000 e) sa elaboreze instructiuni proprii. a testarii psihologice a aptitudinilor. 4 000-8 000 g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor. în urma examenului medical si. asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de . 4 000-8 000 l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie. pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca. e). 4 000-8 000 j) sa angajeze numai persoane care. precum si a prevederilor legale în domeniul securitatii si sanatatii în munca. atributiile si raspunderile ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 4 000-8 000 i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica. 3000-10 000 o) sa desemneze. cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor.d) sa stabileasca pentru lucratori. dupa caz. control-psihologic periodic. 2 000-4 000 h) sa asigure informarea fiecarei persoane. pliante.

precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora.p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. obligatoriu si gratuit. persoanelor care lucreaza în conditii de munca ce impun acest lucru. 3 000-6 000 Categoriile de materiale igienico-sanitare. 3500-7 000 Alimentatia de protectie se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajatori. de catre angajatori. si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. 3500-7 000 r) sa asigure echipamente individuale de protectie. 5 000-10 000 s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou. 5 000-10 000 q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. 3 000-6 000 Materialele igienico-sanitare se acorda. în afara de cazurile în care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane. se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. 3 000-6 000 53 . în cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie.

să nu procedeze la scoaterea din funcţiune. în scopul realizării obiectivelor prevăzute mai sus. să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. f. c. aparatura. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. În mod deosebit.S. SANATATEA ÎN MUNCA SI P. după utilizare. atât timp cat este necesar. d. să îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare. g. aparaturii. cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă. să utilizeze corect maşinile. 54 e. lucrătorii au următoarele obligaţii: a. în special ale maşinilor. pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. uneltele.14 SARCINILE SI OBLIGATIILE LUCRATORILOR PRIVIND SECURITATEA . instalaţiilor tehnice şi clădirilor. să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană. echipamentele de transport şi alte mijloace tehnice.I. la modificarea. şi să utilizeze corect aceste dispozitive. precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie. să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora b. uneltelor. . astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. substanţele periculoase.

să participe la instructajele de prevenire. sa aiba dovada medicala ca poate lucra la inaltime si/sau tensiune si sa foloseasca obligatoriu echipamentul de protectia muncii conform legii. 55 . i. p. s. coordonator proiect etc.) si lucreaza la inaltime sau sub joasa tensiune. sef compartiment. să respecte regulile instituite pe teritoriul societatii privind fumatul. în domeniul sau de activitate. q. in situatia ca lucratorul este personal de executie (muncitor.) are obligatia de a face instruirea la locul de munca si cea periodica. inginer etc. asistat si ajutat de lucratorul desemnat cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca. n. la exerciţiile de stingere a incendiilor şi cele specifice şi locului de muncă . sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata conducatorul locului de munca. sau a celorlalţi participanţi la procesul de muncă . j. să cunoască şi să aplice normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor şi cele specifice la locurile de muncă . angajatul este obligat să ia măsurile care se impun pentru protejarea propriei persoane sau a altor angajaţi k. m. în lipsa şefului ierarhic . responsabil lucrare. cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. in situatie ca lucratorul este sofer profesionist sau conduce ocazional masina proprietatea firmei. in situatia ca lucratorul utilizeaza tehnica de calcul are obligatia de a respecta normele specifice pe aceasta linie.h. folosirea aparatelor electrice de încălzire) . sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si cercetare in domeniul securitatii si sanatatii muncii. precum şi cele referitoare la executarea lucrărilor cu pericol de incendiu (sudură. atât timp cat este necesar. să coopereze. trebuie sa fie autorizat conform normelor specifice pe aceasta linie. l. sef lucrare. în caz de pericol iminent . pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate. are obligatia de a respecta instructiunile proprii de securitatea muncii pentru soferi. director divizie. r. dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa. sef santier. in situatia ca lucratorul este conducator de loc de munca (director directie. o. technician. să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă.

să participe la stingerea incendiilor. u.t. evacuarea oamenilor şi a bunurilor materiale. înlăturarea efectelor incendiilor sau ale calamităţilor naturale şi catastrofelor cu mijloace aflate la dispoziţie. v. x. normativele sau normele interne de securitate si sanatatea in munca 56 . instruirea la locul de munca si instruirea periodica) si daca nu este admis la lucru de catre angajator. y. adica sa aiba intocmita si semnata fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca. z. în vederea depistării şi înlăturării cauzelor de incendiu . să controleze la începerea şi încheierea programului. nici un angajat nu isi poate desfasura activitatea daca nu are dovada ca este apt medical pentru locul de munca la care este angajat. locurile de muncă. daca nu are efectuate instruirile in domeniul securitatii si sanatatii in munca (instruirea introductiv generala. să fie în măsură să pună în funcţiune şi să mânuiască materialele şi mijloacele de stingere a incendiilor din dotare . să cunoască funcţionarea şi să întreţină în bună stare de utilizare mijloacele de protecţie împotriva incendiilor din dotare . toti lucratorii au obligatia si responsabilitatea de a respecta si aplica instructiunile.

sa anunte conducerea unitatii în legatura cu orice accident de munca.15. a echipamentului individual de protectie. . Conducatorii locurilor de munca asigura si raspund de luarea tuturor masurilor pentru ca echipamentele tehnice din dotare sa fie exploatate in conditii de deplina siguranta. . precum si de conditiile concrete în care se desfasoara activitatea respectiva. sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-a însusit cunostintele necesare de securitate a muncii. . în functie de caracteristicile echipamentelor existente. în dreptul fiecarei echipament de munca. 57 . instructiuni de folosire a acestuia si de securitate a muncii. privitor la circulatia si stationarea persoanelor în cadrul unitatii. se vor elabora instructiuni proprii.sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie.sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa. . . în timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioara. . raspunzând de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la locurile de munca.sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective.sa asigure însusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practice profesionale. pentru echipamentele de munca noi. iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise sugestive. SARCINILE SI OBLIGATIILE CONDUCATORULUI LOCULUI DE MUNCA Conducatorul locului de munca raspunde de respectarea si aplicarea legislatiei si a normelor de securitate a muncii având urmatoarele sarcini si obligatii: .sa întocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de munca.în toate locurile de munca sa afiseze. in care scop: a) organizeaza procesul de productie si repartizeaza sarcinile de munca pe intreg personalul din subordine.

utilajelor si masinilor incredintate. cunoasterea si aplicarea normelor de securitate si sanatate in munca. aerisire. intreruperi sau avarii. Conducatorii locurilor de munca. temperatura. microclimat. sefii de sectii sau compartimente sunt obligati sa participe nemijlocit la lichidarea urmarilor acestora. precum si intretinerea grupurilor sociale si a instalatiilor sanitare. exploatarea si intretinerea echipamentelor tehnice in conditii de siguranta. i) organizeaza instruirea personalului salariat cu privire la functionarea. j) organizeaza un numar eficient de posturi de prim ajutor si dotarea corespunzatoare a acestora cu materiale conform necesarului prescris de organele sanitare. avariilor.b) iau masuri pentru asigurarea fiecarui loc de munca cu instructiuni tehnice specifice privind exploatarea in conditii normale a echipamentelor tehnice . raspunde de pregatirea instalatiei in vederea executarii reparatiilor si controleaza asigurarea tuturor masurilor de securitate a acesteia. raspund pentru organizarea si desfasurarea activitatii de productie in deplina securitate si pentru realizarea integrala a masurilor privind buna functionare. de prevenire si stingere a incendiilor si a normelor de interventie pentru prevenirea dereglarilor. respectarea normelor de exploatare a acestora si a regimului de lucru. In caz de avarii sau alte accidente tehnice. verifica modul cum acestea au fost insusite si se indeplinesc de intregul personal. a accidentelor tehnice si uzurii premature. personalul angajat sa utilizeze echipamentul de protectie specific acestor locuri. d) asigura stabilirea si aducerea la cunostinta fiecarei persoane a atributiilor si raspunderilor ce-i revin la locul de munca. c) stabilesc masurile ce trebuie luate in caz de dereglari. e) elaboreaza programe de fabricatie care sa asigure functionarea instalatiilor la parametrii normali si in deplina securitate. 58 . umiditate) si materiale igienico-sanitare corespunzatoare. g) controleaza zilnic starea echipamentelor tehnice. de la inceperea pana la terminarea programului de lucru. k) asigura conditiile de munca (iluminat. exploatare si intretinere a instalatiilor. potrivit prevederilor documentatiilor tehnice. la cercetarea cauzelor si stabilirea masurilor pentru repunerea in functiune a instalatiilor si la conducerea operatiilor pentru intrarea in regim normal de functionare. f) controleaza si raspund ca la locurile de munca cu pericol de explozie si incendii. h) asigura executarea reviziilor tehnice obligatorii si reparatiilor planificate ale echipamentelor tehnice.

f) asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de securitate a muncii si a utilizarii echipamentelor de protectie si de lucru prevazute de normele specifice fiecarui loc de munca. precum si a regulilor de manipulare. h) interzicerea participarii la lucru a celor care nu sunt apti sa indeplineasca sarcinile de serviciu. urmarirea efectuarii controlului medical stabilit personalului din subordine. b) d) insusirea de catre membrii formatiei de lucru a reglemetarilor privind ordinea si disciplina tehnologica si de munca. i) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. participarea la reviziile tehnice si reparatiile planificate. respectarea periodica a instruirilor si verificarea insusirii acestora de catre toti lucratorii. supravegherea executarii operatiilor pe intreg timpul desfasurarii lucrarilor. g) efectuarea la timp a operatiilor de intretinere. 59 . a prescriptiilor de exploatare si intretinere a echipamentelor tehnice.In acest scop sunt obligati sa ia masuri pentru: a) respectarea riguroasa a tehnologiilor de fabricatie si a instructiunilor privind intretinerea echipamentelor tehnice . urmarirea realizarii lucrarilor de securitate si sanatate in munca si de prevenire a incendiilor. in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata sau accidentarea si altor persoane participante la procesul de munca. supravegherea si indrumarea fiecarui angajat in vederea insusirii cunostintelor si deprinderilor necesare executarii in bune conditii a sarcinilor de serviciu. e) instruirea salariatilor din subordine si supravegherea aplicarii stricte a prescriptiilor privind securitate si sanatate in munca. dotarea locurilor de munca cu prescriptiile tehnice de exploatare necesare. c) organizarea fiecarui loc de munca . repartizarea lucrarilor/serviciilor pe fiecare echipa. transport si depozitare a materiilor prime si produselor. sesizarea sefului ierahic pentru inlocuirea celor care lipsesc. a regulilor de igiena a muncii si de prevenire si de stingere a incendiilor. prevenirea si eliminarea intreruperilor sau deficientelor in functionarea acestora. si pe salariatii formatiei de lucru conform calificarii acestora. functionarea echipamentelor tehnice in conditii de deplina siguranta.

-protejarea victimei.obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei . -el este colegul de munca al victimei.salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor . In toate cazurile .deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului .deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca. 60 . Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate .interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei. STINGEREA INCENDIILOR. -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate. PRIMUL-AJUTOR.de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator). -acordarea primului ajutor.a celor din jur. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea .deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului. -anuntarea accidentului. Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit . EVACUAREA LUCRATORILOR Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul . In cazul producerii unui accident .16. Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori . -examinarea victimei.

In cazul existentei mai multor victime .pozitia de siguranta etc.ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului. . Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana . a pulsului. . In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor.eficace si rapid in luarea unor masuri.pe baza unei examinari rapide.oprirea hemoragiilor.prezenta respiratiei. -cate victime sunt .salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei . .el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina. -ce s-a intamplat . -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei.avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor. In cazul in care victima prezinta mai multe semne .pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer.salvatorul va efectua triajul acestora .Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece .sa analizeze fiecare caz in parte . 61 . -cine face apelul. -sa actioneze energic.restabilirea respiratiei si circulatiei.pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat.-sa-si pastreze calmul . starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: .starea pansamentelor.imobilizarea fracturilor. -ce tipuri de leziuni s-au produs .ei insisi. Pana la sosirea echipei de specialitate.in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului. Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului . .

-prevenirea infectiei . -prevenirea socului. -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii. -acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. -oprirea hemoragiei si pansarea ranii . -dezinfectarea ranii cu cloramina.rivanol . -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini . -spalarea pielii din jur cu apa si sapun . Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila . -calmarea durerii . -anuntarea echipei medicale de interventie. ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric . FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur .PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei . 62 .de la margine spre pielea sanatoasa . -imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale .

antinevralgic).piept si talie . are ca scop asigurarea condiţiilor care să permită salariaţilor/persoanelor fizice ca.cu capul mai jos.membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm . evacuarea şi salvarea utilizatorilor construcţiei. -aplicarea unor comprese sterile . -transportarea de urgenta la spital. -transportarea de urgenta la spital. evacuarea bunurilor materiale.pe spate. -verificarea respiratiei si a pulsului . să acţioneze eficient pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. -se slabeste stransoarea hainelor la gat. -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate . LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira .-desfacerea hainelor la gat. -se aseaza victima in pozitia culcat. -administrarea de apa minerala sau ceai. ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului . explozii sau accidente tehnice. precum şi pentru înlăturarea efectelor distructive provocate în caz de incendii. Organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor la locul de muncă cuprinde: 63 . -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin. Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă.piept si zona abdominala . -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa . pe baza instruirii şi cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie. -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele).cand arsura este extinsa.

precum şi în afara programului de lucru. a mijloacelor de salvare şi de protecţie a personalului. dacă în ele se află cel puţin 50 de persoane. a conducătorului locului de muncă. b) pe încăperi. d) acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor automate şi. nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate. a serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă. astfel încât să poată fi cunoscute de către toate persoanele. precum şi la dispecerat. fum. prin nominalizarea celor care trebuie să utilizeze sau să pună în funcţiune mijloacele tehnice din dotare de stingere şi de limitare a propagării arderii ori să efectueze manevre sau alte operaţiuni la instalaţiile utilitare şi. după caz. indiferent de numărul de locuri. pe căile de acces şi în locurile vizibile. b) stabilirea sistemelor. 64 . Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente diferenţiate în funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se pot afla simultan în aceasta şi se întocmesc astfel: a) pe nivel.a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare în caz de incendiu a personalului de la locul de muncă. iar în încăperi. g) verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea focare noi. în zilele de repaus şi sărbători legale. gaze şi fluide combustibile a consumatorilor şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de către persoanele anume desemnate. Intervenţia la locul de muncă presupune: a) alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace specifice. pe partea interioară a uşilor. conform planurilor stabilite. dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane. d) organizarea efectivă a intervenţiei. acţionarea lor manuală. proprietarului/patronului/ administratorului. acolo unde acesta este constituit. gaze toxice. acţionându-se pentru stingerea acestora. f) protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului: temperatură. precizându-se numărul de mijloace tehnice care trebuie să existe la fiecare loc de muncă. c) pentru încăperile destinate cazării. Observatie: Pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute mai sus. după caz. b) salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului. la echipamente şi utilaje tehnologice. precum şi a specialiştilor şi a altor forţe stabilite să participe la stingerea incendiilor. anunţarea incendiului la forţele de intervenţie. instalaţiilor şi a dispozitivelor de limitare a propagării şi de stingere a incendiilor. c) întreruperea alimentării cu energie electrică. a stingătoarelor şi a altor aparate de stins incendii. c) stabilirea componenţei echipelor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea persoanelor/bunurilor. pe schimburi de lucru şi în afara programului. Planurile de evacuare se afişează pe fiecare nivel. e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate în timpul intervenţiei.

conform reglementărilor tehnice. conform reglementărilor tehnice specifice. posibilităţile de refugiu. de exerciţii şi aplicaţii cu salariaţii. Căile de evacuare. cât şi de compatibilitatea faţă de produsele de stingere. în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare. Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se întocmesc pentru fiecare încăpere unde se află asemenea materiale. precum şi la dispecerat. acolo unde acesta este constituit. inclusiv cele care duc pe terase. terase. se marchează cu indicatoare standardizate. pe care se marchează zonele cu materiale periculoase şi se menţionează clasele acestora conform legii. astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă. Traseele de evacuare a materialelor şi ordinea priorităţilor se marchează cu culoare verde. d) funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de performanţă pentru care au fost proiectate. în condiţiile legii. astfel încât acestea să poată fi utile forţelor de intervenţie. precum şi interdicţia de folosire a lifturilor în asemenea situaţii. precum şi a elementelor de limitare a propagării focului ori de izolare termică din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor. hidranţi interiori. b) păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. încăperi speciale. produsele de stingere recomandate. c) funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de-a doua surse de energie electrică. La amplasarea materialelor periculoase în spaţiile de depozitare trebuie să se ţină seama de comportarea lor specifică în caz de incendiu. periodic. Planuri de depozitare şi de evacuare se întocmesc şi pentru materialele şi bunurile combustibile care au o valoare financiară sau culturală deosebită. e) organizarea şi desfăşurarea. cantităţile şi codurile de identificare ori de pericol. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea căilor de evacuare Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a utilizatorilor în siguranţă în caz de incendiu se adoptă următoarele măsuri: a) întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de etanşare la fum şi gaze fierbinţi. butoane şi alte sisteme de alarmare şi alertare a incendiilor.Planul de evacuare se întocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a încăperii. pe care se marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uşi. Planurile de depozitare se amplasează în locuri care se estimează a fi cel mai puţin afectate de incendiu şi în apropierea locurilor de acces în încăperi. atât ca posibilităţi de reacţie reciprocă. coridoare şi case de scări sau scări exterioare. atât ziua cât şi noaptea. Pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor: stingătoare. 65 . de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe baza schiţelor încăperilor respective.

prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială. bazine. staţii de pompare a apei. Este interzisă blocarea căilor de acces. precum şi la punctele de comandă ale acestora. au rolul de a opri pătrunderea fumului. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor. 66 . precum şi cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon se menţin în permanenţă în stare de funcţionare. de forţă şi de siguranţă. a celor de pe coridoare. panouri de incendiu. rezervoare şi castele de apă. Dispozitivele care asigură închiderea automată a uşilor. În casele scărilor. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor. stingătoare. rampe ale surselor de apă naturale. semifabricate. cele de acţionare a trapelor şi clapetelor. precum şi la sursele de alimentare de rezervă care sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu. în caz de incendiu. de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie. gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora. amplasarea de maşini de fotocopiat. b) instalaţiile tehnologice şi anexe. în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol. benzi transportoare şi altele asemenea. f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de iluminat. Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de incendiu. dozatoare pentru sucuri/cafea etc. se verifică periodic şi se menţin în stare de funcţionare. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu. precum şi accesul personalului de intervenţie. precum şi efectuarea unor modificări la acestea. d) mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor scărilor. e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu: cortine de siguranţă. sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi.Se montează indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. depozitarea de materiale. mobilier sau obiecte. trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construcţiile şi încăperile acestora. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru. c) depozitele închise şi deschise de materii prime. a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uşi care. g) vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiu şi punctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile. cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor. hidranţi de incendiu.. produse finite şi auxiliare. clapete de pe tubulatura de ventilare şi altele asemenea.

radiaţii. • Caile de acces . lacuri. traversările de cale ferată şi altele asemenea. se marchează corespunzător şi se menţin libere. sistemele. Platformele de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi salvare de la înălţimi. limitele zonelor periculoase de incendiu. locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care. -sa verifice .conform reglementarilor in vigoare.sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului.de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie. se asigură şi se marchează. bazine. 67 . în caz de incendiu.libere . Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora.existenta unor eventuale surse de incendiu . râuri. cum sunt reţele. explozie. şi se marchează corespunzător. Ascensoarele de pompieri se menţin permanent în bună stare de funcţionare. se menţin. prin care se asigură accesul la clădiri şi instalaţii. la racordurile de alimentare cu apă.de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta . Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează construcţiile. zăpadă şi altele asemenea. • Este interzisa blocarea cailor de acces . • Caile de acces. instalaţiile. presupun manevre obligatorii se marchează vizibil. practicabile. indiferent de sezon.la inceperea si terminarea programului . cum ar fi: materiale. utilaje. potrivit reglementărilor tehnice specifice. Căile de acces şi de evacuare din clădiri. căi de acces şi circulaţii ocolitoare. prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor. ambalaje.de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile. care ar putea împiedica intervenţia operativă pentru stingerea incendiilor. dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate să marcheze prin indicatoare.in orice anotimp . curate şi libere de orice obstacole. pentru a putea fi utilizate operativ în caz de necesitate. potrivit reglementărilor tehnice specifice.h) alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru tractare sau transport. • Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii .practicabile si curate. prezenţa mijloacelor de mai sus şi să afişeze regulile specifice care trebuie respectate. potrivit reglementărilor tehnice specifice. Concluzii: • Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati. electrocutare. În cazul în care acest lucru nu este posibil. cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea.

-sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat ; -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate ; -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu .

Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului, are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri : 1. alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente; 2. anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii); 3. anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica ,gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje; 4. asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor ; actionarea imediata asupra focarului utilizandu-se dupa caz apa, pulberi stingatoare, nisip, in functie de natura materialului si substantelor incendiate; 5. evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei ; 6. protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri,asfixieri cu fum,gaze toxice,etc.) ; 7. protectia impotriva temperaturii, a bunurilor din cladire care nu se pot evacua precum si elementele portante ale cladirii. 8. verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu.

Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii întreprinderii si/sau unitatii, tinând seama de alte persoane prezente; 3 000-6 000 b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveste primul-ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri. 3 000-6 000

68

c) sa informeze, cât mai curând posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor; 3 500-7 000

17. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE (EIP) Echipamentul individual de protectie reprezinta orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protectie colectiva ori prin masurile ,metodele sau procedurile de organizare a muncii. Orice echipament individual de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate , fara sa conduca el insusi la un risc marit ; b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca ; c) sa ia in consideratie cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului ; d) sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta,dupa toate ajustarile necesare ; In cazul in care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protectie , aceste echipamente trebuie sa fie compatibile si sa isi pastreze eficacitatea in raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. Conditiile de utilizare a echipamentului individual de protectie , in special durata purtarii, sunt determinate in functie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecarui lucrator si de performanta echipamentului individual de protectie. Echipamentul individual de protectie este,in principiu,destinat purtarii de catre o singura persoana. Daca imprejurarile impun purtarea echipamentului individual de protectie de catre mai multe persoane , se iau masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creeaza diferitilor utilizatori nicio problema de sanatate sau de igiena.
69

Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de catre angajator ,care asigura buna sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii , repararii si inlocuirilor necesare. Echipamentul individual de protectie poate fi utilizat numai in scopurile specificate si in conformitate cu fisa de instructiuni. 18. PERICOL GRAV ŞI IMINENT ŞI ZONE CU RISC RIDICAT ŞI SPECIFIC Definitii: 1. loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii 2. pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment 3. zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate 4. loc de munca cu pericol deosebit = locul de munca cu nivel ridicat de accidentare sau imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile(deces sau invaliditate) 5. fenomenul periculos = o sursă potenţială de producere a unor daune. În domeniul riscurilor industriale de origine accidentală, acest termen face cel mai frecvent raportare la fenomene fizice de tipul incendiilor, exploziilor, dispersiei gazelor toxice etc. 6. accidentul major = ,,orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui obiectiv care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, sau în interiorul sau în exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase″ . Pericol grav si iminent de accidentare Starea de pericol grav şi iminent de accidentare, aşa cum este el definit la art.5 lit.l) din lege, poate fi constatată de către orice lucrător din întreprindere şi/sau unitate, lucrător al serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau unitatea a încheiat contract, precum şi de către inspectorii de muncă.
70

La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate: -oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii; -evacuarea personalului din zona periculoasă; -anunţarea serviciilor specializate; -anunţarea conducătorilor ierarhici; - eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent. În vederea realizării măsurilor, în prealabil angajatorul va desemna lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de muncă şi va asigura instruirea acestora. În vederea realizării măsurilor precizate mai sus referitoare la evacuarea lucratorilor, în prealabil angajatorul trebuie să: - întocmească planul de evacuare a lucrătorilor; - afişeze planul de evacuare la loc vizibil; - instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi să verifice modul în care şi-au însuşit cunoştinţele. În vederea realizării măsurilor privind anuntarea serviciilor specializate, în prealabil angajatorul trebuie să: - desemneze lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi să-i instruiască în acest sens; - asigure mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate. În vederea realizării măsurilor privind anuntarea conducatorilor ierarhici, în prealabil angajatorul trebuie să stabilească modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior. În vederea realizării măsurilor privind eliminare cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent , în prealabil angajatorul trebuie: - să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent, să asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei; -să stabilească serviciile specializate care pot interveni.
71

Angajatorul trebuie să stabilească măsurile de securitate prevăzute la ţinând seama de natura activităţilor, numărul de lucrători, organizarea teritorială a activităţii şi prezenţa altor persoane în afara celor implicate direct în procesul muncii.

Zone cu risc ridicat şi specific Evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzută la art. 13 lit.k) din lege, trebuie să conţină nominalizarea şi localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor pentru aceste zone. Angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţă conducătorilor locurilor de muncă şi lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele cu risc ridicat şi specific măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor. Acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării riscurilor pentru zonele cu risc ridicat şi specific constituie o prioritate în cadrul planului de protecţie şi prevenire. Lucratorii care, în cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa, nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati împotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia . Angajatorul trebuie sa se asigure ca, în cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor persoane atunci când seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, în conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol. Sesizare si identificare Sesizarea locurilor de munca cu pericol deosebit si/sau cu pericol iminent se poate face de catre orice salariat care are acces la echipamentele de munca sau in alte locuri de munca apartinand societatii. Persoana care a sesizat un astfel de loc este obligate sa aduca la cunostinta acest fapt conducatorului locului de munca, cel care are in exploatare si/sau gestiune echipamentele sau zona respective Locul de munca cu pericol deosebit validat de catre comisia de specialisti care analizeaza si stabilesc daca sesizarile conducatorilor de munca intrunesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare, se inregistreaza ca atare
72

Prin loc de munca cu pericol deosebit se intelege locul de munca cu un nivel ridicat de risc de accidentare sau de imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile (deces sau invaliditate). Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa identifice si sa evidentieze locurile de munca cu pericol deosebit din activitatea proprie. Conducerea persoanelor juridice si persoanele fizice au obligatia de a intocmi, pentru fiecare loc de munca cu pericol deosebit, o fisa care va cuprinde date concrete privind criteriile care stau la baza stabilirii locurilor de munca cu pericol deosebit. Lista locurilor de munca identificate si fisele acestora vor fi tinute in evidenta si vor fi reactualizate ori de cate ori intervin modificari ale proceselor si parametrilor care caracterizeaza locul de munca respectiv. Fisele se intocmesc in 2 exemplare, dintre care un exemplar la conducerea unitatii si un exemplar, la conducatorul locului de munca respectiv. La stabilirea locurilor de munca cu pericol deosebit se vor avea in vedere urmatoarele criterii: a) identificarea factorilor de risc de accidentare si de imbolnavire profesionala, precum si consecintele actiunii acestora asupra organismului uman (deces sau invaliditate); b) nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnavirilor profesionale; c) durata de expunere la actiunea factorilor de risc; d) nivelul morbiditatii prin accidente si boli profesionale. Locurile de munca cu pericol deosebit se caracterizeaza prin existenta unuia sau a mai multor factori de risc prezentati in continuare: a) factori de risc care pot genera explozii: b) factori de risc care genereaza incendii: c) factori de risc mecanic si termic: d) factori de risc chimic: e) factori de risc fizic: f) factori de risc biologic: g) factori de risc datorati caracterului special al mediului: h) factori naturali de risc: i) factori de risc psihic: Identificarea locurilor de munca cu pericol deosebit se face la nivelul unitatii de catre o comisie mixta formata din specialisti desemnati de conducatorul unitatii, reprezentanti ai sindicatelor sau/si reprezentanti ai salariatilor ; unitatile pot solicita,
73

dupa caz, asistenta tehnica de la institutele de specialitate sau experti abilitati in acest sens. La locurile de munca cu pericol deosebit se iau una sau mai multe dintre urmatoarele masuri de ssm, organizatorice sau tehnice: a) adoptarea tehnologiilor de lucru cu risc minim; b) dotarea cu aparatura de control, semnalizare si avertizare a depasirii parametrilor de securitate; c) selectia personalului de decizie si operativ pe baza verificarii pregatirii profesionale si a examinarii medicale si psihologice; d) elaborarea programelor de lucru specifice pe baza fiselor tehnologice si a instructiunilor de lucru; e) instruirea si testarea personalului cu privire la cunostintele de protectie a muncii specifice locurilor de munca; f) repartizarea sarcinilor si supravegherea indeplinirii acestora conform instructiunilor tehnologice; g) verificarea dotarii si folosirii echipamentului individual de protectie; h) dotarea cu sisteme de protectie colectiva (de exemplu: ventilatie, captare noxe etc.); i) organizarea sistemului informational si luarea deciziei de prevenire; j) alte masuri. Masurile de prevenire care se stabilesc vor fi adaptate specificului locului de munca si vor fi aprobate si avizate o data cu lista locurilor de munca cu pericol deosebit. Situatia locurilor de munca cu pericol deosebit de accidentare si imbolnavire profesionala si masurile de prevenire aferente constituie prioritate pentru controalele preventive. Evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit constituie obligatia persoanelor juridice si a persoanelor fizice. Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se îndrepte spre o zona sigura, în caz de pericol grav si iminent; 2 500-5 000
74

vătămarea violentă a organismului. . . precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. inclusiv medicul de medicina a muncii aflat într-o relatie contractuală cu angajatorul. invaliditate sau deces.b) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului în situatia în care înca exista un pericol grav si iminent. Accident de muncă .asiguratorului. potrivit Legii nr. incidentul periculos. de îndată. invaliditate ori deces. EVENIMENTE. la confirmarea acestora. precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune. cu modificările şi completările ulterioare. BOLI PROFESIONALE Eveniment . de către conducătorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.inspectoratelor teritoriale de munca. după caz. în afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate. Boală profesională . depistata cu prilejul prestaţiilor medicale.afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii. cauzată de agenţi nocivi fizici. conform prevederilor legale.accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului.organelor de urmărire penală. va fi comunicat de îndată angajatorului. situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie. în procesul de muncă Orice eveniment. după cum urmează: . chimici ori biologici caracteristici locului de muncă. care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice. 75 . în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate.3 500 -7 000 19. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale. va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesională sau legată de profesiune. precum şi intoxicaţia acută profesională. Orice medic. produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. ACCIDENTE. Angajatorul are obligaţia sa comunice evenimentele. evenimentele urmate de incapacitate temporară de munca.

în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmată. în cazul accidentelor colective. respectiv a municipiului Bucureşti.Semnalarea prevăzută anterior se efectuează către autoritatea de sănătate publica teritorială sau a municipiului Bucureşti. Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum urmează: . la constatarea cazului. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de munca. În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment. un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului. sportive. precum avariile sau exploziile. În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. Accidente de munca In afara de accidentele suferite de lucratori in timpul desfasurarii procesului de munca sau in indeplinirea indatoriilor de service. precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de munca lucrătorilor la angajatorii persoane fizice. generate de unele evenimente deosebite. în termen de 5 zile de la data solicitării.de către autorităţile de sănătate publica teritoriale. în termen de 7 zile de la data decesului. deces. Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal. sunt de asemenea considerate accidente de munca urmatoarele situatii: . inclusiv în cadrul unor activităţi culturale. o copie a raportului de constatare medicolegală.accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate. de îndată. . în cazul suspiciunilor de boala profesională şi a bolilor legate de profesiune.de către Inspecţia Muncii. instituţia medico-legală competenta este obligată sa înainteze inspectoratului teritorial de munca. incidente periculoase. 76 . organele de poliţie rutiera competente vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor fizice/juridice. . în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini. prevăzute anterior la comunicarea evenimentelor.accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public. . în ţara sau în afară graniţelor tarii. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu. .de către inspectoratele teritoriale de munca. accidente colective. cu permisiunea angajatorului.de către angajator.

. . 77 . în timpul programului de munca. . .accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul. şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului. pentru îndeplinirea sarcinilor de munca. dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru.. în calitate de angajator.accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane.accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta avutul public şi privat.accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare. ori în alt loc de munca organizat de aceştia. locul de munca. pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare. .accidentul suferit de orice persoana. . dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi invers. . în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu.accidentul suferit de orice persoana. .accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieţi omeneşti.accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima. convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege. încheiate de persoane juridice romane cu parteneri străini. . ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea. dacă schimba îmbrăcămintea personală. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri. dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice. la o alta persoana juridică sau fizica. utilajul ori materialele. pentru îndeplinirea unei sarcini de munca. delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară graniţelor tarii. dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator.accidentul suferit de personalul roman care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor tari. .accidentul de traseu. pe durata normală de deplasare. în baza unor contracte. echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator.accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate. dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de munca la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers.

inundaţie. când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauza. Înregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare. în condiţiile unui accident de munca şi în împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia. transportul sa se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în munca sau de circulaţie în vigoare.accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale. - accidente care produc invaliditate. ca urmare a unei agresiuni. trasnet (electrocutare). Accidentul de munca înregistrat de angajator se raportează de către acesta la inspectoratul teritorial de munca. . accidente colective. acestea trebuie sa se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi. 78 . . accidente mortale. în: accidente care produc incapacitate temporară de munca de cel puţin 3 zile calendaristice. viscol. în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practica. în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate. Accidentele de munca se clasifica.accidentul suferit de o persoana aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.disparitia unei persoane. dacă victima se afla în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.. recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale. cum ar fi furtuna. potrivit legii. cutremur. alunecări de teren. precum şi la asigurator. În situaţiile precizate cu deplasarea lucratorilor. . de asemenea.

• numele şi prenumele victimei. alte persoane în întreţinere.20.COMUNICAREA ŞI CERCETAREA EVENIMENTELOR. starea civilă. • numele şi funcţia persoanei care comunică evenimentul. • împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive. copii în întreţinere. denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul. • data şi ora la care s-a produs evenimentul/data şi ora la care a decedat accidentatul. dacă este cazul. ocupaţia. • locul unde s-a produs evenimentul. Comunicarea evenimentelor Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: • denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi. • consecinţele accidentului. vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă. • sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului. ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A INCIDENTELOR PERICULOASE. • data comunicării. • datele personale ale victimei: vârsta. • unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul. 79 .

Unitatea sanitară . soldate cu decesul victimelor. schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs. 80 . Cercetarea evenimentelor Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea acestora. în conformitate cu prevederile art. după posibilităţi. în termen de 5 zile lucrătoare de la obţinerea acestora. Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de către angajatorul la care s-a produs evenimentul. într-un proces-verbal. toate modificările efectuate după producerea evenimentului. se vor face. La solicitarea organelor care efectuează cercetarea evenimentului. ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii. Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului. a reglementărilor legale încălcate. În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. în vederea determinării alcoolemiei sau a stării de influenţă a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. serviciile poliţiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de muncă din judeţul pe raza căruia s-a produs. (1) din lege. va lua măsuri pentru recoltarea imediată a probelor de laborator.În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente. urmând să comunice rezultatul determinărilor specifice. Angajatorul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în cercetarea evenimentului. pe propria răspundere. respectiv. angajatorul sau reprezentantul său legal va consemna. a răspunderilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi. cu privire la diagnosticul provizoriu. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu. în scris. Cercetarea se face imediat după comunicare. până la primirea acordului din partea organelor care efectuează cercetarea. precum şi pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de muncă. se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului. 29 alin. pentru determinarea caracterului accidentului. unitatea sanitară care acordă asistenţă medicală de urgenţă se va pronunţa. în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării.

urmat de incapacitate temporară de muncă. atunci când este cazul. comisia de cercetare a evenimentului. reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern. Dacă în eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiţi. iar aceştia trebuie să răspundă solicitării. Persoanele împuternicite. să preleveze sau să solicite prelevarea de probe necesare cercetării.dacă acesta a avut loc în afara întreprinderii şi/sau unităţii angajatorului şi nu a avut nicio legătură cu aceasta. cu respectarea. Angajatorul care nu dispune de personal competent sau nu are personal suficient trebuie să asigure cercetarea apelând la servicii externe de prevenire şi protecţie. potrivit legii. prin decizie scrisă. Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului. Cercetarea evenimentului . să efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul să ia declaraţii scrise. în comisia de cercetare numită de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate şi persoane numite prin decizie scrisă de către ceilalţi angajatori. în acest caz urmând să apeleze la servicii externe. Specialiştii şi experţii întocmesc expertize tehnice care vor face parte integrantă din dosarul de cercetare a evenimentului. iar acesta este obligat să le pună la dispoziţie în condiţiile legii. Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult 5 zile lucrătoare de la data producerii. Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusă din cel puţin 3 persoane. 81 . să solicite sau să consulte orice acte ori documente ale angajatorului. Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experţi sau specialişti cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competenţe potrivit legii să efectueze expertize tehnice. cu pregătire de nivel superior. una dintre acestea trebuie să fie lucrător desemnat. se efectuează în condiţiile legii. Cheltuielile aferente efectuării expertizelor se suportă de către angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care se face răspunzător de organizarea activităţii în urma căreia s-a produs evenimentul. Angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului.Angajatorul are obligaţia să numească de îndată. Angajatorul care a organizat transportul răspunde pentru cercetarea accidentului de circulaţie produs pe drumurile publice.

ridicarea de documente sau prelevarea de probe. b. închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură. la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă. precum şi cercetarea incidentelor periculoase se vor încheia în cel mult 10 zile lucrătoare de la data producerii acestora. Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei. în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin decizie sau decesul victimei. pentru care inspectoratul teritorial de muncă care cercetează evenimentele poate solicita în scris. existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie. evenimentul va fi cercetat de inspectoratul teritorial de muncă ca eveniment care a produs incapacitate temporară de muncă Dosarul de cercetare va cuprinde: a. sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii. procesul-verbal de cercetare. inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul de cercetare întocmit la data producerii evenimentului şi va întocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat. pentru care se poate solicita în scris. Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces. prelungirea termenului de cercetare. În cazul evenimentului a cărui consecinţă este invaliditate evidentă. argumentat şi în termen. 82 . la Inspecţia Muncii. c. prelungirea termenului de cercetare. invaliditate evidentă. opisul actelor aflate în dosar. şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal. Fac excepţie de la prevederile paragrafului anterior situaţii cum ar fi cele în care este necesară eliberarea certificatului medico-legal. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie. starea echipamentelor de muncă. nota de constatare la faţa locului. prevăzut la paragraful anterior se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului. conform competenţelor.Fac excepţie de la prevederile paragrafului anterior situaţii cum ar fi cele în care este necesară prelevarea de probe ori efectuarea de expertize. În cazul accidentului cu incapacitate termporară de muncă. accident colectiv sau situaţie de persoană dată dispărută. prelevarea de probe sau efectuarea de expertize. argumentat şi în termen.

l. orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului. declaraţiile accidentaţilor. în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. e. după caz. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. schiţe şi fotografii referitoare la eveniment. h. în cazul persoanelor date dispărute. în cazul accidentului urmat de invaliditate. m. copie a certificatelor de concediu medical. Dosarul va mai cuprinde. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. în cazul accidentului mortal. copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. i. p. copie a autorizaţiei. ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul. declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului. copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. j. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare. g. actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. n. copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. concluziile raportului de constatare medico-legală. copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. în cazul accidentelor de traseu. în caz de deces aceste fişe se vor anexa în original. o. din care să rezulte data. copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor. copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi ale fişei de aptitudine. copii ale certificatului constatator sau oricăror alte autorizaţii în baza cărora angajatorul îşi desfăşoară activitatea. întocmite conform legii. copii ale contractelor individuale de muncă ale victimelor. f. 83 . k. cum ar fi: 1. în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. q.d.

data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul. numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru fiecare document anexat la dosar să fie menţionate în opis. din care să se poată stabili locul. în condiţiile prevăzute la art. e. 111. să fie însoţite de explicaţii. 6. f. 84 . 4. documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. aprobat prin ordin al ministrului muncii. filele dosarului să fie numerotate. g. fotografiile referitoare la eveniment să fie clare şi însoţite de explicaţii. şi ştampilate cu ştampila inspectoratului sau a angajatorului. c. fiecare document. (2) şi (4). 120 alin. acte de expertiză tehnică. paginile şi spaţiile albe să fie barate. corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. 10. 5. copie a diplomei. adresele de prelungire a termenelor de cercetare. 8. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. să fie identificat în dosarul de cercetare ca anexă. formularul pentru declaraţie să fie conform modelului prevăzut în anexa . procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului. din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare. ora şi data producerii evenimentului. d. formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. solidarităţii sociale şi familiei. 7. actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă. IMPORTANT: Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. 9. 3.2. semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare. anexate la dosar. cu excepţia procesului-verbal de cercetare. emise de organe autorizate. b. acte doveditoare. numită de angajator. în conformitate cu art. schiţele referitoare la eveniment. denumit în continuare FIAM.

declaraţiile aflate la dosar să fie tehnoredactate. dosarul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. b. originalul fiind înaintat organului de urmărire penală. întocmit de comisia numită de către angajator. Dosarul de cercetare a evenimentelor se va întocmi astfel: a.h. originalul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul şi celelalte exemplare se păstrează de către ceilalţi angajatori. în trei exemplare. pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie. potrivit legii. f. dosarul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul. dosarul de cercetare se încheie în două exemplare. într-un exemplar. în două exemplare. accidente colective. IMPORTANT: În cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporară de muncă sau al incidentelor periculoase în care faptele comise pot fi considerate infracţiuni. originalul se înaintează organelor de urmărire penală. se înaintează pentru verificare şi avizare la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă. originalul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul. într-un exemplar. pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporară de muncă pentru victime cu angajatori diferiţi. va aviza şi va restitui dosarul în cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. e. în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării. certificate ca fiind conforme cu originalul şi semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea sau de către unul dintre membrii comisiei de cercetare. pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil. pentru incidentele periculoase. Dosarul va fi însoţit de avizul inspectoratului teritorial de muncă. d. pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii. Dosarul de cercetare. pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă. în mai multe exemplare. în două exemplare. Inspectoratul teritorial de muncă va analiza dosarul. 85 . deces. c.

ca urmare a unui eveniment şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acestora.În cazul în care inspectoratul teritorial de muncă constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. în cazul în care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit. în cel mult 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării. confirmat în baza unui act medico-legal. Dosarul mentionat la paragraful anterior se restituie la inspectoratul teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării acestuia. pentru completare şi întocmirea unui nou proces-verbal de cercetare. după completarea dosarului. va fi păstrat la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea.dupa caz. numai după ce au fost avizate de către Inspecţia Muncii. poate dispune completarea dosarului şi/sau refacerea procesului-verbal de cercetare. înaintat organelor de urmărire penală. Dosarul de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii. Comisia de cercetare va completa dosarul şi va întocmi procesul-verbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. IMPORTANT: Dosarul de cercetare pentru cazul dispariţiei de persoane. poate dispune completarea dosarului şi întocmirea unui nou procesverbal de cercetare. Completarea dosarului mentionat la paragraful anterior şi întocmirea noului procesverbal de cercetare a evenimentului se fac în cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial de muncă. Inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul şi va întocmi noul procesverbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. În cazul în care Inspecţia Muncii constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. până la emiterea hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul persoanelor dispărute. Dosarul de cercetare al accidentului de muncă cu invaliditate. acesta va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii. după caz. Inspecţia Muncii avizează şi restituie dosarele în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii. 86 . Inspectoratul teritorial de muncă transmite dosarele de cercetare organelor de urmărire penală. se restituie la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. conform prevederilor legale în vigoare.

se vor indica. datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor. precum şi numele angajatorului şi ale persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetări.se va indica. Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie să conţină următoarele capitole: a. numele reprezentantului său legal. perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea. c. e. data încheierii procesului-verbal. ocupaţia în momentul accidentării. g. domiciliul. numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. vârsta. . obiectul cercetării. h. de asemenea. de asemenea. data şi ora producerii evenimentului. dosarul va fi înaintat organelor de urmărire penală de către inspectoratul teritorial de muncă. . locul de muncă la care este încadrat.se vor indica.se vor indica. . profesia de bază. f. După avizarea de către Inspecţia Muncii. . prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea. de asemenea. care le va restitui inspectoratului teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii.Dosarul completat şi noul proces-verbal de cercetare vor fi înaintate în vederea avizării la Inspecţia Muncii. datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele. de asemenea. data efectuării ultimului 87 . cetăţenia. adresa punctului de lucru. prenumele. numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor. . următoarele: numele. starea civilă. d. pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment. locul producerii evenimentului.se vor indica. de asemenea. numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului. numărul de copii minori. motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare. datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul. vechimea în muncă. în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă. b. data decesului.

I) şi m). p. k). alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului. s. q. angajatorul care înregistrează accidentul de muncă sau incidentul periculos. j. persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale. cauza producerii evenimentului. i. 88 . d)descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul. cu redarea integrală a textului acestora l. caracterul accidentului. urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate. a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul. r.instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. echipamentului de muncă. c)descrierea detaliată a împrejurărilor.va conţine următoarele subcapitole: a)descrierea detaliată a locului producerii evenimentului. k. o. b)descrierea detaliată a echipamentului de muncă. se va face referire şi la aceasta. sancţiunile contravenţionale aplicate.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. alte cauze care au concurat la producerea evenimentului. desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare. în momentul accidentării. cu redarea integrală a textului acestora n. . cu redarea integrală a textului acestora m. din capitolele de la lit.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. în cazul accidentelor cercetate de către comisia numită de angajator. descrierea detaliată a locului. se va schimba în "Propuneri pentru sancţiuni administrative şi disciplinare". măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora. propuneri pentru cercetare penală. iar pentru persoanele care.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. . . .

. pe care le va menţiona în procesul-verbal de cercetare.t. Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se întocmeşte în: a. inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul şi asigurător. 2. c. s). 5 exemplare. numele şi semnătura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea. 3 exemplare.se va regăsi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora.in cazul accidentelor cu ITM. viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat. v. w. mai multe exemplare. pentru fiecare angajator. u. în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă. procesul-verbal de cercetare se va încheia cu capitolul "Viza angajatorului" x. avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă. . termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit. în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă pentru lucrători cu angajatori diferiţi. inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul şi asigurător. Comisia de cercetare a unui eveniment numită de angajator poate face propuneri de sancţiuni disciplinare şi/sau administrative. conform competenţelor . q) şi r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de angajator pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare. se va face această menţiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevăzute la lit. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. b. În situaţiile în care din cercetare rezultă că accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă. conform competenţelor IMPORTANT: 1. organul de urmărire penală. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. 89 . inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea.se va regăsi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. în cazul accidentului de muncă urmat de invaliditate. Inspecţia Muncii şi asigurător.

pentru angajatorul care înregistrează incidentul. IMPORTANT: 1. Inspecţia Muncii şi asigurător. În cazul în care accidentul de muncă s-a produs la un angajator. organele de urmărire penală. Inspecţia Muncii şi asigurător. se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia are sediul. alta decât cea la care este încadrată victima. domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul altui judeţ decât cel pe raza căruia s-a produs accidentul. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. În cazul în care angajatorul la care se înregistrează accidentul de muncă îşi are sediul. precum şi în cazul accidentului mortal în afara muncii. organul de urmărire penală. în cazul accidentului de muncă mortal sau al celui colectiv. se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens în documentele încheiate. comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. 3. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. 5 exemplare. 5 exemplare. altul decât cel care îl înregistrează. angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie va solicita acesteia o declaraţie scrisă privind modul şi împrejurările în care s-a produs evenimentul. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. Înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase a) Inregistrarea Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului-verbal de cercetare. e. 2. În cazul evenimentelor care nu au fost comunicate şi cercetate. domiciliul sau reşedinţa angajatorul. dar persoana vătămată prezintă un certificat medical cu cod "accident de muncă".d. 90 . un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis şi acestuia. în cazul incidentului periculos.

se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul. Accidentul de muncă suferit de o persoană în cadrul activităţilor cultural-sportive. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de comandă. conform concluziilor cercetării. ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională. accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. 91 . înregistrarea se face conform legii. Accidentul de muncă suferit de o persoană aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat. după caz. Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă.În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens. se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima. la domiciliul clientului. În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice. studenţi. din proprie iniţiativă. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nicio legătură cu acesta. conform concluziilor cercetării. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. după caz. Accidentele suferite în timpul stagiului de practică profesională de către elevi. Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. din proprie iniţiativă.

precedent. numărul şi data hotărârii judecătoreşti la inspectoratul teritorial de muncă. după caz. 3.. se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului sau. Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări. Accidentul de muncă cu invaliditate se va înregistra pe baza procesuluiverbal de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă. 5. pe mijloace de transport ce nu le aparţin. se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul. Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături. Verificarea şi avizarea FIAM de către inspectoratul teritorial de muncă se fac în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea formularului. conform prevederilor legale. Dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia se înregistrează ca accident mortal. după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea avizului. angajaţi ai unor angajatori care. în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate. prin care este declarat decesul. În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege. potrivit legii.F. Angajatorul la care a fost angajată persoana dispărută va comunica. b)inspectoratului teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. 92 . 2. angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM. inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauză. cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă. prevăzut la alin. personalul de poştă de la vagoanele C. imediat. Data producerii accidentului de muncă mortal.R. IMPORTANT: 1. FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în câte 4 exemplare care se înaintează spre avizare după cum urmează: a)inspectoratului teritorial de muncă care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului. 4. ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator. în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea procesului-verbal de cercetare.Accidentul produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii. este data înscrisă în hotărârea judecătorească ca fiind data decesului. sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături.

Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă ce au ca urmare incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru. cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de muncă. 17 la Normele Metodologice. Registrele de evidenţă trebuie să fie actualizate. conform modelului prevăzut în anexa nr. În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea. 2. inspectoratul teritorial de muncă va ţine evidenţa tuturor accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase înregistrate de angajatorii care au sediul. b)Evidenta Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în: a. În baza FIAM şi a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase. Registrul unic de evidenţă a incidentelor periculoase. conform modelului prevăzut în anexa nr. d. c. fără a lua în calcul ziua producerii accidentului. 15 la Normele Metodologice. 93 . se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. invaliditate sau deces au dreptul să sesizeze sau să se informeze la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc accidentul.Angajatorul la care se înregistrează accidentul anexează FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată. Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă. conform modelului prevăzut în anexa nr. 18 la Normele Metodologice. IMPORTANT : 1. b. inspectoratul teritorial de muncă şi asigurătorul pe raza căruia îşi are sediul social. Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporară de muncă. domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul judeţului respectiv. În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate. Registrul unic de evidenţă a accidentelor uşoare. domiciliul sau reşedinţa. d) se va ţine evidenţa accidentaţilor în muncă pentru care perioada de incapacitate temporară de muncă este de minimum 4 zile de lucru. conform modelului prevăzut în anexa nr. 16 la Normele Metodologice. În registrul prevăzut la lit.

la Inspecţiei Muncii. 94 . În situaţia în care angajatorul. având în vedere ruta profesională. după caz.conform art.(1). 4. Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective. după caz. a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale . În situaţiile prevăzute la alin. 21. Cercetarea se face în prezenţa angajatorului sau a reprezentantului acestuia sau. CERCETAREA SI DECLARAREA BOLILOR PROFESIONALE Bolile profesionale. respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor. şi trimite bolnavul cu această fişă la unitatea sanitară de medicina muncii. cercetează. conform competenţelor. Medicul specialist de medicina muncii examinează bolnavul. lucrătorii implicaţi. respectiv a municipiului Bucureşti. în termen de 7 zile. se pot adresa inspectoratului teritorial de muncă sau. menţionându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii. (2) din lege. cauzele îmbolnăvirii profesionale. prevăzută în anexa.3. cu prilejul oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice. Procesul verbal de cercetare este semnat de toţi cei care au luat parte la cercetare. în vederea precizării diagnosticului de boală profesională. victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a evenimentului. stabileşte diagnosticul de profesionalitate şi completează fişa de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la Autoritatea de sănătate publică judeţeană. în termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului de profesionalitate. o copie a procesului verbal de cercetare a evenimentului. cât şi suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de către toţi medicii care depistează astfel de îmbolnăviri. 5. consultaţii medicale de specialitate. medicul specialist de medicina muncii din cadrul Autorităţii de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. la cerere. 34 alin. Dacă în urma investigaţiilor rezultă că sunt întrunite condiţiile unui accident de muncă. Medicul care suspectează o boală profesională completează fişa de semnalare BP1. inspectoratul teritorial de muncă va răspunde sesizărilor conform prevederilor legale sau va elibera. prevăzut în anexa. inspectoratul teritorial de muncă va lua măsuri pentru efectuarea cercetării în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice. După primirea fişei de semnalare BP1. şi se finalizează cu redactarea şi semnarea Procesului verbal de cercetare. în termen de 30 zile calendaristice de la data primirii acestuia. indiferent de specialitate şi locul de muncă. RAPORTAREA.

În situaţia în care angajatorul sau reprezentantul acestuia. document medical care precizează diagnosticul de boală profesională (biletul de ieşire emis de clinica/secţia de medicina muncii din structura spitalelor. după caz. solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii publice. medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea. istoricul de expunere profesională (documentul care certifică ruta profesionala şi anume copie după carnetul de muncă) şi după caz. la Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Muncii. Componenţa şi atribuţiile Comisiei de experţi vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului muncii. sau. în termen de 20 de zile de la data primirii contestaţiei.responsabilitatea angajatorilor şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare. prevăzută în anexa Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se păstrează la autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi va cuprinde următoarele documente: opisul documentelor din dosar. sau inspectorul de muncă sau lucrătorul sau asigurătorul. nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare sau cu măsura tehnică sau organizatorică formulată. copie după fişa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii. persoana fizică autorizată în cazul profesiilor liberale. se pot adresa. 95 . în cazul în care bolnavul nu a fost internat) şi copii ale unor investigaţii necesare pentru susţinerea diagnosticului de profesionalitate. pentru prevenirea unor boli profesionale similare. medicului care a semnalat îmbolnăvirea pentru evidenţa îmbolnăvirilor profesionale şi pentru a urmări realizarea măsurilor prescrise. în scris. Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii Publice. Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii. nivelul măsurat al noxelor sau noxa identificată. precum şi medicului de medicina muncii din autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. Procesul verbal de cercetare se înmânează angajatorului. completând fişa de declarare BP2 . Soluţiile adoptate în aceste situaţii vor fi comunicate în scris celor interesaţi. declară cazul de îmbolnăvire profesională. istoricul stării de sănătate la locul de muncă (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă). în termen de 30 zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare. sau adeverinţa medicală emisă de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boală profesională.

ele se declară şi se păstrează în evidenţă de către autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din judeţul sau din municipiul Bucureşti în care se află agentul economic respectiv.- procesul verbal de cercetare a cazului de boală profesională. Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioză se confirmă numai pe baza diagnosticului precizat de către comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale. copie după fişa de semnalare BP1. Bolile profesionale nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea. sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională. Declararea bolilor profesionale se face de către Autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicină a muncii care a efectuat cercetarea. de către autoritatea de sănătate publică judeţeană respectiv a muncipiului Bucureşti. Autoritatea de sănătate publică judeţeană. precum şi cazurile de cancer profesional se înregistrează la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul şi unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidenţiaţi prin documente oficiale de la autoritatea de sănătate publică. care se reactualizează lunar cu datele din fişele BP2. Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale reprezintã forul metodologic care asigurã asistenţã şi îndrumare tehnicã profesionalã în domeniul bolilor profesionale. la Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti. 96 . respectiv a municipiului Bucureşti este răspunzătoare pentru corectitudinea datelor înscrise în fişa de declarare BP2. pe baza documentelor precizate la prin Fişa de declarare BP2 care reprezintă formularul final de raportare a bolii profesionale noudeclarate. La nivelul Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale se constituie Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale. precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilite conform legii. O copie a fişei BP2 se va înmâna lucrătorului diagnosticat cu boală profesională. În cazul în care unitatea la care s-a produs îmbolnăvirea a fost desfiinţată. la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. cu excepţia procesului verbal de cercetare a cazului. cazul respectiv se poate declara prin Fişa de declarare BP2 pe baza documentelor prevăzute la . Cazurile de pneumoconioze.

Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale transmite informaţiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituţiilor implicate în activitãţi cu impact asupra sãnãtãţii lucrătorilor. Lista bolilor profesionale a cãror declarare. 97 . Intoxicaţia acută profesională se declară. Bolile legate de profesie nu se declară. în vederea luării măsurilor tehnico – organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă. Bolile legate de profesie Lista bolilor legate de profesie este prezentată în anexa. se cercetează şi se înregistrează atât ca boală profesională. cât şi ca accident de muncă. Structurile de medicina muncii din autorităţile de sănătate publică judeţene vor raporta cu o periodicitate anuală Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale situaţia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile noi declarate în anul respectiv.Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale raportează semestrial datele privind morbiditatea profesională Autorităţii de sănătate publică din Ministerul Sănătăţii Publice. acestea se dispensarizează medical şi se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor. cercetare şi evidenţã sunt obligatorii este prevăzută în anexa.

ELECTROSECURITATEA Legislatie – Terminolgie I. distribuţia şi utilizarea 98 .1. Pentru aprofundarea prevederilor normelor generale de protecţie a muncii cât şi a normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul. Dreptul comunitar este un drept supranaţional care în toate situaţiile are întâietate faţă de dreptul naţional al fiecărei ţări membre. Directive europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Dreptul comunitar reprezintă ansamblul de norme juridice care impun statelor membre reguli de urmat în vederea realizării obiectivelor pe care Comunităţile europene le au de îndeplinit. Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. atât la nivel comunitar cât şi naţional. Noţiuni generale – terminologie Electrosecuritatea include totalitatea metodelor şi mijloacelor de protecţie împotriva electrocutării. Directivele europene „leagă orice stat membru destinatar cu privire la rezultatul ce trebuie atins lăsând instanţelor naţionale competenţa referitoare la formă şi mijloace”.2. unde apare ca instrument de colaborare între acestea. cu două trepte de aplicare. Lista directivelor europene în domeniul electrosecurităţii şi domenii adiacente cât şi lista Hotărârilor de Guvern adoptate este prezentată în Anexa 1. 319/2006. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost elaborate o serie de directive parte dintre ele vizând electrosecuritatea sau domenii adiacente. iar pentru fiecare domeniu au fost adoptate Hotărâri de Guvern. Aceste directive au fost transpuse în România prin adoptarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.22. obiectul lor fiind Comunităţile şi exercitarea competenţelor lor. Directiva este o formă a legislaţiei comunitare derivate. I. Aceste norme sunt cuprinse în tratate sau sunt emise de instituţiile comunitare.

faţă de fiecare conductor activ (fază) sunt egale în funcţionare normală. Persoane avertizate – persoane informate şi/sau supravegheate de persoane calificate în scopul evitării pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune (personal de întreţinere. Atingere indirectă – atingerea de către om a unor părţi intrate accidental sub tensiune datorită unui defect electric.energiei electrice e necesară definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene şi româneşti în vigoare. transportului. Sistem de protecţie – ansamblu de două sau mai multe mijloace şi/sau măsuri de protecţie. Utilaj electric – ansamblu de echipamente electrice şi de accesorii ale acestora destinat unui proces de lucru. pentru procese tehnologice electrice. distribuţiei. în care au acces numai persoanele autorizate pentru exploatarea instalaţiilor electrice respective şi care au responsabilităţi în acest sens. Persoane calificate – persoane având cunoştinţe tehnice sau o experienţă suficientă ca să permită evitarea pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune. Încăpere (spaţiu) de producţie electrică – încăpere (spaţiu). acumulării. care poate fi atinsă direct de om şi care poate fi pusă sub tensiune accidental sau voit în cazuri speciale. Mijloc de protecţie – produs destinat protecţiei împotriva electrocutării. în conformitate cu documentaţia tehnică specifică în vigoare. Punct neutru (neutru) – punct comun al părţilor active ale sursei de tensiune ale cărui diferenţe de potenţial. transformării sau utilizării energiei electrice. Atingere directă – atingere de către un om nemijlocită sau prin intermediul unui element conductor a părţilor active ale unei instalaţii electrice. Zonă de manipulare (volum de accesibilitate) – spaţiul în care staţionează sau circulă oameni şi care este limitat de către suprafaţa pe care omul nu o poate atinge fără mijlocirea unui obiect. Astfel se definesc următorii termeni: Măsură de protecţie – metodă tehnică şi/sau organizatorică de prevenire a electrocutării. 99 . Masă – parte conductoare a unui echipament (utilaj) accesibilă. măsurării. direct sau cu degetul de control.parte a echipamentului (utilajului) electric care poate fi atinsă de om. în valori absolute. Contact de protecţie – element care serveşte la realizarea continuităţii electrice între masă şi instalaţia de protecţie. dar care poate transmite un potenţial electric (structuri metalice. Parte sub tensiune (parte activă) – conducător sau element conducător care în regim normal de lucru se află sub tensiune. gaze sau alte fluide). conducte de apă. Parte conductoare naturală – element conductor care nu aparţine instalaţiei electrice. execuţie sau exploatare). Echipament electric – ansamblu de elemente destinat producerii . Parte accesibilă . Clasă de protecţie – simbol numeric convenţional care arată modul de realizare a protecţiei împotriva electrocutării. utilizată exclusiv.

precum şi zona aflată la distanţă mai mare de 15 m. • o parte conductoare străină. îngrădiri. Timp de deconectare – durata între producerea defectului şi deconectarea circuitului defect de la sursa de alimentare cu energie electrică. Conductor activ – conductor destinat transportului sau distribuţiei energiei electrice. • o priză de pământ. Punere la pământ – atingere accidentală între o parte activă şi pământ sau o parte conductoare în contact cu pământul. Izolaţie principală (izolaţie de bază) – izolaţie destinată asigurării protecţiei împotriva atingerilor directe. şosele. Izolaţie dublă – izolaţie constituită dintr-o izolaţie principală şi o izolaţie suplimentară. bare de protecţie sau zona de manipulare. unităţilor industriale sau agricole. • părţi legate la pământ (masă). şosele. 100 . Punere la masă – atingere accidentală între o masă activă şi masă. accesibilă şi altor persoane decât cele care fac parte din personalul de exploatare. de drumuri. Defect de izolaţie – scădere sub limita prescrisă a rezistenţei de izolaţie dintre un conductor activ şi pământ (masă) sau dintre conductoare active. locuinţe sau îngrădirile acestora. • dispozitive de protecţie.Punct de nul (nul) – neutru legat la o priză de pământ printr-o rezistenţă electrică neglijabilă. în raport cu pământul (masa). Bornă de protecţie – bornă prevăzută pentru legarea unui conductor de protecţie. Distanţa de protecţie – distanţa dintre părţi active şi carcase de protecţie. Izolaţie suplimentară – izolaţie destinată asigurării protecţiei împotriva atingerilor indirecte periculoase în cazul deteriorării izolaţiei principale. Conductor de protecţie – conductor utilizat pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutării ţi care leagă masele cu: • alte mase. îngrădirile locuinţelor. de drumuri. Zonă cu circulaţie frecventă – zonă neîngrădită care se află la o distanţă mai mică sau egală cu 15 m. Izolaţie de lucru (izolaţie funcţională) – izolaţie dimensionată care asigură funcţionarea normală a echipamentului. balustrade. Izolaţie întărită – izolaţie principală îmbunătăţită. Izolaţie electrică (izolaţie) – material sau ansamblu de materiale electroizolante destinate izolării părţilor active. Schemă de protecţie – schemă în care se reprezintă situaţia punctului neutru al sursei de tensiune şi a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice. care are proprietăţi mecanice şi electrice echivalente cu cele ale izolaţiei duble. • un conductor de nul sau cu un alt conductor legat la pământ (masă). Zonă cu circulaţie redusă – zonă îngrădită în care are acces numai personal special instruit. care în regim normal de lucru se află sub tensiune.

8 m faţă de masa pe care o atinge. pe direcţia gradientului de potenţial. Conductor de nul de protecţie – conductor de protecţie prin care se leagă masele la punctul de nul.Conductor de legare la priza de pământ – conductor prin care se stabileşte legătura dintre priza de pământ şi conductorul principal de legare la pământ sau reţeaua conductoarelor principale de legare la pământ. Tensiune de lucru – valoare efectivă a tensiunii electrice a unui echipament (instalaţie) electric în condiţii normale de lucru. -pardoseala cu proprietăţi conductoare (beton. Rezistenţa de dispersie a unei instalaţii de legare la pământ 1. Raport dintre tensiunea instalaţiei de legare la pământ şi curentul de trecere la pământ prin priză. Priza de pământ artificială – priza de pământ construită special pentru conducerea curentului în sol. Tensiune de atingere – parte din tensiunea unei instalaţii de legare la pământ la care este supus omul aflat la o distanţă de 0. Tensiune de pas – parte din tensiunea unei instalaţii de legare la pământ la care este supus omul când atinge simultan două puncte de pe sol. -prezenţă de pulberi conductoare (pilitură de metal. Instalaţie de legare la pământ – ansamblu format din conductoare de legare la pământ şi priza de pământ prin care se realizează legarea la pământ. Tensiune redusă – tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depăşeşte 50 V în curent alternativ şi 120 V în curent continuu şi care se foloseşte ca măsură de protecţie împotriva electrocutării. Loc de muncă periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii : -umiditatea relativă a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste 30º dar cel mult 35ºC. Loc de muncă puţin periculos – spaţiu care în condiţii normale este caracterizat simultan prin : -umiditatea relativă a aerului. 2. max 75% la temperatura aerului cuprinsă între 1530ºC. -parte conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă cel mult 60% din zona de manipulare. -pardoseală (amplasament) izolantă. Priza de pământ – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare (electrozi) în contact cu pământul pentru trecerea curentului în sol. Conductor de nul – conductor care se leagă la nul. aflate la o distanţă de 0. Conductor de nul de lucru – conductor legat la punctul de nul destinat a transporta energie electrică.8 m între ele. pământ). grafit) 101 . Instalaţie de legare la pământ de protecţie – instalaţie cu ajutorul căreia se realizează protecţia prin legare la pământ. Priza de pământ naturală – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare al unei construcţii sau instalaţii. Rezistenţa de dispersie rezultantă a prizelor de pământ şi conductoarelor de legătură dintre acestea ce constituie instalaţia. care îndeplineşte şi condiţiile unei prize de pământ.

-părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare. 102 .-prezenţă de fluide care micşorează impedanţa corpului uman. Loc de muncă foarte periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: -umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35º. -prezenţă de agenţi corozivi.

operaţii distincte. echipamentele. Se consideră în gestiunea unei unităţi şi instalaţiile. Personalul de deservire operativă este personalul de exploatare care execută în timpul serviciului conform atribuţiilor care-i revin. ce îndeplinesc simultan următoarele condiţii: 42 . pentru lucrări sau probe. Prin operaţie se înţelege acţionarea detaliată de către personalul de servire operative a elementelor de comutaţie primară şi reglaj ale unui echipament. Prin manevre curente se înteleg manevrele care au ca scop modificarea regimului de funcţionare a sistemului energetic al reţelei sau a unei instalaţii sau sunt determinate de schimbarea regimului de funcţionare a sistemului energetic. Foi manevra. celulă. manevre.1. Prin manevră se înţelege ansamblul unor operaţii. precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor. consemnând activitatea depusă într-un registru operativ. fiind executate în două sau mai multe instalaţii sau zone de reţea. echipamentele care nu sunt în inventarul unităţii dar sunt exploatate de aceasta. Prin manevra programată se înteleg manevrele care au drept scop modificarea configuraţiei sistemului instalaţiei.Manevre În Instalaţii Electrice II. control şi/sau lucrări în instalaţii electrice în baza AS. elementelor sau schema de conexiuni în care funcţionează acestea. Prin manevre de lichidare a incidentelor şi avariilor se înţeleg manevrele care se execută cu ocazia apariţiei unui incident (avarii) pentru izolarea defectului şi restabilirea alimentaţiei consumatorilor. grupe distincte de operaţii prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor. în baza unei convenţii de exploatare.DV. încredinţate prin inventar în exploatarea şi întreţinerea unei unităţi sunt în gestiunea unităţii şi în gestiunea nemijlocită a subunităţilor de bază ale acesteia. de către două sau mai multe formaţii de servire operative. Prin manevre de execuţie se înţeleg acele manevre ale căror operaţii se desfăşoară în cadrul unei instalaţii zona de reţea şi sunt îndeplinite în totalitate nemijlocit de acelaşi personal de servire operative aflat în instalaţia respectivă. elementelor. Noţiuni generale – Terminologie Pentru aprofundarea prevederilor Normelor Generale de Protecţia Muncii cât si a Regulamentului General de Manevre în Instalaţiile Electrice e necesară definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene şi româneşti în vigoare: Gestiunea . reţelei fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic. a elementelor de comutaţie secundară. Prin grupa distinctă de operaţii se înţelege ansamblul acelor operaţii din cuprinsul unei manevre ce se execută la un echipament. etc. element. Prin manevre de coordonare se înţeleg acele manevre ale căror grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte afectează un ansamblu de instalaţii. supraveghere. însă la care personalul nu are voie să atingă direct părţile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune. Prin manevre cauzate de accident se înţeleg acelea ce se execută pentru scoaterea victimei de sub acţiunea curentului electric.Instalaţiile. precum şi executarea unor măsuri speciale sau formalităţi ce derivă din aceste acţionări. ITI-PM. celulelor.

şi apoi cele de bare iar la închiderea acestora întâi se închid separatoarele de bare şi apoi cele de linie. În instalaţiile telecomandate.  În cazul circuitelor fără întrerupător Regulamentul general de manevră stabileşte operaţiile admise a se efectua cu ajutorul separatoarelor normale. toate automatizările care pot provoca anclaşarea acestuia vor fi anulate.  Ca ordine de acţionare a separatoarelor.  Este interzisă deschiderea sau închiderea unui separator prin care s-ar putea întrerupe sau stabili curenţi capacitivi.  operaţiile din grupă nu necesită coordonarea în timp cu alte formaţii de servire operative. poziţiile acestora se vor verifica din indicaţiile şi condiţiile prevăzute în acest scop de aparatura de telecomandă. la parametrii nominali. Pentru intervenţii în instalaţiile electrice. transformator sau borne. pentru efectuarea manevrelor în deplină securitate a muncii în concepţia manevrelor trebuie respectate reguli tehnice generale pe care le prezentăm succint în continuare:  Pentru acţionarea normală a separatoarelor (debroşarea normală a întrerupătoarelor debroşabile) la întreruperea unui circuit ordinea operaţiilor va fi deconectarea întrerupătoarelor şi apoi deschiderea separatoarelor respective (debroşarea întrerupătoarelor respective) iar la stabilirea continuităţilor unui circuit. în depline condiţii de securitate a muncii. la deschiderea acestora întâi se deschid separatoarele de linie. care au loc în cadrul aceleiaşi manevre de coordonare. II. Prin operaţie distinctă se înţelege operaţia din cadrul unei menevre de execuţie care necesită coordonarea în timp cu grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte. ce se efectuează în acelaşi timp de o altă formaţie de servire operativă în cadrul manevrei de coordonare respective . Reguli tehnice privind concepţia manevrelor Manevrele efectuate în cadrul instalaţiilor electrice urmăresc asigurarea funcţionării continue a instalaţiilor electrice. Prin concepţia manevrelor se înţelege aranjarea succesiunii grupelor destinate de operaţii. 2.  succesiunea operaţiilor din grupă nu se afectează reciproc cu succesiunea operaţiilor dintr-o altă grupă identică. transformator sau borne. ordinea operaţiilor va fi închiderea separatoarelor (broşarea întrerupătoarelor) şi apoi conectarea întrerupătoarelor respective.  Pentru preîntâmpinarea producerii unor avarii în timpul efectuării manevrelor după acţionarea fiecărui aparat de comutaţie se va verifica vizual poziţia acestora (cu ajutorul aparatelor de măsură şi a semnalizărilor de poziţie a acestora).  Pentru a preveni ca în momentul acţionării unui separator să se producă conectarea accidentală a întrerupătorului din circuitul respectiv. operaţiilor distincte şi operaţiilor din cadrul manevrei în aşa fel. încât să se asigure desfăşurarea normală a acestora. au o succesiune bine determinată în cadrul grupei respective  operaţiile din grupa respectivă se execută în totalitate de aceeaşi formaţie de servire operativă . unde manevrele se execută numai cu întrerupătoare. în cazul în care există o punere la pământ a unei 43 .

pentru dezlegarea de la pământ.  La executarea legăturilor la pământ la un echipament care are mai multe capete de unde se poate primi tensiunea. aflată în exploatarea sa. echipamentului.  Punerea sub tensiune în gol a unei bare se face prin conectarea întrerupătorului unui echipament legat la bare. Prin instrucţiuni tehnice interne se vor face precizări în amănunt privind concepţia manevrelor specifice fiecărui echipament sau element. echipamentului.etc. etc) . transformatoarele. întâi se vor executa cele care se fac prin închiderea cuţitelor de legare la pământ şi după aceea cele care se fac prin montarea scurtcircuitoarelor mobile. Reguli privind foile de manevră Prin foaie de manevră se înţelege un document scris. 3.faze în reţeaua respectivă. întâi se vor executa cele care se fac prin demontarea scurtcircuitoarelor mobile şi după aceea cele care se fac prin deschiderea cuţitelor de legare la pământ. pentru care nu există certitudinea că sunt în bună stare.concepţia manevrei . pentru executarea de manevre într-o instalaţie sau zone de reţea.notaţiile în legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor .tema manevrei (starea operativă finală a instalaţiei.persoanele care au legătură cu manevra şi resposabilitatea acestora. . care stabileşte următoarele: .pentru legările la pământ.  La conectarea unui întrerupător cu tensiune din ambele părţi este obligatoriu controlul sincronismului.succesiunea operaţiilor sau a grupelor distincte de operaţii şi operaţii distincte ce urmează a fi efectuate .scopul manevrei . ordinea de referinţă a execuţiei va fi: . cât şi măsurile de prevenire a apariţiei supratensiunilor de comutaţie periculoase sau pentru prevenirea funcţionării intempestive a unor automatizări sau protecţii . După personalul care o foloseşte şi felul manevrei conţinute. foaia de manevră poate fi: . La conceperea tuturor manevrelor se va ţine seama în mod obligatoriu şi de prevederile NPM în vigoare.  La redarea în exploatare a unor linii sau echipamente după lucrări în cursul cărora ar fi putut apărea o modificare a legării fazelor.  Este interzisă trecerea la executarea verificării lipsei de tensiune şi executarea legăturilor la pământ la un capăt al unui echipament fără ca în prealabil să se fi executat toate separările vizibile la toate celelalte capete ale echipamentului respectiv de unde sar putea primi tensiune. nu se vor pune sub tensiune cu ajutorul unui separator.starea operativă iniţială a instalaţiei. etc . 44 .foaie de manevră de execuţie – folosită de personalul de servire operative. II.  Fiecare unitate va stabili prin instrucţiuni tehnice interne modalitatea de execuţie a manevrelor de trecere a echipamentelor. trebuie verificată succesiunea şi concordanţa acestora prin verificarea vizuală şi prin măsurători. elementelor de pe o bară pe alta.  Liniile.

de respectarea prevederilor normelor de protecţia muncii. ce se execută în cadrul manevrei de coordonare. Foaia de manevră de coordonare cuprinde înscrierea grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte ce urmează a se coordona. Persoana care controlează foaia de manevră de execuţie răspunde de corespondenţa concepţiei acesteia cu concepţia foii de manevră de coordonare. Instrucţiunile tehnice interne pot conţine şi ghiduri de manevră pentru orientarea personalului de servire operative sau de comandă operative. 45 . de respectarea prevederilor normelor de protecţia muncii şi a altor normative tehnice în vigoare. de a verifica şi aproba în timp a acestora. o serie întreagă de probleme sunt generate de intervenţia factorului uman. răspunde de verificarea conţinutului foii de manevră în raport cu situaţia existentă în momentul începerii manevrei şi de posibilitatea desfăşurării normale a manevrei. Foile de manevră implică responsabilităţi ale persoanelor care întocmesc. fiind ultima persoană care citeşte foaia de manevră. a regulamentului general de manevră. Persoana care verifică şi acceptă foaia de manevră (responsabilul manevrei). Persoana care întocmeşte foaia de manevră răspunde de corectitudinea concepţiei acestora. Instrucţiunile tehnice interne pot conţine foi de manevră permanente pentru manevrele legate de lucrările care se execută în baza acestor instrucţiuni. după care acesta coordonează executarea în timp a grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte. Prin aprobarea foii de manevră se certifică corectitudinea şi posibilitatea de folosire a acestora în condiţiile pentru care a fost concepută. Aceste persoane trebuie să dea dovadă de o pregătire tehnică de excepţie. aprobă şi controlează foile de manevră. II. verifică. Pesoana care verifică şi aprobă foaia de manevră are răspunderea şi obligaţia de a corecta eventualele greşeli. de succesiunea corectă a manevrelor. pentru un singur echipament. urmând a fi extinsă pe o scară largă în procesul de instruire pe teme de protecţia muncii. 4. Utilizarea simulatorului de manevre este o metodă teoretico-practică de formare şi pregătire a personalului cu atribuţii de exploatare şi control în instalaţii electrice. de corectitudinea grupelor distincte de operaţii şi operaţiilor distincte înscrise şi succesiunea lor corectă. . În acest context este foarte importantă găsirea unei modalităti de pregătire profesională interactivă care să permită o apropiere a relaţiei om-instalaţie în condiţiile deplinei securităţi în muncă. a tuturor actelor normative tehnice în vigoare. Utilizarea simulatorului de manevre – metoda teoretico-practică de formare şi pregătire a personalului cu atribuţii de exploatare şi control în instalaţii electrice În etapa actuală – de modernizare a instalaţiilor electrice.cuprinde înscrierea detaliată a înserierii tuturor operaţiunilor ce se execută şi se întocmeşte de regulă.foaie de manevră de coordonare – folosită de personalul de comandă operative al unei trepte de conducere operative. convergente în exploatarea normală a instalaţiilor. de dotare cu instalaţii complexe. la executarea şi coordonarea manevrelor care se pot face fără foi de manevră (conform PE 118-92) sau la întocmirea foilor de manevră programate normal sau accidental. care să implice o cunoaştere temeinică a instalaţiilor şi a regulamentului general de manevră.

aparate de măsură şi semnalizări optice).prezentarea panourilor de comandă (schema sinoptică. Secţionarea sistemului II – cu o cuplă longitudinală cu întreruptor. . cheile de acţionare ale întrerupătoarelor şi separatoarelor.permite aprecierea modului de intervenţie individuală (al fiecărui cursant) în lichidarea avariilor apărute în sistemul energetic. . Legătura între sistemele de bare colectoare se face prin două cuple transversale. şi două transformatoare de putere de 110/20 kV. Echipamentul de tratare a neutrului este conectat în derivaţie la bornele de 20 kV ale transformatoarelor de putere. iar secţionarea sistemului II – cu o cuplă longitudinală cu întreruptor. 46 . şi o cuplă transversală. Dispozitivele de acţionare al întreruptoarelor de 110 kV sunt de tipul oleopneumatic. . considerate sursele staţiei.prezintă modul corect de aplicare a regulamentului general de manevră şi a instrucţiunilor tehnice interne de executare a manevrelor.prezentând o serie întreagă de avantaje: .simularea proceselor tehnologice în caz de avarii.exemplifică practice. Simultan – prin analiza unei scheme reale a unei instalaţii electrice. Barele colectoare de 110 kV sunt de tipul cu două sisteme secţionate şi cu bară de transfer (ocolire). manevre. . Pe partea de 20 kV barele colectoare sunt de tipul cu două sisteme secţionate. . Sectionarea sistemului I de bare este realizată cu o cuplă de separatoare. .admite posibilitatea exerciţiului continuu până la însuşirea corectă a modului de efectuare a manevrelor. pe foi de manevră. simulatorul de manevră asigură: .cuantifică prin sistemele de programare modul de pregătire şi intervenţie a fiecărui cursant (personal operativ) şi selecţionarea personalului operativ prin testare periodică.evidentiază greşelile efectuate pe parcursul manevrelor.prezentarea panourilor de protecţie. Neutrele înfăşurărilor de 110 kV ale transformatoarelor de putere sunt legate la pământ. .evaluarea obiectivă a gradului de pregătire a personalului testat şi elaborarea raportului de evaluare a cursantului. accidente şi alte perturbaţii ale sistemului energetic . . Staţia A simulată conţine patru linii electrice de 110 kV. în depline condiţii de securitate a muncii . Neutrul de 20 kV este tratat prin rezistenţă. Simulatorul pe un singur calculator este destinat antrenamentului personalului de servire operativă pentru deprinderea principiilor pe care se bazează efectuarea manevrelor într-o staţie electrică.executarea de acţionări şi manevre asupra aparatelor de comutaţie pe schemele monofilare . . . Pentru legătura între sistemele de bare colectoare de 110 kV staţia este echipată cu o cuplă combinată. În staţia de 20 kV sunt simulate cinci linii subterane şi două transformatoare de servicii interne. şi pentru testarea profesională. indicatoare de poziţie. succesiunea corectă a operaţiilor . iar două sunt linii subterane radiale. dintre care două sunt linii aeriene.prezentarea schemelor monofilare ale instalaţiilor. care poate avea rol de transfer (ocolire) sau de cuplă transversală.

respectarea succesiunii foii de manevră (criteriul de disciplină) 3. operaţii generale din foaia de manevră şi existenţa sau absenţa unor parametri analogici. blocaje. Staţiile simulate sunt echipate cu transformatoare de forţă.iar ale întreruptoarelor de 20 kV sunt cu resort. Comenzile date aparatelor de comunicaţie pe schema monofilară a staţiei sunt considerate comenzi mecanice. Evaluarea cât mai exactă are în vedere patru criterii: 1. iar pentru comanda electrică a separatoarelor se utilizează tensiunea continuă ± BS. Executarea lucrărilor sub tensiune Lucrarea fără scoatere de sub tensiune este lucrarea care se execută în una din următoarelor situaţii (conform G.1. sau pentru evaluarea prin notă a foilor de manevre. Formarea şi perfecţionarea personalului operativ pe simulatorul de manevră. realizarea stării operative finale 4. cu excepţia separatoarelor de legare la pământ şi a separatoarelor de bare ale descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă. transformatori de servicii interni. Pentru comanda electrică a întreruptoarelor se foloseşte tensiunea continuă operativă de comandă ± BC. operaţii specifice echipamentelor de comutaţie. Sunt simulate manevre logice de tip închis/deschis. bobine pentru crearea nulului artificial. precum şi defectări mecanice ale întreruptoarelor. utilizate ca etalon. Sunt simulate funcţiile de comandă (comenzi mecanice de la faţa locului şi comenzi electrice de la distanţă). Se pot simula scurtcircuite în diferite puncte ale reţelei. transformatoare de măsură. măsură. Se crează posibilitatea antrenării cursanţilor prin executarea de manevre. îmbunătăţirea continuă a relaţiei om-calculator. protecţii şi automatizări. 29): a) la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune la care personalul executant nu depăşeşte îngrădirile fixe de protecţie şi nu se urcă pe construcţiile de susţinere ale instalaţiilor electrice aflate sub tensiune. rezistenţe de tratare. anexa 1. Măsuri De Protecţia Muncii La Intervenţia In Instalaţii Electrice Aflate Sub Tensiune III. fiecare cursant având posibilitatea şi capacitatea de a se evalua. corectitudinea efectuării manevrelor cu succesiunea impusă (criteriu tehnologic) 2. Lista operaţiilor poate fi salvată şi utilizată pentru a crea foi de manevră standard. semnalizare. b) la distanţă mai mică decât distanţa de vecinătate la care personalul executant este 47 . Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor sunt electrice. poz. Operaţiile şi manevrele executate sunt înregistrate. încadrarea în timpul alocat Evaluarea se finalizează printr-un raport de evaluare listat de imprimantă.T. permite dobândirea de aptitudini şi deprinderi în luarea unor decizii optime şi rapide pentru înlăturarea cauzelor defectelor apărute în funcţionarea instalaţiilor tehnologice.

nu se va reconecta decît după ce s-au clarificat motivele declanşării. Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice prin una din metodele „în contact” sau „la potenţial” trebuie să aibă la bază ca formă organizatorică Instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii (ITIPM) sau Atribuţii de serviciu (AS). În cazul în care se lucrează sub tensiune pe o linie electrică aeriană de înaltă tensiune. trebuie să se scoată din funcţiune instalaţiile de reanclaşare automată. prin indicatoare de securitate. . d) direct asupra părţilor aflate sub tensiune (lucrul sub tensiune) utilizând una din următoarele metode de lucru: . prin îngrădiri provizorii mobile.asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formaţiei de lucru că în spate şi în părţile laterale nu sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune.în contact. b) Unitatea de exploatare – unitate cu personalitate juridică.împiedicat să se apropie de părţile aflate sub tensiune. neîngrădite sau neprotejate. 48 .identificarea instalaţiei (locului) în care urmează a se lucra. Pentru executarea lucrărilor asupra instalaţiilor aflate sub tensiune la potenţial trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice: . în condiţii de securitate.identificarea instalaţiilor în care urmează a se lucra. c) în instalaţii la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separările electrice.luarea măsurilor pentru a evitarea accidentelor de natură neelectrică.luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică.delimitarea materială a zonei de lucru şi montarea indicatoarelor de securitate.la potenţial. . . care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare.utilizarea dispozitivelor şi uneltelor electroizolante speciale. Terminologie Noţiunile folosite în instrucţiunile tehnologice de lucru sub tensiune în instalaţiile electrice de înaltă tensiune au următoarele semnificaţii: a) Instalaţii electrice în exploatare – instalaţii aflate efectiv sub tensiune sau care pot fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutare precum şi a instalatiilor care au mai fost puse sub tensiune şi sunt temporar separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau prin demontarea unor porţiuni de bare. Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact trebuie să se realizeze o serie de măsuri tehnice: . astfel încât să existe suficient spaţiu. dar care nu sunt legate la pământ şi în scurt circuit. . având în gestiune instalaţii electrice aflate în exploatare şi întreţinere. care se aplică la executarea de lucrări la liniile electrice aeriene de 110750 KV şi la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie electroizolante şi unelte electroizolate. pe toată durata lucrărilor. Linia electrică aeriană de înaltă tensiune la care se lucrează şi care a declanşat prin protecţie. . în mod cu totul excepţional. care se aplică la executarea de lucrări în instalaţii electrice la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie electroizolante sau electroizolate. prin carcasarea echipamentelor sau. .

III. nu depăşeşte 250 V şi instalaţiile legate galvanic la reţelele cu neutrul izolat faţă de pământ la care tensiunea de lucru între faze. nu depăşeşte 1000 V (exclusiv). 2. Personalul cu funcţii de conducere răspunde de asigurării dotării.să fie autorizat pentru executarea lucrărilor sub tensiune. în regim normal de funcţionare. Cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor tehnice de protecţie a muncii este obligatorie pentru tot personalul angrenat în executarea lucrărilor sub tensiune. Personalul este obligat să folosească la lucrări echipamentul de lucru şi protecţie adecvat fiind obligat de a preveni sau opri orice acţiune care ar putea conduce la o accidentare proprie sau a altei persoane.c) Personal de exploatare – personal care are ca sarcină deservirea operativă a instalaţiilor electrice şi/sau de întreţinere curentă.să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate şi de acordare a măsurilor de prim ajutor. . lucrări de remediere a deranjamentelor sau de prevenire a acestora în scopul menţinerii instalaţiilor electrice în stare tehnică corespunzătoare. . Responsabilitatea aplicării instrucţiunilor revine fiecărui lucrător. f) Instalaţii electrice de joasă tensiune – instalaţiile legate galvanic la reţelele cu neutrul legat la pământ.să fie calificat profesional pentru lucrările ce i se încredinţează. Nu se admite executarea acestor lucrări de către personalul delegat. controlului şi instruirii personalului. d) Personal de întreţinere – personalul care execută lucrări de revizii şi reparaţii. potrivit funcţiei ce o deţine. cu aprobarea acesteia. . 49 . Executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune.numărul Instrucţiunii tehnice interne de protecţie a muncii în baza căreia urmează a se executa lucrarea. se permite numai personalului ce face parte din unităţile de exploatare. Condiţii ce trebuie să le îndeplinească personalul pentru executarea lucrărilor sub tensiune Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune personalul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .numele şefului de lucrare şi numărul membrilor formaţiei de lucru. .instalaţiile în care urmează a se lucra. . la care tensiunea de lucru între fiecare fază şi pământ în regim normal de funcţionare.să fie sănătos din punct de vedere fizic şi psihic. e) Personal delegat – personal care nu aparţine unităţii de exploatare dar desfăşoară. o activitate temporară în instalaţii electrice aflate în gestiunea unităţii respective. .să fie instruit şi verificat din punct de vedere al protecţiei muncii. Măsuri organizatorice de protecţie a muncii pentru executarea de lucrări sub tensiune Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune sunt necesare următoarele măsuri organizatorice: a) Îndeplinirea formelor de admitere la lucru sau dispunerea de lucrări consemnându-se într-un registru special: .

desfăşurându-şi activitatea în limitele acestei zone. etc. .şeful de lucrare. Executanţii de lucrări răspund de cunoaşterea şi aplicarea întocmai a normelor de protecţia muncii specifice şi de respectarea cu stricteţe a delimitărilor materiale ale zonei de lucru. Pe toată durata desfăşurării lucrărilor. Răspunderea directă a pregătirii şi executării lucrărilor sub tensiune revine următoarelor persoane: .constatarea unei situaţii în instalaţie neprevăzută în I.T. .. .indicatoare de tensiune de joasă tensiune. Înainte de fiecare folosire a unui mijloc de protecţie personalul executant este obligat să facă o verificare a acestuia privind: .apariţia unei situaţii tehnologice ce prezintă potenţial de accidentare.starea tehnică generală (lipsa defectelor exterioare.. 50 . la apariţia oricărui fenomen sau situaţie ce poate conduce la accidentarea personalului şi anume: . sau la iniţiativa unui membru a formaţiei de lucru însuşite de şeful de lucrare.persoana care admite la lucru (admitentul).semnăturile persoanei care dispune executarea lucrărilor şi a şefului de lucrare. .data executării lucrărilor. de bumbac sau lână). . .persoana care dispune executarea lucrării. La executarea lucrărilor sub tensiune se vor folosi numai mijloace de protecţie electroizolante care corespund standardelor sau normelor tehnice în vigoare. .covoare electrizolante mobile. c) Controlul activităţii formaţiei de lucru şi supravegherea în timpul lucrului. lipsa de umiditate. Persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru (executanţii) trebuie să aibă grupele de autorizare prevăzute în instrucţiunile tehnice interne (ITI-P) specifice fiecărei categorii de lucrare şi să facă parte din unitatea de exploatare. . .mănuşi electroizolante de joasă tensiune (asociate cu mănuşi din tercot. Mijloacele de protecţie electroizolante utilizate sunt: .apariţia furtunilor.). . . b) Admiterea la lucru. Începerea lucrărilor sub tensiune se va face numai după delimitarea materială a zonei de lucru şi luarea măsurilor tehnice de asigurare împotriva accidentelor de natură neelectrică. Întreruperile ca urmare a imposibilităţii de continuare a lucrărilor se fac prin grija şi pe răspunderea şefului de lucrare la iniţiativa sa.cizme electrizolante. . starea de curăţenie.apariţia descărcărilor atmosferice în zonă.mănuşi electroizolante de înaltă tensiune.platforme electroizolante. membrii formaţiei de lucru se subordonează şefului de lucrare.I.executanţii formaţiei de lucru.nerespectarea disciplinei sau a normelor de protecţie a muncii de către membrii formaţiei de lucru. .

. . autoscară sau de pe alt utilaj de urcat electroizolant. În asemenea situaţii lucrările de coronamente se vor executa din autotelescop. Echipamentul individual de protecţie trebuie să respecte cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. descărcări atmosferice sau vânt puternic. .P întocmite pentru: .Înlocuirea unui izolator de susţinere. precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop. La executarea lucrărilor sub tensiune se va ţine seama de următoarele condiţii meteorologice: .T.R. metodele sau procedurile de organizare a muncii.Racordarea unui branşament.ochelarii de protecţie. Urcarea pe stâlpii liniilor electrice aeriene cu dispozitive portative de urcat pe stâlpi (cârlige cu gheare sau cu tampoane de cauciuc) se va face numai după verificarea prealabilă a acestora la baza şi apoi pe parcursul urcării. Echipament De Lucru Si Protecţie Pentru Electricieni Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă. fără să conducă el însuşi la un risc mărit. lucrările nu pot fi începute şi nici continuate. Executarea de lucrări sub tensiune la coronamentele liniilor electrice aeriene prin urcare directă pe stâlpi este interzisă în cazul stâlpilor metalici de beton sau de lemn asimilate acestora.în caz de precipitaţii atmosferice intense ceaţa densă. lucrările sub tensiune se execută folosind metoda de lucru în contact.respectarea termenilor încercărilor periodice.E-I42-82).casca de protecţie. . . Condiţii generale pentru executarea lucrărilor sub tensiune În instalaţiile electrice de joasă tensiune.centura de siguranţă. .să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă. precum şi de pe scara de lemn (în formaţie de două persoane). 51 .să fie corespunzător pentru riscurile implicate.să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului. Lucrările se execută în baza Instrucţiunilor tehnice interne (conform 3. Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile. Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .în caz de precipitaţii atmosferice slabe lucrările pot fi începute şi continuate.I. În anexă sunt prezentate două modele de I. . Ca mijloc de protecţie împotriva acţiunii arcului electric şi a traumatismelor se folosesc: .I.

a). caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrător şi de performanţa echipamentului individual de protecţie. Această evaluare cuprinde: a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace. după toate ajustările necesare. b).să realizeze protecţia capului împotriva şocului produs de agenţii mecanici. dacă este cazul. luându-se în considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în sine. Angajatorul trebuie să informeze lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea echipamentului individual de protecţie. c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu caracteristicile prevăzute la lit. Acţiunea de protecţie directă constă în excluderea posibilităţii unui contact nemijlocit între agentul mecanic şi craniu. În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente individuale de protecţie.. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească casca de protecţie sunt: . Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie. cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale. Casca de protecţie protejează simultan. cuprinzând şi unele observaţii şi propuneri făcute în scopul îmbunătăţirii echipamentului de lucru şi protecţie. Protecţia capului cu ajutorul căştilor de protecţie. Ne propunem o prezentare generală a echipamentului de lucru şi protecţie folosit de electricieni. organizează antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecţie. Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie. Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de instrucţiuni. direct şi indirect. angajatorul trebuie să evalueze dacă echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să îl folosească îndeplineşte cerinţele esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie. A. subansamblul activ fiind calota.să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă. în special durata purtării. aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le posede echipamentul individual de protecţie pentru a fi eficace împotriva riscurilor prevăzute la lit. Angajatorul trebuie să asigure instruirea lucrătorului şi. Sunt tratate următoarele capitole: A – Protecţia capului cu ajutorul căştilor de protecţie B – Protecţia ochilor cu ochelari de protecţie C – Protecţia mâinilor şi a braţelor D – Protecţia picioarelor cu ajutorul mijloacelor individuale de protecţie E – Îmbrăcămintea de lucru şi protecţie. 52 . frecvenţa expunerii la risc. Acţiunea de protecţie indirectă constă în amortizarea complexă prin care parametrii mecanici sunt diminuaţi şi redistribuiţi. sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului.

Nu se admit proeminenţe pe faţa interioară a cozorocului (nervuri. a. obiectele căzute pe cozoroc dau o valoare mai mare momentului învârtitor. spaţiul liber ajunge la cel puţin 30 mm. Înclinarea cozorocului se recomandă să fie sub 30˚.Borul este evazarea plană directă a peretelui calotei. Caracteristicile fiecărui tip de cască de protecţie sunt dictate de condiţiile specifice fiecărui loc de muncă nefiind posibilă realizarea unui tip universal de cască de protecţie. înconjurând tot perimetrul. ceafa şi umerii obrajilor. Calota căştii de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . Căştile care au numai unul din aceste două elemente ale sistemului de ventilaţie rezolvă parţial problema microclimatului.echipamentul interior constituit din sistemul de fixare şi reglare pe cap.să fie igienice. periculoase şi inadmisibile.Cozorocul este destinat protejării ochilor şi a nasului.Vârful calotei acoperă creştetul capului şi poate fi dintr-un material deosebit de restul calotei. profile) sau exfolieri. . . Borul apără şi de insolaţie. Cozoroacele prea scurte devin ineficiente. 53 . urechile. Dezavantajul cozoroacelor mai lungi: mărirea greutăţii căştii dezechilibrând-o. În zona vârfului calotei. crearea unei apăsări pe frunte. iar în mod normal să nu depăşească 20 mm pentru a nu influenţa defavorabil stabilitatea căştii pe cap.calota . .anexele căştii. Criteriile limitative pe care trebuie să le satisfacă căştile de protecţie sunt: . .criteriu ergonomic. Sistemul de nervuri este amplasat de obicei după raţiunile de optimizare a tehnologiei injecţiei (la materiale sintetice) sau după criterii estetice de simetrie. sau a marginei calotei. împotriva agenţilor mecanici şi a picăturilor de ploaie. casca fiind scoasă de pe cap.Sistemul de ventilare este format din orificii plasate pe suprafeţele calotei cu reglarea obturării totale sau parţiale a acestor orificii şi de spaţiul format din bride de dimensionare â circumferinţei capului şi de peretele interior al căştilor . Lăţimea borului mai mare de 30 mm sunt jenante.să asigure menţinerea unui spaţiu liber între peretele interior al calotei şi banda de contur de cel puţin 5 mm. .Marginea calotei este o îngroşare continuă a peretelui calotei la nivelul perimetrului acestuia contribuind la protecţia feţei şi â urechilor de căderile întâmplătoare a diverselor corpuri de la înălţime. .. Calota. Elementele constructive ale căştilor de protecţie sunt: . . protejând fruntea. înclinarea mai mare a cozorocului limitând câmpul vizual în sus.Jgeabul colector de apă obţinut prin rularea marginii perimetrului calotei în formă de jgheab.Nervurile rigidizează şi măreşte rezistenţa calotei la impactul întâmplător. Nu se respectă însă gradul de expunere al regiunii lor craniene şi nici topografia contraforturilor craniene. Lungimea cozorocului se recomandă să fie limitată la 50-55 mm. 1. cu rezistenţă superioară la impact. . .să fie fiziologice.protecţia faţă de agenţii mecanici .

Sistemul de fixare este partea din ansamblul interior al căştii – coafura – constituit bride..Cască de protecţie din textolit tip A are o calotă de formă ovală.să fie uşor demontabil. Tipuri de căşti: . . .să aibă rezistenţă la acţiunea directă â flăcării şi neinflamabilitate. are cea mai mare greutate specifică. . .să asigure o bună stabilitate pe cap . 2. Materiale folosite pentru casca de protecţie: . casca purtânduse inutil. . alungire şi rezistenţă la sfâşiere insuficiente în comparaţie cu celelalte materiale. colorată uniform în culori deschise şi fără defecte. proprietăţi fizico-chimice bune.suprafaţa exterioară a calotei trebuie să fie alunecoasă. 3. cu marginea terminală printr-un mic bor. dispuse simetric) brida centrală (nereglabilă). tampoanele din material plastic.Textolitul prezintă cea mai slabă rezistenţă la şoc. .Materialele plastice prezintă o serie de avantaje: greutate specifică mică. precum şi capacitate de electroizolaţie. capacitatea de preluare a energiilor nefiind asigurată. cureaua de bărbie. calităţi electroizolante bune.suprafaţa de contact cu craniul să nu depăşească 10-25 mmp. respectând în mod obligatoriu spaţiul liber de 30 mm.nici un element al calotei să nu prezinte muchii ascuţite îndreptate spre interiorul calotei. Anexele căştii de protecţie Sunt elementele. capişonul. . butoni.să respecte înălţimile minime de purtare. cea mai mică duritate Brinell. . .grosimea pereţilor calotei şi traseul nervurilor trebuie corelate cu topografia grosimii pereţilor calotei craniene. şireturi etc. .Polietilena prin caracteristicile sale superioare este cel mai indicat material pentru înlocuirea textolitului. capsele. Echipamentul interior al căştii. inele. piesele şi subansamblurile suplimentare necesare pentru a îmbunătăţi condiţiile de portabilitate: apărătoarea de la ceafă şi urechi. 54 . se prelucreză uşor. niturile de fixare pentru casca pentru electricieni trebuie să fie din materiale sintetice izolante. Astfel spaţiul de amortizare subcalotor este practic desfiinţat. b.să fie uşor reglabil şi asigurat împotriva autodereglării. Coafura internă de fixare a căştii pe cap este fixată de interiorul căştii prin butoni rapizi sau nituri. referitor la construcţia căştilor de textolit se constată că au calotele prea puţin adânci existând tendinţa ca purtătorul să desfacă şireturile. c. Echipamentul interior trebuie să satisfacă următoarele condiţii: .Sistemul de amortizare este format din elementele echipamentului interior care vin în contact cu capul purtătorului: banda de contur (lăţime 28-35 mm) bride radiale ( se recomandă 6 bride a 25 mm. Butoanele.

lentilele să fie nedeformabile. insensibile la influenţe atmosferice. are calota construită din bistan (policarbonat). .Cască dielectrică pentru muncitorii care lucrează la tensiuni înalte.Cască de protecţie din textolit tip B are o calotă de care se prinde cu ajutorul unei sârme de oţel (diametrul de 1 mm) o bandă de carton sau preşpan prevăzută cu dispozitivul interior de amortizare.dezinfectare. . Este climatizabilă.Cască de polietilenă de joasă presiune formată dintr-o calotă elipsoidală cu suprafaţa netedă. coafura interioară reglabilă precis şi uşor pe laterale intercalată între coafură şi calotă are o bandă antişoc.Casca Champion KSU are o bună stabilitate pe cap şi un jgheab de apă colector. . Păstrarea şi întreţinerea căştilor de protecţie Căştile se păstrează aşezate în rafturi în încăperi cu temperatură şi umiditate normală a atmosferei de încăpere (t = 20˚C. Bridele dispozitivului de fixare â căştii pe cap sunt reglabile.P. .K. mai ales în sens orizontal. rigidizată prin 6 nervuri conexe. Greutatea (fără coafură) 300 gr. . Este fabricată din materiale plastice injectabile. mult sub nivelul căştii permiţând fixarea căştii mai bine pe cap. căştile trebuie recondiţionate înainte de folosire. . toate elementele sunt demontabile.000 kv.Căşti de protecţie din materiale termoplaste (firma Petitcollin – Franţa).. reglabil (prezintă 7 bride radiale). .lentilele să aibă o luminozitate suficientă şi un câmp vizual cât mai intens posibil. Prezintă luminozitate constantă care se încarcă la lumina naturală şi artificială. B.Cască de protecţie din textolit tip C se prezintă sub formă de şapcă avînd un dispozitiv interior de amortizare. 55 . să fie optic neutre. a umezelii şi a prafului. . Recondiţionarea constă în menţinerea în atmosferă cu t = 18 .reimpregnare sau retratare cu diverse straturi de protecţie.20˚C. În interiorul căştii pe dispozitivul de amortizare se poate fixa o pelerină pentru protecţia urechilor şi a cefei împotriva curenţilor reci. luminescentă are caracteristici identice recomandabilă pentru lucrări de întuneric. Este igiencă şi lavabilă. f = 50%).000 V. După depozitare îndelungată.S. Calota este rigidizată prin patru nervuri. Au proprietate dielectrică foarte bună. Protecţia ochilor şi a feţei cu ochelari de protecţie Ochelarii de protecţie trebuie să satisfacă următoarele calităţi: . geamuri văruite). capse şi cordoane. Căştile de protecţie se întreţin prin: .spălare cu apă şi săpun. Brida de la spate a dispozitivului se aşează pe ceafă. Se vor feri de radiaţiile directe ale surselor de căldură (paravane de azbest. fără cusături. Greutatea totală inclisiv coafura 270 gr. . f = 60 – 80%) timp de 24 ore. Asigură o protecţie electrică pâna la 20.Casca K. Asigură protecţie electrică până la 20.

Este necesar un câmp vizual suficient pentru a se da posibilitatea observării mişcării persoanelor din jur. . Ochelarii de protecţie trebuie să satisfacă cerinţe legate de caracteristicile noxei oculare (arcul electric şi lovirii) caracteristicile locului de muncă (în încăperi închise sau aer liber şi la înălţime) caracteristicile organismului uman. sticlă tip triplex. împiedicând aburirea vizoarelor. . Astfel evacuarea transpiraţiei se poate face în întregime fără să se producă o suprasaturare a aerului de sub ochelari cu vapori de apă iar diferenţa de temperatură între această regiune şi exterior să fie mică.lentilele nu trebuie să formeze cioburi tăioase sub efectul unui şoc. 2. . 1. Ochelarii cu apărătoare laterală (semideschişi) asigură un microclimat apropiat de cel al mediului exterior. în perceperea formelor obiectelor şi în alte funcţii vizuale. Practic această situaţie nu se poate realiza. în timpul aburirii vizoarelor. 3.sticlă minerală securizată.materiale plastice. Caracteristicele fiziologice ale ochelarilor de protecţie. a). după purtarea ochelarilor un timp îndelungat. Cu cât distanţa dintre faţă şi lentile este mai mare cu atât microclimatul din spaţiul de sub ochelari este mai favorabil. Pentru asigurarea câmpului vizual. în scopul coordonării muncii proprii cu â celorlalţi pentru o mai bună desfăşurare a activităţii. Poziţia corectă â ochelarilor pe figură. având diferenţe mari faţă de microclimatul înconjurător. Ochelarii închişi etanşi crează în orice condiţii de purtare un microclimat neigienic în spaţiul de sub ochelari. b). 56 . Durata de apariţie a aburirii este invers proporţională cu intensitatea efortului depus.aerarea trebuie să fie satisfăcătoare pentru â evita aburirea părţii optice.ochelarii trebuie să se adapteze la formatul feţei.. Existenţa unui microclimat favorabil în spaţiul de sub ochelari este condiţionată de posibilitatea schimbului de aer dintre aceste spaţii şi mediul înconjurător. vizoarele să corespundă deschiderii orbitelor iar centrul lor să coincidă pe cât se poate cu orificiul pupilelor. caracteristicile constructive. având importanţă în asigurarea vederii în profunzime.Este necesară confecţionarea ochelarilor pe mai multe mărimi. iar pentru asigurarea unui câmp vizual corespunzător este necesară adoptarea unui model de ochelari cu protecţie panoramică.lentilele şi ramele să fie neinflamabile. Câmpul vizual. .Acuitatea vizuală – joacă un rol în viteza perceperii vizuale. Acuitatea vizuală trebuie urmărită în raport cu următoarele situaţii: în timpul purtării unor ochelari cu vizor dintr-un material transparent fără defecţiuni. interzicându-se folosirea sticlei obişnuite. Materialele folosite: . deoarece protecţia ochilor prin intermediul ochelarilor este condiţionată de necesitatea unei construcţii închise. sticlă specială. Funcţie de aceste cerinţe pentru îmbunătăţirea microclimatului în spaţiul de sub ochelari este necesar ca la ochelarii folosiţi de electricieni să fie mărită distanţa dintre faţă şi lentile. e necesar ca ochelarii să se adapteze cât mai bine pe figura purtătorului.

Neevaporarea transpiraţiei duce la scăderea rezistenţei electrice interioare a cizme. prin lipsa lor de luciu sau alte semne distinctive speciale.25˚C. arsuri. Trebuie să realizeze starea termică a organismului prevenind supraîncălzirea şi subrăcirea lui. talcarea lor uşurează îmbrăcarea mâinilor. Este indicat ca mănuşile să fie spălate. â spaţiului respectiv şi prin imposibilitatea eliminării vaporilor din exterior (din cauza impermeabilităţii cauciucului şi a formatului cizmei care nu permit aerisirea piciorului în timpul mersului). protecţia mâinilor se realizează şi cu palmare şi degetare. Umiditatea ridicată este determinată de acumularea şi suprasaturarea cu vapori de apă proveniţi din transpiraţie. Se păstrează în dulapuri sau lăzi închise. . Microclimatul neigienic în spaţiul dintre cizmă şi picior se caracterizează prin temperatură şi umiditate ridicată. care nu satisfac întrutotul 57 . Cizmele. satisfăcând condiţiile de igienă şi confort.să posede parametri superiori în ceea ce priveşte rezistenţa la sfâşiere. După fiecare întrebuinţare mănuşile trebuie curăţate. E. Actualmente echipamentul de lucru pentru electricieni este format din salopete cu cele două părţi componente pantalonul şi bluza de salopetă. prin culoare. sau ciorapi . care determină creşterea temperaturii pielii şi senzaţia de încălzire. Neajunsul principal este transpiraţia mâinii sub mănuşi. Ţesăturile destinate îmbrăcămintei de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii de bază: . Când mănuşile se poartă o perioadă mai îndelungată. Îmbrăcămintea de protecţie şi de lucru.să fie uşoare şi flexibile. Se recomandă să fie păstrate într-un loc răcoros şi întunecos. că contribuie la prevenirea îmbolnăvirilor de răceală (să fie permeabilă pentru aer şi vapori).C. Pentru â fi folosite este necesar ca mănuşile să fie verificate şi în perfectă stare. Din punct de vedere al specificului activităţii electricienilor cele mai bune rezultate le oferă docul. împungere. dielectrice. şoşonii şi galoşii electroizolanţi trebuie să difere de cizmele.Protecţia picioarelor cu ajutorul mijloacelor de protecţie Două probleme de bază se pun în legătură cu asigurarea confortului în timpul purtării încălţămintei: problema microclimatului din interiorul încălţămintei şi problema formatului.Protecţia mâinilor şi a braţelor Protecţia mâinilor se realizează folosind mănuşile de cauciuc lungi cu cinci degete. Mănuşile trebuie să fie păstrate la temperatura de 20 . crestare. şoşonii şi galoşii destinaţi altor scopuri prin aspectul lor exterior. murdărie şi umiditate. agăţare. ele se pot îmbrăca deasupra unor mănuşi de bumbac uşoare. atât pe partea interioară cât şi pe partea exterioară cu săpun. gros care se pot utiliza sub forma de căptuşeală pentru cizme. Pe lângă mănuşi. Ţesăturile cele mai bune sunt tricotajele din bumbac. uzură prin frecare. Îmbrăcămintea trebuie să păstreze corpul omului de diferite acţiuni mecanice. D.

nu este rezolvată problema fixării pantalonilor de salopetă pe corp (la brâu şi la gleznă).H.B. .nu asigură protecţia integrală a corpului în cazul manevrelor la înălţime.Valori limită de expunere – limite de expunere la câmpuri electromagnetice a căror respectare asigură protecţia lucrătorilor la câmpuri electromagnetice împotriva efectelor nocive cunoscute împotriva sănătăţii . incomodând pe cel care lucrează. bluza iese din pantalon.SAR – rata de absorbţie specifică a energiei medii pe întregul corp sau pe o anumită parte a corpului – debitul cu care este absorbită energia pe unitate de masă de ţesut corporal (W/Kg). Consider că rezultatele satisfăcătoare în activitatea electricienilor de exploatare ar avea adoptarea unei îmbrăcăminte de lucru tip combinezon Influenţa Cîmpurilor Electromagnetice IV 1. perpendiculară pe fluxul de curent.cerinţele impuse specificul activităţii electricienilor prezentând unele lipsuri (ex: pentru electricienii de exploatare): . În spaţiul liber şi în materiile biologice pot fi utilizate atât inducţia magnetică cât şi intensitatea câmpului magnetic (1A/m = 4 x 10-7T) . Terminologie .Ic – curentul de contact dintre o persoană şi un obiect (A) .S) de la care trebuie să fie luate una sau mai multe măsuri de protecţie.Valori de declanşare a acţiunii – nivelul parametrilor direct masurabili (E. SAR pe întregul corp este o mărime acceptată pentru a stabili raportul între efectele termice nocive şi expunerea la câmpuri de radiofrecvenţă (RF).nu sunt prevăzute cu detalii auxiliare corespunzătoare (buzunare. incidentă perpendicular pe o suprafaţă împărţită la aria acelei suprafeţe (W/m2). respectarea valorilor de declanşare asigură respectarea valorilor limită de expunere Parametri direct masurabili ce caracterizează expunerea la câmpuri electromagnetice . 58 .J – densitatea de curent – curentul care traversează o unitate de suprafaţă.Câmpuri electromagnetice – câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice. . .SA – absorbţia specifică a energiei – energia absorbită pe unitate de masă de ţesut biologic (J/Kg) . butoniere) pentru păstrarea sculelor. într-un volum conductor (A/m2). magnetice şi electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz .B – inducţia magnetică sau densitatea de flux magnetic (B) – forţa exercitată asupra sarcinilor mobile (T).H – intensitatea câmpului magnetic (H) – împreună cu inducţia magnetică defineşte un câmp magnetic în orice punct din spaţiu (A/m) .S – densitatea de putere – cantitatea de putere radiantă.E – intensitatea câmpului electric (E) – forţa exercitată asupra unei particule încărcate independent de deplasarea ei în spaţiu (V/m) .

densitatea de putere. SAR localizata (cap şi trunchi). spectrului de frecvenţă. curentul de contact (Ic). trebuie să se aplice metode de evaluare. perpendiculară pe direcţia curentului. IV. să masoare şi/sau să calculeze nivelurile câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi lucrătorii acordând atenţie deosebită: . incendiile şi exploziile rezultate în urma aprinderii materialelor inflamabile datorită scânteielor provocate de câmpuri induse. intensitatea câmpului electric (E). Pentru câmpuri electromagnetice în impulsuri ori tranzitorii sau pentru expunerea simultană la câmpuri de frecvenţe multiple.SAR medie pe întregul corp şi SAR locală sunt necesare pentru a evalua şi limita depozitarea excesivă de energie pe părţile mici ale corpului în condiţii speciale de expunere (expunerea unei persoane legate la pământ la frecvenţă radio inferioară din domeniul de frecvenţe în MHz sau expunerea unei persoane în câmpul apropiat unei antene .valorile limită de expunere şi valorile de declanşare a acţiunii . . inclusiv informaţiile publicate .nivelului.efectele asupra stării de sănătate şi securităţii lucrătorilor care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice . intensitatea câmpului magnetic (H) şi densitatea de putere (S).informaţiile adecvate obţinute în urma supravagherii stării de sănătate.efectelor indirecte: interferenţele cu echipamente şi dispozitive medicale electronice. Determinarea expunerii şi evaluarea riscurilor În îndeplinirea obligaţiilor prevazute în Legea 319/2006 angajatorul trebuie să evalueze şi dacă este necesar. inclusiv stimulatoare cardiace şi alte dispozitive implantate. Datorită eterogenităţii electrice a corpului uman trebuie calculată media densităţilor de curent pe o secţiune de 1 cm2. de măsurare şi de calcul adecvate. curenţi de contact sau descărcări de scântei. amorsarea dispozitivelor electroexplozive detonatoare. pentru întregul corp.existenţa unor echipamente de muncă proiectate pentru a reduce nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice . Pot fi măsurate direct: inducţia magnetică (B). SAR medie. În funcţie de domeniul de frecvenţă se prevăd valori limită de expunere pentru densitatea de curent indus în cap şi trunchi. riscul de proiectare a obiectelor feromagnetice în câmpuri magnetice statice având o inducţie magnetică mai mare de 3 mT. care permit analizarea caracteristicilor formei de undă şi a naturii interacţiunilor biologice conform standardelor naţionale în domenii armonizate cu standardele europene stabilite de CENELEC (Comitetul European pentru Standardizare şi Electrotehnică) Valorile de declanşare a acţiunii se obţin plecând de la valori limită de expunere în conformitate cu principiile stabilite de Comisia internaţională pentru protecţia împotriva radiaţiilor neionizate prin limitarea expunerii la radiaţii neionizate (ICNIRP 7/99).expuneri simultane la câmpuri de frecvenţă multiple 59 .sursele de expunere multiple . Valorile limită de expunere pentru densitatea de curent trebuie să protejeze împotriva efectelor acute ale expunerii asupra ţesuturilor sistemului nervos central la nivelul capului şi al trunchiului. duratei şi timpului expunerii . SAR localizate (membre). 2.

Z(se considera egală cu rezistenţa ohmică a corpului. R) este: 60 . a locului de muncă şi a posturilor de lucru . Se foloseşte termenul de electrocuţie în cazul leziunilor mortale şi de electrocutare pentru leziunile compatibile cu viaţa.asigurarea cu echipament adecvat de protecţie individuală Reducerea riscurilor rezultate din expunerea la câmpuri electromagnetice are la bază principiile generale de prevenire prevăzute de Legea 319/2006.adoptarea unor metode de lucru care să conducă la o expunere mai redusă la câmpuri electromagnetice . urmare a contactului direct sau indirect cu un conductor electric. Pentru proiectarea şi stabilirea unor sisteme de protecţie împotriva electrocutărilor limita maximă admisă a impedanţei totale a corpului uman. circulaţia sîngelui şi activitatea nervoasă) Accidentele se pot produce fie prin atingere directă de tip bifazic(bipolar) corpul devenind altfel un şunt. În cazul depăşirii valorilor de declanşare a acţiunii angajatorul trebuie să pună în aplicare un program de măsuri tehnice şi organizatorice pentru încadrarea în valori normale prin: . a din Legea nr.proiectarea şi amenajarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru . Toate sistemele de protecţie împotriva electrocutărilor iau în calcul limitele admise pentru curent prin corpul uman.limitarea duratei şi a intensităţii expunerii .să afecteză funcţiile vitale ale corpului (respiraţia.Angajatorul trebuie să deţină o evaluare a riscurilor în conformitate cu art. recurgerea la mecanisme de blocare. fie de tip monofazic (unipolar) cînd corpul se interpune între două conductoare electrice sau între un conductor electric şi pământ. 319/2006 şi trebuie să stabilească măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în conformitate cu art.situaţii în care prin el circulă un curent capabil . (1) lit. ecranare sau mecanisme similare de protecţie a stării de sănătate . tensiunile de atingere şi de pas. 12 alin. tensiunile prin cuplaj inductiv în vederea realizării protecţiei împotriva electrocutărilor în instalaţii electrice de curent continuu şi de curent alternativ de frecvenţă industrială.) . Accidentele se pot produce şi prin atingere indirectă ca în cazul inducţiei cind un conductor electric din apropierea unui curent electric cu potenţial ridicat prezintă un curent de autoinducţie(periculos cu accidentatul atingerea apei în care au căzut fire electrice etc. 14-20. Accidentul prin electrocutare apare atunci cînd corpul omului se intercalează accidental între două puncte cu potenţiale electrice diferite.alegerea unor echipamente care emit mai puţine câmpuri electromagnetice .programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă. Primul Ajutor În Caz De Electrocutare Prin electrocutare se înţelege totalitatea tulburărilor provocate de trecerea curentului electric prin corp. tensiunile de lucru .reducerea emisiei câmpurilor electromagnetice. Primul caz de electrocutare accidentală a fost semnalat în 1897.

În funcţie de intensitatea curentului care străbate corpul omenesc se produc următoarele efecte: . .pericol de paralizare a funcţiilor sistemului nervos . înţepături. Zh=R=3000Ω .10mA-dacă se consideră R=3000 Valorile curenţilor şi efectele lor au fost grupate în zone de pericol astfel: .5 – 2mA. pentru un timp mai mare de 3 s: . În cazul protecţiei împotiva curenţilor capacitivi se consideră următoarele limite maxime admise ale curenţilor prin corpul omului.Zh=R=1000Ω .75 mA-şoc electric sever. .curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA.2 sec. 61 .în cazul protecţiei împotriva electrocutărilor prin atingere directă. de apariţie a stopului respirator sau stopului cardiac. timpul de întrerupere la protecţia de bază t stabilit conform documentaţiilor specifice.75 . pentru tensiuni pînă la 250 V şi 0. numărul sistemelor de eliminare a defectului. Traseul străbătut de curent prin corp este uneori decisiv considerându-se foarte periculoase : mâna stîngă-piciorul drept (axa inimii) şi mâna dreaptă.considerate în calcule pentru stabilirea unor sisteme de protecţie împotiva electrocutărilor sunt stabilite funcţie de felul curentului.curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA pericolul de deces este foarte redus. valoare curentului la care omul reuşeşte să se desprindă este mai mare şi invers. agravată de efectele termice ale curentului electric. .25 mA-respiraţie grea.200 mA-fibrilaţie ventriculară .prag de senzaţie.25 . . .3 – 10 mA-convulsii.1000-4000 mA-arsuri grave Limitele maxime admise ale curenţilor prin corpul omului. . .1s pentru tensiuni pînă la 500 V.18 . Din motive de protecţie limitele timpului de deconectare a instalaţiilor electrice de joasă tensiune trebuie să fie de 0.30 mA -dacă se consideră R= 0 . şoc electric.10 – 18 mA –contracţii musculare dureroase.2 – 3 mA-senzaţie tremur.200--1000mA-arsuri la punctele de intrare şi ieşire din organism . .marginea superioară a bazinului.curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA probabilitate ridicată de deces . Efectele cele mai probabile de paralizare a funcţiilor sistemului nervos le provoacă intensităţile curenţilor de tip industrial(380/220 V). Timpul de expunere(timpul de trecere a curentului prin corpul omenesc) este foarte important mai ales în raport cu intensitatea curentului .0.Cu cât timpul este mai scurt.în cazul protecţiei împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă.

CRT. 62 . 1. de zona de amplasare a echipamentului (instalaţiilor) şi de timpul de întrerupere în caz de defect. Limita maximă admisă a tensiunii de lucru pentru echipamentele electrice portabile folosite în medii periculoase este stabilită în funcţie de măsura de protecţie aplicată împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă şi de tipul reţelei în care se poate aplica măsura de protecţie respectivă (STAS 2612-87). 4. Limita maximă admisă a tensiunilor de atingere şi de pas pentru echipamentele (instalaţiile) de înaltă tensiune este stabilită în funcţie de tipul echipamentului(instalaţiei electrice). 6. NR. 2. 5.Tensiunile de lucru ale instalaţiilor şi echipamentelor sunt conform STAS-93075 cu excepţia echipamentelor electrice portabile. Efectele curentului electric asupra funcţiilor vitale pot avea urmări imediate sau întrziate Urmările imediate au ca efect paralizarea funcţiilor respiratorii şi/sau circulatorie. tulburări care influenţeză centrul generator de excitaţii al inimii. Limitele sunt stabilite ţinînd seama că în toate situaţiile se prevede un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor din STAS 6119-79 şi STAS 6616-83 privind condiţiile de întrerupere în caz de defecte şi de dimensionarea a instalaţiilor de protecţie. 3. MĂSURA DE PROTECŢIE APLICATĂ Separarea de protecţie Izolaţie suplimentară de protecţie(cu dublă izolare) Egalizarea potenţialelor Izolaţie întărită şi tensiune redusă Tensiune redusă + izolaţie de lucru Legare la nul(TN) sau la pământ(TT)+ echipament electroizolant TIPUL REŢELEI DE ALIMENTARE Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I T TENSIUNE DE LUCRU MAXIMĂ ADMISĂ (V) 400 400 400 50 24 400 Pentru lucrul în mediul minier(la suprafaţă sau subteran ) sunt prevederi specifice. de tipul reţelei şi de timpul de întrerupere în caz de defect. amorţeli. În instalaţiile electrice există un pericol de electrocutare dacă se execută lucrări în aceste instalaţii sau în vecinătatea lor fără respectarea normelor de protecţie a muncii. respectiv apariţia stopului respirator şi/sau a stopului cardiac ori deces instantaneu prin fibrilaţie ventriculară. Limita maximă admisă a tensiunilor de atingere şi de pas pentru instalaţiile şi echipamentele de joasă tensiune sunt stabilite în funcţie de categoria reţelei de alimentare. corpurilor de iluminat şi utilajelor mobile de sudare. Urmări întîrziate constau într-o slăbire a forţei musculare. de zona de amplasare. Limitele sunt stabilite ţinînd seama că în toate situaţiile se prevede cel puţin un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor STAS 7334-83 privind condiţiile de întrerupere în caz de defect şi de dimensionarea instalaţiilor de protecţie.

intervenţie după două minute crează şanse de salvare 90%.d.Se întîlnesc două situaţii: -accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia electrică.). Primul ajutor acordat în cazul accidentatului prin electrocutare depinde de competenţa celor prezenţi în momentul accidentului . Se vor efectua următoarele manevre: .Pentru metodele de respiraţie artificială menţionăm: 1. respiraţie gură la gură şi masajul cardiac extern.intervenţie după patru minute crează şanse de salvare 50% ş.Intervenţia imediată şi competenţa în cazul unui accident salvează accidentatul mai ales în cazul unei electrocutări. Dacă accidentatul este în contact cu instalaţia electrică şi se află la înălţime trebuie luate măsuri preventive de eliminare căderii(după întreruperea tensiunii muşchii se relaxază). singurul care poate hotărâ asupra stării accidentatului. încât să se poată acţiona în caz de nevoie.intervenţie după un minut crează şanse de salvare 95%. Personalul încadrat în muncă indiferent de funcţie este obligat să cunoască cel puţin următoarele măsuri imediate necesare a fi luate pentru readucerea la viaţă a unuei persoane care a fost electrocutate sau axfixiate.scoaterea accidentatului de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau echipamente electroizolante şi îndepărtarea accidentatului de zona de pericol. . luarea primelor măsuri în caz de incendiu sau avarii.iar scoaterea accidentatului din instalaţii aflate sub tensiune este permisă numai după deconectare. Operaţia de respiraţie artificială nu poate fi întreruptă decît de medic. scoaterea siguranţelor. metoda Sylvester. respiraţia artificială prin insuflarea cu aparate mecanice Supravegerea după readucerea la viaţă a accidentatului este obligatorie în aşa fel. 63 . Rapiditatea cu care se intervine în operaţia de salvare prin respiraţie artificială trebuie să ţină seama permanent de următoarele reguli: . -accidentatul s-a desprins de instalaţia electrică nemaifiind în contact cu aceasta şi nici în imediata ei apropiere. . primul ajutor în caz de stop cardiorespirator.deconectarea instalaţiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoană care cunoaşte bine instalaţia . 3. 4. transportarea corectă a unui rănit.m. reanimarea cardiorespirtorie. .întreruperea tensiunii prin deschiderea întrerupătorului de alimentare (în lipsa acestuia prin deschiderea separatorului. În cazul instalaţiilor cu tensiuni peste 1000V apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator din cauza tensiunii de pas. În ambele situaţii persoana care acordă primul ajutor trebuie să evalueze operativ şi rapid situaţia accidentatului şi să intervină astfel încât să nu se suprapună riscului de accidentare Scoaterea accidentatului de sub influienţa curentului electric impune o serie de măsuri a căror succesiune trebuie respectată : . 2. oprirea unei hemoragii care insoţeşte o fractură.a. scoaterea din priză etc. metoda Sehaefeer.

se va asigura transportul calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenţă. acţiunile de prim ajutor fiind diferenţiate în funcţie de starea accidentatului: . Dacă starea de rău se agravează : . După scoaterea accidentatului de sub tensiune se va determina starea clinică a victimei printr-o examinare rapidă. Chiar dacă în urma electrocutării accidentatul nu acuză stări de rău. .dacă accidentatul este inconştient.scoaterea accidentatului din instalaţie aflată sub tensiune este permisă numai in staţiile electrice. . În situaţia în care arcul electric .dacă accidentatul este conştient.dacă accidentatul prezintă vătămări sau răniri. Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală deoarece ulterior pot surveni tulburări de ritm cardiac. pieptului şi abdomenului. 64 . corespunzătoare tensiunii normale a instalaţiei). .(provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaţiei electrice ) provoacă aprinderea hainelor se va interveni pentru stingerea hainelor aprinse prin înăbuşire. unde operaţia se execută de personalul special instruit în acest sens şi care utilizează mijloace de protecţie electroizolante(cizme şi mănuşi de înaltă tensiune ştanga de manevră. el trebuie ţinut în repaus timp de aproximativ 1 oră după care trebuie supus unor cosultaţii medicale..îmbrăcămintea trebuie descheiată şi slăbită în zona gîtului.accidentatul va fi aşezat în poziţia culcat cu picioarele ridicate. .

PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.N.D.P.23. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ 65 .M.C.

1.PREMISE TEORETICE Fig. 1 Relaţia risc – securitate Fig.3 Curba de acceptabilitate a riscului 66 .

Aplicarea metodei necesită echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii. 2. care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă care constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă. 3. 2. secţie sau întreprindere. • aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ).DESCRIEREA METODEI SCOP ŞI FINALITATE • determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. • nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire. 67 . UTILIZATORI POTENŢIALI Metoda poate fi utilizată: 1. în faza de exploatare pentru îndeplinirea de cǎtre personalului de la compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi a urmǎtoarelor atribuţii: • analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă. 4. ETAPELE METODEI definirea sistemului de analizat (loc de muncă).  1. sectorul. • fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire. în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă pentru integrarea principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă. pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. secţia sau întreprinderea analizată. PRINCIPIUL METODEI • identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile. cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi). sector. identificarea factorilor de risc din sistem.

E. sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie. • Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) → este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.S. → clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U. principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomofuncţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.5. → gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic. • Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) → cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat.S. respectiv a nivelului de securitate. sarcină de muncă. propunerea măsurilor de prevenire. într-o formă uşor identificabilă şi comprimată. • Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2) → este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat. • Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) 68 . grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant. şi M..  • INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) → este un formular care cuprinde. funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de M.S. → cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman. mijloace de producţie şi mediu de muncă).F.M. • Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5) → construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor.

consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc. precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului. funcţie. • Definirea sistemului de analizat (loc de muncǎ) → în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă. . a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc. maşinile şi utilajele folosite . • Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) → este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat. locul de muncă. instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru.). → este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate. secţia (atelierul).date de identificare a locului de muncă: unitatea.date de identificare a evaluatorului: nume. parametri şi caracteristici funcţionale). descrierea procesului tehnologic.nivelul de risc. → înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare. descrierea condiţiilor de mediu existente. prenume. rezultate din evaluarea locului de muncă.parametri şi caracteristici funcţionale. . se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.clasa de gravitate şi probabilitate previzionată. a operaţiilor de muncă.explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere. . buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate.componentele generice ale sistemului de muncă. APLICAREA METODEI PROCEDURA DE LUCRU Constituirea echipei de analiză şi evaluare  • → echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi.→ este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. → după constituirea echipei de analiză şi evaluare.nominalizarea factorilor de risc identificaţi. → acest formular cuprinde: . . urmărind: identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul sistemului. unelte etc. . respectiv după însuşirea metodei. . 69 .. . a ordinelor şi deciziilor scrise.

→ identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri. pe bază statistică sau de calcul. • Identificarea factorilor de risc din sistem → în această etapă se stabileşte. → nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc (Ri) stabilite pentru factorii de risc identificaţi. cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor. → pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3.). standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii) şi din discuţiile purtate cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.). intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic. → factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6). încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc.precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului. pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea. caiete de sarcini. → cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer. funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă. în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta. prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. rezistenţa la apăsare. unde se mai specifică. → gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3. şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu. → informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică. informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare. pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă). în aceeaşi etapă. lunar. → rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei ierarhizǎri a măsurilor de prevenire şi protecţie. anual etc. • → Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din Anexa 2. aceasta se poate face printr-o analiză verbală cu tehnologul. buletine de analiză a factorilor de mediu. se utilizează ca element de 70 . în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare. forfecare. intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an. norme. săptămânal. fişa postului pentru executant. greutate şi dimensiuni. curba Cz etc. pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii. precum şi a altor acte normative incidente.

→ măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7). conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5). măsuri de protecţie colectivă.ponderare rangul factorului de risc (ri).. → se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire: măsuri de prevenire intrinsecă.. nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5)..... în ordinea: 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc. formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea: n ∑ ri R i i=1 Nr = ... care este egal cu nivelul de risc. → • → Stabilirea măsurilor de prevenire pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate. n = numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.  Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei care conţine: → modul de desfăşurare a analizei. → rezultatele evaluării.... cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (Anexa 6).... măsuri de protecţie individuală.. n ∑ ri i=1 unde: Nr = nivelul de risc global la locul de munca. 71 . → atât nivelul de risc global. ri = rangul factorului de risc “ i ”... → persoanele implicate. respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc. 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate. → fişele de măsuri de prevenire... → interpretarea rezultatelor evaluării.. Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc “i “.

Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor) 2. procedee greşite 1.alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric.3.pornirea echipamentelor tehnice . Operaţii. 1.efort static .întârzieri .întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice .efort dynamic 72 . CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE 1.prin păşire în gol .comenzi .ANEXA 1 LIS TA DE IDENT IF ICARE A FACTO RILO R DE RIS C A.împiedicare l de la înălţime: .manevre .asamblări .4. fluide energetice etc.fixări . Nesincronizări de operaţii . SARCINA DE MUNCĂ 1. OMISIUNI 2.1.2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 2.poziţionări . staţionări în zone periculoase .prin dezechilibrare .deplasări cu pericol de cădere: l de la acelaşi nivel: .prin dezechilibrare .2.) .1.3. ACŢIUNI GREŞITE 1.reglaje .devansări 1.alunecare .2.1.deplasări.utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc. Omiterea unor operaţii 2. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă .prin alunecare 1. Neutilizarea mijloacelor de protecţie B. Absenţa unor operaţii 1. Solicitare fizică: . Executare defectuoasă de operaţii . EXECUTANT 1. reguli. Comunicări accidentogene 2.1.poziţii de lucru forţate sau vicioase .

fluidelor 1.4.1.3. .proiectare de corpuri sau particule .scufundare 1.răsturnare . Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor 2.1. Mişcări periculoase 1.curgeri de fluide . erupţie 1.2.monotonia muncii C MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1.şocuri excesive .2. FACTORI DE RISC TERMIC 2.rostogolire .deviere de la traiectoria normală . FACTORI DE RISC MECANIC 1.1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice: .4 Deplasări sub efectul propulsiei: .deplasări ale mijloacelor de transport etc.2. Flăcări.decizii dificile în timp scurt .surpare. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor 2.1.scurgere liberă .deversare . prăbuşire .înţepătoare .tăioase .abrazive .recul . flame 73 .jet. Solicitare psihică: .operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.alunecoase .rulare pe roţi .cădere liberă .balans .2.2 Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale .ritm de muncă mare .1.adezive 1.1. 1.3 Deplasări sub efectul gravitaţiei: .1. Recipiente sub presiune 1. . Suprafeţe sau contururi periculoase: .alunecare . Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice 2.organe de maşini în mişcare . .3. .

Curenţi de aer 1.3.3.nivel de iluminare scăzut . Temperatura aerului: .ridicată . Presiunea aerului: .scăzută 1. FACTORI DE RISC CHIMIC 4. Umiditatea aerului: .ciuperci .tensiune de pas 4. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare) 5.9.4.4. Substanţe toxice 4.8.spirochete . FACTORI DE RISC ELECTRIC 3. Vibraţii 1. Substanţe explozive 4. Substanţe inflamabile 4.atingere indirectă .1.bacterii .ridicată .3.protozoare 5. Suprapresiune în adâncimea apelor 1.2.1. Substanţe cancerigene 5. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi) D MEDIU DE MUNCĂ 1.10 Iluminat: .pâlpâire 74 . FACTORI DE RISC BIOLOGIC 5.scăzută 1. Aeroionizarea aerului 1.6. Zgomot 1.2.virusuri .scăzută 1.atingere directă .7. Ultrasunete 1.5.ridicată .3. FACTORI DE RISC FIZIC 1. Culturi sau preparate cu microorganisme: . Substanţe caustice 4.5.2.richeţi .1. Curentul electric: .1.strălucire .

protozoare etc.13. surpări.subacvatic .11.2 Ionizante: . aerosoli toxici sau caustici 2. FACTORI DE RISC CHIMIC 2. gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3. avalanşe.infraroşii . . Potenţial electrostatic 1. prăbuşiri de teren sau copaci. .subteran . 75 .cosmic etc.spirochete .de frecvenţă joasă . Pulberi pneumoconiogene 2.1 Electromagnetice: . alunecări. viscol.1. Gaze.mlăştinos . Microorganisme în suspensie în aer: .de frecvenţă înaltă .acvatic . Calamităţi naturale (trăsnet. inundaţie.laser 1.1.beta . vânt.bacterii . vapori.richeţi . CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI . grindină.aerian . FACTORI DE RISC BIOLOGIC 3. Pulberi în suspensie în aer. seisme etc.) 1.de frecvenţă medie .ciuperci . 4.ultraviolete .2.11.11. Radiaţii 1.alfa .microunde .12.gamma 1.virusuri .14.1.

Te.re..termică . 8...x x x x .Organe de simţ tie tie do.. 10. 9. 4.tervas brală braţ Gam nă nă bă cular D S D S 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 20 21 9 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x . 7.tiv Ante Degete să cior ter.to men ment respi.x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x .tăietură .LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN (leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman) Nr crt CONSECINŢE POSIBILE LOCALIZAREA CONSECINŢELOR Cu.Cu Ab.gu.. 6.x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x .nal verte Braţ Palmă Coap Pi.chimică Amputaţie Leziuni ale organelor in-terne Electrocutare Asfixie Intoxicaţie .Multi tem plă nervos 0 1.x x x x x 52 Sis.Apa...Ci rator dio ges.x x x x x x x .acută 22 x x x x x x x - 23 x x x x x x x x x x - .x x x x x x . Plagă 2.di.x x . 11. 5.car.Apa.x x x x x .rat rat rat rat CoMembru Membru tem Ochi Nas Ureche cra.Apa Apa Sistem osteoarticular Sis. 1 .înţepătură Contuzie Entorsă Strivire Fractură Arsură ..loana superior inferior musrania..Exnă că .cular In. 3.

colaps caloric. 22.cronică 12.) Astm bronşic. Îmbolnăviri respiratorii cronice provocate de pul- - - - x x - x x x x x x x - x - - - - - - - - - - - - - - - ANEXA 2 . 17. 26. 23. stiloidite. cancer profesional Artroze cronice. discopatii Boala de vibraţii Tromboflebită Laringite cronice. 20. epicondilite. Pneumoconioză 14. bursite. nodulii cântăreţilor Astenopatie acomodativă.continuare 0 1 beri organice şi substanţe toxice iritante (emfizem pulmonar. 24. 19. periartri-te. 18. dege-rături) Hipoacuzie. bronşită etc.. rinită vaso-motorie Boli prin expunere la tem-peraturi înalte sau scăzute (şoc. surditate de percepţie Cecitate Tumori maligne. 25. agravarea miopiei existen-te Cataracta Conjuctivite şi keratocon-junctivite Electrooftalmie 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 8 1 9 2 0 2 1 22 23 15. 27. x - x - x - x x - x x x x 53 x x x x - x - x - x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x - x x x x x x x - x x x - x - x x - x x x x - . 21. osteocondili-te. 16. Dermatoză 13.

28. Alte consecinţe x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x x - x x - x x - x x x x x x x - Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale 54 . Nevroze de coordonare 32. Boli infecţioase şi parazi-tare 31. Boala de iradiere 29. Îmbolnăviri datorate com-presiunilor şi decompresi-unilor 30. Sindrom cerebroastenic şi tulburări de termoreglare (datorită undelor electromagnetice de înaltă frec-venţă) 33. Afecţiuni psihice 34.

dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gra-dul II) − consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de mun-că şi a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I) − deces − PROBABILITATEA CONSECINŢELOR .180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare − consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de maxim 50 % (invaliditate de gradul III) − consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 .ANEXA 3 S CALA DE CO TARE A G RAVITĂŢI I Ş I PRO BABI LI TĂŢ II CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢ E 1 NEGLIJABILE 2 MICI 3 MEDII 4 MARI 5 GRAVE 6 FOARTE GRAVE 7 MAXIME CLASE DE PROBABILITATE EVENIMENTE 1 EXTREM DE RARE 2 FOARTE RARE 3 RARE 4 PUŢIN FRECVENTE 5 FRECVENTE 6 FOARTE FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de mică P < 10-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică 10-1 < P < 5-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mică 5-1 < P < 2-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor medie 2-1 < P < 1-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mare 1-1/an < P < 1-1/lună Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare P > 1-1/lună 55 GRAVITATEA CONSECINŢELOR consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzi-bilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament) − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 .45 zile care necesită tratament medical − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă în-tre 45 .100 % a capacităţii de muncă.

4) (1. III ITM 45 180 ZILE ITM 3 .2) (6.45 ZILE (6.G R I L A D E E V A L U A R E A R I S C U R I L O R CO M BINAŢ IE ÎNTRE G RAVITAT EA CO NS ECINŢ ELO R Ş I PRO BABI LI TATE A P RO DUCERII LO R CLASE DE PROBABILITATE 1 2 3 4 5 6 EX.1) (4.3) (7.P > 1.VENT TE VENT FRECVENT CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢE 7 MAXIME DECES P>10 P > P > P > 2.4) (2.3) (5.2 ) 56 (1.2) (3.2) (7. I INVALIDI TATE GR.P > 1-1/ -1 1 /an 10-1/an 5-1/an 1/ an /an lună P<5 P< P<1 P<1 1 /an 2-1/ an 1/an 1/lună (7.1) (3.3) (2.5) (2.1) (7.6) 2 MICI (2.6) 3 MEDII (3.6) 1 NEGLI BILE JA (1.4) (6.FOAR RAR TREM TE DE RAR RAR PUŢIN FREC.3) (4.1) (5.6) 5 GRAVE (5.FOARFREC.5) (4.2) (2. II INVALIDI TATE GR.2) (5.3) (6.5) (1.5) (3.5) (7.5) (5.4) (4.6) 6 FOARTE GRAVE INVALIDI TATE GR.3) (3.6) .1) (6.2) (4.4) (7.4) (5.4) (3.1) ( (1.6) 4 MARI (4.1) (2.3) 1.5) (6.

6) (3.6) (2.4) (5.5) (2.4) (5.2) (5.1) (3.1) (2.6) (7.4) (3.3) (6.6) (4.5) (3.5) (7.5) (4.3) (2.1) (6.PROBABILITATE (1.1) (3.2) (7.1) (2.3) (4.3) (1.2) (4.4) (6.2) (4.5) (6.1) (1.5) (1.2) (5.4) (6.ANEXA 5 S CALA DE ÎNCADRARE A NIVELU RILO R DE RIS C/ S ECURI TAT E NIVEL DE RISC 1 2 3 4 5 6 7 MINIM FOARTE MIC MIC MEDIU MARE FOARTE MARE MAXIM CUPLUL GRAVITATE .6) (5.4) (1.3) (3.2) (2.3) (7.4) (4.6) (6.1) (7.6) NIVEL DE SECURITATE 7 MAXIM 6 5 4 3 2 1 FOARTE MARE MARE MEDIU MIC FOARTE MIC MINIM 57 .3) (5.5) (7.2) (1.

ANEXA 6 UNITATEA : NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE : SECŢIA: LOCUL DE MUNCĂ: FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ FIŞA NR… DURATA EXPUNERII: ECHIPA DE EVALUARE CONSECOMPONENTA CLASA CLASA NIVEL SISTEMULUI DE MUNCĂ FACTORI DE RISC A IDENTIFICAŢ I FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE CINŢA FACTORILOR DE RISC (descriere.parametri) MAXIMĂ PREVIZIBILĂ DE DE GRAVI.PROBATATE BILITAT E PARŢIAL DE RISC 58 .

0 59 . FACTOR DE RISC crt.ANEXA 7 F IŞ A DE MĂS URI P RO P US E FIŞA DE MĂSURI PROPUSE NIVEL DE RISC 1 MĂSURI PROPUSE Nominalizarea măsurii 3 Nr.

DAR PRIN MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei) EVITAREA RISCURILOR RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru) IZOLAREA OMULUI RISC OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ 60 .ANEXA 8 O RDINEA IERARH ICĂ A M ĂS URILO R DE PREVENIR E MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi) RISC OM ELIMINAREA RISCURILOR MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSECĂ) MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi) IZOLAREA RISCURILOR RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ.

1 CONDUCATOR AUTO NEPROFESIONIST. OCAZIONAL MATERIAL DIDACTIC -ATENTIE!. NU S-AU IDENTIFICAT TOTI FACTORII DE RISC 61 .MODEL PRACTIC DEFINIREA SISTEMULUI ANALIZAT PROCESUL DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ NR.

cu ajutorul autoturismelor. carburanţi (benzină. motorină). lichid de frână (toxic). freon (în instalaţiile de climatizare).1.s. riscuri comune si sarcini de munca comune . 62 - . electrolit baterii acumulator (soluţie de H2SO4). a consultarii cu persoana desemnata cu atributii in domeniul s. unsori).2. ocazionali. manometre pentru verificarea presiunii în pneuri. Dupa analiza tabelului cu functiunile personalului. conditii de mediu comune.1 PROCESUL DE MUNCĂ Procesul de muncă în cazul conducatorului auto are drept scop transportul persoanelor şi al unor cantităţi mici de materiale. ulei transmisie. 1. Sunt x persoane care in plus fata de sarcinile postului respectiv mai conduc ocazional. antigel (toxic). lichid pentru curăţare parbrize.m. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT - MIJLOACELE DE PRODUCŢIE autoturisme DACIA.si care sunt descrise mai jos. lubrifianţi (ulei motor. Deci un total de x. s-au identificat locuri de munca cu caracter general – deci care cuprind activitati comune. din firma si impreuna cu medicul de medicina muncii. triunghiuri reflectorizante. dispozitive de suspendare: mecanice şi hidraulice. cerinte de securitate comune. a fiselor de post. persoane conducatori auto neprofesionisti. ulei hidraulic. stingătoare portabile cu praf şi CO2. între diferitele puncte de lucru. RENAULT CLIO si RENAULT MEGAN autoutilitare tip FIAT 3 trusă de scule tip auto.

verifică nivelurile de carburanţi. lichid de verifică funcţionarea corectă a instalaţiei electrice. talon PSI.). se prezintă la punctul indicat în documentele primite. executând lucrări de complexitate frână şi electrolit în bateriile de acumulator. lichid de răcire. recepţionarea cheilor şi a documentaţiei de la revizor (foi de parcurs. execută transport de persoane şi materiale pe drumurile publice sau în remediază în parcurs pene sau mici defecţiuni tehnice. curăţare participă la reparaţii şi revizii tehnice. 63 . mică şi medie. starea tehnică a autoturismelor. certificat înmatriculare auto. la sfârşitul parcurgerii itinerarului ordonat se reîntoarce cu autoturismul verifică din nou starea tehnică a autoturismului. predă actele şi cheile de contact şi acces revizorului de la punctul tehnic raportează toate neregulile întâmpinate pe parcurs sau referitoare la execută lucrări de întreţinere specifice autoturismelor (spălare. ordine de deplasare etc. - incinte de unităţi. etc. de control. sistemelor de frânare şi direcţie.SARCINA DE MUNCĂ - sosirea la serviciu. lucrările sunt atribuite de către şeful formaţiei de revizii şi reparaţii. lubrifianţi. talon de verificare a stării tehnice. - la locul de parcare. a motorului şi a alimentează cu carburanţi dacă este cazul.). verificarea stării tehnice a autoturismului. completează nivelurile deficitare.

La deplasarea pe unele drumuri rurale sau neamenajate apar pulberi pneumoco-niogene (praf) ce nu sunt înlăturate de autoturismele care nu au prevăzute filtre la instalaţia de climatizare. 1. curea distribuţie. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie • Factori de risc mecanic: Organe de maşini în mişcare: prindere. - cazul lucrului în atelierul de revizii şi reparaţii.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă. 64 .Scurgere liberă de uleiuri. Nivelul de zgomot se plasează sub limita de 80 dB(A). fular prindere. Apar curenţi de aer din cauza neetanşeităţilor.MEDIUL DE MUNCĂ Conducatorul auto îşi desfăşoară activitatea în habitaclul autoturismelor. Unele autoturisme sunt prevăzute cu sisteme de climatizare. antrenare de către polizorul electric sau bormaşină. în timpul Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de Rostogoliri de piese. . materiale de formă cilindrică sau a roţilor (provenite Răsturnare piese. piese. rutier. la lucrul sub autoturism. - reviziilor şi al reparaţiilor. sub autoturism. de la locurile de muncă învecinate) în atelier în timpul reviziilor şi al reparaţiilor. materiale neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate în - etc. cravate. antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci.Cădere liberă de scule. carburanţi. . FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI A.3. materiale la lucrul în canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platformă. frânare în mers.

- . • Factori de risc chimic: Lucrul cu substanţe toxice – antigel. • reparaţii (galerii sistem evacuare. atinse accidental la inspecţii şi Factori de risc electric: Electrocutare prin atingere directă: deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent.Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare. înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase. bloc motor etc. bormaşină. - - unelte cu acţionare electrică. . polizor electric manual. Nivel de iluminare: 65 - nu sunt dotate cu instalaţie de condiţionare a aerului. la lucrul cu panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii. freon. Factori de risc proprii mediului de muncă - arsură chimică.).Proiectare de corpuri sau particule: la lucrul la polizorul electric. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili. lichid de frână. B. .. uleiuri. în special la operaţii de mentenanţă şi la reparaţii.particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia. unsori etc. • Factori de risc termic: Temperatură ridicată a unor suprafeţe. • Factori de risc fizic: Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul autoturismelor care Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autoturisme.Tăiere. portabile (la reparaţii). . Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de autoturism.

aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor - termice în incinta atelierelor. majoritatea autoturismelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu. Factori de risc proprii executantului Acţiuni greşite: Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice. ninsoare). • Factori de risc chimic: Gaze. copaci. D. inundaţie. Suprasolicitare psihică: Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării. a unor medicamente sau Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementează Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă. . - la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu lampă la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire pro-vocat Calamităţi naturale – trăsnet. prăbuşiri de Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic. 66 • - într-un stadiu avansat de oboseală. Factori de risc proprii sarcinii de muncă Suprasolicitare fizică: Efort static. • C. poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi.portabilă. circulaţia pe drumurile publice. seisme. ploaie. decizii dificile în timp • - scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă. alunecări de teren. vapori.

dezechilibrare la Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub autoturism din atelierul de Omisiuni: Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace instalaţia de frânare. revizii şi reparaţii) sau de la joasă înălţime (la accesul pe rampa de spălare).- Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie. a sarcinii maxime Întreruperea motorului în rampă şi aducerea manetei de viteze în poziţia Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare. alunecare. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosferică. • - de protecţie din dotare. deplasarea pedestră. neutru (la coborâre). instalaţia electrică. admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii. 67 . Depăşirea numărului maxim de persoane admis.

UNITATEA: SECŢIA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1. Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers CONSECLASA CLASA CINŢA DE DE MAXIMĂ PROBA GRAVI PREVIBILITA TATE ZIBILĂ TE 3 4 5 DECES 7 1 NIVEL PARŢIAL DE RISC 6 3 DECES DECES 7 7 1 1 3 3 68 . cravate. Organe de maşini în mişcare: prindere. antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci. curea distribuţie prindere. 12 FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere. antrenare de către polizorul electric sau bormaşină. în timpul reviziilor şi reparaţiilor 2. ECHIPA DE EVALUARE: LOCUL DE MUNCĂ: CONDUCATOR AUTO COMPONENT FACTORI DE A RISC SISTEMULUI IDENTIFICA DE MUNCĂ ŢI 0 MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1 FACTORI DE RISC MECANIC FIŞA NR. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch. Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier 3. parametri) 2 1.4. fular etc.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă.

materiale. Răsturnare piese. materiale de formă ITM 45-90 cilindrică sau a roţilor (provenite de la locurile zile de muncă învecinate) în atelier în timpul reviziilor şi reparaţiilor 5.4. Rostogoliri de piese. neasigurate DECES împotriva deplasărilor necontrolate în cazul lucrului în atelierul de revizii şi reparaţii 3 1 2 7 1 3 69 .

) 13. III . bloc motor etc. atinse ITM 3-45 accidental la inspecţii şi reparaţii (galerii sistem zile evacuare. Cădere liberă de scule. 1.particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia 9.panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii 70 Fişa nr.0 1 FACTORI DE RISC TERMIC FACTORI DE RISC ELECTRIC 2 3 6. la lucrul cu unelte cu acţionare electrică. Temperatură ridicată a unor suprafeţe. în special la operaţii de mentenanţă zile şi la reparaţii 10. Proiectare de corpuri sau particule: INV gr. polizor electric manual .) 12. Tăiere. materiale la lucrul DECES în canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platformă. dispozitive etc.deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent. Electrocutare prin atingere directă: DECES . înţepare la contactul cu suprafeţe ITM 3-45 periculoase. bormaşină. sub autoturism 7. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice ITM 3-45 atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece zile (scule. carburanţi. Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen DECES plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de autoturism 11. Scurgere liberă de uleiuri. (continuare) 4 5 6 7 1 3 2 4 1 1 1 2 2 7 2 2 7 1 1 1 1 1 1 3 1 1 3 .la lucrul la polizorul electric. piese. la lucrul ITM 3-45 sub autoturism zile 8. portabile (la reparaţii) .

Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul ITM 45-90 bateriilor de acumulatori – arsură chimică zile 17. inundaţie. Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia DECES 7 1 3 tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare 0 1 FACTORI DE RISC CHIMIC 2 3 15. DECES alunecări de teren. 1. 18. unsori etc. (continuare) 4 5 6 7 1 3 3 7 2 2 7 1 1 1 1 1 2 3 1 1 3 MEDIUL DE MUNCĂ FACTORI DE RISC FIZIC 7 1 3 71 . freon. seisme Fişa nr. DECES uleiuri. Calamităţi naturale – trăsnet.14. Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în ITM 3-45 habitaclul autoturismelor care nu sunt dotate cu zile instalaţie de condiţionare a aerului 19. Lucrul cu substanţe toxice – antigel. DECES lichid de frână 16. Nivel de iluminare: DECES .la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu lampă portabilă . prăbuşiri de copaci.la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic 21. Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili. Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la ITM 3-45 unele autoturisme zile 20.

24. aerosoli toxici provenite de la RISC CHIMIC funcţionarea motoarelor termice în incinta atelierelor SARCINA SUPRASOLICI. poziţie fixă la parcurgerea traseelor TARE FIZICĂ lungi DE MUNCĂ ITM 3-45 zile 2 1 1 DECES ITM 3-45 zile 7 2 1 1 3 1 72 . Gaze. vapori.22. Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la majoritatea autoturismelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu FACTORI DE 23. Efort static.

Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice. (continuare) 1 2 3 4 5 6 SUPRASOLICI25. a DECES 7 1 3 GREŞITE unor medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală 27. Întreruperea motorului în rampă şi aducerea DECES 7 1 3 manetei de viteze în poziţia neutru (la coborâre) 33. ninsoare) ACŢIUNI 26. Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de DECES 7 1 3 direcţie. Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub DECES 7 1 3 autoturism din atelierul de revizii şi reparaţii) sau de la joasă înălţime (la accesul pe rampa de spălare) OMISIUNI 35. Executarea de manevre nepermise de legislaţia DECES 7 1 3 care reglementează circulaţia pe drumurile publice 28. 1. ITM 3-45 2 1 1 dezechilibrare la deplasarea pedestră zile 34.0 EXECUTANT Fişa nr. Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă DECES 7 1 3 29. ploaie. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare. instalaţia de frânare 30. Depăşirea numărului maxim de persoane admis. alunecare. instalaţia electrică. Solicitare permanentă a atenţiei în timpul ITM 45-90 3 1 2 TARE PSIHICĂ deplasării. a DECES 7 1 3 sarcinii maxime admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii 32. decizii dificile în timp scurt – intervenţii zile pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la DECES 7 1 3 starea atmosferică 31. Neutilizarea echipamentului individual de DECES 7 1 3 protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare 73 .

= --------.68 35 22x3 + 4x2 + 9x1 83 ∑ ri i=1 74 .= 2.Nivelul de risc global al locului de muncă este: Nrg 1.= ------------------------------------. = 35 ∑ ri Ri i=1 22(3x3) + 4(2x2) + 9(1x1) 223 ----------------.

3 • interzicerea deplasării pe drumurile publice şi în incinte a autoturismelor cu defecţiuni la sistemul de frânare şi la mecanismul de direcţie. • conducerea autoturismului numai atunci când şoferul prezintă aptitudini 3 psihofiziologice şi o stare de sănătate corespunzătoare. • verificarea severă a modului în care sunt ele respectate. 1 MĂSURI PROPUSE Nr Crt FACTOR DE RISC Nivel de risc Nominalizarea măsurii 0 1 Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier 2 3 1 2 Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers Proiectare particule de corpuri sau 3 MĂSURI ORGANIZATORICE: • respectarea normelor de circulaţie rutieră.5. 2 MĂSURI TEHNICE: • montarea de parbrize securizate pe maşini. MĂSURI ORGANIZATORICE: • utilizarea echipamentului individual de protecţie corespunzător la lucrările de polizare şi la celelalte activităţi în care se folosesc corpuri abrazive în mişcare de rotaţie. 75 .1. • verificarea sistematică a modului în care se respectă această interdicţie. MĂSURI ORGANIZATORICE: • verificarea periodică şi ori de câte ori este necesar a sistemelor şi mecanismelor autoturismelor. • instruirea lucrătorilor privind necesitatea respectării acestor restricţii. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr.

MĂSURI ORGANIZATORICE: • Instruirea lucrătorilor • Verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de securitate şi disciplina tehnologică MĂSURI ORGANIZATORICE: • permiterea plecării pe traseu numai a conducătorilor auto care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihofiziologice şi al stării de sănătate. • marcarea conductoarelor dezafectate. 4 Electrocutare directă prin atingere 3 5 Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării.0 1 2 3 • verificarea. pe timp de noapte sau în condiţii meteo nefavorabile. • practicarea. de pauze de odihnă. înainte de începerea operaţiei. a stării fizice a corpului abraziv. decizii dificile în timp scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite 2 76 . • realizarea controlului medical periodic în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. aflate temporar sub tensiune. atunci când se parcurg trasee lungi. asupra importanţei respectării regulamentului de circulaţie pe drumurile publice. MĂSURI TEHNICE: • Izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta echipamentelor electrice de sudare Verificarea şi repararea conductorilor de alimentare • Realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de securitate în vigoare • asigurarea prin încuiere a panourilor electrice din atelierul de reparaţii. în cadrul instructajului de protecţie a muncii. • insistarea. de către şoferi.

28.1. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr.71% dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE) ceea ce indică existenţa elementelor cu pericol deosebit de accidentare şi îmbolnăvire profesională.14 %. factori proprii executantului. Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. factori proprii sarcinii de muncă.57 %. În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare. iar ceilalţi 9 se încadreaza în categoria factorilor de risc minim. factori proprii mediului de muncă. Din analiza Fişei de evaluare se constată că 65.71 %. 1”. 5. 22 se încadreaza în categoria factorilor de risc mic.6. 77 .58 %. din care se observă că din totalul de 35 factori de risc identificaţi. Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor care se situează în domeniul cel mai inalt sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de munca “Conducator auto”. factori proprii mijloacelor de producţie. 17.1 CONDUCATOR AUTO Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Conducator auto” este egal cu 2.68 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu. 4 se încadreaza în categoria factorilor de risc foarte mic. situaţia se prezintă după cum urmează : • • • • 48.

1 % 7 4 78 . 46.5 % FACTORI D RISC E PROPRII SARCINII D E M NCĂ U 5 % . : VIZITATOR NIVELUL DE RISC GLOBAL: 2.48 F ACTORI D RISC E PROPRII EXECU TAN LU TU I 2 .5 8 8% FACTORI DERISC PROPRII M LOACELOR IJ D PROD CŢIE E U 48 7 .Fig. PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ Nr.71 F ACTORI D RISC E PROPRII M IU I DE ED LU M NCĂ U 1 .

. Conform Conform fisei nr.. Conform studiului de evaluare nivel de risc la locurile de munca. 0 1 Loc de munca/ post de lucru 1 Conducator auto Riscuri evaluate Masuri tehnice Masuri organiza torice Masuri Masuri igienico.. 1 3 luni Nr crt.. fisei de fisei de 1 de masuri masuri evaluare propuse propuse a locului pentru pentru de locul de locul de munca munca munca nr. prosop.AVIZAT CSSM Planul de prevenire si protectie pe anul ... lavete 6 Apa minera la vara si apa calda cu ceai iarna Persoana care raspunde de Resurse Obs realizarea RON masurii 9 Persoana desemnata SSM si director 10 1000 11 2 3 4 Conf. 1 ADMINISTRATOR INTOCMIT: Data: 79 .. inregistrat la SC XXX SRL Actiuni in Termen scopul de realizarii realizare masurii 7 8 Conform Masurile fisei de organizat masuri orice : propuse perma pentru nent locul de Masurile munca tehnice : nr.de alta sanitare natura 5 Sapun. hartie igenica.. 1 nr.

mentala si sociala. biologica. mi putin grave sau foarte grave. sunt definiti ca agenti periculosi. pentru care lucratorii depun efort fizic si/sau intelectual. factorii chimici. azbestul si agentii biologici. fizic si/sau sociala. Agentii periculosi sunt numerosi si variati si sunt raspanditi in majoritatea locurilor de munca. ce pot influenta in mod negativ sanatatea in munca prin ruperea echilibrului fizic. pot fi factori de natura chimica. In conformitate cu prevederile Normeler Generale de Protectie a Muncii. mentala si sociala completa si nu numai datorata lipsei bolilor profesionale sau accidentelor de munca. mental si/sau social al lucratorilor. Factorii de risc ai mediului de munca. care pot produce imbolnaviri profesionale sau care pot genera accidente de munca. Agentii periculosi la locul de munca ce vor fi tratati in cadrul acestui capitol sunt agenti chimici. In acest context. Ei prezinta pericole pentru seuritatea si sanatatea lucratorilor si riscuri ca urmare a expunerii de scurta sau lunga durata sau prin acumularea lor pe termen lung in orgnism.24. Efectele asupra sanatatii lucratorilor expusi pot fi reversibile sau ireversibile. in timp si spatiu. fizici sau biologici. de tipul cancerelor. disfunctiilor in 80 . in cadrul unor anumite conditii date ale mediului de munca in care pot exista unul sau mai multi factori de risc care pot afecta securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor. Reducerea continua si eficienta a riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi la locul de munca trebuie sa fie o preocupare majora a angajatilor. noxe sau agenti nocivi. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea in munca drept acea stare de bunastare fizica. prezenti in mediul de munca si care pot constitui un pericol pentru sanatatea angajatilor. se poate aprecia ca mediul de munca si sanatatea in munca sunt puternic relationate si ca numai un mediu de munca sigur si sanatos poate asigura acea stare de bine fizica. AGENTI CHIMICI. AGENTII PERICULOSI LA LOCUL DE MUNCA Procesul muncii presupune realizarea anumitor activitati. cancerigeni si mutageni.

451/2000. datorita modului de folosire sau datorita prezentei la locul de munca. … substante si preparate care. Agentii periculosi la locul de munca sunt… … substante sau preparate care. prin inhalare. prezinta un risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. pericolele si riscurile associate. pot produc aparitia cancerului ori pot creste frecventa acestuia. datorita propietatiilor fizico-chimice. ingestie sau penetrare cutanata. azbestul albastru (crocidolit). modul de patrundere in orgnism. Pentru a putea asigura protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor periculosi si la locul de munca. chimice sau toxicologice. angajatorii trebuie sa cunoasca ce sunt agentii periculosi. silicati fibrosi . indeplinesc criteriile de clasificare a substantelor periculoase in concordanta cu criteriiledin actele normative in vigoare. azbestul brun (amozit). care pot manifesta asupra organismului imediat sau dupa o perioada de latenta ce poate fi uneori mai mare de 10-15 ani. cele mai cunoscute fiind azbestul ab (crisotil). substante. precum (anexa 1 la 81 . inclusiv substante sau preparate degajate in urma unui procedeu. cum se clasifica.reproducere sau anomaliilor congenitale. respective OUG 200/2000 privind clasificarea. inregistrati la Chemical Abstract service sub diferite forme. care sunt si ce prevad rglementarile legele in vigoare pentru asigurarea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca impuse de directivele europene. care. preparate sau procedee.G. 490/16 mai 2002. Tot ca agenti cancerigeni sunt considerate si substantele sau preparatele mentionate in Lista substantelor periculoase din anexa 2 a H. aprobata cu modificari prin Legea nr. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. … agentii cancerigeni. deoarece pot cauza imbolnaviri profesionale sau accidente de munca. … pulberile de azbest si/sau materiale cu continut azbest.

15 sau chiar peste 20 de ani dupa expunere. in cadrul agentilor chimici periculosi se acorda o atentie deosebita azbestului si agentilor cancerigeni mutageni. De asemenea. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.G. Lista substantelor periculoase – Normele metodologice de aplicare a O.Directiva 67/548/CEE). 82 . culturi celulare si endoparaziti umani. precum si hormonii sau toxinele. Datorita implicatiilor majore pe care le au asupra sanatatii lucratorilor expusi. … agenti biologici contaminanti. implicatii ce se pot manifesta dupa o perioada de latenta de 10. prin inhalare. 227/13 iunie/2002 al ministrului industriilor si resurselor. pot cauza anomalii genetice ereditare ori pot creste frecventa acestora. nr. aprobat prin Ordinul nr. • Anexa 2. alergie sau intoxicatie.G. substante sau preparate care. micoorganisme. ingestie sau penetrare cutanata. sunt considerati agenti biologici bacteriile. aprobata prin H. 490/16 mai 2002. angajatorii pot consulta: • Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata – IESCE. precum si orice substanta care intruneste criteriile de clasificare ca agent cancrigen de categoria 1 sau 2.U. Surse de informare Pentru a afla informatii legate de proprietatile periculoase ale agentilor periculosi si despre implicatiile asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi. privind clasificarea. virusurile. stabilite in anexa 1 a H. 490/16 mai 2002 (anexa 6 la Directiva 67/548/CEE). 200/2000. care sunt susceptibili sa provoace infectie. … agentii mutageni. ciupercile (drojdii si mucegaiuri) si parazitii prezenti la locul de munca si care actioneaza asupra angajatilor ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate.G. precum si orice substanta care indeplineste conditiile de clasificare in categoria 1 sau 2 de agent mutagen. definite in anexa VI la Directiva 67/548/CEE.

ANEXA nr. 36 – Recomandari practice pentru supravegherea clinica a angajatilor expusi la azbest. 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor. 35 – Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de azbest in atmosfera locului de munca. - ANEXA nr. 37 – Lista indicativa a tipurilor de activitati profesionale. ANEXA nr. procedeelor si conditiilor de munca. ANEXA nr. ANEXA nr. susceptibile sa prezinte risc pentru femeile gravide. 83 . Tabelul 5 – Lista de agenti. ANEXA nr. 31 – Valori limita de expunere profesionala pentru agentii chimici. Anexa nr. 42 – Cod de conduita recomandat pentru vaccinare (agenti biologici)’ Tabelul 3 – Lista agentilor. procedee si activitati susceptibile sa antreneze riscuri specifice pentru tineri. 34 – Interdictii. 39 – Recomadari practice pentru supravgherea medicala a angajatilor expusi la agenti biologici. ANEXA nr. aprobata prin Ordinul nr. ANEXA nr. Tabelul 4 – Lista agentilor si conditiilor de munca interzise femeilor gravide si celor care alapteaza. ANEXA nr. ANEXA nr. 38 – Clasificrea agentilor biologici. 40 – Indicatii privind masurile pe niveluri de izolare (agenti biologici). lauze si care alapteaza. 32 – Valori limita admisibile pentru pulberi.2 – Tabel cu bolile profesionale ci declarare obligatorie.ANEXA nr. ANEXA nr. 508/933 al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei.• Lista Europeana a Substantelor Chimice Notificate – ELINCS. 33 – Limite biologice tolerabile (LBT). .41 – Izolare pentru procese industriale (agenti biologici). aprobate prin Ordinul nr. • Normele Generale de Protectie a Muncii.

Aceste substante noi. in saloanele de coafura.000 din acestea nu au facut obiectul unor testari toxicologice complete si sistematice. preluata prin Ordinul nr. sunt cuprinse in Lista Europeana a Substantelor Chimice Noificate – ELINCS. Ei pot fi intalniti in birouri.000 sunt utilizate in mod obisnuit la locul de munca. 350 sunt cunoscute ca substante cancerigene . Dupa 1981.000 sunt vandute in cantitati mai mari de 10 tone. Unde se intalnesc? Agentii periculosi se intalnesc… … in majoritatea locurilor de munca din intreprinderile mici. preluat prin Ordinul nr. circa 10. dar 20. angajatorii Uniunii Europene au fost obligati. 30. 84 . contine lista definitiva cuprinzand toate substantele chimice considerate ca se aflau pe piata comunitara la data de 18 septembrie 1981. din cele 100. din sectoare de activitate foarte variate. Din statisticile comunitatii europene. prin reglementari legislative .Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata. puse pe piata dupa 1981. mijlocii si mari. iar 3000 ca factori alergeni. de Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca .000 de substante chimice.astfel incat fiecare utilizator. in laboratoarele dentare. manipulator sau transportator al respectivelor substante sa cunoasca pericolele si sa previna riscurile la locurile de munca. si atribuie numarul Comunitatii Economice Europene unui numar de peste 100. Uniunea Europeana eleboreaza actualmente o strategie pentru evaluarea sistematica a substantelor chimice deja “existente” si 200 din acestea au fost incluse pe o lista de prioritati pentru care se va efectua evaluarea riscului si se vor pune la dispozitia consumatorilor datele de identificare. etichetarea substantelor si intocmirea Fiselor Tehnice de Securitate. publicate in anul 2002 . 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor. 227/13 iunie 2002 ai ministrului industriilor si resurselor. sa faca notificarea substantelor noi introduse pe piata ceea ce a presupus si evaluarea riscurilor pe care acestea le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor.000 de substante inregistrate.

operatiile de cromare si pasivare a metalelor (crom hexavalent). datorita proprietatilor lui fizico-chimice (rezistenta mecanica la uzura. constructii si reparatii (smoala. brutarii. in ateliere de reparatii auto. Agentii cancerigeni si mutageni se intalnesc in lucrarile de pulverizare a insecticidelor (compusi cu arsen). ateliere de acoperiri metalice. Azbestul. 8. cordoanelor. manipularea covoarelor din azbest tesut destinate protectiei impotriva caldurii). preparatele si procedeele cancerigene: fabricarea auraminei. agricultura. industria poligrafica. in tabelul nr. depozitarea sau eliminarea deseurilor de azbest. ignifug si usor de utilizat si inlobat in alte materiale) are multiple intrebuintari si poate fi intalnit in numeroase locuri de munca. transport si manipulare a materialelor care contin azbest. silice cristaline) etc. in curatatoriile chimice. gaurirea sau debitarea tevilor si instalatiilor din azbociment). fumuri si aerosoli produse in timpul prajirii si rafinarii electrolitice a minereului Cu85 . electric si fonic. fabricarea sticlei. lucrari care implica expunerea la pulberi. snururilor. Acesta poate fi eliberat sub forma pulbere in timpul lucrarilor de manipulare a azbestului tesut sau impletit (interventii asupra panglicilor. sectiile de boli infectioase. in curatarea hainelor sau a echipamentelor d lucru poluate cu azbest. gaurirea sau polarizarea elementelor de constructii din azbociment. transportul. dar si in santiere de constructii. lucrari de extractie a carbunelui.veterinare sau de analize medicale. turnatorii. in saloanele de coafura (saruri de nichel din coloranti). in lucrari de desprafuire. spalatorii etc. in timpul lucrarilor asupra elementelor din azbociment (decuparea. sunt prezentate substantele. vopsitorii. a ceramicii sau prelucrarea cauciucului. dializa sau sterilizare. fabricarea parfumurilor . distilarea petrolului (benzen). in gudronul de carbune sau in smoala de carbune. lucrari care implica expunerea la hidrocarburi aromatice policiclice prezente in negrul de fum. bucatarii. rezistenta la agresiuni de tip acid sau bazic. in marile uzine din industria chimica sau in fermele agricole si zootehnice. isolator termic. curatare sau demolare a cladirilor. pulberi de lemn. In Normele Generale de Protectie a Muncii. in lucrarile de depozitare.

librarii (mucegaiuri si bacterii) etc. finite sau reziduuri. praful de hartie. precum agricultura. ciuperci. par. horticultura. etc). cum sunt solul. etc.Ni. inclusive in unitatile de izolare si examinare post-mortem. brutarii. substante organice sau anorganice.. dejectii animale. praf organic (faina. a mijoacelor de transport etc. gunoi. de colectare. a halelor de productie.). in timpul manipularii. abatoare. de eliminare a deseurilor. Agentii biologici se intalnesc in locurile de munca din serviciile de sanatate de toate tipurile. 86 . drojdii). muzee. produse intermediare. Agentii biologici periculosi pot afecta lucratorii ori de cate ori vin in contact cu materialele naturale sau organice. in procesul direct de fabricatie unde se intalnesc ca materii prime. bumbac. etansare (adezivi sau masticuri pe baza de poliuretan) etc. sortare si eliminare finala a deseurilor. din activitatile in instalatii de productie alimentara. cresterea vitelor. materialele de origina vegetala (fan. productia de hrana pentru animale si furaje. arhive. paraziti si capusi). paie. in lucrari de canalizare. argila. epitelii animale si urina. lucrari care implica expunerea la pulberi de lemn de esenta tare. etc. zone de lucru cu sisteme de aer conditionat si umiditate ridicata (mucegaiuri. pot afecta personalul. in activitatile in care sunt uilizate ca materiale de vopsitorie (cei mai frecventi sunt solventii organici). etc). procedeu cu acid concentrat la fabricarea alcoolului izopropilic. Agentii chimici periculosi. naturale sau sintetice. al transportului sau al depozitarii. de reparatii. activitati in instalatiile de transport si de epurare a apelor uzate. intretinere sau curatare a utilajelor tehnologice. alimente. bacterii. sange si alte lichide biologice. substante de origine animala (lana. cabinetele veterinare. in mod accidental sau in mod current. matreata animala). din activitati profesionale in care exista contact cu animalele si/sau produse de origine animala (proteine. silvicultura. acarieni si virusi ce se transmit prin intermediul animalelor. precum si in activitatile auxiliare de reparatii ale cladirilor (fumul de sudura.

scurgeri accidentale de sange sau intepaturi cu ace de seringa contaminate. boli le ochilor si anexelor. aluminiu. respiratorii cornice sau nevroze. cu buna stiinta. naftalina. cauzate de expunerea la magneziu. greturile sau varsaturile. boli legate de profesie. mercur. in principal. bioxid de siliciu. cauzate de expunerea la hydrogen arseniat. ca urmare a unor accidente de munca. bumbac. ametelile.. de tipul catractei. de exemplu durerile de cap. boli profesionale diverse si foarte grave . sulfura de carbon. Expunerea la agenti biologici periculosi se mai poate produce in mod accidental. in canepa. arsen si compusi de arsen. Bolile profesionale care pot aparea in urma expunerii la diversi agenti chimici pot fi boli de sange. neintentionat si necunoscut ca o consecinta a procesului de munca. cauzatede expunerea la trinitrotoluene. cauzate. cereale. cauzate de expunerea la agenti chimici la locul de munca.Angajatii pot intra in contact cu agentii biologici in mod deliberat. Efectele expunerii Efectele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la agenti periculosi pot fi… … alterarea starii de sanatate pe perioade de scurta durata. solventi organici. pulberi de fier. care pot dispare cand expunerea a incetat. sau boli ale pielii si tesuturilor subcutanate. de tipul dermatitelor sau urticariei. plumb etc. spre exemplu in activitati de cultivare a microorganismelor intr-un laborator de microbiologie sau atunci cand agentii biologici se utilizeaza in mod controlat pentru productia alimentara sau in mod necontrolat. boli ale sistemului respirator. prin muscaturi de animale sau manipularea deseurilor din spitale. tutun etc. de pulberile de azbest. boli ale sistemului nervos. de tipul anemiilor. intoxicatii acute profesionale sau vatamari violente ale organismului urmate de incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile sau invaliditate. carbune. metale grele. pot fi si afectiuni digestive. asa cum se intampla in cazul activitatilor agricole sau al sortarii deseurilor ori al activitatilor de restructurare a cladirilor deteriorate. 87 . Bolile legate de profesie. dinitrofenol.

virusi au bacterii. sa-si schimbe locul de munca sau sa se retraga din activitate inainte de termen. turbarea. invaliditatii sau chiar decesului. iar societatea poate inregistra. legionla. Cele mai cunoscute boli provocate de agentii biologici sunt tubrculoza. sa-si schimbe obiceiurile si sa-si paraseasca colegii. va inregistra o scadere a poductivitatii in munca. cauzate de paraziti. alergii. Individul este nevoit. Pe de alta parte. Clasificarea agentilor chimici periculosi… …se poate face in functie de forma de prezentare sau de efectele pe care le au asupra organismului uman. uneori.Agentii biologici pot provoca imbolnaviri de tipul infectiilor. va trebui sa-si reorganizeze cheltuielile materiale. salmonela etc. angajatorul va suferi pierderi materiale generate de plata concediilor medicale sau a eventualelor spitalizari. Familia acestuia va avea de suferit alaturi de un membru al familiei afectat de boala sau de accident de munca. enzime si acarieni sau. 88 . Consecintele expunerii la agentii periculosi la locul de munca… … se rasfrang asupra individului afectat si a familiei lui. Individul afectat va avea de suferit atat din punct de vedere fizic cat si psihic. care vor fi mai restranse. urmare a absentismului individului afectat sau a fluctuatiei fortei de munca. prin implicatiile materiale si sociale care intervin odata cu boala sau accidentul. intoxocatii ori pot prezenta pericol potential de cancer sau de afectare e fetusului. dar si a societatii. uneori. provocate de expunerea la mucegaiuri. HIV. Microorganismele pot produce infectii ale cailor respiratorii superioare sau ale sistemului digestive. pot provoca otravire. praf de natura organica – cum ai fi praful de faina si matreata animala. hepatitele virale. un lucrator mai putin in campul muncii datorita pensionarii anticipate. a angajatorului. mai grav.

Dupa forma de prezentare agentii chimici pot fi: • Agenti chimici in stare gazoasa, sub forma de gaze sau vapori.
Gazele se produc in general in procesele de topire, sudura, fermentatii, ca urmare a diferitelor reactii chimice. Exemple: bioxid de carbon, monoxidul de carbon, bioxidul de surf, azotul,etc.

Vaporii pot preveni de la substante lichide mai mult sau mai putin volatile sau de la solide care sublimeaza la temperatura normala, cum este de exemplu mercurul. Cele mai frecvente cazuri sunt vaporii organici care se genereaza din solventii folositi in vopsele, rasini, cerneluri, etc. In general, se produc vapori in toate procesele de distilare, fie a petrolului, gudronului, fie in cele de fabricare a polimerilor. • Agenti chimici in stare de materie in suspensie-aerosoli Prin materii in suspensie se inteleg toate tipurile de particule, solide si/sau lichide care se regasesc suspendate in aer si se pot inhala. Marimea lor poate oscila de la dimensiuni moleculare pana la 100 microni in diametru. Acestea pot fi de origine naturala sau pot fi provocate de om si generarea lor poate fi data de foc, eroziune, sublimare, condensare, frictiune intre materiale la manipulare sau transport etc. Aerosolii au mare importanta pentru mediul de munca si se pot prezenta sub forma de: • pulberi – sunt suspensii de particule solide in aer, rezultate din operatii mecanice, precum macinarea, slefuirea, manipularea materialelor solide organice sau anorganice, cum ar fi roci, lemn, carbon sau grane; • fum – suspensie de particule solide in aer, pe baza de carbon, care rezulta in urma unei combustii incomplete; • fum metalic – fumuri provenite din procesul de topire a metalelor, din operatiile de sudura sau, de exemplu, din combustia manganului; • ceata, pacla, negura – dispersii de picaturi lichide in aer, rezultate fie prin condensarea din stare gazoasa,fie prin dispersia unui lichid prin pulverizare, balbotare sau fierbere. Exemplu, ceata de ulei din operatiile de frezare si ascutire sau ceata acida sau alcalina produsa in procesele electrochimice. Agenti in stare lichida: acizi, baze, solventi; Agenti in stare solida: saruri, hidroxid de calciu, bioxid de siliciu, etc
89

In conformitate cu O.U.G. nr. 200/2000, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata prin Legea nr. 451/2001, si cu Anexa 1 a H.G. nr. 490/ 2000, normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000, clasificarea agentilor chimici periculosi se face in functie de proprietatile lor si de efectele asupra sanatatii umane si mediului. Dupa proprietatile lor fizico- chimice,agentii chimici pot fi…  substante si preparate explosive
… substantele si preparatele solide, lichide, pastoase sau gelatinoase, care pot sa reactioneze exoterm in absenta oxigenului din atmosfera, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii de proba determinate, detoneaza, produc o deflagratie rapida sau , sub efectul caldurii, explodeaza cand sunt partial inchise;

 substante si preparate oxidante
… substantele si preparatele care in contact cu alte substante, in special cu cele inflamabile, prezinta o reactie puternic exoterma;

 substante si preparate extrem de inflamabile
… substantele si preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scazut si cu un punct de fierbere scazut,

precum si substantele si preparatele gazoase care sunt inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului ambient;  substante si preparate foarte inflamabile substantele si preparatele care pot sa se incalzeasca si apoi sa se aprinda in contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie; substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta dupa un scurt contact cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa se consume si dupa indepartarea sursei; - substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scazut; substantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte inflamabile in cantitati periculoase;

 substante si preparate inflamabile …substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere scazut. Dupa proprietatile toxicologice, agentii chimici pot fi…
90

 substante si preparate toxice si foarte toxice … substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata in cantitati foarte mici sau reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii. Actiunea toxicelor asupra organismului poate fi locala, numai asupra anumitor organe (de ex. benzenul actioneaza asupra sistemului nervos central) sau generala, cand afecteaza toate tesuturile si organele (de ex. acidul cianhidric sau oxigenul sulfurat). Nu se poate face, insa, o delimitare precisa dupa criteriul tipului de actiune, deoarece majoritatea substantelor toxice au, in acelasi timp, si o actiune generala si una locala asupra organismului. Actiunea toxica a substantelor din aceeasi clasa variaza functie de compozitia lor chimica. De exemplu, la hidrocarburi toxicitatea creste odata cu numarul de atomi de carbon din molecula. Actiunea substantelor toxice asupra organismului variaza si in functie de microclimat. Temperaturile inalte maresc pericolul de intoxicare, pe de o parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism, iar pe de alta parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism si intensificarii patrunderii toxicelor prin piele. Umiditatea ridicata favorizeaza, de asemenea, producerea intoxicatiei.  substante si preparate nocive … substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii;  substante si preparate corozive  … substante si preparate care in contact cu tesuturile vii exercita o actiune distructiva asupra acestora din urma;  substante si preparate iritante
91

… substante si preparate necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetatcu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie. Aceste substante pot produce inflamatii ale partilor anatomice cu care intra in contact si, in special, mucoaselor si sistemului respirator. Caracterul iritant al agentilor chimici se poate manifesta: • La nivelul pielii, prin senzatii de intepatura, usturime sau arsuri; • La nivelul ochilor, cu actiuni diferite in functie de produs (actiunea bazelor este mai periculoasa decat cea a acizilor), conjuctivite, cheratite si chiar perturbari ale vederii; • La nivelul bronhiilor, unde pot produce disconfort respirator insotit sau nu de tuse si chiar afectiuni mai grave cum ar fi edemul pulmonar etc.  substante si preparate sensibilizante  … substante si preparate, care prin inhalare sau penetrare cutanata pot da nastere unei reactii de hipersensibilizare, iar in cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice: Sensibilizarea se poate produce ca urmare a inhalarii de substante nocive de tipul izociantilor, sau altele asemanatoare, in acest caz astmul fiind considerat ca expresie de hipersensibilitate. De asemenea, trebuie luate in considerare si alte reactii de hipersensibilitate, precum rinita si alveolita. Sesibilizarea se poate produce si ca urmare a contactului cu pielea ai substantelor iritante, in acest caz, aparitia dermatitelor de contact alergice fiind considerata expresia hipersensibilizarii. Aceste substante afecteaza in general mainile si antebratele, parti care sunt cele mai expuse contactului cutanat, dar se pot
92

aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute drept mutagene pentru om. intre expunerea omului la asemenea substante si aparitia cancerului. pentru care exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect. pentru care exista suficiente elemente de justificare a unei prezumtii ca expunerea omului la asemenea substante poate determina aparitia cancerului. Simptomele include uscaciunea pielii. ingestie sau penetrare cutanata pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora. dar informatiile disponibile nu permit o evaluare satisfacatoare. agentii periculosi pot fi …  Substante cancerigene …substante si preparate care prin inhalare. sau senzatia de mancarime sau mai grav tumefierea. Agentii cancerigeni se clasifica pe trei categorii. dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea substantei in categoria 2. Categoria 3: substante si preparate care provoaca ingrijorare pentru oameni din cauza efectelor cancerigene posibile. 93 . putand aparea uneori si pustule. craparea. ingrosarea pielii. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea si avand in vedere starea actuala a cunostintelor. si anume: Categoria 1: substante cunoscute drept cancerigene pentru om. Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si defectele genetice ereditare. Categoria 2: substante care trebuie asimilate ca substante cancerigene pentru om. Dupa efectele pe care le au asupra sanatatii umane. Exista informatii reiesite din studii adecvate pe animale.  substante mutagene … substante si preparate care prin inhalare.extinde si la alte parti ale corpului. roseata. ingestie sau penetrare cutanata pot determina aparitia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta acestora.

Agenti biologici sunt clasificati in patru grupe distincte in functie de nivelul de risc pe care il prezinta: 94 . In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea. Categoria 3: Substante care pot provoca motive de ingrijorare pentru oameni din cauza posibilelor efecte mutagene.Categoria 2: Substante care trebuie sa fie asimilate ca substante mutagene pentru om.  substante toxice pentru reproducere … substante si preparate care prin inhalare. Categoria 2: Substante care trebuie asimilate ca substante care altereaza fertilitatea la oamneni. Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante poate duce la defecte genetice ereditare. tinand seama de starea actuala a cunostiintelor. aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute pentru alterarea fertilitatii la oameni. dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea acestor substante in categoria 2. Studii corespunzatoare de mutagenicitate au furnizat elemente. Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii. ingestie sau penetrare cutanata pot produce ori pot creste frecventa fectelor nocive nonereditare in progenitura sau pot dauna functiilor ori capacitatiilor reproductive masculine sau feminine. Categoria 3: Substante care provoaca ingrijorare in ceea ce priveste fertilitatea oamenilor. Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii.

Caile de patrundere in organism a agentilor periculosi … … pot fi respiratorie. grupa 3 – agenti biologici care pot provoca imbolnaviri grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati. propagarea in colectivitate este improbabila. in general. clorura de vinil etc. ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate. o profilaxie si un tratament eficace. toxinele din graul mucegait sau aerosolii infectiosi care contin agenti biologici (recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii. ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate si nu exista.  calea respiratorie – inhalare/inspirare. azbest etc). manipularea animalelor de laborator etc. cum sunt bacteriile din aerul expirat de bolnavi sau animale.• • • • grupa 1 – agenti biologici care nu sunt susceptibili sa provoace o boala omului. o profilaxie si un tratament eficace. diazometan etc. digestiva. Multi agenti biologici se transmit prin aer. ). sau cutanata. in general. dar exista. o profilaxie si un tratament eficace.). exista. pulberi (siliciu cristalin. grupa 4 – agenti biologici care pot provoca boli grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati.) 95 . in general. grupa 2 – agenti biologici care pot provoca o boala omului si constituie un pericol pentru angajati. schimbarea asternuturilor bolnavilor. Substante periculoase pot sa patrunda pe aceasta cale de intrare sub forma de gaz (oxid de etilena. de vapori (benzen.

Inhalare fibrelor de azbest poate cauza modificari. nu e vizibil si nu e iritant. de asemenea. Inhalarea pulberilor care contin bioxid de siliciu liber cristalin (cuart) poate implica riscul distrugerii treptate a plamanilir – silicoza. Pulberile. Vaporii de solventi sunt mai mult sau mai putin perceputi in functie de caracteristicele solventului. la nivelul aparatului respirator. precum si de alti factori.Cazurile de imbolnavire produse prin inhalare sunt cele mai frecvente. oxidul de carbon – CO). pot intra in bronhii si in alveolele pulmonare. cu efect asupra ficatului si sistemului nervos.30 de ani din momentul in care incxepe expunerea la pulberi cu continut de cuart. Oxidul de carbon (CO) intra in concurenta cu oxigenul (O 2) si hemoglobina producand intoxicatii. Boala nu este vindecabile. prin inhalare. dar prin circulatia sanguina incarca organismul cu plumb (Pb). bioxidul de sulf – SO2. silicoza se instaleaza la 10 . iar in stadiu avansat ea conduce la slabirea inimii si riscuri crescute de imbolnavire de tuberculoza. temperatura etc. De regula. Boala numita azbestoza presupune aparitia unor cicatrici la nivelui plamanilor si reducerea functie acestora pana la invaliditate sau deces. in functie de doza si durata. poate provoca moartea. 96 . In functie de caracterul iritant sau coroziv. in functie de marimea particulelor. mai ales cazul fumatorilor. riscul aparitiei cancerului pulmonar. cum este cazul pulberii de plumb care nu are efect la nivel respiratoriu. fiind preluati de sange. in primul rand. dureri de cap si. Unele pulberi po trece dincolo de alveolele pulmonare si pot fi transportate in sange. Concentratia unei substante in aerul de respirat depinde de propietatile acesteia. Cand pulberea patrunde in plamani produce efecte toxice la nivel respiratoriu. Daca produsul nu are miros. fosgenul. cum ar fii cantitatea utilizata. Inhalarea fibrelor de azbest creste. Pot provoca iritatii ale cailor respiratorii superioare sau vor cobori. putand cauza boli profesionale de tipul azbestozei sau silicozei. inhalarea este insidioasa. gazele vor ataca caile respiratorii superioare si chiar palmanul (clorul – Cl2. cum ar fii volatilitatea sau tendinta de transformare in pulberi.

in cele mai multe cazuri. sistem nervos. drumul intoxicatiei fiind gura. sistemul digestiv. poate produce iritatii. De exemplu. bautul si mancatul la locul de munca poluat. precum si dureri de cap. iar daca produsul este foarte agresiv acesta poate sa treaca prin ficat si sa intre in sistemul sanguin si de aici sa fie redistribuit catre ochi.  calea cutanata – transcutanata si/sau percutanata Calea transcutanata se refera la faptul ca agentul patrunde prin piele. dar toate patrund in derma cand contactul este prelungit. calea digestiva – ingestie (inghitire) Contaminarea pe cale digestiva cu agenti chimici este mai rara la locul de munca si se poate produce prin inghitirea accidentala a unor lichide sau solide. prin difuziune. esofagul. in cazul operatiilor de degresare fara manusi. Substantele chimice periculoase pot intra in contact cu stratul superficial al pielii sai cu epiderma. fara sa existe o leziune a epidermei. Ingestia de saruri anorganice de mercur poate provoca otravire cu mercur). tulburari digestive. in care caz se produce contactul cu vasele de sange. (de ex. prin nerespectarea regulilor de igiena a mainilor si/sau prin fumatul. dizenteria sau hepatita de tip A). in acest caz. ca urmare a unei ruperi a tesutului epidermic. Contactul solventilor organici cu pielea. chiar daca s-a facut 97 .ficat. iar calea percutanata face referire la notiuna de patrundere a agentului prin piele. se poate produce trecerea in sange si substanta toxica poate fi condusa la rinichi. Aceste accidente se produc. prin refolosirea ambalajelor de produse chimice pentru ambalarea produselor alimentare. exeme sau dermatite de contact. fumatul in timpul activitatilor la patul bolnavului sau laboratoarele de analize medicale. sau cu derma care este puternic vascularizata si. efectele fiind locale. Contaminarea cu agenti biologici pe cale digestiva se poate produce prin pipetarea cu gura care trebuie interzisa total in laboratoare. eroroile de manevrare sau prin mainile murdare (enterocolite. fenolul trece rapid in derma in timp ce alte substante patrund incet si dificil . sistemul nervos etc.

protectie respiratorie. muscaturi). precum si simbolurile corespunzatoare. 490/2002. recapisonare a acelor de seringa. transportul deseurilor in saci necorespunzatori. intepaturi. Pericolul este “proprietatea intrinseca a unui agent de a afecta negativ starea de sanatate”. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. Muscaturile accidentale ale animalelor de laborator sau ale celor domestice pot produce infectii ale zonelor muscate sau ale intregului organism.G. In cazul utilizarii unor substante care pot cauza probleme de sanatate chiar si in urma expunerii la cantitati mici.. Categoriile de pericol ale substantelor si preparatelor chimice periculoase. 200/2000 privind clasificarea. Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani. 98 . este important sa se aiba in vedere ca pot ramane urme de substante chiar si pe ambalaj. in timpul operatiilor de injectare.. sunt cele prezentate in anexa 4 a Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. tratamentelor stomatologice. aprobata H. Simbolizarea pericolelor asociate substantelor chimice periculoase … . Cele 10 simboluri grafice de avertizare sunt aliniate prevederilor europene in domeniu si pot fi obligatoriu plasate pe etichetele substantelor si preparatelor chimice periculoase alaturi de frazele de risc de tip R. Agentii biologici patrund frecvent in organism pe calea cutanata. Trebuie sa se tina cont de faptul ca efectul unei substante se poate accentua in cazul in care utilizarea acesteia presupune incalzirea ei.

) si indicatia de pericol care se exprima prin unul sau mai multe cuvinte (foarte toxic. etc. in conditiile utilizarii lui si/sau expunerii la acesta (NGPM). sunt: Riscuri fizico-chimice Aceste riscuri pot fi consecinte ale expunerii la substante care. Riscurile pe care le prezinta agentii chimici si biologici periculosi pentru securitatea si sanatatea lucratorilor sunt in functie de pericolul potential al agentului si de durata si intensitatea expunerii. Riscurile si consecintele acestora asupra securitatii si sanatatii lucratorilor. prin proprietatile lor fizico-chimice. Consecintele asupra securitatii lucratorilor pot fi vatamari violente ale organismului de tipul leziunilor. constituit dintr-o pictograma imprimata cu negru pe fond galben – orange. interventii ale unor echipe specializate din afara unitatii (echipe de pompieri profesionisti. Acest risc este luat in considerare de majoritatea angajatorilor datorita faptului ca este cel mai cunoscut prin efectele lui. Un incendiu sau o explozie antreneaza intotdeauna un numar mare de persoane direct sau indirect implicate la locul de munca. lovirilor cu corpuri proiectate si/sau intoxicatia acuta profesionala. Simbolurile grafice de avertizare a pericolelor si semnificatia lor Riscurile asociate agentilor periculosi… …risc: probabilitatea ca un agent periculos sa afecteze starea de securitate si sanatate. Frazele de risc de tip R exprima riscul care poate apare in urma expunerii. asociate pericolelor pe care le prezinta substantele periculoase. prezinta pericol de incendiu-explozie si/sau de intoxicatii acute profesionale.Simbolul grafic de avertizare este compus din simbolul de pericol. coroziv). semnul grafic exprimat printr-o litera sau doua (F. este uneori amplu mediatizat de presa audio/scrisa si aduce atingere imaginii unitatii respective. Riscuri toxicologico-biologice 99 . Xn. arsurilor. medici de urgenta etc).

rinita sau alveolita. Substantele nocive (Xn) provoaca. respectiv.azbestoza. atunci cand doza retinuta in plamani este suficient de mare.mezoteliomul. care poate surveni la cativa zeci de ani dupa expunere. datorata expunerii la benzen. . . efectul fiind in acest caz dermatitele de contact alergice. Risc de sensibilizare Substantele iritante (Xi) provoaca sensibilizare prin contact cutanat. azbest. 3. Agentii biologici pot provoca alergii. Pentru prevenirea riscurilor datorate expunerii la agenti periculosi la locul de munca. .leucemia. un solvent utilizat la obtinerea combustibililor si diferitelor alte produse.cancerul cavitatii nazale. in general. Multi sunt de origine naturala fiind. alergiilor.Consecintele asupra sanatatii lucratorilor expusi la acesti agenti chimici periculosi sunt imbolnavirile cronice de tipul cancerelor. finisarea metalelor. efectul fiind manifestari cu caracter clinic al unei reactii alergice. Prevenirea riscurilor asociate agentilor periculosi la locul de munca… … este obligatia legala a angajatorului si instrumentul principal in asigurarea obiectivului managementului in domeniul securitatii si sanatatii in munca.cancerul bronho-pulmonar. angajatorul va tine cont de toate proprietatile periculoase ale agentilor periculosi (chimici. Principalele boli provocate de inhalarea fibrelor de azbest sunt: . sensibilizare prin inhalare. cancer primar al pleurei. in principal. Agentii sensibilizanti cei mai intalniti la locul de munca nu sunt clasificati sau etichetati ca atare. care apare dupa mai multi ani de expunere. agenti cancerigeni si 100 . vorba de proteine si agneti biologici. generat de pulberile de lemn de esenta tare si praful de nichel. al prelucrarii lemnului. astm. care afecteaza lucratorii din domeniul forestier. care apare dupa un termen de latenta de circa 15 ani dupa expunere. un tip de fibroza pulmonara. Cancerele obisnuite de origine profesionala cuprind: .

ceata de ulei. Investigarea/identificarea pericolelor… … datorate prezentei agentilor periculosi la locul de munca. microorganisme.  evaluarea riscurilor pe care aceste substante periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. incidente sau urgente. respectand urmatoarele obligatii legale:  investigarea/identificarea prezentei agentilor chimici periculosi la locul de munca. virusi. precum si a masurilor speciale aplicabile cazurilor de accidente de munca.mutageni si biologici) prezenti la locul de munca. pentru activitati speciale cu azbest. prin masuri tehnice si organizatorice.  aplicarea principiilor generale de prevenire a riscurilor. a celor proveniti accidental din emisii. 101 . directia de sanatate publica. pulberile de faina.  informarea lucratorilor despre substantele periculoase utilizate la locul de munca si riscurile la care sunt expusi. precum si inventarierea agentilor biologici: bacterii.  respectarea interdictiilor privind utilizarea anumitor substante periculoase. acarieni. vaporii de solventi.  supravegherea constinua a starii de sanatate a lucratorilor expusi in mediul de munca. a agentilor generati din diferite activitati. precum fumul de sudura. a produselor intermediare sau finite.  consultarea si implicarea lucratorilor in luarea deciziilor privind prevenirea riscurilor asociate agentilor chimici periculosi. etc. pulberile de azbest. presupune identificarea si inventarierea agentilor chimici utilizati in activitatile curente din unitate sub forma materiilor prime.  informarea autoritatilor competente: inspectoratul teritorial de munca. scapari. care pot apare in activitatile curente sau auxiliare. ciuperci.. scurgeri.  infiintarea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere. de intensitatea expunerii si de conditiile de lucru. pulberile de lemn. in scopul diminuarii numarului de accidente de munca si imbolnaviri profesionale.

decizii dificile in timp scurt. solicitare psihica (ritm de munca mare.  lista locurilor de munca si a activitatilor care implica agenti chimici si biologici periculosi. inclusiv producerea. a instalatiilor de canalizare sau a utilajelor tehnologice sau a altor activitati specifice care implica expunerea la agenti biologici la locul de munca… Angajatorul va avea in vedere si identificarea principalelor surse de risc. de interventii. omisiuni sau actiuni gresite (executare defectuoasa de operatii. ce vor fi folosite in etapa urmatoare de evaluare a riscurilor. manipularea. pozitii de lucru fortate sau vicioase. sa evalueze orice risc referitor la securitatea si sanatatea lucratorilor. luand in considerare si activitatile de intretinere. conform Normelor Generale de Protectie a Muncii.  cantitatile de agenti chimici periculosi folositi sau emisi. Evaluarea riscurilor… 102 . transportul. depozitarea. adica orice proces de munca in care sunt utilizati sau se intentioneaza utilizarea agentilor chimici sau in care pot apare agenti biologici. revizii si reparatii. factorii de risc proprii sarcinii de munca: solicitare fizica (effort static. neutilizarea echipamentelor de protectie). luand in considerare factorii de risc proprii executantului: erori. vor fi identificate activitatile care implica agenti chimici periculosi. Din activitatea de investigare/identificare rezulta o serie de date.. acesta are obligatia. care decurge din prezenta lor. operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.  lista lucratorilor expusi in mod curent sau in cazul operatiilor de curatenie. comenzi. comercializarea si tratarea reziduurilor. precum si unii factori de risc proprii mijloacelor de productie.. monotonia muncii). si anume:  lista agentilor chimici si biologici periculosi. Angajatorul trebuie sa faca dovada ca a efectuat aceasta investigare. iar in cazul in care se constata prezenta agenilor chimici si biologici periculosi la locul de munca. curatenie sau reparare a unei cladiri. efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca. manevre etc.De asemenea. efort dinamic).

informatiile asupra bolilor ce pot fi contactate datorita activitatii profesionale. despre pericolele asociate si unele masuri de prevenire consultand: . inclusiv informatii referitoare la cantitatile utilizate. . valorile limita de expunere profesionala sau valorile limita biologice si concluziile referitoare la supravegherea starii de sanatate. conform prevederiloe OUG 200/2000. si anume: . tipul si durata expunerii.fisa tehnica de securitate.numele si adresa completa. . inclusiv numarul de telefon. dar si conditiile de lucru cu astfel de agenti. Eticheta substantelor periculoase care se plaseaza pe piata trebuie sa includa indicatii lizibile. respectiv. recunoscut international. producator sau alte surse. precum si recomandarile emise de autoritatile competente privind protectia la expunerea la agenti biologici. . atunci cand sunt disponibile.eticheta produsului. se va efectua luand in considerare proprietatile lor periculoase si informatiile date de furnizor. nivelul. producatorul. ale celui care raspunde de plasarea pe piata a substantei sau preparatului chimic periculos. IMPORTANT! Agentii chimici pot fi plasati pe piata si utilizati numai daca eticheta ambalajelor include simbolurile de pericol ( Legea nr. precum si a unor masuri de securitate. Angajatorii pot afla informatii despre proprietatile periculoase ale agentilor periculosi.… pe care substantele periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. importatorul sau distribuitorul. Eticheta produselor permite identificarea agentului chimic. .institutii si specialisti in domeniu.medicul de medicina muncii. a pericolelor si a riscurilor. 451/ 2001).numele substantei. 103 .

la prima livrare a substantelor si preparatelor periculoase sau chiar inainte de aceasta livrare. indicand recomandari referitoare la prudenta cu care trebuie utilizata substanta periculoasa.. de catre producator.frazele de securitate (tip S). denumirea chimica a componentelor clasificate ca substante periculoase precum si cantitatea nominala (masa nominala sau volumul nominal) a continutului. . mijloace de interventie in caz de accident etc. . specifice utilizarii substantelor periculoase. Informatiile continute in fisele tehnice de securitate pot constitui punctul de plecare in demersul de identificare a pericolelor la care sunt expusi lucratorii si a masurilor de tinere sub control care 104 . referitoare la riscurile care pot aparea la utilizarea substantei periculoase. daca este cazul.frazele de risc (tip R). in cazul preparatelor chimice periculoase comrcializate persoanelor fizice. recomandari privind unele masuri de prevenire si mijloace de protectie. . disponibile. Eticheta preparatelor periculoase care se plaseaza pe piata va contine. indicatii despre pericolele rezultate din folosirea substantei. EXEMPLU de ETICHETA Eticheta va fi in limba romana.atribuirea numarului Comunitatii Economice Europene din IESCE. va fi asezata la loc vizibil si va avea dimensiuni corespunzatoare tipului de ambalaj. daca acesta este alocat. in plus. Fisa tehnica de securitate este trimisa. FISA TEHNICA DE SECURITATE a produselor reprezinta o alta sursa de informare pentru angajator si ofera informatii reale.simbolurile referitoare la pericol si. Fisa tehnica de securitate a produsului ofera informatii privind proprietatile periculoase si riscurile. importator sau distribuitor. necesare pentru luarea masurilor de protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.

Limitarea expunerii/masuri individuale de protectie 9. Proprietatile fizice si chimice 10. Informatiile toxicologice 12. Informatiile privind transportul 15. Depozitarea si manipularea 8. Prevederile legale in domeniu 16. Identificarea produsului si a societatii 2. Primul-ajutor 5. Masurile in caz de scapari accidentale 7. Compozitia/clasificarea 3. 105 . Masurile de securitate recomandate in fisele tehnice de securitate trebuie adaptate conditiilor specifice fiecarui los de munca. Stabilitatea chimica si reactivitatea 11. Angajatorul va pune fisa tehnica de securitate la dispozitia medicului de medicina muncii care supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor expusi si la dispozitia lucratorilor pentru informare.se impun. Alte informatii Valorile limita de expunere profesionala constituie informatii importante pentru evaluarea si managementul riscurilor. Informatiile ecotoxicologice 13. Fisa tehnica de securitate va fi redactata in limba romana de catre furnizor pentru fiecare substanta sau preparat periculos si va purta data ultimei actualizari. Manipularea reziduurilor/deseurilor 14. Proprietatile periculoase 4. Fisa tehnica de securitate contine obligatoriu 16 rubrici referitoare la: 1. Masurile in caz de incendiu 6.

nitrozo-dimetilamina. Valorile limita de expunere profesionala pot fi obligatorii.Pentru agentii chimici periculosi la locul de munca.32 sunt notate cu indicativul pC si sunt considerate substante potential cancerigene. Pentru agentii biologici. pana in prezent. benzidina.31 valori limita de expunere profesionala. N. iar in anexa 33 limite biologice tolerabile pentru 52 de agenti chimici. In conditii favorabile. care nu altereaza starea de sanatate. chiar daca uneori pot apare modificari fiziologice reversibile si tolerabile. pentru un numar de 591 agenti chimici. nu au fost stabilite valori limita de expunere profesionala. desi unele state membre au fixat limite pentru toxinele acestora. valorile limita de expunere profesionala reprezinta concentratia agentului respectiv in aerul respirat de lucratori in mediul de munca. bis-cloro-metil-eter. . benzidina. constituind o indicatie privind limitele care nu trebuie depasite. nichel si compusi). sau indicative.9 sunt notate cu indicativul C si sunt considerate substante cu actiune cancerigena (arsen si compusi anorganici. crom hexavalent si metalurgia cromului. bis-cloro-metil-eter ( naftalina. un microorganism se poate inmulti considerabil intr-o perioada foarte scurta de timp. hidrocarburi policiclice aromatice). in evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor de prevenire a inhalarii noxelor ( dimensionarea dispozitivelor de ventilatie.7 sunt notate cu indicaticul Fp si sunt considerate substante foarte periculoase. 32 valori limita admisibile pentru un numar de 25 de tipuri de pulberi. . pe o perioada determinata. expunerea la aceste substante trebuind practic exclusa (3-4 benzpiren. Diferenta esentiala intre agentii biologici si alte substante periculoase consta in capacitatea lor de a reproduce. 106 . O-tolidina). cromat de zinc. fractiunea extractibila in benzen (naftalina. de neutralizare si retinere). Normele Generale de Protectie a Muncii stabilesc in anexa nr. clorura de vinil. 4nitrodifenil. Din cele 591 de substante pentru care sunt stabilite valori limita de expunere profesionala: . in alegerea metodei de lucru. Ele sunt utilizate in evaluarea calitatii aerului si pot constitui informatii importante in alegerea produselor. in anexa nr. ceea ce inseamnca ca trebuie respectate intocmai. obligatorii.

107 . angajatorul trebuie sa asigure reducerea expunerii pana la cel mai scazut nivel ce poate fi practic atins si. aceste substante putand patrunde in organism prin pielea sau mucoasele intacte. angajatorul trebuie sa dispuna efectuarea de masurari ale concentratiilor in atmosfera mediului de munca. in orice caz. sub valoarea limita de expunere profesionala impusa de reglementarile in vigoare. 35 a Normelor Generale de Protectie a Muncii sau orice alta metoda prin care se obtin rezultate echivalente.130 sunt notate cu indicativul P (piele). Atunci cand o valoare limita de expunere profesionala este depasita. la pulberea generata din azbest si/sau din materiale cu continut de azbest. se va realiza imediat o noua masurare a concentratiei de noxe in mediul de munca. sa consulte angajatii si/sau reprezentantii acestora asupra masurilor ce trebuie luate sau. Pentru a verifica eficienta masurilor dispuse. sa dispuna masurile cele mai adecvate pentru remedierea situatiei in timp cat mai scurt posibil. evidentiata prin indicatori de expunere si/sau de efect biologic.. in caz de urgenta. Metodele de masurare si evaluare a concentratiei agentilor chimici din aer la locul de munca trebuie sa fie standardizate. sau se regaseste in morbiditatea exprimata prin boli profesionale inregistrate la locul de munca in ultimii 15 ani. In conditiile in care valoarea masurata a concentratiilor de agenti chimici depaseste valoarea limita de expunere profesionala obligatorie impusa prin legislatie si noxa profesionala determinata se regaseste ca efect asupra starii de sanatate a lucratorilor. sa informze angajatii implicati si/sau reprezentantii lor in unitate cat mai rapid posibil asupra acestei depasiri si asupra cauzelor ei. si/sau la agenti cancerigeni si mutageni. In mod periodic si ori de cate ori se produce vreo schimbare in conditiile care pot afecta expunerea angajatilor. Este interzisa continuarea lucrului in zonele afectate pana la luarea masurilor adecvate pentru protectia angajatilor. iar prin masurarea continutului de azbest in aer la locul de munca se va folosi metoda descrisa in anexa nr. angajatorul trebuie sa identifice cauzele acestei depasiri. acel loc de munca poate fi incadrat ca loc de munca in conditii deosebite. Pentru toate locurile de munca la care angajatii sunt expusi la agenti chimici.

. Iasi. ghiduri si informatii privind bunele practici europene.Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Solidaritatii Sociale si Familiei.).ro. 108 .minind. . . www. http://agency.  Institutele de sanatate publica din Bucuresti. Angajatorii pot accesa paginile de internet ale: . obligatia lui legala fiind de a reduce nivelul de expunere la cea mai mica valoare ce poate fi atinsa.Institutiile care au in structura laboratoare abilitate pentru efectuarea determinarilor de noxe profesionale sunt:  directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.ro ( A. respectarea valorilor limita de expunere profesionala trebuie sa fie un obiectiv minimal. Pentru fiecare angajator. Alte surse de informare despre substantele si preparatele periculoase pot fi organismele nationale si europene cu atributii in prevenirea securitatii si sanatatii la locul de munca. .protectiamuncii.Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase. www. Timisoara. Spania.S.int.Ch.  clinicile de medicina muncii sau boli profesionale.Agentiei Europene pentru Sanatate si Securitate in Munca de la Bilbao.Biroului European pentru Substante Chimice.Eurostat ( biroul de statistica al Comunitatii Europene).eu.P. . prin intermediul paginilor de internet. Cluj.osha.N.  Inspectia Muncii. prin Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional. ce pun la dispozitia angajatorilor.  alte laboratoare abilitate de Ministerul Sanatatii si recunoscute de Ministerul Muncii.Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii. precum si studii de caz.  Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii.

reparatii. in vas inchis.periodic si obligatoriu.obligatoriu inaintea inceperii unei acticitati noi.).pentru toti agentii chimici prezenti. agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi. azbest si/sau agentii cancerigeni sau mutageni sunt determinate alaturi de caracteristicile agentilor periculosi si de gradul de expunere.pentru toate activitatile care implica riscul expunerii la agenti chimici. absortie transcutanata si/sau percutanata etc. agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi. lunar o data pe zi. gradul de expunere si durata (ex: zilnic. caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri generale de protectie. mai multe ore pe zi etc. la azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni. pulbere de azbest degajata din azbest sau din materiale cu continut de azbest. . inclusiv cele de intretinere. in conformitate cu prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii. la cald etc. mai ales atunci cand au intervenit schimbari tehnologice semnificative sau rezultatele starii de sanatate o impun. precum si efectele combinate ale mai multor substante periculoase utilizate simultan si riscurile aferente. prin inhalare. Evaluarea riscului trebuie prezentata in forma corespunzatoare si actualizata permanent. prezenti la locul de munca. azbest. . ingestie. .pentru toate locurile de munca. .Riscurile generate de agentii chimici. conditiile in care se produce expunerea lucratorilor (se vor examina spatiul si modul de operare: manual. saptamanal.). mecanizat.pentru toate activitatile. . se face: . la orice modificare a conditiilor de lucru care pot influenta expunerea angajatilor la agenti chimici. Evaluarea expunerii la substantele periculoase identificate se face luandu-se in considerare natura si tipul expunerii ( expunere la agenti chimici. Evaluarea riscului. in combinatie sau pentru toti agentii biologici periculosi (apartinand mai multor grupe). Rezultatul evaluarii riscului poate releva un risc redus pentru securitatea si sanatatea lucratorilor expusi. prevenire si 109 .).

prevenire si supraveghere. la cresterea productivitatii muncii. aplicabile in toate cazurile de expunere la agenti periculosi. prin inlocuirea agentului periculos (chimic. la reducerea costurilor alocate masurilor speciale de protectie si platii concediilor medicale. exista. azbest. se introduc agenti chimici noi sau se adapteaza un proces tehnologic. daca rezultatele supravegherii starii de sanatate a lucratorilor au relevat alterari ale starii de sanatate si. azbest. Eliminarea sau inlocuirea unui agent periculos contribuie la imbunatatirea mediului de munca si a starii de sanatate a lucratorilor expusi. periodic. unele masuri comune. Evaluarea riscurilor trebuie revizuita ori de cate ori se modifica tehnologiile de lucru. biologic) cu un agent chimic sau biologic sau cu un proces tehnologic care nu este periculos sau este mai putin periculos pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. sau un risc ridicat. prevenire si supraveghere pentru eliminarea sau reducerea la minimum a riscului… … sunt masurile pe care angajatorul are obligatia sa le aplice la locul de munca in cazul in care evaluarea riscului a demonstrat existenta unui risc crescut pentru securitatea si sanatatea lucratorilor ca urmare a expunerii la agenti chimici. Cea mai eficienta masura specifica de protectie si primul pas in prevenirea sau supravegherea riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi este eliminarea riscului. cancerigen. caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri specifice de protectie. a caror ordine de aplicare este necesar a fi respectata de toti angajatorii. agenti cancerigeni si mutageni si agenti biologici la locul de munca. 110 . daca valorile limita de expunere profesionala au fost depasite si s-au luat masuri tehnice pentru reducerea lor. Masurile specifice de protectie. Masurile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor la care sunt expusi lucratorii la locul de munca depind de pericolul chimic sau biologic specific. dupa un accident sau incident periculos.supraveghere. insa. oricum.

compararea alternativelor din punct de vedere al riscurilor evaluate pentru fiecare si adoptarea deciziei pe baza analizei implicatiilor privind calitatea mediului de munca. retinere si neutralizare a noxelor degajate in procesul tehnologic. de noxe cancerigene si mutagene. de asemenea. pasta sau solutie. precum si degajarea pulberilor de azbest.Eliminarea sau substituirea unui agent periculos sau a unui proces tehnologic presupune. In cazul in care eliminarea sau substituirea pericolului nu este posibila. care sa permita reducerea expunerii. 111 . se recomanda procesarea in sistem inchis. la reducerea costurilor prin reducerea absentelor motivate de boala etc. dotarea utilajelor cu paravane si ecrane de protectie impotriva stropilor. Se va acorda prioritate masurilor colective de protectie la sursa de risc. dotarea cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici si de prevenire si avertizare a starilor de pericol. In cazul in care angajatorul urmareste inlocuirea unui agent chimic periculos cu unul mai putin periculos. a calitatii produselor si a mediului inconjurator. trei faze. de exemplu. asa cum arata bunele practici europene puse la dispozitie angajatorilor. In acest sens. dotarea locurilor de munca cu materiale si echipamente adecvate pentru lucrul cu agenti periculosi. dotarea cu sisteme locale de captare. la inlocuirea unui produs pulbere cu unul sub forma de granule. Eliminarea sau substituirea unor produse periculoase sau a unor tehnologii periculoase aduce avantaje tuturor factorilor implicati in respectivul proces productiv si pot contribui la imbunatatirea imediata sau pe termen lung a starii de sanatate a lucratorilor expusi. capabile sa asigure protectia unui numar mare de lucratori la locul de munca. a costurilor implicate de eventualele investitii necesare aplicarii noii tehnologii sau a celor necesare nevoilor de instruire a personalului pentru utilizarea noului produs. automatizarea proceselor. Angajatorul va urmari. prin inchiderea utilajelor in carcase in care se creaza depresiune. sau a unui produs volatil cu altul mai putin volatil etc. ventilarea generala. se va urmari reducerea riscului la minimum si tinerea lui sub control prin conceperea unor procese de munca si de control corespunzatoare. in special. si anume: identificarea tuturor alternativelor posibile de inlocuire sau eliminare. analiza comparativa a alternativelor se poate referi. care sa permita prevenirea sau reducerea cat mai mult posibil a generarii de noxe si/sau emiterea de noxe chimice sau biologice in atmosfera mediului de munca.

in cazul activitatilor de intretinere. unde expunerea lucratorilor la noxe este semnificativ crescuta. pentru activitatile care includ folosirea azbestului. invatamant. specificat in permis si instruit si/sau autorizat in acest scop. in special. Odata implementate aceste masuri tehnice. procedura de intretinere va prevedea curatarea si intretinerea eficienta si periodica a tuturor cladirilor si/sau instalatiilor si echipamentelor utilizate in fabricarea sau tratarea azbestului. care atesta realizarea masurilor de protectie necesare efectuarii operatiilor in conditiile se securitate si va desemna personalul de specialitate.Pentru laboratoarele care efectueaza activitati ce implica manipularea agentilor biologici din grupele 2. mai ales in cazul agentilor cancerigeni unde este obligatorie curatarea regulata a pardoselilor. precum si pentru procedeele industriale care utilizeaza astfel de agenti. inghitita sau patrunsa prin piele. angajatorul va urmari reducerea la minimum a numarului de angajati expusi sau care pot fi expusi. angajatorul va urmari si reducerea la minimum a duratei si intensitatii de expunere. revizii. Pentru toti lucratorii si. interventii. angajatorul va elabora si implementa proceduri de intretinere care sa asigure securitatea si sanatatea angajatilor in procesul de munca. pe tipuri de operatii. Prin masuri organizatorice. angajatorul trebuie sa stabileasca masuri de izolare in functie de gradul de risc si sa desfasoare activitatile numai in zonele de lucru corespunzatoare nivelurilor de izolare. pentru cei expusi la riscuri chimice si biologice. Procedurile de intretinere vor stabili in mod clar intervalele de timp. In organizarea sistemelor de munca. angajatorul va intocmi permise de lucru. delimitarea zonelor de risc ai 112 . peretilor si altor suprafete. de dezvoltare. prin procedee umede sau aspiratoare de praf in locul maturatului. in scopul reducerii la minimum a riscului de infectie. reparatii. De exemplu. revizii care prezinta risc de accidente de munca sau imbolnaviri profesionale. 3 sau 4 in scopuri de cercetare. Pentru efectuarea lucrarilor de reparatii. In acest sens. precum si reducerea cantitatii de agent chimic si biologic prezent la locul de munca. efecte ireversibile asupra starii de sanatate chiar dupa o singura expunere. tinand cont de acest lucru mai ales in cazul agentilor cancerigeni sau mutageni care pot provoca. diagnostic. este foarte important ca angajatorul sa asigure cadrul necesar pentru mentinerea acestora in stare de functionare si la parametrii proiectati. in functie de cantitatea inhalata. in special. angajatorul va asigura masuri corespunzatoare de igiena la locul de munca. metodele si aparatele folosite pentru curatare.

depozitarea si eliminarea deseurilor. Tot ca masuri generale de prevenire a riscurilor. in deplina securitate pentru angajati. Se vor avea. in vedere si deseurile care contin agenti chimici. a mastilor de protectie respiratorie. repararea sau schimbarea inaintea unei noi utilizari in cazul in care prezinta defectiuni si intretinerea periodica a echipamentelor individuale de protectie. La locurile de munca se vor utiliza panouri de semnalizare si avertizare adecvate pentru riscurile chimice si biologice. Pentru cazurile in care masurile tehnico-organizatorice adoptate si puse in aplicare la locul de munca nu rezolva reducerea expunerii la valori ale agentilor chimici si biologici fara risc pentru sanatatea lucratorilor. usor identificabile. Echipamentele de protectie individuale.utilizarea unor indicatoare de securitate adecvate. de tipul sarcinii de munca. care vor fi tratate conform reglementarilor in vigoare referitoare la deseuri toxice si periculoase. inclusiv indicatorul “fumatul interzis”. se va monitoriza din punct de vedere al eficientei. implementata in procesul de munca. trebuie utilizate de catre un singur lucrator. In cazul agentilor biologici periculosi. Fiecare masura generala de protectie. in special. fiind interzisa folosirea acestuia si de alte persoane. pentru a depista orice tendinta de deteriorare in timp. manipulare. dupa tratarea acestora. care pot fi contaminate 113 . prevenire sau supraveghere. asa cum le arata si numele. Echipamentul individual de protectie trebuie ales in functie de proprietatile periculoase ale agentilor utilizati. Trebuie elaborate proceduri si asigurate conditiile pentru verificarea si curatarea echipamentului inainte si dupa fiecare utilizare. azbest si agenti cancerigeni si mutageni. in zonele in care angajatii sunt expusi sau exista probabilitatea de expunere la agenti cancerigeni sau mutageni. se vor aplica masuri individuale de protectie prin acordarea de echipamente individuale de protectie adecvate si in cantitati suficiente. controlul. se vor utiliza mijloace ce permit colectarea. conform prescriptiilor de semnalizare. dezinfectarea. Pentru azbestul folosit ca materie prima se va prevedea stocarea si transportul in ambalaje sigilate si etichetate in mod corespunzator. angajatorul va asigura elaborarea si implementarea de proceduri adecvate de lucru. depozitare. de asemenea. transport in siguranta la locul de munca al agentilor chimici. inclusiv utilizarea unor recipiente sigure. Imbracamintea de lucru si echipamentele de protectie. daca este cazul.

inclusiv crème pentru protectia pielii. grasi sau lipiciosi. precum si masurile necesare pentru asigurarea avertizarii si a sistemelor de comunicare necesare semnalarii unui risc crescut si pentru inceperea imediata a actiunilor de remediere. la nevoie. la recomandarea medicului de medicina a muncii. operatiunilor de evacuare. masuri de prevenire a efectelor si de informare a angjatiilor asupra efectelor. angajatorul are obligatia de a intocmi planuri/proceduri de urgenta. prevederi referitoare la dotarile necesare acordarii primului ajutor si interventiilor in caz de scapari accidentale sau de incendui. mutageni sau biologici. Angajatorul va asigura conditii pentru igiena personala a lucratorilor prin amenajarea de vestiare speciale pentru echipamentul de lucru sau de protectie. Se vor acorda. sa fie dezinfectate si curatate sau. corespunzatoare si dotate cu substante antiseptice pentru piele si ochi in cazul expunerii la agenti biologici. care vor fi puse in practica in momentul aparitiei unor astfel de evenimente. instruirea si informarea lucratorilor sa nu manance. echiopamentele individuale de protectie care se vor acorda lucratorilor carora li se permite sa lucreze in zona afectata.explozie. protectia impotriva r4azelor ultraviolete si a stropilor de metal incins rezulatati la sudura. distruse. grupuri sanitare sau dusuri curate. trebuie sa fie scoase atunci cand paraseste zona de lucru si trebuie sa pastreze separat de alta imbracaminte. sala de masa. sepatat de imbracamintea personala. adezivilor sau lacurilor.de agenti biologici. cum este cazul rasinilor. Masuri speciale pentru cazuri de accidente. Pentru aceste situatii. Aceste proceduri vor include exercitii adecvate fiecarei situatii. folosirea manusilor de protectie. 114 . de asemenea. materiale igienico-sanitare. luand in considerare tipul contaminatiilor care pot fi uleiosi. sa nu bea si sa nu fumeze in zonele de lucru in care exista riscul contaminarii cu agenti cancerigeni. incidente sau urgente… … sunt masurile care trebuie luate de angajator in vederea interventiilor in astfel de situatii si prevenirii efectelor pe care acestea le pot avea asupra lucratorilor. salvare si asistenta.

Eliminarea sau evitarea surselor de aprindere care pot produce explozii sau incendii este o alta masura specifica de prevenire a riscului de incendiu-explozie care se poate realiza practic prin masuri de 115 . pulberi. Masuri de prevenire specifice riscului fizico – chimic … … sunt masuri tehnice si/sau organizatorice corespunzatoare naturii activitatilor. la izolarea unui element astfel incat sa nu mai fie indeplinite conditiile necesare exploziei sau incendiului. sursa de initiere – suprafata fierbinte. prin sisteme de ventilatie corespunzatoare. prin depozitarea materialelor oxidante separat de materialele combustibile etc. electricitate statica sau substante explozive. flacara. in principal. Masurile specifice riscului fizico – chimic se refera. vapori.Angajatorul trebuie sa asigure ca serviciile interne si externe pentru accidente si urgente au acces la aceste informatii. in concentratii periculoase la locul de munca. inclusuv depozitarea manipularea si izolarea agentilor chimici incompatibili. In cadrul acestor masuri specifice se acorda prioritate prevenirii prezentei substantelor inflamabile sau chimic instabile. scantei de origine mecanica. curent electric. scantei electrice. Explozia sau incendiul. nu poate avea loc decat daca cele 3 elemente ale triunghiului de foc sunt reunite : a) b) c) carburant – substante inflamabile : gaze. in vederea asigurarii protectiei lucratorilor impotriva riscului de incendiu – explozie datorat pericolelor ce decurg din propietatiile fizico – chimice ale agentilor chimici. lichide: carburant – care poate fi oxigen sau substante oxidante.

nivelul.. in special. distantarea utilajelor periculoase de alte locuri de munca. este foarte important ca angajatii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca o pregatire suficienta si adecvata riscurilor la care sunt expusi. iar angajatii trebuie sa cunoasca informatiile privind denumirea si propietatile periculoase ale agentilor chimici prezenti. tipul si durata expunerii. pereti din materiale necombustibile etc. De aceea. 116 .prevenire a formarii scanteilor de origine mecanica sau electrostatica si prin interzicerea fumatului. Numai lucratorii instruiti si informati corespunzator sunt in masura sa aplice masurile stabilite si sa promoveze aplicarea in practica a masurilor pentru un mediu de munca sigur si sanatos. a lucrului cu foc deschis sau a suprafetelor inchise in halele si instalatiile unde se lucreaza cu substante inflamabile. conditiile in care se desfasoara activitatea. angajatorul trebuie sa prevada masuri pentru limitarea/diminuarea efectelor wxploziilor si incendiilor. Pentru orice situatie susceptibila de a prezenta risc de incendiu-explozie. La fiecare loc de munca. cu conditia pastrarii spatiului dintre ele. este o alta componenta importanta a managementului riscurilor chimice de care depinde in mare masura realizarea obiectivelor propuse. prin amplasarea in locuri vizibile si potrivite a mijloacelor corespunzatoare de combatere a incendiilor. Instruirea si informarea lucratorilor asupra riscului … . angajatorii trebuie sa difuzeze. precum si continutul fiselor tehnice de securitate date de furnizor.. in principal. si ale posibililor agenti biologici. sub forma de informatii si instructiuni. rezultatele masuratorilor de concentratii ale noxelor in mediul de munca si valorile limita de expunere profesionala.

conform reglementarilor in vigoare. Angajatorul are obligatia de a asigura suptavegherea starii de sanatate a tuturao angajatiilor prin servicii medicale de medicina muncii. pentru a se asigura ca se vor respecta toate masurile de prevenire adoptate. angajatorul trebuie se explice lucratorilor necesitatea si consecintele referitoare la purtarea echipamentelor de protectie. precautiile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii. din motive intemeiate. in functie de natura si gradul riscului. Medicul de medicina muncii trebuie sa cunoasca bine conditiile de 117 . angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta lucratorilor efectele asupra sanatatii si securitatii ce decurg din aceste masuri.De asemenea. adaptate evolutiei riscurilor si aparitiei unor riscuri noi si repetate perodic. prin controale medicale si tehnici adecvate indicate de medicul de medicina muncii. instruire individuala si instruire bazata pe support scris. precum si masurile pe care trebuie sa le ia angajatii. Informatiile vor fi furnizate prin comunicare orala. in cazul producerii unor incidente. sa vegheze ca toate aceste recipiente. in special personalul de interventie. Angajatorul trebuie sa informeze angajatii cu privire la instalatiile si recipientele auxiliare acestora care contin agenti cancerigeni sau mutageni. este necesara purtarea echipamentului individual de lucru. inclusiv necesitatea de a se abtine de la fumat. Atunci cand. care sa permita detectarea simtomelor bolii sau efectul negativ. cerintele de igiena ce trebuie recpectate. modul de intretinere si valabilitatea acestora. Supravegherea continua a starii de sanatate … … a lucratorilor expusi la agenti chimici in mediul de munca se face inaintea expunerii si apoi periodic. ambalaje si anstalatii sa fie etichetate clar si vizibil si sa expuna semnele de avertizare in mod cat mai vizibil. Instruirea si informarea lucratorilor trebuie efectuate inaintea inceperii unei activitati care implica expunerea la agenti chimici si biologici.

Inregistrarile medicale vor fi pastrate o perioada de timp cel putin egala cu perioada de expunere. agenti cancerigeni. dosarul medical va fi pastrat o perioada mai mare de 10 ani de la incetarea expunerii. Pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala. Medicul de medicina muncii va intocmi pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala. la toate locurile de munca.expunere a fiecarui lucrator. la directie de sanatate publica in cazul falimentului angajatorului sau catre medicul de femilie. In cazul expunerii la agenti biologici. de conditiile de lucru descrise si de agentii periculosi specuficati. Angajatorul nu are acces la dosarul medical al lucratorului. la schimbarea locului de munca. ca stabili tipul si periodicitatea controalelor medicale. ce va fi inaintata medicului de medicina muncii care. angajatorul va intocmi fisa de expunere la riscuri profesionale. la locul de munca. In cazul expunerii la azbest. dosarul medical va fi pastrat o perioada de cel putin 40 de ani dupa sfarsitul expunerii. agenti cancerigeni. 118 . si il va insoti pe lucrator pe toata durata activitatii lui prifesionale. Angajatorul pastreaza si pune la dispozitia organelor de control lista locurilor de munca cu riscuri profesionale. mutageni sau biologici. Dosarul cu inregistrarile medicale se transmite catre un alt cabinet de medicina a muncii . in special. mutageni si agenti biologici susceptibili sa antreneze infectii. completate si parafate numai de medicul de medicina muncii. un dosar medical care va fi pastrat impreuna cu fisa de expunere la riscuri profesionale. la cabinetul de medicina muncii. precum si registrul de expunere a lucratorilor la azbest. in functie de riscurile mentionate. cancerigeni. in cazul pensionarii sau al somajul lucratorului. a celor care sunt expusi la azbest. fisele de aptitudini ale angajatiilor expusi la noxe in mediul de munca. mutageni si biologici .

Respectarea restrictiilor si interdictiilor legale … … este o obligatie importanta a angajatilor. dupa caz. va recomanda vaccinarea adecvata imunizarii impotriva agentilor biologici la care sunt expusi sau chiar schimbarea locului de munca si retragerea angajatilor de la orice expunere la pulberile de azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni. In functie de rezultatele controlului medical. inclusiv asupra unor date si recomandari medicale pe care sa le urmeze dupa incetarea expunerii. Atunci cand. calculata ca o medie ponderata cu timpul pe o perioada de peste 40 ore/saptamana.075 mg/mc. medicul de medicin muncii va recomanda masuri individuale de protectie adecvate expunerii sau. Pentru fiecare angajat. ca rezultat al expunerii in procesul de munca la un agent chimic periculos sau ca valoarea limita biologica prevazuta in anexa nr. Supravegherea medicala are loc atunci cand se produce expunerea la o concentratie de plumb in aer mai mare de 0.Angajatul are acces la toate informatiile privind starea lui de sanatate. angajatul este informat de catre medicul de medicina muncii despre rezultatul care il priveste personal. 33 este depasita. dosarul medical si fisa individula de expunere vor fi actualizate. 119 . Monitorizarea biologica a angajatilor expusi la plumb metalic si compusii sai ionici trebuie sa includa masurarea nivelului de plumb in sange (PbB). folosind petrometria de absorbtie sau o metoda care sa dea rezultate echivalente. poate cunsulta medicul de medicina muncii pentru orice simptome pe care le atribuie conditiilor de munca si activitatii desfasurate. in urma supravegherii starii de sanatate de descopera de catre medicul de medicina muncii ca un angajat are o boala identificabile sau o afectare a starii de sanatate. sau cand s-a inregistrat un nivel al plumbului in sange mai mare de 20 ug Pb/100 ml sange la angajati. avand in vedere propietatile tixice ale unor agenti periculosi si/sau a activitatilor care implica agenti chimici periculosi.

a dublului fund al vapoarelor. In aceste cazuri. a podurilor de cale ferata. inclusiv analize .G. fiind interzise la comercializare si utilizare.pentru scopuri exclusive de cercetare stiintifica si testare. a picturii decorative. • aplicarea azbestului prin procedee de stropire (sprayere). Se 120 .G. 124/2003. 2 a H. este prevazuta in anexa nr. sulfatul de plumb si produsele care contin acesti pigmenti vor fi utilizati sub forma de pasta sau vopsea gata preparata .In acest sens.pentru activitati destinate sa elimine agentii chimici prezenti in deseuri si produse secundare . care interzic : • intrebuintarea carburantului bazic de plumb (ceruza). carbonatul bazit de plumb. Lista produselor care trenuie avute in vedere in mod deosebit.pentru producerea agentilor chimici interzisi. precum si activitatile care implica in procesul de munca utilizarea unor izolatii termice sau acustice de joasa densitate (un gram/cmc) cu continut de azbest . In conformitate cu prevederile H. daca acestia sunt folositi ca intermediari . de la 1 ianuarie 2007 vor fi interzise toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest. pentru care se pot admite derogari in urmatoarele situati : . a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb si a tuturor produselor care contin acesti pigmenti. 34 – NGPM. privind prevenirea si controlul poluarii mediului cu azbest. 124/2003. . • producerea sau folosirea agentilor chimici si activitatile prezentate in anexa nr. • munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la lucrarile de vopsit care comporta utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruza). . a sulfatului de plumb si a tutror produselor continand acesti pigmenti in orice lucrare de vopsitorie cu exceptia vagoanelor de cale ferata. • vopsirea prin pulverizare cu oxid (miniu) de plumb . angajatorul trebuie sa cunoasca si sa respecte prevederile actelor normative in vigoare.

dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2006. care pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestor diafragme. angajatorul trebuie se efectueze o noua informare in scris. 121 .locul unde are loc activitatea . activiatatilor si procedeelor utilizate. in special : .metodele aplicate atunci cand activitatea implica manipularea a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest. • Transmiterea catre inspectoratul teritorial de munca . Ori de cate ori intervine o modificare semnificativa in activitatile de extractie.caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia si decontaminarea angajatilor care participa la activitate. .excepteaza diafragmele care contin crisotil. Alte restrictii sunt : • informarea in scris a inspectoratului teritorial de munca si a directiei de sanatate publica pentru activitatile de extractie. pentru instalatiile de electroliza existente.echipamentul de protectie individual necesar este furnizat . a Planului de lucru pentru demolarea sau de indepartare a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest din cladiri si/sau structura acestora. instalatii si vapoare. de fabricare si de transformare a azbestului. de fabricare si prelucreare a azbestului. pe cat este posibil din punct de vedere practic . cu o luna inaintea inceperii lucrarilor.natura si durata probabila a activitatii . . produselor fabricate. din aparate. cu descrierea succinta a tipurilor si cantitatilor de azbest utilizate. Planul de lucru trebuie sa contina. dar nu mai tarziu de 1 ianuarie 2008.faptul ca azbestul si/sau materialele cu continut de azbest sunt indepartate inaintea demolarii propiu-zise. Produsele care contin azbest comercializate pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. . . pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora. .

agentul biologic la care angajatii au fost expusi si. 122 . asemenea celei comunitare.caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia celorlalte persoane prevazute la locul sau in vecinatatea locului unde se desfasoara activitatea. Registrul se pastreaza cel putin 40 de ani dupa incheierea expunerii. Medicul de medicina muncii si inspectoratul de munca au acees la acest registru. mutageni. la agenti cancerigeni si mutageni precum si la agenti biologici din grupele 3 si/sau 4 . pentru angajatii desemnati sa efectueze activitati ce implica expunerea la azbest si/sau materiale cu continut de azbest. Legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca referitoare la agenti chimici. datele referitoare la accidente si incidente. aplica principiile generale de prevenire si acorda prioritate eliminarii si inlocuirii agentilor periculosi. • Intocmirea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere. azbest si agenti cancerigeni si mutageni Legislatia romana in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Legislatia romana. armonizata cu prevederile directivelor europene urmareste reducerea la minim a riscurilor pentru securitate si sanatate legate de prezenta agentilor chimici. Registru de expunere va contine informatii privind natura activitatii si a expunerii. durata activitatii depuse si a expunerii. dupa caz. Angajatii si/sau reprezentantii lor in unitati au acces la informatiile colective anonime cuprinse in acest registru. a azbestului si a agentilor cancerigeni. in cadrul masurilor de protectie a lucratorilor expusi.. precum si biologici la locurile de munca. angajatorul va infiinta si actualiza permanent registrele de expunere.

Directivele europene transpuse in legislatia romana. • Directiva 2000/54/CEE. 123 . despre propietatile fizico-chimice si toxicologice. sunt: • Directiva cadru 89/391/CEE. • Directiva 94/33/CEE. prin eticheta si fisele tehnice de securitate. deoarece acesta impune. transmiterea de informatii despre pericole si riscuri. in domeniul agentilor periculosi chimici si biologici.Alaturi de legislatia referitoare la securitatea si sanatatea in munca. despre masuri de prim ajutor si interventii in cazul de urgenta etc. • Directica 92/85/CEE. a celor care au nascut de curand sau alapteaza . • Directiva 98/24/CEE (amendata de D2000/39/CEE). privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor datorate expunerii la agenti biologici la locul de munca pentru securitatea si sanatatea lucratorilor . importanta deosebita o are si cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatorii a reglementarilor legale referitoare la clasificarea. privind introducerea de masuri pentru incurajarea imbunatatirilor in domeniul sanatatii si securitatii muncitorilor la locul de munca. • Directiva 91/322/CEE. privind aplicarea masurilor de promovare a securitatii si sanatatii la locul de munca a lucratoarelor gravide. privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici. • Directiva 67/548/CEE. privind protectia tinerilor in munca . • Directiva 90/394/CEE (amendata de D97/42/CEE si D99/38/CEE). referitoare le protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locurile de munca . • Directica 83/477/CEE (amendata de D 91/382/CEE). etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. cu privire la securitatea si protectia sanatatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locurile de munca . privind protectia impotriva riscurilor de imbolnavire si prevenirea acestor riscuri legate de expunerea la azbest la locul de munca. pentru stabilirae valorilor limita indicative in scopul implementarii Directivei 80/1107/CEE. cu amendamentele ulterioare . fizici si biologici la locul de munca .

572/2002.35/2003. pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea functionarii persoanelor fizice si juritice din punct de vedere al protectiei muncii. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (PROCEDURA DE AUTORIZARE a functionarii comerciantilor din punct de vedere al protectiei muncii). prepararea. • HOTARARE nr. 657/2001. • ORDIN nr. 225/1995. privind Regimul materiilor explozive . 76/2001. experimentarea. privind simplificarea unor formalizati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor – Republicare modificata si completata de O.126/1995. Legislatia romana in vigoare in domeniul agentilor chimici • Constitutia Romaniei. experimentarea. nr. pentru stabilirea modelului si continutului cererii de inregistrare si ale certificatului de inregistrare a comerciantului . • ORDIN – MMPS nr. pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea. • LEGEA nr. prepararea.• Directiva 92/58/CEE. distrugerea. • NORME TEHNICE din 30 mai 2002. precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor • ORDONANTA DE URGENTA nr. privind aprobarea Normativului cadru de acordare si utilizare a echpamentului individual de protectie . depozitarea. transportul. transportul. distrugerea.U.G. privind prescriptii minime de semnalizare de securiate si/sau sanatate la locul de munca.225/1996. privind detinerea. depozitarea. • ORDIN nr. manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor. • HOTARARE nr. 124 .53 din 24 ianuarie 2003 – CODUL MUNCII. • LEGEA nr. manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in activitatile detinatorilor si autorizarea artificierilor pirotehnisti.

G. • OM – MIR 227/13 iunie 2002. • H. 200/2000. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 1300/2002 – Notificarea substantelor chimice. 78/16 iunie 2000 privind Regimul deseurilor aprobata prin LEGEA nr.G. 125 . privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite. nr. aprobata prin LEGEA nr. privind clasificarea. • H.G. reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest. • O. 490 pe 16 mai 2002. privind clasificarea. etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase. • ORDONANTA DE URGENTA nr. 451/2001.U.G. 92 pe 23 inuarie pe 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a Ordoanantei de Urgenta a Guvernului nr. • SR13253 – Etichetarea substantelor si produselor chimice periculoase. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta perricole de accidende majore in care sunt implicate substante periculoase. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. • H. privind clasificarea. • HOTARARE nr. • ORDIN MAPM 1215/2003. privind Inventarul european al subsantelor existente puse pe piata – IESCE. privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. 261/2001. pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor. modificarile si completarile ulterioare. 426/2001.200/2000.200/2000. privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate – ELINCS. 124/2003 ( MAPM ).G. • H. privind Prevenirea. • ORDINUL MIR 608/2002.347/2003.• HOTARARE nr. • H.G.

172/5mai 1997. 1147/10 dec 2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor – costruirea. 707/3 iulie 2002.G. • ORDONANTA nr. aprobata prin LEGEA nr. monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri . • H. • ORDIN MAPM 1441/2003.G. preivind organizarea si functionarea a Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase . 466/1979 privind regimul substantelor toxice. pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. • H. nr. exploatarea. • ORDIN nr. privind infintarea Secretariatului de risc penru controlul activitatilor care prezinta pericole de accidentare majora in care sunt implicate substante periculoase ( unitati econamice de tip SEVESO II ) . pentru infiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionare a acestuia . comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar penru combaterea bolilor. • LEGEA 1022/2002.4/1995 privind fabricarea.• DECRET nr. 85/1095. privind transportul rutier al marfurilor periculoase . daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura. 126 . 48/1999.

M.T.J.F sau P.25. DOCUMENTUL / ACTIVITATEA crt ANGAJATOR P. in functie de situatie 127 .P BAZA LEG ALA Obs.T.J I. 1 Producerea evenimentului La P. DOCUMENTE SI ACTIVITATI DESFASURATE LA EVENIMENTE Nr.F sau P. C.

319 / 2006 art. Lg.I. 319 / 2006 art. 27 al. .2 Comunicarea operativa a evenimentului = 1.2.după caz.la accidente de traseu se anunta si organul de urmarire penala precum si persoana juridica organizatoare a transportului .J C.1 Observatii: .angajatorului la care s-a produs evenimentul .daca victima nu era in timpul programului / sarcinii de serviciu / in afara teritoriului P.va fi comunicat de îndată .1 Lg.M. raspunde primaria pe raza careia s-a intamplat evenimentul . 26.numarul de comunicari este in functie de situatie .T.P. de la sediul P.J.T..I. de la locul evenimentului .altor angajatori.la accidente mortale si cu persoane disparute se anunta si organul de urmarire penala .M. ai caror lucrători se află printre victime .F / P. se comunica si organelor de urmărire penală 128 .3 …….T. 27 al.

116 (1 . 120 (1) Cerceteaza: .29 Acorda supraveghere Hg 1425 art. . Hg 1425 art.accidente de munca mortale. usoare -A. formata din cel putin 3 persoane (una este lucrător desemnat) Hg 1425 art.se face.29 alin.M.incidente periculoase.: -AM cu Inc. imediat după comunicare.termen de finalizare = 5 zile lucratoare de la data producerii Numeste comisia.Tp. . 319 / 2006 art.accidente de munca cu invaliditate. de traseu -A.3 Comisia de cercetare Observatii: Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului 4 Cercetarea evenimentului: . în conformitate cu prevederile art. cu vatamare grava Lg.M.Mca -A. . 116(4) Face cercetarea pt.8) Hg 1425 art.(1) din lege .M. . prin decizie scrisa.disparuti.accidente de munca colective. 120 (2) 129 .

În cazul accidentului cu incapacitate temporară de muncă. întocmit la data producerii evenimentului. în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin decizie sau decesul victimei. 121 (2) 130 . 121 (1) Hg 1425 art. şi va întocmi un nou procesverbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către ITM a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal Hg 1425 art. ITM va completa dosarul de cercetare.

Hg 1425 art. 124 f) în mai multe exemplare. Hg 1425 art. deces. b) într-un exemplar.originalul se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul. 124 Hg 1425 art. Observatii: Se intocmeste de catre comisia de cercetare . pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii. . 124 Hg 1425 art. . pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie. pentru incidentele periculoase. 124 e) în trei exemplare. Hg 1425 art. . pentru . pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă. c) în două exemplare.5 Intocmirea dosarului de cercetare Termen: maxim 5 zile de la finalizarea cercetarii. un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la ITM ă pe raza căruia s-a produs evenimentul. . 124 d) în două exemplare. pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă.originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea.originalul se înaintează organelor de urmărire penală.originalul se 131 Hg 1425 art. 122 Dosarul de cercetare se intocmeste: a) într-un exemplar.dosarul se păstrează în arhiva angajatorului .dosarul se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea. accidente colective.

Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului-verbal de cercetare Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract. 136 (3) 132 . clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentei norme. 136 (2) Hg 1425 art. 125 (1) Hg 1425 art. comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator.J. În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens. în documentele încheiate. primeste dosarul ITM ITM avizeaza si inapoiaza dosarul Hg 1425 art.F / P. alta decât cea la care este încadrată victima.F / P. se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens. la domiciliul clientului.8 Inaintarea dosarului pentru avizare Termen: 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării Restituirea dosarului de catre ITM Termen: cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. 125 (2) Hg 1425 art. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii. 134 Hg 1425 art. 9 10 Dosarul se intocmeste de P. si se inainteaza la: P. accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima. pe bază de comandă. 136 (1) Hg 1425 art.J.

aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator. 136 (6) Hg 1425 art. 136 (5) Hg 1425 art. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. 136 (7) . din proprie iniţiativă. se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. 133 Hg 1425 art. 136 (4) Hg 1425 art.Accidentul de muncă suferit de o persoană. Accidentele suferite în timpul stagiului de practică profesională de către elevi. se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul. Accidentul de muncă suferit de o persoană. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă. în cadrul activităţilor cultural-sportive. Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională. studenţi.

136 (11) . Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau.În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. conform concluziilor cercetării. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. 136 (10) Hg 1425 art. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat. după caz. conform concluziilor cercetării. după caz. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul. înregistrarea se face conform legii. 134 Hg 1425 art. ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator. Accidentul produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii. din proprie iniţiativă. produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nici o legătură cu acesta. 136 (9) Hg 1425 art. 136 (8) Hg 1425 art.

pe mijloace de transport ce nu le aparţin. spre avizare Hg 1425 art. se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului.. sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături.Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături. după caz. cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă. angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM. Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări. 140(2a) ITM care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului.F. sau. în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate. potrivit legii. FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în parte în câte 4 exemplare ce se înaintează. angajaţi ai unor angajatori care. 136 (12) Hg 1425 art. personalul de poştă de la vagoanele C. 140(1) Hg 1425 art. inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauză În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege. în termen de 3 zile lucrătoare de 135 . 137 Hg 1425 art.R.

Verificarea şi avizarea FIAM de către ITM se face în termen de 5 zile lucrătoare de la primire formularului. Angajatorul la care se înregistrează la dosarul sau la accidentul anexează FIAM-ul procesul verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată. se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. 140(5) Hg 1425 art. În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate. Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în Registrul unic de evidenţă În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea. la primirea avizului Hg 1425 art. cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de muncă. Hg 1425 art. 140(3) la inspectoratul teritorial de muncă Hg 1425 art. 141 Hg 1425 art. 140(4) şi la asigurătorul pe raza căruia îşi are sediul social. 175 136 . domiciliul sau reşedinţa.

Organigrama cercetarii accidentului de munca cu I. foaia de parcurs. 2.T.copii de pe declaraţii. Producerea evenimentului Comunicare eveniment (I. se trimit: .T. la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul.M.M C0 1 2 3 4 5 6 7 8 22 Cercetare evenim. cercetarii prelungire termen cercetare 1.5 zile de la producere finaliz. pentru: . 5 zile de la finalizarea cercetarii 5.T.comunicare eveniment . Inapoierea dosarului de catre I.M.de cercetare a evenimentului se face în scris. inaintare FIAM la I. 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 analizare si avizare dosar intocmire dosar analizare si avizare dosar Comunicarea = imediat Comisie cercetare = se numeste “de indata” prin decizie scrisa Cercetare eveniment/Finalizare cercetare = max.5 zile de la Max. efectuarea de expertize . 7 zile de la primirea lui Prelungirea termenului. = cel tarziu in a X-a zi de la producere 6. 5 zile de la producerea evenimentului Intocmirea dosarului = max.T.T. Intocmire dosar Max.M. Inaintarea dosarului la I.M Remitere dosar de catre I. 4. argumentat şi în termen. = max.M.) “imediat" Finalizare cecetare Inaintare dosar la I.FIAM 137 .proces verbal cercetare .T. ordin de deplasare.T.prelevarea de probe.M. + C. 3.T.T. schiţe La C.P.P.

în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare. c. în cazul accidentelor de traseu. din care să se poată stabili locul. declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului. n. orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului. p. în cazul accidentului urmat de invaliditate. h. i. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. e. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii. emise de organe autorizate. d) acte doveditoare. din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare. o. b) copie a diplomei. d.a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul. data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal. 138 .copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor. în conformitate cu Error: Reference source not foundalin. b. copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi fişei de aptitudine. f. după caz. nota de constatare la faţa locului. conform competenţelor sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. m. l. schiţe. Dosarul va mai cuprinde. copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. procesul-verbal de cercetare. copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. f) corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. g. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei. în caz de deces se va anexa în original. în condiţiile prevăzute la . e) documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare.(2) şi (4). în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. ora şi data producerii evenimentului.copii ale certificatului constatator sau orice alte autorizaţii în baza căruia angajatorul îşi desfăşoară activitatea. emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă. k. concluziile raportului de constatare medico-legală. c) acte de expertiză tehnică. cum ar fi: a) copie a autorizaţiei. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă.CERCETAREA EVENIMENTELOR SE VA FINALIZA CU INTOCMIREA UNUI DOSAR. în cazul accidentului mortal. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. fotografii referitoare la eveniment. ora când accidentatul s.copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. existenţa sau nu a echipamentului individual de protecţie. q. din care să rezulte data. i) procesul verbal încheiat după producerea evenimentului. copii ale contractelor individuale de muncă al victimelor. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie. închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură. care va cuprinde: a. j. copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. întocmite conform legii. h) actul medical. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. copie a certificatelor de concediu medical în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. în cazul persoanelor date dispărute. opisul actelor aflate în dosar. starea echipamentelor de muncă. declaraţiile accidentaţilor.

descrierea detaliată a locului.numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului. f. n.b) se vor indica. x. În capitolul prevăzut la lit. de asemenea.angajatorul care înregistre ază accidentul de muncă sau incidentul periculos. PROCESUL-VERBAL DE CERCETARE A EVENIMENTELOR trebuie să conţină următoarele capitole: a. data încheierii procesului-verbal. p. i. u. e. din capitolele prevăzute la lit. t. w.j) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. o. g. v.avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă.persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale. h. echipamentului de muncă.cauza producerii evenimentului. de asemenea.sancţiunile contravenţionale aplicate.data şi ora producerii evenimentului. q.datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul.viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat.perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea.s). m. a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul.locul producerii evenimentului. solidarităţii sociale şi familiei. s. k). 139 .numele şi semnătura persoanei/persoanelor care au efectuat cercetarea.propuneri pentru cercetare penală. r.alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului.datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor.caracterul accidentului. b.termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit. prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea. d. c.măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora. aprobat prin ordin al ministrului muncii. j. precum şi numele angajatorului şi al persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetări.urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate.alte cauze care au concurat la producerea evenimentului.obiectul cercetării. numele reprezentantului său legal.. l.c) se vor indica. denumit în continuare FIAM. În capitolul prevăzut la lit. motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare. k.numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora. l) şi m).

d.o) se va schimba cu „Propuneri pentru sancţiuni administrative şi disciplinare”. vârsta. cu redarea integrală a textului acestora. În capitolul prevăzut la lit.descrierea detaliată a împrejurărilor. se va face referire şi la aceasta. data efectuării ultimului instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. c.descrierea detaliată a locul producerii evenimentului. profesia de bază.k)-m) se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. prenumele. pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment. conform competenţelor. Accident la angajator [_a_/_b_/_c_] –Semnificaţie: a – nr. de asemenea următoarele: numele. accidentat în cadrul accidentului (câmp a) 140 . desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare.w)-x) se vor regăsi în procesul verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. procesul verbal de cercetare se va încheia cu capitolul prevăzut la lit. ocupaţia în momentul accidentării. În capitolul prevăzut la lit.r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de angajator. din cercetare.În capitolul prevăzut la lit.h) se vor indica. rezultă că accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă.w) care va fi numit „Viza angajatorului”. data decesului. iar pentru persoanele care. Capitolele prevăzute la lit. b. numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor.descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul. de cercetare A1 – Nr. b – nr. persoane accidentate în accident (câmp a). datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele. în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă. pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare.e) se va indica. În situaţiile în care.g) se vor indica. numărul de copii minori. În cazul accidentelor cu ITM. – Numărul formularului FIAM se completează la sediul ITM în momentul aprobării P.V. adresa punctului de lucru. numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. accident la angajator. se va face această menţiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevăzute la lit. vechimea în muncă. În capitolele prevăzute la lit.i) va conţine următoarele subcapitole: a. locul de muncă la care este încadrat. de asemenea. în cazul b. Denumirea capitolul prevăzut la lit. c – nr. domiciliul. starea civilă. în momentul accidentării. de asemenea. cetăţenia.accidentelor cercetate de către comisia numită de către angajator. PRECIZARI FIAM FIAM Nr. Capitolul prevăzut la lit.descrierea detaliată a echipamentului de muncă.

cu literele X şi Y este redefinită. unitatea locală este considerată a fi locul de unde se dau instrucţiuni sau de unde este organizată activitatea. BACĂU = 104 – 1 = cod regiune nord est. pentru fiecare agent material. 04 = cod judeţ Bacău) D1. Codificarea Agentului material.decesul persoanei accidentate după un număr de zile de incapacitate temporara de muncă) 141 . 0E. Completarea câmprilor va fi făcută conform acestei structuri şi în cazul persoanelor din afara ţării care nu au cod numeric personal pe aceeasi structură. minereuri Metal Lemn Cauciuc. 0F. I . care reprezintă tipul materialului de lucru. LL = luna naşterii. în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la finalizarea incapacităţii temporare de muncă a persoanei accidentate (prin prezentarea documentelor care certifică durata incapacităţii precum şi modalitatea de terminare a acesteia: R . sau clasificarea 0Y – care prezintă tipul pachetului.se completează codurile activităţilor economice la nivel de Diviziune. activităţi ambulante) sau lucrează la domiciliu. în termeni de cel mai mare număr de angajaţi. 0C. VALORILE CODURILOR 0X SAU 0Y 0A 0B 0C 0D 0E 0F 0G 0H NATURA MATERIALULUI Piatră. D5 – Se bifează căsuţa corespunzătoare dimensiunii intreprinderii F3 – În cazul în care accidentatul nu are cod numeric personal se vor completa doar primele 7 poziţii ale câmpului.Deces . carton Textile Piele Alimente ANEXA FIAM [________/____]PENTRU ÎNREGISTRAREA FINALIZĂRII INCAPACITĂŢII TEMPORARE DE MUNCĂ – Se completează şi se transmite la ITM care a înregistrat accidentul de muncă. D3 – Activit. D . AA = anul naşterii. în care este implicat accidentatul – vizează activitatea economică a unităţii locale în care îşi desfăşoară activitatea accidentatul (Unitatea locală – este considerat amplasamentul geografic în care este desfăşurată în principal activitatea sau se spune că este baza operaţională a activităţii. supraveghere.reluarea activităţii. 0G. D3. K20. 0B. plastic Hârtie. conform câmpurilor solicitate prin FIAM D1 – Activitatea economică principală – este definită ca cel mai important tip de activitate. D4 . Această poziţie constă în clasificarea 0X.ec. ZZ = ziua naşterii). Dacă o persoană are mai multe locuri în care lucrează (transport. construcţii. 0H) este utilizată pentru a face diferenţierea între agenţii materiali.B4 – Se codifică codul prin cod regiune + cod judeţ conform CLASIFICARE 1 prezent în ANEXĂ CLASIFICĂRI (Ex. Tabelului de mai jos. conf. sau în cazul persoanelor la care nu se poate obţine CNP. K22 – se completează pe baza Anexei CLASIFICĂRI – CLASIFICARE 2 (Agentul material) AGENTUL MATERIAL – Detaliere: Poziţia 4 a codului (ultimele 2 caractere – care au forma: 0A. Grupă respectiv Clasă. K18. 0D.Invaliditate – încadrarea persoanei accidentate într-un grad de invaliditate. întreţinere. cunoscut fiind faptul că acestea reprezintă: SAALLZZ (S = sexul.

142 .

0008. prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor.39(3) Neasigurarea realizarii masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor.12(1) lit.000 4.39(4) Nerealizarea si neposedarea unei evaluari a riscurilor pt. a echipamentelor de munca.0008.000 5.b Art.000 4.000 4. inclusiv pt.000 4.000 Art. Neadoptarea. pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii Neobtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca.securitatea si sanatatea in munca.12(1) lit.13(b) Valoare 5. SANCTIUNI LEGEA 319/2006 CERINTA LEGISLATIVA ART. a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca.13(a) Art. corespunzator functiilor exercitate Neelaborarea instructiunilor proprii.00010. dupa caz. in spiritul prezentei legi.000 3.000 Art. tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor.13(p) 5.00010.13(e) 4. pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca. in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane. solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca. din faza de cercetare.00010.13(c) Art. ART LEGE Art.0008. organizatorice si de alta natura.acele grupuri sensibile la riscuri specifice.13(n) Art.26.a Art.13(d) Art. sanitare.13(r) Art. asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat. precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie.0008. inainte de inceperea oricarei activitati. Nestabilirea pentru lucratori. conform prevederilor legale Modificarea starii de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv.000 .39(2) Neintocmirea de catre angajator a unui plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice. ART. prin fisa postului. proiectare si executie a constructiilor.00010.000 5.0008. Neluarea deciziilor asupra masurilor de protectie cate trebuie luate si.00010. Neasigurarea de echipamente individuale de protectie ART. bazat pe evaluarea riscurilor.

anterior angajarii in munca.0008.ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire in dom.0008.5007.0008. a aparaturii de masura si control. lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor Nu asigura conditii pt.29(1) lit. precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare Neluarea masurilor pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica Nerespectarea prevederilor privind angajarea numai a persoanelor care.000 Art.0008.39(5) Nerespectarea obligatiilor ref.7(4) 4.13(o) 4.000 4.Neasigurarea si necontrolarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit.0008.0008.13(l) 4.000 .13(h) 4.000 3.0008.32(2) Art. retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice Nu prezinta documentele si relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor Nu desemneaza.4 lit. prin lucratorii desemnati. consultarea lucratorilor si permiterea accesului in zonele cu risc ridicat numai a lucratorilor instruiti corespunzator Art. ulterior angajarii Nu se tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. la solicitarea inspectorului de munca. imbunatatirea nivelului securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor.13(i) Art.000 4.a Art.la evaluarea riscurilor. Nu efectueaza cercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca Nu inregistreaza si nu raporteaza accidentul de munca la inspectoratul teritorial de munca. dupa caz. corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si.000 Art.0008. precum si la asigurator Art.13(j) Art.000 4.000 Art.0008. precum si a instalatiilor de captare. a testarii psihologice a aptitudinilor. asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca. precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca.20 Art.13(m) 4.0008.SSM.000 Art. dupa caz. controlul psihologic.000 4.0008.7 alin.13(k) Art. specifice locului de munca/postului sau.000 Art.e Nu se asigura functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie. Neasigurarea informarii fiecarei persoane.13(f) 4. in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru. in urma examenului medical si.000 4. prin propria competenta sau prin servicii externe.

5007.0006. Nerespectarea prevederilor ref.000 3.art.5005.10 3.f) catre ITM Necomunicarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca.b Neacordarea alimentatiei de protectie cf.000 3.000 3.13(q) Art.000 3.13(s) Art.0006.000 3.7(6) Art.000 3.0006.000 2.Nerespectarea obligatiilor ref.8 Art.16 Art.la acordarea primului ajutor.11(1) Art.Legii346/2002 Art.5007. a acelorasi locuri de munca Implicarea financiara a lucratorilor in masurile privind securitatea.la utilizarea in comun.000 3.7(5) Art.000 3.000 3.27(1) lit.15 Art.0006.5007. la informarea lucratorilor privind riscurile pt. contractului colectiv de munca ( contr.39(6)lit.11(2) si iminent parasesc locul de munca/zona periculoasa Sanctionarea lucratorilor care actioneaza imprudent sau dau Art.5005. dispersia teritoriala.5007.000 2.000 3.39(6)lit.la lucratorii desemnati Neinformarea lucratorilor ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent despre riscurile si masurile aferente acestui pericol Neasigurarea pregatirii acelor lucratori ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent pt.5lit. precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie generale si specifice fiecarui post de lucru Art.5007. sanatatea si igiena in munca Nerespectarea prevederilor ref.0006.a fi pregatiti in situatia cand seful ierarhic superior nu poate fi contactat Neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pt.11(4) dovada de neglijenta grava .individual de munca) Nedeclararea bolilor profesionale medicilor competenti Art.5007.) Nerespectarea obligatiilor ref.5007. riscuri. a legaturilor cu serviciile specializate etc.individual de munca) Neacordarea materialelor igienico-sanitare cf.9(1) Art.securitate si sanatate in munca.0006.000 Art.000 3.27(1) lit.5007. in caz de pericol grav Art. competente etc.a Art.5007.000 3. contractului colectiv de munca (contr. de catre angajati ai unor societati distincte.14 Art.39(7) Prejudicierea lucratorilor care.securitatea si sanatatea lucratorilor Neacordarea echipamentului individual de protectie nou in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie Necomunicarea evenimentelor (definite cf.11(3) Art.34(1) Art.a Neluarea tuturor masurilor necesare organizarii activitatilor de prevenire si de protectie (in functie de marimea intrepr.b Art. desemnarea lucratorilor care aplica masurile stabilite.000 3. invaliditate sau deces asiguratorului cf. stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.000 3..

37(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în munca de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri.13(g) Art.000 2. ţinerii.Ingradirea accesului lucratorilor desemnati/a reprezentantilor lucratorilor la evaluarea riscurilor si la masurile de protectie.18(6) Art.19 Art.000 2.36 2.0004. pliante. fără diminuarea drepturilor salariale şi nefurnizarea mijloacele necesare pentru a-şi putea exercita drepturile şi atribuţiile specifice ssm Neamenajarea locurile de munca ţinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice: femeile gravide. pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.000 ART. constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda (2) Dacă fapta prevăzută la alin.0004. dacă se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesională.0004. a accidentelor uşoare.000 2.0004. .0004. (1) a produs consecinţe deosebite.000 2.12(c) 2.18(5) Art.000 Art.17 Art. informarii si participarii la problemele de ssm Neacordarea timpului adecvat reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. cum ar fi afişe. orice informatii. precum şi persoanele cu dizabilitati Art.5005. filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în munca Prejudicierea reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii in munca din cauza consultarii.5005. precum şi a accidentelor de munca Neelaborarea pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale a rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucrătorii proprii Neluarea măsurilor pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor.5005.0004. 39(8) Lipsa evidentei accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru.000 2.21 Art. a incidentelor periculoase.000 2. efectuarea instruirii in timpul programului de lucru Art.000 2. evidente si rapoarte in domeniul SSM Neorganizarea si nefunctionarea Comitetelor de securitate si sanatate in munca Nerespectarea prevederilor ref. lehuzele sau femeile care alapteaza. a bolilor profesionale.12(d) Art.la cheltuielile cu instruirea lucratorilor.

000 lei nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind: a) fabricarea. iar fapta prevăzută la alin. echipamentelor de muncă noi sau reparate. (1) a produs consecinţe deosebite. precum şi pentru aplicarea proceselor tehnologice. 38(1) Nerespectarea de către orice persoana a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în munca.000 lei la 10. întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice. c) darea în exploatare sau repunerea în funcţiune. (1) şi (3) săvârşite din culpa se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. . ART. (2) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. dacă prin aceasta se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesională. iar fapta prevăzută la alin. (2) Dacă fapta prevăzută în alin. depozitarea. (4) Faptele prevăzute la alin. exploatarea. b) prevenirea prezenţei peste limitele maxime admise a agenţilor chimici. 39(9) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5. fizici sau biologici. manipularea sau utilizarea substanţelor ori preparatelor chimice periculoase şi a deşeurilor rezultate. pedeapsa este închisoarea de la un an la 2 ani sau amenda. e) folosirea surselor de foc deschis şi fumatul la locurile de muncă unde acestea sunt interzise. a construcţiilor. (2) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. precum şi pentru prevenirea efectelor electricităţii statice şi ale descărcărilor atmosferice. precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman. transportul. anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor. f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea.(3) Fapta prevăzută la alin. parţială ori totală. constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. (1) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. maşinilor şi utilajelor. pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda. ART. (3) Dacă nerespectarea consta în repunerea în funcţiune a instalaţiilor. d) întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor care necesită măsuri speciale de siguranţă.

000 lei la 10. o) asigurarea iluminatului de siguranţă. întreţinere şi denocivizare a echipamentului individual de protecţie. i) transportul. n) asigurarea. p) organizarea activităţii de păstrare. marcarea şi întreţinerea căilor de acces şi de circulaţie. revizia şi repararea periodică a echipamentelor de muncă. l) asigurarea exploatării fără pericole a recipientelorbutelii cu gaze comprimate sau lichefiate. j) delimitarea. . execuţia. 40. întreţinerea. k) semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. în spaţii închise şi în condiţii de izolare. a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a celor de ridicat.g) asigurarea şi folosirea instalaţiilor electrice de construcţie adecvate la locurile de muncă unde există pericole de incendiu sau de explozie. h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de muncă. r) aplicarea metodelor de exploatare minieră. s) amenajarea locurilor de muncă pentru lucrul la înălţime. realizarea şi funcţionarea sistemului de aeraj.000 lei neprezentarea de către serviciile externe a raportului semestrial de activitate.Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5. materialelor şi produselor. m) utilizarea. a conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi a altor asemenea echipamente de muncă. manipularea şi depozitarea echipamentelor de muncă. corespunzător clasificării minelor din punctul de vedere al emanaţiilor de gaze. exploatarea şi întreţinerea lucrărilor miniere. . îngrădirea şi semnalizarea zonelor periculoase. q) întocmirea documentelor de urmărire a parametrilor funcţionali ai echipamentelor de muncă şi a rapoartelor de serviciu pentru instalaţiile cu regim special de exploatare. Art.

PSI.Documente elabor Nr Documentu crt 1 Decizie desemnare lucrator d 2 Decizie desemnare lucrator p prim ajutor. evacuare 3 Decizie CSSM 4 Decizie desemnare serviciul 5 6 7 8 9 LEGISLATIA ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Decizie desemnare lucratori p EM in caz de pericol grav si Decizie lucratori desemnati c specializate in caz de pericol Decizie comisie cercetare eve Decizie conducator loc de mu Plan actiune in caz de perico .

Hotarârea de Guvern nr. Of.882/30 oct. 1136 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 4. nr. . H. Hotarârea de Guvern nr.Of. Hotarârea de Guvern nr. Hotarârea de Guvern nr. 1051/9.M. Hotarârea de Guvern nr. iul.1. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca 6.1146/30 august 2006 . Hotarârea de Guvern nr. 319/14 iulie 2006 . Hotarârea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 13. Hotarârea de Guvern nr. în special de afectiuni dorsolombare. Hotarârea de Guvern nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 1.G nr. 10. Hotarârea de Guvern nr.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă 3. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 8. 1218 din 06/09/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate în munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2.G.03. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici în munca 7. 815 . 1050 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj 11.X. Hotarârea de Guvern nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru îmbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive 9.M. 1049 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran 12. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.Of. nr.nr. 646/26 2. 2006 Hotarari de Guvern in domeniul protectiei muncii Hotarârea nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca la bordul navelor de pescuit 5. 2006 Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori. 1425/ M.

Hotarare de Guvern nr. Hotarârea de Guvern nr. Hotarâre de Guvern nr.2006) 19. 753 din 16/10/2006 privind protectia tinerilor in munca ( Monitorul Oficial. Ordin nr. .07. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot 17.03. Ordin nr. Ordonanta de urgenta nr. 304 din 4 iulie 2000) 28. Partea I nr. 300/02.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 16. Partea I nr.01. 169 din 9 martie 2007) 25. 246 din 7 martie 2007privind metodologia de reinnoire a avizelor de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite(MO nr. 925 din 15/11/2006) 22. HOTĂRÂRE nr. Hotarare nr. 971/26. Hotarâre de Guvern nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor 15.01. 754 din 16 octombrie 2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca(MO nr. 1875/22. 81/30. 887 din 31 octombrie 2006 23. Hotarare de Guvern nr.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest (MO nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor publicata in Monitorul Oficial. Hotarare de Guvern nr. 752 din 14/05/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii în atmosfere potential explozive 21. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor încadrate în munca(MO nr. 70 din 30/01/2007Intrare in vigoare: 30/01/2007. 915 partea I din 10-11-2006) 24.Hotarârea de Guvern nr. Ordin nr. 557/2007 din 06/06/2007 privind completarea masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de munca pentru salariatii incadrati in baza unui contract individual de munca pe durata determinata si pentru salariatii temporari incadrati la agenti de munca temporara(MO nr. 332 din 17/05/2007 26. 1876/22.12. 407 din 18/06/2007) 27. 3 din 03/01/2007 privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă FIAM MO nr.2006) 20. 14. Hotarare nr. 64/24.12. 706 din 26-09-2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale(MO nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile 18.2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii (MO nr. Ordin nr.

646/26 iul. Pece Stefan."Implementarea managementului securitatii si sanatatii în munca". Conf. Dr. Steluta Nisipeanu. ing. Agir. 319/14 iulie 2006 . Dr.Ed.Of. nr.Of.Legea securitatii si sanatatii in munca nr."Costul accidentelor de munca". ed. ed. 2003 . MEDMUN. ing. dr. Aurelia.Dr. Managementul securitatii si sanatatii în munca . 2006 . 2001 . ing. ing.Darabont. ing. dr. Prof. 1999 . St. Libra 2003 REALIZAT DE s. Ion Toma. Pece.1998 . dr. Ec Aurelia DASCALESCU. Dascalescu. 2003 ."Medicina Muncii".Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H.c.882/30 oct. Al. Stefan PECE. Toma Niculescu.. ed. "Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala la locurile de munca". dr. 1425/ M. Aurelia Dascalescu. 2006 . Atlas Press.M.PRO RISC srl INSPECTOR PROTECTIA MUNCII ALEXANDRU LULEA ."Evaluarea riscurilor în sistemul om-masina".G. Atlas Press.nr. ed.. Raluca Stepa.Bibliografie . Duca Pavel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful