I.

SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE REFERITOR LA SECURITATE SI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
1. INSTITUŢII EUROPENE 1.1 Uniunea Europeană şi instituţiile sale Uniunea Europeanã constituie rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în 1951, între şase ţări europene (Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda).Uniunea Europeanã numãrã astãzi 27 de state membre (inclusiv ROMANIA si BULGARIA din 2007). Consiliul European Consiliul Uniunii Europene- format din miniştrii celor 27 state europene,fiecare ţarã din Uniune deţine preşedinţia pe o perioadã de 6 luni. Parlamentul European Comisia Europeană Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene Consiliul Europei şi instituţiile sale Consiliul Europei este o organizaţie politică creată în 1949 de zece ţări europene in scopul promovării unei mai strânse unităţi între membrii săi. În prezent Consiliul Europei reuneşte 45 de state şi are sediul la Strasbourg. România este stat membru al Consiliului Europei din 7 octombrie 1993. Adunarea Parlamentară Curtea Europeană a Drepturilor Omului 2 PRINCIPALELE ETAPE ALE CONSTRUCŢIEI UNIUNII EUROPENE Principalele etape instituţionale ale acestei construcţii au fost: TRATATUL DE LA PARIS, din 1951, de constituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului( CECA); TRATATUL DE LA ROMA, din 1957, de constituire a Comunităţii Economice Europene (CEE). Art.100 şi art.118 conţin unele prevederi referitoare la domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Tot în 1957 s-a constituit Comunitatea Europeanã de energie atomicã(EUROATOM). Aceste Tratate fundamentale au fost modificate prin urmãtoarele tratate ulterioare : • în 1987 prin ACTUL UNIC EUROPEAN, Statele membre fixând data de 01 ianuarie 1993 pentru realizarea Pieţei unice. S-au adus unele amendamente Tratatului de la Roma, foarte importante pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv prin introducerea art.100A şi art.118A; în 1992 prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, Statele membre decizând crearea Uniunii Europene pe baza unui sistem de cooperare interguvernamentală. Comunitatea Economică Europeană(CEE) este redenumită Comunitatea Europeană(CE) ;
• •

în 1999 prin TRATATUL DE LA AMSTERDAM, s-au consolidat cei 3 piloni ai
1

Uniunii creaţi prin Tratatul de la Maastricht: Comunităţile Europene (primul pilon), securitatea comună (al doilea pilon), cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne (al treilea pilon); în 2001 prin TRATATUL DE LA NISA, prin care s-a prevăzut reformarea instituţiilor Uniunii Europene în vederea viitoarelor extinderi.

3 SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE Sistemul legislativ al UE este constituit din cinci surse de drept: - Tratatele europene expuse anterior şi Principiile generale ale Dreptului, care sunt reglementări cunoscute sub denumirea de legislaţie primară; - Acordurile internaţionale ale UE; - Reglementările, Directivele, Recomandările şi Deciziile generale/individuale, care sunt reglementări cunoscute sub denumirea de legislaţie secundară ; - Principiile generale de drept administrativ; - Convenţiile încheiate între Statele Membre. Legislaţia primară, Acordurile internaţionale ale UE, Principiile generale de drept administrativ, Reglementările , Directivele şi Deciziile sunt documente obligatorii a fi respectate de toate Statele membre ale UE. Recomandările nu constituie documente obligatorii. 4. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 4.1 Evoluţia reglementărilor legislative referitoare la securitate şi sănătate în muncă În Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a Comunităţii Economice Europene, erau incluse două articole – art.100 şi art.118 – care se refereau la promovarea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă ale lucrătorilor şi la protecţia împotriva accidentelor, în special prin colaborări între Statele membre, ca urmare a diferenţelor existente între măsurile de asigurare a securităţii şi sănătăţii ale fiecărui Stat membru. Ele s-au concretizat în final cu diverse avize, studii sau consultaţii. În 1974 a fost creat Comitetul consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii care a avut un rol major în elaborarea primului program de acţiune al Comisiei europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă care s-a desfăşurat în perioada 1978 -1982. Al doilea program coordonat de acţiune al Comisiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-a desfăşurat între anii 1983-1987 . În anul 1986 s-a adoptat Rezoluţia Consiliului din 07.05.1986 referitoare la o nouă abordare în materie de armonizare tehnică şi standardizare .Conform acestui document:

2

- armonizarea tehnică este limitată la adoptarea cerinţelor esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele dacă ele vor să beneficieze de circulaţie liberă pe piaţa comunitară; - cerinţele esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele se stabilesc prin Directive; cerinţele esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele se detaliază prin specificaţii tehnice în standarde armonizate; produsele realizate conform standardelor armonizate beneficiază de prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale; standardele armonizate nu sunt obligatorii a fi respectate de produs, producătorul poate aplica alte specificaţii tehnice pentru ca produsul să respecte cerinţele esenţiale; producătorul poate alege între diverse proceduri de evaluare a conformităţii prevăzute în Directiva aplicabilă. În anul 1987 Tratatul de la Roma a fost revizuit prin intrarea in vigoare a Actului Unic European. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-au introdus două noi articole – art.100A şi art.118A – prin care, pentru prima oară, securitatea şi sănătatea în muncă a fost menţionată ca o clauză directă: Prin art.100 A nou introdus s-a stipulat că: - produsele care circulă fără bariere comerciale intr-o piaţă unică a Comunităţii trebuie să prezinte un nivel de protecţie ridicat; - Comisia va adopta măsurile necesare de armonizare a legislaţiilor naţionale pentru stabilirea şi funcţionarea pieţei unice (prin Directive). Prin art.118 A nou introdus s-a stipulat că: Statele membre se vor angaja să promoveze, în special, îmbunătăţirea mediului de muncă, pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor având ca obiectiv armonizarea progresivă a condiţiilor existente; Realizarea obiectivului de la alineatul precedent se va concretiza prin introducerea de cerinţe minime în Directive, aplicabile progresiv. Al treilea program de acţiune (1988 -1992) adoptat de Comisie a fost puternic focusat pe legislaţie şi a avut în vedere respectarea a trei cerinţe: necesitatea de a se promova în toate domeniile îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, obligaţia de a asigura că lucrătorii dispun de protecţie adecvată faţă de riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi necesitatea de a asigura că presiunile generate de concurenţa existentă în piaţa unică nu vor afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor. Programul de acţiune s-a concretizat prin elaborarea de numeroase Directive - pe baza conceptului Noii Abordări şi al aplicării prevederilor art.100A şi art.118A al Tratatului de la Roma – dintre care trebuie menţionată principala Directivă derivată din art.118A, Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ( 89 / 391 / CEE)
3

Anul 1992 a fost declarat de Comisie ca - An european pentru securitate, igienă şi sănătate la locul de muncă. Tot în 1992 se semnează Tratatul de la Maastricht de înfiinţare a Uniunii Europene. Printre punctele importante cuprinse în acest document este şi cel referitor la extinderea Europei sociale prin punerea în aplicare a prevederilor Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor, adoptată deja în 1989. Această cartă conţine un capitol referitor la realizarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă. În 1993 Consiliul a dispus infiinţarea Agenţiei europene pentru securitate şi sănătate în muncă având drept sarcină inventarierea şi diseminarea enormei cantităţi de cunoştinţe şi informaţii regionale în materie de securitate şi sănătate în muncă, în special în ceea ce priveşte măsurile de prevenire, contribuind astfel la ameliorarea securităţii şi sănătăţii în muncă. Programul Comunităţii stabilit pentru perioada 1996-2000 a constat, în: - elaborarea unor standarde de securitate şi sănătate mai eficiente care vor conduce la creşterea competivităţii; - supravegherea transpunerii corecte şi la timp a Directivelor de către Statele membre; - evidenţierea noilor riscuri asociate noii dezvoltări economice şi elaborarea de noi reglementări legislative; - promovarea în continuare a dialogului social pentru asigurarea reuşitei acţiunilor de securitate şi sănătate în muncă. În această perioadă a fost elaborată o cantitate considerabilă de standarde de securitate şi sănătate armonizate pentru produse, standarde realizate pentru detalierea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate enunţate în Directive. În martie 2002 a fost stabilită strategia Comisiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2002-2006, strategie care s-a axat pe cinci direcţii importante: 1. Îmbunătăţirea continuă a stării de confort în muncă, atât cea fizică, cât şi cea morală şi socială ; 2.Consolidarea culturii de prevenire a riscurilor; 3.Conjugarea tuturor mijloacelor de imbunătăţire a securităţii şi sănătăţii în muncă şi realizarea de parteneriate; 4.Pregătirea extinderii; 5.Dezvoltarea cooperării internaţionale. 4.2 Directive referitoare la securitate şi sănătate în muncă Directivele sunt reglementări obligatorii pentru Statele membre. Directivele referitoare la securitate şi sănătate în muncă sunt elaborate, fie în baza art.100A al Tratatului de la Roma, fie în baza art.118A a aceluiaşi Tratat.

4

1 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ elaborate în baza art.138.maşini de tuns iarba Recipiente simple sub presiune Se stabilesc limitele de emisiune sonoră (exprimate ca puteri acustice sau ca nivele de zgomot.95 au ca obiectiv conceperea (proiectarea) şi realizarea de produse care sã prezinte un nivel ridicat de securitate la utilizare şi sunt cunoscute sub denumirea de Directive de securitate a produselor. 1. la locul operatorului 87/404/CEE Recipiente sudate pentru a conţine aer sau azot la presiune de peste 50 90/488/CEE bar 93/68/CEE 5 .95 al Tratatului de la Amsterdam(exemple) Categoria de produse Produse (în general) Produse pentru construcţii An apariţie /Nr.compresoare .macarale turn -grupuri electrogene de sudură .Prin Tratatul de la Amsterdam (1999)aceste articole s-au renumerotat. m e d i u a m b i a n t s a u i z o l a r e a termică/acustică a construcţiei Ascensoare (pentru transportul de persoane) instalate fix în imobile permanente şi componentele de securitate ale acestora Vehicule cu motor şi remorcile acestora precum şi componentele şi dispozitivele care condiţionează securitatea acestora. cu excepţia celor acţionate de forţa umană.100A devenind art. TABELUL NR.118A devenind art. medical sau militar şi a celor le care fac obiectul directivelor specifice 89/106/CEE 93/68/CEE 84/529/CEE 86/312/CEE 90/486/CEE 68 directive cu amendamente 26 directive cu amendamente 98/37/CE 98/79/CE 79/113/CEE 85/405/ CEE 84/533/CEE 85/406/ CEE 84/534/CEE 87/405/ CEE 84/533/CEE 85/407/ CEE 84/537/CEE 85/409/ CEE 88/180/CEE 88/181 /CEE Ascensoare Vehicule cu motor Tractoare Maşini Utilaje de şantier . În TABELUL NR.95 iar art. Directivele elaborate pe baza art.Directivă 92/59/CEE Domeniu de aplicare Produse de consum noi. caracteristici generale şi principalele lor dispozitive de protecţie Maşini în general. Se exclud tractoarele din agricultură şi silvicultură Tractoare din agricultură şi silvicultură. art. expus în continuare se prezintă exemple de Directive elaborate în baza art.ciocane de spart beton şi pickhamere .95 al Tratatului de la Amsterdam. a celor concepute pentru uz nuclear. folosite sau recondiţionate (cu excepţia antichităţilor) pentru care nu există reglementări comunitare Produse pentru introducerea permanentă pe şantierele industriale sau de construcţii civile cu caracteristici care influenţează rezistenţa mecanică şi stabilitatea de siguranţă şi în caz de incendiu.

76/117CEE Echipament electric conceput a fi utilizat în atmosferă 79/196/CEE explozivă şi prevăzut cu anumite sisteme de protecţie. să favorizeze sau să conserve plantele sau produsele vegetale. Clasificare. de autoapărare 6 . îmbuteliere şi marcare Substanţe şi preparate periculoase. comercializarea şi recunoaşterea reciprocă a omologărilor de exploziv utilizaţi în scop civil Echipamente individuale de protecţie în general. cu excepţia 84/47/CEE celui conceput pentru utilizare în mine cu pericol de grizu 88/571/CEE 88/665/C EE 90/487/CEE 82/130/CEE 88/35/CEE 91/169/CEE Echipament electric conceput a fi utilizat la lucrări subterane sau la instalaţii de suprafaţă unde grizu poate ajunge prin ventilaţie subterană 94/9/CE 89/336/CEE 92/31/CEE 93/68/CEE 67/548/CEE 7 modificări şi 20 de adaptări Aparate şi sisteme. cu excepţia celor destinate forţelor armate sau de ordine publică.Aparate cu gaz Echipament electric pentru joasă tensiune Echipament electric utilizabil în atmosferă explozivă Echipament electric utilizabil în atmosferă explozivă cu pericol de grizu Echipament electric pentru utilizare în atmosferă explozivă Compatibilitate electromagnetică Substanţe periculoase: îmbuteliere şi marcare Preparate periculoase. încălzire şi producerea apei calde şi dispozitivele şi componentele acestora care se comercializează separat Echipament electric destinat a fi utilizat la o tensiune nominală cuprinsă între 50 V şi1000 Vca. să distrugă sau să evite creşterea plantelor nedorite Controlul. electrice sau nu. fişe de securitate Antidăunători (insectofungici) Explozivi utilizaţi în scop civil Echipamente individuale de protecţie 90/396/CEE 73/23/CEE 93/68/CEE Aparate pentru coacere. şi între 75 V şi 1500 Vcc. îmbuteliere. Cerinţe de protecţie a echipamentelor tehnice faţă de perturbaţiile electromagnetice Comunicarea substanţelor. evaluarea periculozităţii acestora. marcare 88/379/CEE Preparate care conţin cel puţin o substanţă periculoasă şi care să fie 89/178/CEE considerate periculoase conform definiţiilor din directivă 90/492/CEE 93/18/CEE 91/155/CEE 93/112/CEE 78/63/CEE 81/187/CEE 84/291/CEE 93/15/CEE 89/686/CEE 93/68/CEE 93/95/CEE 96/58/CE Fişe cu date de securitate care trebuie aduse la cunoştinţa utilizatorului (de specialitate) odată cu fiecare substanţă sau preparat Preparate destinate să protejeze. concepute a fi utilizate în atmosferă explozivă.

90 referitoare la protecţia lucrătorilor contra riscurilor 2000/54/CE asociate expunerii la agenţi biologici în muncă (a 7.90 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind activitatea desfăşurată prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare 90/270/CEE (VDT) (a 5-a directivă specifică în sensul art.138 al Tratatului de la Amsterdam.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind utilizarea echipamentelor tehnice de lucrători în muncă (a 2-a directivă specifică în 89/655/CEE sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) 92/85/CEE 7 . expus în continuare se prezintă o situaţie la zi a Directivelor derivate din art.05. 2.11.92 referitoare la cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sãnãtate în muncã(a 9-a Directivã specificã în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 26.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locurile de muncă (1-a directivă specifică în sensul art. Directive care poartă şi denumirea de Directive sociale .06.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.06.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29.06.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie de lucrători în muncă (a 3-a 89/656/CEE directivă specifică în sensul art.11.05.138 al Tratatului de la Amsterdam au drept obiectiv ameliorarea progresivă a securităţii şi sănătăţii în muncă prin armonizarea legislaţiilor Statelor membre. În TABELUL NR.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29.06.92 referitoare la aplicarea măsurilor care să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă pentru lucrătoarele gravide şi a lucrătoarele care au născut de curând sau care alăptează (a 10-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) 90/394/CEE Directiva Consiliului din 28.92 referitoare la implementarea cerinţelor minime de 92/57/CEE securitate şi sănătate în şantierele temporare sau mobile (a 8-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) 92/58/CEE Directiva Consiliului din 24. TABELUL NR.16(1) al directivei 89/391/CEE) (a 7-a directivă specială în sensul art.138 al Tratatului de la Amsterdam An apariţie/ nr.11.90 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor implicând pentru lucrători riscuri în special de 90/269/CEE afecţiuni ale spatelui (a 4-a directivă specifică în sensul art. 2 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ elaborate în baza art.89 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Directiva Consiliului din 30.16(1) al Directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 19.Directivele elaborate pe baza art.11.10.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 24.a directivă specifică în sensul art.directivă 89/391/CEE 89/654/CEE Denumire Directiva-cadru a Consiliului din 12.90 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi cancerigeni în muncă (a 6-a directivă specifică în sensul art.

92/91/CEE

92/104/CEE

93/103/CEE

Directiva Consiliului din 3.11.92 referitoare Ia cerinţele minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor din industriile extractive prin foraj (a 11-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 3.12.92 referitoare la cerinţele minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor din industriile extractive de suprafaţă sau subteran (a 12-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare Ia cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit (a 13-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 7.04.98 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi chimici în muncă (a 14-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 16.12.99 referitoare la cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor potenţial expuşi riscului atmosferelor explozive (a 15-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 6.02.2003 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (zgomot) (a 17-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 27.11.80 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi chimici, fizici şi biologici în muncă Directiva Consiliului din 28.07.82 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la plumb metalic şi compuşii săi ionici în muncă (1-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 19.09.83 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la azbest în muncă(a 2-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 12.05.86 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la zgomot în muncă(a 3-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 27.05.88 referitoare la protecţia lucrătorilor prin interzicerea anumitor agenţi specifici şi/sau a anumitor activităţi (a 4-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 29.05.91 referitoare la stabilirea valorilor limită orientative pentru implementarea Directivei 80/1107/CEE (a 5-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului referitoare la armonizarea dispoziţiilor legislative, reglementative şi administrative ale Statelor membre privind protecţia sănătăţii lucrătorilor expuşi la monomerul clorurii de vinil Directiva Consiliului din 25.06.91 referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru lucrători cu contract de muncă pe perioadă determinată sau interimari Directiva Consiliului din 31.05.92 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru promovarea unei mai bune asistenţe medicale la bordul navelor Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare la anumite aspecte privind organizarea timpului de lucru Directiva Consiliului din 22.06.94 referitoare la protecţia tinerilor în muncă

98/24/CE

1999/92/CE

2003/10/CE

80/1107/CEE 82/605/CEE

83/477/CEE

86/188/CEE 88/364/CEE

91/322/CEE

78/610/CEE 91/383/CEE 92/29/CEE 93/104/CEE 94/33/CEE

8

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

CUPRINS 1. Notiuni generale 2. Securitatea si sanatatea în munca 3. Activitatea de prevenire si protectie 4. Organizarea activitatii de prevenire si protectie 5. Serviciul intern de prevenire si protectie 6. Serviciul extern de prevenire si protectie 7. Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă 8. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca 9. Lucratorii desemnati 10.Organizarea şi funcţionarea comitetului de securitateşi sănătate în muncă 11.Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca 12.Obligatii generale ale angajatorilor 13. Alte obligatii ale angajatorilor 14. Sarcinile si obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea în munca 15. Sarcinile si obligatiile conducatorului locului de munca 16. Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, 17. Echipamentul individual de protectie (EIP) 18. Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific 19. Evenimente, accidente, boli profesionale 20. Comunicarea şi cercetarea accidentelor de muncă 21. Raportarea, cercetarea si declararea bolilor profesionale 22. Electrosecuritatea 23. Metoda INCDPM de evaluare a riscurilor 24. Agenti chimici periculosi la locul de munca 25. Ghid cercetare evenimente 26. Sanctiuni legea 319/2006 27. Documente elaborate de serviciul de prevenire si protectie 28. Legislatie in domeniul ssm 29. Bibliografie

9

1. NOTIUNI GENERALE

Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii reprezintă obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă. Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecinţelor în cazul producerii accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale. Prevenirea trebuie să cuprindă toate situaţiile care afectează sau pot afecta integritatea sistemului de muncă şi continuitatea proceselor de muncă. Acţiunea preventivă cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice şi organizatorice cu efect pozitiv în rezultatul următoarei ecuaţii: Pericol/Risc + Imprejurări favorizante = Accident/Incident Aplicând acestei ecuaţii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot determina următoarele obiective de urmărit: eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinţelor potenţiale la sursă, - eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante în vederea scăderii probabilităţii de producere, - prevederea de măsuri şi mijloace adecvate pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă. Aspecte privind stadiul actual al securităţii şi sănătăţii în muncă Activitatea de protecţie a muncii în România are o istorie de peste 100 de ani şi a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea industrială care, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, a atras după sine primele manifestări ale acestei activităţi. Anul 1874 consemnează apariţia şi intrarea în vigoare a unei legi ce reglementează aspecte de sănătate în muncă, “Legea sanitară”, iar în 1894 intră în vigoare “Regulamentul pentru industriile insalubre” care poate fi considerat primul act normativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă deoarece cuprindea dispoziţii obligatorii privind munca femeilor şi tinerilor, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
10

O activitate susţinută de aplicare a măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale s-a desfăşurat între anii 1920 şi 1940 de către “Serviciul de Igienă Industrială”, organism care a funcţionat în cadrul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. După cel de al doilea război mondial s-a înfiinţat un sistem guvernamental de instituţii cu atribuţii exprese în domeniu: în 1949 s-a înfiinţat Consiliul pentru Protecţia Muncii, din subordinea Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale, organism care cuprindea reprezentanţi ai Confederaţiei Generale a Muncii, ai Consiliului de Stat al Planificării, ai Ministerului Invăţământului şi responsabili cu protecţia muncii. Un moment remarcabil îl constituie adoptarea în 1965 a “Legii nr. 5/1965 cu privire la protecţia muncii” care a reuşit, într-o anumită măsură ca, prin efectele ei, să se apropie în etapa respectivă de standardele europene în materie, să contureze cadrul organizatoric şi legislativ necesar derulării activităţii de producţie în condiţii de securitate şi sănătate în muncă. Ulterior, în 1966, a luat fiinţă un organism independent al statului, Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii, cu o structură organizatorică pe două niveluri: central şi teritorial, care a manifestat preocupări deosebite pentru pregătirea specialiştilor în acest domeniu. După decembrie 1989, transformările intervenite în viaţa economică şi socială a României şi tranziţia spre o economie de piaţă au determinat apariţia unor probleme noi, ca de exemplu: creşterea rapidă a numărului de agenţi economici, apariţia sectorului privat, creşterea şomajului, intensificarea fenomenului de eludare a legilor, creşterea rolului partenerilor sociali (patronate, sindicate) ce au impus modificarea structurii şi conţinutului legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă. Astfel, încă din anul 1990 s-au întreprins măsuri pentru revizuirea reglementărilor din domeniul protecţiei muncii pentru a crea un nou sistem legislativ al cărui principiu fundamental să fie armonizarea cu prevederile directivelor Uniunii Europene, cu cele ale convenţiilor si recomandărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Tot în anul 1990 a fost reproiectată structura organizatorică şi funcţională a instituţiei protecţiei muncii, aceasta fiind integrată în cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Ca urmare a ratificării, la 5.04.1993, a Acordului European, care instituia o asociere între România şi U.E. în vederea acceptării ulterioare a ţării noastre ca membru cu drepturi depline , s-a început un proces lung de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea comunitară.
11

319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă. cadrul organizatoric al protecţiei muncii şi atribuţiile organismelor statului privind coordonarea şi controlul acestei activităţi. Astfel. republicată. Legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă este o componentă a sistemului naţional de reglementări. care au ca obiectiv principal îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă. afirmând dreptul la protecţie socială. O mare parte dintre acestea au fost transpuse recent în legislaţia română. Normele metodologice de aplicare ale acestei legi. după cum este evidenţiat în tabelul de mai jos: 12 . precum şi o serie de măsuri care vizau îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă. format din Legea nr. Caracteristica ei fundamentală este aceea că se află într-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene în domeniu. şi în Normele Generale de Protecţie a Muncii au fost preluate principiile prevenirii. preocupările privind asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos s-au concretizat în cuprinderea în acquis-ul comunitar a unui mare număr de directive europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Normele Generale de Protecţie a Muncii şi normele specifice de securitate a muncii.Reglementări legale La nivel european.90/1996. determinând modificări importante ale modului de abordare a problematicii prevenirii la nivel de întreprindere. pe o perioadă de 10 ani.90/1996 a Protecţiei Muncii. cadrul de înfiinţare şi organizare a activităţii în domeniu şi asigură respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Legea 90/1996 şi normele metodologice de aplicare a acesteia. face referire şi la măsurile de securitate şi igienă a muncii. Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) în Legea nr. angajatorii vor trebui să respecte noi cerinţe de securitate şi sănătate ale lucrătorilor. armonizate cu cele de la nivel european. iar Codul Muncii cuprinde prevederi care se referă la protecţia vieţii şi a sănătăţii lucrătorilor. ale cărei prevederi au intrat în vigoare la 01 octombrie 2006. a fost integral abrogat prin adoptarea Legii nr. Noul sistem de reglementări transpune integral prevederile directivelor europene din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Sistemul piramidal de reglementări. care stabileşte responsabilităţile instituţiilor implicate. au reglementat. Constituţia României.

90/270/CEE 7.LISTA TRANSPUNERII DIRECTIVELOR EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANA Nr crt 1. 92/29/CEE 1 92/57/CEE Hotarârea nr. fizici şi biologici în timpul lucrului cu privire la prescriptiile minime de securitate şi sănătate pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale la bordul navelor privind cerinţele minime de 13 Legislatia nationala Hotarare de Guvern nr. 90/394/CEE 8. 86/188/CEE 3. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a EIP la locul de muncă Hotărârea de Guvern nr. Directive 83/477/CEE Continut Privind protectia impotriva riscurilor de imbolnăvire si prevenirea acestor riscuri provocate de expunerea la azbest la locul de muncă privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor determinate de expunerea la zgomot în timpul lucrului privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca referitoare la prescriptii minime de securitate si sanatate pentru utilizarea echipamentului individual de protectie de catre muncitori la lucru privind prescripţiile minime de sănătate şi securitate pentru manipularea manuală a maselor implicând pentru lucrători riscuri în special de afecţiuni ale spatelui privind prescripţiile minime de securitate si sănătate referitoare la activitatea desfaşurată prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locul de muncă privind stabilirea valorilor limită de expunere profesionala cu caracter orientativ in aplicarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi chimici.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă Hotarârea nr. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest Hotarâre nr. 493 din 12. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2. 89/654/CEE 89/656/CEE 5.2006 .2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarârea nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotarârea nr.03.04. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă HOTARARE nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotarare de Guvern nr. 300/02.08. 1051/9. 90/269/CEE 6. în special de afecţiuni dorsolombare Hotarârea nr. 91/322/CEE 9. 4.

93/103/CE securitate şi sănătate care se aplică pe şantierele temporare sau mobile cu privire la prescriptiile minime de semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca cu privire la prescriptiile minime vizand ameliorarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industriile extractive prin foraj privind prescriptiile minime pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile extractive de suprafata sau subteran (minerit) privind prescripţiile minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit cu privire la securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de agenţii chimici la locul de muncă privind prescripţiile minime pentru ameliorarea protecţiei securităţii şi sănătăţii muncitorilor susceptibili a fi expuşi riscului datorat atmosferelor potential explozive privind protecţia lucrătorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă privind prescripţiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (vibratii) privind prescripţiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (zgomot) referitor la cerintele minime de securitate si sanatate privind expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (câmpuri electromagnetice) 14 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotărârea de Guvern nr. 493 din 12.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarârea nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive Hotarârea nr. 92/58/CEE 92/91/CEE 1 3. 1135 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit HOTARARE nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj Hotarârea nr.07. 1136 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 98/24/CE 1 6. 1092 din 16/08/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă Hotarare de Guvern nr. 1 5. 1049 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran Hotarârea nr.04. 1 2. 2004/40 . 2000/54/CE 1 8.1 1. 2002/44/CE 1 9.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă Hotarârea nr. 1999/92/CE 1 7. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii Hotarâre nr. 92/104/CEE 1 4. 971/26. 2003/10/CE 2 0. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici Hotarârea nr.

volumul din ce în ce mai mare si complexitatea informatiilor necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor social-administrative pe baza noilor principii de cunoastere.10.319 denumita Legea securitatii si sanatatii in munca Legea securitatii si sanatatii in munca a fost adoptata in data de 14 iulie 2006.Conditiile în care se desfasoara procesele de munca. revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului. întelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii. Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli de prevenire si protectie aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.319/2006. informarea. Legea de baza in domeniul securitatii si sanatatii in munca.2006. In conformitate cu aceste reglementari. Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca. instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor. intensitatea efortului mental. transpune Directiva Consiliului nr. obligatia de a asigura securitatea si sanatatea.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca. complexitatea echipamentelor de munca. Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca. eliminarea factorilor de risc şi accidentare. nr. apararea vietii. Legea securitatii si sanatatii in munca stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale. Legea securitatii si sanatatii in munca. protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor. participarea echilibrată potrivit legii. Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor. publicata in Monitorul Oficial nr.646 din 26 iulie 2006 si a intrat în vigoare incepand cu data de 01. în toate aspectele referitoare la munca. precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii. prevenirea accidentelor si a îmbolnavirilor profesionale în rândul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si tehnicii. consultarea. este Legea nr. 15 .

ACTIVITATEA DE PREVENIRE SI PROTECTIE 16 . Legea securitatii si sanatatii in munca se aplică în toate sectoarele de activitate.mediul de munca). Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplică angajatorilor. cum ar fi forţele armate sau poliţia. vin în contradicţie cu legea securitatii si sanatatii in munca. în vederea efectuării de lucrări cu personal român pe teritoriul altor ţări. asigurarea vietii.mijloace de productie .Convenţiile internaţionale şi contractele bilaterale încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini. lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor. Fac excepţie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile în care particularităţile inerente ale anumitor activităţi specifice din serviciile publice. 3. securitatii si sanatatii angajatilor. protectia mediului înconjurator. inundaţii şi pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă. SECURITATEA SI SANATATEA ÎN MUNCA Obiectivele securitatii si sanatatii . . precum şi cazurile de dezastre. vor cuprinde clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă. .aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala.armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vietii. .sarcina de munca . cât şi private.constientizarea lucratorilor în cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si sanatate a muncii în amenajarea. atât publice. 2. exploatarea în conditii de siguranta a echipamentelor de munca în scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale. informarea.eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala existenti în sistemul de munca (executant . consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora. dotarea locurilor de munca.

sarcina de munca. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca.Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca. în toate aspectele referitoare la munca. a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege: b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie. precum si ale locurilor de munca/posturilor de 17 . c) prin înfiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie. revine angajatorului. . respectiv executant.evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. tinând seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/întreprinderii. Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute mai sus în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele: 1. 3. în conditiile art. d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor. . mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru. indiferent de natura sau durata contractului de munca etc. Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator. în urmatoarele moduri: a) prin asumarea de catre angajator. La nivelul angajatorului activitatea de prevenire si protectie se organizeaza având la baza principiile: . .evitarea riscurilor.asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii. 2.obligatiile lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu vor afecta principiul responsabilitatii angajatorului. . elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca. . (4) din Legea 319/2006.combaterea riscurilor la sursa. 9 alin.

asigurarea întocmirii planului de actiune în caz de pericol grav si iminent. 9. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca. stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor. întocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. corespunzator functiilor exercitate. a aparaturii de masura si control. stabilite prin fisa postului. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii si/sau unitatii. 10. 6. 8. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie. asigurarea informarii si instruirii lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite. propunerea atributiilor si raspunderilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 11. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute în planul de prevenire si protectie. stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. semnalizare 18 . precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 14. 12. conform prevederilor art. cu aprobarea angajatorului. la recomandarea medicului de medicina muncii. 7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire. 13. 319/2006 si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui.lucru. avertizare. care se consemneaza în fisa postului. 4. 15. 319/2006. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate în munca. ce revin lucratorilor. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare. 16. precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor în mediul de munca. necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic. 5. evidenta posturilor de lucru care.

identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din întreprindere si întocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie. 23. precum si a sistemelor de siguranta. 19. încercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor. inclusiv cele referitoare la azbest. în scris. conform prevederilor din Hotarârea Guvernului nr. 319/2006: 25. 319/2006. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din întreprindere si/sau unitate.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. 18. vibratii. (1) lit. manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a înlocuirii lor la termenele stabilite. urmarirea întretinerii.de urgenta. serviciile externe de prevenire si protectie. (1) lit. 1.048/2006. precum si în celelalte situatii prevazute de Hotarârea Guvernului nr. d) din Legea nr. întocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotarârile Guvernului emise în temeiul art. conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. b) din LEGEA nr. 21. în situatia în care mai multi angajatori îsi desfasoara activitatea în 19 . zgomot si santiere temporare si mobile. 319/2006. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si. cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. 17. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 22. în vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie. daca este cazul. 12 alin. informarea angajatorului. asupra deficientelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie. în conformitate cu prevederile art. 24. întocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 27. . 319/2006. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 1. medicul de medicina muncii. 20. 1. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 51 alin. 26.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori.

angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori. conform prevederilor art. sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie. c) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 28. conform prevederilor art. inclusiv la cele încheiate cu angajatori straini. 4. din aceeasi norma . 31. 20-22 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 20 . 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr.acelasi loc de munca. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea în munca la încheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori. a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIE I. În cazul întreprinderilor cu pâna la 9 lucratori inclusiv angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. 30. întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati. 23-27. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. pe criteriul îndeplinirii atributiilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. conform prevederilor art. urmarirea actualizarii planului de avertizare. 29. 319/2006. 319/2006: b) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate. daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori. 319/2006. si/sau sa apeleze la servicii externe. corespunzatoare cel putin nivelului de baza.

din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. III. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. care desfasoara activitati dintre cele prevazute în anexa nr. 319/2006 si/sau sa apeleze la servicii externe. angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. II. 319/2006. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor între 50 si 149 de lucratori. b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave. respectiv deces sau invaliditate. conform prevederilor art. c) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate. În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie.În situatia în care sunt îndeplinite conditiile de mai sus. 2327. angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie. În situatia în care sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. 20-22. lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie. 21 . daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. d) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza. dar angajatorul. 319/2006. dar angajatorul nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie. ireversibile. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. În cazul întreprinderilor care au între 10 si 49 de lucratori inclusiv. pentru activitatile pe care nu le realizeaza angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. 319/2006. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. conform prevederilor art. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor prevazute mai sus. conform prevederilor art. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul întreprinderii. 5.

5. dupa caz. angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire si protectie. alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. În cazul în care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. Serviciul intern de prevenire şi protecţie trebuie să aibă la dispoziţie resursele materiale şi umane necesare pentru îndeplinirea activităţilor de prevenire şi protecţie desfăşurate în întreprindere. si.În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 150 de lucratori. Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior. SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior. Angajatorul va consemna în regulamentul intern sau în regulamentul de organizare şi funcţionare activităţile de prevenire şi protecţie pentru efectuarea cărora serviciul intern de prevenire şi protecţie are capacitate şi mijloace adecvate. 22 . Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului. Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza în subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta.

Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca 23 . precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. Angajatorul trebuie să asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire şi protecţie să poată desfăşura activităţile specifice. pe baza de contract.Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire şi protecţie în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii. activitatile de prevenire si protectie în domeniu. 319/2006. 6. (3) lit. serviciul de prevenire şi protecţie trebuie să fie organizat astfel încât să se asigure în mod corespunzător desfăşurarea activităţilor specifice. Serviciul intern de prevenire şi protecţie poate să asigure şi supravegherea medicală. acestea vor acţiona coordonat pentru asigurarea eficienţei activităţii. În situaţia în care activitatea de prevenire şi protecţie este asigurată prin mai multe servicii interne. Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior. Angajatorul apeleaza la serviciile externe. dacă dispune de personal cu capacitate profesională şi de mijloace materiale adecvate. b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. si. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. conform prevederilor art. Când angajatorul îşi desfăşoară activitatea în mai multe puncte de lucru. dupa caz. SERVICIUL EXTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul extern de prevenire si protectie este o prestare de servicii care asigura. cu respectarea prevederilor art. d) din Legea 319/2006 Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte: a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea. 18 alin.

angajatorul are obligaţia să depună la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea o cerere. completată în două exemplare semnate în original de către angajator. conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. Asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă se face pentru activităţile care se desfăşoară la sediul social. înainte de începerea oricărei activităţi. asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice. 319/2006. asociaţiile familiale şi persoanele juridice pentru care autorizarea funcţionării. potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice. precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice. 319/2006. înregistrarea fiscală a acestora. În cazul în care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana. În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.la Normele Metodologice. 7. AUTORIZAREA A FUNCŢIONĂRII DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale. conform modelului prevăzut în anexa nr. Nu se autorizează. Cererea va fi însoţită de următoarele acte: 24 . la sediile secundare sau în afara acestora. se efectuează în temeiul Legii nr. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. persoanele fizice. cu modificările şi completările ulterioare. 1.corespunzatoare nivelului superior. aceasta trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior. inclusiv din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. conform prevederilor art. angajatorii au obligaţia să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice.

conform modelului prezentat în anexa nr. Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucrătoare. în original. dă dreptul angajatorilor să desfăşoare activităţile pentru care au obţinut certificatul. cererea va fi însoţită de certificatul constatator eliberat iniţial. IMPORTANT: (1)În cazul în care în cadrul controalelor se constată abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. precum şi declaraţia pe propria răspundere. inspectoratele teritoriale de muncă procedează după cum urmează: a)înregistrează cererile de autorizare a funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. b)verifică actele depuse în susţinerea acestora. conform modelului prezentat în anexa nr. emis în baza declaraţiei pe propria răspundere. (5)Inspectoratul teritorial de muncă va menţiona în certificatul constatator data reluării activităţii. (3). (4)În situaţia prevăzută la alin. conform modelului prezentat în anexa nr. din care rezultă că pentru activităţile declarate sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. 3 la Normele Metodologice. 25 . c)completează şi emit certificatul constatator. d)asigură evidenţa certificatelor constatatoare eliberate. angajatorul poate relua activitatea numai după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii şi a obţinut autorizarea conform Normelor Metodologice. calculat de la data înregistrării cererii. e)asigură arhivarea documentaţiei în baza căreia s-au emis certificatele constatatoare. (3)În situaţia prevăzută mai sus.. b)declaraţia pe propria răspundere. 4 la Normele Metodologice. (1) în certificatul constatator.a)copii de pe actele de înfiinţare. (2)Inspectoratul teritorial de muncă menţionează sistarea activităţii prevăzute la alin. inspectorul de muncă sistează activitatea şi propune inspectoratului teritorial de muncă înscrierea menţiunii în certificatul constatator.. Certificatul constatator. 2.

cu o durata de cel putin 80 de ore. b) nivel mediu. 26 . necesare pentru dobândirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie.8. c) nivel superior. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului de baza sunt: a) studii în învatamântul liceal filiera teoretica în profil real sau filiera tehnologica în profil tehnic. sunt urmatoarele: a) nivel de baza. CERINTELE MINIME DE PREGATIRE ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Nivelurile de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. cu o durata de cel putin 40 de ore. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu sunt: a) studii în învatamântul postliceal în profil tehnic.

LUCRATORII DESEMNATI Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului. 375/2002. 18-27 din Ordonanta Guvernului nr. inclusiv cu capital străin. republicata. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca.Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior sunt: a) studii superioare tehnice. În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. Cursurile în domeniul securitatii si sanatatii în munca. lucratorul desemnat trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu. Angajatorul va stabili numărul de lucrători desemnaţi în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii. 10. cu o durata de cel putin 80 de ore. care desfăşoară activităţi pe teritoriul României. prevazute mai sus se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati conform prevederilor art. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 de ore. cu modificarile si completarile ulterioare. 9. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COMITETULUI DE SECURITATEŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Organizarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor. 27 .

2 reprezentanţi.6 reprezentanţi. cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor Componenta comitetului de securitate si sanatate in munca Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. pe de o parte. după cum urmează: a)de la 50 la 100 de lucrători . 28 . În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial. În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători.5 reprezentanţi.001 la 4. d)de la 1.Inspectorul de muncă poate impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă în unităţile cu un număr mai mic de 50 de lucrători în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate. b)de la 101 la 500 de lucrători .3 reprezentanţi.000 de lucrători .001 la 2. c)de la 501 la 1. Angajatorul sau reprezentantul său legal este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă vor fi desemnaţi de către lucrători dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. e)de la 2.001 la 3. se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetul de securitate şi sănătate în muncă vor fi aleşi pe o perioadă de 2 ani.000 de lucrători .000 de lucrători . g)peste 4. Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protecţie este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă. atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă revin reprezentanţilor lucrătorilor. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar. f)de la 3. numărul acestora se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare şi funcţionare.7 reprezentanţi.000 de lucrători . respectiv cu o durată mai mare de 3 luni. pe de altă parte. şi angajator sau reprezentantul său legal şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor şi medicul de medicina muncii.4 reprezentanţi.8 reprezentanţi.000 de lucrători .

cu cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului. IMPORTANT: (1)Angajatorul are obligaţia să acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă timpul necesar exercitării atribuţiilor specifice. Membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă se nominalizează prin decizie scrisă a preşedintelui acestuia.500 de lucrători şi peste.499 de lucrători. şi este transmisă membrilor comitetului de securitate şi sănătate în muncă. d) 15 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 500 şi 1. (3)Instruirea necesară exercitării rolului de membru în comitetul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru şi pe cheltuiala unităţii. Angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar. Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar. reprezentanţii acestora: pot fi invitaţi să participe si inspectori de muncă. (2)Timpul alocat acestei activităţi va fi considerat timp de muncă şi va fi de cel puţin: a) 2 ore pe lună în unităţile având un efectiv de până la 99 de lucrători. e) 20 de ore pe lună în unităţile având un efectiv de 1. cu consultarea reprezentanţilor lucrătorilor. inspectoratului teritorial de muncă şi. iar componenţa comitetului va fi adusă la cunoştinţă tuturor lucrătorilor. b) 5 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 100 şi 299 de lucrători. c) 10 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 300 şi 499 de lucrători. reprezentanţii serviciului intern de prevenire şi protecţie şi. La întrunirile comitetului de securitate şi sănătate în muncă vor fi convocaţi să participe lucrătorii desemnaţi.Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă va fi stabilită prin contractul colectiv de muncă. dacă este cazul. în cazul în care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire şi protecţie. Funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă funcţionează în baza regulamentului de funcţionare propriu. serviciului extern de protecţie şi prevenire. 29 . regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare.

b)urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie. ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal întrunit dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. cumpărarea. o copie a procesului-verbal încheiat. 17 şi 18 din lege. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă convine cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă va afişa la loc vizibil copii ale procesului-verbal încheiat.Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă convoacă în scris membrii comitetului cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii. în termen de 10 zile de la data întrunirii. întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă. consultării şi participării lucrătorilor. 16. înlocuirea acestuia. alegerea echipamentelor. inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare. luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii. dacă este cazul. în conformitate cu art. data şi ora stabilite. La fiecare întrunire secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă încheie un proces-verbal care va fi semnat de către toţi membrii comitetului. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă transmite inspectoratului teritorial de muncă. a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. f)propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă. d)analizează alegerea. precum şi menţinerea sau. comitetul de securitate şi sănătate în muncă are cel puţin următoarele atribuţii: a)analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie. şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe. lucrătorilor. e)analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie. Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă Pentru realizarea informării. indicând locul. c)analizează introducerea de noi tehnologii. 30 .

Angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate şi sănătate în muncă cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate. îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării. prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an. la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienţa acestora în anul încheiat.g)analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern. c. ale echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. k)efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute. j)analizează cauzele producerii accidentelor de muncă. l)dezbate raportul scris. măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari. măsurile de prevenire şi 31 . avizat de membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă. Obligaţiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă Angajatorul trebuie să furnizeze comitetului de securitate şi sănătate în muncă toate informaţiile necesare. precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor. precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie. Angajatorul trebuie să supună analizei comitetului de securitate şi sănătate în muncă documentaţia referitoare la caracteristicile echipamentelor de muncă. Angajatorul trebuie să prezinte. cel puţin o dată pe an. i)analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Angajatorul trebuie să transmită raportul prevăzut la alin. h)urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă. cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. comitetului de securitate şi sănătate în muncă un raport scris care va cuprinde situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. (1). în vederea selecţionării echipamentelor optime. e. a. d. acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat. precum şi pr opunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor. pentru ca membrii acestuia să îşi poată da avizul în cunoştinţă de cauză. inspectoratului teritorial de muncă. b. în termen de 10 zile.

de prevenire şi stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor. studiul de caz. asupra plângerilor lucrătorilor privind condiţiile de muncă şi modul în care serviciul intern sau extern de prevenire şi protecţie îşi îndeplineşte atribuţiile. cum ar fi: expunerea. INSTRUIREA LUCRATORILOR ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Instruirea în domeniul securitatii si sanatatii în munca are ca scop însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate în munca. măsurile de prim ajutor.protecţie atât la nivel de unitate. cât şi la nivel de loc de muncă şi tipuri de posturi de lucru. Angajatorul comunică comitetului de securitate şi sănătate în muncă punctul său de vedere sau. al medicului de medicina muncii. La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite mijloace. c) instruirea periodica. proiecţii. vizionări de filme. dacă este cazul. instruire asistată de calculator. serviciului intern sau extern de prevenire şi protecţie.testare. Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-generala. f. 32 . diapozitive. pe meserii sau activităţi. metode şi tehnici de instruire. 11. Angajatorul trebuie să dispună de un program de instruire . Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate. b) instruirea la locul de munca. demonstraţia. Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca la nivelul întreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza în timpul programului de lucru si este considerata timp de munca.

Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini. 11. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare. angajatorul stabileşte. Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. fără a se întocmi fişă de instructaj. conform modelului prezentat în anexa nr. b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. în cazul vizitatorilor. a duratei şi datei instruirii. care desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator. în general si se va în fişa de instruire colectivă. c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. 12la Normele Metodologice. conform modelului prezentat în anexa nr. Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului. a) din LegeA 319/2006. Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou. După efectuarea instruirii. de către conducătorul grupului. imediat după verificarea instruirii. INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA Instruirea introductiv-generala se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în muncă vor fi însoţiţi de către un reprezentant desemnat de către angajator. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii. completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare. d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. 5 lit.Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală. din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau. prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare. 33 . angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective. reguli privind instruirea şi însoţirea acestora în întreprindere şi/sau unitate. cu indicarea materialului predat.

Instruirea introductiv-generala se face de catre: a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. sau d) serviciul extern de prevenire si protectie. urmatoarele probleme: a) legislatia de securitate si sanatate în munca. . 34 . sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie. aceasta nu va fi mai mica de 8 ore. În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune. sau b) lucratorul desemnat. b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate în munca: . în general. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire. Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductivgenerale. Lucrătorii nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală.Atat persoana juridica cat si lucratorii pot fi sanctionati contraventional sau penal in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca. în principal. Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane. Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activităţi şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste. Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii.Nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca se poate datora necunoasterii acestei legislatii sau nerespectarii cu buna stiinta.

000 lei. .inchisoare intre 3 luni si 3 ani. c) riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice unitatii: In activitatea societatii factorii de risc cei mai frecventi sunt : 35 .suferinta de pe urma unui potential accident ce poate avea urmari grave (deces.soldat cu pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca sau deces.amenzi contraventionale intre 5. ..pierderea unor sume importante din salariul cuvenit pe perioada de intrerupere a perioadei de munca.VIII-Infractiuni si cap. dupa cum urmeaza: Pentru angajator: .Inchisoare sau amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor savarsite. invaliditate) atat pentru accidentat cat si pentru familie.In cadrul societatii la propunerea persoanei desemnate cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sau a sefului ierarhic superior in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca se pot aplica sanctiuni stabilite de societate prin Regulament Intern. . . aceea de producere a unui accident . astfel: .000– 10.amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptei. Pentru ambele parti: . .IX-Contraventii.Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea consecinte imprevizibile atat pentru angajator cat si pentru angajat.Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea cea mai grava consecinta. Pentru angajat: .Amenzile contraventionale sau penale se pot aplica de catre inspectorii de munca sau de catre organele procuraturii in conformitate cu Legea nr.319/2006 cap.judecarea in instanta a unor potentiale procese cauzate de nerespectarea legislatiei cu urmarile cuvenite conform codului penal civil. .

solicitarea lucratorului peste posibilitatile acestuia Factori de risc care depind de mijloacele de productie : a) Factori de risc mecanic . intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca. a) Actiuni gresite pot fi: - executarea defectuoasa de operatii: comenzi.neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare - Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa lucratorului : .organe de masini in miscare neprotejate . b) Omisiuni pot fi: .Factori de risc care depind de executant prin: a) actiuni gresite.efortul prea mare al personalului . taioase) 36 .ritm mare de lucru . - . alimentarea sau oprirea de curent electric cadere la acelasi nivel sau de la inaltime.efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca: - stationarea in zone periculoase . b) omisiuni in efectuarea sarcinii de munca.operatii de lucru fortate .operatii de lucru gresite .suprafete periculoase (intepatoare. manevre gresite.omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa . utilizarea gresita a mijloacelor de protectie desi executantul a fost instruit.

practicabile si curate. • Caile de acces.dotarea cu echipament de protectie a lucratorilor .temperatura ridicata a aerului . Factori de risc care depind de mediul de munca : .de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta .b) Factori de risc electric: .dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor de munca si verificarea periodica a acestora din punct de vedere ethnic . c) Factori de risc termic: .in orice anotimp .sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului.realizarea unei semnalizari de securitate la locurile de munca - verificarea medicala a lucratorilor in vederea asigurarii starii de sanatate corespunzatoare sarcinii de munca .cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca de catre lucratorii societatii (conducatori si executanti) . stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor: • Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati.umiditatea ridicata a aerului Pentru diminuarea acestor riscuri in cadrul societatii se iau urmatoarele masuri: .atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate in functiune si neprotejate. 37 . d) masuri la nivelul întreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor.organizarea primului ajutor.atingerea directa a obiectelor sau suprafetelor cu temperatura ridicata.instruirea lucratorilor si verificarea insusirii cunostintelor de catre acestia .libere .

are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri : . -sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat . .protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri.) .carosabile. -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu .hidranti.de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie.existenta unor eventuale surse de incendiu .anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii).asfixieri cu fum. -sa verifice .gaze toxice. .verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu.alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente. • Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii . .• Este interzisa blocarea cailor de acces .etc. 38 .la inceperea si terminarea programului .conform reglementarilor in vigoare. . .gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje. -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate .de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile. • Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului.evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei . .asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor .etc.anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica .actionarea imediata asupra focarului cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor din dotare(stingatoare portabile.)prin manevrare manuala . . • Caile de acces .

în grupe de maximum 20 de persoane. d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Instruirea la locul de muncă va cuprinde: 39 . precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca. sau d)serviciul extern de prevenire şi protecţie. Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. Instruirea la locul de munca se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca.INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate în munca. a) din LegeA 319/2006. b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. împreună cu: a)angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă. sau b)lucrătorul desemnat. Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca. Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. inclusiv la schimbarea locului de munca în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii. c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. sau c)un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie.

sarcina de munca.mediul de munca.Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice profilului activitatii societatii noastre sunt urmatoarele : A.neutilizarea mijloacelor de protectie(aparatorile si dispozitivele de protectie ale echipamentelor de munca) B.procedee gresite in solutionarea unei operatii . reglaje) b) efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca : .succesiunea gresita a unor operatii 40 .operatii care depasesc capacitatea de pregatire a lucratorului . manevre. pozitionari. fixari. .mijloacele de productie .deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin alunecare. . îmbolnăvire .pornirea echipamentelor de munca . .informaţii privind riscurile de accidentare şi profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru: a. Sarcina de munca : a) continutul necorespunzator al sarcinii de munca : .executant. c) omisiuni : . . Executant : a) executarea defectuoasa de operatii (comenzi. .Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala pot fi cauzate de una sau mai multe din componentele sistemului de munca si anume : . .alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric) . . impiedicare sau dezechilibrare .

accesoriilor din sticla-abajururi. c. Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul . Mijloace de productie : Factori de risc mecanic : .b) solicitare fizica . -el este colegul de munca al victimei. stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru. Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit .) Factori de risc electric : - curentul electric prin :atingere directa si atingere indirecta Factori de risc termic : .de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator).etc. Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori .suprafete sau contururi periculoase (intepatoare si taioase ale cuterelor.lucrul cu banii C.obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei .manipulate in procesul de munca. 41 .deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor b. In toate cazurile .deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca.a celor din jur.pozitii de lucru vicioase datorate particularitatii procesului de munca si anume pozitia ortostatica c) solicitare psihica : . măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor.deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului .

el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina.salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor .pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer.pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat. -examinarea victimei.ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului. In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor.pe baza unei examinari rapide. -acordarea primului ajutor. In cazul existentei mai multor victime . In cazul in care victima prezinta mai multe semne .in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului. Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana .Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece .salvatorul va efectua triajul acestora .eficace si rapid in luarea unor masuri. -ce s-a intamplat . 42 . -protejarea victimei. -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate.ei insisi. Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului .sa analizeze fiecare caz in parte . -sa actioneze energic.In cazul producerii unui accident .interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei. -sa-si pastreze calmul . -anuntarea accidentului.avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea . Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate .

-turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini .oprirea hemoragiilor. -dezinfectarea ranii cu cloramina. -prevenirea socului. -cine face apelul. -ce tipuri de leziuni s-au produs . Pana la sosirea echipei de specialitate. PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei . . -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei. .rivanol . a pulsului.pozitia de siguranta etc. . .imobilizarea fracturilor.-cate victime sunt .starea pansamentelor. -prevenirea infectiei . -calmarea durerii . Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila .de la margine spre pielea sanatoasa . 43 . starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: .prezenta respiratiei.salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei .restabilirea respiratiei si circulatiei. -spalarea pielii din jur cu apa si sapun .

-administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii. FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur . -administrarea de apa minerala sau ceai. -imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale . -oprirea hemoragiei si pansarea ranii . -transportarea de urgenta la spital. -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin.piept si zona abdominala .antinevralgic).-acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. -aplicarea unor comprese sterile . -desfacerea hainelor la gat. ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric . -transportarea de urgenta la spital. -anuntarea echipei medicale de interventie. -verificarea respiratiei si a pulsului . -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa .cand arsura este extinsa. 44 . -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate . ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului .

G.G. -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele).nr 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira .Anexa 2 -H. prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru: -H.G.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca -H. nr.nr.nr. nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca -H.G. 45 .1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca -H.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori .1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare -H. instruirea la locul de muncă va include în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie.G. nr.300/2006 privind cerintele minime de securitatea si sanatate pentru santierele temporare sau mobile e. d. intervenţie.piept si talie . a mijloacelor de alarmare.membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm . -se aseaza victima in pozitia culcat.in special de afectiuni dorsolombare -H. evacuare şi de prim ajutor.pe spate. -se slabeste stransoarea hainelor la gat.G.nr.cu capul mai jos.G.

care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii. d) la executarea unor lucrări speciale. c) la reluarea activităţii după accident de muncă. e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent.Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de cate şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală. INSTRUIREA PERIODICA Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător. inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate. şi nu va fi mai mare de 6 luni. Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice. Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă. 46 . b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii. care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor. în funcţie de condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru. Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri: a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.

g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru. Durata instruirii periodice in cazurile a)-g) de la paragraful anterior nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. sau c) un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire. 47 . care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. sau b) lucrătorul desemnat. sau d) serviciul extern de protecţie şi prevenire.

a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii. alegerea echipamentelor de munca. d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii în munca. In cazul în care un angajator apeleaza la servicii externe. e) adaptarea la progresul tehnic. angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor. c) combaterea riscurilor la sursa. OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca. 48 . în vederea reducerii monotoniei muncii. c) informarea si instruirea lucratorilor. acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale în acest domeniu. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. a metodelor de munca si de productie. d) adaptarea muncii la om. în special în ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca. În cadrul responsabilitatilor sale. b) prevenirea riscurilor profesionale. Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile de prevenire si protectie pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor.12.

inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. determinate de alegerea echipamentelor. d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora în ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor. i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. sanatatea si igiena în munca. angajatorul are obligatia: 3 500-7 000 a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. c) sa ia în considerare capacitatile lucratorului în ceea ce priveste securitatea si sanatatea în munca. conditiile de munca. h) adoptarea. masurile de prevenire. organizarea muncii. 49 . tinând seama de natura activitatilor din întreprindere si/sau unitate. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile. angajatorii acestora au urmatoarele obligatii: 3 500-7 000 a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea. ulterior evaluarii prevazute la lit. b) ca.f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. atunci când în acelasi loc de munca îsi desfasoara activitatea lucratori din mai multe întreprinderi si/sau unitati. accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au însusit instructiunile adecvate. de conditiile si mediul de munca. precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure îmbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate în ansamblul activitatilor întreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice. atunci când îi încredinteaza sarcini. relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca. a) si daca este necesar. a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca. luând în considerare natura activitatilor. în zonele cu risc ridicat si specific. în mod prioritar. e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca.

d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale. tinând seama de marimea întreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii. În toate cazurile. atributii privind securitatea si sanatatea în munca si. cel mult. Lucratorii desemnati trebuie sa aiba. în principal. c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie în numar suficient.c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale.b) sa îsi coordoneze actiunile în vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale. angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe. b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate. atributii complementare. obligatii financiare pentru lucratori. 3 500-7 000 Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori. sanatatea si igiena în munca nu trebuie sa comporte. luând în considerare natura activitatilor. în nici o situatie. acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile specifice. Daca în întreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent. Masurile privind securitatea. pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie. pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere si/sau unitate. precum si de distributia acestora în cadrul întreprinderii si/sau unitatii se impune ca: 3 000-6 000 a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate. denumiti în continuare lucratori desemnati. În cazul în care angajatorul apeleaza la serviciile externe. 3 500-7 000 Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea îndeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege. Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a riscurilor profesionale. 50 .

dupa caz. angajatorul îsi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege. trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori. organizatorice si de alta natura. ALTE OBLIGATII ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa realizeze si sa fie în posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea în munca. 5 000-10 000 c) sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca. precum si a accidentelor de munca. din interiorul sau din exteriorul întreprinderii si/sau unitatii. în care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite. asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat. precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor. înainte de începerea oricarei activitati. 2 000-4 000 d) sa elaboreze. 4 000-8 000 b) sa întocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice. proiectare si executie a constructiilor. de un serviciu sau de servicii distincte. prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de îmbolnavire profesionala a lucratorilor. 4 000 8 000 b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si. 4 000-8 000 c) sa tina evidenta accidentelor de munca. a echipamentelor de munca. In cazul micro-întreprinderilor si al întreprinderilor mici. solutii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea si sanatatea în munca. bazat pe evaluarea riscurilor. rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai. 2 000-4 000 În vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate în munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale. 13. daca are capacitatea necesara în domeniu. precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie. conform prevederilor legale. pe care sa îl aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii. pentru autoritatile competente si în conformitate cu reglementarile legale. a bolilor profesionale. inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice. angajatorii au urmatoarele obligatii: a) sa adopte. a incidentelor periculoase.Prevenirea riscurilor. sanitare. a accidentelor usoare. ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru. 5 000-10 000 51 . din faza de cercetare.

cum ar fi afise. corespunzator functiilor exercitate. ulterior angajarii. 4 000-8 000 i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica. pliante. 2 000-4 000 h) sa asigure informarea fiecarei persoane. munca. retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate în desfasurarea proceselor tehnologice. 4 000-8 000 f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea. anterior angajarii în munca. 4 000-8 000 e) sa elaboreze instructiuni proprii. în urma examenului medical si. lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor. 4 000-8 000 k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. precum si a prevederilor legale în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 3000-10 000 o) sa desemneze. e). de catre toti lucratorii. 4 000-8 000 g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor. 4 000-8 000 j) sa angajeze numai persoane care. la solicitarea inspectorului de munca. precum si-a instalatiilor de captare. dupa caz. corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si. a masurilor prevazute în planul de prevenire si de protectie stabilit. 4 000-8 000 52 . prin propria competenta sau prin servicii externe. precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare. 7 alin. 4 000 . filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea în munca. dupa caz. 4 000-8 000 l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie. a aparaturii de masura si control. prin fisa postului. prin lucratorii desemnati. control-psihologic periodic. 4 000-8 000 n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca. asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de . cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. tinând seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate în esponsabilitatea lor. atributiile si raspunderile ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca. a testarii psihologice a aptitudinilor.8 000 m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca în timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor.d) sa stabileasca pentru lucratori. în spiritul prezentei legi. (4) lit. pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca.

3 000-6 000 53 . 3 000-6 000 Categoriile de materiale igienico-sanitare. 3500-7 000 r) sa asigure echipamente individuale de protectie.p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. în afara de cazurile în care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane. în cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie. obligatoriu si gratuit. 3 000-6 000 Materialele igienico-sanitare se acorda. precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora. si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. persoanelor care lucreaza în conditii de munca ce impun acest lucru. 3500-7 000 Alimentatia de protectie se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajatori. de catre angajatori. 5 000-10 000 s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou. 5 000-10 000 q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor.

pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.I.S. la modificarea. să îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. şi să utilizeze corect aceste dispozitive. să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora b. SANATATEA ÎN MUNCA SI P. pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. după utilizare. în scopul realizării obiectivelor prevăzute mai sus. să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. uneltelor. . să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană. 54 e. În mod deosebit. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. echipamentele de transport şi alte mijloace tehnice. uneltele. aparaturii. să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. în special ale maşinilor. g. f. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea. precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie. să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană. să nu procedeze la scoaterea din funcţiune. atât timp cat este necesar. aparatura. lucrătorii au următoarele obligaţii: a. substanţele periculoase.14 SARCINILE SI OBLIGATIILE LUCRATORILOR PRIVIND SECURITATEA . d. cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. să utilizeze corect maşinile. instalaţiilor tehnice şi clădirilor. c.

n. să cunoască şi să aplice normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor şi cele specifice la locurile de muncă . r. i. m. la exerciţiile de stingere a incendiilor şi cele specifice şi locului de muncă . asistat si ajutat de lucratorul desemnat cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca. pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate. j. angajatul este obligat să ia măsurile care se impun pentru protejarea propriei persoane sau a altor angajaţi k. in situatia ca lucratorul este conducator de loc de munca (director directie. s. technician. sa aiba dovada medicala ca poate lucra la inaltime si/sau tensiune si sa foloseasca obligatoriu echipamentul de protectia muncii conform legii. o. in situatie ca lucratorul este sofer profesionist sau conduce ocazional masina proprietatea firmei. p. în caz de pericol iminent . director divizie. folosirea aparatelor electrice de încălzire) . l. q.) si lucreaza la inaltime sau sub joasa tensiune. în domeniul sau de activitate. sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata conducatorul locului de munca. trebuie sa fie autorizat conform normelor specifice pe aceasta linie. precum şi cele referitoare la executarea lucrărilor cu pericol de incendiu (sudură. să participe la instructajele de prevenire. atât timp cat este necesar. cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. în lipsa şefului ierarhic . 55 . să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă.h. inginer etc. să coopereze. coordonator proiect etc.) are obligatia de a face instruirea la locul de munca si cea periodica. in situatia ca lucratorul este personal de executie (muncitor. dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa. sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si cercetare in domeniul securitatii si sanatatii muncii. sef compartiment. in situatia ca lucratorul utilizeaza tehnica de calcul are obligatia de a respecta normele specifice pe aceasta linie. responsabil lucrare. să respecte regulile instituite pe teritoriul societatii privind fumatul. sef santier. are obligatia de a respecta instructiunile proprii de securitatea muncii pentru soferi. sef lucrare. sau a celorlalţi participanţi la procesul de muncă .

normativele sau normele interne de securitate si sanatatea in munca 56 . nici un angajat nu isi poate desfasura activitatea daca nu are dovada ca este apt medical pentru locul de munca la care este angajat. să cunoască funcţionarea şi să întreţină în bună stare de utilizare mijloacele de protecţie împotriva incendiilor din dotare . locurile de muncă. toti lucratorii au obligatia si responsabilitatea de a respecta si aplica instructiunile.t. evacuarea oamenilor şi a bunurilor materiale. z. în vederea depistării şi înlăturării cauzelor de incendiu . u. daca nu are efectuate instruirile in domeniul securitatii si sanatatii in munca (instruirea introductiv generala. y. să controleze la începerea şi încheierea programului. v. să fie în măsură să pună în funcţiune şi să mânuiască materialele şi mijloacele de stingere a incendiilor din dotare . adica sa aiba intocmita si semnata fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca. să participe la stingerea incendiilor. instruirea la locul de munca si instruirea periodica) si daca nu este admis la lucru de catre angajator. înlăturarea efectelor incendiilor sau ale calamităţilor naturale şi catastrofelor cu mijloace aflate la dispoziţie. x.

. în functie de caracteristicile echipamentelor existente. raspunzând de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la locurile de munca. pentru echipamentele de munca noi. privitor la circulatia si stationarea persoanelor în cadrul unitatii. instructiuni de folosire a acestuia si de securitate a muncii.în toate locurile de munca sa afiseze. . . se vor elabora instructiuni proprii.sa anunte conducerea unitatii în legatura cu orice accident de munca.sa asigure însusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practice profesionale. în timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioara. SARCINILE SI OBLIGATIILE CONDUCATORULUI LOCULUI DE MUNCA Conducatorul locului de munca raspunde de respectarea si aplicarea legislatiei si a normelor de securitate a muncii având urmatoarele sarcini si obligatii: . . Conducatorii locurilor de munca asigura si raspund de luarea tuturor masurilor pentru ca echipamentele tehnice din dotare sa fie exploatate in conditii de deplina siguranta.sa întocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de munca.sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa. in care scop: a) organizeaza procesul de productie si repartizeaza sarcinile de munca pe intreg personalul din subordine. 57 . sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-a însusit cunostintele necesare de securitate a muncii. a echipamentului individual de protectie. . iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise sugestive. precum si de conditiile concrete în care se desfasoara activitatea respectiva. .sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective.15. în dreptul fiecarei echipament de munca.sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie.

e) elaboreaza programe de fabricatie care sa asigure functionarea instalatiilor la parametrii normali si in deplina securitate. la cercetarea cauzelor si stabilirea masurilor pentru repunerea in functiune a instalatiilor si la conducerea operatiilor pentru intrarea in regim normal de functionare. avariilor. intreruperi sau avarii. potrivit prevederilor documentatiilor tehnice. a accidentelor tehnice si uzurii premature. umiditate) si materiale igienico-sanitare corespunzatoare. de la inceperea pana la terminarea programului de lucru. utilajelor si masinilor incredintate. i) organizeaza instruirea personalului salariat cu privire la functionarea. raspunde de pregatirea instalatiei in vederea executarii reparatiilor si controleaza asigurarea tuturor masurilor de securitate a acesteia. Conducatorii locurilor de munca. precum si intretinerea grupurilor sociale si a instalatiilor sanitare. verifica modul cum acestea au fost insusite si se indeplinesc de intregul personal. j) organizeaza un numar eficient de posturi de prim ajutor si dotarea corespunzatoare a acestora cu materiale conform necesarului prescris de organele sanitare. temperatura. f) controleaza si raspund ca la locurile de munca cu pericol de explozie si incendii. exploatare si intretinere a instalatiilor. k) asigura conditiile de munca (iluminat. de prevenire si stingere a incendiilor si a normelor de interventie pentru prevenirea dereglarilor. cunoasterea si aplicarea normelor de securitate si sanatate in munca. aerisire. In caz de avarii sau alte accidente tehnice. 58 . sefii de sectii sau compartimente sunt obligati sa participe nemijlocit la lichidarea urmarilor acestora. h) asigura executarea reviziilor tehnice obligatorii si reparatiilor planificate ale echipamentelor tehnice. g) controleaza zilnic starea echipamentelor tehnice. raspund pentru organizarea si desfasurarea activitatii de productie in deplina securitate si pentru realizarea integrala a masurilor privind buna functionare. personalul angajat sa utilizeze echipamentul de protectie specific acestor locuri. respectarea normelor de exploatare a acestora si a regimului de lucru. c) stabilesc masurile ce trebuie luate in caz de dereglari. d) asigura stabilirea si aducerea la cunostinta fiecarei persoane a atributiilor si raspunderilor ce-i revin la locul de munca. exploatarea si intretinerea echipamentelor tehnice in conditii de siguranta. microclimat.b) iau masuri pentru asigurarea fiecarui loc de munca cu instructiuni tehnice specifice privind exploatarea in conditii normale a echipamentelor tehnice .

functionarea echipamentelor tehnice in conditii de deplina siguranta. f) asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de securitate a muncii si a utilizarii echipamentelor de protectie si de lucru prevazute de normele specifice fiecarui loc de munca. c) organizarea fiecarui loc de munca . respectarea periodica a instruirilor si verificarea insusirii acestora de catre toti lucratorii. g) efectuarea la timp a operatiilor de intretinere. in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata sau accidentarea si altor persoane participante la procesul de munca. a prescriptiilor de exploatare si intretinere a echipamentelor tehnice. dotarea locurilor de munca cu prescriptiile tehnice de exploatare necesare. repartizarea lucrarilor/serviciilor pe fiecare echipa. h) interzicerea participarii la lucru a celor care nu sunt apti sa indeplineasca sarcinile de serviciu.In acest scop sunt obligati sa ia masuri pentru: a) respectarea riguroasa a tehnologiilor de fabricatie si a instructiunilor privind intretinerea echipamentelor tehnice . transport si depozitare a materiilor prime si produselor. sesizarea sefului ierahic pentru inlocuirea celor care lipsesc. i) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. prevenirea si eliminarea intreruperilor sau deficientelor in functionarea acestora. b) d) insusirea de catre membrii formatiei de lucru a reglemetarilor privind ordinea si disciplina tehnologica si de munca. urmarirea realizarii lucrarilor de securitate si sanatate in munca si de prevenire a incendiilor. si pe salariatii formatiei de lucru conform calificarii acestora. e) instruirea salariatilor din subordine si supravegherea aplicarii stricte a prescriptiilor privind securitate si sanatate in munca. supravegherea si indrumarea fiecarui angajat in vederea insusirii cunostintelor si deprinderilor necesare executarii in bune conditii a sarcinilor de serviciu. precum si a regulilor de manipulare. a regulilor de igiena a muncii si de prevenire si de stingere a incendiilor. participarea la reviziile tehnice si reparatiile planificate. supravegherea executarii operatiilor pe intreg timpul desfasurarii lucrarilor. urmarirea efectuarii controlului medical stabilit personalului din subordine. 59 .

STINGEREA INCENDIILOR.de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator). Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori . Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit . EVACUAREA LUCRATORILOR Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul . -anuntarea accidentului.salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor . -el este colegul de munca al victimei.deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca. -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate.interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei. In cazul producerii unui accident . PRIMUL-AJUTOR. -examinarea victimei. -acordarea primului ajutor. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea . -protejarea victimei.obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei .deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.a celor din jur. In toate cazurile . 60 . Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate .deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului .16.

sa analizeze fiecare caz in parte .pozitia de siguranta etc. In cazul existentei mai multor victime .salvatorul va efectua triajul acestora .ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului. 61 .starea pansamentelor.el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina. Pana la sosirea echipei de specialitate.pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer. -sa actioneze energic. .-sa-si pastreze calmul . starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: . -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei. Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului .oprirea hemoragiilor.Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece .eficace si rapid in luarea unor masuri. -ce tipuri de leziuni s-au produs . In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor. -cine face apelul. .in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului. a pulsului.pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat.pe baza unei examinari rapide. -ce s-a intamplat . Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana .prezenta respiratiei. .restabilirea respiratiei si circulatiei.imobilizarea fracturilor.avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor.salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei . In cazul in care victima prezinta mai multe semne . -cate victime sunt . .ei insisi.

Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila . -calmarea durerii .rivanol . -anuntarea echipei medicale de interventie. -prevenirea socului. -oprirea hemoragiei si pansarea ranii .de la margine spre pielea sanatoasa . -spalarea pielii din jur cu apa si sapun . 62 . -prevenirea infectiei . -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii. -acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric . FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur . -dezinfectarea ranii cu cloramina.PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei . -imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale . -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini .

membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm . evacuarea bunurilor materiale. explozii sau accidente tehnice. -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin. Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă. -se aseaza victima in pozitia culcat.piept si talie .pe spate. -aplicarea unor comprese sterile .antinevralgic). -se slabeste stransoarea hainelor la gat. pe baza instruirii şi cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie.-desfacerea hainelor la gat. precum şi pentru înlăturarea efectelor distructive provocate în caz de incendii. are ca scop asigurarea condiţiilor care să permită salariaţilor/persoanelor fizice ca. -verificarea respiratiei si a pulsului . evacuarea şi salvarea utilizatorilor construcţiei. LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira . -administrarea de apa minerala sau ceai. să acţioneze eficient pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.cu capul mai jos. -transportarea de urgenta la spital.piept si zona abdominala . -transportarea de urgenta la spital.cand arsura este extinsa. -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele). Organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor la locul de muncă cuprinde: 63 . -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate . -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa . ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului .

f) protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului: temperatură. precum şi în afara programului de lucru. a serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă. b) stabilirea sistemelor. anunţarea incendiului la forţele de intervenţie. c) întreruperea alimentării cu energie electrică. precizându-se numărul de mijloace tehnice care trebuie să existe la fiecare loc de muncă. conform planurilor stabilite. Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente diferenţiate în funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se pot afla simultan în aceasta şi se întocmesc astfel: a) pe nivel. după caz. Planurile de evacuare se afişează pe fiecare nivel. Observatie: Pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute mai sus. d) organizarea efectivă a intervenţiei. dacă în ele se află cel puţin 50 de persoane. indiferent de numărul de locuri. instalaţiilor şi a dispozitivelor de limitare a propagării şi de stingere a incendiilor. după caz. b) pe încăperi. pe partea interioară a uşilor. pe căile de acces şi în locurile vizibile. precum şi a specialiştilor şi a altor forţe stabilite să participe la stingerea incendiilor. pe schimburi de lucru şi în afara programului. g) verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea focare noi.a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare în caz de incendiu a personalului de la locul de muncă. acolo unde acesta este constituit. c) stabilirea componenţei echipelor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea persoanelor/bunurilor. acţionarea lor manuală. Intervenţia la locul de muncă presupune: a) alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace specifice. iar în încăperi. prin nominalizarea celor care trebuie să utilizeze sau să pună în funcţiune mijloacele tehnice din dotare de stingere şi de limitare a propagării arderii ori să efectueze manevre sau alte operaţiuni la instalaţiile utilitare şi. acţionându-se pentru stingerea acestora. 64 . în zilele de repaus şi sărbători legale. proprietarului/patronului/ administratorului. fum. a mijloacelor de salvare şi de protecţie a personalului. c) pentru încăperile destinate cazării. dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane. astfel încât să poată fi cunoscute de către toate persoanele. gaze toxice. a conducătorului locului de muncă. la echipamente şi utilaje tehnologice. a stingătoarelor şi a altor aparate de stins incendii. e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate în timpul intervenţiei. gaze şi fluide combustibile a consumatorilor şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de către persoanele anume desemnate. nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate. d) acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor automate şi. precum şi la dispecerat. b) salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului.

c) funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de-a doua surse de energie electrică. cantităţile şi codurile de identificare ori de pericol. La amplasarea materialelor periculoase în spaţiile de depozitare trebuie să se ţină seama de comportarea lor specifică în caz de incendiu. acolo unde acesta este constituit. atât ziua cât şi noaptea. în condiţiile legii. Planurile de depozitare se amplasează în locuri care se estimează a fi cel mai puţin afectate de incendiu şi în apropierea locurilor de acces în încăperi. periodic. în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare. conform reglementărilor tehnice. pe care se marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uşi. d) funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de performanţă pentru care au fost proiectate. b) păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. produsele de stingere recomandate. astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă. coridoare şi case de scări sau scări exterioare. butoane şi alte sisteme de alarmare şi alertare a incendiilor. e) organizarea şi desfăşurarea. precum şi a elementelor de limitare a propagării focului ori de izolare termică din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor. precum şi la dispecerat. astfel încât acestea să poată fi utile forţelor de intervenţie. Căile de evacuare. Planuri de depozitare şi de evacuare se întocmesc şi pentru materialele şi bunurile combustibile care au o valoare financiară sau culturală deosebită. atât ca posibilităţi de reacţie reciprocă. încăperi speciale. Traseele de evacuare a materialelor şi ordinea priorităţilor se marchează cu culoare verde.Planul de evacuare se întocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a încăperii. posibilităţile de refugiu. se marchează cu indicatoare standardizate. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea căilor de evacuare Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a utilizatorilor în siguranţă în caz de incendiu se adoptă următoarele măsuri: a) întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de etanşare la fum şi gaze fierbinţi. hidranţi interiori. de exerciţii şi aplicaţii cu salariaţii. 65 . de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. inclusiv cele care duc pe terase. precum şi interdicţia de folosire a lifturilor în asemenea situaţii. cât şi de compatibilitatea faţă de produsele de stingere. Pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor: stingătoare. Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe baza schiţelor încăperilor respective. terase. conform reglementărilor tehnice specifice. pe care se marchează zonele cu materiale periculoase şi se menţionează clasele acestora conform legii. Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se întocmesc pentru fiecare încăpere unde se află asemenea materiale.

de forţă şi de siguranţă. c) depozitele închise şi deschise de materii prime. precum şi efectuarea unor modificări la acestea. 66 . rampe ale surselor de apă naturale. semifabricate. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor. depozitarea de materiale.Se montează indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. bazine. stingătoare. au rolul de a opri pătrunderea fumului. de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie. clapete de pe tubulatura de ventilare şi altele asemenea. precum şi la punctele de comandă ale acestora. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor scărilor. se verifică periodic şi se menţin în stare de funcţionare. trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construcţiile şi încăperile acestora. în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol. precum şi la sursele de alimentare de rezervă care sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu. e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu: cortine de siguranţă. Este interzisă blocarea căilor de acces. prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială. în caz de incendiu. cele de acţionare a trapelor şi clapetelor. panouri de incendiu. mobilier sau obiecte. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu. produse finite şi auxiliare. f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de iluminat. d) mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor. b) instalaţiile tehnologice şi anexe. sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi. precum şi cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon se menţin în permanenţă în stare de funcţionare. Dispozitivele care asigură închiderea automată a uşilor. amplasarea de maşini de fotocopiat. hidranţi de incendiu. g) vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiu şi punctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile. precum şi accesul personalului de intervenţie. benzi transportoare şi altele asemenea. staţii de pompare a apei. Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de incendiu. stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora.. rezervoare şi castele de apă. În casele scărilor. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru. a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uşi care. cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor. dozatoare pentru sucuri/cafea etc. a celor de pe coridoare. gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor.

prin care se asigură accesul la clădiri şi instalaţii. indiferent de sezon. Căile de acces şi de evacuare din clădiri. -sa verifice . instalaţiile. sistemele. • Caile de acces.sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului. prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor. se asigură şi se marchează.in orice anotimp .libere . Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează construcţiile.de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta . pentru a putea fi utilizate operativ în caz de necesitate. zăpadă şi altele asemenea. potrivit reglementărilor tehnice specifice. Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora.conform reglementarilor in vigoare. dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate să marcheze prin indicatoare.de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile. traversările de cale ferată şi altele asemenea. explozie. lacuri. se marchează corespunzător şi se menţin libere. În cazul în care acest lucru nu este posibil. potrivit reglementărilor tehnice specifice.de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie. presupun manevre obligatorii se marchează vizibil. utilaje. în caz de incendiu. la racordurile de alimentare cu apă.la inceperea si terminarea programului . curate şi libere de orice obstacole. prezenţa mijloacelor de mai sus şi să afişeze regulile specifice care trebuie respectate. electrocutare. potrivit reglementărilor tehnice specifice. râuri. ambalaje. limitele zonelor periculoase de incendiu. căi de acces şi circulaţii ocolitoare. cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea. Platformele de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi salvare de la înălţimi. radiaţii. • Este interzisa blocarea cailor de acces .existenta unor eventuale surse de incendiu . şi se marchează corespunzător.practicabile si curate. Concluzii: • Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati. se menţin.h) alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru tractare sau transport. locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care. Ascensoarele de pompieri se menţin permanent în bună stare de funcţionare. 67 . practicabile. • Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii . • Caile de acces . cum ar fi: materiale. cum sunt reţele. bazine. care ar putea împiedica intervenţia operativă pentru stingerea incendiilor.

-sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat ; -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate ; -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu .

Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului, are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri : 1. alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente; 2. anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii); 3. anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica ,gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje; 4. asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor ; actionarea imediata asupra focarului utilizandu-se dupa caz apa, pulberi stingatoare, nisip, in functie de natura materialului si substantelor incendiate; 5. evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei ; 6. protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri,asfixieri cu fum,gaze toxice,etc.) ; 7. protectia impotriva temperaturii, a bunurilor din cladire care nu se pot evacua precum si elementele portante ale cladirii. 8. verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu.

Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii întreprinderii si/sau unitatii, tinând seama de alte persoane prezente; 3 000-6 000 b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveste primul-ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri. 3 000-6 000

68

c) sa informeze, cât mai curând posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor; 3 500-7 000

17. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE (EIP) Echipamentul individual de protectie reprezinta orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protectie colectiva ori prin masurile ,metodele sau procedurile de organizare a muncii. Orice echipament individual de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate , fara sa conduca el insusi la un risc marit ; b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca ; c) sa ia in consideratie cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului ; d) sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta,dupa toate ajustarile necesare ; In cazul in care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protectie , aceste echipamente trebuie sa fie compatibile si sa isi pastreze eficacitatea in raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. Conditiile de utilizare a echipamentului individual de protectie , in special durata purtarii, sunt determinate in functie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecarui lucrator si de performanta echipamentului individual de protectie. Echipamentul individual de protectie este,in principiu,destinat purtarii de catre o singura persoana. Daca imprejurarile impun purtarea echipamentului individual de protectie de catre mai multe persoane , se iau masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creeaza diferitilor utilizatori nicio problema de sanatate sau de igiena.
69

Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de catre angajator ,care asigura buna sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii , repararii si inlocuirilor necesare. Echipamentul individual de protectie poate fi utilizat numai in scopurile specificate si in conformitate cu fisa de instructiuni. 18. PERICOL GRAV ŞI IMINENT ŞI ZONE CU RISC RIDICAT ŞI SPECIFIC Definitii: 1. loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii 2. pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment 3. zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate 4. loc de munca cu pericol deosebit = locul de munca cu nivel ridicat de accidentare sau imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile(deces sau invaliditate) 5. fenomenul periculos = o sursă potenţială de producere a unor daune. În domeniul riscurilor industriale de origine accidentală, acest termen face cel mai frecvent raportare la fenomene fizice de tipul incendiilor, exploziilor, dispersiei gazelor toxice etc. 6. accidentul major = ,,orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui obiectiv care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, sau în interiorul sau în exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase″ . Pericol grav si iminent de accidentare Starea de pericol grav şi iminent de accidentare, aşa cum este el definit la art.5 lit.l) din lege, poate fi constatată de către orice lucrător din întreprindere şi/sau unitate, lucrător al serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau unitatea a încheiat contract, precum şi de către inspectorii de muncă.
70

La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate: -oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii; -evacuarea personalului din zona periculoasă; -anunţarea serviciilor specializate; -anunţarea conducătorilor ierarhici; - eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent. În vederea realizării măsurilor, în prealabil angajatorul va desemna lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de muncă şi va asigura instruirea acestora. În vederea realizării măsurilor precizate mai sus referitoare la evacuarea lucratorilor, în prealabil angajatorul trebuie să: - întocmească planul de evacuare a lucrătorilor; - afişeze planul de evacuare la loc vizibil; - instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi să verifice modul în care şi-au însuşit cunoştinţele. În vederea realizării măsurilor privind anuntarea serviciilor specializate, în prealabil angajatorul trebuie să: - desemneze lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi să-i instruiască în acest sens; - asigure mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate. În vederea realizării măsurilor privind anuntarea conducatorilor ierarhici, în prealabil angajatorul trebuie să stabilească modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior. În vederea realizării măsurilor privind eliminare cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent , în prealabil angajatorul trebuie: - să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent, să asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei; -să stabilească serviciile specializate care pot interveni.
71

Angajatorul trebuie să stabilească măsurile de securitate prevăzute la ţinând seama de natura activităţilor, numărul de lucrători, organizarea teritorială a activităţii şi prezenţa altor persoane în afara celor implicate direct în procesul muncii.

Zone cu risc ridicat şi specific Evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzută la art. 13 lit.k) din lege, trebuie să conţină nominalizarea şi localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor pentru aceste zone. Angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţă conducătorilor locurilor de muncă şi lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele cu risc ridicat şi specific măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor. Acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării riscurilor pentru zonele cu risc ridicat şi specific constituie o prioritate în cadrul planului de protecţie şi prevenire. Lucratorii care, în cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa, nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati împotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia . Angajatorul trebuie sa se asigure ca, în cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor persoane atunci când seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, în conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol. Sesizare si identificare Sesizarea locurilor de munca cu pericol deosebit si/sau cu pericol iminent se poate face de catre orice salariat care are acces la echipamentele de munca sau in alte locuri de munca apartinand societatii. Persoana care a sesizat un astfel de loc este obligate sa aduca la cunostinta acest fapt conducatorului locului de munca, cel care are in exploatare si/sau gestiune echipamentele sau zona respective Locul de munca cu pericol deosebit validat de catre comisia de specialisti care analizeaza si stabilesc daca sesizarile conducatorilor de munca intrunesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare, se inregistreaza ca atare
72

Prin loc de munca cu pericol deosebit se intelege locul de munca cu un nivel ridicat de risc de accidentare sau de imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile (deces sau invaliditate). Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa identifice si sa evidentieze locurile de munca cu pericol deosebit din activitatea proprie. Conducerea persoanelor juridice si persoanele fizice au obligatia de a intocmi, pentru fiecare loc de munca cu pericol deosebit, o fisa care va cuprinde date concrete privind criteriile care stau la baza stabilirii locurilor de munca cu pericol deosebit. Lista locurilor de munca identificate si fisele acestora vor fi tinute in evidenta si vor fi reactualizate ori de cate ori intervin modificari ale proceselor si parametrilor care caracterizeaza locul de munca respectiv. Fisele se intocmesc in 2 exemplare, dintre care un exemplar la conducerea unitatii si un exemplar, la conducatorul locului de munca respectiv. La stabilirea locurilor de munca cu pericol deosebit se vor avea in vedere urmatoarele criterii: a) identificarea factorilor de risc de accidentare si de imbolnavire profesionala, precum si consecintele actiunii acestora asupra organismului uman (deces sau invaliditate); b) nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnavirilor profesionale; c) durata de expunere la actiunea factorilor de risc; d) nivelul morbiditatii prin accidente si boli profesionale. Locurile de munca cu pericol deosebit se caracterizeaza prin existenta unuia sau a mai multor factori de risc prezentati in continuare: a) factori de risc care pot genera explozii: b) factori de risc care genereaza incendii: c) factori de risc mecanic si termic: d) factori de risc chimic: e) factori de risc fizic: f) factori de risc biologic: g) factori de risc datorati caracterului special al mediului: h) factori naturali de risc: i) factori de risc psihic: Identificarea locurilor de munca cu pericol deosebit se face la nivelul unitatii de catre o comisie mixta formata din specialisti desemnati de conducatorul unitatii, reprezentanti ai sindicatelor sau/si reprezentanti ai salariatilor ; unitatile pot solicita,
73

dupa caz, asistenta tehnica de la institutele de specialitate sau experti abilitati in acest sens. La locurile de munca cu pericol deosebit se iau una sau mai multe dintre urmatoarele masuri de ssm, organizatorice sau tehnice: a) adoptarea tehnologiilor de lucru cu risc minim; b) dotarea cu aparatura de control, semnalizare si avertizare a depasirii parametrilor de securitate; c) selectia personalului de decizie si operativ pe baza verificarii pregatirii profesionale si a examinarii medicale si psihologice; d) elaborarea programelor de lucru specifice pe baza fiselor tehnologice si a instructiunilor de lucru; e) instruirea si testarea personalului cu privire la cunostintele de protectie a muncii specifice locurilor de munca; f) repartizarea sarcinilor si supravegherea indeplinirii acestora conform instructiunilor tehnologice; g) verificarea dotarii si folosirii echipamentului individual de protectie; h) dotarea cu sisteme de protectie colectiva (de exemplu: ventilatie, captare noxe etc.); i) organizarea sistemului informational si luarea deciziei de prevenire; j) alte masuri. Masurile de prevenire care se stabilesc vor fi adaptate specificului locului de munca si vor fi aprobate si avizate o data cu lista locurilor de munca cu pericol deosebit. Situatia locurilor de munca cu pericol deosebit de accidentare si imbolnavire profesionala si masurile de prevenire aferente constituie prioritate pentru controalele preventive. Evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit constituie obligatia persoanelor juridice si a persoanelor fizice. Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se îndrepte spre o zona sigura, în caz de pericol grav si iminent; 2 500-5 000
74

după cum urmează: . Accident de muncă . Angajatorul are obligaţia sa comunice evenimentele. . BOLI PROFESIONALE Eveniment . . în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate.afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii. de îndată. EVENIMENTE. chimici ori biologici caracteristici locului de muncă. invaliditate ori deces.inspectoratelor teritoriale de munca. depistata cu prilejul prestaţiilor medicale.accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului. conform prevederilor legale. incidentul periculos. după caz. de către conducătorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.vătămarea violentă a organismului.b) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului în situatia în care înca exista un pericol grav si iminent. situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie. invaliditate sau deces. inclusiv medicul de medicina a muncii aflat într-o relatie contractuală cu angajatorul.asiguratorului. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale. va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesională sau legată de profesiune. produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. în procesul de muncă Orice eveniment. cauzată de agenţi nocivi fizici. precum şi intoxicaţia acută profesională. Boală profesională . precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune. care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice. 75 .3 500 -7 000 19. la confirmarea acestora. în afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate. ACCIDENTE. potrivit Legii nr. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. evenimentele urmate de incapacitate temporară de munca.organelor de urmărire penală. Orice medic. va fi comunicat de îndată angajatorului. cu modificările şi completările ulterioare.

în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmată. în cazul suspiciunilor de boala profesională şi a bolilor legate de profesiune. 76 .Semnalarea prevăzută anterior se efectuează către autoritatea de sănătate publica teritorială sau a municipiului Bucureşti. În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment. În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. prevăzute anterior la comunicarea evenimentelor. . în ţara sau în afară graniţelor tarii.de către angajator. . în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de munca lucrătorilor la angajatorii persoane fizice. organele de poliţie rutiera competente vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor fizice/juridice. de îndată. sunt de asemenea considerate accidente de munca urmatoarele situatii: .de către inspectoratele teritoriale de munca.accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate. incidente periculoase. o copie a raportului de constatare medicolegală. . precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute. sportive. în termen de 7 zile de la data decesului. accidente colective. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de munca. Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal.de către autorităţile de sănătate publica teritoriale. cu permisiunea angajatorului. în termen de 5 zile de la data solicitării. un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului. respectiv a municipiului Bucureşti. deces. instituţia medico-legală competenta este obligată sa înainteze inspectoratului teritorial de munca. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini. în cazul accidentelor colective. la constatarea cazului.de către Inspecţia Muncii. precum avariile sau exploziile. Accidente de munca In afara de accidentele suferite de lucratori in timpul desfasurarii procesului de munca sau in indeplinirea indatoriilor de service. Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum urmează: . generate de unele evenimente deosebite. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu. . inclusiv în cadrul unor activităţi culturale.accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public.

dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator. convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege. precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri.accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul. . echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator. locul de munca. . ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta avutul public şi privat. . dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi invers. pentru îndeplinirea unei sarcini de munca.accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii.accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima. . la o alta persoana juridică sau fizica. ori în alt loc de munca organizat de aceştia. dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice. ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea.accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate. în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu.accidentul suferit de orice persoana. pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare. şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului. pe durata normală de deplasare. utilajul ori materialele.accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane. 77 .accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare. delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară graniţelor tarii. dacă schimba îmbrăcămintea personală. încheiate de persoane juridice romane cu parteneri străini. dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de munca la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers.accidentul suferit de personalul roman care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor tari. . .accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi.accidentul suferit de orice persoana. . în calitate de angajator.. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieţi omeneşti. . în timpul programului de munca.accidentul de traseu. pentru îndeplinirea sarcinilor de munca. dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru. . în baza unor contracte. .

recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale. în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practica. alunecări de teren. în condiţiile unui accident de munca şi în împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia. . Accidentul de munca înregistrat de angajator se raportează de către acesta la inspectoratul teritorial de munca. ca urmare a unei agresiuni. accidente mortale. - accidente care produc invaliditate. Accidentele de munca se clasifica. în: accidente care produc incapacitate temporară de munca de cel puţin 3 zile calendaristice.accidentul suferit de o persoana aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare. de asemenea. trasnet (electrocutare). transportul sa se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în munca sau de circulaţie în vigoare. accidente colective. cutremur. . cum ar fi furtuna..accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale. în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate. dacă victima se afla în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. inundaţie. când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauza. potrivit legii. acestea trebuie sa se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi. . În situaţiile precizate cu deplasarea lucratorilor. 78 .disparitia unei persoane. viscol. Înregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare. precum şi la asigurator.

vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă. • numele şi funcţia persoanei care comunică evenimentul. 79 . • sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului. • numele şi prenumele victimei. • datele personale ale victimei: vârsta. dacă este cazul. ocupaţia.COMUNICAREA ŞI CERCETAREA EVENIMENTELOR. • data şi ora la care s-a produs evenimentul/data şi ora la care a decedat accidentatul. • împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive. • locul unde s-a produs evenimentul. copii în întreţinere. • consecinţele accidentului. starea civilă. ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A INCIDENTELOR PERICULOASE. • unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul. denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul. alte persoane în întreţinere. Comunicarea evenimentelor Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: • denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi.20. • data comunicării.

Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului. (1) din lege. 80 . în conformitate cu prevederile art. Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de către angajatorul la care s-a produs evenimentul. respectiv. va lua măsuri pentru recoltarea imediată a probelor de laborator. se vor face. ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii. serviciile poliţiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de muncă din judeţul pe raza căruia s-a produs. cu privire la diagnosticul provizoriu. pe propria răspundere. Unitatea sanitară . angajatorul sau reprezentantul său legal va consemna. soldate cu decesul victimelor. unitatea sanitară care acordă asistenţă medicală de urgenţă se va pronunţa. se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului. obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în cercetarea evenimentului.În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. în termen de 5 zile lucrătoare de la obţinerea acestora. într-un proces-verbal. a răspunderilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi. în vederea determinării alcoolemiei sau a stării de influenţă a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. urmând să comunice rezultatul determinărilor specifice. precum şi pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de muncă. În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. până la primirea acordului din partea organelor care efectuează cercetarea. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu. Cercetarea se face imediat după comunicare. La solicitarea organelor care efectuează cercetarea evenimentului. în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării. în scris. Angajatorul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs. Cercetarea evenimentelor Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea acestora. toate modificările efectuate după producerea evenimentului. a reglementărilor legale încălcate. cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente. pentru determinarea caracterului accidentului. după posibilităţi. 29 alin.

în comisia de cercetare numită de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate şi persoane numite prin decizie scrisă de către ceilalţi angajatori. Angajatorul care a organizat transportul răspunde pentru cercetarea accidentului de circulaţie produs pe drumurile publice. să preleveze sau să solicite prelevarea de probe necesare cercetării. Cercetarea evenimentului . una dintre acestea trebuie să fie lucrător desemnat. să efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul să ia declaraţii scrise. Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult 5 zile lucrătoare de la data producerii. Cheltuielile aferente efectuării expertizelor se suportă de către angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care se face răspunzător de organizarea activităţii în urma căreia s-a produs evenimentul. Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experţi sau specialişti cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competenţe potrivit legii să efectueze expertize tehnice. Persoanele împuternicite. Angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului. Dacă în eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiţi. comisia de cercetare a evenimentului. urmat de incapacitate temporară de muncă. 81 . cu respectarea. Specialiştii şi experţii întocmesc expertize tehnice care vor face parte integrantă din dosarul de cercetare a evenimentului. iar aceştia trebuie să răspundă solicitării. să solicite sau să consulte orice acte ori documente ale angajatorului. Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusă din cel puţin 3 persoane. Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului. cu pregătire de nivel superior. atunci când este cazul. prin decizie scrisă. potrivit legii. în acest caz urmând să apeleze la servicii externe. Angajatorul care nu dispune de personal competent sau nu are personal suficient trebuie să asigure cercetarea apelând la servicii externe de prevenire şi protecţie. se efectuează în condiţiile legii. reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern.dacă acesta a avut loc în afara întreprinderii şi/sau unităţii angajatorului şi nu a avut nicio legătură cu aceasta.Angajatorul are obligaţia să numească de îndată. iar acesta este obligat să le pună la dispoziţie în condiţiile legii.

prelungirea termenului de cercetare. prelungirea termenului de cercetare. inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul de cercetare întocmit la data producerii evenimentului şi va întocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei. În cazul accidentului cu incapacitate termporară de muncă. conform competenţelor. starea echipamentelor de muncă. Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces. prelevarea de probe sau efectuarea de expertize. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă. Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului. în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin decizie sau decesul victimei. c. Fac excepţie de la prevederile paragrafului anterior situaţii cum ar fi cele în care este necesară eliberarea certificatului medico-legal. invaliditate evidentă. accident colectiv sau situaţie de persoană dată dispărută. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii. pentru care inspectoratul teritorial de muncă care cercetează evenimentele poate solicita în scris. prevăzut la paragraful anterior se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal. la Inspecţia Muncii. existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie. b. argumentat şi în termen. 82 . opisul actelor aflate în dosar. şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal. evenimentul va fi cercetat de inspectoratul teritorial de muncă ca eveniment care a produs incapacitate temporară de muncă Dosarul de cercetare va cuprinde: a. precum şi cercetarea incidentelor periculoase se vor încheia în cel mult 10 zile lucrătoare de la data producerii acestora. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului. procesul-verbal de cercetare. În cazul evenimentului a cărui consecinţă este invaliditate evidentă. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură. nota de constatare la faţa locului. sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. pentru care se poate solicita în scris.Fac excepţie de la prevederile paragrafului anterior situaţii cum ar fi cele în care este necesară prelevarea de probe ori efectuarea de expertize. argumentat şi în termen.

după caz. copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. concluziile raportului de constatare medico-legală. 83 . n. copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. Dosarul va mai cuprinde. copii ale contractelor individuale de muncă ale victimelor. copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor.d. în cazul accidentului mortal. copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. f. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. cum ar fi: 1. k. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare. în cazul accidentului urmat de invaliditate. declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului. copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. m. în caz de deces aceste fişe se vor anexa în original. e. în cazul accidentelor de traseu. copie a autorizaţiei. schiţe şi fotografii referitoare la eveniment. l. j. în cazul persoanelor date dispărute. h. i. q. declaraţiile accidentaţilor. copii ale certificatului constatator sau oricăror alte autorizaţii în baza cărora angajatorul îşi desfăşoară activitatea. actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. o. ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul. orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului. în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. p. întocmite conform legii. în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. g. copie a certificatelor de concediu medical. din care să rezulte data. copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi ale fişei de aptitudine.

să fie însoţite de explicaţii. f. 3. 111. 7. paginile şi spaţiile albe să fie barate. c. (2) şi (4). din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare. 8. data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul. acte doveditoare. documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. denumit în continuare FIAM. fiecare document. d. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. filele dosarului să fie numerotate. solidarităţii sociale şi familiei. 6. IMPORTANT: Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. acte de expertiză tehnică. e.2. cu excepţia procesului-verbal de cercetare. formularul pentru declaraţie să fie conform modelului prevăzut în anexa . în conformitate cu art. anexate la dosar. actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. copie a diplomei. adresele de prelungire a termenelor de cercetare. corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. 9. 120 alin. emise de organe autorizate. aprobat prin ordin al ministrului muncii. ora şi data producerii evenimentului. procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului. formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. 4. g. 5. 10. numită de angajator. să fie identificat în dosarul de cercetare ca anexă. în condiţiile prevăzute la art. numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru fiecare document anexat la dosar să fie menţionate în opis. 84 . şi ştampilate cu ştampila inspectoratului sau a angajatorului. fotografiile referitoare la eveniment să fie clare şi însoţite de explicaţii. schiţele referitoare la eveniment. b. semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare. din care să se poată stabili locul.

Inspectoratul teritorial de muncă va analiza dosarul. b. în mai multe exemplare. certificate ca fiind conforme cu originalul şi semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea sau de către unul dintre membrii comisiei de cercetare. pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporară de muncă pentru victime cu angajatori diferiţi. dosarul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul. se înaintează pentru verificare şi avizare la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării. pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil. declaraţiile aflate la dosar să fie tehnoredactate. pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă. va aviza şi va restitui dosarul în cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie. d. originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. în două exemplare. f. Dosarul de cercetare a evenimentelor se va întocmi astfel: a. pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă. c. originalul fiind înaintat organului de urmărire penală. dosarul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. originalul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul. potrivit legii. într-un exemplar. dosarul de cercetare se încheie în două exemplare. originalul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul şi celelalte exemplare se păstrează de către ceilalţi angajatori.h. e. originalul se înaintează organelor de urmărire penală. accidente colective. deces. pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii. IMPORTANT: În cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporară de muncă sau al incidentelor periculoase în care faptele comise pot fi considerate infracţiuni. în două exemplare. întocmit de comisia numită de către angajator. într-un exemplar. pentru incidentele periculoase. 85 . Dosarul de cercetare. în trei exemplare. Dosarul va fi însoţit de avizul inspectoratului teritorial de muncă.

Inspectoratul teritorial de muncă transmite dosarele de cercetare organelor de urmărire penală. Inspecţia Muncii avizează şi restituie dosarele în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii. ca urmare a unui eveniment şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acestora. Comisia de cercetare va completa dosarul şi va întocmi procesul-verbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. Dosarul de cercetare al accidentului de muncă cu invaliditate. până la emiterea hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul persoanelor dispărute. În cazul în care Inspecţia Muncii constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. Dosarul de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii. Completarea dosarului mentionat la paragraful anterior şi întocmirea noului procesverbal de cercetare a evenimentului se fac în cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial de muncă. Dosarul mentionat la paragraful anterior se restituie la inspectoratul teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării acestuia. acesta va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii. poate dispune completarea dosarului şi întocmirea unui nou procesverbal de cercetare. conform prevederilor legale în vigoare. înaintat organelor de urmărire penală. Inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul şi va întocmi noul procesverbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. 86 .dupa caz.În cazul în care inspectoratul teritorial de muncă constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. după completarea dosarului. în cazul în care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit. poate dispune completarea dosarului şi/sau refacerea procesului-verbal de cercetare. va fi păstrat la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. pentru completare şi întocmirea unui nou proces-verbal de cercetare. IMPORTANT: Dosarul de cercetare pentru cazul dispariţiei de persoane. în cel mult 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării. după caz. confirmat în baza unui act medico-legal. se restituie la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. numai după ce au fost avizate de către Inspecţia Muncii.

prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea. precum şi numele angajatorului şi ale persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetări. de asemenea. locul producerii evenimentului. de asemenea. data efectuării ultimului 87 . de asemenea. obiectul cercetării. h. . d. numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor. starea civilă. de asemenea. datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul. data şi ora producerii evenimentului. g. . b. în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă.se vor indica. numele reprezentantului său legal.Dosarul completat şi noul proces-verbal de cercetare vor fi înaintate în vederea avizării la Inspecţia Muncii. . e. perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea. . vârsta. cetăţenia. numărul de copii minori. următoarele: numele. pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment. c. data decesului. profesia de bază. domiciliul. vechimea în muncă.se vor indica. locul de muncă la care este încadrat.se vor indica. adresa punctului de lucru. motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare.se vor indica. data încheierii procesului-verbal. prenumele. f. datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele.se va indica. Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie să conţină următoarele capitole: a. care le va restitui inspectoratului teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii. dosarul va fi înaintat organelor de urmărire penală de către inspectoratul teritorial de muncă. numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor. ocupaţia în momentul accidentării. . de asemenea. După avizarea de către Inspecţia Muncii. numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului.

se va schimba în "Propuneri pentru sancţiuni administrative şi disciplinare". urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate. . descrierea detaliată a locului. .se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. c)descrierea detaliată a împrejurărilor. k). iar pentru persoanele care. k. . propuneri pentru cercetare penală. caracterul accidentului.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. alte cauze care au concurat la producerea evenimentului. s. a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul. cu redarea integrală a textului acestora l. q. cu redarea integrală a textului acestora n. sancţiunile contravenţionale aplicate. i. angajatorul care înregistrează accidentul de muncă sau incidentul periculos. alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului. în momentul accidentării. persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale. 88 . cauza producerii evenimentului. în cazul accidentelor cercetate de către comisia numită de angajator. r. . p. măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora. I) şi m). o. d)descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul.instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. b)descrierea detaliată a echipamentului de muncă. echipamentului de muncă. cu redarea integrală a textului acestora m. desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare.va conţine următoarele subcapitole: a)descrierea detaliată a locului producerii evenimentului. din capitolele de la lit. j. se va face referire şi la aceasta.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate.

. Comisia de cercetare a unui eveniment numită de angajator poate face propuneri de sancţiuni disciplinare şi/sau administrative.se va regăsi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii.in cazul accidentelor cu ITM. în cazul accidentului de muncă urmat de invaliditate. w. . inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul şi asigurător. termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit. c. mai multe exemplare. u. 2. 5 exemplare. pe care le va menţiona în procesul-verbal de cercetare. inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul şi asigurător. se va face această menţiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevăzute la lit. viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat. în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă.se va regăsi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. conform competenţelor . Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se întocmeşte în: a. numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora. Inspecţia Muncii şi asigurător.t. În situaţiile în care din cercetare rezultă că accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă. procesul-verbal de cercetare se va încheia cu capitolul "Viza angajatorului" x. s). v. conform competenţelor IMPORTANT: 1. b. avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă. q) şi r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de angajator pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare. în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă pentru lucrători cu angajatori diferiţi. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. 89 . 3 exemplare. numele şi semnătura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. pentru fiecare angajator. organul de urmărire penală.

IMPORTANT: 1. 90 . organul de urmărire penală. 5 exemplare. domiciliul sau reşedinţa angajatorul. e. în cazul incidentului periculos. angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie va solicita acesteia o declaraţie scrisă privind modul şi împrejurările în care s-a produs evenimentul. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract. Inspecţia Muncii şi asigurător. Inspecţia Muncii şi asigurător. 2. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens în documentele încheiate. pentru angajatorul care înregistrează incidentul. 3. un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis şi acestuia. se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia are sediul. În cazul evenimentelor care nu au fost comunicate şi cercetate. în cazul accidentului de muncă mortal sau al celui colectiv. comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. Înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase a) Inregistrarea Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului-verbal de cercetare. alta decât cea la care este încadrată victima. precum şi în cazul accidentului mortal în afara muncii. altul decât cel care îl înregistrează. domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul altui judeţ decât cel pe raza căruia s-a produs accidentul.d. 5 exemplare. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. dar persoana vătămată prezintă un certificat medical cu cod "accident de muncă". În cazul în care angajatorul la care se înregistrează accidentul de muncă îşi are sediul. În cazul în care accidentul de muncă s-a produs la un angajator. organele de urmărire penală.

Accidentele suferite în timpul stagiului de practică profesională de către elevi. Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. Accidentul de muncă suferit de o persoană aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul. Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. după caz. studenţi. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice. din proprie iniţiativă. ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională. după caz. înregistrarea se face conform legii. 91 . din proprie iniţiativă. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. conform concluziilor cercetării. produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nicio legătură cu acesta. se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. la domiciliul clientului. În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. Accidentul de muncă suferit de o persoană în cadrul activităţilor cultural-sportive. se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă.În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens. Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat. conform concluziilor cercetării. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de comandă.

FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în câte 4 exemplare care se înaintează spre avizare după cum urmează: a)inspectoratului teritorial de muncă care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului. în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea procesului-verbal de cercetare. în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate. se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul. 4. inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauză. ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator. pe mijloace de transport ce nu le aparţin. după caz.F. b)inspectoratului teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. angajaţi ai unor angajatori care. Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături. în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea avizului. cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă.. prin care este declarat decesul. Data producerii accidentului de muncă mortal. personalul de poştă de la vagoanele C. În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege. 92 . sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături. conform prevederilor legale. Accidentul de muncă cu invaliditate se va înregistra pe baza procesuluiverbal de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă. 3. numărul şi data hotărârii judecătoreşti la inspectoratul teritorial de muncă. se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului sau. imediat. 5. precedent. prevăzut la alin. Verificarea şi avizarea FIAM de către inspectoratul teritorial de muncă se fac în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea formularului. după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. este data înscrisă în hotărârea judecătorească ca fiind data decesului. 2. angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM.Accidentul produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii. Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări. Dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia se înregistrează ca accident mortal. potrivit legii. Angajatorul la care a fost angajată persoana dispărută va comunica. IMPORTANT: 1.R.

conform modelului prevăzut în anexa nr. conform modelului prevăzut în anexa nr. 2. conform modelului prevăzut în anexa nr. 16 la Normele Metodologice. inspectoratul teritorial de muncă şi asigurătorul pe raza căruia îşi are sediul social. În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate. Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă ce au ca urmare incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru. cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de muncă. invaliditate sau deces au dreptul să sesizeze sau să se informeze la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc accidentul. fără a lua în calcul ziua producerii accidentului. 18 la Normele Metodologice. b)Evidenta Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în: a. Registrele de evidenţă trebuie să fie actualizate. domiciliul sau reşedinţa. Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporară de muncă. b. În baza FIAM şi a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase. În registrul prevăzut la lit. conform modelului prevăzut în anexa nr. 93 . Registrul unic de evidenţă a accidentelor uşoare. d.Angajatorul la care se înregistrează accidentul anexează FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată. se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul judeţului respectiv. inspectoratul teritorial de muncă va ţine evidenţa tuturor accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase înregistrate de angajatorii care au sediul. Registrul unic de evidenţă a incidentelor periculoase. d) se va ţine evidenţa accidentaţilor în muncă pentru care perioada de incapacitate temporară de muncă este de minimum 4 zile de lucru. IMPORTANT : 1. În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea. 15 la Normele Metodologice. 17 la Normele Metodologice. c. Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă.

în termen de 30 zile calendaristice de la data primirii acestuia. menţionându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii. În situaţiile prevăzute la alin. După primirea fişei de semnalare BP1. cercetează. inspectoratul teritorial de muncă va lua măsuri pentru efectuarea cercetării în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice. medicul specialist de medicina muncii din cadrul Autorităţii de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. (2) din lege. indiferent de specialitate şi locul de muncă. prevăzută în anexa. respectiv a municipiului Bucureşti. CERCETAREA SI DECLARAREA BOLILOR PROFESIONALE Bolile profesionale. respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor.conform art. şi se finalizează cu redactarea şi semnarea Procesului verbal de cercetare. 21. prevăzut în anexa. conform competenţelor. RAPORTAREA. având în vedere ruta profesională.(1). 5. la cerere. 34 alin. şi trimite bolnavul cu această fişă la unitatea sanitară de medicina muncii. după caz. cu prilejul oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice. Cercetarea se face în prezenţa angajatorului sau a reprezentantului acestuia sau. în termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului de profesionalitate. în termen de 7 zile. stabileşte diagnosticul de profesionalitate şi completează fişa de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la Autoritatea de sănătate publică judeţeană. Procesul verbal de cercetare este semnat de toţi cei care au luat parte la cercetare. Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective.3. Medicul specialist de medicina muncii examinează bolnavul. la Inspecţiei Muncii. în vederea precizării diagnosticului de boală profesională. cât şi suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de către toţi medicii care depistează astfel de îmbolnăviri. victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a evenimentului. o copie a procesului verbal de cercetare a evenimentului. a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale . se pot adresa inspectoratului teritorial de muncă sau. Medicul care suspectează o boală profesională completează fişa de semnalare BP1. 4. În situaţia în care angajatorul. după caz. consultaţii medicale de specialitate. inspectoratul teritorial de muncă va răspunde sesizărilor conform prevederilor legale sau va elibera. 94 . cauzele îmbolnăvirii profesionale. Dacă în urma investigaţiilor rezultă că sunt întrunite condiţiile unui accident de muncă. lucrătorii implicaţi.

În situaţia în care angajatorul sau reprezentantul acestuia. sau. în scris. medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea. în cazul în care bolnavul nu a fost internat) şi copii ale unor investigaţii necesare pentru susţinerea diagnosticului de profesionalitate. pentru prevenirea unor boli profesionale similare. nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare sau cu măsura tehnică sau organizatorică formulată. istoricul de expunere profesională (documentul care certifică ruta profesionala şi anume copie după carnetul de muncă) şi după caz. solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii publice. nivelul măsurat al noxelor sau noxa identificată. 95 . sau inspectorul de muncă sau lucrătorul sau asigurătorul.responsabilitatea angajatorilor şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare. Procesul verbal de cercetare se înmânează angajatorului. sau adeverinţa medicală emisă de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boală profesională. Soluţiile adoptate în aceste situaţii vor fi comunicate în scris celor interesaţi. declară cazul de îmbolnăvire profesională. Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii. istoricul stării de sănătate la locul de muncă (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă). la Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Muncii. se pot adresa. în termen de 20 de zile de la data primirii contestaţiei. medicului care a semnalat îmbolnăvirea pentru evidenţa îmbolnăvirilor profesionale şi pentru a urmări realizarea măsurilor prescrise. în termen de 30 zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare. precum şi medicului de medicina muncii din autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. prevăzută în anexa Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se păstrează la autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi va cuprinde următoarele documente: opisul documentelor din dosar. completând fişa de declarare BP2 . Componenţa şi atribuţiile Comisiei de experţi vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului muncii. Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii Publice. persoana fizică autorizată în cazul profesiilor liberale. document medical care precizează diagnosticul de boală profesională (biletul de ieşire emis de clinica/secţia de medicina muncii din structura spitalelor. copie după fişa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii. după caz.

Cazurile de pneumoconioze. Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioză se confirmă numai pe baza diagnosticului precizat de către comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale. pe baza documentelor precizate la prin Fişa de declarare BP2 care reprezintă formularul final de raportare a bolii profesionale noudeclarate. de către autoritatea de sănătate publică judeţeană respectiv a muncipiului Bucureşti. precum şi cazurile de cancer profesional se înregistrează la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul şi unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidenţiaţi prin documente oficiale de la autoritatea de sănătate publică. copie după fişa de semnalare BP1. la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale reprezintã forul metodologic care asigurã asistenţã şi îndrumare tehnicã profesionalã în domeniul bolilor profesionale. la Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti. respectiv a municipiului Bucureşti este răspunzătoare pentru corectitudinea datelor înscrise în fişa de declarare BP2. precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilite conform legii. ele se declară şi se păstrează în evidenţă de către autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din judeţul sau din municipiul Bucureşti în care se află agentul economic respectiv. Bolile profesionale nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea. În cazul în care unitatea la care s-a produs îmbolnăvirea a fost desfiinţată. La nivelul Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale se constituie Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale. 96 . cazul respectiv se poate declara prin Fişa de declarare BP2 pe baza documentelor prevăzute la . Declararea bolilor profesionale se face de către Autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicină a muncii care a efectuat cercetarea. care se reactualizează lunar cu datele din fişele BP2. O copie a fişei BP2 se va înmâna lucrătorului diagnosticat cu boală profesională. cu excepţia procesului verbal de cercetare a cazului. Autoritatea de sănătate publică judeţeană.- procesul verbal de cercetare a cazului de boală profesională. sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională.

în vederea luării măsurilor tehnico – organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă. Intoxicaţia acută profesională se declară.Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale raportează semestrial datele privind morbiditatea profesională Autorităţii de sănătate publică din Ministerul Sănătăţii Publice. acestea se dispensarizează medical şi se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor. Bolile legate de profesie Lista bolilor legate de profesie este prezentată în anexa. 97 . se cercetează şi se înregistrează atât ca boală profesională. Structurile de medicina muncii din autorităţile de sănătate publică judeţene vor raporta cu o periodicitate anuală Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale situaţia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile noi declarate în anul respectiv. cât şi ca accident de muncă. cercetare şi evidenţã sunt obligatorii este prevăzută în anexa. Lista bolilor profesionale a cãror declarare. Bolile legate de profesie nu se declară. Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale transmite informaţiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituţiilor implicate în activitãţi cu impact asupra sãnãtãţii lucrătorilor.

Aceste directive au fost transpuse în România prin adoptarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Directiva este o formă a legislaţiei comunitare derivate. Aceste norme sunt cuprinse în tratate sau sunt emise de instituţiile comunitare. Lista directivelor europene în domeniul electrosecurităţii şi domenii adiacente cât şi lista Hotărârilor de Guvern adoptate este prezentată în Anexa 1. Directivele europene „leagă orice stat membru destinatar cu privire la rezultatul ce trebuie atins lăsând instanţelor naţionale competenţa referitoare la formă şi mijloace”. unde apare ca instrument de colaborare între acestea. Noţiuni generale – terminologie Electrosecuritatea include totalitatea metodelor şi mijloacelor de protecţie împotriva electrocutării.2.1. Pentru aprofundarea prevederilor normelor generale de protecţie a muncii cât şi a normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul. distribuţia şi utilizarea 98 . obiectul lor fiind Comunităţile şi exercitarea competenţelor lor. ELECTROSECURITATEA Legislatie – Terminolgie I. atât la nivel comunitar cât şi naţional. Dreptul comunitar este un drept supranaţional care în toate situaţiile are întâietate faţă de dreptul naţional al fiecărei ţări membre. cu două trepte de aplicare. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost elaborate o serie de directive parte dintre ele vizând electrosecuritatea sau domenii adiacente.22. Directive europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Dreptul comunitar reprezintă ansamblul de norme juridice care impun statelor membre reguli de urmat în vederea realizării obiectivelor pe care Comunităţile europene le au de îndeplinit. iar pentru fiecare domeniu au fost adoptate Hotărâri de Guvern. 319/2006. I.

faţă de fiecare conductor activ (fază) sunt egale în funcţionare normală. Utilaj electric – ansamblu de echipamente electrice şi de accesorii ale acestora destinat unui proces de lucru. Sistem de protecţie – ansamblu de două sau mai multe mijloace şi/sau măsuri de protecţie. în care au acces numai persoanele autorizate pentru exploatarea instalaţiilor electrice respective şi care au responsabilităţi în acest sens. gaze sau alte fluide). distribuţiei. Atingere directă – atingere de către un om nemijlocită sau prin intermediul unui element conductor a părţilor active ale unei instalaţii electrice. direct sau cu degetul de control. Mijloc de protecţie – produs destinat protecţiei împotriva electrocutării. Contact de protecţie – element care serveşte la realizarea continuităţii electrice între masă şi instalaţia de protecţie. Persoane avertizate – persoane informate şi/sau supravegheate de persoane calificate în scopul evitării pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune (personal de întreţinere. transformării sau utilizării energiei electrice. execuţie sau exploatare). Zonă de manipulare (volum de accesibilitate) – spaţiul în care staţionează sau circulă oameni şi care este limitat de către suprafaţa pe care omul nu o poate atinge fără mijlocirea unui obiect. care poate fi atinsă direct de om şi care poate fi pusă sub tensiune accidental sau voit în cazuri speciale. conducte de apă. utilizată exclusiv. măsurării. Parte accesibilă . transportului. în valori absolute. Punct neutru (neutru) – punct comun al părţilor active ale sursei de tensiune ale cărui diferenţe de potenţial. Persoane calificate – persoane având cunoştinţe tehnice sau o experienţă suficientă ca să permită evitarea pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune. Atingere indirectă – atingerea de către om a unor părţi intrate accidental sub tensiune datorită unui defect electric. Încăpere (spaţiu) de producţie electrică – încăpere (spaţiu). Masă – parte conductoare a unui echipament (utilaj) accesibilă. Clasă de protecţie – simbol numeric convenţional care arată modul de realizare a protecţiei împotriva electrocutării. în conformitate cu documentaţia tehnică specifică în vigoare. 99 . Astfel se definesc următorii termeni: Măsură de protecţie – metodă tehnică şi/sau organizatorică de prevenire a electrocutării. dar care poate transmite un potenţial electric (structuri metalice. Parte conductoare naturală – element conductor care nu aparţine instalaţiei electrice.parte a echipamentului (utilajului) electric care poate fi atinsă de om. Parte sub tensiune (parte activă) – conducător sau element conducător care în regim normal de lucru se află sub tensiune.energiei electrice e necesară definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene şi româneşti în vigoare. acumulării. Echipament electric – ansamblu de elemente destinat producerii . pentru procese tehnologice electrice.

şosele. bare de protecţie sau zona de manipulare. 100 . • un conductor de nul sau cu un alt conductor legat la pământ (masă). balustrade. Conductor activ – conductor destinat transportului sau distribuţiei energiei electrice. • dispozitive de protecţie. Conductor de protecţie – conductor utilizat pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutării ţi care leagă masele cu: • alte mase. care în regim normal de lucru se află sub tensiune. de drumuri. accesibilă şi altor persoane decât cele care fac parte din personalul de exploatare. locuinţe sau îngrădirile acestora. unităţilor industriale sau agricole. de drumuri. Zonă cu circulaţie frecventă – zonă neîngrădită care se află la o distanţă mai mică sau egală cu 15 m. • o priză de pământ. Punere la masă – atingere accidentală între o masă activă şi masă.Punct de nul (nul) – neutru legat la o priză de pământ printr-o rezistenţă electrică neglijabilă. Bornă de protecţie – bornă prevăzută pentru legarea unui conductor de protecţie. Izolaţie suplimentară – izolaţie destinată asigurării protecţiei împotriva atingerilor indirecte periculoase în cazul deteriorării izolaţiei principale. Timp de deconectare – durata între producerea defectului şi deconectarea circuitului defect de la sursa de alimentare cu energie electrică. Defect de izolaţie – scădere sub limita prescrisă a rezistenţei de izolaţie dintre un conductor activ şi pământ (masă) sau dintre conductoare active. Izolaţie întărită – izolaţie principală îmbunătăţită. Schemă de protecţie – schemă în care se reprezintă situaţia punctului neutru al sursei de tensiune şi a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice. • o parte conductoare străină. precum şi zona aflată la distanţă mai mare de 15 m. Punere la pământ – atingere accidentală între o parte activă şi pământ sau o parte conductoare în contact cu pământul. Izolaţie de lucru (izolaţie funcţională) – izolaţie dimensionată care asigură funcţionarea normală a echipamentului. în raport cu pământul (masa). Izolaţie electrică (izolaţie) – material sau ansamblu de materiale electroizolante destinate izolării părţilor active. îngrădirile locuinţelor. Distanţa de protecţie – distanţa dintre părţi active şi carcase de protecţie. şosele. îngrădiri. care are proprietăţi mecanice şi electrice echivalente cu cele ale izolaţiei duble. Izolaţie principală (izolaţie de bază) – izolaţie destinată asigurării protecţiei împotriva atingerilor directe. • părţi legate la pământ (masă). Izolaţie dublă – izolaţie constituită dintr-o izolaţie principală şi o izolaţie suplimentară. Zonă cu circulaţie redusă – zonă îngrădită în care are acces numai personal special instruit.

Loc de muncă puţin periculos – spaţiu care în condiţii normale este caracterizat simultan prin : -umiditatea relativă a aerului.Conductor de legare la priza de pământ – conductor prin care se stabileşte legătura dintre priza de pământ şi conductorul principal de legare la pământ sau reţeaua conductoarelor principale de legare la pământ. Conductor de nul – conductor care se leagă la nul. 2. Rezistenţa de dispersie a unei instalaţii de legare la pământ 1. Conductor de nul de protecţie – conductor de protecţie prin care se leagă masele la punctul de nul. -pardoseală (amplasament) izolantă. grafit) 101 . Priza de pământ naturală – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare al unei construcţii sau instalaţii. Priza de pământ – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare (electrozi) în contact cu pământul pentru trecerea curentului în sol.8 m între ele. Loc de muncă periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii : -umiditatea relativă a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste 30º dar cel mult 35ºC. pe direcţia gradientului de potenţial. pământ). aflate la o distanţă de 0. -pardoseala cu proprietăţi conductoare (beton. Raport dintre tensiunea instalaţiei de legare la pământ şi curentul de trecere la pământ prin priză. Tensiune de lucru – valoare efectivă a tensiunii electrice a unui echipament (instalaţie) electric în condiţii normale de lucru. Priza de pământ artificială – priza de pământ construită special pentru conducerea curentului în sol. Instalaţie de legare la pământ – ansamblu format din conductoare de legare la pământ şi priza de pământ prin care se realizează legarea la pământ. -parte conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă cel mult 60% din zona de manipulare. Conductor de nul de lucru – conductor legat la punctul de nul destinat a transporta energie electrică. Tensiune de pas – parte din tensiunea unei instalaţii de legare la pământ la care este supus omul când atinge simultan două puncte de pe sol. care îndeplineşte şi condiţiile unei prize de pământ. Instalaţie de legare la pământ de protecţie – instalaţie cu ajutorul căreia se realizează protecţia prin legare la pământ. max 75% la temperatura aerului cuprinsă între 1530ºC. Tensiune redusă – tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depăşeşte 50 V în curent alternativ şi 120 V în curent continuu şi care se foloseşte ca măsură de protecţie împotriva electrocutării. -prezenţă de pulberi conductoare (pilitură de metal.8 m faţă de masa pe care o atinge. Rezistenţa de dispersie rezultantă a prizelor de pământ şi conductoarelor de legătură dintre acestea ce constituie instalaţia. Tensiune de atingere – parte din tensiunea unei instalaţii de legare la pământ la care este supus omul aflat la o distanţă de 0.

-prezenţă de agenţi corozivi. -părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare. 102 .-prezenţă de fluide care micşorează impedanţa corpului uman. Loc de muncă foarte periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: -umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35º.

încredinţate prin inventar în exploatarea şi întreţinerea unei unităţi sunt în gestiunea unităţii şi în gestiunea nemijlocită a subunităţilor de bază ale acesteia. Prin grupa distinctă de operaţii se înţelege ansamblul acelor operaţii din cuprinsul unei manevre ce se execută la un echipament. precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor.Manevre În Instalaţii Electrice II. Prin manevre de lichidare a incidentelor şi avariilor se înţeleg manevrele care se execută cu ocazia apariţiei unui incident (avarii) pentru izolarea defectului şi restabilirea alimentaţiei consumatorilor. Prin manevre de coordonare se înţeleg acele manevre ale căror grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte afectează un ansamblu de instalaţii. în baza unei convenţii de exploatare. reţelei fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic.DV. control şi/sau lucrări în instalaţii electrice în baza AS. manevre. echipamentele care nu sunt în inventarul unităţii dar sunt exploatate de aceasta. echipamentele.1. operaţii distincte. pentru lucrări sau probe. Prin manevre curente se înteleg manevrele care au ca scop modificarea regimului de funcţionare a sistemului energetic al reţelei sau a unei instalaţii sau sunt determinate de schimbarea regimului de funcţionare a sistemului energetic. Prin manevra programată se înteleg manevrele care au drept scop modificarea configuraţiei sistemului instalaţiei. Prin manevră se înţelege ansamblul unor operaţii. consemnând activitatea depusă într-un registru operativ. celulă. fiind executate în două sau mai multe instalaţii sau zone de reţea. Personalul de deservire operativă este personalul de exploatare care execută în timpul serviciului conform atribuţiilor care-i revin. element. grupe distincte de operaţii prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor. precum şi executarea unor măsuri speciale sau formalităţi ce derivă din aceste acţionări.Instalaţiile. elementelor sau schema de conexiuni în care funcţionează acestea. celulelor. supraveghere. însă la care personalul nu are voie să atingă direct părţile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune. etc. Se consideră în gestiunea unei unităţi şi instalaţiile. Prin operaţie se înţelege acţionarea detaliată de către personalul de servire operative a elementelor de comutaţie primară şi reglaj ale unui echipament. Prin manevre cauzate de accident se înţeleg acelea ce se execută pentru scoaterea victimei de sub acţiunea curentului electric. ITI-PM. a elementelor de comutaţie secundară. ce îndeplinesc simultan următoarele condiţii: 42 . Noţiuni generale – Terminologie Pentru aprofundarea prevederilor Normelor Generale de Protecţia Muncii cât si a Regulamentului General de Manevre în Instalaţiile Electrice e necesară definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene şi româneşti în vigoare: Gestiunea . elementelor. Prin manevre de execuţie se înţeleg acele manevre ale căror operaţii se desfăşoară în cadrul unei instalaţii zona de reţea şi sunt îndeplinite în totalitate nemijlocit de acelaşi personal de servire operative aflat în instalaţia respectivă. de către două sau mai multe formaţii de servire operative. Foi manevra.

toate automatizările care pot provoca anclaşarea acestuia vor fi anulate. care au loc în cadrul aceleiaşi manevre de coordonare. au o succesiune bine determinată în cadrul grupei respective  operaţiile din grupa respectivă se execută în totalitate de aceeaşi formaţie de servire operativă . ce se efectuează în acelaşi timp de o altă formaţie de servire operativă în cadrul manevrei de coordonare respective .  operaţiile din grupă nu necesită coordonarea în timp cu alte formaţii de servire operative. la parametrii nominali. În instalaţiile telecomandate. II. Reguli tehnice privind concepţia manevrelor Manevrele efectuate în cadrul instalaţiilor electrice urmăresc asigurarea funcţionării continue a instalaţiilor electrice. 2. Pentru intervenţii în instalaţiile electrice. şi apoi cele de bare iar la închiderea acestora întâi se închid separatoarele de bare şi apoi cele de linie. unde manevrele se execută numai cu întrerupătoare. Prin concepţia manevrelor se înţelege aranjarea succesiunii grupelor destinate de operaţii.  Pentru preîntâmpinarea producerii unor avarii în timpul efectuării manevrelor după acţionarea fiecărui aparat de comutaţie se va verifica vizual poziţia acestora (cu ajutorul aparatelor de măsură şi a semnalizărilor de poziţie a acestora). la deschiderea acestora întâi se deschid separatoarele de linie. încât să se asigure desfăşurarea normală a acestora.  Ca ordine de acţionare a separatoarelor. Prin operaţie distinctă se înţelege operaţia din cadrul unei menevre de execuţie care necesită coordonarea în timp cu grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte. în depline condiţii de securitate a muncii.  În cazul circuitelor fără întrerupător Regulamentul general de manevră stabileşte operaţiile admise a se efectua cu ajutorul separatoarelor normale. transformator sau borne.  succesiunea operaţiilor din grupă nu se afectează reciproc cu succesiunea operaţiilor dintr-o altă grupă identică. ordinea operaţiilor va fi închiderea separatoarelor (broşarea întrerupătoarelor) şi apoi conectarea întrerupătoarelor respective. în cazul în care există o punere la pământ a unei 43 . operaţiilor distincte şi operaţiilor din cadrul manevrei în aşa fel. pentru efectuarea manevrelor în deplină securitate a muncii în concepţia manevrelor trebuie respectate reguli tehnice generale pe care le prezentăm succint în continuare:  Pentru acţionarea normală a separatoarelor (debroşarea normală a întrerupătoarelor debroşabile) la întreruperea unui circuit ordinea operaţiilor va fi deconectarea întrerupătoarelor şi apoi deschiderea separatoarelor respective (debroşarea întrerupătoarelor respective) iar la stabilirea continuităţilor unui circuit. transformator sau borne.  Pentru a preveni ca în momentul acţionării unui separator să se producă conectarea accidentală a întrerupătorului din circuitul respectiv.  Este interzisă deschiderea sau închiderea unui separator prin care s-ar putea întrerupe sau stabili curenţi capacitivi. poziţiile acestora se vor verifica din indicaţiile şi condiţiile prevăzute în acest scop de aparatura de telecomandă.

etc) .faze în reţeaua respectivă. ordinea de referinţă a execuţiei va fi: .foaie de manevră de execuţie – folosită de personalul de servire operative. După personalul care o foloseşte şi felul manevrei conţinute. pentru executarea de manevre într-o instalaţie sau zone de reţea. aflată în exploatarea sa. II. echipamentului.starea operativă iniţială a instalaţiei.  Punerea sub tensiune în gol a unei bare se face prin conectarea întrerupătorului unui echipament legat la bare.  Liniile. etc .pentru dezlegarea de la pământ. trebuie verificată succesiunea şi concordanţa acestora prin verificarea vizuală şi prin măsurători.  La redarea în exploatare a unor linii sau echipamente după lucrări în cursul cărora ar fi putut apărea o modificare a legării fazelor. nu se vor pune sub tensiune cu ajutorul unui separator.scopul manevrei .etc.  La executarea legăturilor la pământ la un echipament care are mai multe capete de unde se poate primi tensiunea. La conceperea tuturor manevrelor se va ţine seama în mod obligatoriu şi de prevederile NPM în vigoare. pentru care nu există certitudinea că sunt în bună stare. .  Fiecare unitate va stabili prin instrucţiuni tehnice interne modalitatea de execuţie a manevrelor de trecere a echipamentelor. transformatoarele. întâi se vor executa cele care se fac prin demontarea scurtcircuitoarelor mobile şi după aceea cele care se fac prin deschiderea cuţitelor de legare la pământ.  Este interzisă trecerea la executarea verificării lipsei de tensiune şi executarea legăturilor la pământ la un capăt al unui echipament fără ca în prealabil să se fi executat toate separările vizibile la toate celelalte capete ale echipamentului respectiv de unde sar putea primi tensiune.tema manevrei (starea operativă finală a instalaţiei.notaţiile în legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor .  La conectarea unui întrerupător cu tensiune din ambele părţi este obligatoriu controlul sincronismului.concepţia manevrei . Reguli privind foile de manevră Prin foaie de manevră se înţelege un document scris.persoanele care au legătură cu manevra şi resposabilitatea acestora. întâi se vor executa cele care se fac prin închiderea cuţitelor de legare la pământ şi după aceea cele care se fac prin montarea scurtcircuitoarelor mobile. 3. foaia de manevră poate fi: . cât şi măsurile de prevenire a apariţiei supratensiunilor de comutaţie periculoase sau pentru prevenirea funcţionării intempestive a unor automatizări sau protecţii . 44 . care stabileşte următoarele: . elementelor de pe o bară pe alta.succesiunea operaţiilor sau a grupelor distincte de operaţii şi operaţii distincte ce urmează a fi efectuate . echipamentului. Prin instrucţiuni tehnice interne se vor face precizări în amănunt privind concepţia manevrelor specifice fiecărui echipament sau element.pentru legările la pământ.

. după care acesta coordonează executarea în timp a grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte. fiind ultima persoană care citeşte foaia de manevră. II. Pesoana care verifică şi aprobă foaia de manevră are răspunderea şi obligaţia de a corecta eventualele greşeli.foaie de manevră de coordonare – folosită de personalul de comandă operative al unei trepte de conducere operative. verifică. de respectarea prevederilor normelor de protecţia muncii. urmând a fi extinsă pe o scară largă în procesul de instruire pe teme de protecţia muncii. de a verifica şi aproba în timp a acestora. pentru un singur echipament. răspunde de verificarea conţinutului foii de manevră în raport cu situaţia existentă în momentul începerii manevrei şi de posibilitatea desfăşurării normale a manevrei. care să implice o cunoaştere temeinică a instalaţiilor şi a regulamentului general de manevră. Aceste persoane trebuie să dea dovadă de o pregătire tehnică de excepţie. ce se execută în cadrul manevrei de coordonare. o serie întreagă de probleme sunt generate de intervenţia factorului uman. Persoana care controlează foaia de manevră de execuţie răspunde de corespondenţa concepţiei acesteia cu concepţia foii de manevră de coordonare. 45 . de dotare cu instalaţii complexe. Foile de manevră implică responsabilităţi ale persoanelor care întocmesc.cuprinde înscrierea detaliată a înserierii tuturor operaţiunilor ce se execută şi se întocmeşte de regulă. a tuturor actelor normative tehnice în vigoare. a regulamentului general de manevră. de respectarea prevederilor normelor de protecţia muncii şi a altor normative tehnice în vigoare. Instrucţiunile tehnice interne pot conţine foi de manevră permanente pentru manevrele legate de lucrările care se execută în baza acestor instrucţiuni. Persoana care verifică şi acceptă foaia de manevră (responsabilul manevrei). Utilizarea simulatorului de manevre – metoda teoretico-practică de formare şi pregătire a personalului cu atribuţii de exploatare şi control în instalaţii electrice În etapa actuală – de modernizare a instalaţiilor electrice. aprobă şi controlează foile de manevră. la executarea şi coordonarea manevrelor care se pot face fără foi de manevră (conform PE 118-92) sau la întocmirea foilor de manevră programate normal sau accidental. de succesiunea corectă a manevrelor. Persoana care întocmeşte foaia de manevră răspunde de corectitudinea concepţiei acestora. Instrucţiunile tehnice interne pot conţine şi ghiduri de manevră pentru orientarea personalului de servire operative sau de comandă operative. Foaia de manevră de coordonare cuprinde înscrierea grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte ce urmează a se coordona. convergente în exploatarea normală a instalaţiilor. de corectitudinea grupelor distincte de operaţii şi operaţiilor distincte înscrise şi succesiunea lor corectă. Prin aprobarea foii de manevră se certifică corectitudinea şi posibilitatea de folosire a acestora în condiţiile pentru care a fost concepută. 4. Utilizarea simulatorului de manevre este o metodă teoretico-practică de formare şi pregătire a personalului cu atribuţii de exploatare şi control în instalaţii electrice. În acest context este foarte importantă găsirea unei modalităti de pregătire profesională interactivă care să permită o apropiere a relaţiei om-instalaţie în condiţiile deplinei securităţi în muncă.

pe foi de manevră.permite aprecierea modului de intervenţie individuală (al fiecărui cursant) în lichidarea avariilor apărute în sistemul energetic. şi două transformatoare de putere de 110/20 kV.prezentarea panourilor de comandă (schema sinoptică. Secţionarea sistemului II – cu o cuplă longitudinală cu întreruptor. 46 . iar două sunt linii subterane radiale. . Sectionarea sistemului I de bare este realizată cu o cuplă de separatoare. şi pentru testarea profesională. iar secţionarea sistemului II – cu o cuplă longitudinală cu întreruptor.cuantifică prin sistemele de programare modul de pregătire şi intervenţie a fiecărui cursant (personal operativ) şi selecţionarea personalului operativ prin testare periodică. cheile de acţionare ale întrerupătoarelor şi separatoarelor. . şi o cuplă transversală. Legătura între sistemele de bare colectoare se face prin două cuple transversale. aparate de măsură şi semnalizări optice).evidentiază greşelile efectuate pe parcursul manevrelor. Simulatorul pe un singur calculator este destinat antrenamentului personalului de servire operativă pentru deprinderea principiilor pe care se bazează efectuarea manevrelor într-o staţie electrică. .evaluarea obiectivă a gradului de pregătire a personalului testat şi elaborarea raportului de evaluare a cursantului.prezintă modul corect de aplicare a regulamentului general de manevră şi a instrucţiunilor tehnice interne de executare a manevrelor. Dispozitivele de acţionare al întreruptoarelor de 110 kV sunt de tipul oleopneumatic.admite posibilitatea exerciţiului continuu până la însuşirea corectă a modului de efectuare a manevrelor. Staţia A simulată conţine patru linii electrice de 110 kV.prezentarea panourilor de protecţie. în depline condiţii de securitate a muncii . Barele colectoare de 110 kV sunt de tipul cu două sisteme secţionate şi cu bară de transfer (ocolire). Echipamentul de tratare a neutrului este conectat în derivaţie la bornele de 20 kV ale transformatoarelor de putere. Neutrul de 20 kV este tratat prin rezistenţă. . . Neutrele înfăşurărilor de 110 kV ale transformatoarelor de putere sunt legate la pământ. .exemplifică practice. accidente şi alte perturbaţii ale sistemului energetic .executarea de acţionări şi manevre asupra aparatelor de comutaţie pe schemele monofilare . simulatorul de manevră asigură: . dintre care două sunt linii aeriene. indicatoare de poziţie.simularea proceselor tehnologice în caz de avarii. care poate avea rol de transfer (ocolire) sau de cuplă transversală. . . Pe partea de 20 kV barele colectoare sunt de tipul cu două sisteme secţionate. Pentru legătura între sistemele de bare colectoare de 110 kV staţia este echipată cu o cuplă combinată. considerate sursele staţiei. . Simultan – prin analiza unei scheme reale a unei instalaţii electrice.prezentarea schemelor monofilare ale instalaţiilor. În staţia de 20 kV sunt simulate cinci linii subterane şi două transformatoare de servicii interne. succesiunea corectă a operaţiilor .prezentând o serie întreagă de avantaje: . . manevre.

rezistenţe de tratare. semnalizare. respectarea succesiunii foii de manevră (criteriul de disciplină) 3. utilizate ca etalon. poz.T. Sunt simulate manevre logice de tip închis/deschis. Măsuri De Protecţia Muncii La Intervenţia In Instalaţii Electrice Aflate Sub Tensiune III. Operaţiile şi manevrele executate sunt înregistrate. cu excepţia separatoarelor de legare la pământ şi a separatoarelor de bare ale descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă. transformatoare de măsură. transformatori de servicii interni. Comenzile date aparatelor de comunicaţie pe schema monofilară a staţiei sunt considerate comenzi mecanice. îmbunătăţirea continuă a relaţiei om-calculator. Se pot simula scurtcircuite în diferite puncte ale reţelei. Staţiile simulate sunt echipate cu transformatoare de forţă. iar pentru comanda electrică a separatoarelor se utilizează tensiunea continuă ± BS. Sunt simulate funcţiile de comandă (comenzi mecanice de la faţa locului şi comenzi electrice de la distanţă). măsură. fiecare cursant având posibilitatea şi capacitatea de a se evalua. Se crează posibilitatea antrenării cursanţilor prin executarea de manevre. Pentru comanda electrică a întreruptoarelor se foloseşte tensiunea continuă operativă de comandă ± BC. anexa 1. Evaluarea cât mai exactă are în vedere patru criterii: 1. bobine pentru crearea nulului artificial. Executarea lucrărilor sub tensiune Lucrarea fără scoatere de sub tensiune este lucrarea care se execută în una din următoarelor situaţii (conform G. b) la distanţă mai mică decât distanţa de vecinătate la care personalul executant este 47 . operaţii specifice echipamentelor de comutaţie. blocaje. precum şi defectări mecanice ale întreruptoarelor. corectitudinea efectuării manevrelor cu succesiunea impusă (criteriu tehnologic) 2. protecţii şi automatizări.iar ale întreruptoarelor de 20 kV sunt cu resort. încadrarea în timpul alocat Evaluarea se finalizează printr-un raport de evaluare listat de imprimantă. Lista operaţiilor poate fi salvată şi utilizată pentru a crea foi de manevră standard. operaţii generale din foaia de manevră şi existenţa sau absenţa unor parametri analogici. Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor sunt electrice.1. sau pentru evaluarea prin notă a foilor de manevre. Formarea şi perfecţionarea personalului operativ pe simulatorul de manevră. 29): a) la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune la care personalul executant nu depăşeşte îngrădirile fixe de protecţie şi nu se urcă pe construcţiile de susţinere ale instalaţiilor electrice aflate sub tensiune. permite dobândirea de aptitudini şi deprinderi în luarea unor decizii optime şi rapide pentru înlăturarea cauzelor defectelor apărute în funcţionarea instalaţiilor tehnologice. realizarea stării operative finale 4.

prin carcasarea echipamentelor sau.utilizarea dispozitivelor şi uneltelor electroizolante speciale.luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică.luarea măsurilor pentru a evitarea accidentelor de natură neelectrică. care se aplică la executarea de lucrări la liniile electrice aeriene de 110750 KV şi la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie electroizolante şi unelte electroizolate. astfel încât să existe suficient spaţiu. care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare. Linia electrică aeriană de înaltă tensiune la care se lucrează şi care a declanşat prin protecţie. care se aplică la executarea de lucrări în instalaţii electrice la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie electroizolante sau electroizolate. Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact trebuie să se realizeze o serie de măsuri tehnice: . 48 .împiedicat să se apropie de părţile aflate sub tensiune.în contact. . c) în instalaţii la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separările electrice. .la potenţial. nu se va reconecta decît după ce s-au clarificat motivele declanşării. Pentru executarea lucrărilor asupra instalaţiilor aflate sub tensiune la potenţial trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice: . . Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice prin una din metodele „în contact” sau „la potenţial” trebuie să aibă la bază ca formă organizatorică Instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii (ITIPM) sau Atribuţii de serviciu (AS). Terminologie Noţiunile folosite în instrucţiunile tehnologice de lucru sub tensiune în instalaţiile electrice de înaltă tensiune au următoarele semnificaţii: a) Instalaţii electrice în exploatare – instalaţii aflate efectiv sub tensiune sau care pot fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutare precum şi a instalatiilor care au mai fost puse sub tensiune şi sunt temporar separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau prin demontarea unor porţiuni de bare. În cazul în care se lucrează sub tensiune pe o linie electrică aeriană de înaltă tensiune. . având în gestiune instalaţii electrice aflate în exploatare şi întreţinere. neîngrădite sau neprotejate. prin indicatoare de securitate. pe toată durata lucrărilor.asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formaţiei de lucru că în spate şi în părţile laterale nu sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune. . . dar care nu sunt legate la pământ şi în scurt circuit.identificarea instalaţiei (locului) în care urmează a se lucra. trebuie să se scoată din funcţiune instalaţiile de reanclaşare automată. prin îngrădiri provizorii mobile. d) direct asupra părţilor aflate sub tensiune (lucrul sub tensiune) utilizând una din următoarele metode de lucru: . în condiţii de securitate.identificarea instalaţiilor în care urmează a se lucra. în mod cu totul excepţional.delimitarea materială a zonei de lucru şi montarea indicatoarelor de securitate. b) Unitatea de exploatare – unitate cu personalitate juridică.

să fie calificat profesional pentru lucrările ce i se încredinţează. lucrări de remediere a deranjamentelor sau de prevenire a acestora în scopul menţinerii instalaţiilor electrice în stare tehnică corespunzătoare. d) Personal de întreţinere – personalul care execută lucrări de revizii şi reparaţii.să fie autorizat pentru executarea lucrărilor sub tensiune. potrivit funcţiei ce o deţine.să fie sănătos din punct de vedere fizic şi psihic. o activitate temporară în instalaţii electrice aflate în gestiunea unităţii respective. Cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor tehnice de protecţie a muncii este obligatorie pentru tot personalul angrenat în executarea lucrărilor sub tensiune. . Responsabilitatea aplicării instrucţiunilor revine fiecărui lucrător.numele şefului de lucrare şi numărul membrilor formaţiei de lucru. . se permite numai personalului ce face parte din unităţile de exploatare. nu depăşeşte 250 V şi instalaţiile legate galvanic la reţelele cu neutrul izolat faţă de pământ la care tensiunea de lucru între faze. controlului şi instruirii personalului.c) Personal de exploatare – personal care are ca sarcină deservirea operativă a instalaţiilor electrice şi/sau de întreţinere curentă. . . e) Personal delegat – personal care nu aparţine unităţii de exploatare dar desfăşoară. III. . 49 . 2. f) Instalaţii electrice de joasă tensiune – instalaţiile legate galvanic la reţelele cu neutrul legat la pământ. Personalul este obligat să folosească la lucrări echipamentul de lucru şi protecţie adecvat fiind obligat de a preveni sau opri orice acţiune care ar putea conduce la o accidentare proprie sau a altei persoane. cu aprobarea acesteia. nu depăşeşte 1000 V (exclusiv). în regim normal de funcţionare. Nu se admite executarea acestor lucrări de către personalul delegat. Executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune.instalaţiile în care urmează a se lucra. Condiţii ce trebuie să le îndeplinească personalul pentru executarea lucrărilor sub tensiune Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune personalul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . Măsuri organizatorice de protecţie a muncii pentru executarea de lucrări sub tensiune Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune sunt necesare următoarele măsuri organizatorice: a) Îndeplinirea formelor de admitere la lucru sau dispunerea de lucrări consemnându-se într-un registru special: . .să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate şi de acordare a măsurilor de prim ajutor.numărul Instrucţiunii tehnice interne de protecţie a muncii în baza căreia urmează a se executa lucrarea.să fie instruit şi verificat din punct de vedere al protecţiei muncii. la care tensiunea de lucru între fiecare fază şi pământ în regim normal de funcţionare. Personalul cu funcţii de conducere răspunde de asigurării dotării.

. Întreruperile ca urmare a imposibilităţii de continuare a lucrărilor se fac prin grija şi pe răspunderea şefului de lucrare la iniţiativa sa. Înainte de fiecare folosire a unui mijloc de protecţie personalul executant este obligat să facă o verificare a acestuia privind: . .persoana care dispune executarea lucrării.covoare electrizolante mobile. Începerea lucrărilor sub tensiune se va face numai după delimitarea materială a zonei de lucru şi luarea măsurilor tehnice de asigurare împotriva accidentelor de natură neelectrică. Executanţii de lucrări răspund de cunoaşterea şi aplicarea întocmai a normelor de protecţia muncii specifice şi de respectarea cu stricteţe a delimitărilor materiale ale zonei de lucru. .apariţia unei situaţii tehnologice ce prezintă potenţial de accidentare.şeful de lucrare.persoana care admite la lucru (admitentul).platforme electroizolante. .mănuşi electroizolante de înaltă tensiune. . 50 . la apariţia oricărui fenomen sau situaţie ce poate conduce la accidentarea personalului şi anume: ..cizme electrizolante. Mijloacele de protecţie electroizolante utilizate sunt: .I..apariţia furtunilor.nerespectarea disciplinei sau a normelor de protecţie a muncii de către membrii formaţiei de lucru.mănuşi electroizolante de joasă tensiune (asociate cu mănuşi din tercot. .T.constatarea unei situaţii în instalaţie neprevăzută în I. . . . .).indicatoare de tensiune de joasă tensiune. membrii formaţiei de lucru se subordonează şefului de lucrare. La executarea lucrărilor sub tensiune se vor folosi numai mijloace de protecţie electroizolante care corespund standardelor sau normelor tehnice în vigoare. c) Controlul activităţii formaţiei de lucru şi supravegherea în timpul lucrului. desfăşurându-şi activitatea în limitele acestei zone. b) Admiterea la lucru. Pe toată durata desfăşurării lucrărilor. Răspunderea directă a pregătirii şi executării lucrărilor sub tensiune revine următoarelor persoane: . starea de curăţenie. . Persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru (executanţii) trebuie să aibă grupele de autorizare prevăzute în instrucţiunile tehnice interne (ITI-P) specifice fiecărei categorii de lucrare şi să facă parte din unitatea de exploatare.executanţii formaţiei de lucru. de bumbac sau lână). lipsa de umiditate. . etc. .apariţia descărcărilor atmosferice în zonă.semnăturile persoanei care dispune executarea lucrărilor şi a şefului de lucrare.data executării lucrărilor.starea tehnică generală (lipsa defectelor exterioare. sau la iniţiativa unui membru a formaţiei de lucru însuşite de şeful de lucrare.

Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile.E-I42-82). Echipament De Lucru Si Protecţie Pentru Electricieni Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă. lucrările nu pot fi începute şi nici continuate.în caz de precipitaţii atmosferice slabe lucrările pot fi începute şi continuate.T.I.I.Racordarea unui branşament.Înlocuirea unui izolator de susţinere.. . Urcarea pe stâlpii liniilor electrice aeriene cu dispozitive portative de urcat pe stâlpi (cârlige cu gheare sau cu tampoane de cauciuc) se va face numai după verificarea prealabilă a acestora la baza şi apoi pe parcursul urcării. Condiţii generale pentru executarea lucrărilor sub tensiune În instalaţiile electrice de joasă tensiune.centura de siguranţă. . .ochelarii de protecţie.să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului. .casca de protecţie. La executarea lucrărilor sub tensiune se va ţine seama de următoarele condiţii meteorologice: . precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă.P întocmite pentru: . lucrările sub tensiune se execută folosind metoda de lucru în contact. Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . . precum şi de pe scara de lemn (în formaţie de două persoane).să fie corespunzător pentru riscurile implicate. descărcări atmosferice sau vânt puternic. În asemenea situaţii lucrările de coronamente se vor executa din autotelescop. Echipamentul individual de protecţie trebuie să respecte cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. fără să conducă el însuşi la un risc mărit. Executarea de lucrări sub tensiune la coronamentele liniilor electrice aeriene prin urcare directă pe stâlpi este interzisă în cazul stâlpilor metalici de beton sau de lemn asimilate acestora. Ca mijloc de protecţie împotriva acţiunii arcului electric şi a traumatismelor se folosesc: . Lucrările se execută în baza Instrucţiunilor tehnice interne (conform 3.în caz de precipitaţii atmosferice intense ceaţa densă.R.respectarea termenilor încercărilor periodice. 51 . În anexă sunt prezentate două modele de I. metodele sau procedurile de organizare a muncii. autoscară sau de pe alt utilaj de urcat electroizolant. .

Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie. frecvenţa expunerii la risc. b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le posede echipamentul individual de protecţie pentru a fi eficace împotriva riscurilor prevăzute la lit. Această evaluare cuprinde: a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace. direct şi indirect. organizează antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecţie. cuprinzând şi unele observaţii şi propuneri făcute în scopul îmbunătăţirii echipamentului de lucru şi protecţie. c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu caracteristicile prevăzute la lit.să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă. sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului. cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale. A. subansamblul activ fiind calota. Angajatorul trebuie să informeze lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea echipamentului individual de protecţie. a). Sunt tratate următoarele capitole: A – Protecţia capului cu ajutorul căştilor de protecţie B – Protecţia ochilor cu ochelari de protecţie C – Protecţia mâinilor şi a braţelor D – Protecţia picioarelor cu ajutorul mijloacelor individuale de protecţie E – Îmbrăcămintea de lucru şi protecţie. Acţiunea de protecţie indirectă constă în amortizarea complexă prin care parametrii mecanici sunt diminuaţi şi redistribuiţi. Ne propunem o prezentare generală a echipamentului de lucru şi protecţie folosit de electricieni. Angajatorul trebuie să asigure instruirea lucrătorului şi. aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească casca de protecţie sunt: . dacă este cazul. angajatorul trebuie să evalueze dacă echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să îl folosească îndeplineşte cerinţele esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie.să realizeze protecţia capului împotriva şocului produs de agenţii mecanici. În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente individuale de protecţie. după toate ajustările necesare. Acţiunea de protecţie directă constă în excluderea posibilităţii unui contact nemijlocit între agentul mecanic şi craniu.. Casca de protecţie protejează simultan. b). 52 . Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de instrucţiuni. Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie. în special durata purtării. caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrător şi de performanţa echipamentului individual de protecţie. Protecţia capului cu ajutorul căştilor de protecţie. luându-se în considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în sine.

criteriu ergonomic. obiectele căzute pe cozoroc dau o valoare mai mare momentului învârtitor.protecţia faţă de agenţii mecanici . împotriva agenţilor mecanici şi a picăturilor de ploaie.Jgeabul colector de apă obţinut prin rularea marginii perimetrului calotei în formă de jgheab.Cozorocul este destinat protejării ochilor şi a nasului. Lăţimea borului mai mare de 30 mm sunt jenante. . . cu rezistenţă superioară la impact. casca fiind scoasă de pe cap. ceafa şi umerii obrajilor. Dezavantajul cozoroacelor mai lungi: mărirea greutăţii căştii dezechilibrând-o. Lungimea cozorocului se recomandă să fie limitată la 50-55 mm. Sistemul de nervuri este amplasat de obicei după raţiunile de optimizare a tehnologiei injecţiei (la materiale sintetice) sau după criterii estetice de simetrie.Marginea calotei este o îngroşare continuă a peretelui calotei la nivelul perimetrului acestuia contribuind la protecţia feţei şi â urechilor de căderile întâmplătoare a diverselor corpuri de la înălţime. . . Calota căştii de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . Nu se admit proeminenţe pe faţa interioară a cozorocului (nervuri. . Nu se respectă însă gradul de expunere al regiunii lor craniene şi nici topografia contraforturilor craniene. Borul apără şi de insolaţie.anexele căştii. .Sistemul de ventilare este format din orificii plasate pe suprafeţele calotei cu reglarea obturării totale sau parţiale a acestor orificii şi de spaţiul format din bride de dimensionare â circumferinţei capului şi de peretele interior al căştilor .Vârful calotei acoperă creştetul capului şi poate fi dintr-un material deosebit de restul calotei. înconjurând tot perimetrul. Calota. .calota . 1. spaţiul liber ajunge la cel puţin 30 mm. protejând fruntea.să fie igienice. a. .să asigure menţinerea unui spaţiu liber între peretele interior al calotei şi banda de contur de cel puţin 5 mm. Criteriile limitative pe care trebuie să le satisfacă căştile de protecţie sunt: . sau a marginei calotei.echipamentul interior constituit din sistemul de fixare şi reglare pe cap. 53 . Căştile care au numai unul din aceste două elemente ale sistemului de ventilaţie rezolvă parţial problema microclimatului. profile) sau exfolieri. În zona vârfului calotei. Elementele constructive ale căştilor de protecţie sunt: .Nervurile rigidizează şi măreşte rezistenţa calotei la impactul întâmplător. iar în mod normal să nu depăşească 20 mm pentru a nu influenţa defavorabil stabilitatea căştii pe cap. crearea unei apăsări pe frunte. ..să fie fiziologice. Caracteristicile fiecărui tip de cască de protecţie sunt dictate de condiţiile specifice fiecărui loc de muncă nefiind posibilă realizarea unui tip universal de cască de protecţie. Cozoroacele prea scurte devin ineficiente.Borul este evazarea plană directă a peretelui calotei. înclinarea mai mare a cozorocului limitând câmpul vizual în sus. Înclinarea cozorocului se recomandă să fie sub 30˚. urechile. periculoase şi inadmisibile.

cea mai mică duritate Brinell. Tipuri de căşti: . .Polietilena prin caracteristicile sale superioare este cel mai indicat material pentru înlocuirea textolitului. 2. dispuse simetric) brida centrală (nereglabilă). piesele şi subansamblurile suplimentare necesare pentru a îmbunătăţi condiţiile de portabilitate: apărătoarea de la ceafă şi urechi.Textolitul prezintă cea mai slabă rezistenţă la şoc. . Echipamentul interior trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . alungire şi rezistenţă la sfâşiere insuficiente în comparaţie cu celelalte materiale. .să fie uşor demontabil. c. calităţi electroizolante bune. b.să fie uşor reglabil şi asigurat împotriva autodereglării. Astfel spaţiul de amortizare subcalotor este practic desfiinţat.grosimea pereţilor calotei şi traseul nervurilor trebuie corelate cu topografia grosimii pereţilor calotei craniene. cureaua de bărbie. capsele.Materialele plastice prezintă o serie de avantaje: greutate specifică mică.Sistemul de amortizare este format din elementele echipamentului interior care vin în contact cu capul purtătorului: banda de contur (lăţime 28-35 mm) bride radiale ( se recomandă 6 bride a 25 mm. . Echipamentul interior al căştii. .suprafaţa de contact cu craniul să nu depăşească 10-25 mmp. . Butoanele. . proprietăţi fizico-chimice bune. casca purtânduse inutil. capacitatea de preluare a energiilor nefiind asigurată. 3. .. inele. Anexele căştii de protecţie Sunt elementele. precum şi capacitate de electroizolaţie. capişonul.să respecte înălţimile minime de purtare. Coafura internă de fixare a căştii pe cap este fixată de interiorul căştii prin butoni rapizi sau nituri.să aibă rezistenţă la acţiunea directă â flăcării şi neinflamabilitate. Materiale folosite pentru casca de protecţie: . are cea mai mare greutate specifică. referitor la construcţia căştilor de textolit se constată că au calotele prea puţin adânci existând tendinţa ca purtătorul să desfacă şireturile. 54 .Sistemul de fixare este partea din ansamblul interior al căştii – coafura – constituit bride. respectând în mod obligatoriu spaţiul liber de 30 mm. .să asigure o bună stabilitate pe cap . . colorată uniform în culori deschise şi fără defecte. şireturi etc.nici un element al calotei să nu prezinte muchii ascuţite îndreptate spre interiorul calotei. se prelucreză uşor. butoni. niturile de fixare pentru casca pentru electricieni trebuie să fie din materiale sintetice izolante.suprafaţa exterioară a calotei trebuie să fie alunecoasă. cu marginea terminală printr-un mic bor. tampoanele din material plastic.Cască de protecţie din textolit tip A are o calotă de formă ovală.

spălare cu apă şi săpun. fără cusături.Cască de protecţie din textolit tip B are o calotă de care se prinde cu ajutorul unei sârme de oţel (diametrul de 1 mm) o bandă de carton sau preşpan prevăzută cu dispozitivul interior de amortizare. Brida de la spate a dispozitivului se aşează pe ceafă.000 V. geamuri văruite). . 55 .Cască dielectrică pentru muncitorii care lucrează la tensiuni înalte. Au proprietate dielectrică foarte bună. Este climatizabilă.Cască de protecţie din textolit tip C se prezintă sub formă de şapcă avînd un dispozitiv interior de amortizare. . mai ales în sens orizontal. a umezelii şi a prafului. Recondiţionarea constă în menţinerea în atmosferă cu t = 18 . . rigidizată prin 6 nervuri conexe. toate elementele sunt demontabile. reglabil (prezintă 7 bride radiale). Este igiencă şi lavabilă.S.dezinfectare.lentilele să fie nedeformabile. Este fabricată din materiale plastice injectabile.lentilele să aibă o luminozitate suficientă şi un câmp vizual cât mai intens posibil. B. să fie optic neutre. f = 60 – 80%) timp de 24 ore. .Căşti de protecţie din materiale termoplaste (firma Petitcollin – Franţa). Calota este rigidizată prin patru nervuri. Bridele dispozitivului de fixare â căştii pe cap sunt reglabile. Asigură o protecţie electrică pâna la 20. căştile trebuie recondiţionate înainte de folosire.20˚C. . mult sub nivelul căştii permiţând fixarea căştii mai bine pe cap. Căştile de protecţie se întreţin prin: . . Greutatea (fără coafură) 300 gr. Păstrarea şi întreţinerea căştilor de protecţie Căştile se păstrează aşezate în rafturi în încăperi cu temperatură şi umiditate normală a atmosferei de încăpere (t = 20˚C. luminescentă are caracteristici identice recomandabilă pentru lucrări de întuneric.Cască de polietilenă de joasă presiune formată dintr-o calotă elipsoidală cu suprafaţa netedă. coafura interioară reglabilă precis şi uşor pe laterale intercalată între coafură şi calotă are o bandă antişoc.Casca K. Asigură protecţie electrică până la 20. Prezintă luminozitate constantă care se încarcă la lumina naturală şi artificială. . Protecţia ochilor şi a feţei cu ochelari de protecţie Ochelarii de protecţie trebuie să satisfacă următoarele calităţi: . are calota construită din bistan (policarbonat). După depozitare îndelungată. În interiorul căştii pe dispozitivul de amortizare se poate fixa o pelerină pentru protecţia urechilor şi a cefei împotriva curenţilor reci.Casca Champion KSU are o bună stabilitate pe cap şi un jgheab de apă colector.000 kv.. . insensibile la influenţe atmosferice. .P.reimpregnare sau retratare cu diverse straturi de protecţie. f = 50%). Greutatea totală inclisiv coafura 270 gr. capse şi cordoane.K. Se vor feri de radiaţiile directe ale surselor de căldură (paravane de azbest.

împiedicând aburirea vizoarelor.Este necesară confecţionarea ochelarilor pe mai multe mărimi. Acuitatea vizuală trebuie urmărită în raport cu următoarele situaţii: în timpul purtării unor ochelari cu vizor dintr-un material transparent fără defecţiuni. în perceperea formelor obiectelor şi în alte funcţii vizuale. 56 . Poziţia corectă â ochelarilor pe figură. Existenţa unui microclimat favorabil în spaţiul de sub ochelari este condiţionată de posibilitatea schimbului de aer dintre aceste spaţii şi mediul înconjurător. interzicându-se folosirea sticlei obişnuite. . . .lentilele nu trebuie să formeze cioburi tăioase sub efectul unui şoc. Ochelarii închişi etanşi crează în orice condiţii de purtare un microclimat neigienic în spaţiul de sub ochelari. 3. având diferenţe mari faţă de microclimatul înconjurător. vizoarele să corespundă deschiderii orbitelor iar centrul lor să coincidă pe cât se poate cu orificiul pupilelor. Cu cât distanţa dintre faţă şi lentile este mai mare cu atât microclimatul din spaţiul de sub ochelari este mai favorabil. . Durata de apariţie a aburirii este invers proporţională cu intensitatea efortului depus. deoarece protecţia ochilor prin intermediul ochelarilor este condiţionată de necesitatea unei construcţii închise. Câmpul vizual. b).ochelarii trebuie să se adapteze la formatul feţei. în scopul coordonării muncii proprii cu â celorlalţi pentru o mai bună desfăşurare a activităţii. a). 2. Pentru asigurarea câmpului vizual. Materialele folosite: . Ochelarii de protecţie trebuie să satisfacă cerinţe legate de caracteristicile noxei oculare (arcul electric şi lovirii) caracteristicile locului de muncă (în încăperi închise sau aer liber şi la înălţime) caracteristicile organismului uman.lentilele şi ramele să fie neinflamabile. caracteristicile constructive. sticlă specială. după purtarea ochelarilor un timp îndelungat.Acuitatea vizuală – joacă un rol în viteza perceperii vizuale. Caracteristicele fiziologice ale ochelarilor de protecţie. sticlă tip triplex.materiale plastice. iar pentru asigurarea unui câmp vizual corespunzător este necesară adoptarea unui model de ochelari cu protecţie panoramică. Ochelarii cu apărătoare laterală (semideschişi) asigură un microclimat apropiat de cel al mediului exterior. Astfel evacuarea transpiraţiei se poate face în întregime fără să se producă o suprasaturare a aerului de sub ochelari cu vapori de apă iar diferenţa de temperatură între această regiune şi exterior să fie mică. în timpul aburirii vizoarelor.sticlă minerală securizată. e necesar ca ochelarii să se adapteze cât mai bine pe figura purtătorului..aerarea trebuie să fie satisfăcătoare pentru â evita aburirea părţii optice. Practic această situaţie nu se poate realiza. 1. Funcţie de aceste cerinţe pentru îmbunătăţirea microclimatului în spaţiul de sub ochelari este necesar ca la ochelarii folosiţi de electricieni să fie mărită distanţa dintre faţă şi lentile. având importanţă în asigurarea vederii în profunzime. Este necesar un câmp vizual suficient pentru a se da posibilitatea observării mişcării persoanelor din jur.

şoşonii şi galoşii electroizolanţi trebuie să difere de cizmele. crestare. care nu satisfac întrutotul 57 . arsuri. Umiditatea ridicată este determinată de acumularea şi suprasaturarea cu vapori de apă proveniţi din transpiraţie. Când mănuşile se poartă o perioadă mai îndelungată. Pe lângă mănuşi. Pentru â fi folosite este necesar ca mănuşile să fie verificate şi în perfectă stare. atât pe partea interioară cât şi pe partea exterioară cu săpun. murdărie şi umiditate. şoşonii şi galoşii destinaţi altor scopuri prin aspectul lor exterior. prin lipsa lor de luciu sau alte semne distinctive speciale. Neevaporarea transpiraţiei duce la scăderea rezistenţei electrice interioare a cizme. sau ciorapi . Neajunsul principal este transpiraţia mâinii sub mănuşi.C.Protecţia mâinilor şi a braţelor Protecţia mâinilor se realizează folosind mănuşile de cauciuc lungi cu cinci degete.să fie uşoare şi flexibile. agăţare. Este indicat ca mănuşile să fie spălate. că contribuie la prevenirea îmbolnăvirilor de răceală (să fie permeabilă pentru aer şi vapori). Se păstrează în dulapuri sau lăzi închise. Ţesăturile destinate îmbrăcămintei de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii de bază: . Mănuşile trebuie să fie păstrate la temperatura de 20 . gros care se pot utiliza sub forma de căptuşeală pentru cizme. Îmbrăcămintea de protecţie şi de lucru. Îmbrăcămintea trebuie să păstreze corpul omului de diferite acţiuni mecanice. satisfăcând condiţiile de igienă şi confort.să posede parametri superiori în ceea ce priveşte rezistenţa la sfâşiere. Se recomandă să fie păstrate într-un loc răcoros şi întunecos. E. Microclimatul neigienic în spaţiul dintre cizmă şi picior se caracterizează prin temperatură şi umiditate ridicată. prin culoare. ele se pot îmbrăca deasupra unor mănuşi de bumbac uşoare. Actualmente echipamentul de lucru pentru electricieni este format din salopete cu cele două părţi componente pantalonul şi bluza de salopetă. care determină creşterea temperaturii pielii şi senzaţia de încălzire. D. Din punct de vedere al specificului activităţii electricienilor cele mai bune rezultate le oferă docul. Cizmele. După fiecare întrebuinţare mănuşile trebuie curăţate.Protecţia picioarelor cu ajutorul mijloacelor de protecţie Două probleme de bază se pun în legătură cu asigurarea confortului în timpul purtării încălţămintei: problema microclimatului din interiorul încălţămintei şi problema formatului. Ţesăturile cele mai bune sunt tricotajele din bumbac. uzură prin frecare. protecţia mâinilor se realizează şi cu palmare şi degetare. â spaţiului respectiv şi prin imposibilitatea eliminării vaporilor din exterior (din cauza impermeabilităţii cauciucului şi a formatului cizmei care nu permit aerisirea piciorului în timpul mersului).25˚C. împungere. talcarea lor uşurează îmbrăcarea mâinilor. dielectrice. . Trebuie să realizeze starea termică a organismului prevenind supraîncălzirea şi subrăcirea lui.

într-un volum conductor (A/m2). . respectarea valorilor de declanşare asigură respectarea valorilor limită de expunere Parametri direct masurabili ce caracterizează expunerea la câmpuri electromagnetice . magnetice şi electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz . bluza iese din pantalon.SA – absorbţia specifică a energiei – energia absorbită pe unitate de masă de ţesut biologic (J/Kg) .S – densitatea de putere – cantitatea de putere radiantă. incidentă perpendicular pe o suprafaţă împărţită la aria acelei suprafeţe (W/m2).Ic – curentul de contact dintre o persoană şi un obiect (A) .H – intensitatea câmpului magnetic (H) – împreună cu inducţia magnetică defineşte un câmp magnetic în orice punct din spaţiu (A/m) . .Câmpuri electromagnetice – câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice.nu asigură protecţia integrală a corpului în cazul manevrelor la înălţime.J – densitatea de curent – curentul care traversează o unitate de suprafaţă.Valori de declanşare a acţiunii – nivelul parametrilor direct masurabili (E.H.B. butoniere) pentru păstrarea sculelor.cerinţele impuse specificul activităţii electricienilor prezentând unele lipsuri (ex: pentru electricienii de exploatare): . 58 . perpendiculară pe fluxul de curent. SAR pe întregul corp este o mărime acceptată pentru a stabili raportul între efectele termice nocive şi expunerea la câmpuri de radiofrecvenţă (RF).Valori limită de expunere – limite de expunere la câmpuri electromagnetice a căror respectare asigură protecţia lucrătorilor la câmpuri electromagnetice împotriva efectelor nocive cunoscute împotriva sănătăţii . . incomodând pe cel care lucrează. În spaţiul liber şi în materiile biologice pot fi utilizate atât inducţia magnetică cât şi intensitatea câmpului magnetic (1A/m = 4 x 10-7T) .E – intensitatea câmpului electric (E) – forţa exercitată asupra unei particule încărcate independent de deplasarea ei în spaţiu (V/m) .S) de la care trebuie să fie luate una sau mai multe măsuri de protecţie. Consider că rezultatele satisfăcătoare în activitatea electricienilor de exploatare ar avea adoptarea unei îmbrăcăminte de lucru tip combinezon Influenţa Cîmpurilor Electromagnetice IV 1. Terminologie .SAR – rata de absorbţie specifică a energiei medii pe întregul corp sau pe o anumită parte a corpului – debitul cu care este absorbită energia pe unitate de masă de ţesut corporal (W/Kg).B – inducţia magnetică sau densitatea de flux magnetic (B) – forţa exercitată asupra sarcinilor mobile (T).nu sunt prevăzute cu detalii auxiliare corespunzătoare (buzunare. nu este rezolvată problema fixării pantalonilor de salopetă pe corp (la brâu şi la gleznă).

Determinarea expunerii şi evaluarea riscurilor În îndeplinirea obligaţiilor prevazute în Legea 319/2006 angajatorul trebuie să evalueze şi dacă este necesar. Valorile limită de expunere pentru densitatea de curent trebuie să protejeze împotriva efectelor acute ale expunerii asupra ţesuturilor sistemului nervos central la nivelul capului şi al trunchiului. IV. SAR localizata (cap şi trunchi). inclusiv stimulatoare cardiace şi alte dispozitive implantate. de măsurare şi de calcul adecvate. pentru întregul corp. spectrului de frecvenţă. Datorită eterogenităţii electrice a corpului uman trebuie calculată media densităţilor de curent pe o secţiune de 1 cm2. curentul de contact (Ic). curenţi de contact sau descărcări de scântei.valorile limită de expunere şi valorile de declanşare a acţiunii . să masoare şi/sau să calculeze nivelurile câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi lucrătorii acordând atenţie deosebită: . densitatea de putere. riscul de proiectare a obiectelor feromagnetice în câmpuri magnetice statice având o inducţie magnetică mai mare de 3 mT.nivelului.SAR medie pe întregul corp şi SAR locală sunt necesare pentru a evalua şi limita depozitarea excesivă de energie pe părţile mici ale corpului în condiţii speciale de expunere (expunerea unei persoane legate la pământ la frecvenţă radio inferioară din domeniul de frecvenţe în MHz sau expunerea unei persoane în câmpul apropiat unei antene .existenţa unor echipamente de muncă proiectate pentru a reduce nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice . Pentru câmpuri electromagnetice în impulsuri ori tranzitorii sau pentru expunerea simultană la câmpuri de frecvenţe multiple.informaţiile adecvate obţinute în urma supravagherii stării de sănătate. Pot fi măsurate direct: inducţia magnetică (B). duratei şi timpului expunerii .expuneri simultane la câmpuri de frecvenţă multiple 59 .efectelor indirecte: interferenţele cu echipamente şi dispozitive medicale electronice. care permit analizarea caracteristicilor formei de undă şi a naturii interacţiunilor biologice conform standardelor naţionale în domenii armonizate cu standardele europene stabilite de CENELEC (Comitetul European pentru Standardizare şi Electrotehnică) Valorile de declanşare a acţiunii se obţin plecând de la valori limită de expunere în conformitate cu principiile stabilite de Comisia internaţională pentru protecţia împotriva radiaţiilor neionizate prin limitarea expunerii la radiaţii neionizate (ICNIRP 7/99).efectele asupra stării de sănătate şi securităţii lucrătorilor care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice . SAR localizate (membre). trebuie să se aplice metode de evaluare. intensitatea câmpului magnetic (H) şi densitatea de putere (S). În funcţie de domeniul de frecvenţă se prevăd valori limită de expunere pentru densitatea de curent indus în cap şi trunchi.sursele de expunere multiple . 2. inclusiv informaţiile publicate . incendiile şi exploziile rezultate în urma aprinderii materialelor inflamabile datorită scânteielor provocate de câmpuri induse. SAR medie. amorsarea dispozitivelor electroexplozive detonatoare. intensitatea câmpului electric (E). perpendiculară pe direcţia curentului. .

Z(se considera egală cu rezistenţa ohmică a corpului. R) este: 60 . Pentru proiectarea şi stabilirea unor sisteme de protecţie împotriva electrocutărilor limita maximă admisă a impedanţei totale a corpului uman. Primul Ajutor În Caz De Electrocutare Prin electrocutare se înţelege totalitatea tulburărilor provocate de trecerea curentului electric prin corp. (1) lit. 12 alin. circulaţia sîngelui şi activitatea nervoasă) Accidentele se pot produce fie prin atingere directă de tip bifazic(bipolar) corpul devenind altfel un şunt. a din Legea nr. urmare a contactului direct sau indirect cu un conductor electric. tensiunile prin cuplaj inductiv în vederea realizării protecţiei împotriva electrocutărilor în instalaţii electrice de curent continuu şi de curent alternativ de frecvenţă industrială. fie de tip monofazic (unipolar) cînd corpul se interpune între două conductoare electrice sau între un conductor electric şi pământ.limitarea duratei şi a intensităţii expunerii .proiectarea şi amenajarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru . ecranare sau mecanisme similare de protecţie a stării de sănătate . Accidentele se pot produce şi prin atingere indirectă ca în cazul inducţiei cind un conductor electric din apropierea unui curent electric cu potenţial ridicat prezintă un curent de autoinducţie(periculos cu accidentatul atingerea apei în care au căzut fire electrice etc. tensiunile de lucru . recurgerea la mecanisme de blocare. a locului de muncă şi a posturilor de lucru . 14-20. Toate sistemele de protecţie împotriva electrocutărilor iau în calcul limitele admise pentru curent prin corpul uman.) .adoptarea unor metode de lucru care să conducă la o expunere mai redusă la câmpuri electromagnetice .asigurarea cu echipament adecvat de protecţie individuală Reducerea riscurilor rezultate din expunerea la câmpuri electromagnetice are la bază principiile generale de prevenire prevăzute de Legea 319/2006. În cazul depăşirii valorilor de declanşare a acţiunii angajatorul trebuie să pună în aplicare un program de măsuri tehnice şi organizatorice pentru încadrarea în valori normale prin: . Se foloseşte termenul de electrocuţie în cazul leziunilor mortale şi de electrocutare pentru leziunile compatibile cu viaţa. Primul caz de electrocutare accidentală a fost semnalat în 1897.situaţii în care prin el circulă un curent capabil .alegerea unor echipamente care emit mai puţine câmpuri electromagnetice . tensiunile de atingere şi de pas. Accidentul prin electrocutare apare atunci cînd corpul omului se intercalează accidental între două puncte cu potenţiale electrice diferite.Angajatorul trebuie să deţină o evaluare a riscurilor în conformitate cu art. 319/2006 şi trebuie să stabilească măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în conformitate cu art.reducerea emisiei câmpurilor electromagnetice.să afecteză funcţiile vitale ale corpului (respiraţia.programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă.

.30 mA -dacă se consideră R= 0 . Din motive de protecţie limitele timpului de deconectare a instalaţiilor electrice de joasă tensiune trebuie să fie de 0.în cazul protecţiei împotriva electrocutărilor prin atingere directă. Traseul străbătut de curent prin corp este uneori decisiv considerându-se foarte periculoase : mâna stîngă-piciorul drept (axa inimii) şi mâna dreaptă.75 mA-şoc electric sever.prag de senzaţie. .pericol de paralizare a funcţiilor sistemului nervos . În cazul protecţiei împotiva curenţilor capacitivi se consideră următoarele limite maxime admise ale curenţilor prin corpul omului.3 – 10 mA-convulsii. . înţepături.2 – 3 mA-senzaţie tremur. . valoare curentului la care omul reuşeşte să se desprindă este mai mare şi invers.1000-4000 mA-arsuri grave Limitele maxime admise ale curenţilor prin corpul omului.2 sec.marginea superioară a bazinului.25 .Cu cât timpul este mai scurt.1s pentru tensiuni pînă la 500 V. de apariţie a stopului respirator sau stopului cardiac.75 .curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA probabilitate ridicată de deces .în cazul protecţiei împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă. .Zh=R=1000Ω .18 . . timpul de întrerupere la protecţia de bază t stabilit conform documentaţiilor specifice. Zh=R=3000Ω . Timpul de expunere(timpul de trecere a curentului prin corpul omenesc) este foarte important mai ales în raport cu intensitatea curentului . pentru un timp mai mare de 3 s: .10 – 18 mA –contracţii musculare dureroase.considerate în calcule pentru stabilirea unor sisteme de protecţie împotiva electrocutărilor sunt stabilite funcţie de felul curentului. .0. 61 .200--1000mA-arsuri la punctele de intrare şi ieşire din organism .25 mA-respiraţie grea. În funcţie de intensitatea curentului care străbate corpul omenesc se produc următoarele efecte: . şoc electric. agravată de efectele termice ale curentului electric.5 – 2mA.curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA pericolul de deces este foarte redus.200 mA-fibrilaţie ventriculară . numărul sistemelor de eliminare a defectului. Efectele cele mai probabile de paralizare a funcţiilor sistemului nervos le provoacă intensităţile curenţilor de tip industrial(380/220 V). pentru tensiuni pînă la 250 V şi 0. .10mA-dacă se consideră R=3000 Valorile curenţilor şi efectele lor au fost grupate în zone de pericol astfel: .curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA.

de tipul reţelei şi de timpul de întrerupere în caz de defect. Limita maximă admisă a tensiunilor de atingere şi de pas pentru instalaţiile şi echipamentele de joasă tensiune sunt stabilite în funcţie de categoria reţelei de alimentare. NR. CRT. respectiv apariţia stopului respirator şi/sau a stopului cardiac ori deces instantaneu prin fibrilaţie ventriculară. amorţeli. În instalaţiile electrice există un pericol de electrocutare dacă se execută lucrări în aceste instalaţii sau în vecinătatea lor fără respectarea normelor de protecţie a muncii. 6. corpurilor de iluminat şi utilajelor mobile de sudare. de zona de amplasare a echipamentului (instalaţiilor) şi de timpul de întrerupere în caz de defect. 2. 62 . 3. Limita maximă admisă a tensiunii de lucru pentru echipamentele electrice portabile folosite în medii periculoase este stabilită în funcţie de măsura de protecţie aplicată împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă şi de tipul reţelei în care se poate aplica măsura de protecţie respectivă (STAS 2612-87). Limita maximă admisă a tensiunilor de atingere şi de pas pentru echipamentele (instalaţiile) de înaltă tensiune este stabilită în funcţie de tipul echipamentului(instalaţiei electrice). tulburări care influenţeză centrul generator de excitaţii al inimii. Urmări întîrziate constau într-o slăbire a forţei musculare. de zona de amplasare. Limitele sunt stabilite ţinînd seama că în toate situaţiile se prevede cel puţin un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor STAS 7334-83 privind condiţiile de întrerupere în caz de defect şi de dimensionarea instalaţiilor de protecţie. Limitele sunt stabilite ţinînd seama că în toate situaţiile se prevede un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor din STAS 6119-79 şi STAS 6616-83 privind condiţiile de întrerupere în caz de defecte şi de dimensionarea a instalaţiilor de protecţie. 5. Efectele curentului electric asupra funcţiilor vitale pot avea urmări imediate sau întrziate Urmările imediate au ca efect paralizarea funcţiilor respiratorii şi/sau circulatorie.Tensiunile de lucru ale instalaţiilor şi echipamentelor sunt conform STAS-93075 cu excepţia echipamentelor electrice portabile. 4. 1. MĂSURA DE PROTECŢIE APLICATĂ Separarea de protecţie Izolaţie suplimentară de protecţie(cu dublă izolare) Egalizarea potenţialelor Izolaţie întărită şi tensiune redusă Tensiune redusă + izolaţie de lucru Legare la nul(TN) sau la pământ(TT)+ echipament electroizolant TIPUL REŢELEI DE ALIMENTARE Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I T TENSIUNE DE LUCRU MAXIMĂ ADMISĂ (V) 400 400 400 50 24 400 Pentru lucrul în mediul minier(la suprafaţă sau subteran ) sunt prevederi specifice.

oprirea unei hemoragii care insoţeşte o fractură. Primul ajutor acordat în cazul accidentatului prin electrocutare depinde de competenţa celor prezenţi în momentul accidentului . metoda Sehaefeer. 3.scoaterea accidentatului de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau echipamente electroizolante şi îndepărtarea accidentatului de zona de pericol. singurul care poate hotărâ asupra stării accidentatului.intervenţie după patru minute crează şanse de salvare 50% ş. În cazul instalaţiilor cu tensiuni peste 1000V apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator din cauza tensiunii de pas.m. . Dacă accidentatul este în contact cu instalaţia electrică şi se află la înălţime trebuie luate măsuri preventive de eliminare căderii(după întreruperea tensiunii muşchii se relaxază). 2. respiraţia artificială prin insuflarea cu aparate mecanice Supravegerea după readucerea la viaţă a accidentatului este obligatorie în aşa fel.d. Se vor efectua următoarele manevre: . 4. -accidentatul s-a desprins de instalaţia electrică nemaifiind în contact cu aceasta şi nici în imediata ei apropiere. .intervenţie după două minute crează şanse de salvare 90%. . scoaterea din priză etc. Operaţia de respiraţie artificială nu poate fi întreruptă decît de medic.Pentru metodele de respiraţie artificială menţionăm: 1. În ambele situaţii persoana care acordă primul ajutor trebuie să evalueze operativ şi rapid situaţia accidentatului şi să intervină astfel încât să nu se suprapună riscului de accidentare Scoaterea accidentatului de sub influienţa curentului electric impune o serie de măsuri a căror succesiune trebuie respectată : . Rapiditatea cu care se intervine în operaţia de salvare prin respiraţie artificială trebuie să ţină seama permanent de următoarele reguli: . respiraţie gură la gură şi masajul cardiac extern. reanimarea cardiorespirtorie.Intervenţia imediată şi competenţa în cazul unui accident salvează accidentatul mai ales în cazul unei electrocutări.iar scoaterea accidentatului din instalaţii aflate sub tensiune este permisă numai după deconectare. luarea primelor măsuri în caz de incendiu sau avarii.intervenţie după un minut crează şanse de salvare 95%. metoda Sylvester.). scoaterea siguranţelor. Personalul încadrat în muncă indiferent de funcţie este obligat să cunoască cel puţin următoarele măsuri imediate necesare a fi luate pentru readucerea la viaţă a unuei persoane care a fost electrocutate sau axfixiate. transportarea corectă a unui rănit. încât să se poată acţiona în caz de nevoie.Se întîlnesc două situaţii: -accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia electrică.a. 63 . primul ajutor în caz de stop cardiorespirator.deconectarea instalaţiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoană care cunoaşte bine instalaţia .întreruperea tensiunii prin deschiderea întrerupătorului de alimentare (în lipsa acestuia prin deschiderea separatorului.

(provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaţiei electrice ) provoacă aprinderea hainelor se va interveni pentru stingerea hainelor aprinse prin înăbuşire. . 64 .scoaterea accidentatului din instalaţie aflată sub tensiune este permisă numai in staţiile electrice.se va asigura transportul calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenţă.dacă accidentatul este conştient. Dacă starea de rău se agravează : .accidentatul va fi aşezat în poziţia culcat cu picioarele ridicate. . unde operaţia se execută de personalul special instruit în acest sens şi care utilizează mijloace de protecţie electroizolante(cizme şi mănuşi de înaltă tensiune ştanga de manevră.dacă accidentatul prezintă vătămări sau răniri.. corespunzătoare tensiunii normale a instalaţiei). Chiar dacă în urma electrocutării accidentatul nu acuză stări de rău. Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală deoarece ulterior pot surveni tulburări de ritm cardiac. pieptului şi abdomenului. . . el trebuie ţinut în repaus timp de aproximativ 1 oră după care trebuie supus unor cosultaţii medicale. acţiunile de prim ajutor fiind diferenţiate în funcţie de starea accidentatului: .îmbrăcămintea trebuie descheiată şi slăbită în zona gîtului. În situaţia în care arcul electric . După scoaterea accidentatului de sub tensiune se va determina starea clinică a victimei printr-o examinare rapidă.dacă accidentatul este inconştient.

P.23.N.M.C.D. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ 65 .PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.

PREMISE TEORETICE Fig. 1. 1 Relaţia risc – securitate Fig.3 Curba de acceptabilitate a riscului 66 .

PRINCIPIUL METODEI • identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile. secţia sau întreprinderea analizată. • aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ). în faza de exploatare pentru îndeplinirea de cǎtre personalului de la compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi a urmǎtoarelor atribuţii: • analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă. sector. identificarea factorilor de risc din sistem. 3. care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă care constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă. în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă pentru integrarea principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă. • fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire. 67 . Aplicarea metodei necesită echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire. 2. secţie sau întreprindere. 4. 2. • nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc. UTILIZATORI POTENŢIALI Metoda poate fi utilizată: 1. pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. sectorul.  1. cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi). ETAPELE METODEI definirea sistemului de analizat (loc de muncă).DESCRIEREA METODEI SCOP ŞI FINALITATE • determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

E. este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat. localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomofuncţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei. → clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U. grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant. mijloace de producţie şi mediu de muncă). principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. într-o formă uşor identificabilă şi comprimată.S.5. funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de M. • Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) → este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.  • INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) → este un formular care cuprinde. sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie. • Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) → cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat. → gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic..S. • Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2) → este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor.M. sarcină de muncă. propunerea măsurilor de prevenire. şi M. • Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) 68 . respectiv a nivelului de securitate. • Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5) → construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor. → cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman.S.F.

unelte etc. • Definirea sistemului de analizat (loc de muncǎ) → în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă. descrierea condiţiilor de mediu existente.date de identificare a locului de muncă: unitatea.). . a ordinelor şi deciziilor scrise. . . locul de muncă.componentele generice ale sistemului de muncă.consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc. a operaţiilor de muncă. . secţia (atelierul). se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise. funcţie.parametri şi caracteristici funcţionale.date de identificare a evaluatorului: nume. buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate. .. . urmărind: identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul sistemului. respectiv după însuşirea metodei. → înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare. precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului. rezultate din evaluarea locului de muncă.→ este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. → este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate. prenume.clasa de gravitate şi probabilitate previzionată.nominalizarea factorilor de risc identificaţi. 69 . a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc. parametri şi caracteristici funcţionale). instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. descrierea procesului tehnologic.nivelul de risc.explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere. → după constituirea echipei de analiză şi evaluare. • Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) → este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat. APLICAREA METODEI PROCEDURA DE LUCRU Constituirea echipei de analiză şi evaluare  • → echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi. maşinile şi utilajele folosite . → acest formular cuprinde: . .

se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă. săptămânal. intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an. → nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc (Ri) stabilite pentru factorii de risc identificaţi. → factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6). → gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3. → cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. → identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri. funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. în aceeaşi etapă. → informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică.). anual etc. intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic. precum şi a altor acte normative incidente. buletine de analiză a factorilor de mediu. → rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). • → Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din Anexa 2. informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.). • Identificarea factorilor de risc din sistem → în această etapă se stabileşte. standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii) şi din discuţiile purtate cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului. prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer. se utilizează ca element de 70 . lunar. ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei ierarhizǎri a măsurilor de prevenire şi protecţie. rezistenţa la apăsare. caiete de sarcini. încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc. greutate şi dimensiuni. forfecare. cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor. aceasta se poate face printr-o analiză verbală cu tehnologul. pe bază statistică sau de calcul. curba Cz etc. norme. prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. → pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3. pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii. fişa postului pentru executant. în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare. în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta. pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea. pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă). unde se mai specifică. şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu.

care este egal cu nivelul de risc. n = numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv. nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5). respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc. n ∑ ri i=1 unde: Nr = nivelul de risc global la locul de munca. → persoanele implicate. 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.. măsuri de protecţie individuală. în ordinea: 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc. Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc “i “.. → măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7)... → rezultatele evaluării. → fişele de măsuri de prevenire.. → atât nivelul de risc global. → • → Stabilirea măsurilor de prevenire pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate..ponderare rangul factorului de risc (ri). → se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire: măsuri de prevenire intrinsecă. cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (Anexa 6).  Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei care conţine: → modul de desfăşurare a analizei... conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5)... 71 .. măsuri de protecţie colectivă. → interpretarea rezultatelor evaluării........ ri = rangul factorului de risc “ i ”.. formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea: n ∑ ri R i i=1 Nr = ..

Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă .1. procedee greşite 1. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 2.pornirea echipamentelor tehnice . Solicitare fizică: .alunecare .utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc. reguli.împiedicare l de la înălţime: .ANEXA 1 LIS TA DE IDENT IF ICARE A FACTO RILO R DE RIS C A. Neutilizarea mijloacelor de protecţie B.1.deplasări cu pericol de cădere: l de la acelaşi nivel: .1.) . Comunicări accidentogene 2.3.întârzieri . Absenţa unor operaţii 1.prin dezechilibrare .poziţii de lucru forţate sau vicioase . CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE 1.reglaje .asamblări .deplasări.întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice . Executare defectuoasă de operaţii .3. OMISIUNI 2. Omiterea unor operaţii 2.comenzi . fluide energetice etc.prin dezechilibrare . Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor) 2.devansări 1.prin alunecare 1. Nesincronizări de operaţii . Operaţii.2.poziţionări .2.alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric. EXECUTANT 1. SARCINA DE MUNCĂ 1.manevre .4.1.2.prin păşire în gol . ACŢIUNI GREŞITE 1. staţionări în zone periculoase .efort dynamic 72 .efort static .fixări . 1.

scurgere liberă . .3 Deplasări sub efectul gravitaţiei: .înţepătoare .rostogolire . .adezive 1. FACTORI DE RISC MECANIC 1. prăbuşire . erupţie 1.1.scufundare 1.proiectare de corpuri sau particule . Solicitare psihică: .1.surpare.1.curgeri de fluide .monotonia muncii C MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1. Recipiente sub presiune 1. 1. . .2.jet.ritm de muncă mare . Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor 2. flame 73 .cădere liberă .2.rulare pe roţi .abrazive .4 Deplasări sub efectul propulsiei: .răsturnare .organe de maşini în mişcare . Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor 2.recul . FACTORI DE RISC TERMIC 2.operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.şocuri excesive . Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice 2. Mişcări periculoase 1.2 Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale .decizii dificile în timp scurt .4.2.tăioase .deviere de la traiectoria normală .alunecare . Flăcări.deplasări ale mijloacelor de transport etc.alunecoase . Suprafeţe sau contururi periculoase: .1.deversare .1.balans . fluidelor 1.3.3.2.1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice: .1.

5.ciuperci .1.spirochete . Substanţe cancerigene 5. FACTORI DE RISC ELECTRIC 3. Ultrasunete 1. Zgomot 1. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 5.4.3.2.atingere directă .6.3.7. Umiditatea aerului: .virusuri . Substanţe toxice 4.8.scăzută 1. Substanţe caustice 4. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi) D MEDIU DE MUNCĂ 1. Culturi sau preparate cu microorganisme: .protozoare 5. Temperatura aerului: .3. FACTORI DE RISC CHIMIC 4.nivel de iluminare scăzut .ridicată . Substanţe explozive 4. Curentul electric: . Presiunea aerului: .ridicată .richeţi .bacterii .2.10 Iluminat: . Vibraţii 1.1. Curenţi de aer 1. FACTORI DE RISC FIZIC 1.3.atingere indirectă .ridicată . Aeroionizarea aerului 1.9. Substanţe inflamabile 4.1.scăzută 1.scăzută 1.1.tensiune de pas 4.4.2.5. Suprapresiune în adâncimea apelor 1.pâlpâire 74 .strălucire . Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare) 5.

de frecvenţă înaltă . 4. Gaze.2. gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3.ciuperci .alfa . viscol.gamma 1. Calamităţi naturale (trăsnet. alunecări. Microorganisme în suspensie în aer: .subacvatic .protozoare etc. Potenţial electrostatic 1. vânt.infraroşii .11. prăbuşiri de teren sau copaci.beta .cosmic etc. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI . 75 .2 Ionizante: . surpări.1. Radiaţii 1.aerian .1.) 1.13. inundaţie. FACTORI DE RISC CHIMIC 2.laser 1. aerosoli toxici sau caustici 2.virusuri .bacterii .12. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 3. .acvatic .subteran . avalanşe. vapori.spirochete .de frecvenţă medie . Pulberi în suspensie în aer.ultraviolete .richeţi . grindină.1.de frecvenţă joasă . .11.mlăştinos .microunde . seisme etc. Pulberi pneumoconiogene 2.1 Electromagnetice: .11.14.

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x ..Apa..loana superior inferior musrania.Organe de simţ tie tie do..to men ment respi.. 4.nal verte Braţ Palmă Coap Pi.tervas brală braţ Gam nă nă bă cular D S D S 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 20 21 9 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x .Te.acută 22 x x x x x x x - 23 x x x x x x x x x x - .x x x x . 11.x x .di.x x x x x .Cu Ab. 7.re.tăietură .Apa.x x x x x x .. Plagă 2.Exnă că . 5. 9.înţepătură Contuzie Entorsă Strivire Fractură Arsură .termică ..tiv Ante Degete să cior ter.gu.Apa Apa Sistem osteoarticular Sis.rat rat rat rat CoMembru Membru tem Ochi Nas Ureche cra.Ci rator dio ges..x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x . 1 . 10.car.chimică Amputaţie Leziuni ale organelor in-terne Electrocutare Asfixie Intoxicaţie . 3..x x x x x x x . 6.x x x x x 52 Sis..LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN (leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman) Nr crt CONSECINŢE POSIBILE LOCALIZAREA CONSECINŢELOR Cu. 8.cular In.Multi tem plă nervos 0 1.

agravarea miopiei existen-te Cataracta Conjuctivite şi keratocon-junctivite Electrooftalmie 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 8 1 9 2 0 2 1 22 23 15..continuare 0 1 beri organice şi substanţe toxice iritante (emfizem pulmonar. 27. 16. periartri-te. stiloidite. 17. colaps caloric. 24. 21.) Astm bronşic.cronică 12. Îmbolnăviri respiratorii cronice provocate de pul- - - - x x - x x x x x x x - x - - - - - - - - - - - - - - - ANEXA 2 . discopatii Boala de vibraţii Tromboflebită Laringite cronice. dege-rături) Hipoacuzie. 22. nodulii cântăreţilor Astenopatie acomodativă. osteocondili-te. 23. 18. 19. bursite. Dermatoză 13. 26. Pneumoconioză 14. bronşită etc. 20. surditate de percepţie Cecitate Tumori maligne. x - x - x - x x - x x x x 53 x x x x - x - x - x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x - x x x x x x x - x x x - x - x x - x x x x - . 25. rinită vaso-motorie Boli prin expunere la tem-peraturi înalte sau scăzute (şoc. epicondilite. cancer profesional Artroze cronice.

28. Îmbolnăviri datorate com-presiunilor şi decompresi-unilor 30. Boli infecţioase şi parazi-tare 31. Nevroze de coordonare 32. Boala de iradiere 29. Sindrom cerebroastenic şi tulburări de termoreglare (datorită undelor electromagnetice de înaltă frec-venţă) 33. Afecţiuni psihice 34. Alte consecinţe x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x x - x x - x x - x x x x x x x - Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale 54 .

100 % a capacităţii de muncă.180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare − consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de maxim 50 % (invaliditate de gradul III) − consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 .ANEXA 3 S CALA DE CO TARE A G RAVITĂŢI I Ş I PRO BABI LI TĂŢ II CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢ E 1 NEGLIJABILE 2 MICI 3 MEDII 4 MARI 5 GRAVE 6 FOARTE GRAVE 7 MAXIME CLASE DE PROBABILITATE EVENIMENTE 1 EXTREM DE RARE 2 FOARTE RARE 3 RARE 4 PUŢIN FRECVENTE 5 FRECVENTE 6 FOARTE FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de mică P < 10-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică 10-1 < P < 5-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mică 5-1 < P < 2-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor medie 2-1 < P < 1-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mare 1-1/an < P < 1-1/lună Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare P > 1-1/lună 55 GRAVITATEA CONSECINŢELOR consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzi-bilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament) − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 . dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gra-dul II) − consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de mun-că şi a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I) − deces − PROBABILITATEA CONSECINŢELOR .45 zile care necesită tratament medical − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă în-tre 45 .

6) 1 NEGLI BILE JA (1.4) (1.6) 6 FOARTE GRAVE INVALIDI TATE GR.4) (3.5) (5.2) (4.3) (5.P > 1.3) (6.6) 2 MICI (2.1) (4.G R I L A D E E V A L U A R E A R I S C U R I L O R CO M BINAŢ IE ÎNTRE G RAVITAT EA CO NS ECINŢ ELO R Ş I PRO BABI LI TATE A P RO DUCERII LO R CLASE DE PROBABILITATE 1 2 3 4 5 6 EX.2) (2.6) .1) ( (1.P > 1-1/ -1 1 /an 10-1/an 5-1/an 1/ an /an lună P<5 P< P<1 P<1 1 /an 2-1/ an 1/an 1/lună (7.3) 1.FOAR RAR TREM TE DE RAR RAR PUŢIN FREC.1) (6.1) (2.45 ZILE (6.FOARFREC.5) (7.3) (7.3) (4.2) (7. III ITM 45 180 ZILE ITM 3 .2) (5.1) (3.5) (6.5) (4.4) (7.2 ) 56 (1.4) (6.2) (6.6) 5 GRAVE (5.5) (3.1) (5.3) (3.6) 3 MEDII (3.6) 4 MARI (4.4) (4.VENT TE VENT FRECVENT CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢE 7 MAXIME DECES P>10 P > P > P > 2.2) (3.5) (1.3) (2. I INVALIDI TATE GR.5) (2.4) (5.1) (7. II INVALIDI TATE GR.4) (2.

5) (7.2) (4.5) (3.2) (1.6) (2.3) (1.6) (7.6) NIVEL DE SECURITATE 7 MAXIM 6 5 4 3 2 1 FOARTE MARE MARE MEDIU MIC FOARTE MIC MINIM 57 .1) (3.2) (5.1) (6.4) (6.1) (3.1) (2.2) (5.6) (5.3) (6.2) (2.4) (1.6) (3.2) (4.4) (5.4) (3.6) (6.5) (1.1) (1.3) (4.1) (2.3) (7.5) (2.5) (7.3) (5.4) (5.3) (3.5) (6.4) (6.5) (4.6) (4.4) (4.PROBABILITATE (1.1) (7.2) (7.ANEXA 5 S CALA DE ÎNCADRARE A NIVELU RILO R DE RIS C/ S ECURI TAT E NIVEL DE RISC 1 2 3 4 5 6 7 MINIM FOARTE MIC MIC MEDIU MARE FOARTE MARE MAXIM CUPLUL GRAVITATE .3) (2.

parametri) MAXIMĂ PREVIZIBILĂ DE DE GRAVI.ANEXA 6 UNITATEA : NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE : SECŢIA: LOCUL DE MUNCĂ: FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ FIŞA NR… DURATA EXPUNERII: ECHIPA DE EVALUARE CONSECOMPONENTA CLASA CLASA NIVEL SISTEMULUI DE MUNCĂ FACTORI DE RISC A IDENTIFICAŢ I FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE CINŢA FACTORILOR DE RISC (descriere.PROBATATE BILITAT E PARŢIAL DE RISC 58 .

0 59 . FACTOR DE RISC crt.ANEXA 7 F IŞ A DE MĂS URI P RO P US E FIŞA DE MĂSURI PROPUSE NIVEL DE RISC 1 MĂSURI PROPUSE Nominalizarea măsurii 3 Nr.

ANEXA 8 O RDINEA IERARH ICĂ A M ĂS URILO R DE PREVENIR E MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi) RISC OM ELIMINAREA RISCURILOR MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSECĂ) MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi) IZOLAREA RISCURILOR RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ. DAR PRIN MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei) EVITAREA RISCURILOR RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru) IZOLAREA OMULUI RISC OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ 60 .

OCAZIONAL MATERIAL DIDACTIC -ATENTIE!. NU S-AU IDENTIFICAT TOTI FACTORII DE RISC 61 . 1 CONDUCATOR AUTO NEPROFESIONIST.MODEL PRACTIC DEFINIREA SISTEMULUI ANALIZAT PROCESUL DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ NR.

lubrifianţi (ulei motor. din firma si impreuna cu medicul de medicina muncii. Sunt x persoane care in plus fata de sarcinile postului respectiv mai conduc ocazional. lichid pentru curăţare parbrize. conditii de mediu comune.2. între diferitele puncte de lucru. RENAULT CLIO si RENAULT MEGAN autoutilitare tip FIAT 3 trusă de scule tip auto. antigel (toxic). persoane conducatori auto neprofesionisti.m.1 PROCESUL DE MUNCĂ Procesul de muncă în cazul conducatorului auto are drept scop transportul persoanelor şi al unor cantităţi mici de materiale. stingătoare portabile cu praf şi CO2. triunghiuri reflectorizante. ulei transmisie. Dupa analiza tabelului cu functiunile personalului. 1. freon (în instalaţiile de climatizare). ulei hidraulic. s-au identificat locuri de munca cu caracter general – deci care cuprind activitati comune. riscuri comune si sarcini de munca comune . ocazionali. lichid de frână (toxic). Deci un total de x. dispozitive de suspendare: mecanice şi hidraulice. cu ajutorul autoturismelor. 62 - . a consultarii cu persoana desemnata cu atributii in domeniul s. cerinte de securitate comune.s. electrolit baterii acumulator (soluţie de H2SO4). unsori).si care sunt descrise mai jos. carburanţi (benzină. a fiselor de post.1. manometre pentru verificarea presiunii în pneuri. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT - MIJLOACELE DE PRODUCŢIE autoturisme DACIA. motorină).

talon PSI. completează nivelurile deficitare. sistemelor de frânare şi direcţie. verifică nivelurile de carburanţi. 63 . execută transport de persoane şi materiale pe drumurile publice sau în remediază în parcurs pene sau mici defecţiuni tehnice. starea tehnică a autoturismelor. - la locul de parcare. mică şi medie. recepţionarea cheilor şi a documentaţiei de la revizor (foi de parcurs. executând lucrări de complexitate frână şi electrolit în bateriile de acumulator. - incinte de unităţi.). certificat înmatriculare auto.). verificarea stării tehnice a autoturismului. lucrările sunt atribuite de către şeful formaţiei de revizii şi reparaţii. ordine de deplasare etc. lubrifianţi. a motorului şi a alimentează cu carburanţi dacă este cazul. la sfârşitul parcurgerii itinerarului ordonat se reîntoarce cu autoturismul verifică din nou starea tehnică a autoturismului. se prezintă la punctul indicat în documentele primite. lichid de verifică funcţionarea corectă a instalaţiei electrice. curăţare participă la reparaţii şi revizii tehnice. de control. predă actele şi cheile de contact şi acces revizorului de la punctul tehnic raportează toate neregulile întâmpinate pe parcurs sau referitoare la execută lucrări de întreţinere specifice autoturismelor (spălare. lichid de răcire. talon de verificare a stării tehnice.SARCINA DE MUNCĂ - sosirea la serviciu. etc.

Cădere liberă de scule. materiale neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate în - etc. fular prindere. - reviziilor şi al reparaţiilor. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie • Factori de risc mecanic: Organe de maşini în mişcare: prindere. Unele autoturisme sunt prevăzute cu sisteme de climatizare. cravate. . Apar curenţi de aer din cauza neetanşeităţilor. piese. curea distribuţie. rutier. frânare în mers. carburanţi. materiale la lucrul în canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platformă. 1. sub autoturism. 64 .Scurgere liberă de uleiuri. . La deplasarea pe unele drumuri rurale sau neamenajate apar pulberi pneumoco-niogene (praf) ce nu sunt înlăturate de autoturismele care nu au prevăzute filtre la instalaţia de climatizare. materiale de formă cilindrică sau a roţilor (provenite Răsturnare piese.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă. antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci.MEDIUL DE MUNCĂ Conducatorul auto îşi desfăşoară activitatea în habitaclul autoturismelor.3. în timpul Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de Rostogoliri de piese. la lucrul sub autoturism. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI A. antrenare de către polizorul electric sau bormaşină. Nivelul de zgomot se plasează sub limita de 80 dB(A). - cazul lucrului în atelierul de revizii şi reparaţii. de la locurile de muncă învecinate) în atelier în timpul reviziilor şi al reparaţiilor.

înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase. bloc motor etc. Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de autoturism. atinse accidental la inspecţii şi Factori de risc electric: Electrocutare prin atingere directă: deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent.particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia. .). Nivel de iluminare: 65 - nu sunt dotate cu instalaţie de condiţionare a aerului. B. . • Factori de risc chimic: Lucrul cu substanţe toxice – antigel. portabile (la reparaţii). polizor electric manual.. unsori etc. bormaşină. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili. la lucrul cu panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii. freon. • Factori de risc fizic: Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul autoturismelor care Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autoturisme. • Factori de risc termic: Temperatură ridicată a unor suprafeţe. uleiuri. - . în special la operaţii de mentenanţă şi la reparaţii. .Tăiere.Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare. - - unelte cu acţionare electrică. • reparaţii (galerii sistem evacuare. lichid de frână. Factori de risc proprii mediului de muncă - arsură chimică.Proiectare de corpuri sau particule: la lucrul la polizorul electric.

aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor - termice în incinta atelierelor. ninsoare). a unor medicamente sau Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementează Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă. ploaie. Suprasolicitare psihică: Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării. D. inundaţie. • Factori de risc chimic: Gaze. seisme. copaci. alunecări de teren. vapori. • C.portabilă. . majoritatea autoturismelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu. 66 • - într-un stadiu avansat de oboseală. Factori de risc proprii executantului Acţiuni greşite: Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice. decizii dificile în timp • - scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă. poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi. circulaţia pe drumurile publice. - la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu lampă la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire pro-vocat Calamităţi naturale – trăsnet. prăbuşiri de Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic. Factori de risc proprii sarcinii de muncă Suprasolicitare fizică: Efort static.

a sarcinii maxime Întreruperea motorului în rampă şi aducerea manetei de viteze în poziţia Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare. neutru (la coborâre).- Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie. alunecare. admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosferică. instalaţia electrică. Depăşirea numărului maxim de persoane admis. revizii şi reparaţii) sau de la joasă înălţime (la accesul pe rampa de spălare). 67 . deplasarea pedestră. • - de protecţie din dotare. dezechilibrare la Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub autoturism din atelierul de Omisiuni: Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace instalaţia de frânare.

) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă. Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers CONSECLASA CLASA CINŢA DE DE MAXIMĂ PROBA GRAVI PREVIBILITA TATE ZIBILĂ TE 3 4 5 DECES 7 1 NIVEL PARŢIAL DE RISC 6 3 DECES DECES 7 7 1 1 3 3 68 . curea distribuţie prindere.UNITATEA: SECŢIA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1. ECHIPA DE EVALUARE: LOCUL DE MUNCĂ: CONDUCATOR AUTO COMPONENT FACTORI DE A RISC SISTEMULUI IDENTIFICA DE MUNCĂ ŢI 0 MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1 FACTORI DE RISC MECANIC FIŞA NR. fular etc. în timpul reviziilor şi reparaţiilor 2. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch. antrenare de către polizorul electric sau bormaşină. antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci. 12 FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere. Organe de maşini în mişcare: prindere. Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier 3.4. cravate. parametri) 2 1.

materiale. materiale de formă ITM 45-90 cilindrică sau a roţilor (provenite de la locurile zile de muncă învecinate) în atelier în timpul reviziilor şi reparaţiilor 5.4. Răsturnare piese. neasigurate DECES împotriva deplasărilor necontrolate în cazul lucrului în atelierul de revizii şi reparaţii 3 1 2 7 1 3 69 . Rostogoliri de piese.

Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice ITM 3-45 atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece zile (scule. piese.) 12. Proiectare de corpuri sau particule: INV gr. în special la operaţii de mentenanţă zile şi la reparaţii 10.particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia 9. Electrocutare prin atingere directă: DECES . înţepare la contactul cu suprafeţe ITM 3-45 periculoase. 1. Scurgere liberă de uleiuri.) 13. bormaşină. dispozitive etc. bloc motor etc. carburanţi. atinse ITM 3-45 accidental la inspecţii şi reparaţii (galerii sistem zile evacuare.0 1 FACTORI DE RISC TERMIC FACTORI DE RISC ELECTRIC 2 3 6. portabile (la reparaţii) .deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent. la lucrul cu unelte cu acţionare electrică.panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii 70 Fişa nr.la lucrul la polizorul electric. III . sub autoturism 7. materiale la lucrul DECES în canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platformă. Tăiere. (continuare) 4 5 6 7 1 3 2 4 1 1 1 2 2 7 2 2 7 1 1 1 1 1 1 3 1 1 3 . polizor electric manual . Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen DECES plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de autoturism 11. la lucrul ITM 3-45 sub autoturism zile 8. Cădere liberă de scule. Temperatură ridicată a unor suprafeţe.

unsori etc. DECES lichid de frână 16. Lucrul cu substanţe toxice – antigel. inundaţie. Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia DECES 7 1 3 tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare 0 1 FACTORI DE RISC CHIMIC 2 3 15. Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la ITM 3-45 unele autoturisme zile 20. 18. DECES uleiuri. Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în ITM 3-45 habitaclul autoturismelor care nu sunt dotate cu zile instalaţie de condiţionare a aerului 19. Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili. prăbuşiri de copaci. (continuare) 4 5 6 7 1 3 3 7 2 2 7 1 1 1 1 1 2 3 1 1 3 MEDIUL DE MUNCĂ FACTORI DE RISC FIZIC 7 1 3 71 . Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul ITM 45-90 bateriilor de acumulatori – arsură chimică zile 17. freon.la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic 21. 1.14. seisme Fişa nr. Calamităţi naturale – trăsnet. Nivel de iluminare: DECES .la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu lampă portabilă . DECES alunecări de teren.

vapori. Efort static.24. poziţie fixă la parcurgerea traseelor TARE FIZICĂ lungi DE MUNCĂ ITM 3-45 zile 2 1 1 DECES ITM 3-45 zile 7 2 1 1 3 1 72 . Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la majoritatea autoturismelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu FACTORI DE 23. Gaze.22. aerosoli toxici provenite de la RISC CHIMIC funcţionarea motoarelor termice în incinta atelierelor SARCINA SUPRASOLICI.

ploaie. instalaţia electrică. decizii dificile în timp scurt – intervenţii zile pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă. Executarea de manevre nepermise de legislaţia DECES 7 1 3 care reglementează circulaţia pe drumurile publice 28. Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de DECES 7 1 3 direcţie. alunecare. instalaţia de frânare 30.0 EXECUTANT Fişa nr. (continuare) 1 2 3 4 5 6 SUPRASOLICI25. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la DECES 7 1 3 starea atmosferică 31. ITM 3-45 2 1 1 dezechilibrare la deplasarea pedestră zile 34. Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice. 1. Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub DECES 7 1 3 autoturism din atelierul de revizii şi reparaţii) sau de la joasă înălţime (la accesul pe rampa de spălare) OMISIUNI 35. Neutilizarea echipamentului individual de DECES 7 1 3 protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare 73 . Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă DECES 7 1 3 29. a DECES 7 1 3 sarcinii maxime admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii 32. Solicitare permanentă a atenţiei în timpul ITM 45-90 3 1 2 TARE PSIHICĂ deplasării. a DECES 7 1 3 GREŞITE unor medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală 27. Depăşirea numărului maxim de persoane admis. ninsoare) ACŢIUNI 26. Întreruperea motorului în rampă şi aducerea DECES 7 1 3 manetei de viteze în poziţia neutru (la coborâre) 33. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare.

Nivelul de risc global al locului de muncă este: Nrg 1.= 2. = 35 ∑ ri Ri i=1 22(3x3) + 4(2x2) + 9(1x1) 223 ----------------.= ------------------------------------.68 35 22x3 + 4x2 + 9x1 83 ∑ ri i=1 74 .= --------.

MĂSURI ORGANIZATORICE: • verificarea periodică şi ori de câte ori este necesar a sistemelor şi mecanismelor autoturismelor. • conducerea autoturismului numai atunci când şoferul prezintă aptitudini 3 psihofiziologice şi o stare de sănătate corespunzătoare. 3 • interzicerea deplasării pe drumurile publice şi în incinte a autoturismelor cu defecţiuni la sistemul de frânare şi la mecanismul de direcţie. 2 MĂSURI TEHNICE: • montarea de parbrize securizate pe maşini.5. • verificarea severă a modului în care sunt ele respectate. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 75 . 1 MĂSURI PROPUSE Nr Crt FACTOR DE RISC Nivel de risc Nominalizarea măsurii 0 1 Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier 2 3 1 2 Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers Proiectare particule de corpuri sau 3 MĂSURI ORGANIZATORICE: • respectarea normelor de circulaţie rutieră. • verificarea sistematică a modului în care se respectă această interdicţie. • instruirea lucrătorilor privind necesitatea respectării acestor restricţii. MĂSURI ORGANIZATORICE: • utilizarea echipamentului individual de protecţie corespunzător la lucrările de polizare şi la celelalte activităţi în care se folosesc corpuri abrazive în mişcare de rotaţie.1.

• practicarea. în cadrul instructajului de protecţie a muncii. de către şoferi. 4 Electrocutare directă prin atingere 3 5 Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării. asupra importanţei respectării regulamentului de circulaţie pe drumurile publice. • insistarea. pe timp de noapte sau în condiţii meteo nefavorabile. • realizarea controlului medical periodic în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. atunci când se parcurg trasee lungi.0 1 2 3 • verificarea. a stării fizice a corpului abraziv. decizii dificile în timp scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite 2 76 . înainte de începerea operaţiei. aflate temporar sub tensiune. • marcarea conductoarelor dezafectate. de pauze de odihnă. MĂSURI ORGANIZATORICE: • Instruirea lucrătorilor • Verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de securitate şi disciplina tehnologică MĂSURI ORGANIZATORICE: • permiterea plecării pe traseu numai a conducătorilor auto care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihofiziologice şi al stării de sănătate. MĂSURI TEHNICE: • Izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta echipamentelor electrice de sudare Verificarea şi repararea conductorilor de alimentare • Realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de securitate în vigoare • asigurarea prin încuiere a panourilor electrice din atelierul de reparaţii.

factori proprii executantului.58 %. 77 . 4 se încadreaza în categoria factorilor de risc foarte mic. 5. factori proprii mediului de muncă.68 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu.6.71 %.57 %.1. factori proprii sarcinii de muncă. situaţia se prezintă după cum urmează : • • • • 48. factori proprii mijloacelor de producţie. Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. 22 se încadreaza în categoria factorilor de risc mic. din care se observă că din totalul de 35 factori de risc identificaţi. 17. iar ceilalţi 9 se încadreaza în categoria factorilor de risc minim. Din analiza Fişei de evaluare se constată că 65.14 %.1 CONDUCATOR AUTO Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Conducator auto” este egal cu 2. În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare. 28. 1”. Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor care se situează în domeniul cel mai inalt sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de munca “Conducator auto”. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr.71% dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE) ceea ce indică existenţa elementelor cu pericol deosebit de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

: VIZITATOR NIVELUL DE RISC GLOBAL: 2.48 F ACTORI D RISC E PROPRII EXECU TAN LU TU I 2 .5 8 8% FACTORI DERISC PROPRII M LOACELOR IJ D PROD CŢIE E U 48 7 .Fig. 46. PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ Nr.71 F ACTORI D RISC E PROPRII M IU I DE ED LU M NCĂ U 1 .5 % FACTORI D RISC E PROPRII SARCINII D E M NCĂ U 5 % .1 % 7 4 78 .

de alta sanitare natura 5 Sapun.. 1 nr... inregistrat la SC XXX SRL Actiuni in Termen scopul de realizarii realizare masurii 7 8 Conform Masurile fisei de organizat masuri orice : propuse perma pentru nent locul de Masurile munca tehnice : nr.. 1 ADMINISTRATOR INTOCMIT: Data: 79 ..AVIZAT CSSM Planul de prevenire si protectie pe anul .. lavete 6 Apa minera la vara si apa calda cu ceai iarna Persoana care raspunde de Resurse Obs realizarea RON masurii 9 Persoana desemnata SSM si director 10 1000 11 2 3 4 Conf.. 0 1 Loc de munca/ post de lucru 1 Conducator auto Riscuri evaluate Masuri tehnice Masuri organiza torice Masuri Masuri igienico.. Conform Conform fisei nr. 1 3 luni Nr crt. hartie igenica. Conform studiului de evaluare nivel de risc la locurile de munca. fisei de fisei de 1 de masuri masuri evaluare propuse propuse a locului pentru pentru de locul de locul de munca munca munca nr. prosop.

noxe sau agenti nocivi. care pot produce imbolnaviri profesionale sau care pot genera accidente de munca. mentala si sociala. Agentii periculosi sunt numerosi si variati si sunt raspanditi in majoritatea locurilor de munca. In conformitate cu prevederile Normeler Generale de Protectie a Muncii. pentru care lucratorii depun efort fizic si/sau intelectual. fizici sau biologici. biologica. mi putin grave sau foarte grave. mentala si sociala completa si nu numai datorata lipsei bolilor profesionale sau accidentelor de munca. prezenti in mediul de munca si care pot constitui un pericol pentru sanatatea angajatilor. Efectele asupra sanatatii lucratorilor expusi pot fi reversibile sau ireversibile. sunt definiti ca agenti periculosi. in cadrul unor anumite conditii date ale mediului de munca in care pot exista unul sau mai multi factori de risc care pot afecta securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea in munca drept acea stare de bunastare fizica. Factorii de risc ai mediului de munca. Ei prezinta pericole pentru seuritatea si sanatatea lucratorilor si riscuri ca urmare a expunerii de scurta sau lunga durata sau prin acumularea lor pe termen lung in orgnism. pot fi factori de natura chimica. de tipul cancerelor. AGENTII PERICULOSI LA LOCUL DE MUNCA Procesul muncii presupune realizarea anumitor activitati. se poate aprecia ca mediul de munca si sanatatea in munca sunt puternic relationate si ca numai un mediu de munca sigur si sanatos poate asigura acea stare de bine fizica. ce pot influenta in mod negativ sanatatea in munca prin ruperea echilibrului fizic. AGENTI CHIMICI.24. Agentii periculosi la locul de munca ce vor fi tratati in cadrul acestui capitol sunt agenti chimici. fizic si/sau sociala. Reducerea continua si eficienta a riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi la locul de munca trebuie sa fie o preocupare majora a angajatilor. azbestul si agentii biologici. In acest context. mental si/sau social al lucratorilor. in timp si spatiu. factorii chimici. disfunctiilor in 80 . cancerigeni si mutageni.

angajatorii trebuie sa cunoasca ce sunt agentii periculosi. care sunt si ce prevad rglementarile legele in vigoare pentru asigurarea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca impuse de directivele europene. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. Pentru a putea asigura protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor periculosi si la locul de munca. substante. ingestie sau penetrare cutanata. silicati fibrosi . Tot ca agenti cancerigeni sunt considerate si substantele sau preparatele mentionate in Lista substantelor periculoase din anexa 2 a H. … substante si preparate care. precum (anexa 1 la 81 . inclusiv substante sau preparate degajate in urma unui procedeu.reproducere sau anomaliilor congenitale. respective OUG 200/2000 privind clasificarea. Agentii periculosi la locul de munca sunt… … substante sau preparate care. pot produc aparitia cancerului ori pot creste frecventa acestuia. pericolele si riscurile associate. cele mai cunoscute fiind azbestul ab (crisotil). care pot manifesta asupra organismului imediat sau dupa o perioada de latenta ce poate fi uneori mai mare de 10-15 ani. azbestul albastru (crocidolit). … agentii cancerigeni. chimice sau toxicologice. 451/2000. 490/16 mai 2002. datorita propietatiilor fizico-chimice. prezinta un risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. prin inhalare. datorita modului de folosire sau datorita prezentei la locul de munca. deoarece pot cauza imbolnaviri profesionale sau accidente de munca. azbestul brun (amozit). indeplinesc criteriile de clasificare a substantelor periculoase in concordanta cu criteriiledin actele normative in vigoare. aprobata cu modificari prin Legea nr. preparate sau procedee. care.G. … pulberile de azbest si/sau materiale cu continut azbest. inregistrati la Chemical Abstract service sub diferite forme. modul de patrundere in orgnism. cum se clasifica.

culturi celulare si endoparaziti umani.G.15 sau chiar peste 20 de ani dupa expunere. ingestie sau penetrare cutanata.G. virusurile. • Anexa 2. … agenti biologici contaminanti. De asemenea. Datorita implicatiilor majore pe care le au asupra sanatatii lucratorilor expusi. pot cauza anomalii genetice ereditare ori pot creste frecventa acestora. stabilite in anexa 1 a H. Surse de informare Pentru a afla informatii legate de proprietatile periculoase ale agentilor periculosi si despre implicatiile asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi. precum si hormonii sau toxinele. 490/16 mai 2002. 490/16 mai 2002 (anexa 6 la Directiva 67/548/CEE). ciupercile (drojdii si mucegaiuri) si parazitii prezenti la locul de munca si care actioneaza asupra angajatilor ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate. 82 . nr. 227/13 iunie/2002 al ministrului industriilor si resurselor.G. … agentii mutageni. aprobat prin Ordinul nr.U. care sunt susceptibili sa provoace infectie. in cadrul agentilor chimici periculosi se acorda o atentie deosebita azbestului si agentilor cancerigeni mutageni. prin inhalare. angajatorii pot consulta: • Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata – IESCE. substante sau preparate care. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. alergie sau intoxicatie. definite in anexa VI la Directiva 67/548/CEE. Lista substantelor periculoase – Normele metodologice de aplicare a O. implicatii ce se pot manifesta dupa o perioada de latenta de 10. privind clasificarea. precum si orice substanta care intruneste criteriile de clasificare ca agent cancrigen de categoria 1 sau 2.Directiva 67/548/CEE). micoorganisme. aprobata prin H. 200/2000. precum si orice substanta care indeplineste conditiile de clasificare in categoria 1 sau 2 de agent mutagen. sunt considerati agenti biologici bacteriile.

ANEXA nr. 38 – Clasificrea agentilor biologici. aprobata prin Ordinul nr. 39 – Recomadari practice pentru supravgherea medicala a angajatilor expusi la agenti biologici. - ANEXA nr.• Lista Europeana a Substantelor Chimice Notificate – ELINCS. ANEXA nr. ANEXA nr. 36 – Recomandari practice pentru supravegherea clinica a angajatilor expusi la azbest. ANEXA nr. ANEXA nr. 37 – Lista indicativa a tipurilor de activitati profesionale. ANEXA nr.2 – Tabel cu bolile profesionale ci declarare obligatorie. 83 . 34 – Interdictii. 40 – Indicatii privind masurile pe niveluri de izolare (agenti biologici). 508/933 al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei. Tabelul 4 – Lista agentilor si conditiilor de munca interzise femeilor gravide si celor care alapteaza.41 – Izolare pentru procese industriale (agenti biologici). ANEXA nr.ANEXA nr. ANEXA nr. 42 – Cod de conduita recomandat pentru vaccinare (agenti biologici)’ Tabelul 3 – Lista agentilor. procedeelor si conditiilor de munca. procedee si activitati susceptibile sa antreneze riscuri specifice pentru tineri. 33 – Limite biologice tolerabile (LBT). ANEXA nr. 31 – Valori limita de expunere profesionala pentru agentii chimici. 32 – Valori limita admisibile pentru pulberi. 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor. lauze si care alapteaza. Tabelul 5 – Lista de agenti. 35 – Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de azbest in atmosfera locului de munca. ANEXA nr. • Normele Generale de Protectie a Muncii. . Anexa nr. susceptibile sa prezinte risc pentru femeile gravide. aprobate prin Ordinul nr.

de Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca . preluata prin Ordinul nr. manipulator sau transportator al respectivelor substante sa cunoasca pericolele si sa previna riscurile la locurile de munca.000 sunt utilizate in mod obisnuit la locul de munca. circa 10. iar 3000 ca factori alergeni. 84 . dar 20. in laboratoarele dentare. preluat prin Ordinul nr. 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor. 30. Dupa 1981.000 de substante chimice. publicate in anul 2002 . 350 sunt cunoscute ca substante cancerigene . din cele 100. mijlocii si mari. Uniunea Europeana eleboreaza actualmente o strategie pentru evaluarea sistematica a substantelor chimice deja “existente” si 200 din acestea au fost incluse pe o lista de prioritati pentru care se va efectua evaluarea riscului si se vor pune la dispozitia consumatorilor datele de identificare. puse pe piata dupa 1981. Unde se intalnesc? Agentii periculosi se intalnesc… … in majoritatea locurilor de munca din intreprinderile mici. 227/13 iunie 2002 ai ministrului industriilor si resurselor.000 de substante inregistrate. Ei pot fi intalniti in birouri.Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata. Aceste substante noi. prin reglementari legislative . angajatorii Uniunii Europene au fost obligati. sa faca notificarea substantelor noi introduse pe piata ceea ce a presupus si evaluarea riscurilor pe care acestea le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor.000 din acestea nu au facut obiectul unor testari toxicologice complete si sistematice.astfel incat fiecare utilizator. in saloanele de coafura. din sectoare de activitate foarte variate. si atribuie numarul Comunitatii Economice Europene unui numar de peste 100. contine lista definitiva cuprinzand toate substantele chimice considerate ca se aflau pe piata comunitara la data de 18 septembrie 1981. etichetarea substantelor si intocmirea Fiselor Tehnice de Securitate. Din statisticile comunitatii europene. sunt cuprinse in Lista Europeana a Substantelor Chimice Noificate – ELINCS.000 sunt vandute in cantitati mai mari de 10 tone.

pulberi de lemn. silice cristaline) etc. industria poligrafica. fumuri si aerosoli produse in timpul prajirii si rafinarii electrolitice a minereului Cu85 . in curatarea hainelor sau a echipamentelor d lucru poluate cu azbest. Azbestul. in lucrari de desprafuire. in saloanele de coafura (saruri de nichel din coloranti). sunt prezentate substantele. transport si manipulare a materialelor care contin azbest. in curatatoriile chimice. dar si in santiere de constructii. fabricarea sticlei. sectiile de boli infectioase. in marile uzine din industria chimica sau in fermele agricole si zootehnice. fabricarea parfumurilor . Agentii cancerigeni si mutageni se intalnesc in lucrarile de pulverizare a insecticidelor (compusi cu arsen). brutarii. In Normele Generale de Protectie a Muncii. depozitarea sau eliminarea deseurilor de azbest. lucrari care implica expunerea la pulberi. vopsitorii. manipularea covoarelor din azbest tesut destinate protectiei impotriva caldurii). isolator termic. Acesta poate fi eliberat sub forma pulbere in timpul lucrarilor de manipulare a azbestului tesut sau impletit (interventii asupra panglicilor. in timpul lucrarilor asupra elementelor din azbociment (decuparea. in gudronul de carbune sau in smoala de carbune. constructii si reparatii (smoala. 8. curatare sau demolare a cladirilor. spalatorii etc. dializa sau sterilizare. preparatele si procedeele cancerigene: fabricarea auraminei. ignifug si usor de utilizat si inlobat in alte materiale) are multiple intrebuintari si poate fi intalnit in numeroase locuri de munca. turnatorii. bucatarii. ateliere de acoperiri metalice. distilarea petrolului (benzen). gaurirea sau debitarea tevilor si instalatiilor din azbociment). snururilor. gaurirea sau polarizarea elementelor de constructii din azbociment. operatiile de cromare si pasivare a metalelor (crom hexavalent). rezistenta la agresiuni de tip acid sau bazic. datorita proprietatilor lui fizico-chimice (rezistenta mecanica la uzura. transportul. in lucrarile de depozitare. in ateliere de reparatii auto. lucrari de extractie a carbunelui. electric si fonic.veterinare sau de analize medicale. a ceramicii sau prelucrarea cauciucului. agricultura. in tabelul nr. cordoanelor. lucrari care implica expunerea la hidrocarburi aromatice policiclice prezente in negrul de fum.

inclusive in unitatile de izolare si examinare post-mortem. ciuperci. activitati in instalatiile de transport si de epurare a apelor uzate. productia de hrana pentru animale si furaje. a halelor de productie. paraziti si capusi). de colectare. in procesul direct de fabricatie unde se intalnesc ca materii prime. dejectii animale. pot afecta personalul. materialele de origina vegetala (fan. gunoi. alimente. Agentii biologici se intalnesc in locurile de munca din serviciile de sanatate de toate tipurile. lucrari care implica expunerea la pulberi de lemn de esenta tare. din activitatile in instalatii de productie alimentara. Agentii chimici periculosi. etc. epitelii animale si urina. in mod accidental sau in mod current. finite sau reziduuri. etansare (adezivi sau masticuri pe baza de poliuretan) etc. in activitatile in care sunt uilizate ca materiale de vopsitorie (cei mai frecventi sunt solventii organici). in timpul manipularii. din activitati profesionale in care exista contact cu animalele si/sau produse de origine animala (proteine. bumbac. a mijoacelor de transport etc.. substante organice sau anorganice. abatoare.). argila. horticultura. acarieni si virusi ce se transmit prin intermediul animalelor. etc. cresterea vitelor. brutarii. substante de origine animala (lana. cum sunt solul. in lucrari de canalizare. praful de hartie. drojdii). intretinere sau curatare a utilajelor tehnologice. precum si in activitatile auxiliare de reparatii ale cladirilor (fumul de sudura. sortare si eliminare finala a deseurilor. praf organic (faina. de reparatii. cabinetele veterinare. paie. etc). precum agricultura. de eliminare a deseurilor. produse intermediare. etc). procedeu cu acid concentrat la fabricarea alcoolului izopropilic. al transportului sau al depozitarii. zone de lucru cu sisteme de aer conditionat si umiditate ridicata (mucegaiuri. naturale sau sintetice. silvicultura. librarii (mucegaiuri si bacterii) etc. par. arhive. bacterii.Ni. sange si alte lichide biologice. muzee. matreata animala). 86 . Agentii biologici periculosi pot afecta lucratorii ori de cate ori vin in contact cu materialele naturale sau organice.

Bolile legate de profesie. sau boli ale pielii si tesuturilor subcutanate. cauzate de expunerea la hydrogen arseniat. naftalina. carbune. dinitrofenol. metale grele. de tipul catractei. aluminiu. ametelile. tutun etc. care pot dispare cand expunerea a incetat. boli le ochilor si anexelor. neintentionat si necunoscut ca o consecinta a procesului de munca. solventi organici. 87 . sulfura de carbon. mercur. Expunerea la agenti biologici periculosi se mai poate produce in mod accidental. ca urmare a unor accidente de munca. Bolile profesionale care pot aparea in urma expunerii la diversi agenti chimici pot fi boli de sange. de tipul anemiilor. cereale. asa cum se intampla in cazul activitatilor agricole sau al sortarii deseurilor ori al activitatilor de restructurare a cladirilor deteriorate. bumbac. boli legate de profesie. cauzate. bioxid de siliciu.. scurgeri accidentale de sange sau intepaturi cu ace de seringa contaminate. pulberi de fier. boli ale sistemului respirator. de exemplu durerile de cap. greturile sau varsaturile.Angajatii pot intra in contact cu agentii biologici in mod deliberat. respiratorii cornice sau nevroze. de tipul dermatitelor sau urticariei. spre exemplu in activitati de cultivare a microorganismelor intr-un laborator de microbiologie sau atunci cand agentii biologici se utilizeaza in mod controlat pentru productia alimentara sau in mod necontrolat. cu buna stiinta. arsen si compusi de arsen. Efectele expunerii Efectele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la agenti periculosi pot fi… … alterarea starii de sanatate pe perioade de scurta durata. prin muscaturi de animale sau manipularea deseurilor din spitale. pot fi si afectiuni digestive. boli ale sistemului nervos. in canepa. plumb etc. boli profesionale diverse si foarte grave . intoxicatii acute profesionale sau vatamari violente ale organismului urmate de incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile sau invaliditate. cauzate de expunerea la magneziu. de pulberile de azbest. cauzatede expunerea la trinitrotoluene. cauzate de expunerea la agenti chimici la locul de munca. in principal.

pot provoca otravire. alergii. va trebui sa-si reorganizeze cheltuielile materiale. virusi au bacterii. angajatorul va suferi pierderi materiale generate de plata concediilor medicale sau a eventualelor spitalizari. uneori. Consecintele expunerii la agentii periculosi la locul de munca… … se rasfrang asupra individului afectat si a familiei lui. turbarea. a angajatorului. intoxocatii ori pot prezenta pericol potential de cancer sau de afectare e fetusului.Agentii biologici pot provoca imbolnaviri de tipul infectiilor. prin implicatiile materiale si sociale care intervin odata cu boala sau accidentul. invaliditatii sau chiar decesului. praf de natura organica – cum ai fi praful de faina si matreata animala. urmare a absentismului individului afectat sau a fluctuatiei fortei de munca. provocate de expunerea la mucegaiuri. enzime si acarieni sau. care vor fi mai restranse. Cele mai cunoscute boli provocate de agentii biologici sunt tubrculoza. mai grav. 88 . sa-si schimbe locul de munca sau sa se retraga din activitate inainte de termen. cauzate de paraziti. hepatitele virale. Individul este nevoit. va inregistra o scadere a poductivitatii in munca. uneori. Pe de alta parte. Microorganismele pot produce infectii ale cailor respiratorii superioare sau ale sistemului digestive. Familia acestuia va avea de suferit alaturi de un membru al familiei afectat de boala sau de accident de munca. dar si a societatii. legionla. HIV. Individul afectat va avea de suferit atat din punct de vedere fizic cat si psihic. salmonela etc. Clasificarea agentilor chimici periculosi… …se poate face in functie de forma de prezentare sau de efectele pe care le au asupra organismului uman. un lucrator mai putin in campul muncii datorita pensionarii anticipate. sa-si schimbe obiceiurile si sa-si paraseasca colegii. iar societatea poate inregistra.

Dupa forma de prezentare agentii chimici pot fi: • Agenti chimici in stare gazoasa, sub forma de gaze sau vapori.
Gazele se produc in general in procesele de topire, sudura, fermentatii, ca urmare a diferitelor reactii chimice. Exemple: bioxid de carbon, monoxidul de carbon, bioxidul de surf, azotul,etc.

Vaporii pot preveni de la substante lichide mai mult sau mai putin volatile sau de la solide care sublimeaza la temperatura normala, cum este de exemplu mercurul. Cele mai frecvente cazuri sunt vaporii organici care se genereaza din solventii folositi in vopsele, rasini, cerneluri, etc. In general, se produc vapori in toate procesele de distilare, fie a petrolului, gudronului, fie in cele de fabricare a polimerilor. • Agenti chimici in stare de materie in suspensie-aerosoli Prin materii in suspensie se inteleg toate tipurile de particule, solide si/sau lichide care se regasesc suspendate in aer si se pot inhala. Marimea lor poate oscila de la dimensiuni moleculare pana la 100 microni in diametru. Acestea pot fi de origine naturala sau pot fi provocate de om si generarea lor poate fi data de foc, eroziune, sublimare, condensare, frictiune intre materiale la manipulare sau transport etc. Aerosolii au mare importanta pentru mediul de munca si se pot prezenta sub forma de: • pulberi – sunt suspensii de particule solide in aer, rezultate din operatii mecanice, precum macinarea, slefuirea, manipularea materialelor solide organice sau anorganice, cum ar fi roci, lemn, carbon sau grane; • fum – suspensie de particule solide in aer, pe baza de carbon, care rezulta in urma unei combustii incomplete; • fum metalic – fumuri provenite din procesul de topire a metalelor, din operatiile de sudura sau, de exemplu, din combustia manganului; • ceata, pacla, negura – dispersii de picaturi lichide in aer, rezultate fie prin condensarea din stare gazoasa,fie prin dispersia unui lichid prin pulverizare, balbotare sau fierbere. Exemplu, ceata de ulei din operatiile de frezare si ascutire sau ceata acida sau alcalina produsa in procesele electrochimice. Agenti in stare lichida: acizi, baze, solventi; Agenti in stare solida: saruri, hidroxid de calciu, bioxid de siliciu, etc
89

In conformitate cu O.U.G. nr. 200/2000, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata prin Legea nr. 451/2001, si cu Anexa 1 a H.G. nr. 490/ 2000, normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000, clasificarea agentilor chimici periculosi se face in functie de proprietatile lor si de efectele asupra sanatatii umane si mediului. Dupa proprietatile lor fizico- chimice,agentii chimici pot fi…  substante si preparate explosive
… substantele si preparatele solide, lichide, pastoase sau gelatinoase, care pot sa reactioneze exoterm in absenta oxigenului din atmosfera, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii de proba determinate, detoneaza, produc o deflagratie rapida sau , sub efectul caldurii, explodeaza cand sunt partial inchise;

 substante si preparate oxidante
… substantele si preparatele care in contact cu alte substante, in special cu cele inflamabile, prezinta o reactie puternic exoterma;

 substante si preparate extrem de inflamabile
… substantele si preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scazut si cu un punct de fierbere scazut,

precum si substantele si preparatele gazoase care sunt inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului ambient;  substante si preparate foarte inflamabile substantele si preparatele care pot sa se incalzeasca si apoi sa se aprinda in contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie; substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta dupa un scurt contact cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa se consume si dupa indepartarea sursei; - substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scazut; substantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte inflamabile in cantitati periculoase;

 substante si preparate inflamabile …substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere scazut. Dupa proprietatile toxicologice, agentii chimici pot fi…
90

 substante si preparate toxice si foarte toxice … substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata in cantitati foarte mici sau reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii. Actiunea toxicelor asupra organismului poate fi locala, numai asupra anumitor organe (de ex. benzenul actioneaza asupra sistemului nervos central) sau generala, cand afecteaza toate tesuturile si organele (de ex. acidul cianhidric sau oxigenul sulfurat). Nu se poate face, insa, o delimitare precisa dupa criteriul tipului de actiune, deoarece majoritatea substantelor toxice au, in acelasi timp, si o actiune generala si una locala asupra organismului. Actiunea toxica a substantelor din aceeasi clasa variaza functie de compozitia lor chimica. De exemplu, la hidrocarburi toxicitatea creste odata cu numarul de atomi de carbon din molecula. Actiunea substantelor toxice asupra organismului variaza si in functie de microclimat. Temperaturile inalte maresc pericolul de intoxicare, pe de o parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism, iar pe de alta parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism si intensificarii patrunderii toxicelor prin piele. Umiditatea ridicata favorizeaza, de asemenea, producerea intoxicatiei.  substante si preparate nocive … substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii;  substante si preparate corozive  … substante si preparate care in contact cu tesuturile vii exercita o actiune distructiva asupra acestora din urma;  substante si preparate iritante
91

… substante si preparate necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetatcu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie. Aceste substante pot produce inflamatii ale partilor anatomice cu care intra in contact si, in special, mucoaselor si sistemului respirator. Caracterul iritant al agentilor chimici se poate manifesta: • La nivelul pielii, prin senzatii de intepatura, usturime sau arsuri; • La nivelul ochilor, cu actiuni diferite in functie de produs (actiunea bazelor este mai periculoasa decat cea a acizilor), conjuctivite, cheratite si chiar perturbari ale vederii; • La nivelul bronhiilor, unde pot produce disconfort respirator insotit sau nu de tuse si chiar afectiuni mai grave cum ar fi edemul pulmonar etc.  substante si preparate sensibilizante  … substante si preparate, care prin inhalare sau penetrare cutanata pot da nastere unei reactii de hipersensibilizare, iar in cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice: Sensibilizarea se poate produce ca urmare a inhalarii de substante nocive de tipul izociantilor, sau altele asemanatoare, in acest caz astmul fiind considerat ca expresie de hipersensibilitate. De asemenea, trebuie luate in considerare si alte reactii de hipersensibilitate, precum rinita si alveolita. Sesibilizarea se poate produce si ca urmare a contactului cu pielea ai substantelor iritante, in acest caz, aparitia dermatitelor de contact alergice fiind considerata expresia hipersensibilizarii. Aceste substante afecteaza in general mainile si antebratele, parti care sunt cele mai expuse contactului cutanat, dar se pot
92

agentii periculosi pot fi …  Substante cancerigene …substante si preparate care prin inhalare. roseata. pentru care exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect. craparea. si anume: Categoria 1: substante cunoscute drept cancerigene pentru om. Categoria 3: substante si preparate care provoaca ingrijorare pentru oameni din cauza efectelor cancerigene posibile. Categoria 2: substante care trebuie asimilate ca substante cancerigene pentru om. pentru care exista suficiente elemente de justificare a unei prezumtii ca expunerea omului la asemenea substante poate determina aparitia cancerului. Simptomele include uscaciunea pielii.  substante mutagene … substante si preparate care prin inhalare.extinde si la alte parti ale corpului. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea si avand in vedere starea actuala a cunostintelor. Agentii cancerigeni se clasifica pe trei categorii. sau senzatia de mancarime sau mai grav tumefierea. Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si defectele genetice ereditare. intre expunerea omului la asemenea substante si aparitia cancerului. ingestie sau penetrare cutanata pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora. ingestie sau penetrare cutanata pot determina aparitia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta acestora. ingrosarea pielii. Exista informatii reiesite din studii adecvate pe animale. aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute drept mutagene pentru om. dar informatiile disponibile nu permit o evaluare satisfacatoare. dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea substantei in categoria 2. Dupa efectele pe care le au asupra sanatatii umane. putand aparea uneori si pustule. 93 .

Studii corespunzatoare de mutagenicitate au furnizat elemente. Categoria 3: Substante care pot provoca motive de ingrijorare pentru oameni din cauza posibilelor efecte mutagene. Categoria 2: Substante care trebuie asimilate ca substante care altereaza fertilitatea la oamneni.  substante toxice pentru reproducere … substante si preparate care prin inhalare. Categoria 3: Substante care provoaca ingrijorare in ceea ce priveste fertilitatea oamenilor. dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea acestor substante in categoria 2. Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante poate duce la defecte genetice ereditare. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea. Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii. ingestie sau penetrare cutanata pot produce ori pot creste frecventa fectelor nocive nonereditare in progenitura sau pot dauna functiilor ori capacitatiilor reproductive masculine sau feminine.Categoria 2: Substante care trebuie sa fie asimilate ca substante mutagene pentru om. Agenti biologici sunt clasificati in patru grupe distincte in functie de nivelul de risc pe care il prezinta: 94 . Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii. aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute pentru alterarea fertilitatii la oameni. tinand seama de starea actuala a cunostiintelor.

grupa 2 – agenti biologici care pot provoca o boala omului si constituie un pericol pentru angajati. in general. grupa 4 – agenti biologici care pot provoca boli grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati.  calea respiratorie – inhalare/inspirare.) 95 . toxinele din graul mucegait sau aerosolii infectiosi care contin agenti biologici (recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii. o profilaxie si un tratament eficace. exista. dar exista. o profilaxie si un tratament eficace. grupa 3 – agenti biologici care pot provoca imbolnaviri grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati. propagarea in colectivitate este improbabila. diazometan etc. clorura de vinil etc. ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate si nu exista.). in general. Substante periculoase pot sa patrunda pe aceasta cale de intrare sub forma de gaz (oxid de etilena. schimbarea asternuturilor bolnavilor. ). de vapori (benzen. ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate. Multi agenti biologici se transmit prin aer. pulberi (siliciu cristalin. Caile de patrundere in organism a agentilor periculosi … … pot fi respiratorie. sau cutanata. in general. cum sunt bacteriile din aerul expirat de bolnavi sau animale. digestiva. azbest etc). o profilaxie si un tratament eficace.• • • • grupa 1 – agenti biologici care nu sunt susceptibili sa provoace o boala omului. manipularea animalelor de laborator etc.

precum si de alti factori. Cand pulberea patrunde in plamani produce efecte toxice la nivel respiratoriu. Boala numita azbestoza presupune aparitia unor cicatrici la nivelui plamanilor si reducerea functie acestora pana la invaliditate sau deces. prin inhalare. cum este cazul pulberii de plumb care nu are efect la nivel respiratoriu. fosgenul. pot intra in bronhii si in alveolele pulmonare. De regula. Concentratia unei substante in aerul de respirat depinde de propietatile acesteia. inhalarea este insidioasa. silicoza se instaleaza la 10 .30 de ani din momentul in care incxepe expunerea la pulberi cu continut de cuart. gazele vor ataca caile respiratorii superioare si chiar palmanul (clorul – Cl2. dureri de cap si. In functie de caracterul iritant sau coroziv. Pot provoca iritatii ale cailor respiratorii superioare sau vor cobori. mai ales cazul fumatorilor. 96 . dar prin circulatia sanguina incarca organismul cu plumb (Pb). nu e vizibil si nu e iritant. Daca produsul nu are miros. Inhalarea fibrelor de azbest creste. Boala nu este vindecabile. la nivelul aparatului respirator. iar in stadiu avansat ea conduce la slabirea inimii si riscuri crescute de imbolnavire de tuberculoza. fiind preluati de sange. cu efect asupra ficatului si sistemului nervos. de asemenea. riscul aparitiei cancerului pulmonar. cum ar fii volatilitatea sau tendinta de transformare in pulberi. poate provoca moartea. Inhalarea pulberilor care contin bioxid de siliciu liber cristalin (cuart) poate implica riscul distrugerii treptate a plamanilir – silicoza. temperatura etc. cum ar fii cantitatea utilizata. Pulberile. in functie de marimea particulelor. Unele pulberi po trece dincolo de alveolele pulmonare si pot fi transportate in sange. oxidul de carbon – CO). in primul rand. Vaporii de solventi sunt mai mult sau mai putin perceputi in functie de caracteristicele solventului. Inhalare fibrelor de azbest poate cauza modificari. bioxidul de sulf – SO2. Oxidul de carbon (CO) intra in concurenta cu oxigenul (O 2) si hemoglobina producand intoxicatii.Cazurile de imbolnavire produse prin inhalare sunt cele mai frecvente. in functie de doza si durata. putand cauza boli profesionale de tipul azbestozei sau silicozei.

 calea cutanata – transcutanata si/sau percutanata Calea transcutanata se refera la faptul ca agentul patrunde prin piele. poate produce iritatii. efectele fiind locale. bautul si mancatul la locul de munca poluat. in cele mai multe cazuri. De exemplu. dar toate patrund in derma cand contactul este prelungit. ca urmare a unei ruperi a tesutului epidermic. iar daca produsul este foarte agresiv acesta poate sa treaca prin ficat si sa intre in sistemul sanguin si de aici sa fie redistribuit catre ochi. se poate produce trecerea in sange si substanta toxica poate fi condusa la rinichi. iar calea percutanata face referire la notiuna de patrundere a agentului prin piele. in care caz se produce contactul cu vasele de sange. fenolul trece rapid in derma in timp ce alte substante patrund incet si dificil . prin refolosirea ambalajelor de produse chimice pentru ambalarea produselor alimentare. sau cu derma care este puternic vascularizata si. fumatul in timpul activitatilor la patul bolnavului sau laboratoarele de analize medicale. Substantele chimice periculoase pot intra in contact cu stratul superficial al pielii sai cu epiderma. calea digestiva – ingestie (inghitire) Contaminarea pe cale digestiva cu agenti chimici este mai rara la locul de munca si se poate produce prin inghitirea accidentala a unor lichide sau solide. in acest caz. precum si dureri de cap. (de ex. sistem nervos. esofagul. sistemul nervos etc. dizenteria sau hepatita de tip A). tulburari digestive. drumul intoxicatiei fiind gura. Ingestia de saruri anorganice de mercur poate provoca otravire cu mercur).ficat. chiar daca s-a facut 97 . prin nerespectarea regulilor de igiena a mainilor si/sau prin fumatul. in cazul operatiilor de degresare fara manusi. Aceste accidente se produc. prin difuziune. fara sa existe o leziune a epidermei. exeme sau dermatite de contact. Contactul solventilor organici cu pielea. Contaminarea cu agenti biologici pe cale digestiva se poate produce prin pipetarea cu gura care trebuie interzisa total in laboratoare. eroroile de manevrare sau prin mainile murdare (enterocolite. sistemul digestiv.

200/2000 privind clasificarea. sunt cele prezentate in anexa 4 a Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. Simbolizarea pericolelor asociate substantelor chimice periculoase … . intepaturi.protectie respiratorie. 98 . Categoriile de pericol ale substantelor si preparatelor chimice periculoase. Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani. in timpul operatiilor de injectare. este important sa se aiba in vedere ca pot ramane urme de substante chiar si pe ambalaj. Trebuie sa se tina cont de faptul ca efectul unei substante se poate accentua in cazul in care utilizarea acesteia presupune incalzirea ei. precum si simbolurile corespunzatoare.. In cazul utilizarii unor substante care pot cauza probleme de sanatate chiar si in urma expunerii la cantitati mici. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. aprobata H. Cele 10 simboluri grafice de avertizare sunt aliniate prevederilor europene in domeniu si pot fi obligatoriu plasate pe etichetele substantelor si preparatelor chimice periculoase alaturi de frazele de risc de tip R. recapisonare a acelor de seringa. Pericolul este “proprietatea intrinseca a unui agent de a afecta negativ starea de sanatate”.. Agentii biologici patrund frecvent in organism pe calea cutanata. tratamentelor stomatologice. transportul deseurilor in saci necorespunzatori. 490/2002. muscaturi).G. Muscaturile accidentale ale animalelor de laborator sau ale celor domestice pot produce infectii ale zonelor muscate sau ale intregului organism.

Consecintele asupra securitatii lucratorilor pot fi vatamari violente ale organismului de tipul leziunilor. prin proprietatile lor fizico-chimice.Simbolul grafic de avertizare este compus din simbolul de pericol. Riscurile pe care le prezinta agentii chimici si biologici periculosi pentru securitatea si sanatatea lucratorilor sunt in functie de pericolul potential al agentului si de durata si intensitatea expunerii. etc. este uneori amplu mediatizat de presa audio/scrisa si aduce atingere imaginii unitatii respective. arsurilor. Simbolurile grafice de avertizare a pericolelor si semnificatia lor Riscurile asociate agentilor periculosi… …risc: probabilitatea ca un agent periculos sa afecteze starea de securitate si sanatate. coroziv). Riscuri toxicologico-biologice 99 . semnul grafic exprimat printr-o litera sau doua (F. Riscurile si consecintele acestora asupra securitatii si sanatatii lucratorilor. Acest risc este luat in considerare de majoritatea angajatorilor datorita faptului ca este cel mai cunoscut prin efectele lui.) si indicatia de pericol care se exprima prin unul sau mai multe cuvinte (foarte toxic. prezinta pericol de incendiu-explozie si/sau de intoxicatii acute profesionale. Xn. in conditiile utilizarii lui si/sau expunerii la acesta (NGPM). medici de urgenta etc). Frazele de risc de tip R exprima riscul care poate apare in urma expunerii. interventii ale unor echipe specializate din afara unitatii (echipe de pompieri profesionisti. Un incendiu sau o explozie antreneaza intotdeauna un numar mare de persoane direct sau indirect implicate la locul de munca. constituit dintr-o pictograma imprimata cu negru pe fond galben – orange. lovirilor cu corpuri proiectate si/sau intoxicatia acuta profesionala. asociate pericolelor pe care le prezinta substantele periculoase. sunt: Riscuri fizico-chimice Aceste riscuri pot fi consecinte ale expunerii la substante care.

vorba de proteine si agneti biologici.leucemia.mezoteliomul. generat de pulberile de lemn de esenta tare si praful de nichel. in general. alergiilor. . Agentii sensibilizanti cei mai intalniti la locul de munca nu sunt clasificati sau etichetati ca atare. care apare dupa mai multi ani de expunere. un solvent utilizat la obtinerea combustibililor si diferitelor alte produse. efectul fiind in acest caz dermatitele de contact alergice. sensibilizare prin inhalare. un tip de fibroza pulmonara. angajatorul va tine cont de toate proprietatile periculoase ale agentilor periculosi (chimici. care poate surveni la cativa zeci de ani dupa expunere. Substantele nocive (Xn) provoaca. 3. respectiv. atunci cand doza retinuta in plamani este suficient de mare. . . Risc de sensibilizare Substantele iritante (Xi) provoaca sensibilizare prin contact cutanat. azbest.azbestoza. efectul fiind manifestari cu caracter clinic al unei reactii alergice. astm. finisarea metalelor. care afecteaza lucratorii din domeniul forestier. Multi sunt de origine naturala fiind. in principal.cancerul cavitatii nazale. Cancerele obisnuite de origine profesionala cuprind: . Agentii biologici pot provoca alergii. rinita sau alveolita. datorata expunerii la benzen. Principalele boli provocate de inhalarea fibrelor de azbest sunt: . care apare dupa un termen de latenta de circa 15 ani dupa expunere.cancerul bronho-pulmonar. al prelucrarii lemnului. agenti cancerigeni si 100 . cancer primar al pleurei. Prevenirea riscurilor asociate agentilor periculosi la locul de munca… … este obligatia legala a angajatorului si instrumentul principal in asigurarea obiectivului managementului in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Pentru prevenirea riscurilor datorate expunerii la agenti periculosi la locul de munca.Consecintele asupra sanatatii lucratorilor expusi la acesti agenti chimici periculosi sunt imbolnavirile cronice de tipul cancerelor.

101 .  evaluarea riscurilor pe care aceste substante periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. a produselor intermediare sau finite. a agentilor generati din diferite activitati. scapari.  consultarea si implicarea lucratorilor in luarea deciziilor privind prevenirea riscurilor asociate agentilor chimici periculosi. vaporii de solventi. care pot apare in activitatile curente sau auxiliare. acarieni. directia de sanatate publica.  aplicarea principiilor generale de prevenire a riscurilor. virusi. a celor proveniti accidental din emisii. ceata de ulei. precum si a masurilor speciale aplicabile cazurilor de accidente de munca. incidente sau urgente.  infiintarea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere. scurgeri.. presupune identificarea si inventarierea agentilor chimici utilizati in activitatile curente din unitate sub forma materiilor prime. prin masuri tehnice si organizatorice. etc.  informarea lucratorilor despre substantele periculoase utilizate la locul de munca si riscurile la care sunt expusi. precum fumul de sudura.mutageni si biologici) prezenti la locul de munca. precum si inventarierea agentilor biologici: bacterii. in scopul diminuarii numarului de accidente de munca si imbolnaviri profesionale. respectand urmatoarele obligatii legale:  investigarea/identificarea prezentei agentilor chimici periculosi la locul de munca. Investigarea/identificarea pericolelor… … datorate prezentei agentilor periculosi la locul de munca. ciuperci.  supravegherea constinua a starii de sanatate a lucratorilor expusi in mediul de munca. pentru activitati speciale cu azbest.  respectarea interdictiilor privind utilizarea anumitor substante periculoase. de intensitatea expunerii si de conditiile de lucru. pulberile de faina. pulberile de azbest. microorganisme.  informarea autoritatilor competente: inspectoratul teritorial de munca. pulberile de lemn.

decizii dificile in timp scurt.. luand in considerare factorii de risc proprii executantului: erori. revizii si reparatii. pozitii de lucru fortate sau vicioase. operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc. Angajatorul trebuie sa faca dovada ca a efectuat aceasta investigare.  lista lucratorilor expusi in mod curent sau in cazul operatiilor de curatenie. precum si unii factori de risc proprii mijloacelor de productie. adica orice proces de munca in care sunt utilizati sau se intentioneaza utilizarea agentilor chimici sau in care pot apare agenti biologici. monotonia muncii). sa evalueze orice risc referitor la securitatea si sanatatea lucratorilor. manevre etc. neutilizarea echipamentelor de protectie). acesta are obligatia. manipularea. inclusiv producerea. factorii de risc proprii sarcinii de munca: solicitare fizica (effort static. solicitare psihica (ritm de munca mare.. ce vor fi folosite in etapa urmatoare de evaluare a riscurilor. luand in considerare si activitatile de intretinere. efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca. omisiuni sau actiuni gresite (executare defectuoasa de operatii. transportul. comenzi. si anume:  lista agentilor chimici si biologici periculosi.De asemenea. Evaluarea riscurilor… 102 . conform Normelor Generale de Protectie a Muncii. Din activitatea de investigare/identificare rezulta o serie de date.  cantitatile de agenti chimici periculosi folositi sau emisi. de interventii. efort dinamic). depozitarea. care decurge din prezenta lor. vor fi identificate activitatile care implica agenti chimici periculosi. comercializarea si tratarea reziduurilor. iar in cazul in care se constata prezenta agenilor chimici si biologici periculosi la locul de munca. a instalatiilor de canalizare sau a utilajelor tehnologice sau a altor activitati specifice care implica expunerea la agenti biologici la locul de munca… Angajatorul va avea in vedere si identificarea principalelor surse de risc. curatenie sau reparare a unei cladiri.  lista locurilor de munca si a activitatilor care implica agenti chimici si biologici periculosi.

tipul si durata expunerii. precum si recomandarile emise de autoritatile competente privind protectia la expunerea la agenti biologici. . producatorul. inclusiv informatii referitoare la cantitatile utilizate. despre pericolele asociate si unele masuri de prevenire consultand: . 451/ 2001).institutii si specialisti in domeniu. . inclusiv numarul de telefon. nivelul. Eticheta produselor permite identificarea agentului chimic. informatiile asupra bolilor ce pot fi contactate datorita activitatii profesionale. . si anume: . valorile limita de expunere profesionala sau valorile limita biologice si concluziile referitoare la supravegherea starii de sanatate.eticheta produsului. respectiv. se va efectua luand in considerare proprietatile lor periculoase si informatiile date de furnizor.… pe care substantele periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. . producator sau alte surse.numele substantei. Eticheta substantelor periculoase care se plaseaza pe piata trebuie sa includa indicatii lizibile. dar si conditiile de lucru cu astfel de agenti. recunoscut international.fisa tehnica de securitate. a pericolelor si a riscurilor. IMPORTANT! Agentii chimici pot fi plasati pe piata si utilizati numai daca eticheta ambalajelor include simbolurile de pericol ( Legea nr. conform prevederiloe OUG 200/2000. importatorul sau distribuitorul.medicul de medicina muncii. precum si a unor masuri de securitate.numele si adresa completa. ale celui care raspunde de plasarea pe piata a substantei sau preparatului chimic periculos. atunci cand sunt disponibile. 103 . Angajatorii pot afla informatii despre proprietatile periculoase ale agentilor periculosi.

frazele de risc (tip R). daca este cazul. FISA TEHNICA DE SECURITATE a produselor reprezinta o alta sursa de informare pentru angajator si ofera informatii reale. importator sau distribuitor. referitoare la riscurile care pot aparea la utilizarea substantei periculoase. recomandari privind unele masuri de prevenire si mijloace de protectie. disponibile. Fisa tehnica de securitate este trimisa.atribuirea numarului Comunitatii Economice Europene din IESCE. indicatii despre pericolele rezultate din folosirea substantei. necesare pentru luarea masurilor de protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.. specifice utilizarii substantelor periculoase.simbolurile referitoare la pericol si. indicand recomandari referitoare la prudenta cu care trebuie utilizata substanta periculoasa. . la prima livrare a substantelor si preparatelor periculoase sau chiar inainte de aceasta livrare. denumirea chimica a componentelor clasificate ca substante periculoase precum si cantitatea nominala (masa nominala sau volumul nominal) a continutului. . Fisa tehnica de securitate a produsului ofera informatii privind proprietatile periculoase si riscurile. mijloace de interventie in caz de accident etc. de catre producator. in cazul preparatelor chimice periculoase comrcializate persoanelor fizice. EXEMPLU de ETICHETA Eticheta va fi in limba romana. Informatiile continute in fisele tehnice de securitate pot constitui punctul de plecare in demersul de identificare a pericolelor la care sunt expusi lucratorii si a masurilor de tinere sub control care 104 .frazele de securitate (tip S). Eticheta preparatelor periculoase care se plaseaza pe piata va contine. daca acesta este alocat. in plus. va fi asezata la loc vizibil si va avea dimensiuni corespunzatoare tipului de ambalaj. .

Primul-ajutor 5. Compozitia/clasificarea 3. Informatiile toxicologice 12. 105 . Alte informatii Valorile limita de expunere profesionala constituie informatii importante pentru evaluarea si managementul riscurilor. Prevederile legale in domeniu 16. Masurile de securitate recomandate in fisele tehnice de securitate trebuie adaptate conditiilor specifice fiecarui los de munca. Informatiile ecotoxicologice 13.se impun. Informatiile privind transportul 15. Limitarea expunerii/masuri individuale de protectie 9. Angajatorul va pune fisa tehnica de securitate la dispozitia medicului de medicina muncii care supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor expusi si la dispozitia lucratorilor pentru informare. Identificarea produsului si a societatii 2. Stabilitatea chimica si reactivitatea 11. Depozitarea si manipularea 8. Masurile in caz de scapari accidentale 7. Proprietatile periculoase 4. Masurile in caz de incendiu 6. Manipularea reziduurilor/deseurilor 14. Proprietatile fizice si chimice 10. Fisa tehnica de securitate va fi redactata in limba romana de catre furnizor pentru fiecare substanta sau preparat periculos si va purta data ultimei actualizari. Fisa tehnica de securitate contine obligatoriu 16 rubrici referitoare la: 1.

benzidina. pentru un numar de 591 agenti chimici.32 sunt notate cu indicativul pC si sunt considerate substante potential cancerigene. valorile limita de expunere profesionala reprezinta concentratia agentului respectiv in aerul respirat de lucratori in mediul de munca. ceea ce inseamnca ca trebuie respectate intocmai. Pentru agentii biologici. chiar daca uneori pot apare modificari fiziologice reversibile si tolerabile. 32 valori limita admisibile pentru un numar de 25 de tipuri de pulberi. nu au fost stabilite valori limita de expunere profesionala. nichel si compusi). bis-cloro-metil-eter. O-tolidina). 106 .31 valori limita de expunere profesionala. desi unele state membre au fixat limite pentru toxinele acestora. Valorile limita de expunere profesionala pot fi obligatorii. In conditii favorabile.7 sunt notate cu indicaticul Fp si sunt considerate substante foarte periculoase. pana in prezent. bis-cloro-metil-eter ( naftalina. de neutralizare si retinere). benzidina. in evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor de prevenire a inhalarii noxelor ( dimensionarea dispozitivelor de ventilatie. hidrocarburi policiclice aromatice). Normele Generale de Protectie a Muncii stabilesc in anexa nr. Din cele 591 de substante pentru care sunt stabilite valori limita de expunere profesionala: . Ele sunt utilizate in evaluarea calitatii aerului si pot constitui informatii importante in alegerea produselor. . un microorganism se poate inmulti considerabil intr-o perioada foarte scurta de timp. sau indicative. . Diferenta esentiala intre agentii biologici si alte substante periculoase consta in capacitatea lor de a reproduce. crom hexavalent si metalurgia cromului. constituind o indicatie privind limitele care nu trebuie depasite. 4nitrodifenil. clorura de vinil. in anexa nr. cromat de zinc. fractiunea extractibila in benzen (naftalina. pe o perioada determinata.Pentru agentii chimici periculosi la locul de munca. care nu altereaza starea de sanatate. iar in anexa 33 limite biologice tolerabile pentru 52 de agenti chimici. N. in alegerea metodei de lucru. expunerea la aceste substante trebuind practic exclusa (3-4 benzpiren. obligatorii.nitrozo-dimetilamina.9 sunt notate cu indicativul C si sunt considerate substante cu actiune cancerigena (arsen si compusi anorganici.

evidentiata prin indicatori de expunere si/sau de efect biologic. Atunci cand o valoare limita de expunere profesionala este depasita. Pentru a verifica eficienta masurilor dispuse. sa informze angajatii implicati si/sau reprezentantii lor in unitate cat mai rapid posibil asupra acestei depasiri si asupra cauzelor ei. 35 a Normelor Generale de Protectie a Muncii sau orice alta metoda prin care se obtin rezultate echivalente. se va realiza imediat o noua masurare a concentratiei de noxe in mediul de munca. angajatorul trebuie sa dispuna efectuarea de masurari ale concentratiilor in atmosfera mediului de munca. aceste substante putand patrunde in organism prin pielea sau mucoasele intacte. acel loc de munca poate fi incadrat ca loc de munca in conditii deosebite. si/sau la agenti cancerigeni si mutageni.. In mod periodic si ori de cate ori se produce vreo schimbare in conditiile care pot afecta expunerea angajatilor. in caz de urgenta. Este interzisa continuarea lucrului in zonele afectate pana la luarea masurilor adecvate pentru protectia angajatilor. in orice caz. angajatorul trebuie sa asigure reducerea expunerii pana la cel mai scazut nivel ce poate fi practic atins si. sa consulte angajatii si/sau reprezentantii acestora asupra masurilor ce trebuie luate sau. Pentru toate locurile de munca la care angajatii sunt expusi la agenti chimici. la pulberea generata din azbest si/sau din materiale cu continut de azbest. In conditiile in care valoarea masurata a concentratiilor de agenti chimici depaseste valoarea limita de expunere profesionala obligatorie impusa prin legislatie si noxa profesionala determinata se regaseste ca efect asupra starii de sanatate a lucratorilor. sub valoarea limita de expunere profesionala impusa de reglementarile in vigoare. sau se regaseste in morbiditatea exprimata prin boli profesionale inregistrate la locul de munca in ultimii 15 ani. Metodele de masurare si evaluare a concentratiei agentilor chimici din aer la locul de munca trebuie sa fie standardizate. 107 . sa dispuna masurile cele mai adecvate pentru remedierea situatiei in timp cat mai scurt posibil. iar prin masurarea continutului de azbest in aer la locul de munca se va folosi metoda descrisa in anexa nr.130 sunt notate cu indicativul P (piele). angajatorul trebuie sa identifice cauzele acestei depasiri.

int. .). . 108 .protectiamuncii. Angajatorii pot accesa paginile de internet ale: . Iasi. www. Cluj. prin intermediul paginilor de internet.  Inspectia Muncii.ro ( A.Ch.ro. http://agency.Agentiei Europene pentru Sanatate si Securitate in Munca de la Bilbao. Spania.Institutiile care au in structura laboratoare abilitate pentru efectuarea determinarilor de noxe profesionale sunt:  directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.Biroului European pentru Substante Chimice.P.osha.  Institutele de sanatate publica din Bucuresti.Eurostat ( biroul de statistica al Comunitatii Europene).  alte laboratoare abilitate de Ministerul Sanatatii si recunoscute de Ministerul Muncii.  clinicile de medicina muncii sau boli profesionale. obligatia lui legala fiind de a reduce nivelul de expunere la cea mai mica valoare ce poate fi atinsa.S. Pentru fiecare angajator.Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase. ghiduri si informatii privind bunele practici europene. Alte surse de informare despre substantele si preparatele periculoase pot fi organismele nationale si europene cu atributii in prevenirea securitatii si sanatatii la locul de munca.Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii.  Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii.Organizatiei Mondiale a Sanatatii. . prin Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional. Timisoara.N.eu. . precum si studii de caz. Solidaritatii Sociale si Familiei. .minind. www. ce pun la dispozitia angajatorilor. respectarea valorilor limita de expunere profesionala trebuie sa fie un obiectiv minimal.

prezenti la locul de munca. Evaluarea riscului.obligatoriu inaintea inceperii unei acticitati noi. la orice modificare a conditiilor de lucru care pot influenta expunerea angajatilor la agenti chimici. azbest. . Rezultatul evaluarii riscului poate releva un risc redus pentru securitatea si sanatatea lucratorilor expusi. . se face: . reparatii. la azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni. conditiile in care se produce expunerea lucratorilor (se vor examina spatiul si modul de operare: manual. .). agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi.).Riscurile generate de agentii chimici. saptamanal. in vas inchis. . ingestie. lunar o data pe zi. mai ales atunci cand au intervenit schimbari tehnologice semnificative sau rezultatele starii de sanatate o impun. prin inhalare. la cald etc. in conformitate cu prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii. Evaluarea expunerii la substantele periculoase identificate se face luandu-se in considerare natura si tipul expunerii ( expunere la agenti chimici. absortie transcutanata si/sau percutanata etc. in combinatie sau pentru toti agentii biologici periculosi (apartinand mai multor grupe).pentru toate locurile de munca. inclusiv cele de intretinere. precum si efectele combinate ale mai multor substante periculoase utilizate simultan si riscurile aferente. gradul de expunere si durata (ex: zilnic.). mai multe ore pe zi etc. azbest si/sau agentii cancerigeni sau mutageni sunt determinate alaturi de caracteristicile agentilor periculosi si de gradul de expunere. caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri generale de protectie.pentru toate activitatile care implica riscul expunerii la agenti chimici.periodic si obligatoriu. mecanizat. prevenire si 109 .pentru toti agentii chimici prezenti.pentru toate activitatile. agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi. . Evaluarea riscului trebuie prezentata in forma corespunzatoare si actualizata permanent. pulbere de azbest degajata din azbest sau din materiale cu continut de azbest.

Evaluarea riscurilor trebuie revizuita ori de cate ori se modifica tehnologiile de lucru. dupa un accident sau incident periculos.supraveghere. la reducerea costurilor alocate masurilor speciale de protectie si platii concediilor medicale. prevenire si supraveghere pentru eliminarea sau reducerea la minimum a riscului… … sunt masurile pe care angajatorul are obligatia sa le aplice la locul de munca in cazul in care evaluarea riscului a demonstrat existenta unui risc crescut pentru securitatea si sanatatea lucratorilor ca urmare a expunerii la agenti chimici. Cea mai eficienta masura specifica de protectie si primul pas in prevenirea sau supravegherea riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi este eliminarea riscului. se introduc agenti chimici noi sau se adapteaza un proces tehnologic. sau un risc ridicat. unele masuri comune. agenti cancerigeni si mutageni si agenti biologici la locul de munca. aplicabile in toate cazurile de expunere la agenti periculosi. azbest. daca rezultatele supravegherii starii de sanatate a lucratorilor au relevat alterari ale starii de sanatate si. periodic. exista. a caror ordine de aplicare este necesar a fi respectata de toti angajatorii. prevenire si supraveghere. oricum. 110 . insa. Masurile specifice de protectie. Eliminarea sau inlocuirea unui agent periculos contribuie la imbunatatirea mediului de munca si a starii de sanatate a lucratorilor expusi. azbest. biologic) cu un agent chimic sau biologic sau cu un proces tehnologic care nu este periculos sau este mai putin periculos pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. cancerigen. caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri specifice de protectie. Masurile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor la care sunt expusi lucratorii la locul de munca depind de pericolul chimic sau biologic specific. daca valorile limita de expunere profesionala au fost depasite si s-au luat masuri tehnice pentru reducerea lor. la cresterea productivitatii muncii. prin inlocuirea agentului periculos (chimic.

Eliminarea sau substituirea unui agent periculos sau a unui proces tehnologic presupune. In cazul in care angajatorul urmareste inlocuirea unui agent chimic periculos cu unul mai putin periculos. se recomanda procesarea in sistem inchis. Eliminarea sau substituirea unor produse periculoase sau a unor tehnologii periculoase aduce avantaje tuturor factorilor implicati in respectivul proces productiv si pot contribui la imbunatatirea imediata sau pe termen lung a starii de sanatate a lucratorilor expusi. precum si degajarea pulberilor de azbest. dotarea locurilor de munca cu materiale si echipamente adecvate pentru lucrul cu agenti periculosi. care sa permita prevenirea sau reducerea cat mai mult posibil a generarii de noxe si/sau emiterea de noxe chimice sau biologice in atmosfera mediului de munca. Se va acorda prioritate masurilor colective de protectie la sursa de risc. capabile sa asigure protectia unui numar mare de lucratori la locul de munca. Angajatorul va urmari. automatizarea proceselor. compararea alternativelor din punct de vedere al riscurilor evaluate pentru fiecare si adoptarea deciziei pe baza analizei implicatiilor privind calitatea mediului de munca. asa cum arata bunele practici europene puse la dispozitie angajatorilor. la reducerea costurilor prin reducerea absentelor motivate de boala etc. ventilarea generala. dotarea cu sisteme locale de captare. analiza comparativa a alternativelor se poate referi. In cazul in care eliminarea sau substituirea pericolului nu este posibila. si anume: identificarea tuturor alternativelor posibile de inlocuire sau eliminare. la inlocuirea unui produs pulbere cu unul sub forma de granule. de asemenea. dotarea utilajelor cu paravane si ecrane de protectie impotriva stropilor. retinere si neutralizare a noxelor degajate in procesul tehnologic. sau a unui produs volatil cu altul mai putin volatil etc. a calitatii produselor si a mediului inconjurator. se va urmari reducerea riscului la minimum si tinerea lui sub control prin conceperea unor procese de munca si de control corespunzatoare. a costurilor implicate de eventualele investitii necesare aplicarii noii tehnologii sau a celor necesare nevoilor de instruire a personalului pentru utilizarea noului produs. pasta sau solutie. de noxe cancerigene si mutagene. trei faze. care sa permita reducerea expunerii. 111 . In acest sens. prin inchiderea utilajelor in carcase in care se creaza depresiune. de exemplu. in special. dotarea cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici si de prevenire si avertizare a starilor de pericol.

angajatorul va elabora si implementa proceduri de intretinere care sa asigure securitatea si sanatatea angajatilor in procesul de munca.Pentru laboratoarele care efectueaza activitati ce implica manipularea agentilor biologici din grupele 2. specificat in permis si instruit si/sau autorizat in acest scop. De exemplu. 3 sau 4 in scopuri de cercetare. prin procedee umede sau aspiratoare de praf in locul maturatului. pentru cei expusi la riscuri chimice si biologice. delimitarea zonelor de risc ai 112 . Prin masuri organizatorice. diagnostic. mai ales in cazul agentilor cancerigeni unde este obligatorie curatarea regulata a pardoselilor. invatamant. efecte ireversibile asupra starii de sanatate chiar dupa o singura expunere. pentru activitatile care includ folosirea azbestului. care atesta realizarea masurilor de protectie necesare efectuarii operatiilor in conditiile se securitate si va desemna personalul de specialitate. in functie de cantitatea inhalata. este foarte important ca angajatorul sa asigure cadrul necesar pentru mentinerea acestora in stare de functionare si la parametrii proiectati. inghitita sau patrunsa prin piele. unde expunerea lucratorilor la noxe este semnificativ crescuta. in scopul reducerii la minimum a riscului de infectie. angajatorul va asigura masuri corespunzatoare de igiena la locul de munca. revizii care prezinta risc de accidente de munca sau imbolnaviri profesionale. peretilor si altor suprafete. in special. Pentru toti lucratorii si. in special. interventii. In organizarea sistemelor de munca. angajatorul va urmari reducerea la minimum a numarului de angajati expusi sau care pot fi expusi. reparatii. procedura de intretinere va prevedea curatarea si intretinerea eficienta si periodica a tuturor cladirilor si/sau instalatiilor si echipamentelor utilizate in fabricarea sau tratarea azbestului. angajatorul va intocmi permise de lucru. angajatorul va urmari si reducerea la minimum a duratei si intensitatii de expunere. angajatorul trebuie sa stabileasca masuri de izolare in functie de gradul de risc si sa desfasoare activitatile numai in zonele de lucru corespunzatoare nivelurilor de izolare. metodele si aparatele folosite pentru curatare. de dezvoltare. Odata implementate aceste masuri tehnice. In acest sens. revizii. precum si pentru procedeele industriale care utilizeaza astfel de agenti. Pentru efectuarea lucrarilor de reparatii. tinand cont de acest lucru mai ales in cazul agentilor cancerigeni sau mutageni care pot provoca. pe tipuri de operatii. Procedurile de intretinere vor stabili in mod clar intervalele de timp. precum si reducerea cantitatii de agent chimic si biologic prezent la locul de munca. in cazul activitatilor de intretinere.

inclusiv utilizarea unor recipiente sigure. depozitarea si eliminarea deseurilor. care vor fi tratate conform reglementarilor in vigoare referitoare la deseuri toxice si periculoase. de tipul sarcinii de munca. trebuie utilizate de catre un singur lucrator. Tot ca masuri generale de prevenire a riscurilor. in vedere si deseurile care contin agenti chimici. se vor utiliza mijloace ce permit colectarea. a mastilor de protectie respiratorie. fiind interzisa folosirea acestuia si de alte persoane. inclusiv indicatorul “fumatul interzis”. implementata in procesul de munca. se va monitoriza din punct de vedere al eficientei. care pot fi contaminate 113 . usor identificabile. pentru a depista orice tendinta de deteriorare in timp. azbest si agenti cancerigeni si mutageni. manipulare. repararea sau schimbarea inaintea unei noi utilizari in cazul in care prezinta defectiuni si intretinerea periodica a echipamentelor individuale de protectie. de asemenea.utilizarea unor indicatoare de securitate adecvate. in deplina securitate pentru angajati. Pentru cazurile in care masurile tehnico-organizatorice adoptate si puse in aplicare la locul de munca nu rezolva reducerea expunerii la valori ale agentilor chimici si biologici fara risc pentru sanatatea lucratorilor. angajatorul va asigura elaborarea si implementarea de proceduri adecvate de lucru. Fiecare masura generala de protectie. Trebuie elaborate proceduri si asigurate conditiile pentru verificarea si curatarea echipamentului inainte si dupa fiecare utilizare. asa cum le arata si numele. in zonele in care angajatii sunt expusi sau exista probabilitatea de expunere la agenti cancerigeni sau mutageni. transport in siguranta la locul de munca al agentilor chimici. Echipamentul individual de protectie trebuie ales in functie de proprietatile periculoase ale agentilor utilizati. controlul. conform prescriptiilor de semnalizare. se vor aplica masuri individuale de protectie prin acordarea de echipamente individuale de protectie adecvate si in cantitati suficiente. depozitare. Echipamentele de protectie individuale. dupa tratarea acestora. daca este cazul. La locurile de munca se vor utiliza panouri de semnalizare si avertizare adecvate pentru riscurile chimice si biologice. Imbracamintea de lucru si echipamentele de protectie. in special. Se vor avea. dezinfectarea. prevenire sau supraveghere. In cazul agentilor biologici periculosi. Pentru azbestul folosit ca materie prima se va prevedea stocarea si transportul in ambalaje sigilate si etichetate in mod corespunzator.

masuri de prevenire a efectelor si de informare a angjatiilor asupra efectelor. trebuie sa fie scoase atunci cand paraseste zona de lucru si trebuie sa pastreze separat de alta imbracaminte. operatiunilor de evacuare. grasi sau lipiciosi. distruse. instruirea si informarea lucratorilor sa nu manance. 114 .explozie. incidente sau urgente… … sunt masurile care trebuie luate de angajator in vederea interventiilor in astfel de situatii si prevenirii efectelor pe care acestea le pot avea asupra lucratorilor. sala de masa.de agenti biologici. sa fie dezinfectate si curatate sau. protectia impotriva r4azelor ultraviolete si a stropilor de metal incins rezulatati la sudura. sepatat de imbracamintea personala. luand in considerare tipul contaminatiilor care pot fi uleiosi. echiopamentele individuale de protectie care se vor acorda lucratorilor carora li se permite sa lucreze in zona afectata. grupuri sanitare sau dusuri curate. mutageni sau biologici. corespunzatoare si dotate cu substante antiseptice pentru piele si ochi in cazul expunerii la agenti biologici. la nevoie. prevederi referitoare la dotarile necesare acordarii primului ajutor si interventiilor in caz de scapari accidentale sau de incendui. care vor fi puse in practica in momentul aparitiei unor astfel de evenimente. adezivilor sau lacurilor. Angajatorul va asigura conditii pentru igiena personala a lucratorilor prin amenajarea de vestiare speciale pentru echipamentul de lucru sau de protectie. Pentru aceste situatii. sa nu bea si sa nu fumeze in zonele de lucru in care exista riscul contaminarii cu agenti cancerigeni. folosirea manusilor de protectie. Aceste proceduri vor include exercitii adecvate fiecarei situatii. Masuri speciale pentru cazuri de accidente. de asemenea. angajatorul are obligatia de a intocmi planuri/proceduri de urgenta. inclusiv crème pentru protectia pielii. precum si masurile necesare pentru asigurarea avertizarii si a sistemelor de comunicare necesare semnalarii unui risc crescut si pentru inceperea imediata a actiunilor de remediere. salvare si asistenta. Se vor acorda. cum este cazul rasinilor. la recomandarea medicului de medicina a muncii. materiale igienico-sanitare.

Masurile specifice riscului fizico – chimic se refera. in vederea asigurarii protectiei lucratorilor impotriva riscului de incendiu – explozie datorat pericolelor ce decurg din propietatiile fizico – chimice ale agentilor chimici. electricitate statica sau substante explozive. la izolarea unui element astfel incat sa nu mai fie indeplinite conditiile necesare exploziei sau incendiului. Masuri de prevenire specifice riscului fizico – chimic … … sunt masuri tehnice si/sau organizatorice corespunzatoare naturii activitatilor. nu poate avea loc decat daca cele 3 elemente ale triunghiului de foc sunt reunite : a) b) c) carburant – substante inflamabile : gaze. prin depozitarea materialelor oxidante separat de materialele combustibile etc. prin sisteme de ventilatie corespunzatoare. in concentratii periculoase la locul de munca. vapori.Angajatorul trebuie sa asigure ca serviciile interne si externe pentru accidente si urgente au acces la aceste informatii. flacara. Explozia sau incendiul. In cadrul acestor masuri specifice se acorda prioritate prevenirii prezentei substantelor inflamabile sau chimic instabile. scantei electrice. curent electric. lichide: carburant – care poate fi oxigen sau substante oxidante. scantei de origine mecanica. in principal. inclusuv depozitarea manipularea si izolarea agentilor chimici incompatibili. pulberi. sursa de initiere – suprafata fierbinte. Eliminarea sau evitarea surselor de aprindere care pot produce explozii sau incendii este o alta masura specifica de prevenire a riscului de incendiu-explozie care se poate realiza practic prin masuri de 115 .

este foarte important ca angajatii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca o pregatire suficienta si adecvata riscurilor la care sunt expusi. pereti din materiale necombustibile etc. distantarea utilajelor periculoase de alte locuri de munca. La fiecare loc de munca. 116 . tipul si durata expunerii. a lucrului cu foc deschis sau a suprafetelor inchise in halele si instalatiile unde se lucreaza cu substante inflamabile. angajatorul trebuie sa prevada masuri pentru limitarea/diminuarea efectelor wxploziilor si incendiilor. Numai lucratorii instruiti si informati corespunzator sunt in masura sa aplice masurile stabilite si sa promoveze aplicarea in practica a masurilor pentru un mediu de munca sigur si sanatos. prin amplasarea in locuri vizibile si potrivite a mijloacelor corespunzatoare de combatere a incendiilor. De aceea. in principal. Instruirea si informarea lucratorilor asupra riscului … .. in special. angajatorii trebuie sa difuzeze. cu conditia pastrarii spatiului dintre ele.. rezultatele masuratorilor de concentratii ale noxelor in mediul de munca si valorile limita de expunere profesionala. sub forma de informatii si instructiuni.prevenire a formarii scanteilor de origine mecanica sau electrostatica si prin interzicerea fumatului. Pentru orice situatie susceptibila de a prezenta risc de incendiu-explozie. conditiile in care se desfasoara activitatea. este o alta componenta importanta a managementului riscurilor chimice de care depinde in mare masura realizarea obiectivelor propuse. iar angajatii trebuie sa cunoasca informatiile privind denumirea si propietatile periculoase ale agentilor chimici prezenti. si ale posibililor agenti biologici. nivelul. precum si continutul fiselor tehnice de securitate date de furnizor.

ambalaje si anstalatii sa fie etichetate clar si vizibil si sa expuna semnele de avertizare in mod cat mai vizibil. angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta lucratorilor efectele asupra sanatatii si securitatii ce decurg din aceste masuri. Angajatorul trebuie sa informeze angajatii cu privire la instalatiile si recipientele auxiliare acestora care contin agenti cancerigeni sau mutageni. in functie de natura si gradul riscului. cerintele de igiena ce trebuie recpectate. Atunci cand. conform reglementarilor in vigoare. precum si masurile pe care trebuie sa le ia angajatii. care sa permita detectarea simtomelor bolii sau efectul negativ. in cazul producerii unor incidente. adaptate evolutiei riscurilor si aparitiei unor riscuri noi si repetate perodic. in special personalul de interventie. Instruirea si informarea lucratorilor trebuie efectuate inaintea inceperii unei activitati care implica expunerea la agenti chimici si biologici. inclusiv necesitatea de a se abtine de la fumat. este necesara purtarea echipamentului individual de lucru. Angajatorul are obligatia de a asigura suptavegherea starii de sanatate a tuturao angajatiilor prin servicii medicale de medicina muncii. Informatiile vor fi furnizate prin comunicare orala. pentru a se asigura ca se vor respecta toate masurile de prevenire adoptate. prin controale medicale si tehnici adecvate indicate de medicul de medicina muncii. angajatorul trebuie se explice lucratorilor necesitatea si consecintele referitoare la purtarea echipamentelor de protectie. modul de intretinere si valabilitatea acestora. sa vegheze ca toate aceste recipiente. Medicul de medicina muncii trebuie sa cunoasca bine conditiile de 117 . din motive intemeiate.De asemenea. Supravegherea continua a starii de sanatate … … a lucratorilor expusi la agenti chimici in mediul de munca se face inaintea expunerii si apoi periodic. instruire individuala si instruire bazata pe support scris. precautiile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii.

un dosar medical care va fi pastrat impreuna cu fisa de expunere la riscuri profesionale. In cazul expunerii la azbest. dosarul medical va fi pastrat o perioada mai mare de 10 ani de la incetarea expunerii.expunere a fiecarui lucrator. de conditiile de lucru descrise si de agentii periculosi specuficati. dosarul medical va fi pastrat o perioada de cel putin 40 de ani dupa sfarsitul expunerii. a celor care sunt expusi la azbest. la directie de sanatate publica in cazul falimentului angajatorului sau catre medicul de femilie. Inregistrarile medicale vor fi pastrate o perioada de timp cel putin egala cu perioada de expunere. Dosarul cu inregistrarile medicale se transmite catre un alt cabinet de medicina a muncii . precum si registrul de expunere a lucratorilor la azbest. agenti cancerigeni. 118 . ce va fi inaintata medicului de medicina muncii care. in special. fisele de aptitudini ale angajatiilor expusi la noxe in mediul de munca. la locul de munca. la toate locurile de munca. In cazul expunerii la agenti biologici. Angajatorul nu are acces la dosarul medical al lucratorului. mutageni si agenti biologici susceptibili sa antreneze infectii. in cazul pensionarii sau al somajul lucratorului. la cabinetul de medicina muncii. in functie de riscurile mentionate. agenti cancerigeni. si il va insoti pe lucrator pe toata durata activitatii lui prifesionale. mutageni sau biologici. la schimbarea locului de munca. angajatorul va intocmi fisa de expunere la riscuri profesionale. ca stabili tipul si periodicitatea controalelor medicale. Pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala. mutageni si biologici . Angajatorul pastreaza si pune la dispozitia organelor de control lista locurilor de munca cu riscuri profesionale. completate si parafate numai de medicul de medicina muncii. Medicul de medicina muncii va intocmi pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala. cancerigeni.

poate cunsulta medicul de medicina muncii pentru orice simptome pe care le atribuie conditiilor de munca si activitatii desfasurate. In functie de rezultatele controlului medical. 119 . dosarul medical si fisa individula de expunere vor fi actualizate. angajatul este informat de catre medicul de medicina muncii despre rezultatul care il priveste personal.Angajatul are acces la toate informatiile privind starea lui de sanatate. Supravegherea medicala are loc atunci cand se produce expunerea la o concentratie de plumb in aer mai mare de 0. dupa caz. folosind petrometria de absorbtie sau o metoda care sa dea rezultate echivalente. 33 este depasita. Monitorizarea biologica a angajatilor expusi la plumb metalic si compusii sai ionici trebuie sa includa masurarea nivelului de plumb in sange (PbB). Atunci cand. avand in vedere propietatile tixice ale unor agenti periculosi si/sau a activitatilor care implica agenti chimici periculosi. ca rezultat al expunerii in procesul de munca la un agent chimic periculos sau ca valoarea limita biologica prevazuta in anexa nr. inclusiv asupra unor date si recomandari medicale pe care sa le urmeze dupa incetarea expunerii. medicul de medicin muncii va recomanda masuri individuale de protectie adecvate expunerii sau. Pentru fiecare angajat. in urma supravegherii starii de sanatate de descopera de catre medicul de medicina muncii ca un angajat are o boala identificabile sau o afectare a starii de sanatate.075 mg/mc. Respectarea restrictiilor si interdictiilor legale … … este o obligatie importanta a angajatilor. sau cand s-a inregistrat un nivel al plumbului in sange mai mare de 20 ug Pb/100 ml sange la angajati. calculata ca o medie ponderata cu timpul pe o perioada de peste 40 ore/saptamana. va recomanda vaccinarea adecvata imunizarii impotriva agentilor biologici la care sunt expusi sau chiar schimbarea locului de munca si retragerea angajatilor de la orice expunere la pulberile de azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni.

inclusiv analize . Lista produselor care trenuie avute in vedere in mod deosebit.pentru scopuri exclusive de cercetare stiintifica si testare. a dublului fund al vapoarelor. a picturii decorative. privind prevenirea si controlul poluarii mediului cu azbest. In aceste cazuri. 124/2003. 124/2003. 34 – NGPM.pentru activitati destinate sa elimine agentii chimici prezenti in deseuri si produse secundare . a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb si a tuturor produselor care contin acesti pigmenti. • munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la lucrarile de vopsit care comporta utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruza). sulfatul de plumb si produsele care contin acesti pigmenti vor fi utilizati sub forma de pasta sau vopsea gata preparata .pentru producerea agentilor chimici interzisi. 2 a H. . de la 1 ianuarie 2007 vor fi interzise toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest. a podurilor de cale ferata. a sulfatului de plumb si a tutror produselor continand acesti pigmenti in orice lucrare de vopsitorie cu exceptia vagoanelor de cale ferata. • vopsirea prin pulverizare cu oxid (miniu) de plumb . daca acestia sunt folositi ca intermediari . • producerea sau folosirea agentilor chimici si activitatile prezentate in anexa nr. angajatorul trebuie sa cunoasca si sa respecte prevederile actelor normative in vigoare. In conformitate cu prevederile H.G. precum si activitatile care implica in procesul de munca utilizarea unor izolatii termice sau acustice de joasa densitate (un gram/cmc) cu continut de azbest . Se 120 .In acest sens. pentru care se pot admite derogari in urmatoarele situati : .G. fiind interzise la comercializare si utilizare. • aplicarea azbestului prin procedee de stropire (sprayere). . care interzic : • intrebuintarea carburantului bazic de plumb (ceruza). este prevazuta in anexa nr. carbonatul bazit de plumb.

• Transmiterea catre inspectoratul teritorial de munca . de fabricare si de transformare a azbestului. de fabricare si prelucreare a azbestului. Ori de cate ori intervine o modificare semnificativa in activitatile de extractie. din aparate. angajatorul trebuie se efectueze o noua informare in scris.excepteaza diafragmele care contin crisotil. . produselor fabricate. Produsele care contin azbest comercializate pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. in special : . cu o luna inaintea inceperii lucrarilor. . pentru instalatiile de electroliza existente. . dar nu mai tarziu de 1 ianuarie 2008. dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2006. Planul de lucru trebuie sa contina.caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia si decontaminarea angajatilor care participa la activitate.metodele aplicate atunci cand activitatea implica manipularea a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest. pe cat este posibil din punct de vedere practic . activiatatilor si procedeelor utilizate. care pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestor diafragme. .locul unde are loc activitatea . instalatii si vapoare.natura si durata probabila a activitatii . Alte restrictii sunt : • informarea in scris a inspectoratului teritorial de munca si a directiei de sanatate publica pentru activitatile de extractie. cu descrierea succinta a tipurilor si cantitatilor de azbest utilizate.echipamentul de protectie individual necesar este furnizat . . 121 . a Planului de lucru pentru demolarea sau de indepartare a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest din cladiri si/sau structura acestora.faptul ca azbestul si/sau materialele cu continut de azbest sunt indepartate inaintea demolarii propiu-zise. pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora.

azbest si agenti cancerigeni si mutageni Legislatia romana in domeniul securitatii si sanatatii in munca. a azbestului si a agentilor cancerigeni. Registru de expunere va contine informatii privind natura activitatii si a expunerii. agentul biologic la care angajatii au fost expusi si. la agenti cancerigeni si mutageni precum si la agenti biologici din grupele 3 si/sau 4 . Legislatia romana. in cadrul masurilor de protectie a lucratorilor expusi.. mutageni. • Intocmirea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere. Legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca referitoare la agenti chimici. durata activitatii depuse si a expunerii. 122 . datele referitoare la accidente si incidente. aplica principiile generale de prevenire si acorda prioritate eliminarii si inlocuirii agentilor periculosi. Medicul de medicina muncii si inspectoratul de munca au acees la acest registru. angajatorul va infiinta si actualiza permanent registrele de expunere.caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia celorlalte persoane prevazute la locul sau in vecinatatea locului unde se desfasoara activitatea. Angajatii si/sau reprezentantii lor in unitati au acces la informatiile colective anonime cuprinse in acest registru. dupa caz. armonizata cu prevederile directivelor europene urmareste reducerea la minim a riscurilor pentru securitate si sanatate legate de prezenta agentilor chimici. Registrul se pastreaza cel putin 40 de ani dupa incheierea expunerii. asemenea celei comunitare. pentru angajatii desemnati sa efectueze activitati ce implica expunerea la azbest si/sau materiale cu continut de azbest. precum si biologici la locurile de munca.

• Directiva 91/322/CEE. privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor datorate expunerii la agenti biologici la locul de munca pentru securitatea si sanatatea lucratorilor . cu amendamentele ulterioare . prin eticheta si fisele tehnice de securitate. sunt: • Directiva cadru 89/391/CEE. • Directiva 2000/54/CEE. privind introducerea de masuri pentru incurajarea imbunatatirilor in domeniul sanatatii si securitatii muncitorilor la locul de munca. • Directica 83/477/CEE (amendata de D 91/382/CEE). Directivele europene transpuse in legislatia romana.Alaturi de legislatia referitoare la securitatea si sanatatea in munca. in domeniul agentilor periculosi chimici si biologici. privind protectia tinerilor in munca . despre propietatile fizico-chimice si toxicologice. referitoare le protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locurile de munca . • Directiva 98/24/CEE (amendata de D2000/39/CEE). • Directiva 94/33/CEE. transmiterea de informatii despre pericole si riscuri. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. despre masuri de prim ajutor si interventii in cazul de urgenta etc. pentru stabilirae valorilor limita indicative in scopul implementarii Directivei 80/1107/CEE. privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici. importanta deosebita o are si cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatorii a reglementarilor legale referitoare la clasificarea. • Directiva 67/548/CEE. privind protectia impotriva riscurilor de imbolnavire si prevenirea acestor riscuri legate de expunerea la azbest la locul de munca. privind aplicarea masurilor de promovare a securitatii si sanatatii la locul de munca a lucratoarelor gravide. deoarece acesta impune. 123 . fizici si biologici la locul de munca . cu privire la securitatea si protectia sanatatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locurile de munca . a celor care au nascut de curand sau alapteaza . • Directiva 90/394/CEE (amendata de D97/42/CEE si D99/38/CEE). • Directica 92/85/CEE.

prepararea. • ORDIN – MMPS nr. experimentarea. manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor. Legislatia romana in vigoare in domeniul agentilor chimici • Constitutia Romaniei. precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor • ORDONANTA DE URGENTA nr. 124 .126/1995. manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in activitatile detinatorilor si autorizarea artificierilor pirotehnisti. 572/2002.53 din 24 ianuarie 2003 – CODUL MUNCII. 657/2001. distrugerea. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (PROCEDURA DE AUTORIZARE a functionarii comerciantilor din punct de vedere al protectiei muncii).• Directiva 92/58/CEE. 225/1995. privind aprobarea Normativului cadru de acordare si utilizare a echpamentului individual de protectie .G. privind simplificarea unor formalizati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor – Republicare modificata si completata de O.U. pentru stabilirea modelului si continutului cererii de inregistrare si ale certificatului de inregistrare a comerciantului . • ORDIN nr. distrugerea. prepararea. experimentarea. transportul. privind prescriptii minime de semnalizare de securiate si/sau sanatate la locul de munca. • LEGEA nr. • ORDIN nr. • NORME TEHNICE din 30 mai 2002. privind detinerea. depozitarea. 76/2001. • HOTARARE nr. transportul. nr. • HOTARARE nr. pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea functionarii persoanelor fizice si juritice din punct de vedere al protectiei muncii. depozitarea. pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea. • LEGEA nr. privind Regimul materiilor explozive .225/1996.35/2003.

privind Prevenirea. • ORDONANTA DE URGENTA nr. reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest. • H.200/2000. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.G.G. • ORDIN MAPM 1215/2003. 125 . privind clasificarea. • H.• HOTARARE nr. pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. 426/2001. • H. • H. • HOTARARE nr. modificarile si completarile ulterioare. privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate – ELINCS. 261/2001. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta perricole de accidende majore in care sunt implicate substante periculoase. etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase. aprobata prin LEGEA nr. privind clasificarea. 490 pe 16 mai 2002. privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite.G.200/2000. 92 pe 23 inuarie pe 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a Ordoanantei de Urgenta a Guvernului nr.U. privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase. • SR13253 – Etichetarea substantelor si produselor chimice periculoase. 78/16 iunie 2000 privind Regimul deseurilor aprobata prin LEGEA nr.G. • O. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. • H. 200/2000. • OM – MIR 227/13 iunie 2002. privind clasificarea.G. • ORDINUL MIR 608/2002. 1300/2002 – Notificarea substantelor chimice. privind Inventarul european al subsantelor existente puse pe piata – IESCE.347/2003. 451/2001. nr. 124/2003 ( MAPM ).G.

G. 466/1979 privind regimul substantelor toxice. aprobata prin LEGEA nr. pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura. • ORDIN MAPM 1441/2003. preivind organizarea si functionarea a Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase .• DECRET nr. 85/1095. • LEGEA 1022/2002. exploatarea. 1147/10 dec 2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor – costruirea. monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri . • ORDONANTA nr. pentru infiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionare a acestuia .G. • H. privind infintarea Secretariatului de risc penru controlul activitatilor care prezinta pericole de accidentare majora in care sunt implicate substante periculoase ( unitati econamice de tip SEVESO II ) . 48/1999. 126 . comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar penru combaterea bolilor. 707/3 iulie 2002. nr. privind transportul rutier al marfurilor periculoase . 172/5mai 1997. • ORDIN nr.4/1995 privind fabricarea. • H.

J.M. DOCUMENTUL / ACTIVITATEA crt ANGAJATOR P.T.T.F sau P. 1 Producerea evenimentului La P.F sau P.J I. C. DOCUMENTE SI ACTIVITATI DESFASURATE LA EVENIMENTE Nr. in functie de situatie 127 .25.P BAZA LEG ALA Obs.

numarul de comunicari este in functie de situatie . 26.M.după caz. de la sediul P.. se comunica si organelor de urmărire penală 128 .I.P. 319 / 2006 art.I.daca victima nu era in timpul programului / sarcinii de serviciu / in afara teritoriului P. 27 al.2 Comunicarea operativa a evenimentului = 1.F / P.T.1 Observatii: . 27 al.va fi comunicat de îndată .altor angajatori. 319 / 2006 art.M.T.2.la accidente de traseu se anunta si organul de urmarire penala precum si persoana juridica organizatoare a transportului . raspunde primaria pe raza careia s-a intamplat evenimentul .T.3 ……. de la locul evenimentului . Lg. .la accidente mortale si cu persoane disparute se anunta si organul de urmarire penala . ai caror lucrători se află printre victime .angajatorului la care s-a produs evenimentul .J C.1 Lg.J.

M. Hg 1425 art.termen de finalizare = 5 zile lucratoare de la data producerii Numeste comisia. formata din cel putin 3 persoane (una este lucrător desemnat) Hg 1425 art.8) Hg 1425 art.se face. . 116 (1 . imediat după comunicare.Tp.Mca -A.M. usoare -A.3 Comisia de cercetare Observatii: Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului 4 Cercetarea evenimentului: . de traseu -A.: -AM cu Inc. 120 (1) Cerceteaza: .M.accidente de munca colective. prin decizie scrisa.incidente periculoase. . .disparuti. 319 / 2006 art. 120 (2) 129 .29 alin. 116(4) Face cercetarea pt.29 Acorda supraveghere Hg 1425 art. .(1) din lege .accidente de munca mortale. în conformitate cu prevederile art. cu vatamare grava Lg.accidente de munca cu invaliditate.

În cazul accidentului cu incapacitate temporară de muncă. întocmit la data producerii evenimentului. şi va întocmi un nou procesverbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către ITM a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal Hg 1425 art. 121 (1) Hg 1425 art. ITM va completa dosarul de cercetare. în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin decizie sau decesul victimei. 121 (2) 130 .

124 Hg 1425 art.dosarul se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea. 122 Dosarul de cercetare se intocmeste: a) într-un exemplar. pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă. . pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie. deces.originalul se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul. c) în două exemplare.dosarul se păstrează în arhiva angajatorului . pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii. . un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la ITM ă pe raza căruia s-a produs evenimentul. 124 e) în trei exemplare. . pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă. 124 f) în mai multe exemplare.originalul se 131 Hg 1425 art. pentru incidentele periculoase. pentru . Hg 1425 art. 124 d) în două exemplare.5 Intocmirea dosarului de cercetare Termen: maxim 5 zile de la finalizarea cercetarii.originalul se înaintează organelor de urmărire penală. accidente colective. Observatii: Se intocmeste de catre comisia de cercetare . Hg 1425 art. b) într-un exemplar. Hg 1425 art. . 124 Hg 1425 art.originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea.

J. pe bază de comandă. accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii. si se inainteaza la: P.F / P. 136 (1) Hg 1425 art. se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens. se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima. 125 (2) Hg 1425 art. la domiciliul clientului. 125 (1) Hg 1425 art. 136 (3) 132 . 9 10 Dosarul se intocmeste de P. 134 Hg 1425 art.J. În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens. Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului-verbal de cercetare Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract. 136 (2) Hg 1425 art. clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentei norme. alta decât cea la care este încadrată victima. comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. în documentele încheiate.F / P. primeste dosarul ITM ITM avizeaza si inapoiaza dosarul Hg 1425 art.8 Inaintarea dosarului pentru avizare Termen: 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării Restituirea dosarului de catre ITM Termen: cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii.

se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă. se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul. se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului.Accidentul de muncă suferit de o persoană. 136 (5) Hg 1425 art. aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. 136 (4) Hg 1425 art. în cadrul activităţilor cultural-sportive. Accidentele suferite în timpul stagiului de practică profesională de către elevi. din proprie iniţiativă. 136 (6) Hg 1425 art. ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională. Accidentul de muncă suferit de o persoană. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. 133 Hg 1425 art. 136 (7) . studenţi.

pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat.În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. 136 (11) . se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul. 136 (8) Hg 1425 art. Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. 136 (9) Hg 1425 art. după caz. conform concluziilor cercetării. din proprie iniţiativă. Accidentul produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii. Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. 136 (10) Hg 1425 art. produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nici o legătură cu acesta. 134 Hg 1425 art. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. conform concluziilor cercetării. înregistrarea se face conform legii. după caz. ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului.

angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM. 140(1) Hg 1425 art.R. sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături. potrivit legii. cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă. FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în parte în câte 4 exemplare ce se înaintează. sau. 140(2a) ITM care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului. pe mijloace de transport ce nu le aparţin. inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauză În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege.Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături. personalul de poştă de la vagoanele C. 137 Hg 1425 art. spre avizare Hg 1425 art. în termen de 3 zile lucrătoare de 135 . Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări. după caz.F. în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate. 136 (12) Hg 1425 art.. angajaţi ai unor angajatori care. se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului.

cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de muncă. se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.Verificarea şi avizarea FIAM de către ITM se face în termen de 5 zile lucrătoare de la primire formularului. 175 136 . Hg 1425 art. Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în Registrul unic de evidenţă În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea. 140(3) la inspectoratul teritorial de muncă Hg 1425 art. domiciliul sau reşedinţa. la primirea avizului Hg 1425 art. În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate. 141 Hg 1425 art. 140(5) Hg 1425 art. Angajatorul la care se înregistrează la dosarul sau la accidentul anexează FIAM-ul procesul verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată. 140(4) şi la asigurătorul pe raza căruia îşi are sediul social.

5 zile de la producere finaliz. argumentat şi în termen.M Remitere dosar de catre I.5 zile de la Max.M C0 1 2 3 4 5 6 7 8 22 Cercetare evenim. se trimit: .M.Organigrama cercetarii accidentului de munca cu I.copii de pe declaraţii.T. 2.prelevarea de probe.T.M. 7 zile de la primirea lui Prelungirea termenului.M.) “imediat" Finalizare cecetare Inaintare dosar la I. 3.M. Inapoierea dosarului de catre I. Inaintarea dosarului la I. = max. Producerea evenimentului Comunicare eveniment (I. cercetarii prelungire termen cercetare 1. 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 analizare si avizare dosar intocmire dosar analizare si avizare dosar Comunicarea = imediat Comisie cercetare = se numeste “de indata” prin decizie scrisa Cercetare eveniment/Finalizare cercetare = max.T. Intocmire dosar Max.T. pentru: .T. inaintare FIAM la I. la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. efectuarea de expertize . foaia de parcurs.T. 4. schiţe La C. ordin de deplasare.comunicare eveniment .T. + C.FIAM 137 .P.T.M.T. 5 zile de la producerea evenimentului Intocmirea dosarului = max.P.proces verbal cercetare .de cercetare a evenimentului se face în scris. 5 zile de la finalizarea cercetarii 5. = cel tarziu in a X-a zi de la producere 6.

copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi fişei de aptitudine. ora şi data producerii evenimentului. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare. b. c. copie a certificatelor de concediu medical în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. e) documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu.CERCETAREA EVENIMENTELOR SE VA FINALIZA CU INTOCMIREA UNUI DOSAR.copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor. i) procesul verbal încheiat după producerea evenimentului. d. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei. închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură. nota de constatare la faţa locului. l. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare. h. copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. din care să se poată stabili locul. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. în cazul accidentului mortal. întocmite conform legii. din care să rezulte data. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă. emise de organe autorizate. schiţe. ora când accidentatul s. emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă. starea echipamentelor de muncă. k. în cazul accidentelor de traseu. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal. orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. d) acte doveditoare. o. fotografii referitoare la eveniment. Dosarul va mai cuprinde.(2) şi (4). data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul.copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. cum ar fi: a) copie a autorizaţiei. b) copie a diplomei. concluziile raportului de constatare medico-legală. q. procesul-verbal de cercetare.a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul. din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare. în cazul persoanelor date dispărute. f. c) acte de expertiză tehnică. copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. n. care va cuprinde: a. în caz de deces se va anexa în original. opisul actelor aflate în dosar. după caz. e. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. g. actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie.copii ale certificatului constatator sau orice alte autorizaţii în baza căruia angajatorul îşi desfăşoară activitatea. 138 . i. p. j. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii. conform competenţelor sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. declaraţiile accidentaţilor. existenţa sau nu a echipamentului individual de protecţie. în conformitate cu Error: Reference source not foundalin. copii ale contractelor individuale de muncă al victimelor. m. în cazul accidentului urmat de invaliditate. h) actul medical. în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. în condiţiile prevăzute la . în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. f) corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului.

i. k).urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate.propuneri pentru cercetare penală. t. din capitolele prevăzute la lit.b) se vor indica.c) se vor indica. În capitolul prevăzut la lit. w. prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea.datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul.descrierea detaliată a locului. x. aprobat prin ordin al ministrului muncii. m. solidarităţii sociale şi familiei. de asemenea.alte cauze care au concurat la producerea evenimentului. d. b. motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare.numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora. PROCESUL-VERBAL DE CERCETARE A EVENIMENTELOR trebuie să conţină următoarele capitole: a. h.caracterul accidentului.obiectul cercetării.avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă. r.s). data încheierii procesului-verbal.măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora. k.data şi ora producerii evenimentului. e.j) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă.sancţiunile contravenţionale aplicate. j.numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului.datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor. s. p. denumit în continuare FIAM.locul producerii evenimentului. echipamentului de muncă. l) şi m). a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul.angajatorul care înregistre ază accidentul de muncă sau incidentul periculos. 139 . de asemenea. precum şi numele angajatorului şi al persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetări.perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea. c. o. f. n.termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit. q. În capitolul prevăzut la lit.. v.cauza producerii evenimentului.numele şi semnătura persoanei/persoanelor care au efectuat cercetarea. u.persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale. numele reprezentantului său legal.alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului. g.viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat. l.

vechimea în muncă. data decesului. locul de muncă la care este încadrat. de asemenea următoarele: numele. Denumirea capitolul prevăzut la lit. domiciliul.descrierea detaliată a echipamentului de muncă. În situaţiile în care.accidentelor cercetate de către comisia numită de către angajator. În capitolul prevăzut la lit. adresa punctului de lucru. cu redarea integrală a textului acestora. numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. c – nr. b. în cazul b. pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare. d.k)-m) se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. PRECIZARI FIAM FIAM Nr. starea civilă. Capitolul prevăzut la lit. Accident la angajator [_a_/_b_/_c_] –Semnificaţie: a – nr. de asemenea.w)-x) se vor regăsi în procesul verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. profesia de bază. În capitolele prevăzute la lit.h) se vor indica. iar pentru persoanele care.g) se vor indica. desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare. prenumele. conform competenţelor.i) va conţine următoarele subcapitole: a.r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de angajator.În capitolul prevăzut la lit. rezultă că accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă. În capitolul prevăzut la lit.descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul. c.e) se va indica. se va face această menţiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevăzute la lit. pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment. accident la angajator. accidentat în cadrul accidentului (câmp a) 140 .w) care va fi numit „Viza angajatorului”. procesul verbal de cercetare se va încheia cu capitolul prevăzut la lit. ocupaţia în momentul accidentării. numărul de copii minori.V. În cazul accidentelor cu ITM. persoane accidentate în accident (câmp a). de cercetare A1 – Nr. în momentul accidentării. vârsta. se va face referire şi la aceasta. cetăţenia. din cercetare. Capitolele prevăzute la lit. data efectuării ultimului instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă. – Numărul formularului FIAM se completează la sediul ITM în momentul aprobării P.descrierea detaliată a împrejurărilor.descrierea detaliată a locul producerii evenimentului. datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele. b – nr.o) se va schimba cu „Propuneri pentru sancţiuni administrative şi disciplinare”. numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor. de asemenea.

0B. ZZ = ziua naşterii). D4 . AA = anul naşterii.decesul persoanei accidentate după un număr de zile de incapacitate temporara de muncă) 141 . în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la finalizarea incapacităţii temporare de muncă a persoanei accidentate (prin prezentarea documentelor care certifică durata incapacităţii precum şi modalitatea de terminare a acesteia: R . K20. minereuri Metal Lemn Cauciuc. pentru fiecare agent material. sau în cazul persoanelor la care nu se poate obţine CNP.Invaliditate – încadrarea persoanei accidentate într-un grad de invaliditate. 0H) este utilizată pentru a face diferenţierea între agenţii materiali. Grupă respectiv Clasă. Tabelului de mai jos. cu literele X şi Y este redefinită. D5 – Se bifează căsuţa corespunzătoare dimensiunii intreprinderii F3 – În cazul în care accidentatul nu are cod numeric personal se vor completa doar primele 7 poziţii ale câmpului. supraveghere.B4 – Se codifică codul prin cod regiune + cod judeţ conform CLASIFICARE 1 prezent în ANEXĂ CLASIFICĂRI (Ex. Dacă o persoană are mai multe locuri în care lucrează (transport. VALORILE CODURILOR 0X SAU 0Y 0A 0B 0C 0D 0E 0F 0G 0H NATURA MATERIALULUI Piatră. 0C. D3 – Activit. K22 – se completează pe baza Anexei CLASIFICĂRI – CLASIFICARE 2 (Agentul material) AGENTUL MATERIAL – Detaliere: Poziţia 4 a codului (ultimele 2 caractere – care au forma: 0A. întreţinere. plastic Hârtie. LL = luna naşterii. în termeni de cel mai mare număr de angajaţi. conf. unitatea locală este considerată a fi locul de unde se dau instrucţiuni sau de unde este organizată activitatea. sau clasificarea 0Y – care prezintă tipul pachetului. BACĂU = 104 – 1 = cod regiune nord est. 0E. carton Textile Piele Alimente ANEXA FIAM [________/____]PENTRU ÎNREGISTRAREA FINALIZĂRII INCAPACITĂŢII TEMPORARE DE MUNCĂ – Se completează şi se transmite la ITM care a înregistrat accidentul de muncă.Deces .se completează codurile activităţilor economice la nivel de Diviziune. Această poziţie constă în clasificarea 0X. 0G. 04 = cod judeţ Bacău) D1. 0F. D3. în care este implicat accidentatul – vizează activitatea economică a unităţii locale în care îşi desfăşoară activitatea accidentatul (Unitatea locală – este considerat amplasamentul geografic în care este desfăşurată în principal activitatea sau se spune că este baza operaţională a activităţii. 0D. Completarea câmprilor va fi făcută conform acestei structuri şi în cazul persoanelor din afara ţării care nu au cod numeric personal pe aceeasi structură. Codificarea Agentului material. activităţi ambulante) sau lucrează la domiciliu. D . cunoscut fiind faptul că acestea reprezintă: SAALLZZ (S = sexul. K18.ec. conform câmpurilor solicitate prin FIAM D1 – Activitatea economică principală – este definită ca cel mai important tip de activitate.reluarea activităţii. I . construcţii. care reprezintă tipul materialului de lucru.

142 .

000 4. pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca. a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca.39(2) Neintocmirea de catre angajator a unui plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice.0008.00010. conform prevederilor legale Modificarea starii de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv.securitatea si sanatatea in munca.acele grupuri sensibile la riscuri specifice.13(a) Art. Neasigurarea de echipamente individuale de protectie ART. solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca. a echipamentelor de munca.000 Art. in spiritul prezentei legi. in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane. prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor.13(n) Art.000 5.00010. bazat pe evaluarea riscurilor.13(d) Art. SANCTIUNI LEGEA 319/2006 CERINTA LEGISLATIVA ART. din faza de cercetare. proiectare si executie a constructiilor. ART LEGE Art.000 4. Nestabilirea pentru lucratori.13(r) Art. pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii Neobtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca. inainte de inceperea oricarei activitati.39(4) Nerealizarea si neposedarea unei evaluari a riscurilor pt.12(1) lit.12(1) lit.13(p) 5. corespunzator functiilor exercitate Neelaborarea instructiunilor proprii. prin fisa postului.a Art.000 4.00010. organizatorice si de alta natura.13(b) Valoare 5.0008.000 . Neluarea deciziilor asupra masurilor de protectie cate trebuie luate si.13(c) Art. ART.0008.39(3) Neasigurarea realizarii masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor.26.13(e) 4.000 5.00010.000 4. Neadoptarea. tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor. inclusiv pt.0008.b Art. sanitare. asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat. precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie.0008. dupa caz.000 Art.00010.000 3.

0008.20 Art. precum si a instalatiilor de captare.Neasigurarea si necontrolarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit.ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire in dom.000 Art. imbunatatirea nivelului securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor.0008.13(f) 4.0008.000 4.29(1) lit.000 4. Neasigurarea informarii fiecarei persoane.7(4) 4. controlul psihologic.0008.0008. prin propria competenta sau prin servicii externe.000 Art.13(m) 4. consultarea lucratorilor si permiterea accesului in zonele cu risc ridicat numai a lucratorilor instruiti corespunzator Art.32(2) Art.13(k) Art.13(l) 4. retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice Nu prezinta documentele si relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor Nu desemneaza. dupa caz.0008.7 alin. corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si.0008. a aparaturii de masura si control.000 Art.000 4.la evaluarea riscurilor. la solicitarea inspectorului de munca.000 .0008.000 4.5007.13(j) Art.000 Art. precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare Neluarea masurilor pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica Nerespectarea prevederilor privind angajarea numai a persoanelor care.13(i) Art.39(5) Nerespectarea obligatiilor ref. precum si la asigurator Art.a Art.4 lit. prin lucratorii desemnati. dupa caz.000 4.000 3. specifice locului de munca/postului sau.0008. in urma examenului medical si.SSM. a testarii psihologice a aptitudinilor.13(h) 4. precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Nu efectueaza cercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca Nu inregistreaza si nu raporteaza accidentul de munca la inspectoratul teritorial de munca.13(o) 4. lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor Nu asigura conditii pt. anterior angajarii in munca.000 Art.0008.0008. asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca. in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru. ulterior angajarii Nu se tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art.e Nu se asigura functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie.

a fi pregatiti in situatia cand seful ierarhic superior nu poate fi contactat Neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pt. contractului colectiv de munca (contr.000 3.f) catre ITM Necomunicarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca.000 2. stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.a Neluarea tuturor masurilor necesare organizarii activitatilor de prevenire si de protectie (in functie de marimea intrepr.5007.11(2) si iminent parasesc locul de munca/zona periculoasa Sanctionarea lucratorilor care actioneaza imprudent sau dau Art.0006..7(6) Art. desemnarea lucratorilor care aplica masurile stabilite.000 3.5005.5007.000 Art.securitate si sanatate in munca.000 3.0006. riscuri.5007.13(s) Art.15 Art. contractului colectiv de munca ( contr.000 3.a Art.34(1) Art.000 3.14 Art. a acelorasi locuri de munca Implicarea financiara a lucratorilor in masurile privind securitatea.securitatea si sanatatea lucratorilor Neacordarea echipamentului individual de protectie nou in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie Necomunicarea evenimentelor (definite cf.000 3.Nerespectarea obligatiilor ref. la informarea lucratorilor privind riscurile pt.13(q) Art. competente etc.000 3.0006.b Neacordarea alimentatiei de protectie cf.000 3.5005.la acordarea primului ajutor.la utilizarea in comun.) Nerespectarea obligatiilor ref.8 Art.000 3.27(1) lit.000 2.0006.000 3.10 3. dispersia teritoriala.5007.5007.000 3.9(1) Art.5007.39(7) Prejudicierea lucratorilor care.individual de munca) Neacordarea materialelor igienico-sanitare cf.Legii346/2002 Art. precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie generale si specifice fiecarui post de lucru Art.la lucratorii desemnati Neinformarea lucratorilor ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent despre riscurile si masurile aferente acestui pericol Neasigurarea pregatirii acelor lucratori ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent pt. invaliditate sau deces asiguratorului cf. de catre angajati ai unor societati distincte.000 3.0006.5007.0006.11(4) dovada de neglijenta grava .11(3) Art. sanatatea si igiena in munca Nerespectarea prevederilor ref.16 Art.individual de munca) Nedeclararea bolilor profesionale medicilor competenti Art.5007.27(1) lit.5lit.7(5) Art.art.39(6)lit.b Art.000 3.5007.000 3. a legaturilor cu serviciile specializate etc.11(1) Art. Nerespectarea prevederilor ref.39(6)lit. in caz de pericol grav Art.

39(8) Lipsa evidentei accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru. lehuzele sau femeile care alapteaza. constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda (2) Dacă fapta prevăzută la alin. evidente si rapoarte in domeniul SSM Neorganizarea si nefunctionarea Comitetelor de securitate si sanatate in munca Nerespectarea prevederilor ref.000 Art.000 2.000 2. precum şi a accidentelor de munca Neelaborarea pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale a rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucrătorii proprii Neluarea măsurilor pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor. 37(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în munca de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri. pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.0004.5005. efectuarea instruirii in timpul programului de lucru Art. fără diminuarea drepturilor salariale şi nefurnizarea mijloacele necesare pentru a-şi putea exercita drepturile şi atribuţiile specifice ssm Neamenajarea locurile de munca ţinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice: femeile gravide. pliante. informarii si participarii la problemele de ssm Neacordarea timpului adecvat reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.5005. filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în munca Prejudicierea reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii in munca din cauza consultarii.13(g) Art.21 Art. ţinerii. dacă se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesională.000 2.5005.000 2.36 2.12(d) Art.Ingradirea accesului lucratorilor desemnati/a reprezentantilor lucratorilor la evaluarea riscurilor si la masurile de protectie.000 2.18(5) Art. a incidentelor periculoase.000 2. orice informatii. . a accidentelor uşoare.000 ART.0004.0004.0004. a bolilor profesionale.19 Art.12(c) 2.000 2.18(6) Art.17 Art. (1) a produs consecinţe deosebite.0004.la cheltuielile cu instruirea lucratorilor. precum şi persoanele cu dizabilitati Art. cum ar fi afişe.0004.

iar fapta prevăzută la alin. a construcţiilor. precum şi pentru prevenirea efectelor electricităţii statice şi ale descărcărilor atmosferice. .000 lei la 10. parţială ori totală. echipamentelor de muncă noi sau reparate. (2) Dacă fapta prevăzută în alin. precum şi pentru aplicarea proceselor tehnologice. e) folosirea surselor de foc deschis şi fumatul la locurile de muncă unde acestea sunt interzise. întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice. dacă prin aceasta se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesională. c) darea în exploatare sau repunerea în funcţiune. (4) Faptele prevăzute la alin. 39(9) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5. maşinilor şi utilajelor. transportul. (1) şi (3) săvârşite din culpa se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. (2) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman. manipularea sau utilizarea substanţelor ori preparatelor chimice periculoase şi a deşeurilor rezultate. f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea. (1) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda. (1) a produs consecinţe deosebite. fizici sau biologici. (3) Dacă nerespectarea consta în repunerea în funcţiune a instalaţiilor. 38(1) Nerespectarea de către orice persoana a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în munca. b) prevenirea prezenţei peste limitele maxime admise a agenţilor chimici. constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. ART. depozitarea. (2) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. iar fapta prevăzută la alin. exploatarea.(3) Fapta prevăzută la alin. pedeapsa este închisoarea de la un an la 2 ani sau amenda. anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor.000 lei nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind: a) fabricarea. d) întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor care necesită măsuri speciale de siguranţă. ART.

n) asigurarea. execuţia. a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a celor de ridicat.Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5. în spaţii închise şi în condiţii de izolare. r) aplicarea metodelor de exploatare minieră. p) organizarea activităţii de păstrare. întreţinerea. manipularea şi depozitarea echipamentelor de muncă. exploatarea şi întreţinerea lucrărilor miniere. marcarea şi întreţinerea căilor de acces şi de circulaţie. l) asigurarea exploatării fără pericole a recipientelorbutelii cu gaze comprimate sau lichefiate. corespunzător clasificării minelor din punctul de vedere al emanaţiilor de gaze.g) asigurarea şi folosirea instalaţiilor electrice de construcţie adecvate la locurile de muncă unde există pericole de incendiu sau de explozie. îngrădirea şi semnalizarea zonelor periculoase. s) amenajarea locurilor de muncă pentru lucrul la înălţime.000 lei la 10. . revizia şi repararea periodică a echipamentelor de muncă. k) semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. . o) asigurarea iluminatului de siguranţă. 40. întreţinere şi denocivizare a echipamentului individual de protecţie. m) utilizarea. materialelor şi produselor. realizarea şi funcţionarea sistemului de aeraj. h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de muncă. j) delimitarea.000 lei neprezentarea de către serviciile externe a raportului semestrial de activitate. a conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi a altor asemenea echipamente de muncă. Art. q) întocmirea documentelor de urmărire a parametrilor funcţionali ai echipamentelor de muncă şi a rapoartelor de serviciu pentru instalaţiile cu regim special de exploatare. i) transportul.

Documente elabor Nr Documentu crt 1 Decizie desemnare lucrator d 2 Decizie desemnare lucrator p prim ajutor.PSI. evacuare 3 Decizie CSSM 4 Decizie desemnare serviciul 5 6 7 8 9 LEGISLATIA ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Decizie desemnare lucratori p EM in caz de pericol grav si Decizie lucratori desemnati c specializate in caz de pericol Decizie comisie cercetare eve Decizie conducator loc de mu Plan actiune in caz de perico .

815 . nr. Hotarârea de Guvern nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 1. Hotarârea de Guvern nr. Hotarârea de Guvern nr.Of. Hotarârea de Guvern nr. 2006 Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H. Hotarârea de Guvern nr. Hotarârea de Guvern nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca la bordul navelor de pescuit 5. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca 6. 2006 Hotarari de Guvern in domeniul protectiei muncii Hotarârea nr.Of.G nr. iul. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 8. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran 12. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 13. 1425/ M. Hotarârea de Guvern nr.1. H. Of.882/30 oct. 1136 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 4. Hotarârea de Guvern nr.M. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru îmbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive 9. 10. 1218 din 06/09/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate în munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2.03.nr. în special de afectiuni dorsolombare. 646/26 2.2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă 3. 319/14 iulie 2006 . 1051/9. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici în munca 7. nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj 11. Hotarârea de Guvern nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori. Hotarârea de Guvern nr.1146/30 august 2006 .G.08.X. .M. Hotarârea de Guvern nr.

1876/22. Ordin nr. Partea I nr.07. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor încadrate în munca(MO nr. Hotarare nr.Hotarârea de Guvern nr. 3 din 03/01/2007 privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă FIAM MO nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile 18. 753 din 16/10/2006 privind protectia tinerilor in munca ( Monitorul Oficial. 754 din 16 octombrie 2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca(MO nr. 557/2007 din 06/06/2007 privind completarea masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de munca pentru salariatii incadrati in baza unui contract individual de munca pe durata determinata si pentru salariatii temporari incadrati la agenti de munca temporara(MO nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor publicata in Monitorul Oficial. 971/26. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot 17.01. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor 15.03. 14. 169 din 9 martie 2007) 25. 332 din 17/05/2007 26. Partea I nr. 304 din 4 iulie 2000) 28. Hotarare de Guvern nr. Ordin nr. Ordonanta de urgenta nr.2006) 20. 407 din 18/06/2007) 27.01. . Hotarârea de Guvern nr. Hotarâre de Guvern nr. 81/30. Ordin nr.12. 706 din 26-09-2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale(MO nr. 915 partea I din 10-11-2006) 24.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest (MO nr. Ordin nr. Hotarâre de Guvern nr. 925 din 15/11/2006) 22. Hotarare de Guvern nr. Hotarare de Guvern nr. HOTĂRÂRE nr.12. 887 din 31 octombrie 2006 23. 246 din 7 martie 2007privind metodologia de reinnoire a avizelor de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite(MO nr.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 16.2006) 19. Hotarare nr. 752 din 14/05/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii în atmosfere potential explozive 21. 64/24. 1875/22. 300/02. 70 din 30/01/2007Intrare in vigoare: 30/01/2007.2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii (MO nr.

Dascalescu. ing. dr.M.Dr.nr. dr. 1999 . Managementul securitatii si sanatatii în munca . 2003 . Dr. ing. Pece Stefan. 646/26 iul. Raluca Stepa. Steluta Nisipeanu.882/30 oct."Medicina Muncii". MEDMUN. Libra 2003 REALIZAT DE s.Of.Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/14 iulie 2006 . ed.PRO RISC srl INSPECTOR PROTECTIA MUNCII ALEXANDRU LULEA ."Evaluarea riscurilor în sistemul om-masina". Ion Toma. ed. Duca Pavel.Of. Ec Aurelia DASCALESCU. ed. "Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala la locurile de munca". dr. Al. Aurelia. 2001 . dr.Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H.1998 .Ed. Stefan PECE. Conf.Bibliografie . ing. Prof."Implementarea managementului securitatii si sanatatii în munca". 2006 .c. Pece. ing.. Agir.. Dr. ed. Atlas Press. Atlas Press. nr. Toma Niculescu."Costul accidentelor de munca". 2003 .G.Darabont. Aurelia Dascalescu. 2006 . 1425/ M. ing. St.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful