I.

SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE REFERITOR LA SECURITATE SI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
1. INSTITUŢII EUROPENE 1.1 Uniunea Europeană şi instituţiile sale Uniunea Europeanã constituie rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în 1951, între şase ţări europene (Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda).Uniunea Europeanã numãrã astãzi 27 de state membre (inclusiv ROMANIA si BULGARIA din 2007). Consiliul European Consiliul Uniunii Europene- format din miniştrii celor 27 state europene,fiecare ţarã din Uniune deţine preşedinţia pe o perioadã de 6 luni. Parlamentul European Comisia Europeană Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene Consiliul Europei şi instituţiile sale Consiliul Europei este o organizaţie politică creată în 1949 de zece ţări europene in scopul promovării unei mai strânse unităţi între membrii săi. În prezent Consiliul Europei reuneşte 45 de state şi are sediul la Strasbourg. România este stat membru al Consiliului Europei din 7 octombrie 1993. Adunarea Parlamentară Curtea Europeană a Drepturilor Omului 2 PRINCIPALELE ETAPE ALE CONSTRUCŢIEI UNIUNII EUROPENE Principalele etape instituţionale ale acestei construcţii au fost: TRATATUL DE LA PARIS, din 1951, de constituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului( CECA); TRATATUL DE LA ROMA, din 1957, de constituire a Comunităţii Economice Europene (CEE). Art.100 şi art.118 conţin unele prevederi referitoare la domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Tot în 1957 s-a constituit Comunitatea Europeanã de energie atomicã(EUROATOM). Aceste Tratate fundamentale au fost modificate prin urmãtoarele tratate ulterioare : • în 1987 prin ACTUL UNIC EUROPEAN, Statele membre fixând data de 01 ianuarie 1993 pentru realizarea Pieţei unice. S-au adus unele amendamente Tratatului de la Roma, foarte importante pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv prin introducerea art.100A şi art.118A; în 1992 prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, Statele membre decizând crearea Uniunii Europene pe baza unui sistem de cooperare interguvernamentală. Comunitatea Economică Europeană(CEE) este redenumită Comunitatea Europeană(CE) ;
• •

în 1999 prin TRATATUL DE LA AMSTERDAM, s-au consolidat cei 3 piloni ai
1

Uniunii creaţi prin Tratatul de la Maastricht: Comunităţile Europene (primul pilon), securitatea comună (al doilea pilon), cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne (al treilea pilon); în 2001 prin TRATATUL DE LA NISA, prin care s-a prevăzut reformarea instituţiilor Uniunii Europene în vederea viitoarelor extinderi.

3 SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE Sistemul legislativ al UE este constituit din cinci surse de drept: - Tratatele europene expuse anterior şi Principiile generale ale Dreptului, care sunt reglementări cunoscute sub denumirea de legislaţie primară; - Acordurile internaţionale ale UE; - Reglementările, Directivele, Recomandările şi Deciziile generale/individuale, care sunt reglementări cunoscute sub denumirea de legislaţie secundară ; - Principiile generale de drept administrativ; - Convenţiile încheiate între Statele Membre. Legislaţia primară, Acordurile internaţionale ale UE, Principiile generale de drept administrativ, Reglementările , Directivele şi Deciziile sunt documente obligatorii a fi respectate de toate Statele membre ale UE. Recomandările nu constituie documente obligatorii. 4. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 4.1 Evoluţia reglementărilor legislative referitoare la securitate şi sănătate în muncă În Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a Comunităţii Economice Europene, erau incluse două articole – art.100 şi art.118 – care se refereau la promovarea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă ale lucrătorilor şi la protecţia împotriva accidentelor, în special prin colaborări între Statele membre, ca urmare a diferenţelor existente între măsurile de asigurare a securităţii şi sănătăţii ale fiecărui Stat membru. Ele s-au concretizat în final cu diverse avize, studii sau consultaţii. În 1974 a fost creat Comitetul consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii care a avut un rol major în elaborarea primului program de acţiune al Comisiei europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă care s-a desfăşurat în perioada 1978 -1982. Al doilea program coordonat de acţiune al Comisiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-a desfăşurat între anii 1983-1987 . În anul 1986 s-a adoptat Rezoluţia Consiliului din 07.05.1986 referitoare la o nouă abordare în materie de armonizare tehnică şi standardizare .Conform acestui document:

2

- armonizarea tehnică este limitată la adoptarea cerinţelor esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele dacă ele vor să beneficieze de circulaţie liberă pe piaţa comunitară; - cerinţele esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele se stabilesc prin Directive; cerinţele esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele se detaliază prin specificaţii tehnice în standarde armonizate; produsele realizate conform standardelor armonizate beneficiază de prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale; standardele armonizate nu sunt obligatorii a fi respectate de produs, producătorul poate aplica alte specificaţii tehnice pentru ca produsul să respecte cerinţele esenţiale; producătorul poate alege între diverse proceduri de evaluare a conformităţii prevăzute în Directiva aplicabilă. În anul 1987 Tratatul de la Roma a fost revizuit prin intrarea in vigoare a Actului Unic European. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-au introdus două noi articole – art.100A şi art.118A – prin care, pentru prima oară, securitatea şi sănătatea în muncă a fost menţionată ca o clauză directă: Prin art.100 A nou introdus s-a stipulat că: - produsele care circulă fără bariere comerciale intr-o piaţă unică a Comunităţii trebuie să prezinte un nivel de protecţie ridicat; - Comisia va adopta măsurile necesare de armonizare a legislaţiilor naţionale pentru stabilirea şi funcţionarea pieţei unice (prin Directive). Prin art.118 A nou introdus s-a stipulat că: Statele membre se vor angaja să promoveze, în special, îmbunătăţirea mediului de muncă, pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor având ca obiectiv armonizarea progresivă a condiţiilor existente; Realizarea obiectivului de la alineatul precedent se va concretiza prin introducerea de cerinţe minime în Directive, aplicabile progresiv. Al treilea program de acţiune (1988 -1992) adoptat de Comisie a fost puternic focusat pe legislaţie şi a avut în vedere respectarea a trei cerinţe: necesitatea de a se promova în toate domeniile îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, obligaţia de a asigura că lucrătorii dispun de protecţie adecvată faţă de riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi necesitatea de a asigura că presiunile generate de concurenţa existentă în piaţa unică nu vor afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor. Programul de acţiune s-a concretizat prin elaborarea de numeroase Directive - pe baza conceptului Noii Abordări şi al aplicării prevederilor art.100A şi art.118A al Tratatului de la Roma – dintre care trebuie menţionată principala Directivă derivată din art.118A, Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ( 89 / 391 / CEE)
3

Anul 1992 a fost declarat de Comisie ca - An european pentru securitate, igienă şi sănătate la locul de muncă. Tot în 1992 se semnează Tratatul de la Maastricht de înfiinţare a Uniunii Europene. Printre punctele importante cuprinse în acest document este şi cel referitor la extinderea Europei sociale prin punerea în aplicare a prevederilor Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor, adoptată deja în 1989. Această cartă conţine un capitol referitor la realizarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă. În 1993 Consiliul a dispus infiinţarea Agenţiei europene pentru securitate şi sănătate în muncă având drept sarcină inventarierea şi diseminarea enormei cantităţi de cunoştinţe şi informaţii regionale în materie de securitate şi sănătate în muncă, în special în ceea ce priveşte măsurile de prevenire, contribuind astfel la ameliorarea securităţii şi sănătăţii în muncă. Programul Comunităţii stabilit pentru perioada 1996-2000 a constat, în: - elaborarea unor standarde de securitate şi sănătate mai eficiente care vor conduce la creşterea competivităţii; - supravegherea transpunerii corecte şi la timp a Directivelor de către Statele membre; - evidenţierea noilor riscuri asociate noii dezvoltări economice şi elaborarea de noi reglementări legislative; - promovarea în continuare a dialogului social pentru asigurarea reuşitei acţiunilor de securitate şi sănătate în muncă. În această perioadă a fost elaborată o cantitate considerabilă de standarde de securitate şi sănătate armonizate pentru produse, standarde realizate pentru detalierea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate enunţate în Directive. În martie 2002 a fost stabilită strategia Comisiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2002-2006, strategie care s-a axat pe cinci direcţii importante: 1. Îmbunătăţirea continuă a stării de confort în muncă, atât cea fizică, cât şi cea morală şi socială ; 2.Consolidarea culturii de prevenire a riscurilor; 3.Conjugarea tuturor mijloacelor de imbunătăţire a securităţii şi sănătăţii în muncă şi realizarea de parteneriate; 4.Pregătirea extinderii; 5.Dezvoltarea cooperării internaţionale. 4.2 Directive referitoare la securitate şi sănătate în muncă Directivele sunt reglementări obligatorii pentru Statele membre. Directivele referitoare la securitate şi sănătate în muncă sunt elaborate, fie în baza art.100A al Tratatului de la Roma, fie în baza art.118A a aceluiaşi Tratat.

4

95 al Tratatului de la Amsterdam. Se exclud tractoarele din agricultură şi silvicultură Tractoare din agricultură şi silvicultură. art. TABELUL NR.138.Prin Tratatul de la Amsterdam (1999)aceste articole s-au renumerotat.Directivă 92/59/CEE Domeniu de aplicare Produse de consum noi. folosite sau recondiţionate (cu excepţia antichităţilor) pentru care nu există reglementări comunitare Produse pentru introducerea permanentă pe şantierele industriale sau de construcţii civile cu caracteristici care influenţează rezistenţa mecanică şi stabilitatea de siguranţă şi în caz de incendiu.maşini de tuns iarba Recipiente simple sub presiune Se stabilesc limitele de emisiune sonoră (exprimate ca puteri acustice sau ca nivele de zgomot. la locul operatorului 87/404/CEE Recipiente sudate pentru a conţine aer sau azot la presiune de peste 50 90/488/CEE bar 93/68/CEE 5 . cu excepţia celor acţionate de forţa umană.macarale turn -grupuri electrogene de sudură . Directivele elaborate pe baza art.118A devenind art.compresoare .100A devenind art. caracteristici generale şi principalele lor dispozitive de protecţie Maşini în general. m e d i u a m b i a n t s a u i z o l a r e a termică/acustică a construcţiei Ascensoare (pentru transportul de persoane) instalate fix în imobile permanente şi componentele de securitate ale acestora Vehicule cu motor şi remorcile acestora precum şi componentele şi dispozitivele care condiţionează securitatea acestora. medical sau militar şi a celor le care fac obiectul directivelor specifice 89/106/CEE 93/68/CEE 84/529/CEE 86/312/CEE 90/486/CEE 68 directive cu amendamente 26 directive cu amendamente 98/37/CE 98/79/CE 79/113/CEE 85/405/ CEE 84/533/CEE 85/406/ CEE 84/534/CEE 87/405/ CEE 84/533/CEE 85/407/ CEE 84/537/CEE 85/409/ CEE 88/180/CEE 88/181 /CEE Ascensoare Vehicule cu motor Tractoare Maşini Utilaje de şantier . a celor concepute pentru uz nuclear.95 au ca obiectiv conceperea (proiectarea) şi realizarea de produse care sã prezinte un nivel ridicat de securitate la utilizare şi sunt cunoscute sub denumirea de Directive de securitate a produselor.1 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ elaborate în baza art. expus în continuare se prezintă exemple de Directive elaborate în baza art.ciocane de spart beton şi pickhamere .95 al Tratatului de la Amsterdam(exemple) Categoria de produse Produse (în general) Produse pentru construcţii An apariţie /Nr. În TABELUL NR. 1.95 iar art.

electrice sau nu. Cerinţe de protecţie a echipamentelor tehnice faţă de perturbaţiile electromagnetice Comunicarea substanţelor. să favorizeze sau să conserve plantele sau produsele vegetale. îmbuteliere şi marcare Substanţe şi preparate periculoase. să distrugă sau să evite creşterea plantelor nedorite Controlul.Aparate cu gaz Echipament electric pentru joasă tensiune Echipament electric utilizabil în atmosferă explozivă Echipament electric utilizabil în atmosferă explozivă cu pericol de grizu Echipament electric pentru utilizare în atmosferă explozivă Compatibilitate electromagnetică Substanţe periculoase: îmbuteliere şi marcare Preparate periculoase. 76/117CEE Echipament electric conceput a fi utilizat în atmosferă 79/196/CEE explozivă şi prevăzut cu anumite sisteme de protecţie. comercializarea şi recunoaşterea reciprocă a omologărilor de exploziv utilizaţi în scop civil Echipamente individuale de protecţie în general. fişe de securitate Antidăunători (insectofungici) Explozivi utilizaţi în scop civil Echipamente individuale de protecţie 90/396/CEE 73/23/CEE 93/68/CEE Aparate pentru coacere. de autoapărare 6 . cu excepţia celor destinate forţelor armate sau de ordine publică. şi între 75 V şi 1500 Vcc. cu excepţia 84/47/CEE celui conceput pentru utilizare în mine cu pericol de grizu 88/571/CEE 88/665/C EE 90/487/CEE 82/130/CEE 88/35/CEE 91/169/CEE Echipament electric conceput a fi utilizat la lucrări subterane sau la instalaţii de suprafaţă unde grizu poate ajunge prin ventilaţie subterană 94/9/CE 89/336/CEE 92/31/CEE 93/68/CEE 67/548/CEE 7 modificări şi 20 de adaptări Aparate şi sisteme. îmbuteliere. marcare 88/379/CEE Preparate care conţin cel puţin o substanţă periculoasă şi care să fie 89/178/CEE considerate periculoase conform definiţiilor din directivă 90/492/CEE 93/18/CEE 91/155/CEE 93/112/CEE 78/63/CEE 81/187/CEE 84/291/CEE 93/15/CEE 89/686/CEE 93/68/CEE 93/95/CEE 96/58/CE Fişe cu date de securitate care trebuie aduse la cunoştinţa utilizatorului (de specialitate) odată cu fiecare substanţă sau preparat Preparate destinate să protejeze. încălzire şi producerea apei calde şi dispozitivele şi componentele acestora care se comercializează separat Echipament electric destinat a fi utilizat la o tensiune nominală cuprinsă între 50 V şi1000 Vca. concepute a fi utilizate în atmosferă explozivă. Clasificare. evaluarea periculozităţii acestora.

a directivă specifică în sensul art. 2.90 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi cancerigeni în muncă (a 6-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) 92/85/CEE 7 . 2 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ elaborate în baza art. expus în continuare se prezintă o situaţie la zi a Directivelor derivate din art.138 al Tratatului de la Amsterdam.138 al Tratatului de la Amsterdam au drept obiectiv ameliorarea progresivă a securităţii şi sănătăţii în muncă prin armonizarea legislaţiilor Statelor membre.directivă 89/391/CEE 89/654/CEE Denumire Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.05.10.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 24.92 referitoare la cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sãnãtate în muncã(a 9-a Directivã specificã în sensul art.90 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor implicând pentru lucrători riscuri în special de 90/269/CEE afecţiuni ale spatelui (a 4-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29.16(1) al directivei 89/391/CEE) (a 7-a directivă specială în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 26. TABELUL NR.05.16(1) al directivei 89/391/CEE) 90/394/CEE Directiva Consiliului din 28.11.Directivele elaborate pe baza art.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie de lucrători în muncă (a 3-a 89/656/CEE directivă specifică în sensul art.06.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind utilizarea echipamentelor tehnice de lucrători în muncă (a 2-a directivă specifică în 89/655/CEE sensul art.92 referitoare la implementarea cerinţelor minime de 92/57/CEE securitate şi sănătate în şantierele temporare sau mobile (a 8-a directivă specifică în sensul art. Directive care poartă şi denumirea de Directive sociale .11.06.16(1) al Directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 19.138 al Tratatului de la Amsterdam An apariţie/ nr.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locurile de muncă (1-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30. În TABELUL NR.90 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind activitatea desfăşurată prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare 90/270/CEE (VDT) (a 5-a directivă specifică în sensul art.90 referitoare la protecţia lucrătorilor contra riscurilor 2000/54/CE asociate expunerii la agenţi biologici în muncă (a 7.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29.89 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Directiva Consiliului din 30.92 referitoare la aplicarea măsurilor care să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă pentru lucrătoarele gravide şi a lucrătoarele care au născut de curând sau care alăptează (a 10-a directivă specifică în sensul art.06.11.16(1) al directivei 89/391/CEE) 92/58/CEE Directiva Consiliului din 24.11.

92/91/CEE

92/104/CEE

93/103/CEE

Directiva Consiliului din 3.11.92 referitoare Ia cerinţele minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor din industriile extractive prin foraj (a 11-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 3.12.92 referitoare la cerinţele minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor din industriile extractive de suprafaţă sau subteran (a 12-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare Ia cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit (a 13-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 7.04.98 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi chimici în muncă (a 14-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 16.12.99 referitoare la cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor potenţial expuşi riscului atmosferelor explozive (a 15-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 6.02.2003 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (zgomot) (a 17-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 27.11.80 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi chimici, fizici şi biologici în muncă Directiva Consiliului din 28.07.82 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la plumb metalic şi compuşii săi ionici în muncă (1-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 19.09.83 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la azbest în muncă(a 2-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 12.05.86 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la zgomot în muncă(a 3-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 27.05.88 referitoare la protecţia lucrătorilor prin interzicerea anumitor agenţi specifici şi/sau a anumitor activităţi (a 4-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 29.05.91 referitoare la stabilirea valorilor limită orientative pentru implementarea Directivei 80/1107/CEE (a 5-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului referitoare la armonizarea dispoziţiilor legislative, reglementative şi administrative ale Statelor membre privind protecţia sănătăţii lucrătorilor expuşi la monomerul clorurii de vinil Directiva Consiliului din 25.06.91 referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru lucrători cu contract de muncă pe perioadă determinată sau interimari Directiva Consiliului din 31.05.92 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru promovarea unei mai bune asistenţe medicale la bordul navelor Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare la anumite aspecte privind organizarea timpului de lucru Directiva Consiliului din 22.06.94 referitoare la protecţia tinerilor în muncă

98/24/CE

1999/92/CE

2003/10/CE

80/1107/CEE 82/605/CEE

83/477/CEE

86/188/CEE 88/364/CEE

91/322/CEE

78/610/CEE 91/383/CEE 92/29/CEE 93/104/CEE 94/33/CEE

8

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

CUPRINS 1. Notiuni generale 2. Securitatea si sanatatea în munca 3. Activitatea de prevenire si protectie 4. Organizarea activitatii de prevenire si protectie 5. Serviciul intern de prevenire si protectie 6. Serviciul extern de prevenire si protectie 7. Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă 8. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca 9. Lucratorii desemnati 10.Organizarea şi funcţionarea comitetului de securitateşi sănătate în muncă 11.Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca 12.Obligatii generale ale angajatorilor 13. Alte obligatii ale angajatorilor 14. Sarcinile si obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea în munca 15. Sarcinile si obligatiile conducatorului locului de munca 16. Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, 17. Echipamentul individual de protectie (EIP) 18. Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific 19. Evenimente, accidente, boli profesionale 20. Comunicarea şi cercetarea accidentelor de muncă 21. Raportarea, cercetarea si declararea bolilor profesionale 22. Electrosecuritatea 23. Metoda INCDPM de evaluare a riscurilor 24. Agenti chimici periculosi la locul de munca 25. Ghid cercetare evenimente 26. Sanctiuni legea 319/2006 27. Documente elaborate de serviciul de prevenire si protectie 28. Legislatie in domeniul ssm 29. Bibliografie

9

1. NOTIUNI GENERALE

Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii reprezintă obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă. Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecinţelor în cazul producerii accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale. Prevenirea trebuie să cuprindă toate situaţiile care afectează sau pot afecta integritatea sistemului de muncă şi continuitatea proceselor de muncă. Acţiunea preventivă cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice şi organizatorice cu efect pozitiv în rezultatul următoarei ecuaţii: Pericol/Risc + Imprejurări favorizante = Accident/Incident Aplicând acestei ecuaţii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot determina următoarele obiective de urmărit: eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinţelor potenţiale la sursă, - eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante în vederea scăderii probabilităţii de producere, - prevederea de măsuri şi mijloace adecvate pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă. Aspecte privind stadiul actual al securităţii şi sănătăţii în muncă Activitatea de protecţie a muncii în România are o istorie de peste 100 de ani şi a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea industrială care, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, a atras după sine primele manifestări ale acestei activităţi. Anul 1874 consemnează apariţia şi intrarea în vigoare a unei legi ce reglementează aspecte de sănătate în muncă, “Legea sanitară”, iar în 1894 intră în vigoare “Regulamentul pentru industriile insalubre” care poate fi considerat primul act normativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă deoarece cuprindea dispoziţii obligatorii privind munca femeilor şi tinerilor, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
10

O activitate susţinută de aplicare a măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale s-a desfăşurat între anii 1920 şi 1940 de către “Serviciul de Igienă Industrială”, organism care a funcţionat în cadrul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. După cel de al doilea război mondial s-a înfiinţat un sistem guvernamental de instituţii cu atribuţii exprese în domeniu: în 1949 s-a înfiinţat Consiliul pentru Protecţia Muncii, din subordinea Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale, organism care cuprindea reprezentanţi ai Confederaţiei Generale a Muncii, ai Consiliului de Stat al Planificării, ai Ministerului Invăţământului şi responsabili cu protecţia muncii. Un moment remarcabil îl constituie adoptarea în 1965 a “Legii nr. 5/1965 cu privire la protecţia muncii” care a reuşit, într-o anumită măsură ca, prin efectele ei, să se apropie în etapa respectivă de standardele europene în materie, să contureze cadrul organizatoric şi legislativ necesar derulării activităţii de producţie în condiţii de securitate şi sănătate în muncă. Ulterior, în 1966, a luat fiinţă un organism independent al statului, Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii, cu o structură organizatorică pe două niveluri: central şi teritorial, care a manifestat preocupări deosebite pentru pregătirea specialiştilor în acest domeniu. După decembrie 1989, transformările intervenite în viaţa economică şi socială a României şi tranziţia spre o economie de piaţă au determinat apariţia unor probleme noi, ca de exemplu: creşterea rapidă a numărului de agenţi economici, apariţia sectorului privat, creşterea şomajului, intensificarea fenomenului de eludare a legilor, creşterea rolului partenerilor sociali (patronate, sindicate) ce au impus modificarea structurii şi conţinutului legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă. Astfel, încă din anul 1990 s-au întreprins măsuri pentru revizuirea reglementărilor din domeniul protecţiei muncii pentru a crea un nou sistem legislativ al cărui principiu fundamental să fie armonizarea cu prevederile directivelor Uniunii Europene, cu cele ale convenţiilor si recomandărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Tot în anul 1990 a fost reproiectată structura organizatorică şi funcţională a instituţiei protecţiei muncii, aceasta fiind integrată în cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Ca urmare a ratificării, la 5.04.1993, a Acordului European, care instituia o asociere între România şi U.E. în vederea acceptării ulterioare a ţării noastre ca membru cu drepturi depline , s-a început un proces lung de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea comunitară.
11

Constituţia României. republicată. Normele Generale de Protecţie a Muncii şi normele specifice de securitate a muncii. format din Legea nr. precum şi o serie de măsuri care vizau îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă. Legea 90/1996 şi normele metodologice de aplicare a acesteia. Noul sistem de reglementări transpune integral prevederile directivelor europene din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Sistemul piramidal de reglementări. Normele metodologice de aplicare ale acestei legi.90/1996 a Protecţiei Muncii. iar Codul Muncii cuprinde prevederi care se referă la protecţia vieţii şi a sănătăţii lucrătorilor. Astfel. care au ca obiectiv principal îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă. după cum este evidenţiat în tabelul de mai jos: 12 . armonizate cu cele de la nivel european. ale cărei prevederi au intrat în vigoare la 01 octombrie 2006.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă. angajatorii vor trebui să respecte noi cerinţe de securitate şi sănătate ale lucrătorilor. pe o perioadă de 10 ani. determinând modificări importante ale modului de abordare a problematicii prevenirii la nivel de întreprindere. care stabileşte responsabilităţile instituţiilor implicate.Reglementări legale La nivel european. Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) în Legea nr. Legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă este o componentă a sistemului naţional de reglementări. au reglementat. preocupările privind asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos s-au concretizat în cuprinderea în acquis-ul comunitar a unui mare număr de directive europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. afirmând dreptul la protecţie socială.90/1996. cadrul organizatoric al protecţiei muncii şi atribuţiile organismelor statului privind coordonarea şi controlul acestei activităţi. Caracteristica ei fundamentală este aceea că se află într-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene în domeniu. O mare parte dintre acestea au fost transpuse recent în legislaţia română. a fost integral abrogat prin adoptarea Legii nr. cadrul de înfiinţare şi organizare a activităţii în domeniu şi asigură respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. face referire şi la măsurile de securitate şi igienă a muncii. şi în Normele Generale de Protecţie a Muncii au fost preluate principiile prevenirii.

91/322/CEE 9. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2.08. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest Hotarâre nr.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători. 300/02. 4. 1051/9. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă HOTARARE nr. 90/270/CEE 7. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotarare de Guvern nr. în special de afecţiuni dorsolombare Hotarârea nr. fizici şi biologici în timpul lucrului cu privire la prescriptiile minime de securitate şi sănătate pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale la bordul navelor privind cerinţele minime de 13 Legislatia nationala Hotarare de Guvern nr. 493 din 12. 92/29/CEE 1 92/57/CEE Hotarârea nr. Directive 83/477/CEE Continut Privind protectia impotriva riscurilor de imbolnăvire si prevenirea acestor riscuri provocate de expunerea la azbest la locul de muncă privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor determinate de expunerea la zgomot în timpul lucrului privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca referitoare la prescriptii minime de securitate si sanatate pentru utilizarea echipamentului individual de protectie de catre muncitori la lucru privind prescripţiile minime de sănătate şi securitate pentru manipularea manuală a maselor implicând pentru lucrători riscuri în special de afecţiuni ale spatelui privind prescripţiile minime de securitate si sănătate referitoare la activitatea desfaşurată prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locul de muncă privind stabilirea valorilor limită de expunere profesionala cu caracter orientativ in aplicarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi chimici. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă Hotarârea nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarârea nr.04.2006 . 89/654/CEE 89/656/CEE 5. 90/269/CEE 6. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a EIP la locul de muncă Hotărârea de Guvern nr. 86/188/CEE 3. 1028 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotarârea nr.03.LISTA TRANSPUNERII DIRECTIVELOR EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANA Nr crt 1. 90/394/CEE 8.

1058 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive Hotarârea nr. 1 2. 1136 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 98/24/CE 1 6. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici Hotarârea nr.1 1.07. 1049 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran Hotarârea nr. 2004/40 . 493 din 12. 1050 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj Hotarârea nr. 1 5. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii Hotarâre nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarârea nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit HOTARARE nr. 2003/10/CE 2 0. 1999/92/CE 1 7. 93/103/CE securitate şi sănătate care se aplică pe şantierele temporare sau mobile cu privire la prescriptiile minime de semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca cu privire la prescriptiile minime vizand ameliorarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industriile extractive prin foraj privind prescriptiile minime pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile extractive de suprafata sau subteran (minerit) privind prescripţiile minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit cu privire la securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de agenţii chimici la locul de muncă privind prescripţiile minime pentru ameliorarea protecţiei securităţii şi sănătăţii muncitorilor susceptibili a fi expuşi riscului datorat atmosferelor potential explozive privind protecţia lucrătorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă privind prescripţiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (vibratii) privind prescripţiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (zgomot) referitor la cerintele minime de securitate si sanatate privind expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (câmpuri electromagnetice) 14 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotărârea de Guvern nr. 2000/54/CE 1 8. 971/26. 2002/44/CE 1 9. 92/58/CEE 92/91/CEE 1 3.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă Hotarârea nr.04. 1092 din 16/08/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă Hotarare de Guvern nr. 92/104/CEE 1 4.

Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. transpune Directiva Consiliului nr.319/2006. volumul din ce în ce mai mare si complexitatea informatiilor necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor social-administrative pe baza noilor principii de cunoastere. apararea vietii.Conditiile în care se desfasoara procesele de munca. întelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii. Legea securitatii si sanatatii in munca. instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor. Legea de baza in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor. în toate aspectele referitoare la munca. Legea securitatii si sanatatii in munca stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale. participarea echilibrată potrivit legii. obligatia de a asigura securitatea si sanatatea. In conformitate cu aceste reglementari. este Legea nr.2006. complexitatea echipamentelor de munca.646 din 26 iulie 2006 si a intrat în vigoare incepand cu data de 01. intensitatea efortului mental.319 denumita Legea securitatii si sanatatii in munca Legea securitatii si sanatatii in munca a fost adoptata in data de 14 iulie 2006. revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului. Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli de prevenire si protectie aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor. consultarea. precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.10. prevenirea accidentelor si a îmbolnavirilor profesionale în rândul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si tehnicii. Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca. eliminarea factorilor de risc şi accidentare. nr. integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca. 15 . informarea. publicata in Monitorul Oficial nr.

exploatarea în conditii de siguranta a echipamentelor de munca în scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale. 2. vin în contradicţie cu legea securitatii si sanatatii in munca. Fac excepţie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile în care particularităţile inerente ale anumitor activităţi specifice din serviciile publice. 3. .constientizarea lucratorilor în cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si sanatate a muncii în amenajarea.aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala. cât şi private. SECURITATEA SI SANATATEA ÎN MUNCA Obiectivele securitatii si sanatatii .armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vietii. Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplică angajatorilor. dotarea locurilor de munca. precum şi cazurile de dezastre. consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora. protectia mediului înconjurator. cum ar fi forţele armate sau poliţia.eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala existenti în sistemul de munca (executant . . lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor. atât publice. vor cuprinde clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă.mijloace de productie . .Convenţiile internaţionale şi contractele bilaterale încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini.sarcina de munca .mediul de munca). ACTIVITATEA DE PREVENIRE SI PROTECTIE 16 . asigurarea vietii. în vederea efectuării de lucrări cu personal român pe teritoriul altor ţări. securitatii si sanatatii angajatilor. inundaţii şi pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă. Legea securitatii si sanatatii in munca se aplică în toate sectoarele de activitate. informarea.

elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca.asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii. 3.evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. 2. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca. sarcina de munca. .evitarea riscurilor. .obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor. precum si ale locurilor de munca/posturilor de 17 . (4) din Legea 319/2006. . Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute mai sus în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele: 1. 9 alin. Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator. în conditiile art. tinând seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/întreprinderii. în urmatoarele moduri: a) prin asumarea de catre angajator. La nivelul angajatorului activitatea de prevenire si protectie se organizeaza având la baza principiile: . . a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege: b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie. . mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru. în toate aspectele referitoare la munca.obligatiile lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu vor afecta principiul responsabilitatii angajatorului. revine angajatorului. c) prin înfiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie. indiferent de natura sau durata contractului de munca etc. d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie. respectiv executant.Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca.combaterea riscurilor la sursa.

stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 319/2006. semnalizare 18 . propunerea atributiilor si raspunderilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 12. 4. la recomandarea medicului de medicina muncii. 15. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii si/sau unitatii. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute în planul de prevenire si protectie. 7. care se consemneaza în fisa postului. ce revin lucratorilor. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 6. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire. 11. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 14.lucru. stabilite prin fisa postului. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare. 10. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate în munca. 319/2006 si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui. conform prevederilor art. necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic. evidenta posturilor de lucru care. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 9. asigurarea întocmirii planului de actiune în caz de pericol grav si iminent. 5. a aparaturii de masura si control. precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor în mediul de munca. stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca. 8. 13. 16. corespunzator functiilor exercitate. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare. întocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. avertizare. cu aprobarea angajatorului. pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor. precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca. asigurarea informarii si instruirii lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie.

319/2006. precum si a sistemelor de siguranta. în situatia în care mai multi angajatori îsi desfasoara activitatea în 19 . medicul de medicina muncii. în scris. manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a înlocuirii lor la termenele stabilite. cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. precum si în celelalte situatii prevazute de Hotarârea Guvernului nr. încercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente. zgomot si santiere temporare si mobile. (1) lit. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si. serviciile externe de prevenire si protectie. 1. 21. 26. 24. (1) lit. 19. informarea angajatorului. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori. inclusiv cele referitoare la azbest. 1. 18. 23. 319/2006.de urgenta. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din întreprindere si/sau unitate.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca. 319/2006: 25. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca. în vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie. 22. 1. în conformitate cu prevederile art. conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 17. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 51 alin. 20. b) din LEGEA nr. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din întreprindere si întocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie. conform prevederilor din Hotarârea Guvernului nr. asupra deficientelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. întocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotarârile Guvernului emise în temeiul art.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. 27. d) din Legea nr. întocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 12 alin. urmarirea întretinerii. daca este cazul. . vibratii.048/2006.

30. inclusiv la cele încheiate cu angajatori straini. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIE I. 319/2006. corespunzatoare cel putin nivelului de baza. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. din aceeasi norma . 4. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. c) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 29. 20-22 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. conform prevederilor art. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. În cazul întreprinderilor cu pâna la 9 lucratori inclusiv angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. conform prevederilor art. 20 . angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori. conform prevederilor art. 23-27. 319/2006: b) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea în munca la încheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori. 31. urmarirea actualizarii planului de avertizare. si/sau sa apeleze la servicii externe. întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati. 28.acelasi loc de munca. 319/2006. sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori. pe criteriul îndeplinirii atributiilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare.

319/2006. lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie. din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. În situatia în care sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori. angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. care desfasoara activitati dintre cele prevazute în anexa nr. c) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate. respectiv deces sau invaliditate.În situatia în care sunt îndeplinite conditiile de mai sus. angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie. b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor prevazute mai sus. conform prevederilor art. d) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza. III. În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. 21 . ireversibile. conform prevederilor art. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. dar angajatorul nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul întreprinderii. angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. pentru activitatile pe care nu le realizeaza angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. dar angajatorul. În cazul întreprinderilor care au între 10 si 49 de lucratori inclusiv. II. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie. 319/2006. daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. 2327. din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 20-22. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor între 50 si 149 de lucratori. 319/2006. 319/2006 si/sau sa apeleze la servicii externe. 5. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. conform prevederilor art.

Angajatorul va consemna în regulamentul intern sau în regulamentul de organizare şi funcţionare activităţile de prevenire şi protecţie pentru efectuarea cărora serviciul intern de prevenire şi protecţie are capacitate şi mijloace adecvate. dupa caz. angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire si protectie. Serviciul intern de prevenire şi protecţie trebuie să aibă la dispoziţie resursele materiale şi umane necesare pentru îndeplinirea activităţilor de prevenire şi protecţie desfăşurate în întreprindere. Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza în subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta.În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 150 de lucratori. 22 . si. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior. alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior. 5. În cazul în care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului.

activitatile de prevenire si protectie în domeniu. d) din Legea 319/2006 Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte: a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea. Angajatorul trebuie să asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire şi protecţie să poată desfăşura activităţile specifice. Angajatorul apeleaza la serviciile externe. 319/2006. serviciul de prevenire şi protecţie trebuie să fie organizat astfel încât să se asigure în mod corespunzător desfăşurarea activităţilor specifice. 6. acestea vor acţiona coordonat pentru asigurarea eficienţei activităţii. dacă dispune de personal cu capacitate profesională şi de mijloace materiale adecvate. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. Când angajatorul îşi desfăşoară activitatea în mai multe puncte de lucru. Serviciul intern de prevenire şi protecţie poate să asigure şi supravegherea medicală. SERVICIUL EXTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul extern de prevenire si protectie este o prestare de servicii care asigura. 18 alin. alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. cu respectarea prevederilor art. b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitatii si sanatatii în munca.Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire şi protecţie în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii. si. În situaţia în care activitatea de prevenire şi protecţie este asigurată prin mai multe servicii interne. (3) lit. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. pe baza de contract. dupa caz. Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior. Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca 23 . conform prevederilor art.

se efectuează în temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice. conform prevederilor art. 319/2006. angajatorii au obligaţia să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. asociaţiile familiale şi persoanele juridice pentru care autorizarea funcţionării. Cererea va fi însoţită de următoarele acte: 24 . 319/2006. completată în două exemplare semnate în original de către angajator. înainte de începerea oricărei activităţi. asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice.corespunzatoare nivelului superior.la Normele Metodologice. la sediile secundare sau în afara acestora. 1. inclusiv din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. cu modificările şi completările ulterioare. conform modelului prevăzut în anexa nr. angajatorul are obligaţia să depună la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea o cerere. înregistrarea fiscală a acestora. precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice. În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. Nu se autorizează. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. conform prevederilor art. persoanele fizice. AUTORIZAREA A FUNCŢIONĂRII DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale. aceasta trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior. În cazul în care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana. Asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă se face pentru activităţile care se desfăşoară la sediul social. 7.

(1) în certificatul constatator. c)completează şi emit certificatul constatator. conform modelului prezentat în anexa nr. dă dreptul angajatorilor să desfăşoare activităţile pentru care au obţinut certificatul. b)declaraţia pe propria răspundere. calculat de la data înregistrării cererii. Certificatul constatator. precum şi declaraţia pe propria răspundere. (5)Inspectoratul teritorial de muncă va menţiona în certificatul constatator data reluării activităţii. cererea va fi însoţită de certificatul constatator eliberat iniţial. 4 la Normele Metodologice. inspectoratele teritoriale de muncă procedează după cum urmează: a)înregistrează cererile de autorizare a funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. emis în baza declaraţiei pe propria răspundere. Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucrătoare. în original. b)verifică actele depuse în susţinerea acestora. IMPORTANT: (1)În cazul în care în cadrul controalelor se constată abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. (3)În situaţia prevăzută mai sus.. d)asigură evidenţa certificatelor constatatoare eliberate. 2. conform modelului prezentat în anexa nr. conform modelului prezentat în anexa nr. 3 la Normele Metodologice. (4)În situaţia prevăzută la alin. angajatorul poate relua activitatea numai după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii şi a obţinut autorizarea conform Normelor Metodologice. (3).. din care rezultă că pentru activităţile declarate sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. (2)Inspectoratul teritorial de muncă menţionează sistarea activităţii prevăzute la alin. inspectorul de muncă sistează activitatea şi propune inspectoratului teritorial de muncă înscrierea menţiunii în certificatul constatator.a)copii de pe actele de înfiinţare. În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. 25 . e)asigură arhivarea documentaţiei în baza căreia s-au emis certificatele constatatoare.

b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. cu o durata de cel putin 40 de ore. c) nivel superior. cu o durata de cel putin 80 de ore. sunt urmatoarele: a) nivel de baza. CERINTELE MINIME DE PREGATIRE ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Nivelurile de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu sunt: a) studii în învatamântul postliceal în profil tehnic. necesare pentru dobândirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca.8. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului de baza sunt: a) studii în învatamântul liceal filiera teoretica în profil real sau filiera tehnologica în profil tehnic. b) nivel mediu. 26 .

b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca.Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior sunt: a) studii superioare tehnice. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. Cursurile în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor. prevazute mai sus se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati conform prevederilor art. Angajatorul va stabili numărul de lucrători desemnaţi în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii. care desfăşoară activităţi pe teritoriul României. 10. În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. cu modificarile si completarile ulterioare. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 375/2002. cu o durata de cel putin 80 de ore. Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie. inclusiv cu capital străin. 18-27 din Ordonanta Guvernului nr. 9. republicata. 27 . lucratorul desemnat trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu. c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 de ore. LUCRATORII DESEMNATI Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COMITETULUI DE SECURITATEŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Organizarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători.

Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protecţie este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă. e)de la 2.6 reprezentanţi. d)de la 1. Angajatorul sau reprezentantul său legal este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă. pe de o parte. 28 . pe de altă parte. respectiv cu o durată mai mare de 3 luni. după cum urmează: a)de la 50 la 100 de lucrători .001 la 4. g)peste 4. se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă. b)de la 101 la 500 de lucrători . cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor Componenta comitetului de securitate si sanatate in munca Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetul de securitate şi sănătate în muncă vor fi aleşi pe o perioadă de 2 ani. În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători.000 de lucrători .000 de lucrători .000 de lucrători .4 reprezentanţi.001 la 3. şi angajator sau reprezentantul său legal şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor şi medicul de medicina muncii.000 de lucrători . În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial.001 la 2.7 reprezentanţi.2 reprezentanţi.000 de lucrători .8 reprezentanţi. c)de la 501 la 1.3 reprezentanţi.5 reprezentanţi. f)de la 3.Inspectorul de muncă poate impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă în unităţile cu un număr mai mic de 50 de lucrători în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate. atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă revin reprezentanţilor lucrătorilor. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă vor fi desemnaţi de către lucrători dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. numărul acestora se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare şi funcţionare.

şi este transmisă membrilor comitetului de securitate şi sănătate în muncă. inspectoratului teritorial de muncă şi. reprezentanţii serviciului intern de prevenire şi protecţie şi. 29 . reprezentanţii acestora: pot fi invitaţi să participe si inspectori de muncă. Angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar. La întrunirile comitetului de securitate şi sănătate în muncă vor fi convocaţi să participe lucrătorii desemnaţi. Funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă funcţionează în baza regulamentului de funcţionare propriu. e) 20 de ore pe lună în unităţile având un efectiv de 1.499 de lucrători. (3)Instruirea necesară exercitării rolului de membru în comitetul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru şi pe cheltuiala unităţii. (2)Timpul alocat acestei activităţi va fi considerat timp de muncă şi va fi de cel puţin: a) 2 ore pe lună în unităţile având un efectiv de până la 99 de lucrători. cu cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului. iar componenţa comitetului va fi adusă la cunoştinţă tuturor lucrătorilor. b) 5 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 100 şi 299 de lucrători. Membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă se nominalizează prin decizie scrisă a preşedintelui acestuia. serviciului extern de protecţie şi prevenire.500 de lucrători şi peste. în cazul în care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire şi protecţie. dacă este cazul. Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar. d) 15 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 500 şi 1. regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare.Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă va fi stabilită prin contractul colectiv de muncă. c) 10 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 300 şi 499 de lucrători. IMPORTANT: (1)Angajatorul are obligaţia să acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă timpul necesar exercitării atribuţiilor specifice. cu consultarea reprezentanţilor lucrătorilor.

c)analizează introducerea de noi tehnologii. în conformitate cu art. ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice. conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare. d)analizează alegerea. 17 şi 18 din lege. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă va afişa la loc vizibil copii ale procesului-verbal încheiat. inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. consultării şi participării lucrătorilor. f)propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă.Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă convoacă în scris membrii comitetului cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii. e)analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie. comitetul de securitate şi sănătate în muncă are cel puţin următoarele atribuţii: a)analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie. o copie a procesului-verbal încheiat. lucrătorilor. şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe. indicând locul. b)urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă convine cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi. cumpărarea. La fiecare întrunire secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă încheie un proces-verbal care va fi semnat de către toţi membrii comitetului. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă transmite inspectoratului teritorial de muncă. luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii. data şi ora stabilite. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal întrunit dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă. precum şi menţinerea sau. în termen de 10 zile de la data întrunirii. 16. alegerea echipamentelor. a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. dacă este cazul. 30 . Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă Pentru realizarea informării. înlocuirea acestuia.

acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat.g)analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern. (1). măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari. pentru ca membrii acestuia să îşi poată da avizul în cunoştinţă de cauză. a. măsurile de prevenire şi 31 . inspectoratului teritorial de muncă. precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor. la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienţa acestora în anul încheiat. comitetului de securitate şi sănătate în muncă un raport scris care va cuprinde situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. j)analizează cauzele producerii accidentelor de muncă. e. Obligaţiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă Angajatorul trebuie să furnizeze comitetului de securitate şi sănătate în muncă toate informaţiile necesare. ale echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. Angajatorul trebuie să prezinte. cel puţin o dată pe an. c. îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării. Angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate şi sănătate în muncă cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate. cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. în vederea selecţionării echipamentelor optime. Angajatorul trebuie să supună analizei comitetului de securitate şi sănătate în muncă documentaţia referitoare la caracteristicile echipamentelor de muncă. precum şi pr opunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor. Angajatorul trebuie să transmită raportul prevăzut la alin. precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie. h)urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă. avizat de membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă. d. b. i)analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. l)dezbate raportul scris. în termen de 10 zile. prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an. k)efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute.

demonstraţia. cum ar fi: expunerea. al medicului de medicina muncii.protecţie atât la nivel de unitate. cât şi la nivel de loc de muncă şi tipuri de posturi de lucru. vizionări de filme. Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate. dacă este cazul. studiul de caz. diapozitive. de prevenire şi stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor. c) instruirea periodica.testare. 32 . Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca la nivelul întreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza în timpul programului de lucru si este considerata timp de munca. f. INSTRUIREA LUCRATORILOR ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Instruirea în domeniul securitatii si sanatatii în munca are ca scop însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate în munca. pe meserii sau activităţi. metode şi tehnici de instruire. La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite mijloace. 11. b) instruirea la locul de munca. proiecţii. Angajatorul trebuie să dispună de un program de instruire . măsurile de prim ajutor. instruire asistată de calculator. asupra plângerilor lucrătorilor privind condiţiile de muncă şi modul în care serviciul intern sau extern de prevenire şi protecţie îşi îndeplineşte atribuţiile. Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-generala. serviciului intern sau extern de prevenire şi protecţie. Angajatorul comunică comitetului de securitate şi sănătate în muncă punctul său de vedere sau.

care desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare. b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. angajatorul stabileşte. 33 . Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului. 11. reguli privind instruirea şi însoţirea acestora în întreprindere şi/sau unitate. a) din LegeA 319/2006. în general si se va în fişa de instruire colectivă. conform modelului prezentat în anexa nr.Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală. fără a se întocmi fişă de instructaj. Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii. 5 lit. d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. a duratei şi datei instruirii. completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare. Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în muncă vor fi însoţiţi de către un reprezentant desemnat de către angajator. prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare. cu indicarea materialului predat. din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau. INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA Instruirea introductiv-generala se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. imediat după verificarea instruirii. Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini. conform modelului prezentat în anexa nr. riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective. fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. După efectuarea instruirii. de către conducătorul grupului. în cazul vizitatorilor. Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou. 12la Normele Metodologice. c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta.

Atat persoana juridica cat si lucratorii pot fi sanctionati contraventional sau penal in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca. 34 . În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune. urmatoarele probleme: a) legislatia de securitate si sanatate în munca. Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire. aceasta nu va fi mai mica de 8 ore. b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate în munca: . Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activităţi şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste.Instruirea introductiv-generala se face de catre: a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. Lucrătorii nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală. în principal. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii.Nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca se poate datora necunoasterii acestei legislatii sau nerespectarii cu buna stiinta. sau b) lucratorul desemnat. Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductivgenerale. . sau d) serviciul extern de prevenire si protectie. Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator. în general. sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie.

aceea de producere a unui accident .Amenzile contraventionale sau penale se pot aplica de catre inspectorii de munca sau de catre organele procuraturii in conformitate cu Legea nr.319/2006 cap.IX-Contraventii.VIII-Infractiuni si cap. . . .Inchisoare sau amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor savarsite. astfel: . c) riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice unitatii: In activitatea societatii factorii de risc cei mai frecventi sunt : 35 . Pentru angajat: . .In cadrul societatii la propunerea persoanei desemnate cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sau a sefului ierarhic superior in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca se pot aplica sanctiuni stabilite de societate prin Regulament Intern.judecarea in instanta a unor potentiale procese cauzate de nerespectarea legislatiei cu urmarile cuvenite conform codului penal civil.inchisoare intre 3 luni si 3 ani.amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptei.soldat cu pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca sau deces.pierderea unor sume importante din salariul cuvenit pe perioada de intrerupere a perioadei de munca.. . invaliditate) atat pentru accidentat cat si pentru familie. dupa cum urmeaza: Pentru angajator: . Pentru ambele parti: .Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea consecinte imprevizibile atat pentru angajator cat si pentru angajat.000 lei.000– 10.Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea cea mai grava consecinta.suferinta de pe urma unui potential accident ce poate avea urmari grave (deces.amenzi contraventionale intre 5. .

efortul prea mare al personalului .operatii de lucru gresite . a) Actiuni gresite pot fi: - executarea defectuoasa de operatii: comenzi.ritm mare de lucru .solicitarea lucratorului peste posibilitatile acestuia Factori de risc care depind de mijloacele de productie : a) Factori de risc mecanic .organe de masini in miscare neprotejate . manevre gresite. utilizarea gresita a mijloacelor de protectie desi executantul a fost instruit.operatii de lucru fortate .neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare - Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa lucratorului : . taioase) 36 . - .suprafete periculoase (intepatoare. alimentarea sau oprirea de curent electric cadere la acelasi nivel sau de la inaltime. b) omisiuni in efectuarea sarcinii de munca. b) Omisiuni pot fi: .omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa .Factori de risc care depind de executant prin: a) actiuni gresite. intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca.efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca: - stationarea in zone periculoase .

b) Factori de risc electric: .atingerea directa a obiectelor sau suprafetelor cu temperatura ridicata. stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor: • Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati.dotarea cu echipament de protectie a lucratorilor .in orice anotimp .temperatura ridicata a aerului .libere .atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate in functiune si neprotejate.dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor de munca si verificarea periodica a acestora din punct de vedere ethnic .cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca de catre lucratorii societatii (conducatori si executanti) .sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului. Factori de risc care depind de mediul de munca : .practicabile si curate. c) Factori de risc termic: . • Caile de acces. d) masuri la nivelul întreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor.de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta .umiditatea ridicata a aerului Pentru diminuarea acestor riscuri in cadrul societatii se iau urmatoarele masuri: .instruirea lucratorilor si verificarea insusirii cunostintelor de catre acestia .realizarea unei semnalizari de securitate la locurile de munca - verificarea medicala a lucratorilor in vederea asigurarii starii de sanatate corespunzatoare sarcinii de munca . 37 .organizarea primului ajutor.

de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie.hidranti.de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile.carosabile.gaze toxice. . -sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat .anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii). • Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii .asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor . . • Caile de acces .la inceperea si terminarea programului .conform reglementarilor in vigoare. .protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri.existenta unor eventuale surse de incendiu .etc.anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica . 38 .gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje. • Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului. -sa verifice . -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu .actionarea imediata asupra focarului cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor din dotare(stingatoare portabile. .etc.asfixieri cu fum.alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente.) .verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu.evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei . . . are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri : .• Este interzisa blocarea cailor de acces . -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate .)prin manevrare manuala . .

care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. 5 lit. în grupe de maximum 20 de persoane. Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca. post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. împreună cu: a)angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv.INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate în munca. Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate. Instruirea la locul de munca se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. sau d)serviciul extern de prevenire şi protecţie. sau b)lucrătorul desemnat. precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca. sau c)un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă. c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca. inclusiv la schimbarea locului de munca în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii. a) din LegeA 319/2006. Instruirea la locul de muncă va cuprinde: 39 .

fixari.mijloacele de productie .Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice profilului activitatii societatii noastre sunt urmatoarele : A. impiedicare sau dezechilibrare .sarcina de munca. .pornirea echipamentelor de munca . . . . pozitionari. Executant : a) executarea defectuoasa de operatii (comenzi.Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala pot fi cauzate de una sau mai multe din componentele sistemului de munca si anume : . . . manevre. c) omisiuni : . îmbolnăvire .informaţii privind riscurile de accidentare şi profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru: a.operatii care depasesc capacitatea de pregatire a lucratorului .succesiunea gresita a unor operatii 40 . .executant. reglaje) b) efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca : . Sarcina de munca : a) continutul necorespunzator al sarcinii de munca : .deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin alunecare.neutilizarea mijloacelor de protectie(aparatorile si dispozitivele de protectie ale echipamentelor de munca) B.procedee gresite in solutionarea unei operatii .alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric) .mediul de munca.

pozitii de lucru vicioase datorate particularitatii procesului de munca si anume pozitia ortostatica c) solicitare psihica : . stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.etc.deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului .manipulate in procesul de munca.de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator).deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca. In toate cazurile .lucrul cu banii C. Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori . c. Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul .obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei . Mijloace de productie : Factori de risc mecanic : . 41 .a celor din jur. măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor.deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor b. -el este colegul de munca al victimei. Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit . prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru.) Factori de risc electric : - curentul electric prin :atingere directa si atingere indirecta Factori de risc termic : .suprafete sau contururi periculoase (intepatoare si taioase ale cuterelor.accesoriilor din sticla-abajururi.b) solicitare fizica .

In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor.In cazul producerii unui accident .ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului.interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei. -examinarea victimei. Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului . In cazul existentei mai multor victime . -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate.salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor .el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina.eficace si rapid in luarea unor masuri. Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate . In cazul in care victima prezinta mai multe semne .ei insisi.in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului.avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor. -sa actioneze energic. -anuntarea accidentului.pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat. Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana . -sa-si pastreze calmul . -acordarea primului ajutor.pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer.salvatorul va efectua triajul acestora .pe baza unei examinari rapide. 42 .sa analizeze fiecare caz in parte . Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea . -protejarea victimei.Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece . -ce s-a intamplat .

PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei . Pana la sosirea echipei de specialitate. .pozitia de siguranta etc.salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei . starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: . -cine face apelul. a pulsului.imobilizarea fracturilor. -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei.starea pansamentelor.prezenta respiratiei. -ce tipuri de leziuni s-au produs .restabilirea respiratiei si circulatiei. -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini .-cate victime sunt . -prevenirea infectiei .oprirea hemoragiilor. Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila . 43 . -dezinfectarea ranii cu cloramina.rivanol . -spalarea pielii din jur cu apa si sapun . -calmarea durerii .de la margine spre pielea sanatoasa . . . . -prevenirea socului.

44 .piept si zona abdominala . ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric .cand arsura este extinsa. -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii. -transportarea de urgenta la spital. -oprirea hemoragiei si pansarea ranii . -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate . -administrarea de apa minerala sau ceai. -verificarea respiratiei si a pulsului .antinevralgic). -desfacerea hainelor la gat. -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin. ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului . -anuntarea echipei medicale de interventie.-acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur . -transportarea de urgenta la spital. -aplicarea unor comprese sterile . -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa . -imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale .

pe spate. 45 .piept si talie .in special de afectiuni dorsolombare -H.nr.LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira .300/2006 privind cerintele minime de securitatea si sanatate pentru santierele temporare sau mobile e.G.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori . prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru: -H.nr.Anexa 2 -H.G. d.nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca -H. intervenţie. a mijloacelor de alarmare.cu capul mai jos. nr.nr 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca. evacuare şi de prim ajutor.1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca -H.G.G.G. nr.G. -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele).1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare -H.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca -H.membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm . -se aseaza victima in pozitia culcat.G. instruirea la locul de muncă va include în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie. nr. -se slabeste stransoarea hainelor la gat.

INSTRUIREA PERIODICA Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii. confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător. în funcţie de condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni. 46 . d) la executarea unor lucrări speciale. Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri: a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare. e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent. şi nu va fi mai mare de 6 luni. inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate. c) la reluarea activităţii după accident de muncă. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie. Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă. Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator.Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de cate şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală. care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor.

care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. sau d) serviciul extern de protecţie şi prevenire. Durata instruirii periodice in cazurile a)-g) de la paragraful anterior nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. 47 . sau b) lucrătorul desemnat. împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. sau c) un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire.f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

e) adaptarea la progresul tehnic. În cadrul responsabilitatilor sale. d) adaptarea muncii la om. c) informarea si instruirea lucratorilor. Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile de prevenire si protectie pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor. a metodelor de munca si de productie. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. c) combaterea riscurilor la sursa. acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale în acest domeniu. în vederea reducerii monotoniei muncii. 48 . a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii. d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii în munca. In cazul în care un angajator apeleaza la servicii externe. b) prevenirea riscurilor profesionale. angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor.12. OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca. în special în ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca. alegerea echipamentelor de munca.

atunci când îi încredinteaza sarcini. b) ca. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile. organizarea muncii. relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca. precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure îmbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate în ansamblul activitatilor întreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice. de conditiile si mediul de munca. c) sa ia în considerare capacitatile lucratorului în ceea ce priveste securitatea si sanatatea în munca. masurile de prevenire. atunci când în acelasi loc de munca îsi desfasoara activitatea lucratori din mai multe întreprinderi si/sau unitati. accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au însusit instructiunile adecvate. h) adoptarea. a) si daca este necesar. inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. sanatatea si igiena în munca. a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca. e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca. determinate de alegerea echipamentelor. tinând seama de natura activitatilor din întreprindere si/sau unitate.f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos. i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. 49 . în mod prioritar. d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora în ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor. ulterior evaluarii prevazute la lit. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. conditiile de munca. luând în considerare natura activitatilor. în zonele cu risc ridicat si specific. angajatorul are obligatia: 3 500-7 000 a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. angajatorii acestora au urmatoarele obligatii: 3 500-7 000 a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea. a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala.

Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a riscurilor profesionale. luând în considerare natura activitatilor. d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale. atributii privind securitatea si sanatatea în munca si. denumiti în continuare lucratori desemnati. acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile specifice. Daca în întreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent. 3 500-7 000 Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea îndeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege. pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie. atributii complementare. în principal. în nici o situatie. b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate. pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere si/sau unitate. obligatii financiare pentru lucratori.c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale. angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe. 50 . sanatatea si igiena în munca nu trebuie sa comporte. Lucratorii desemnati trebuie sa aiba.b) sa îsi coordoneze actiunile în vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale. precum si de distributia acestora în cadrul întreprinderii si/sau unitatii se impune ca: 3 000-6 000 a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate. cel mult. În toate cazurile. c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie în numar suficient. 3 500-7 000 Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori. În cazul în care angajatorul apeleaza la serviciile externe. tinând seama de marimea întreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii. Masurile privind securitatea.

Prevenirea riscurilor. din faza de cercetare. 5 000-10 000 51 . bazat pe evaluarea riscurilor. precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor. prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de îmbolnavire profesionala a lucratorilor. 4 000-8 000 b) sa întocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice. asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat. 4 000-8 000 c) sa tina evidenta accidentelor de munca. rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai. trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori. 2 000-4 000 d) sa elaboreze. In cazul micro-întreprinderilor si al întreprinderilor mici. angajatorii au urmatoarele obligatii: a) sa adopte. a accidentelor usoare. ALTE OBLIGATII ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa realizeze si sa fie în posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea în munca. în care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite. 2 000-4 000 În vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate în munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale. ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru. conform prevederilor legale. precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie. inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice. de un serviciu sau de servicii distincte. înainte de începerea oricarei activitati. angajatorul îsi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege. din interiorul sau din exteriorul întreprinderii si/sau unitatii. a echipamentelor de munca. precum si a accidentelor de munca. proiectare si executie a constructiilor. a bolilor profesionale. organizatorice si de alta natura. pe care sa îl aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii. 4 000 8 000 b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si. a incidentelor periculoase. 13. daca are capacitatea necesara în domeniu. sanitare. dupa caz. pentru autoritatile competente si în conformitate cu reglementarile legale. 5 000-10 000 c) sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca. solutii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea si sanatatea în munca.

la solicitarea inspectorului de munca.8 000 m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca în timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor. de catre toti lucratorii. 4 000-8 000 f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea. (4) lit. ulterior angajarii. filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea în munca. 4 000-8 000 i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica. e). 4 000-8 000 52 . retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate în desfasurarea proceselor tehnologice. a masurilor prevazute în planul de prevenire si de protectie stabilit. tinând seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate în esponsabilitatea lor. control-psihologic periodic. cum ar fi afise. atributiile si raspunderile ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 4 000-8 000 k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. pliante. asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de . anterior angajarii în munca. 2 000-4 000 h) sa asigure informarea fiecarei persoane. 3000-10 000 o) sa desemneze. precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare. 4 000-8 000 e) sa elaboreze instructiuni proprii. 4 000-8 000 l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie. 4 000-8 000 j) sa angajeze numai persoane care. în spiritul prezentei legi. prin fisa postului. a testarii psihologice a aptitudinilor. prin propria competenta sau prin servicii externe. corespunzator functiilor exercitate. 4 000 . cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. munca. dupa caz. în urma examenului medical si. a aparaturii de masura si control. lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor. precum si a prevederilor legale în domeniul securitatii si sanatatii în munca. pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca. precum si-a instalatiilor de captare. dupa caz. 4 000-8 000 g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor.d) sa stabileasca pentru lucratori. 7 alin. corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si. prin lucratorii desemnati. 4 000-8 000 n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca.

3500-7 000 r) sa asigure echipamente individuale de protectie. în afara de cazurile în care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane. 5 000-10 000 q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora. si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. 3500-7 000 Alimentatia de protectie se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajatori. obligatoriu si gratuit. de catre angajatori. persoanelor care lucreaza în conditii de munca ce impun acest lucru. 3 000-6 000 Materialele igienico-sanitare se acorda. 3 000-6 000 Categoriile de materiale igienico-sanitare.p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. 3 000-6 000 53 . în cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie. 5 000-10 000 s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou. se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.

aparaturii. uneltelor. să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora b. instalaţiilor tehnice şi clădirilor.I. să utilizeze corect maşinile. precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie. să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană. atât timp cat este necesar. la modificarea. pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. d. f. lucrătorii au următoarele obligaţii: a. şi să utilizeze corect aceste dispozitive.S. echipamentele de transport şi alte mijloace tehnice. În mod deosebit. . SANATATEA ÎN MUNCA SI P. aparatura. în scopul realizării obiectivelor prevăzute mai sus. să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. să îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea. după utilizare. 54 e. g. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. să nu procedeze la scoaterea din funcţiune. în special ale maşinilor.14 SARCINILE SI OBLIGATIILE LUCRATORILOR PRIVIND SECURITATEA . să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. c. cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă. astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. substanţele periculoase. uneltele.

) are obligatia de a face instruirea la locul de munca si cea periodica. in situatia ca lucratorul este conducator de loc de munca (director directie. în caz de pericol iminent . in situatia ca lucratorul este personal de executie (muncitor. sef lucrare. folosirea aparatelor electrice de încălzire) . m. inginer etc. i. să respecte regulile instituite pe teritoriul societatii privind fumatul. să coopereze. technician. l. sef santier. trebuie sa fie autorizat conform normelor specifice pe aceasta linie. dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa. să participe la instructajele de prevenire. să cunoască şi să aplice normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor şi cele specifice la locurile de muncă . cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si cercetare in domeniul securitatii si sanatatii muncii. in situatie ca lucratorul este sofer profesionist sau conduce ocazional masina proprietatea firmei. n. r. la exerciţiile de stingere a incendiilor şi cele specifice şi locului de muncă . p. q. atât timp cat este necesar. o. responsabil lucrare. director divizie. in situatia ca lucratorul utilizeaza tehnica de calcul are obligatia de a respecta normele specifice pe aceasta linie.) si lucreaza la inaltime sau sub joasa tensiune. are obligatia de a respecta instructiunile proprii de securitatea muncii pentru soferi. j.h. 55 . în domeniul sau de activitate. în lipsa şefului ierarhic . sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata conducatorul locului de munca. asistat si ajutat de lucratorul desemnat cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca. pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate. să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă. coordonator proiect etc. precum şi cele referitoare la executarea lucrărilor cu pericol de incendiu (sudură. sau a celorlalţi participanţi la procesul de muncă . sef compartiment. s. angajatul este obligat să ia măsurile care se impun pentru protejarea propriei persoane sau a altor angajaţi k. sa aiba dovada medicala ca poate lucra la inaltime si/sau tensiune si sa foloseasca obligatoriu echipamentul de protectia muncii conform legii.

să cunoască funcţionarea şi să întreţină în bună stare de utilizare mijloacele de protecţie împotriva incendiilor din dotare . să controleze la începerea şi încheierea programului.t. normativele sau normele interne de securitate si sanatatea in munca 56 . daca nu are efectuate instruirile in domeniul securitatii si sanatatii in munca (instruirea introductiv generala. în vederea depistării şi înlăturării cauzelor de incendiu . nici un angajat nu isi poate desfasura activitatea daca nu are dovada ca este apt medical pentru locul de munca la care este angajat. x. înlăturarea efectelor incendiilor sau ale calamităţilor naturale şi catastrofelor cu mijloace aflate la dispoziţie. y. evacuarea oamenilor şi a bunurilor materiale. instruirea la locul de munca si instruirea periodica) si daca nu este admis la lucru de catre angajator. v. u. să fie în măsură să pună în funcţiune şi să mânuiască materialele şi mijloacele de stingere a incendiilor din dotare . z. să participe la stingerea incendiilor. locurile de muncă. adica sa aiba intocmita si semnata fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca. toti lucratorii au obligatia si responsabilitatea de a respecta si aplica instructiunile.

.sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa. iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise sugestive. precum si de conditiile concrete în care se desfasoara activitatea respectiva. . se vor elabora instructiuni proprii. in care scop: a) organizeaza procesul de productie si repartizeaza sarcinile de munca pe intreg personalul din subordine.sa anunte conducerea unitatii în legatura cu orice accident de munca.sa asigure însusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practice profesionale. pentru echipamentele de munca noi. instructiuni de folosire a acestuia si de securitate a muncii.sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie.în toate locurile de munca sa afiseze. privitor la circulatia si stationarea persoanelor în cadrul unitatii. . în dreptul fiecarei echipament de munca. . a echipamentului individual de protectie. . în timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioara. în functie de caracteristicile echipamentelor existente. sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-a însusit cunostintele necesare de securitate a muncii. Conducatorii locurilor de munca asigura si raspund de luarea tuturor masurilor pentru ca echipamentele tehnice din dotare sa fie exploatate in conditii de deplina siguranta. 57 .sa întocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de munca.15. . raspunzând de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la locurile de munca. SARCINILE SI OBLIGATIILE CONDUCATORULUI LOCULUI DE MUNCA Conducatorul locului de munca raspunde de respectarea si aplicarea legislatiei si a normelor de securitate a muncii având urmatoarele sarcini si obligatii: .sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective.

aerisire. k) asigura conditiile de munca (iluminat. verifica modul cum acestea au fost insusite si se indeplinesc de intregul personal. sefii de sectii sau compartimente sunt obligati sa participe nemijlocit la lichidarea urmarilor acestora. microclimat. avariilor. temperatura. e) elaboreaza programe de fabricatie care sa asigure functionarea instalatiilor la parametrii normali si in deplina securitate. precum si intretinerea grupurilor sociale si a instalatiilor sanitare. cunoasterea si aplicarea normelor de securitate si sanatate in munca. c) stabilesc masurile ce trebuie luate in caz de dereglari. In caz de avarii sau alte accidente tehnice. potrivit prevederilor documentatiilor tehnice.b) iau masuri pentru asigurarea fiecarui loc de munca cu instructiuni tehnice specifice privind exploatarea in conditii normale a echipamentelor tehnice . 58 . la cercetarea cauzelor si stabilirea masurilor pentru repunerea in functiune a instalatiilor si la conducerea operatiilor pentru intrarea in regim normal de functionare. umiditate) si materiale igienico-sanitare corespunzatoare. d) asigura stabilirea si aducerea la cunostinta fiecarei persoane a atributiilor si raspunderilor ce-i revin la locul de munca. utilajelor si masinilor incredintate. raspund pentru organizarea si desfasurarea activitatii de productie in deplina securitate si pentru realizarea integrala a masurilor privind buna functionare. de prevenire si stingere a incendiilor si a normelor de interventie pentru prevenirea dereglarilor. raspunde de pregatirea instalatiei in vederea executarii reparatiilor si controleaza asigurarea tuturor masurilor de securitate a acesteia. g) controleaza zilnic starea echipamentelor tehnice. a accidentelor tehnice si uzurii premature. f) controleaza si raspund ca la locurile de munca cu pericol de explozie si incendii. de la inceperea pana la terminarea programului de lucru. personalul angajat sa utilizeze echipamentul de protectie specific acestor locuri. j) organizeaza un numar eficient de posturi de prim ajutor si dotarea corespunzatoare a acestora cu materiale conform necesarului prescris de organele sanitare. respectarea normelor de exploatare a acestora si a regimului de lucru. h) asigura executarea reviziilor tehnice obligatorii si reparatiilor planificate ale echipamentelor tehnice. exploatare si intretinere a instalatiilor. Conducatorii locurilor de munca. intreruperi sau avarii. exploatarea si intretinerea echipamentelor tehnice in conditii de siguranta. i) organizeaza instruirea personalului salariat cu privire la functionarea.

urmarirea realizarii lucrarilor de securitate si sanatate in munca si de prevenire a incendiilor. repartizarea lucrarilor/serviciilor pe fiecare echipa. dotarea locurilor de munca cu prescriptiile tehnice de exploatare necesare. functionarea echipamentelor tehnice in conditii de deplina siguranta. i) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. respectarea periodica a instruirilor si verificarea insusirii acestora de catre toti lucratorii. 59 . sesizarea sefului ierahic pentru inlocuirea celor care lipsesc. b) d) insusirea de catre membrii formatiei de lucru a reglemetarilor privind ordinea si disciplina tehnologica si de munca.In acest scop sunt obligati sa ia masuri pentru: a) respectarea riguroasa a tehnologiilor de fabricatie si a instructiunilor privind intretinerea echipamentelor tehnice . f) asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de securitate a muncii si a utilizarii echipamentelor de protectie si de lucru prevazute de normele specifice fiecarui loc de munca. participarea la reviziile tehnice si reparatiile planificate. in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata sau accidentarea si altor persoane participante la procesul de munca. prevenirea si eliminarea intreruperilor sau deficientelor in functionarea acestora. e) instruirea salariatilor din subordine si supravegherea aplicarii stricte a prescriptiilor privind securitate si sanatate in munca. h) interzicerea participarii la lucru a celor care nu sunt apti sa indeplineasca sarcinile de serviciu. urmarirea efectuarii controlului medical stabilit personalului din subordine. supravegherea executarii operatiilor pe intreg timpul desfasurarii lucrarilor. g) efectuarea la timp a operatiilor de intretinere. transport si depozitare a materiilor prime si produselor. c) organizarea fiecarui loc de munca . a regulilor de igiena a muncii si de prevenire si de stingere a incendiilor. si pe salariatii formatiei de lucru conform calificarii acestora. supravegherea si indrumarea fiecarui angajat in vederea insusirii cunostintelor si deprinderilor necesare executarii in bune conditii a sarcinilor de serviciu. precum si a regulilor de manipulare. a prescriptiilor de exploatare si intretinere a echipamentelor tehnice.

salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor . Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori . In cazul producerii unui accident .16. Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate . Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea . -anuntarea accidentului. -el este colegul de munca al victimei.de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator). In toate cazurile .interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei. EVACUAREA LUCRATORILOR Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul .a celor din jur. 60 . STINGEREA INCENDIILOR. -protejarea victimei. -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate. PRIMUL-AJUTOR. -examinarea victimei.deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului .deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului. -acordarea primului ajutor. Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit .deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca.obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei .

ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului.Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece . 61 .pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat.prezenta respiratiei.pozitia de siguranta etc. -ce tipuri de leziuni s-au produs . -cine face apelul. . a pulsului. -sa actioneze energic.salvatorul va efectua triajul acestora .ei insisi. Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana . Pana la sosirea echipei de specialitate.-sa-si pastreze calmul . .in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului. In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor.avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor. In cazul existentei mai multor victime . Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului . .sa analizeze fiecare caz in parte .pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer.pe baza unei examinari rapide.eficace si rapid in luarea unor masuri. .salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei .starea pansamentelor. -ce s-a intamplat .oprirea hemoragiilor.restabilirea respiratiei si circulatiei. -cate victime sunt .imobilizarea fracturilor.el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina. starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: . In cazul in care victima prezinta mai multe semne . -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei.

-imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale . 62 . -spalarea pielii din jur cu apa si sapun . -anuntarea echipei medicale de interventie. -dezinfectarea ranii cu cloramina.rivanol .PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei . -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii. -acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. -prevenirea socului. -prevenirea infectiei . FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur . -oprirea hemoragiei si pansarea ranii .de la margine spre pielea sanatoasa . -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini . Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila . ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric . -calmarea durerii .

membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm .-desfacerea hainelor la gat. precum şi pentru înlăturarea efectelor distructive provocate în caz de incendii. -transportarea de urgenta la spital. evacuarea şi salvarea utilizatorilor construcţiei. LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira .piept si talie . evacuarea bunurilor materiale.cu capul mai jos. are ca scop asigurarea condiţiilor care să permită salariaţilor/persoanelor fizice ca. ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului . -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin.pe spate. Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă.piept si zona abdominala . -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele). -aplicarea unor comprese sterile . Organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor la locul de muncă cuprinde: 63 . -verificarea respiratiei si a pulsului . -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa .cand arsura este extinsa. pe baza instruirii şi cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie. -administrarea de apa minerala sau ceai. explozii sau accidente tehnice. -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate . să acţioneze eficient pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.antinevralgic). -se slabeste stransoarea hainelor la gat. -transportarea de urgenta la spital. -se aseaza victima in pozitia culcat.

acţionarea lor manuală. d) organizarea efectivă a intervenţiei. anunţarea incendiului la forţele de intervenţie. 64 . gaze toxice. precum şi în afara programului de lucru. a serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă. Observatie: Pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute mai sus. b) pe încăperi. a conducătorului locului de muncă. e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate în timpul intervenţiei. Planurile de evacuare se afişează pe fiecare nivel. iar în încăperi. b) salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului. precum şi la dispecerat. pe partea interioară a uşilor. d) acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor automate şi. în zilele de repaus şi sărbători legale. a stingătoarelor şi a altor aparate de stins incendii. prin nominalizarea celor care trebuie să utilizeze sau să pună în funcţiune mijloacele tehnice din dotare de stingere şi de limitare a propagării arderii ori să efectueze manevre sau alte operaţiuni la instalaţiile utilitare şi. proprietarului/patronului/ administratorului.a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare în caz de incendiu a personalului de la locul de muncă. după caz. nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate. f) protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului: temperatură. astfel încât să poată fi cunoscute de către toate persoanele. dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane. Intervenţia la locul de muncă presupune: a) alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace specifice. acolo unde acesta este constituit. instalaţiilor şi a dispozitivelor de limitare a propagării şi de stingere a incendiilor. c) întreruperea alimentării cu energie electrică. g) verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea focare noi. dacă în ele se află cel puţin 50 de persoane. după caz. pe schimburi de lucru şi în afara programului. pe căile de acces şi în locurile vizibile. Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente diferenţiate în funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se pot afla simultan în aceasta şi se întocmesc astfel: a) pe nivel. la echipamente şi utilaje tehnologice. gaze şi fluide combustibile a consumatorilor şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de către persoanele anume desemnate. precum şi a specialiştilor şi a altor forţe stabilite să participe la stingerea incendiilor. indiferent de numărul de locuri. b) stabilirea sistemelor. conform planurilor stabilite. fum. acţionându-se pentru stingerea acestora. c) stabilirea componenţei echipelor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea persoanelor/bunurilor. precizându-se numărul de mijloace tehnice care trebuie să existe la fiecare loc de muncă. c) pentru încăperile destinate cazării. a mijloacelor de salvare şi de protecţie a personalului.

pe care se marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uşi. terase. 65 . hidranţi interiori. Traseele de evacuare a materialelor şi ordinea priorităţilor se marchează cu culoare verde. conform reglementărilor tehnice specifice. Căile de evacuare. de exerciţii şi aplicaţii cu salariaţii. Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe baza schiţelor încăperilor respective. Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se întocmesc pentru fiecare încăpere unde se află asemenea materiale. cât şi de compatibilitatea faţă de produsele de stingere.Planul de evacuare se întocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a încăperii. astfel încât acestea să poată fi utile forţelor de intervenţie. acolo unde acesta este constituit. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea căilor de evacuare Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a utilizatorilor în siguranţă în caz de incendiu se adoptă următoarele măsuri: a) întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de etanşare la fum şi gaze fierbinţi. b) păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. în condiţiile legii. La amplasarea materialelor periculoase în spaţiile de depozitare trebuie să se ţină seama de comportarea lor specifică în caz de incendiu. conform reglementărilor tehnice. d) funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de performanţă pentru care au fost proiectate. se marchează cu indicatoare standardizate. produsele de stingere recomandate. Pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor: stingătoare. inclusiv cele care duc pe terase. cantităţile şi codurile de identificare ori de pericol. de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. Planurile de depozitare se amplasează în locuri care se estimează a fi cel mai puţin afectate de incendiu şi în apropierea locurilor de acces în încăperi. precum şi interdicţia de folosire a lifturilor în asemenea situaţii. e) organizarea şi desfăşurarea. încăperi speciale. butoane şi alte sisteme de alarmare şi alertare a incendiilor. atât ca posibilităţi de reacţie reciprocă. precum şi a elementelor de limitare a propagării focului ori de izolare termică din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor. periodic. posibilităţile de refugiu. c) funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de-a doua surse de energie electrică. astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă. Planuri de depozitare şi de evacuare se întocmesc şi pentru materialele şi bunurile combustibile care au o valoare financiară sau culturală deosebită. în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare. coridoare şi case de scări sau scări exterioare. precum şi la dispecerat. atât ziua cât şi noaptea. pe care se marchează zonele cu materiale periculoase şi se menţionează clasele acestora conform legii.

a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uşi care. precum şi efectuarea unor modificări la acestea. în caz de incendiu. c) depozitele închise şi deschise de materii prime. produse finite şi auxiliare. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor. Dispozitivele care asigură închiderea automată a uşilor. prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială. benzi transportoare şi altele asemenea. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru. gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. depozitarea de materiale. stingătoare. În casele scărilor. rampe ale surselor de apă naturale. bazine. Este interzisă blocarea căilor de acces. e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu: cortine de siguranţă. sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi. panouri de incendiu. au rolul de a opri pătrunderea fumului. clapete de pe tubulatura de ventilare şi altele asemenea. Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de incendiu. cele de acţionare a trapelor şi clapetelor. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu.. b) instalaţiile tehnologice şi anexe. în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol. g) vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiu şi punctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile. 66 . a celor de pe coridoare. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor. amplasarea de maşini de fotocopiat. de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie.Se montează indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. mobilier sau obiecte. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor scărilor. precum şi la sursele de alimentare de rezervă care sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu. rezervoare şi castele de apă. dozatoare pentru sucuri/cafea etc. precum şi accesul personalului de intervenţie. cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor. se verifică periodic şi se menţin în stare de funcţionare. semifabricate. trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construcţiile şi încăperile acestora. precum şi cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon se menţin în permanenţă în stare de funcţionare. stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora. f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de iluminat. staţii de pompare a apei. hidranţi de incendiu. d) mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor. precum şi la punctele de comandă ale acestora. de forţă şi de siguranţă.

Platformele de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi salvare de la înălţimi. practicabile. prezenţa mijloacelor de mai sus şi să afişeze regulile specifice care trebuie respectate. locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care. Căile de acces şi de evacuare din clădiri. 67 . zăpadă şi altele asemenea. electrocutare. bazine. radiaţii. indiferent de sezon. în caz de incendiu. se menţin. Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora. potrivit reglementărilor tehnice specifice. sistemele. curate şi libere de orice obstacole. • Caile de acces . potrivit reglementărilor tehnice specifice. şi se marchează corespunzător.de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile. cum ar fi: materiale. • Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii . utilaje. cum sunt reţele. se asigură şi se marchează.libere .h) alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru tractare sau transport. Concluzii: • Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati.de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta . se marchează corespunzător şi se menţin libere. prin care se asigură accesul la clădiri şi instalaţii. râuri. În cazul în care acest lucru nu este posibil. Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează construcţiile. dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate să marcheze prin indicatoare. cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea. care ar putea împiedica intervenţia operativă pentru stingerea incendiilor. pentru a putea fi utilizate operativ în caz de necesitate. lacuri.existenta unor eventuale surse de incendiu . explozie.practicabile si curate. căi de acces şi circulaţii ocolitoare. la racordurile de alimentare cu apă. limitele zonelor periculoase de incendiu. ambalaje.sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului. • Caile de acces.de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie.conform reglementarilor in vigoare.la inceperea si terminarea programului . Ascensoarele de pompieri se menţin permanent în bună stare de funcţionare.in orice anotimp . prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor. presupun manevre obligatorii se marchează vizibil. potrivit reglementărilor tehnice specifice. instalaţiile. traversările de cale ferată şi altele asemenea. -sa verifice . • Este interzisa blocarea cailor de acces .

-sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat ; -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate ; -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu .

Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului, are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri : 1. alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente; 2. anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii); 3. anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica ,gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje; 4. asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor ; actionarea imediata asupra focarului utilizandu-se dupa caz apa, pulberi stingatoare, nisip, in functie de natura materialului si substantelor incendiate; 5. evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei ; 6. protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri,asfixieri cu fum,gaze toxice,etc.) ; 7. protectia impotriva temperaturii, a bunurilor din cladire care nu se pot evacua precum si elementele portante ale cladirii. 8. verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu.

Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii întreprinderii si/sau unitatii, tinând seama de alte persoane prezente; 3 000-6 000 b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveste primul-ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri. 3 000-6 000

68

c) sa informeze, cât mai curând posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor; 3 500-7 000

17. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE (EIP) Echipamentul individual de protectie reprezinta orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protectie colectiva ori prin masurile ,metodele sau procedurile de organizare a muncii. Orice echipament individual de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate , fara sa conduca el insusi la un risc marit ; b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca ; c) sa ia in consideratie cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului ; d) sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta,dupa toate ajustarile necesare ; In cazul in care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protectie , aceste echipamente trebuie sa fie compatibile si sa isi pastreze eficacitatea in raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. Conditiile de utilizare a echipamentului individual de protectie , in special durata purtarii, sunt determinate in functie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecarui lucrator si de performanta echipamentului individual de protectie. Echipamentul individual de protectie este,in principiu,destinat purtarii de catre o singura persoana. Daca imprejurarile impun purtarea echipamentului individual de protectie de catre mai multe persoane , se iau masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creeaza diferitilor utilizatori nicio problema de sanatate sau de igiena.
69

Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de catre angajator ,care asigura buna sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii , repararii si inlocuirilor necesare. Echipamentul individual de protectie poate fi utilizat numai in scopurile specificate si in conformitate cu fisa de instructiuni. 18. PERICOL GRAV ŞI IMINENT ŞI ZONE CU RISC RIDICAT ŞI SPECIFIC Definitii: 1. loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii 2. pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment 3. zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate 4. loc de munca cu pericol deosebit = locul de munca cu nivel ridicat de accidentare sau imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile(deces sau invaliditate) 5. fenomenul periculos = o sursă potenţială de producere a unor daune. În domeniul riscurilor industriale de origine accidentală, acest termen face cel mai frecvent raportare la fenomene fizice de tipul incendiilor, exploziilor, dispersiei gazelor toxice etc. 6. accidentul major = ,,orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui obiectiv care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, sau în interiorul sau în exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase″ . Pericol grav si iminent de accidentare Starea de pericol grav şi iminent de accidentare, aşa cum este el definit la art.5 lit.l) din lege, poate fi constatată de către orice lucrător din întreprindere şi/sau unitate, lucrător al serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau unitatea a încheiat contract, precum şi de către inspectorii de muncă.
70

La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate: -oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii; -evacuarea personalului din zona periculoasă; -anunţarea serviciilor specializate; -anunţarea conducătorilor ierarhici; - eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent. În vederea realizării măsurilor, în prealabil angajatorul va desemna lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de muncă şi va asigura instruirea acestora. În vederea realizării măsurilor precizate mai sus referitoare la evacuarea lucratorilor, în prealabil angajatorul trebuie să: - întocmească planul de evacuare a lucrătorilor; - afişeze planul de evacuare la loc vizibil; - instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi să verifice modul în care şi-au însuşit cunoştinţele. În vederea realizării măsurilor privind anuntarea serviciilor specializate, în prealabil angajatorul trebuie să: - desemneze lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi să-i instruiască în acest sens; - asigure mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate. În vederea realizării măsurilor privind anuntarea conducatorilor ierarhici, în prealabil angajatorul trebuie să stabilească modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior. În vederea realizării măsurilor privind eliminare cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent , în prealabil angajatorul trebuie: - să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent, să asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei; -să stabilească serviciile specializate care pot interveni.
71

Angajatorul trebuie să stabilească măsurile de securitate prevăzute la ţinând seama de natura activităţilor, numărul de lucrători, organizarea teritorială a activităţii şi prezenţa altor persoane în afara celor implicate direct în procesul muncii.

Zone cu risc ridicat şi specific Evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzută la art. 13 lit.k) din lege, trebuie să conţină nominalizarea şi localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor pentru aceste zone. Angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţă conducătorilor locurilor de muncă şi lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele cu risc ridicat şi specific măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor. Acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării riscurilor pentru zonele cu risc ridicat şi specific constituie o prioritate în cadrul planului de protecţie şi prevenire. Lucratorii care, în cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa, nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati împotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia . Angajatorul trebuie sa se asigure ca, în cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor persoane atunci când seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, în conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol. Sesizare si identificare Sesizarea locurilor de munca cu pericol deosebit si/sau cu pericol iminent se poate face de catre orice salariat care are acces la echipamentele de munca sau in alte locuri de munca apartinand societatii. Persoana care a sesizat un astfel de loc este obligate sa aduca la cunostinta acest fapt conducatorului locului de munca, cel care are in exploatare si/sau gestiune echipamentele sau zona respective Locul de munca cu pericol deosebit validat de catre comisia de specialisti care analizeaza si stabilesc daca sesizarile conducatorilor de munca intrunesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare, se inregistreaza ca atare
72

Prin loc de munca cu pericol deosebit se intelege locul de munca cu un nivel ridicat de risc de accidentare sau de imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile (deces sau invaliditate). Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa identifice si sa evidentieze locurile de munca cu pericol deosebit din activitatea proprie. Conducerea persoanelor juridice si persoanele fizice au obligatia de a intocmi, pentru fiecare loc de munca cu pericol deosebit, o fisa care va cuprinde date concrete privind criteriile care stau la baza stabilirii locurilor de munca cu pericol deosebit. Lista locurilor de munca identificate si fisele acestora vor fi tinute in evidenta si vor fi reactualizate ori de cate ori intervin modificari ale proceselor si parametrilor care caracterizeaza locul de munca respectiv. Fisele se intocmesc in 2 exemplare, dintre care un exemplar la conducerea unitatii si un exemplar, la conducatorul locului de munca respectiv. La stabilirea locurilor de munca cu pericol deosebit se vor avea in vedere urmatoarele criterii: a) identificarea factorilor de risc de accidentare si de imbolnavire profesionala, precum si consecintele actiunii acestora asupra organismului uman (deces sau invaliditate); b) nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnavirilor profesionale; c) durata de expunere la actiunea factorilor de risc; d) nivelul morbiditatii prin accidente si boli profesionale. Locurile de munca cu pericol deosebit se caracterizeaza prin existenta unuia sau a mai multor factori de risc prezentati in continuare: a) factori de risc care pot genera explozii: b) factori de risc care genereaza incendii: c) factori de risc mecanic si termic: d) factori de risc chimic: e) factori de risc fizic: f) factori de risc biologic: g) factori de risc datorati caracterului special al mediului: h) factori naturali de risc: i) factori de risc psihic: Identificarea locurilor de munca cu pericol deosebit se face la nivelul unitatii de catre o comisie mixta formata din specialisti desemnati de conducatorul unitatii, reprezentanti ai sindicatelor sau/si reprezentanti ai salariatilor ; unitatile pot solicita,
73

dupa caz, asistenta tehnica de la institutele de specialitate sau experti abilitati in acest sens. La locurile de munca cu pericol deosebit se iau una sau mai multe dintre urmatoarele masuri de ssm, organizatorice sau tehnice: a) adoptarea tehnologiilor de lucru cu risc minim; b) dotarea cu aparatura de control, semnalizare si avertizare a depasirii parametrilor de securitate; c) selectia personalului de decizie si operativ pe baza verificarii pregatirii profesionale si a examinarii medicale si psihologice; d) elaborarea programelor de lucru specifice pe baza fiselor tehnologice si a instructiunilor de lucru; e) instruirea si testarea personalului cu privire la cunostintele de protectie a muncii specifice locurilor de munca; f) repartizarea sarcinilor si supravegherea indeplinirii acestora conform instructiunilor tehnologice; g) verificarea dotarii si folosirii echipamentului individual de protectie; h) dotarea cu sisteme de protectie colectiva (de exemplu: ventilatie, captare noxe etc.); i) organizarea sistemului informational si luarea deciziei de prevenire; j) alte masuri. Masurile de prevenire care se stabilesc vor fi adaptate specificului locului de munca si vor fi aprobate si avizate o data cu lista locurilor de munca cu pericol deosebit. Situatia locurilor de munca cu pericol deosebit de accidentare si imbolnavire profesionala si masurile de prevenire aferente constituie prioritate pentru controalele preventive. Evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit constituie obligatia persoanelor juridice si a persoanelor fizice. Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se îndrepte spre o zona sigura, în caz de pericol grav si iminent; 2 500-5 000
74

75 . ACCIDENTE. . precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune. Boală profesională . după cum urmează: . care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice. potrivit Legii nr.accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului. de îndată. BOLI PROFESIONALE Eveniment .organelor de urmărire penală.afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii.asiguratorului. cu modificările şi completările ulterioare. cauzată de agenţi nocivi fizici. . conform prevederilor legale. invaliditate ori deces. în procesul de muncă Orice eveniment. la confirmarea acestora. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale. produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. incidentul periculos. Orice medic. va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesională sau legată de profesiune. după caz.b) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului în situatia în care înca exista un pericol grav si iminent. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate. în afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate. va fi comunicat de îndată angajatorului. evenimentele urmate de incapacitate temporară de munca. de către conducătorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.vătămarea violentă a organismului. chimici ori biologici caracteristici locului de muncă. Accident de muncă . Angajatorul are obligaţia sa comunice evenimentele.3 500 -7 000 19. EVENIMENTE. depistata cu prilejul prestaţiilor medicale. situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie. precum şi intoxicaţia acută profesională. invaliditate sau deces.inspectoratelor teritoriale de munca. inclusiv medicul de medicina a muncii aflat într-o relatie contractuală cu angajatorul.

Semnalarea prevăzută anterior se efectuează către autoritatea de sănătate publica teritorială sau a municipiului Bucureşti. sportive. incidente periculoase. Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum urmează: . instituţia medico-legală competenta este obligată sa înainteze inspectoratului teritorial de munca. inclusiv în cadrul unor activităţi culturale. În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini. precum avariile sau exploziile. deces. . accidente colective.de către inspectoratele teritoriale de munca. la constatarea cazului. în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmată.de către angajator.de către autorităţile de sănătate publica teritoriale. o copie a raportului de constatare medicolegală.accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public. prevăzute anterior la comunicarea evenimentelor. cu permisiunea angajatorului. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu.accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate. în termen de 5 zile de la data solicitării. . în cazul suspiciunilor de boala profesională şi a bolilor legate de profesiune. sunt de asemenea considerate accidente de munca urmatoarele situatii: . Accidente de munca In afara de accidentele suferite de lucratori in timpul desfasurarii procesului de munca sau in indeplinirea indatoriilor de service. în termen de 7 zile de la data decesului. respectiv a municipiului Bucureşti. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de munca. organele de poliţie rutiera competente vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor fizice/juridice. Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal. În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului. generate de unele evenimente deosebite. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de munca lucrătorilor la angajatorii persoane fizice. precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute. . . în ţara sau în afară graniţelor tarii. în cazul accidentelor colective. de îndată. 76 .de către Inspecţia Muncii.

pentru îndeplinirea unei sarcini de munca. pe durata normală de deplasare.accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima. . precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri.accidentul suferit de personalul roman care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor tari. la o alta persoana juridică sau fizica. 77 . . dacă schimba îmbrăcămintea personală.accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul. dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru. . în calitate de angajator. .accidentul suferit de orice persoana. dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator. locul de munca. dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice. încheiate de persoane juridice romane cu parteneri străini. în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu. ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea. utilajul ori materialele. dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de munca la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers. . în timpul programului de munca. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieţi omeneşti. .accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului. pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare. .accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate. echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator.accidentul de traseu. ori în alt loc de munca organizat de aceştia. în baza unor contracte.accidentul suferit de orice persoana. delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară graniţelor tarii.accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare. . convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta avutul public şi privat. . pentru îndeplinirea sarcinilor de munca. dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi invers.accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii. .. şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi.accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane.

. trasnet (electrocutare). în: accidente care produc incapacitate temporară de munca de cel puţin 3 zile calendaristice. când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauza. ca urmare a unei agresiuni.accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale. Accidentul de munca înregistrat de angajator se raportează de către acesta la inspectoratul teritorial de munca. cum ar fi furtuna. 78 . de asemenea. Înregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare. potrivit legii. .. accidente mortale. precum şi la asigurator. în condiţiile unui accident de munca şi în împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia. dacă victima se afla în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.disparitia unei persoane. acestea trebuie sa se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi. cutremur. viscol. în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practica. transportul sa se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în munca sau de circulaţie în vigoare. recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale. În situaţiile precizate cu deplasarea lucratorilor. - accidente care produc invaliditate. .accidentul suferit de o persoana aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. inundaţie. în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate. alunecări de teren.accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare. accidente colective. Accidentele de munca se clasifica.

• consecinţele accidentului. • data şi ora la care s-a produs evenimentul/data şi ora la care a decedat accidentatul. • numele şi funcţia persoanei care comunică evenimentul. copii în întreţinere. • unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul. ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A INCIDENTELOR PERICULOASE. Comunicarea evenimentelor Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: • denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi. • locul unde s-a produs evenimentul. • împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive. • data comunicării.20. • numele şi prenumele victimei. vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă. • datele personale ale victimei: vârsta. denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul. alte persoane în întreţinere.COMUNICAREA ŞI CERCETAREA EVENIMENTELOR. 79 . starea civilă. ocupaţia. • sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului. dacă este cazul.

În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. angajatorul sau reprezentantul său legal va consemna. 29 alin. după posibilităţi. până la primirea acordului din partea organelor care efectuează cercetarea. toate modificările efectuate după producerea evenimentului. a reglementărilor legale încălcate. La solicitarea organelor care efectuează cercetarea evenimentului. Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului. soldate cu decesul victimelor. pe propria răspundere. serviciile poliţiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de muncă din judeţul pe raza căruia s-a produs. obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în cercetarea evenimentului.În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs. precum şi pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de muncă. respectiv. urmând să comunice rezultatul determinărilor specifice. Unitatea sanitară . în conformitate cu prevederile art. (1) din lege. Angajatorul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu. în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării. cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente. Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de către angajatorul la care s-a produs evenimentul. cu privire la diagnosticul provizoriu. în vederea determinării alcoolemiei sau a stării de influenţă a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. în termen de 5 zile lucrătoare de la obţinerea acestora. 80 . a răspunderilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi. unitatea sanitară care acordă asistenţă medicală de urgenţă se va pronunţa. se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului. în scris. va lua măsuri pentru recoltarea imediată a probelor de laborator. se vor face. într-un proces-verbal. Cercetarea evenimentelor Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea acestora. pentru determinarea caracterului accidentului. Cercetarea se face imediat după comunicare. ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii.

atunci când este cazul. să preleveze sau să solicite prelevarea de probe necesare cercetării. Dacă în eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiţi. Angajatorul care nu dispune de personal competent sau nu are personal suficient trebuie să asigure cercetarea apelând la servicii externe de prevenire şi protecţie. comisia de cercetare a evenimentului. cu pregătire de nivel superior. Angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului. iar aceştia trebuie să răspundă solicitării. urmat de incapacitate temporară de muncă. potrivit legii. Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult 5 zile lucrătoare de la data producerii.Angajatorul are obligaţia să numească de îndată. Cheltuielile aferente efectuării expertizelor se suportă de către angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care se face răspunzător de organizarea activităţii în urma căreia s-a produs evenimentul. 81 . să efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul să ia declaraţii scrise. Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului. Cercetarea evenimentului . una dintre acestea trebuie să fie lucrător desemnat. prin decizie scrisă. Specialiştii şi experţii întocmesc expertize tehnice care vor face parte integrantă din dosarul de cercetare a evenimentului. Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experţi sau specialişti cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competenţe potrivit legii să efectueze expertize tehnice. cu respectarea. în acest caz urmând să apeleze la servicii externe. Persoanele împuternicite. iar acesta este obligat să le pună la dispoziţie în condiţiile legii. să solicite sau să consulte orice acte ori documente ale angajatorului.dacă acesta a avut loc în afara întreprinderii şi/sau unităţii angajatorului şi nu a avut nicio legătură cu aceasta. se efectuează în condiţiile legii. Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusă din cel puţin 3 persoane. reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern. Angajatorul care a organizat transportul răspunde pentru cercetarea accidentului de circulaţie produs pe drumurile publice. în comisia de cercetare numită de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate şi persoane numite prin decizie scrisă de către ceilalţi angajatori.

prevăzut la paragraful anterior se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal. invaliditate evidentă. 82 . argumentat şi în termen. procesul-verbal de cercetare. accident colectiv sau situaţie de persoană dată dispărută. prelungirea termenului de cercetare. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă. în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin decizie sau decesul victimei. starea echipamentelor de muncă. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie. b. evenimentul va fi cercetat de inspectoratul teritorial de muncă ca eveniment care a produs incapacitate temporară de muncă Dosarul de cercetare va cuprinde: a. argumentat şi în termen. precum şi cercetarea incidentelor periculoase se vor încheia în cel mult 10 zile lucrătoare de la data producerii acestora. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii.Fac excepţie de la prevederile paragrafului anterior situaţii cum ar fi cele în care este necesară prelevarea de probe ori efectuarea de expertize. În cazul evenimentului a cărui consecinţă este invaliditate evidentă. la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. nota de constatare la faţa locului. Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei. închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură. sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. prelungirea termenului de cercetare. pentru care se poate solicita în scris. la Inspecţia Muncii. Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces. prelevarea de probe sau efectuarea de expertize. pentru care inspectoratul teritorial de muncă care cercetează evenimentele poate solicita în scris. Fac excepţie de la prevederile paragrafului anterior situaţii cum ar fi cele în care este necesară eliberarea certificatului medico-legal. conform competenţelor. existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului. şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal. inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul de cercetare întocmit la data producerii evenimentului şi va întocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat. opisul actelor aflate în dosar. În cazul accidentului cu incapacitate termporară de muncă. c.

d. copii ale contractelor individuale de muncă ale victimelor. schiţe şi fotografii referitoare la eveniment. j. copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi ale fişei de aptitudine. în cazul persoanelor date dispărute. orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului. f. copie a autorizaţiei. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. întocmite conform legii. k. în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului. copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. din care să rezulte data. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. h. declaraţiile accidentaţilor. n. e. în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. copie a certificatelor de concediu medical. m. Dosarul va mai cuprinde. în caz de deces aceste fişe se vor anexa în original. q. copii ale certificatului constatator sau oricăror alte autorizaţii în baza cărora angajatorul îşi desfăşoară activitatea. copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare. p. l. după caz. ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul. în cazul accidentelor de traseu. actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. în cazul accidentului urmat de invaliditate. în cazul accidentului mortal. cum ar fi: 1. concluziile raportului de constatare medico-legală. o. copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor. g. 83 . copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. i.

schiţele referitoare la eveniment. în conformitate cu art. documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. 84 . numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru fiecare document anexat la dosar să fie menţionate în opis. 9. 7. în condiţiile prevăzute la art. fiecare document. g. formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. cu excepţia procesului-verbal de cercetare. 120 alin. data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul.2. să fie identificat în dosarul de cercetare ca anexă. filele dosarului să fie numerotate. fotografiile referitoare la eveniment să fie clare şi însoţite de explicaţii. 6. corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. numită de angajator. acte de expertiză tehnică. paginile şi spaţiile albe să fie barate. e. 3. 4. 10. din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare. IMPORTANT: Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. solidarităţii sociale şi familiei. 5. (2) şi (4). copie a diplomei. procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului. f. anexate la dosar. actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă. aprobat prin ordin al ministrului muncii. 111. să fie însoţite de explicaţii. denumit în continuare FIAM. ora şi data producerii evenimentului. emise de organe autorizate. 8. semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare. c. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. d. din care să se poată stabili locul. adresele de prelungire a termenelor de cercetare. b. formularul pentru declaraţie să fie conform modelului prevăzut în anexa . acte doveditoare. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. şi ştampilate cu ştampila inspectoratului sau a angajatorului.

c. Dosarul de cercetare a evenimentelor se va întocmi astfel: a. originalul se înaintează organelor de urmărire penală. Inspectoratul teritorial de muncă va analiza dosarul. va aviza şi va restitui dosarul în cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. întocmit de comisia numită de către angajator. Dosarul va fi însoţit de avizul inspectoratului teritorial de muncă. pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie. IMPORTANT: În cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporară de muncă sau al incidentelor periculoase în care faptele comise pot fi considerate infracţiuni. pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii. b. în mai multe exemplare. e. în trei exemplare. originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării. pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă. dosarul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul. pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil. dosarul de cercetare se încheie în două exemplare. f. pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporară de muncă pentru victime cu angajatori diferiţi. accidente colective. deces. pentru incidentele periculoase. originalul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul. dosarul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. originalul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul şi celelalte exemplare se păstrează de către ceilalţi angajatori. declaraţiile aflate la dosar să fie tehnoredactate. într-un exemplar. în două exemplare. certificate ca fiind conforme cu originalul şi semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea sau de către unul dintre membrii comisiei de cercetare. originalul fiind înaintat organului de urmărire penală.h. un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. 85 . potrivit legii. în două exemplare. se înaintează pentru verificare şi avizare la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. într-un exemplar. pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă. d. Dosarul de cercetare.

se restituie la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. în cel mult 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării. după caz. Dosarul mentionat la paragraful anterior se restituie la inspectoratul teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării acestuia. acesta va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii. după completarea dosarului. poate dispune completarea dosarului şi întocmirea unui nou procesverbal de cercetare. ca urmare a unui eveniment şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acestora. Inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul şi va întocmi noul procesverbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. IMPORTANT: Dosarul de cercetare pentru cazul dispariţiei de persoane. în cazul în care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit. Completarea dosarului mentionat la paragraful anterior şi întocmirea noului procesverbal de cercetare a evenimentului se fac în cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial de muncă. înaintat organelor de urmărire penală. pentru completare şi întocmirea unui nou proces-verbal de cercetare. 86 . În cazul în care Inspecţia Muncii constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. numai după ce au fost avizate de către Inspecţia Muncii. Dosarul de cercetare al accidentului de muncă cu invaliditate. Inspectoratul teritorial de muncă transmite dosarele de cercetare organelor de urmărire penală. Comisia de cercetare va completa dosarul şi va întocmi procesul-verbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. Dosarul de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii.dupa caz. Inspecţia Muncii avizează şi restituie dosarele în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii.În cazul în care inspectoratul teritorial de muncă constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. poate dispune completarea dosarului şi/sau refacerea procesului-verbal de cercetare. până la emiterea hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul persoanelor dispărute. confirmat în baza unui act medico-legal. conform prevederilor legale în vigoare. va fi păstrat la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea.

se vor indica. numele reprezentantului său legal.se vor indica.se vor indica. de asemenea. obiectul cercetării. c. d. numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor. de asemenea. h. de asemenea. e. După avizarea de către Inspecţia Muncii. de asemenea. dosarul va fi înaintat organelor de urmărire penală de către inspectoratul teritorial de muncă. în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă. cetăţenia. datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor. . g. datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele. locul producerii evenimentului.se va indica. f. ocupaţia în momentul accidentării. . data efectuării ultimului 87 . . b. perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea. care le va restitui inspectoratului teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii. profesia de bază. precum şi numele angajatorului şi ale persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetări.se vor indica. datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul. prenumele. numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. data încheierii procesului-verbal. numărul de copii minori. starea civilă. . prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea. adresa punctului de lucru. motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare. data decesului. vechimea în muncă. . de asemenea. locul de muncă la care este încadrat. data şi ora producerii evenimentului. Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie să conţină următoarele capitole: a. pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment. domiciliul. vârsta. numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului. următoarele: numele.Dosarul completat şi noul proces-verbal de cercetare vor fi înaintate în vederea avizării la Inspecţia Muncii.

k.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. 88 . caracterul accidentului. angajatorul care înregistrează accidentul de muncă sau incidentul periculos. . b)descrierea detaliată a echipamentului de muncă. . I) şi m). urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate. cauza producerii evenimentului. propuneri pentru cercetare penală. se va face referire şi la aceasta. desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare. k). din capitolele de la lit. cu redarea integrală a textului acestora m. cu redarea integrală a textului acestora l. iar pentru persoanele care. cu redarea integrală a textului acestora n. sancţiunile contravenţionale aplicate. . . q. măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora.va conţine următoarele subcapitole: a)descrierea detaliată a locului producerii evenimentului.instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. r. descrierea detaliată a locului. o. d)descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale. p. s. în cazul accidentelor cercetate de către comisia numită de angajator. c)descrierea detaliată a împrejurărilor. j. echipamentului de muncă. alte cauze care au concurat la producerea evenimentului. alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului. i. în momentul accidentării. a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul. se va schimba în "Propuneri pentru sancţiuni administrative şi disciplinare".

89 . u. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. pe care le va menţiona în procesul-verbal de cercetare. conform competenţelor . c. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. numele şi semnătura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea. procesul-verbal de cercetare se va încheia cu capitolul "Viza angajatorului" x. Comisia de cercetare a unui eveniment numită de angajator poate face propuneri de sancţiuni disciplinare şi/sau administrative.se va regăsi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. organul de urmărire penală. viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat. în cazul accidentului de muncă urmat de invaliditate. v. Inspecţia Muncii şi asigurător. w.t. pentru fiecare angajator. în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă pentru lucrători cu angajatori diferiţi. . q) şi r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de angajator pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare. conform competenţelor IMPORTANT: 1. În situaţiile în care din cercetare rezultă că accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă. 5 exemplare.in cazul accidentelor cu ITM. se va face această menţiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevăzute la lit.se va regăsi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora. inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul şi asigurător. în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă. avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă. 3 exemplare. . b. Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se întocmeşte în: a. s). inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul şi asigurător. mai multe exemplare. termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit. 2.

organul de urmărire penală. altul decât cel care îl înregistrează. pentru angajatorul care înregistrează incidentul. pentru angajatorul care înregistrează accidentul.d. dar persoana vătămată prezintă un certificat medical cu cod "accident de muncă". 90 . În cazul în care accidentul de muncă s-a produs la un angajator. precum şi în cazul accidentului mortal în afara muncii. domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul altui judeţ decât cel pe raza căruia s-a produs accidentul. se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia are sediul. În cazul în care angajatorul la care se înregistrează accidentul de muncă îşi are sediul. 5 exemplare. se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens în documentele încheiate. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. 2. domiciliul sau reşedinţa angajatorul. Inspecţia Muncii şi asigurător. 5 exemplare. e. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract. IMPORTANT: 1. alta decât cea la care este încadrată victima. angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie va solicita acesteia o declaraţie scrisă privind modul şi împrejurările în care s-a produs evenimentul. În cazul evenimentelor care nu au fost comunicate şi cercetate. un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis şi acestuia. în cazul accidentului de muncă mortal sau al celui colectiv. în cazul incidentului periculos. Înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase a) Inregistrarea Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului-verbal de cercetare. 3. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. organele de urmărire penală. Inspecţia Muncii şi asigurător. comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator.

de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul. clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice. Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. Accidentul de muncă suferit de o persoană în cadrul activităţilor cultural-sportive. din proprie iniţiativă. Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană.În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens. Accidentele suferite în timpul stagiului de practică profesională de către elevi. se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă. studenţi. conform concluziilor cercetării. accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nicio legătură cu acesta. Accidentul de muncă suferit de o persoană aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. conform concluziilor cercetării. se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima. la domiciliul clientului. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de comandă. ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională. după caz. 91 . de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. din proprie iniţiativă. după caz. înregistrarea se face conform legii.

F. b)inspectoratului teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. 5. prin care este declarat decesul. numărul şi data hotărârii judecătoreşti la inspectoratul teritorial de muncă. după caz. conform prevederilor legale.R. sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături. în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate. 3. precedent. personalul de poştă de la vagoanele C. Verificarea şi avizarea FIAM de către inspectoratul teritorial de muncă se fac în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea formularului. 2. Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări. angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM. se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului sau. ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator. Accidentul de muncă cu invaliditate se va înregistra pe baza procesuluiverbal de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă. 92 .. Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături. În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege. pe mijloace de transport ce nu le aparţin. Data producerii accidentului de muncă mortal. Angajatorul la care a fost angajată persoana dispărută va comunica. 4. prevăzut la alin. inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauză. este data înscrisă în hotărârea judecătorească ca fiind data decesului. după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul. cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă. Dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia se înregistrează ca accident mortal. FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în câte 4 exemplare care se înaintează spre avizare după cum urmează: a)inspectoratului teritorial de muncă care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului. potrivit legii.Accidentul produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii. IMPORTANT: 1. angajaţi ai unor angajatori care. în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea avizului. imediat. în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea procesului-verbal de cercetare.

Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă. 2. d. În baza FIAM şi a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase. În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate. invaliditate sau deces au dreptul să sesizeze sau să se informeze la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc accidentul. Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă ce au ca urmare incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru. conform modelului prevăzut în anexa nr. 16 la Normele Metodologice. c. IMPORTANT : 1.Angajatorul la care se înregistrează accidentul anexează FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată. fără a lua în calcul ziua producerii accidentului. În registrul prevăzut la lit. 15 la Normele Metodologice. conform modelului prevăzut în anexa nr. Registrul unic de evidenţă a accidentelor uşoare. b. inspectoratul teritorial de muncă va ţine evidenţa tuturor accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase înregistrate de angajatorii care au sediul. Registrul unic de evidenţă a incidentelor periculoase. conform modelului prevăzut în anexa nr. Registrele de evidenţă trebuie să fie actualizate. În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea. 18 la Normele Metodologice. 93 . Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporară de muncă. domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul judeţului respectiv. inspectoratul teritorial de muncă şi asigurătorul pe raza căruia îşi are sediul social. 17 la Normele Metodologice. b)Evidenta Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în: a. domiciliul sau reşedinţa. d) se va ţine evidenţa accidentaţilor în muncă pentru care perioada de incapacitate temporară de muncă este de minimum 4 zile de lucru. conform modelului prevăzut în anexa nr. se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de muncă.

RAPORTAREA. prevăzut în anexa. inspectoratul teritorial de muncă va lua măsuri pentru efectuarea cercetării în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice. în termen de 30 zile calendaristice de la data primirii acestuia. având în vedere ruta profesională.(1). respectiv a municipiului Bucureşti. 21. În situaţia în care angajatorul. o copie a procesului verbal de cercetare a evenimentului. (2) din lege. menţionându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii. la Inspecţiei Muncii. în termen de 7 zile. cauzele îmbolnăvirii profesionale. prevăzută în anexa. Procesul verbal de cercetare este semnat de toţi cei care au luat parte la cercetare. consultaţii medicale de specialitate. Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective. 5. 4. cât şi suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de către toţi medicii care depistează astfel de îmbolnăviri.3. 34 alin. 94 . stabileşte diagnosticul de profesionalitate şi completează fişa de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la Autoritatea de sănătate publică judeţeană. lucrătorii implicaţi. la cerere. după caz. Cercetarea se face în prezenţa angajatorului sau a reprezentantului acestuia sau. Dacă în urma investigaţiilor rezultă că sunt întrunite condiţiile unui accident de muncă. cercetează. în termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului de profesionalitate. conform competenţelor. victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a evenimentului. a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale . cu prilejul oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice. CERCETAREA SI DECLARAREA BOLILOR PROFESIONALE Bolile profesionale. medicul specialist de medicina muncii din cadrul Autorităţii de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. inspectoratul teritorial de muncă va răspunde sesizărilor conform prevederilor legale sau va elibera. se pot adresa inspectoratului teritorial de muncă sau. indiferent de specialitate şi locul de muncă. după caz. Medicul care suspectează o boală profesională completează fişa de semnalare BP1. în vederea precizării diagnosticului de boală profesională. În situaţiile prevăzute la alin. respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor.conform art. şi trimite bolnavul cu această fişă la unitatea sanitară de medicina muncii. După primirea fişei de semnalare BP1. şi se finalizează cu redactarea şi semnarea Procesului verbal de cercetare. Medicul specialist de medicina muncii examinează bolnavul.

responsabilitatea angajatorilor şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare. pentru prevenirea unor boli profesionale similare. după caz. Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii. prevăzută în anexa Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se păstrează la autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi va cuprinde următoarele documente: opisul documentelor din dosar. în termen de 20 de zile de la data primirii contestaţiei. istoricul de expunere profesională (documentul care certifică ruta profesionala şi anume copie după carnetul de muncă) şi după caz. sau inspectorul de muncă sau lucrătorul sau asigurătorul. în scris. precum şi medicului de medicina muncii din autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. În situaţia în care angajatorul sau reprezentantul acestuia. la Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Muncii. în cazul în care bolnavul nu a fost internat) şi copii ale unor investigaţii necesare pentru susţinerea diagnosticului de profesionalitate. sau adeverinţa medicală emisă de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boală profesională. în termen de 30 zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare. Procesul verbal de cercetare se înmânează angajatorului. document medical care precizează diagnosticul de boală profesională (biletul de ieşire emis de clinica/secţia de medicina muncii din structura spitalelor. nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare sau cu măsura tehnică sau organizatorică formulată. medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea. sau. Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii Publice. Componenţa şi atribuţiile Comisiei de experţi vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului muncii. nivelul măsurat al noxelor sau noxa identificată. persoana fizică autorizată în cazul profesiilor liberale. Soluţiile adoptate în aceste situaţii vor fi comunicate în scris celor interesaţi. istoricul stării de sănătate la locul de muncă (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă). 95 . copie după fişa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii. medicului care a semnalat îmbolnăvirea pentru evidenţa îmbolnăvirilor profesionale şi pentru a urmări realizarea măsurilor prescrise. se pot adresa. completând fişa de declarare BP2 . declară cazul de îmbolnăvire profesională. solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii publice.

Autoritatea de sănătate publică judeţeană. O copie a fişei BP2 se va înmâna lucrătorului diagnosticat cu boală profesională. la Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti. copie după fişa de semnalare BP1. sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională. În cazul în care unitatea la care s-a produs îmbolnăvirea a fost desfiinţată. pe baza documentelor precizate la prin Fişa de declarare BP2 care reprezintă formularul final de raportare a bolii profesionale noudeclarate. care se reactualizează lunar cu datele din fişele BP2. Cazurile de pneumoconioze. precum şi cazurile de cancer profesional se înregistrează la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul şi unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidenţiaţi prin documente oficiale de la autoritatea de sănătate publică. la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. La nivelul Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale se constituie Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale.- procesul verbal de cercetare a cazului de boală profesională. cu excepţia procesului verbal de cercetare a cazului. Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioză se confirmă numai pe baza diagnosticului precizat de către comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale. Bolile profesionale nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea. Declararea bolilor profesionale se face de către Autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicină a muncii care a efectuat cercetarea. cazul respectiv se poate declara prin Fişa de declarare BP2 pe baza documentelor prevăzute la . ele se declară şi se păstrează în evidenţă de către autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din judeţul sau din municipiul Bucureşti în care se află agentul economic respectiv. respectiv a municipiului Bucureşti este răspunzătoare pentru corectitudinea datelor înscrise în fişa de declarare BP2. 96 . Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale reprezintã forul metodologic care asigurã asistenţã şi îndrumare tehnicã profesionalã în domeniul bolilor profesionale. precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilite conform legii. de către autoritatea de sănătate publică judeţeană respectiv a muncipiului Bucureşti.

cât şi ca accident de muncă. cercetare şi evidenţã sunt obligatorii este prevăzută în anexa. acestea se dispensarizează medical şi se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor. se cercetează şi se înregistrează atât ca boală profesională. Structurile de medicina muncii din autorităţile de sănătate publică judeţene vor raporta cu o periodicitate anuală Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale situaţia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile noi declarate în anul respectiv. Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale transmite informaţiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituţiilor implicate în activitãţi cu impact asupra sãnãtãţii lucrătorilor. în vederea luării măsurilor tehnico – organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă. Bolile legate de profesie Lista bolilor legate de profesie este prezentată în anexa. 97 .Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale raportează semestrial datele privind morbiditatea profesională Autorităţii de sănătate publică din Ministerul Sănătăţii Publice. Bolile legate de profesie nu se declară. Intoxicaţia acută profesională se declară. Lista bolilor profesionale a cãror declarare.

cu două trepte de aplicare. 319/2006. distribuţia şi utilizarea 98 . Pentru aprofundarea prevederilor normelor generale de protecţie a muncii cât şi a normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul. ELECTROSECURITATEA Legislatie – Terminolgie I. I. Directiva este o formă a legislaţiei comunitare derivate. iar pentru fiecare domeniu au fost adoptate Hotărâri de Guvern. Aceste norme sunt cuprinse în tratate sau sunt emise de instituţiile comunitare. obiectul lor fiind Comunităţile şi exercitarea competenţelor lor. Aceste directive au fost transpuse în România prin adoptarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.1. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost elaborate o serie de directive parte dintre ele vizând electrosecuritatea sau domenii adiacente. Noţiuni generale – terminologie Electrosecuritatea include totalitatea metodelor şi mijloacelor de protecţie împotriva electrocutării. atât la nivel comunitar cât şi naţional. Directive europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Dreptul comunitar reprezintă ansamblul de norme juridice care impun statelor membre reguli de urmat în vederea realizării obiectivelor pe care Comunităţile europene le au de îndeplinit.22. Dreptul comunitar este un drept supranaţional care în toate situaţiile are întâietate faţă de dreptul naţional al fiecărei ţări membre. Lista directivelor europene în domeniul electrosecurităţii şi domenii adiacente cât şi lista Hotărârilor de Guvern adoptate este prezentată în Anexa 1. Directivele europene „leagă orice stat membru destinatar cu privire la rezultatul ce trebuie atins lăsând instanţelor naţionale competenţa referitoare la formă şi mijloace”. Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. unde apare ca instrument de colaborare între acestea.2.

Atingere directă – atingere de către un om nemijlocită sau prin intermediul unui element conductor a părţilor active ale unei instalaţii electrice.energiei electrice e necesară definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene şi româneşti în vigoare. Persoane avertizate – persoane informate şi/sau supravegheate de persoane calificate în scopul evitării pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune (personal de întreţinere. conducte de apă. în valori absolute. transformării sau utilizării energiei electrice. Persoane calificate – persoane având cunoştinţe tehnice sau o experienţă suficientă ca să permită evitarea pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune. Astfel se definesc următorii termeni: Măsură de protecţie – metodă tehnică şi/sau organizatorică de prevenire a electrocutării. utilizată exclusiv. distribuţiei. în conformitate cu documentaţia tehnică specifică în vigoare. Sistem de protecţie – ansamblu de două sau mai multe mijloace şi/sau măsuri de protecţie. Punct neutru (neutru) – punct comun al părţilor active ale sursei de tensiune ale cărui diferenţe de potenţial. Atingere indirectă – atingerea de către om a unor părţi intrate accidental sub tensiune datorită unui defect electric. Clasă de protecţie – simbol numeric convenţional care arată modul de realizare a protecţiei împotriva electrocutării. Zonă de manipulare (volum de accesibilitate) – spaţiul în care staţionează sau circulă oameni şi care este limitat de către suprafaţa pe care omul nu o poate atinge fără mijlocirea unui obiect. acumulării. Contact de protecţie – element care serveşte la realizarea continuităţii electrice între masă şi instalaţia de protecţie. Utilaj electric – ansamblu de echipamente electrice şi de accesorii ale acestora destinat unui proces de lucru. gaze sau alte fluide). pentru procese tehnologice electrice.parte a echipamentului (utilajului) electric care poate fi atinsă de om. Masă – parte conductoare a unui echipament (utilaj) accesibilă. Încăpere (spaţiu) de producţie electrică – încăpere (spaţiu). care poate fi atinsă direct de om şi care poate fi pusă sub tensiune accidental sau voit în cazuri speciale. Mijloc de protecţie – produs destinat protecţiei împotriva electrocutării. faţă de fiecare conductor activ (fază) sunt egale în funcţionare normală. dar care poate transmite un potenţial electric (structuri metalice. Echipament electric – ansamblu de elemente destinat producerii . Parte sub tensiune (parte activă) – conducător sau element conducător care în regim normal de lucru se află sub tensiune. execuţie sau exploatare). Parte conductoare naturală – element conductor care nu aparţine instalaţiei electrice. direct sau cu degetul de control. în care au acces numai persoanele autorizate pentru exploatarea instalaţiilor electrice respective şi care au responsabilităţi în acest sens. măsurării. transportului. 99 . Parte accesibilă .

accesibilă şi altor persoane decât cele care fac parte din personalul de exploatare. locuinţe sau îngrădirile acestora. Punere la masă – atingere accidentală între o masă activă şi masă. Izolaţie electrică (izolaţie) – material sau ansamblu de materiale electroizolante destinate izolării părţilor active. • un conductor de nul sau cu un alt conductor legat la pământ (masă). Zonă cu circulaţie redusă – zonă îngrădită în care are acces numai personal special instruit. Punere la pământ – atingere accidentală între o parte activă şi pământ sau o parte conductoare în contact cu pământul. Izolaţie principală (izolaţie de bază) – izolaţie destinată asigurării protecţiei împotriva atingerilor directe. şosele. Izolaţie întărită – izolaţie principală îmbunătăţită. de drumuri. precum şi zona aflată la distanţă mai mare de 15 m. şosele. îngrădiri. • o priză de pământ. Timp de deconectare – durata între producerea defectului şi deconectarea circuitului defect de la sursa de alimentare cu energie electrică. Izolaţie suplimentară – izolaţie destinată asigurării protecţiei împotriva atingerilor indirecte periculoase în cazul deteriorării izolaţiei principale. Schemă de protecţie – schemă în care se reprezintă situaţia punctului neutru al sursei de tensiune şi a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice. care are proprietăţi mecanice şi electrice echivalente cu cele ale izolaţiei duble. bare de protecţie sau zona de manipulare. unităţilor industriale sau agricole. Izolaţie dublă – izolaţie constituită dintr-o izolaţie principală şi o izolaţie suplimentară. balustrade. Defect de izolaţie – scădere sub limita prescrisă a rezistenţei de izolaţie dintre un conductor activ şi pământ (masă) sau dintre conductoare active. Conductor activ – conductor destinat transportului sau distribuţiei energiei electrice. • părţi legate la pământ (masă). îngrădirile locuinţelor. care în regim normal de lucru se află sub tensiune. • o parte conductoare străină. 100 .Punct de nul (nul) – neutru legat la o priză de pământ printr-o rezistenţă electrică neglijabilă. Izolaţie de lucru (izolaţie funcţională) – izolaţie dimensionată care asigură funcţionarea normală a echipamentului. Conductor de protecţie – conductor utilizat pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutării ţi care leagă masele cu: • alte mase. de drumuri. Zonă cu circulaţie frecventă – zonă neîngrădită care se află la o distanţă mai mică sau egală cu 15 m. Bornă de protecţie – bornă prevăzută pentru legarea unui conductor de protecţie. în raport cu pământul (masa). • dispozitive de protecţie. Distanţa de protecţie – distanţa dintre părţi active şi carcase de protecţie.

-prezenţă de pulberi conductoare (pilitură de metal. Conductor de nul de lucru – conductor legat la punctul de nul destinat a transporta energie electrică. care îndeplineşte şi condiţiile unei prize de pământ. Instalaţie de legare la pământ – ansamblu format din conductoare de legare la pământ şi priza de pământ prin care se realizează legarea la pământ. grafit) 101 . Conductor de nul – conductor care se leagă la nul. Tensiune de atingere – parte din tensiunea unei instalaţii de legare la pământ la care este supus omul aflat la o distanţă de 0. Conductor de nul de protecţie – conductor de protecţie prin care se leagă masele la punctul de nul. Tensiune de pas – parte din tensiunea unei instalaţii de legare la pământ la care este supus omul când atinge simultan două puncte de pe sol. -parte conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă cel mult 60% din zona de manipulare. Priza de pământ – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare (electrozi) în contact cu pământul pentru trecerea curentului în sol. Tensiune de lucru – valoare efectivă a tensiunii electrice a unui echipament (instalaţie) electric în condiţii normale de lucru. pământ).Conductor de legare la priza de pământ – conductor prin care se stabileşte legătura dintre priza de pământ şi conductorul principal de legare la pământ sau reţeaua conductoarelor principale de legare la pământ. Loc de muncă puţin periculos – spaţiu care în condiţii normale este caracterizat simultan prin : -umiditatea relativă a aerului.8 m faţă de masa pe care o atinge. Instalaţie de legare la pământ de protecţie – instalaţie cu ajutorul căreia se realizează protecţia prin legare la pământ. -pardoseala cu proprietăţi conductoare (beton. Priza de pământ naturală – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare al unei construcţii sau instalaţii. Loc de muncă periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii : -umiditatea relativă a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste 30º dar cel mult 35ºC.8 m între ele. Rezistenţa de dispersie rezultantă a prizelor de pământ şi conductoarelor de legătură dintre acestea ce constituie instalaţia. Tensiune redusă – tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depăşeşte 50 V în curent alternativ şi 120 V în curent continuu şi care se foloseşte ca măsură de protecţie împotriva electrocutării. max 75% la temperatura aerului cuprinsă între 1530ºC. Raport dintre tensiunea instalaţiei de legare la pământ şi curentul de trecere la pământ prin priză. -pardoseală (amplasament) izolantă. Priza de pământ artificială – priza de pământ construită special pentru conducerea curentului în sol. 2. Rezistenţa de dispersie a unei instalaţii de legare la pământ 1. aflate la o distanţă de 0. pe direcţia gradientului de potenţial.

-părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare.-prezenţă de fluide care micşorează impedanţa corpului uman. 102 . Loc de muncă foarte periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: -umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35º. -prezenţă de agenţi corozivi.

Manevre În Instalaţii Electrice II. Prin manevre curente se înteleg manevrele care au ca scop modificarea regimului de funcţionare a sistemului energetic al reţelei sau a unei instalaţii sau sunt determinate de schimbarea regimului de funcţionare a sistemului energetic. operaţii distincte. Prin manevre de lichidare a incidentelor şi avariilor se înţeleg manevrele care se execută cu ocazia apariţiei unui incident (avarii) pentru izolarea defectului şi restabilirea alimentaţiei consumatorilor. a elementelor de comutaţie secundară. Noţiuni generale – Terminologie Pentru aprofundarea prevederilor Normelor Generale de Protecţia Muncii cât si a Regulamentului General de Manevre în Instalaţiile Electrice e necesară definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene şi româneşti în vigoare: Gestiunea . Personalul de deservire operativă este personalul de exploatare care execută în timpul serviciului conform atribuţiilor care-i revin. echipamentele care nu sunt în inventarul unităţii dar sunt exploatate de aceasta. supraveghere. Prin manevre de coordonare se înţeleg acele manevre ale căror grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte afectează un ansamblu de instalaţii. Foi manevra. elementelor. Prin operaţie se înţelege acţionarea detaliată de către personalul de servire operative a elementelor de comutaţie primară şi reglaj ale unui echipament. reţelei fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic. ce îndeplinesc simultan următoarele condiţii: 42 . celulă. elementelor sau schema de conexiuni în care funcţionează acestea. precum şi executarea unor măsuri speciale sau formalităţi ce derivă din aceste acţionări. echipamentele. element. în baza unei convenţii de exploatare. Se consideră în gestiunea unei unităţi şi instalaţiile. pentru lucrări sau probe. Prin manevra programată se înteleg manevrele care au drept scop modificarea configuraţiei sistemului instalaţiei.1. de către două sau mai multe formaţii de servire operative. Prin grupa distinctă de operaţii se înţelege ansamblul acelor operaţii din cuprinsul unei manevre ce se execută la un echipament. ITI-PM. precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor. Prin manevre cauzate de accident se înţeleg acelea ce se execută pentru scoaterea victimei de sub acţiunea curentului electric. etc. însă la care personalul nu are voie să atingă direct părţile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune. Prin manevre de execuţie se înţeleg acele manevre ale căror operaţii se desfăşoară în cadrul unei instalaţii zona de reţea şi sunt îndeplinite în totalitate nemijlocit de acelaşi personal de servire operative aflat în instalaţia respectivă. celulelor. control şi/sau lucrări în instalaţii electrice în baza AS. consemnând activitatea depusă într-un registru operativ.Instalaţiile.DV. grupe distincte de operaţii prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor. încredinţate prin inventar în exploatarea şi întreţinerea unei unităţi sunt în gestiunea unităţii şi în gestiunea nemijlocită a subunităţilor de bază ale acesteia. manevre. fiind executate în două sau mai multe instalaţii sau zone de reţea. Prin manevră se înţelege ansamblul unor operaţii.

în depline condiţii de securitate a muncii. au o succesiune bine determinată în cadrul grupei respective  operaţiile din grupa respectivă se execută în totalitate de aceeaşi formaţie de servire operativă . în cazul în care există o punere la pământ a unei 43 . la deschiderea acestora întâi se deschid separatoarele de linie. transformator sau borne.  operaţiile din grupă nu necesită coordonarea în timp cu alte formaţii de servire operative.  Ca ordine de acţionare a separatoarelor.  Pentru a preveni ca în momentul acţionării unui separator să se producă conectarea accidentală a întrerupătorului din circuitul respectiv. încât să se asigure desfăşurarea normală a acestora. poziţiile acestora se vor verifica din indicaţiile şi condiţiile prevăzute în acest scop de aparatura de telecomandă. la parametrii nominali.  Pentru preîntâmpinarea producerii unor avarii în timpul efectuării manevrelor după acţionarea fiecărui aparat de comutaţie se va verifica vizual poziţia acestora (cu ajutorul aparatelor de măsură şi a semnalizărilor de poziţie a acestora). toate automatizările care pot provoca anclaşarea acestuia vor fi anulate. care au loc în cadrul aceleiaşi manevre de coordonare.  Este interzisă deschiderea sau închiderea unui separator prin care s-ar putea întrerupe sau stabili curenţi capacitivi. unde manevrele se execută numai cu întrerupătoare. În instalaţiile telecomandate.  succesiunea operaţiilor din grupă nu se afectează reciproc cu succesiunea operaţiilor dintr-o altă grupă identică. pentru efectuarea manevrelor în deplină securitate a muncii în concepţia manevrelor trebuie respectate reguli tehnice generale pe care le prezentăm succint în continuare:  Pentru acţionarea normală a separatoarelor (debroşarea normală a întrerupătoarelor debroşabile) la întreruperea unui circuit ordinea operaţiilor va fi deconectarea întrerupătoarelor şi apoi deschiderea separatoarelor respective (debroşarea întrerupătoarelor respective) iar la stabilirea continuităţilor unui circuit. Reguli tehnice privind concepţia manevrelor Manevrele efectuate în cadrul instalaţiilor electrice urmăresc asigurarea funcţionării continue a instalaţiilor electrice. 2. ce se efectuează în acelaşi timp de o altă formaţie de servire operativă în cadrul manevrei de coordonare respective . operaţiilor distincte şi operaţiilor din cadrul manevrei în aşa fel. II. transformator sau borne. ordinea operaţiilor va fi închiderea separatoarelor (broşarea întrerupătoarelor) şi apoi conectarea întrerupătoarelor respective. Pentru intervenţii în instalaţiile electrice. şi apoi cele de bare iar la închiderea acestora întâi se închid separatoarele de bare şi apoi cele de linie. Prin concepţia manevrelor se înţelege aranjarea succesiunii grupelor destinate de operaţii. Prin operaţie distinctă se înţelege operaţia din cadrul unei menevre de execuţie care necesită coordonarea în timp cu grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte.  În cazul circuitelor fără întrerupător Regulamentul general de manevră stabileşte operaţiile admise a se efectua cu ajutorul separatoarelor normale.

trebuie verificată succesiunea şi concordanţa acestora prin verificarea vizuală şi prin măsurători.  La conectarea unui întrerupător cu tensiune din ambele părţi este obligatoriu controlul sincronismului. 44 .succesiunea operaţiilor sau a grupelor distincte de operaţii şi operaţii distincte ce urmează a fi efectuate .notaţiile în legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor . pentru care nu există certitudinea că sunt în bună stare. echipamentului. II.  Punerea sub tensiune în gol a unei bare se face prin conectarea întrerupătorului unui echipament legat la bare. .tema manevrei (starea operativă finală a instalaţiei. La conceperea tuturor manevrelor se va ţine seama în mod obligatoriu şi de prevederile NPM în vigoare. foaia de manevră poate fi: . Reguli privind foile de manevră Prin foaie de manevră se înţelege un document scris. pentru executarea de manevre într-o instalaţie sau zone de reţea.faze în reţeaua respectivă. cât şi măsurile de prevenire a apariţiei supratensiunilor de comutaţie periculoase sau pentru prevenirea funcţionării intempestive a unor automatizări sau protecţii . aflată în exploatarea sa.foaie de manevră de execuţie – folosită de personalul de servire operative. întâi se vor executa cele care se fac prin închiderea cuţitelor de legare la pământ şi după aceea cele care se fac prin montarea scurtcircuitoarelor mobile.starea operativă iniţială a instalaţiei.scopul manevrei . nu se vor pune sub tensiune cu ajutorul unui separator. elementelor de pe o bară pe alta.  La redarea în exploatare a unor linii sau echipamente după lucrări în cursul cărora ar fi putut apărea o modificare a legării fazelor. etc .pentru legările la pământ. După personalul care o foloseşte şi felul manevrei conţinute. echipamentului.  Este interzisă trecerea la executarea verificării lipsei de tensiune şi executarea legăturilor la pământ la un capăt al unui echipament fără ca în prealabil să se fi executat toate separările vizibile la toate celelalte capete ale echipamentului respectiv de unde sar putea primi tensiune.  Liniile.etc.persoanele care au legătură cu manevra şi resposabilitatea acestora. etc) . întâi se vor executa cele care se fac prin demontarea scurtcircuitoarelor mobile şi după aceea cele care se fac prin deschiderea cuţitelor de legare la pământ. Prin instrucţiuni tehnice interne se vor face precizări în amănunt privind concepţia manevrelor specifice fiecărui echipament sau element. care stabileşte următoarele: .  Fiecare unitate va stabili prin instrucţiuni tehnice interne modalitatea de execuţie a manevrelor de trecere a echipamentelor.concepţia manevrei . 3.  La executarea legăturilor la pământ la un echipament care are mai multe capete de unde se poate primi tensiunea.pentru dezlegarea de la pământ. ordinea de referinţă a execuţiei va fi: . transformatoarele.

II. care să implice o cunoaştere temeinică a instalaţiilor şi a regulamentului general de manevră. o serie întreagă de probleme sunt generate de intervenţia factorului uman. de succesiunea corectă a manevrelor. a tuturor actelor normative tehnice în vigoare. În acest context este foarte importantă găsirea unei modalităti de pregătire profesională interactivă care să permită o apropiere a relaţiei om-instalaţie în condiţiile deplinei securităţi în muncă. Aceste persoane trebuie să dea dovadă de o pregătire tehnică de excepţie. Foile de manevră implică responsabilităţi ale persoanelor care întocmesc. Persoana care verifică şi acceptă foaia de manevră (responsabilul manevrei). de corectitudinea grupelor distincte de operaţii şi operaţiilor distincte înscrise şi succesiunea lor corectă. convergente în exploatarea normală a instalaţiilor. fiind ultima persoană care citeşte foaia de manevră. Instrucţiunile tehnice interne pot conţine şi ghiduri de manevră pentru orientarea personalului de servire operative sau de comandă operative. 45 .foaie de manevră de coordonare – folosită de personalul de comandă operative al unei trepte de conducere operative. verifică. Persoana care întocmeşte foaia de manevră răspunde de corectitudinea concepţiei acestora. după care acesta coordonează executarea în timp a grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte. Persoana care controlează foaia de manevră de execuţie răspunde de corespondenţa concepţiei acesteia cu concepţia foii de manevră de coordonare. urmând a fi extinsă pe o scară largă în procesul de instruire pe teme de protecţia muncii. Prin aprobarea foii de manevră se certifică corectitudinea şi posibilitatea de folosire a acestora în condiţiile pentru care a fost concepută. de respectarea prevederilor normelor de protecţia muncii. pentru un singur echipament. aprobă şi controlează foile de manevră. de a verifica şi aproba în timp a acestora. Utilizarea simulatorului de manevre – metoda teoretico-practică de formare şi pregătire a personalului cu atribuţii de exploatare şi control în instalaţii electrice În etapa actuală – de modernizare a instalaţiilor electrice. de dotare cu instalaţii complexe. 4. răspunde de verificarea conţinutului foii de manevră în raport cu situaţia existentă în momentul începerii manevrei şi de posibilitatea desfăşurării normale a manevrei.cuprinde înscrierea detaliată a înserierii tuturor operaţiunilor ce se execută şi se întocmeşte de regulă. . Utilizarea simulatorului de manevre este o metodă teoretico-practică de formare şi pregătire a personalului cu atribuţii de exploatare şi control în instalaţii electrice. a regulamentului general de manevră. ce se execută în cadrul manevrei de coordonare. de respectarea prevederilor normelor de protecţia muncii şi a altor normative tehnice în vigoare. Foaia de manevră de coordonare cuprinde înscrierea grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte ce urmează a se coordona. Pesoana care verifică şi aprobă foaia de manevră are răspunderea şi obligaţia de a corecta eventualele greşeli. la executarea şi coordonarea manevrelor care se pot face fără foi de manevră (conform PE 118-92) sau la întocmirea foilor de manevră programate normal sau accidental. Instrucţiunile tehnice interne pot conţine foi de manevră permanente pentru manevrele legate de lucrările care se execută în baza acestor instrucţiuni.

În staţia de 20 kV sunt simulate cinci linii subterane şi două transformatoare de servicii interne. . .prezentarea schemelor monofilare ale instalaţiilor. Sectionarea sistemului I de bare este realizată cu o cuplă de separatoare.executarea de acţionări şi manevre asupra aparatelor de comutaţie pe schemele monofilare .prezentarea panourilor de protecţie.cuantifică prin sistemele de programare modul de pregătire şi intervenţie a fiecărui cursant (personal operativ) şi selecţionarea personalului operativ prin testare periodică. . Legătura între sistemele de bare colectoare se face prin două cuple transversale. . Neutrele înfăşurărilor de 110 kV ale transformatoarelor de putere sunt legate la pământ. indicatoare de poziţie. şi pentru testarea profesională. care poate avea rol de transfer (ocolire) sau de cuplă transversală. succesiunea corectă a operaţiilor .admite posibilitatea exerciţiului continuu până la însuşirea corectă a modului de efectuare a manevrelor. 46 . iar două sunt linii subterane radiale. considerate sursele staţiei. . şi două transformatoare de putere de 110/20 kV. . în depline condiţii de securitate a muncii .prezentând o serie întreagă de avantaje: . aparate de măsură şi semnalizări optice). Simultan – prin analiza unei scheme reale a unei instalaţii electrice. Pe partea de 20 kV barele colectoare sunt de tipul cu două sisteme secţionate. manevre. simulatorul de manevră asigură: .evidentiază greşelile efectuate pe parcursul manevrelor. Secţionarea sistemului II – cu o cuplă longitudinală cu întreruptor. Pentru legătura între sistemele de bare colectoare de 110 kV staţia este echipată cu o cuplă combinată. Echipamentul de tratare a neutrului este conectat în derivaţie la bornele de 20 kV ale transformatoarelor de putere. Barele colectoare de 110 kV sunt de tipul cu două sisteme secţionate şi cu bară de transfer (ocolire).simularea proceselor tehnologice în caz de avarii. cheile de acţionare ale întrerupătoarelor şi separatoarelor. accidente şi alte perturbaţii ale sistemului energetic . .prezentarea panourilor de comandă (schema sinoptică.prezintă modul corect de aplicare a regulamentului general de manevră şi a instrucţiunilor tehnice interne de executare a manevrelor. iar secţionarea sistemului II – cu o cuplă longitudinală cu întreruptor. Dispozitivele de acţionare al întreruptoarelor de 110 kV sunt de tipul oleopneumatic. dintre care două sunt linii aeriene. pe foi de manevră. Simulatorul pe un singur calculator este destinat antrenamentului personalului de servire operativă pentru deprinderea principiilor pe care se bazează efectuarea manevrelor într-o staţie electrică. . Neutrul de 20 kV este tratat prin rezistenţă. . Staţia A simulată conţine patru linii electrice de 110 kV. şi o cuplă transversală.evaluarea obiectivă a gradului de pregătire a personalului testat şi elaborarea raportului de evaluare a cursantului. .exemplifică practice.permite aprecierea modului de intervenţie individuală (al fiecărui cursant) în lichidarea avariilor apărute în sistemul energetic.

blocaje.1.T. îmbunătăţirea continuă a relaţiei om-calculator. realizarea stării operative finale 4. Se crează posibilitatea antrenării cursanţilor prin executarea de manevre. operaţii generale din foaia de manevră şi existenţa sau absenţa unor parametri analogici. Evaluarea cât mai exactă are în vedere patru criterii: 1. poz. Sunt simulate manevre logice de tip închis/deschis. bobine pentru crearea nulului artificial. încadrarea în timpul alocat Evaluarea se finalizează printr-un raport de evaluare listat de imprimantă. utilizate ca etalon. Se pot simula scurtcircuite în diferite puncte ale reţelei. rezistenţe de tratare. 29): a) la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune la care personalul executant nu depăşeşte îngrădirile fixe de protecţie şi nu se urcă pe construcţiile de susţinere ale instalaţiilor electrice aflate sub tensiune. iar pentru comanda electrică a separatoarelor se utilizează tensiunea continuă ± BS. sau pentru evaluarea prin notă a foilor de manevre. Pentru comanda electrică a întreruptoarelor se foloseşte tensiunea continuă operativă de comandă ± BC.iar ale întreruptoarelor de 20 kV sunt cu resort. Formarea şi perfecţionarea personalului operativ pe simulatorul de manevră. Comenzile date aparatelor de comunicaţie pe schema monofilară a staţiei sunt considerate comenzi mecanice. precum şi defectări mecanice ale întreruptoarelor. transformatori de servicii interni. semnalizare. Staţiile simulate sunt echipate cu transformatoare de forţă. protecţii şi automatizări. permite dobândirea de aptitudini şi deprinderi în luarea unor decizii optime şi rapide pentru înlăturarea cauzelor defectelor apărute în funcţionarea instalaţiilor tehnologice. b) la distanţă mai mică decât distanţa de vecinătate la care personalul executant este 47 . Executarea lucrărilor sub tensiune Lucrarea fără scoatere de sub tensiune este lucrarea care se execută în una din următoarelor situaţii (conform G. operaţii specifice echipamentelor de comutaţie. Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor sunt electrice. măsură. respectarea succesiunii foii de manevră (criteriul de disciplină) 3. anexa 1. corectitudinea efectuării manevrelor cu succesiunea impusă (criteriu tehnologic) 2. cu excepţia separatoarelor de legare la pământ şi a separatoarelor de bare ale descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă. Lista operaţiilor poate fi salvată şi utilizată pentru a crea foi de manevră standard. Operaţiile şi manevrele executate sunt înregistrate. fiecare cursant având posibilitatea şi capacitatea de a se evalua. Măsuri De Protecţia Muncii La Intervenţia In Instalaţii Electrice Aflate Sub Tensiune III. Sunt simulate funcţiile de comandă (comenzi mecanice de la faţa locului şi comenzi electrice de la distanţă). transformatoare de măsură.

împiedicat să se apropie de părţile aflate sub tensiune.luarea măsurilor pentru a evitarea accidentelor de natură neelectrică. Pentru executarea lucrărilor asupra instalaţiilor aflate sub tensiune la potenţial trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice: . În cazul în care se lucrează sub tensiune pe o linie electrică aeriană de înaltă tensiune. care se aplică la executarea de lucrări în instalaţii electrice la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie electroizolante sau electroizolate. neîngrădite sau neprotejate. . dar care nu sunt legate la pământ şi în scurt circuit. nu se va reconecta decît după ce s-au clarificat motivele declanşării. Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice prin una din metodele „în contact” sau „la potenţial” trebuie să aibă la bază ca formă organizatorică Instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii (ITIPM) sau Atribuţii de serviciu (AS).la potenţial. care se aplică la executarea de lucrări la liniile electrice aeriene de 110750 KV şi la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie electroizolante şi unelte electroizolate. prin indicatoare de securitate. în mod cu totul excepţional.identificarea instalaţiilor în care urmează a se lucra. Linia electrică aeriană de înaltă tensiune la care se lucrează şi care a declanşat prin protecţie. . .asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formaţiei de lucru că în spate şi în părţile laterale nu sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune. b) Unitatea de exploatare – unitate cu personalitate juridică. Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact trebuie să se realizeze o serie de măsuri tehnice: .luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică. .în contact. în condiţii de securitate. . c) în instalaţii la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separările electrice. 48 . prin carcasarea echipamentelor sau. având în gestiune instalaţii electrice aflate în exploatare şi întreţinere. d) direct asupra părţilor aflate sub tensiune (lucrul sub tensiune) utilizând una din următoarele metode de lucru: . prin îngrădiri provizorii mobile. trebuie să se scoată din funcţiune instalaţiile de reanclaşare automată. care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare.utilizarea dispozitivelor şi uneltelor electroizolante speciale. Terminologie Noţiunile folosite în instrucţiunile tehnologice de lucru sub tensiune în instalaţiile electrice de înaltă tensiune au următoarele semnificaţii: a) Instalaţii electrice în exploatare – instalaţii aflate efectiv sub tensiune sau care pot fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutare precum şi a instalatiilor care au mai fost puse sub tensiune şi sunt temporar separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau prin demontarea unor porţiuni de bare.identificarea instalaţiei (locului) în care urmează a se lucra. pe toată durata lucrărilor.delimitarea materială a zonei de lucru şi montarea indicatoarelor de securitate. . astfel încât să existe suficient spaţiu.

instalaţiile în care urmează a se lucra.c) Personal de exploatare – personal care are ca sarcină deservirea operativă a instalaţiilor electrice şi/sau de întreţinere curentă. nu depăşeşte 250 V şi instalaţiile legate galvanic la reţelele cu neutrul izolat faţă de pământ la care tensiunea de lucru între faze. se permite numai personalului ce face parte din unităţile de exploatare. 49 . Cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor tehnice de protecţie a muncii este obligatorie pentru tot personalul angrenat în executarea lucrărilor sub tensiune.să fie autorizat pentru executarea lucrărilor sub tensiune. III. . lucrări de remediere a deranjamentelor sau de prevenire a acestora în scopul menţinerii instalaţiilor electrice în stare tehnică corespunzătoare. Personalul cu funcţii de conducere răspunde de asigurării dotării. controlului şi instruirii personalului. cu aprobarea acesteia.numele şefului de lucrare şi numărul membrilor formaţiei de lucru. f) Instalaţii electrice de joasă tensiune – instalaţiile legate galvanic la reţelele cu neutrul legat la pământ. e) Personal delegat – personal care nu aparţine unităţii de exploatare dar desfăşoară. la care tensiunea de lucru între fiecare fază şi pământ în regim normal de funcţionare. .să fie sănătos din punct de vedere fizic şi psihic. potrivit funcţiei ce o deţine. Măsuri organizatorice de protecţie a muncii pentru executarea de lucrări sub tensiune Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune sunt necesare următoarele măsuri organizatorice: a) Îndeplinirea formelor de admitere la lucru sau dispunerea de lucrări consemnându-se într-un registru special: . .să fie instruit şi verificat din punct de vedere al protecţiei muncii.să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate şi de acordare a măsurilor de prim ajutor. d) Personal de întreţinere – personalul care execută lucrări de revizii şi reparaţii. o activitate temporară în instalaţii electrice aflate în gestiunea unităţii respective. Personalul este obligat să folosească la lucrări echipamentul de lucru şi protecţie adecvat fiind obligat de a preveni sau opri orice acţiune care ar putea conduce la o accidentare proprie sau a altei persoane. . .să fie calificat profesional pentru lucrările ce i se încredinţează. . 2.numărul Instrucţiunii tehnice interne de protecţie a muncii în baza căreia urmează a se executa lucrarea. Executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune. nu depăşeşte 1000 V (exclusiv). Responsabilitatea aplicării instrucţiunilor revine fiecărui lucrător. în regim normal de funcţionare. Condiţii ce trebuie să le îndeplinească personalul pentru executarea lucrărilor sub tensiune Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune personalul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . Nu se admite executarea acestor lucrări de către personalul delegat.

mănuşi electroizolante de joasă tensiune (asociate cu mănuşi din tercot. .). .platforme electroizolante. 50 . Răspunderea directă a pregătirii şi executării lucrărilor sub tensiune revine următoarelor persoane: .T.persoana care admite la lucru (admitentul).semnăturile persoanei care dispune executarea lucrărilor şi a şefului de lucrare. de bumbac sau lână). Mijloacele de protecţie electroizolante utilizate sunt: .constatarea unei situaţii în instalaţie neprevăzută în I. .covoare electrizolante mobile. . lipsa de umiditate. . la apariţia oricărui fenomen sau situaţie ce poate conduce la accidentarea personalului şi anume: . .apariţia unei situaţii tehnologice ce prezintă potenţial de accidentare. .cizme electrizolante.. b) Admiterea la lucru. etc. .apariţia furtunilor.apariţia descărcărilor atmosferice în zonă.nerespectarea disciplinei sau a normelor de protecţie a muncii de către membrii formaţiei de lucru.persoana care dispune executarea lucrării. Executanţii de lucrări răspund de cunoaşterea şi aplicarea întocmai a normelor de protecţia muncii specifice şi de respectarea cu stricteţe a delimitărilor materiale ale zonei de lucru. La executarea lucrărilor sub tensiune se vor folosi numai mijloace de protecţie electroizolante care corespund standardelor sau normelor tehnice în vigoare. Pe toată durata desfăşurării lucrărilor. . sau la iniţiativa unui membru a formaţiei de lucru însuşite de şeful de lucrare.mănuşi electroizolante de înaltă tensiune. . . Întreruperile ca urmare a imposibilităţii de continuare a lucrărilor se fac prin grija şi pe răspunderea şefului de lucrare la iniţiativa sa. desfăşurându-şi activitatea în limitele acestei zone.executanţii formaţiei de lucru. Înainte de fiecare folosire a unui mijloc de protecţie personalul executant este obligat să facă o verificare a acestuia privind: . Începerea lucrărilor sub tensiune se va face numai după delimitarea materială a zonei de lucru şi luarea măsurilor tehnice de asigurare împotriva accidentelor de natură neelectrică. .I. . membrii formaţiei de lucru se subordonează şefului de lucrare..starea tehnică generală (lipsa defectelor exterioare. Persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru (executanţii) trebuie să aibă grupele de autorizare prevăzute în instrucţiunile tehnice interne (ITI-P) specifice fiecărei categorii de lucrare şi să facă parte din unitatea de exploatare. c) Controlul activităţii formaţiei de lucru şi supravegherea în timpul lucrului.şeful de lucrare. starea de curăţenie.indicatoare de tensiune de joasă tensiune.data executării lucrărilor.

metodele sau procedurile de organizare a muncii. .E-I42-82). 51 . Lucrările se execută în baza Instrucţiunilor tehnice interne (conform 3. lucrările sub tensiune se execută folosind metoda de lucru în contact. Urcarea pe stâlpii liniilor electrice aeriene cu dispozitive portative de urcat pe stâlpi (cârlige cu gheare sau cu tampoane de cauciuc) se va face numai după verificarea prealabilă a acestora la baza şi apoi pe parcursul urcării.respectarea termenilor încercărilor periodice.centura de siguranţă.R. precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop. Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile. . Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .casca de protecţie. În anexă sunt prezentate două modele de I.I.I. fără să conducă el însuşi la un risc mărit. .Racordarea unui branşament. . Echipament De Lucru Si Protecţie Pentru Electricieni Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă.în caz de precipitaţii atmosferice intense ceaţa densă. precum şi de pe scara de lemn (în formaţie de două persoane).T.să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului. Echipamentul individual de protecţie trebuie să respecte cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă.P întocmite pentru: .să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă. lucrările nu pot fi începute şi nici continuate. descărcări atmosferice sau vânt puternic. În asemenea situaţii lucrările de coronamente se vor executa din autotelescop.Înlocuirea unui izolator de susţinere. .. Executarea de lucrări sub tensiune la coronamentele liniilor electrice aeriene prin urcare directă pe stâlpi este interzisă în cazul stâlpilor metalici de beton sau de lemn asimilate acestora.în caz de precipitaţii atmosferice slabe lucrările pot fi începute şi continuate. Condiţii generale pentru executarea lucrărilor sub tensiune În instalaţiile electrice de joasă tensiune. autoscară sau de pe alt utilaj de urcat electroizolant. .să fie corespunzător pentru riscurile implicate. Ca mijloc de protecţie împotriva acţiunii arcului electric şi a traumatismelor se folosesc: .ochelarii de protecţie. La executarea lucrărilor sub tensiune se va ţine seama de următoarele condiţii meteorologice: .

Protecţia capului cu ajutorul căştilor de protecţie. Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie. Acţiunea de protecţie indirectă constă în amortizarea complexă prin care parametrii mecanici sunt diminuaţi şi redistribuiţi. frecvenţa expunerii la risc. Ne propunem o prezentare generală a echipamentului de lucru şi protecţie folosit de electricieni. Angajatorul trebuie să asigure instruirea lucrătorului şi. direct şi indirect. luându-se în considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în sine. A. angajatorul trebuie să evalueze dacă echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să îl folosească îndeplineşte cerinţele esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie. cuprinzând şi unele observaţii şi propuneri făcute în scopul îmbunătăţirii echipamentului de lucru şi protecţie.. aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. Casca de protecţie protejează simultan. caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrător şi de performanţa echipamentului individual de protecţie. c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu caracteristicile prevăzute la lit. cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale. a). b). subansamblul activ fiind calota. Această evaluare cuprinde: a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace. organizează antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecţie. Acţiunea de protecţie directă constă în excluderea posibilităţii unui contact nemijlocit între agentul mecanic şi craniu. Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie.să realizeze protecţia capului împotriva şocului produs de agenţii mecanici. sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului. Sunt tratate următoarele capitole: A – Protecţia capului cu ajutorul căştilor de protecţie B – Protecţia ochilor cu ochelari de protecţie C – Protecţia mâinilor şi a braţelor D – Protecţia picioarelor cu ajutorul mijloacelor individuale de protecţie E – Îmbrăcămintea de lucru şi protecţie. Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de instrucţiuni. Angajatorul trebuie să informeze lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea echipamentului individual de protecţie. În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente individuale de protecţie. dacă este cazul. după toate ajustările necesare. 52 . Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească casca de protecţie sunt: . b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le posede echipamentul individual de protecţie pentru a fi eficace împotriva riscurilor prevăzute la lit.să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă. în special durata purtării.

Căştile care au numai unul din aceste două elemente ale sistemului de ventilaţie rezolvă parţial problema microclimatului. a. Calota. Lungimea cozorocului se recomandă să fie limitată la 50-55 mm.Cozorocul este destinat protejării ochilor şi a nasului. Lăţimea borului mai mare de 30 mm sunt jenante. 53 . sau a marginei calotei. . iar în mod normal să nu depăşească 20 mm pentru a nu influenţa defavorabil stabilitatea căştii pe cap. Elementele constructive ale căştilor de protecţie sunt: . În zona vârfului calotei. profile) sau exfolieri.să fie igienice. .calota .criteriu ergonomic. 1. Nu se respectă însă gradul de expunere al regiunii lor craniene şi nici topografia contraforturilor craniene.să fie fiziologice. obiectele căzute pe cozoroc dau o valoare mai mare momentului învârtitor. . protejând fruntea. .anexele căştii. Caracteristicile fiecărui tip de cască de protecţie sunt dictate de condiţiile specifice fiecărui loc de muncă nefiind posibilă realizarea unui tip universal de cască de protecţie.protecţia faţă de agenţii mecanici . Borul apără şi de insolaţie.Vârful calotei acoperă creştetul capului şi poate fi dintr-un material deosebit de restul calotei. Sistemul de nervuri este amplasat de obicei după raţiunile de optimizare a tehnologiei injecţiei (la materiale sintetice) sau după criterii estetice de simetrie. .să asigure menţinerea unui spaţiu liber între peretele interior al calotei şi banda de contur de cel puţin 5 mm.echipamentul interior constituit din sistemul de fixare şi reglare pe cap. . ceafa şi umerii obrajilor. cu rezistenţă superioară la impact. înconjurând tot perimetrul. Dezavantajul cozoroacelor mai lungi: mărirea greutăţii căştii dezechilibrând-o. împotriva agenţilor mecanici şi a picăturilor de ploaie.Sistemul de ventilare este format din orificii plasate pe suprafeţele calotei cu reglarea obturării totale sau parţiale a acestor orificii şi de spaţiul format din bride de dimensionare â circumferinţei capului şi de peretele interior al căştilor . . spaţiul liber ajunge la cel puţin 30 mm.Jgeabul colector de apă obţinut prin rularea marginii perimetrului calotei în formă de jgheab. Înclinarea cozorocului se recomandă să fie sub 30˚. Criteriile limitative pe care trebuie să le satisfacă căştile de protecţie sunt: .Borul este evazarea plană directă a peretelui calotei. . crearea unei apăsări pe frunte. Cozoroacele prea scurte devin ineficiente.. casca fiind scoasă de pe cap.Nervurile rigidizează şi măreşte rezistenţa calotei la impactul întâmplător. urechile.Marginea calotei este o îngroşare continuă a peretelui calotei la nivelul perimetrului acestuia contribuind la protecţia feţei şi â urechilor de căderile întâmplătoare a diverselor corpuri de la înălţime. Calota căştii de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . . Nu se admit proeminenţe pe faţa interioară a cozorocului (nervuri. periculoase şi inadmisibile. înclinarea mai mare a cozorocului limitând câmpul vizual în sus.

se prelucreză uşor. Astfel spaţiul de amortizare subcalotor este practic desfiinţat. Tipuri de căşti: . butoni. . 2. . 3.să fie uşor demontabil. Materiale folosite pentru casca de protecţie: . . Anexele căştii de protecţie Sunt elementele. b. . are cea mai mare greutate specifică. cu marginea terminală printr-un mic bor.. capişonul. . dispuse simetric) brida centrală (nereglabilă). cea mai mică duritate Brinell. capacitatea de preluare a energiilor nefiind asigurată. c. colorată uniform în culori deschise şi fără defecte.să fie uşor reglabil şi asigurat împotriva autodereglării. casca purtânduse inutil. Echipamentul interior al căştii.să aibă rezistenţă la acţiunea directă â flăcării şi neinflamabilitate. . capsele. tampoanele din material plastic.Textolitul prezintă cea mai slabă rezistenţă la şoc. Butoanele.suprafaţa de contact cu craniul să nu depăşească 10-25 mmp.să asigure o bună stabilitate pe cap . cureaua de bărbie. calităţi electroizolante bune.grosimea pereţilor calotei şi traseul nervurilor trebuie corelate cu topografia grosimii pereţilor calotei craniene.să respecte înălţimile minime de purtare. alungire şi rezistenţă la sfâşiere insuficiente în comparaţie cu celelalte materiale.Sistemul de fixare este partea din ansamblul interior al căştii – coafura – constituit bride. piesele şi subansamblurile suplimentare necesare pentru a îmbunătăţi condiţiile de portabilitate: apărătoarea de la ceafă şi urechi. proprietăţi fizico-chimice bune.Materialele plastice prezintă o serie de avantaje: greutate specifică mică. Coafura internă de fixare a căştii pe cap este fixată de interiorul căştii prin butoni rapizi sau nituri. . inele. Echipamentul interior trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . niturile de fixare pentru casca pentru electricieni trebuie să fie din materiale sintetice izolante. .suprafaţa exterioară a calotei trebuie să fie alunecoasă. . şireturi etc. 54 . precum şi capacitate de electroizolaţie.nici un element al calotei să nu prezinte muchii ascuţite îndreptate spre interiorul calotei. respectând în mod obligatoriu spaţiul liber de 30 mm.Cască de protecţie din textolit tip A are o calotă de formă ovală.Polietilena prin caracteristicile sale superioare este cel mai indicat material pentru înlocuirea textolitului. . referitor la construcţia căştilor de textolit se constată că au calotele prea puţin adânci existând tendinţa ca purtătorul să desfacă şireturile.Sistemul de amortizare este format din elementele echipamentului interior care vin în contact cu capul purtătorului: banda de contur (lăţime 28-35 mm) bride radiale ( se recomandă 6 bride a 25 mm.

reglabil (prezintă 7 bride radiale). B. După depozitare îndelungată. mai ales în sens orizontal. Bridele dispozitivului de fixare â căştii pe cap sunt reglabile.Cască de polietilenă de joasă presiune formată dintr-o calotă elipsoidală cu suprafaţa netedă. mult sub nivelul căştii permiţând fixarea căştii mai bine pe cap. Greutatea (fără coafură) 300 gr. . Se vor feri de radiaţiile directe ale surselor de căldură (paravane de azbest. . toate elementele sunt demontabile. Asigură protecţie electrică până la 20. fără cusături. capse şi cordoane.dezinfectare. f = 60 – 80%) timp de 24 ore.Căşti de protecţie din materiale termoplaste (firma Petitcollin – Franţa). să fie optic neutre. . insensibile la influenţe atmosferice. are calota construită din bistan (policarbonat).P. rigidizată prin 6 nervuri conexe. Greutatea totală inclisiv coafura 270 gr.lentilele să fie nedeformabile. .000 V. În interiorul căştii pe dispozitivul de amortizare se poate fixa o pelerină pentru protecţia urechilor şi a cefei împotriva curenţilor reci. Este igiencă şi lavabilă..spălare cu apă şi săpun. . a umezelii şi a prafului.Cască dielectrică pentru muncitorii care lucrează la tensiuni înalte. Căştile de protecţie se întreţin prin: .000 kv.Cască de protecţie din textolit tip C se prezintă sub formă de şapcă avînd un dispozitiv interior de amortizare. Este climatizabilă.20˚C. Asigură o protecţie electrică pâna la 20. căştile trebuie recondiţionate înainte de folosire. Au proprietate dielectrică foarte bună. Recondiţionarea constă în menţinerea în atmosferă cu t = 18 . geamuri văruite). coafura interioară reglabilă precis şi uşor pe laterale intercalată între coafură şi calotă are o bandă antişoc. 55 . Calota este rigidizată prin patru nervuri.S. . .lentilele să aibă o luminozitate suficientă şi un câmp vizual cât mai intens posibil. f = 50%).reimpregnare sau retratare cu diverse straturi de protecţie. luminescentă are caracteristici identice recomandabilă pentru lucrări de întuneric.Casca K.Cască de protecţie din textolit tip B are o calotă de care se prinde cu ajutorul unei sârme de oţel (diametrul de 1 mm) o bandă de carton sau preşpan prevăzută cu dispozitivul interior de amortizare. Prezintă luminozitate constantă care se încarcă la lumina naturală şi artificială. Protecţia ochilor şi a feţei cu ochelari de protecţie Ochelarii de protecţie trebuie să satisfacă următoarele calităţi: . . Este fabricată din materiale plastice injectabile. .K. Păstrarea şi întreţinerea căştilor de protecţie Căştile se păstrează aşezate în rafturi în încăperi cu temperatură şi umiditate normală a atmosferei de încăpere (t = 20˚C.Casca Champion KSU are o bună stabilitate pe cap şi un jgheab de apă colector. Brida de la spate a dispozitivului se aşează pe ceafă.

având diferenţe mari faţă de microclimatul înconjurător.Acuitatea vizuală – joacă un rol în viteza perceperii vizuale. Ochelarii de protecţie trebuie să satisfacă cerinţe legate de caracteristicile noxei oculare (arcul electric şi lovirii) caracteristicile locului de muncă (în încăperi închise sau aer liber şi la înălţime) caracteristicile organismului uman. după purtarea ochelarilor un timp îndelungat. Astfel evacuarea transpiraţiei se poate face în întregime fără să se producă o suprasaturare a aerului de sub ochelari cu vapori de apă iar diferenţa de temperatură între această regiune şi exterior să fie mică.lentilele şi ramele să fie neinflamabile. . Poziţia corectă â ochelarilor pe figură. 1. Acuitatea vizuală trebuie urmărită în raport cu următoarele situaţii: în timpul purtării unor ochelari cu vizor dintr-un material transparent fără defecţiuni. e necesar ca ochelarii să se adapteze cât mai bine pe figura purtătorului. Este necesar un câmp vizual suficient pentru a se da posibilitatea observării mişcării persoanelor din jur. interzicându-se folosirea sticlei obişnuite. Ochelarii cu apărătoare laterală (semideschişi) asigură un microclimat apropiat de cel al mediului exterior. Pentru asigurarea câmpului vizual. Materialele folosite: . Ochelarii închişi etanşi crează în orice condiţii de purtare un microclimat neigienic în spaţiul de sub ochelari. deoarece protecţia ochilor prin intermediul ochelarilor este condiţionată de necesitatea unei construcţii închise. caracteristicile constructive. Durata de apariţie a aburirii este invers proporţională cu intensitatea efortului depus. .aerarea trebuie să fie satisfăcătoare pentru â evita aburirea părţii optice. Caracteristicele fiziologice ale ochelarilor de protecţie. având importanţă în asigurarea vederii în profunzime. Cu cât distanţa dintre faţă şi lentile este mai mare cu atât microclimatul din spaţiul de sub ochelari este mai favorabil.Este necesară confecţionarea ochelarilor pe mai multe mărimi. 3. în timpul aburirii vizoarelor. 56 . Câmpul vizual.. sticlă tip triplex. . Funcţie de aceste cerinţe pentru îmbunătăţirea microclimatului în spaţiul de sub ochelari este necesar ca la ochelarii folosiţi de electricieni să fie mărită distanţa dintre faţă şi lentile. sticlă specială. împiedicând aburirea vizoarelor. b).ochelarii trebuie să se adapteze la formatul feţei. vizoarele să corespundă deschiderii orbitelor iar centrul lor să coincidă pe cât se poate cu orificiul pupilelor. în perceperea formelor obiectelor şi în alte funcţii vizuale.materiale plastice. iar pentru asigurarea unui câmp vizual corespunzător este necesară adoptarea unui model de ochelari cu protecţie panoramică. Existenţa unui microclimat favorabil în spaţiul de sub ochelari este condiţionată de posibilitatea schimbului de aer dintre aceste spaţii şi mediul înconjurător. .sticlă minerală securizată. 2. în scopul coordonării muncii proprii cu â celorlalţi pentru o mai bună desfăşurare a activităţii. a).lentilele nu trebuie să formeze cioburi tăioase sub efectul unui şoc. Practic această situaţie nu se poate realiza.

crestare. D. â spaţiului respectiv şi prin imposibilitatea eliminării vaporilor din exterior (din cauza impermeabilităţii cauciucului şi a formatului cizmei care nu permit aerisirea piciorului în timpul mersului). După fiecare întrebuinţare mănuşile trebuie curăţate. care nu satisfac întrutotul 57 . Mănuşile trebuie să fie păstrate la temperatura de 20 .să fie uşoare şi flexibile. Când mănuşile se poartă o perioadă mai îndelungată. Cizmele. arsuri. Actualmente echipamentul de lucru pentru electricieni este format din salopete cu cele două părţi componente pantalonul şi bluza de salopetă. sau ciorapi . . uzură prin frecare. Îmbrăcămintea trebuie să păstreze corpul omului de diferite acţiuni mecanice. prin lipsa lor de luciu sau alte semne distinctive speciale. dielectrice. Este indicat ca mănuşile să fie spălate. Ţesăturile destinate îmbrăcămintei de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii de bază: . atât pe partea interioară cât şi pe partea exterioară cu săpun. agăţare.Protecţia mâinilor şi a braţelor Protecţia mâinilor se realizează folosind mănuşile de cauciuc lungi cu cinci degete. Din punct de vedere al specificului activităţii electricienilor cele mai bune rezultate le oferă docul.Protecţia picioarelor cu ajutorul mijloacelor de protecţie Două probleme de bază se pun în legătură cu asigurarea confortului în timpul purtării încălţămintei: problema microclimatului din interiorul încălţămintei şi problema formatului. Neevaporarea transpiraţiei duce la scăderea rezistenţei electrice interioare a cizme. împungere. Se păstrează în dulapuri sau lăzi închise.25˚C. satisfăcând condiţiile de igienă şi confort. talcarea lor uşurează îmbrăcarea mâinilor. Microclimatul neigienic în spaţiul dintre cizmă şi picior se caracterizează prin temperatură şi umiditate ridicată. prin culoare. Umiditatea ridicată este determinată de acumularea şi suprasaturarea cu vapori de apă proveniţi din transpiraţie. Trebuie să realizeze starea termică a organismului prevenind supraîncălzirea şi subrăcirea lui. E. că contribuie la prevenirea îmbolnăvirilor de răceală (să fie permeabilă pentru aer şi vapori).C. care determină creşterea temperaturii pielii şi senzaţia de încălzire. şoşonii şi galoşii destinaţi altor scopuri prin aspectul lor exterior. Neajunsul principal este transpiraţia mâinii sub mănuşi. Îmbrăcămintea de protecţie şi de lucru. protecţia mâinilor se realizează şi cu palmare şi degetare. ele se pot îmbrăca deasupra unor mănuşi de bumbac uşoare. gros care se pot utiliza sub forma de căptuşeală pentru cizme. Pentru â fi folosite este necesar ca mănuşile să fie verificate şi în perfectă stare. murdărie şi umiditate.să posede parametri superiori în ceea ce priveşte rezistenţa la sfâşiere. Ţesăturile cele mai bune sunt tricotajele din bumbac. Pe lângă mănuşi. Se recomandă să fie păstrate într-un loc răcoros şi întunecos. şoşonii şi galoşii electroizolanţi trebuie să difere de cizmele.

S – densitatea de putere – cantitatea de putere radiantă. incomodând pe cel care lucrează. într-un volum conductor (A/m2).B – inducţia magnetică sau densitatea de flux magnetic (B) – forţa exercitată asupra sarcinilor mobile (T). 58 . respectarea valorilor de declanşare asigură respectarea valorilor limită de expunere Parametri direct masurabili ce caracterizează expunerea la câmpuri electromagnetice .H – intensitatea câmpului magnetic (H) – împreună cu inducţia magnetică defineşte un câmp magnetic în orice punct din spaţiu (A/m) .nu asigură protecţia integrală a corpului în cazul manevrelor la înălţime.Valori limită de expunere – limite de expunere la câmpuri electromagnetice a căror respectare asigură protecţia lucrătorilor la câmpuri electromagnetice împotriva efectelor nocive cunoscute împotriva sănătăţii . butoniere) pentru păstrarea sculelor.Câmpuri electromagnetice – câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice. bluza iese din pantalon.nu sunt prevăzute cu detalii auxiliare corespunzătoare (buzunare.S) de la care trebuie să fie luate una sau mai multe măsuri de protecţie.Valori de declanşare a acţiunii – nivelul parametrilor direct masurabili (E. .SAR – rata de absorbţie specifică a energiei medii pe întregul corp sau pe o anumită parte a corpului – debitul cu care este absorbită energia pe unitate de masă de ţesut corporal (W/Kg).J – densitatea de curent – curentul care traversează o unitate de suprafaţă. .cerinţele impuse specificul activităţii electricienilor prezentând unele lipsuri (ex: pentru electricienii de exploatare): . magnetice şi electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz .SA – absorbţia specifică a energiei – energia absorbită pe unitate de masă de ţesut biologic (J/Kg) .E – intensitatea câmpului electric (E) – forţa exercitată asupra unei particule încărcate independent de deplasarea ei în spaţiu (V/m) .B. . SAR pe întregul corp este o mărime acceptată pentru a stabili raportul între efectele termice nocive şi expunerea la câmpuri de radiofrecvenţă (RF). perpendiculară pe fluxul de curent. incidentă perpendicular pe o suprafaţă împărţită la aria acelei suprafeţe (W/m2). Consider că rezultatele satisfăcătoare în activitatea electricienilor de exploatare ar avea adoptarea unei îmbrăcăminte de lucru tip combinezon Influenţa Cîmpurilor Electromagnetice IV 1. În spaţiul liber şi în materiile biologice pot fi utilizate atât inducţia magnetică cât şi intensitatea câmpului magnetic (1A/m = 4 x 10-7T) .Ic – curentul de contact dintre o persoană şi un obiect (A) .H. nu este rezolvată problema fixării pantalonilor de salopetă pe corp (la brâu şi la gleznă). Terminologie .

Valorile limită de expunere pentru densitatea de curent trebuie să protejeze împotriva efectelor acute ale expunerii asupra ţesuturilor sistemului nervos central la nivelul capului şi al trunchiului. trebuie să se aplice metode de evaluare. intensitatea câmpului magnetic (H) şi densitatea de putere (S). inclusiv stimulatoare cardiace şi alte dispozitive implantate. SAR localizate (membre).valorile limită de expunere şi valorile de declanşare a acţiunii . riscul de proiectare a obiectelor feromagnetice în câmpuri magnetice statice având o inducţie magnetică mai mare de 3 mT. curenţi de contact sau descărcări de scântei.efectele asupra stării de sănătate şi securităţii lucrătorilor care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice . perpendiculară pe direcţia curentului.SAR medie pe întregul corp şi SAR locală sunt necesare pentru a evalua şi limita depozitarea excesivă de energie pe părţile mici ale corpului în condiţii speciale de expunere (expunerea unei persoane legate la pământ la frecvenţă radio inferioară din domeniul de frecvenţe în MHz sau expunerea unei persoane în câmpul apropiat unei antene . care permit analizarea caracteristicilor formei de undă şi a naturii interacţiunilor biologice conform standardelor naţionale în domenii armonizate cu standardele europene stabilite de CENELEC (Comitetul European pentru Standardizare şi Electrotehnică) Valorile de declanşare a acţiunii se obţin plecând de la valori limită de expunere în conformitate cu principiile stabilite de Comisia internaţională pentru protecţia împotriva radiaţiilor neionizate prin limitarea expunerii la radiaţii neionizate (ICNIRP 7/99). SAR medie. intensitatea câmpului electric (E). . Pot fi măsurate direct: inducţia magnetică (B).sursele de expunere multiple . amorsarea dispozitivelor electroexplozive detonatoare. densitatea de putere. pentru întregul corp. de măsurare şi de calcul adecvate.existenţa unor echipamente de muncă proiectate pentru a reduce nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice .nivelului. Determinarea expunerii şi evaluarea riscurilor În îndeplinirea obligaţiilor prevazute în Legea 319/2006 angajatorul trebuie să evalueze şi dacă este necesar. Pentru câmpuri electromagnetice în impulsuri ori tranzitorii sau pentru expunerea simultană la câmpuri de frecvenţe multiple. curentul de contact (Ic).informaţiile adecvate obţinute în urma supravagherii stării de sănătate.efectelor indirecte: interferenţele cu echipamente şi dispozitive medicale electronice. SAR localizata (cap şi trunchi). Datorită eterogenităţii electrice a corpului uman trebuie calculată media densităţilor de curent pe o secţiune de 1 cm2. În funcţie de domeniul de frecvenţă se prevăd valori limită de expunere pentru densitatea de curent indus în cap şi trunchi. 2. duratei şi timpului expunerii . să masoare şi/sau să calculeze nivelurile câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi lucrătorii acordând atenţie deosebită: . incendiile şi exploziile rezultate în urma aprinderii materialelor inflamabile datorită scânteielor provocate de câmpuri induse. IV. inclusiv informaţiile publicate . spectrului de frecvenţă.expuneri simultane la câmpuri de frecvenţă multiple 59 .

tensiunile prin cuplaj inductiv în vederea realizării protecţiei împotriva electrocutărilor în instalaţii electrice de curent continuu şi de curent alternativ de frecvenţă industrială.proiectarea şi amenajarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru . tensiunile de atingere şi de pas.reducerea emisiei câmpurilor electromagnetice. circulaţia sîngelui şi activitatea nervoasă) Accidentele se pot produce fie prin atingere directă de tip bifazic(bipolar) corpul devenind altfel un şunt. tensiunile de lucru .Angajatorul trebuie să deţină o evaluare a riscurilor în conformitate cu art. urmare a contactului direct sau indirect cu un conductor electric. ecranare sau mecanisme similare de protecţie a stării de sănătate . 319/2006 şi trebuie să stabilească măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în conformitate cu art. Pentru proiectarea şi stabilirea unor sisteme de protecţie împotriva electrocutărilor limita maximă admisă a impedanţei totale a corpului uman. Toate sistemele de protecţie împotriva electrocutărilor iau în calcul limitele admise pentru curent prin corpul uman. Primul caz de electrocutare accidentală a fost semnalat în 1897. 14-20.limitarea duratei şi a intensităţii expunerii . a locului de muncă şi a posturilor de lucru .situaţii în care prin el circulă un curent capabil .asigurarea cu echipament adecvat de protecţie individuală Reducerea riscurilor rezultate din expunerea la câmpuri electromagnetice are la bază principiile generale de prevenire prevăzute de Legea 319/2006. recurgerea la mecanisme de blocare. R) este: 60 . Accidentul prin electrocutare apare atunci cînd corpul omului se intercalează accidental între două puncte cu potenţiale electrice diferite.adoptarea unor metode de lucru care să conducă la o expunere mai redusă la câmpuri electromagnetice . În cazul depăşirii valorilor de declanşare a acţiunii angajatorul trebuie să pună în aplicare un program de măsuri tehnice şi organizatorice pentru încadrarea în valori normale prin: .să afecteză funcţiile vitale ale corpului (respiraţia.) .alegerea unor echipamente care emit mai puţine câmpuri electromagnetice .programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă. (1) lit. Z(se considera egală cu rezistenţa ohmică a corpului. a din Legea nr. Se foloseşte termenul de electrocuţie în cazul leziunilor mortale şi de electrocutare pentru leziunile compatibile cu viaţa. fie de tip monofazic (unipolar) cînd corpul se interpune între două conductoare electrice sau între un conductor electric şi pământ. 12 alin. Primul Ajutor În Caz De Electrocutare Prin electrocutare se înţelege totalitatea tulburărilor provocate de trecerea curentului electric prin corp. Accidentele se pot produce şi prin atingere indirectă ca în cazul inducţiei cind un conductor electric din apropierea unui curent electric cu potenţial ridicat prezintă un curent de autoinducţie(periculos cu accidentatul atingerea apei în care au căzut fire electrice etc.

.curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA probabilitate ridicată de deces . În cazul protecţiei împotiva curenţilor capacitivi se consideră următoarele limite maxime admise ale curenţilor prin corpul omului. .200--1000mA-arsuri la punctele de intrare şi ieşire din organism . şoc electric.curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA.18 .0.Zh=R=1000Ω . . numărul sistemelor de eliminare a defectului.marginea superioară a bazinului.pericol de paralizare a funcţiilor sistemului nervos . valoare curentului la care omul reuşeşte să se desprindă este mai mare şi invers. În funcţie de intensitatea curentului care străbate corpul omenesc se produc următoarele efecte: . Zh=R=3000Ω .2 – 3 mA-senzaţie tremur.Cu cât timpul este mai scurt. .în cazul protecţiei împotriva electrocutărilor prin atingere directă.30 mA -dacă se consideră R= 0 . înţepături. pentru tensiuni pînă la 250 V şi 0. Efectele cele mai probabile de paralizare a funcţiilor sistemului nervos le provoacă intensităţile curenţilor de tip industrial(380/220 V).considerate în calcule pentru stabilirea unor sisteme de protecţie împotiva electrocutărilor sunt stabilite funcţie de felul curentului. .în cazul protecţiei împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă. Timpul de expunere(timpul de trecere a curentului prin corpul omenesc) este foarte important mai ales în raport cu intensitatea curentului .25 .prag de senzaţie. . timpul de întrerupere la protecţia de bază t stabilit conform documentaţiilor specifice. de apariţie a stopului respirator sau stopului cardiac. . Din motive de protecţie limitele timpului de deconectare a instalaţiilor electrice de joasă tensiune trebuie să fie de 0.10 – 18 mA –contracţii musculare dureroase.3 – 10 mA-convulsii.5 – 2mA. agravată de efectele termice ale curentului electric. Traseul străbătut de curent prin corp este uneori decisiv considerându-se foarte periculoase : mâna stîngă-piciorul drept (axa inimii) şi mâna dreaptă. pentru un timp mai mare de 3 s: .200 mA-fibrilaţie ventriculară .1s pentru tensiuni pînă la 500 V.2 sec.25 mA-respiraţie grea.10mA-dacă se consideră R=3000 Valorile curenţilor şi efectele lor au fost grupate în zone de pericol astfel: . 61 .75 mA-şoc electric sever. .1000-4000 mA-arsuri grave Limitele maxime admise ale curenţilor prin corpul omului.curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA pericolul de deces este foarte redus.75 .

MĂSURA DE PROTECŢIE APLICATĂ Separarea de protecţie Izolaţie suplimentară de protecţie(cu dublă izolare) Egalizarea potenţialelor Izolaţie întărită şi tensiune redusă Tensiune redusă + izolaţie de lucru Legare la nul(TN) sau la pământ(TT)+ echipament electroizolant TIPUL REŢELEI DE ALIMENTARE Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I T TENSIUNE DE LUCRU MAXIMĂ ADMISĂ (V) 400 400 400 50 24 400 Pentru lucrul în mediul minier(la suprafaţă sau subteran ) sunt prevederi specifice. Urmări întîrziate constau într-o slăbire a forţei musculare. 4. 3. Limitele sunt stabilite ţinînd seama că în toate situaţiile se prevede cel puţin un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor STAS 7334-83 privind condiţiile de întrerupere în caz de defect şi de dimensionarea instalaţiilor de protecţie. În instalaţiile electrice există un pericol de electrocutare dacă se execută lucrări în aceste instalaţii sau în vecinătatea lor fără respectarea normelor de protecţie a muncii. tulburări care influenţeză centrul generator de excitaţii al inimii. 5. de zona de amplasare a echipamentului (instalaţiilor) şi de timpul de întrerupere în caz de defect. Efectele curentului electric asupra funcţiilor vitale pot avea urmări imediate sau întrziate Urmările imediate au ca efect paralizarea funcţiilor respiratorii şi/sau circulatorie. 62 . de zona de amplasare. 6. corpurilor de iluminat şi utilajelor mobile de sudare. amorţeli. Limita maximă admisă a tensiunilor de atingere şi de pas pentru instalaţiile şi echipamentele de joasă tensiune sunt stabilite în funcţie de categoria reţelei de alimentare. 1.Tensiunile de lucru ale instalaţiilor şi echipamentelor sunt conform STAS-93075 cu excepţia echipamentelor electrice portabile. Limita maximă admisă a tensiunilor de atingere şi de pas pentru echipamentele (instalaţiile) de înaltă tensiune este stabilită în funcţie de tipul echipamentului(instalaţiei electrice). de tipul reţelei şi de timpul de întrerupere în caz de defect. respectiv apariţia stopului respirator şi/sau a stopului cardiac ori deces instantaneu prin fibrilaţie ventriculară. 2. Limitele sunt stabilite ţinînd seama că în toate situaţiile se prevede un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor din STAS 6119-79 şi STAS 6616-83 privind condiţiile de întrerupere în caz de defecte şi de dimensionarea a instalaţiilor de protecţie. NR. CRT. Limita maximă admisă a tensiunii de lucru pentru echipamentele electrice portabile folosite în medii periculoase este stabilită în funcţie de măsura de protecţie aplicată împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă şi de tipul reţelei în care se poate aplica măsura de protecţie respectivă (STAS 2612-87).

luarea primelor măsuri în caz de incendiu sau avarii. Operaţia de respiraţie artificială nu poate fi întreruptă decît de medic. În ambele situaţii persoana care acordă primul ajutor trebuie să evalueze operativ şi rapid situaţia accidentatului şi să intervină astfel încât să nu se suprapună riscului de accidentare Scoaterea accidentatului de sub influienţa curentului electric impune o serie de măsuri a căror succesiune trebuie respectată : .intervenţie după un minut crează şanse de salvare 95%. 4.a. încât să se poată acţiona în caz de nevoie. În cazul instalaţiilor cu tensiuni peste 1000V apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator din cauza tensiunii de pas. metoda Sylvester. Dacă accidentatul este în contact cu instalaţia electrică şi se află la înălţime trebuie luate măsuri preventive de eliminare căderii(după întreruperea tensiunii muşchii se relaxază). transportarea corectă a unui rănit. scoaterea siguranţelor. respiraţia artificială prin insuflarea cu aparate mecanice Supravegerea după readucerea la viaţă a accidentatului este obligatorie în aşa fel.scoaterea accidentatului de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau echipamente electroizolante şi îndepărtarea accidentatului de zona de pericol. oprirea unei hemoragii care insoţeşte o fractură. Rapiditatea cu care se intervine în operaţia de salvare prin respiraţie artificială trebuie să ţină seama permanent de următoarele reguli: .deconectarea instalaţiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoană care cunoaşte bine instalaţia . 63 .Pentru metodele de respiraţie artificială menţionăm: 1. 3. 2. respiraţie gură la gură şi masajul cardiac extern.). Personalul încadrat în muncă indiferent de funcţie este obligat să cunoască cel puţin următoarele măsuri imediate necesare a fi luate pentru readucerea la viaţă a unuei persoane care a fost electrocutate sau axfixiate.Se întîlnesc două situaţii: -accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia electrică. Primul ajutor acordat în cazul accidentatului prin electrocutare depinde de competenţa celor prezenţi în momentul accidentului . primul ajutor în caz de stop cardiorespirator.iar scoaterea accidentatului din instalaţii aflate sub tensiune este permisă numai după deconectare. .d. metoda Sehaefeer.Intervenţia imediată şi competenţa în cazul unui accident salvează accidentatul mai ales în cazul unei electrocutări.m. singurul care poate hotărâ asupra stării accidentatului. . -accidentatul s-a desprins de instalaţia electrică nemaifiind în contact cu aceasta şi nici în imediata ei apropiere. . Se vor efectua următoarele manevre: .intervenţie după două minute crează şanse de salvare 90%.intervenţie după patru minute crează şanse de salvare 50% ş. reanimarea cardiorespirtorie. scoaterea din priză etc.întreruperea tensiunii prin deschiderea întrerupătorului de alimentare (în lipsa acestuia prin deschiderea separatorului.

. unde operaţia se execută de personalul special instruit în acest sens şi care utilizează mijloace de protecţie electroizolante(cizme şi mănuşi de înaltă tensiune ştanga de manevră.dacă accidentatul prezintă vătămări sau răniri. După scoaterea accidentatului de sub tensiune se va determina starea clinică a victimei printr-o examinare rapidă. el trebuie ţinut în repaus timp de aproximativ 1 oră după care trebuie supus unor cosultaţii medicale.dacă accidentatul este conştient. Chiar dacă în urma electrocutării accidentatul nu acuză stări de rău. .. Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală deoarece ulterior pot surveni tulburări de ritm cardiac. 64 .scoaterea accidentatului din instalaţie aflată sub tensiune este permisă numai in staţiile electrice.(provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaţiei electrice ) provoacă aprinderea hainelor se va interveni pentru stingerea hainelor aprinse prin înăbuşire.îmbrăcămintea trebuie descheiată şi slăbită în zona gîtului. pieptului şi abdomenului. Dacă starea de rău se agravează : .dacă accidentatul este inconştient. . .se va asigura transportul calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenţă. acţiunile de prim ajutor fiind diferenţiate în funcţie de starea accidentatului: . În situaţia în care arcul electric .accidentatul va fi aşezat în poziţia culcat cu picioarele ridicate. corespunzătoare tensiunii normale a instalaţiei).

P.M.D. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ 65 .N.PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.C.23.

1 Relaţia risc – securitate Fig. 1.3 Curba de acceptabilitate a riscului 66 .PREMISE TEORETICE Fig.

sectorul. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire. UTILIZATORI POTENŢIALI Metoda poate fi utilizată: 1. 4. • aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ). 67 . 2. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. în faza de exploatare pentru îndeplinirea de cǎtre personalului de la compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi a urmǎtoarelor atribuţii: • analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă. 3. cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).  1. în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă pentru integrarea principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă. • nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.DESCRIEREA METODEI SCOP ŞI FINALITATE • determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă. pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. ETAPELE METODEI definirea sistemului de analizat (loc de muncă). • fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire. care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă care constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă. secţia sau întreprinderea analizată. PRINCIPIUL METODEI • identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile. secţie sau întreprindere. Aplicarea metodei necesită echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii. sector. 2. identificarea factorilor de risc din sistem.

→ gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic.S. → clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U. sarcină de muncă. grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant. localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomofuncţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.. • Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) → este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor. • Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5) → construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor. • Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) 68 .F. funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de M.M. • Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) → cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat.S. respectiv a nivelului de securitate. este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat. principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.5. şi M.S.  • INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) → este un formular care cuprinde. • Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2) → este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. într-o formă uşor identificabilă şi comprimată.E. mijloace de producţie şi mediu de muncă). → cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman. propunerea măsurilor de prevenire. sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.

. descrierea procesului tehnologic. .→ este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. a operaţiilor de muncă. parametri şi caracteristici funcţionale). . funcţie. . instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. urmărind: identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul sistemului.clasa de gravitate şi probabilitate previzionată. locul de muncă. APLICAREA METODEI PROCEDURA DE LUCRU Constituirea echipei de analiză şi evaluare  • → echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi. • Definirea sistemului de analizat (loc de muncǎ) → în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă.parametri şi caracteristici funcţionale. 69 . • Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) → este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat.nominalizarea factorilor de risc identificaţi. → este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate. prenume. precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului.). descrierea condiţiilor de mediu existente. . a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc. buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate.date de identificare a evaluatorului: nume.nivelul de risc. rezultate din evaluarea locului de muncă. . secţia (atelierul). maşinile şi utilajele folosite .componentele generice ale sistemului de muncă. unelte etc.. a ordinelor şi deciziilor scrise. se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise. → înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare. . → acest formular cuprinde: . → după constituirea echipei de analiză şi evaluare.explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere. respectiv după însuşirea metodei.consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc.date de identificare a locului de muncă: unitatea.

→ nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc (Ri) stabilite pentru factorii de risc identificaţi. rezistenţa la apăsare. curba Cz etc. în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare. anual etc. norme. lunar. se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă. în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta. standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii) şi din discuţiile purtate cu lucrătorii de la locul de muncă analizat. precum şi a altor acte normative incidente. se utilizează ca element de 70 . aceasta se poate face printr-o analiză verbală cu tehnologul. greutate şi dimensiuni. în aceeaşi etapă. → gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3. informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare. prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. caiete de sarcini. unde se mai specifică. intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic. → identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri. prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer. încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc. cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor. → rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). buletine de analiză a factorilor de mediu. pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă). → informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică.). pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea. pe bază statistică sau de calcul.precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului. → factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6). pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii. fişa postului pentru executant. • Identificarea factorilor de risc din sistem → în această etapă se stabileşte. → cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. • → Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din Anexa 2. săptămânal. intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an. ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei ierarhizǎri a măsurilor de prevenire şi protecţie. şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu. forfecare.). → pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3.

.. → rezultatele evaluării.. măsuri de protecţie individuală. Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc “i “. formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea: n ∑ ri R i i=1 Nr = .. 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate. care este egal cu nivelul de risc.. → atât nivelul de risc global... măsuri de protecţie colectivă.. nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5). → măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7). n ∑ ri i=1 unde: Nr = nivelul de risc global la locul de munca.. conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5). → • → Stabilirea măsurilor de prevenire pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate.. în ordinea: 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc..  Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei care conţine: → modul de desfăşurare a analizei. cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (Anexa 6). 71 . → fişele de măsuri de prevenire. n = numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.. → interpretarea rezultatelor evaluării........ respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc. → se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire: măsuri de prevenire intrinsecă. → persoanele implicate..ponderare rangul factorului de risc (ri). ri = rangul factorului de risc “ i ”.

efort static . Nesincronizări de operaţii .alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric. SARCINA DE MUNCĂ 1.deplasări. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă . 1.manevre .deplasări cu pericol de cădere: l de la acelaşi nivel: . Comunicări accidentogene 2. Executare defectuoasă de operaţii .ANEXA 1 LIS TA DE IDENT IF ICARE A FACTO RILO R DE RIS C A. OMISIUNI 2.împiedicare l de la înălţime: .fixări .2.întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice .prin dezechilibrare .pornirea echipamentelor tehnice .comenzi .alunecare .1. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 2.2. Omiterea unor operaţii 2. EXECUTANT 1. procedee greşite 1. Operaţii.prin păşire în gol .devansări 1.1.poziţii de lucru forţate sau vicioase .3.întârzieri .prin alunecare 1. staţionări în zone periculoase . Absenţa unor operaţii 1.3.1.prin dezechilibrare . Solicitare fizică: .efort dynamic 72 . CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE 1. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor) 2.utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.poziţionări .1.asamblări .reglaje .) . reguli. fluide energetice etc.2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie B. ACŢIUNI GREŞITE 1.4.

.deversare .alunecare .alunecoase .1.înţepătoare .deviere de la traiectoria normală .scufundare 1.deplasări ale mijloacelor de transport etc. 1.organe de maşini în mişcare .jet.3.recul .balans .răsturnare .proiectare de corpuri sau particule . Flăcări.2.2.2. Mişcări periculoase 1. FACTORI DE RISC MECANIC 1.curgeri de fluide .2. erupţie 1. prăbuşire . .ritm de muncă mare .cădere liberă .4 Deplasări sub efectul propulsiei: .4.scurgere liberă . Solicitare psihică: . flame 73 .decizii dificile în timp scurt .1.1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice: . Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice 2.3 Deplasări sub efectul gravitaţiei: . fluidelor 1. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor 2.tăioase . . Recipiente sub presiune 1.adezive 1.abrazive .surpare.1.operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.rulare pe roţi .1. . Suprafeţe sau contururi periculoase: .monotonia muncii C MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1.rostogolire .3. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor 2. FACTORI DE RISC TERMIC 2.şocuri excesive .1.2 Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale .1.

richeţi .10 Iluminat: . Vibraţii 1.pâlpâire 74 .4. Curentul electric: . Zgomot 1. Ultrasunete 1.ridicată .ciuperci . FACTORI DE RISC FIZIC 1. FACTORI DE RISC ELECTRIC 3.scăzută 1.atingere indirectă .5.protozoare 5. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare) 5. Substanţe cancerigene 5.3.1.3. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi) D MEDIU DE MUNCĂ 1.1. Culturi sau preparate cu microorganisme: . FACTORI DE RISC BIOLOGIC 5.2.atingere directă .scăzută 1.9.6. Presiunea aerului: . Curenţi de aer 1.7. Temperatura aerului: .1. Aeroionizarea aerului 1. Substanţe toxice 4.2.4. Substanţe explozive 4.3.ridicată .2.1.nivel de iluminare scăzut .tensiune de pas 4. Substanţe caustice 4.ridicată . Substanţe inflamabile 4.3.bacterii . FACTORI DE RISC CHIMIC 4. Suprapresiune în adâncimea apelor 1.strălucire . Umiditatea aerului: .virusuri .8.5.scăzută 1.spirochete .

surpări.1 Electromagnetice: . FACTORI DE RISC BIOLOGIC 3. aerosoli toxici sau caustici 2. Microorganisme în suspensie în aer: .1.de frecvenţă joasă .microunde .1. Calamităţi naturale (trăsnet.acvatic .ciuperci . .mlăştinos .de frecvenţă medie .1. gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3.protozoare etc.14.laser 1. vapori. prăbuşiri de teren sau copaci.ultraviolete .de frecvenţă înaltă . Pulberi pneumoconiogene 2.alfa . 4. vânt. alunecări.virusuri . 75 .subacvatic . Potenţial electrostatic 1. avalanşe.2 Ionizante: .spirochete .13.11. FACTORI DE RISC CHIMIC 2. viscol. inundaţie. .gamma 1.11.richeţi .2.) 1.bacterii .11. Radiaţii 1.aerian .beta .cosmic etc.12. seisme etc.infraroşii .subteran . Pulberi în suspensie în aer. Gaze. grindină. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI .

Te..re.acută 22 x x x x x x x - 23 x x x x x x x x x x - .x x x x ..to men ment respi.tăietură .Ci rator dio ges. 6.nal verte Braţ Palmă Coap Pi..Exnă că . Plagă 2.tervas brală braţ Gam nă nă bă cular D S D S 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 20 21 9 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x ..Multi tem plă nervos 0 1.Organe de simţ tie tie do.termică .x x x x x . 7.chimică Amputaţie Leziuni ale organelor in-terne Electrocutare Asfixie Intoxicaţie . 8.x x . 9.Apa.rat rat rat rat CoMembru Membru tem Ochi Nas Ureche cra.x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x .Cu Ab.x x x x x x . 3. 10. 4.LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN (leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman) Nr crt CONSECINŢE POSIBILE LOCALIZAREA CONSECINŢELOR Cu.cular In.x x x x x x x .car..x x x x x 52 Sis..x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x . 1 .. 5.Apa Apa Sistem osteoarticular Sis..Apa. 11.gu.înţepătură Contuzie Entorsă Strivire Fractură Arsură .tiv Ante Degete să cior ter.di..loana superior inferior musrania.

Îmbolnăviri respiratorii cronice provocate de pul- - - - x x - x x x x x x x - x - - - - - - - - - - - - - - - ANEXA 2 .. x - x - x - x x - x x x x 53 x x x x - x - x - x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x - x x x x x x x - x x x - x - x x - x x x x - . 24.) Astm bronşic. 25. 23. 21. 19.continuare 0 1 beri organice şi substanţe toxice iritante (emfizem pulmonar. nodulii cântăreţilor Astenopatie acomodativă. Dermatoză 13. rinită vaso-motorie Boli prin expunere la tem-peraturi înalte sau scăzute (şoc. 22. 17. osteocondili-te. 27. surditate de percepţie Cecitate Tumori maligne. periartri-te. 18. dege-rături) Hipoacuzie. 16. Pneumoconioză 14. stiloidite. 20. discopatii Boala de vibraţii Tromboflebită Laringite cronice.cronică 12. bursite. 26. bronşită etc. epicondilite. colaps caloric. cancer profesional Artroze cronice. agravarea miopiei existen-te Cataracta Conjuctivite şi keratocon-junctivite Electrooftalmie 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 8 1 9 2 0 2 1 22 23 15.

Nevroze de coordonare 32. Afecţiuni psihice 34. Sindrom cerebroastenic şi tulburări de termoreglare (datorită undelor electromagnetice de înaltă frec-venţă) 33. Alte consecinţe x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x x - x x - x x - x x x x x x x - Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale 54 . Boala de iradiere 29.28. Îmbolnăviri datorate com-presiunilor şi decompresi-unilor 30. Boli infecţioase şi parazi-tare 31.

ANEXA 3 S CALA DE CO TARE A G RAVITĂŢI I Ş I PRO BABI LI TĂŢ II CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢ E 1 NEGLIJABILE 2 MICI 3 MEDII 4 MARI 5 GRAVE 6 FOARTE GRAVE 7 MAXIME CLASE DE PROBABILITATE EVENIMENTE 1 EXTREM DE RARE 2 FOARTE RARE 3 RARE 4 PUŢIN FRECVENTE 5 FRECVENTE 6 FOARTE FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de mică P < 10-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică 10-1 < P < 5-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mică 5-1 < P < 2-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor medie 2-1 < P < 1-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mare 1-1/an < P < 1-1/lună Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare P > 1-1/lună 55 GRAVITATEA CONSECINŢELOR consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzi-bilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament) − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 .180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare − consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de maxim 50 % (invaliditate de gradul III) − consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 . dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gra-dul II) − consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de mun-că şi a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I) − deces − PROBABILITATEA CONSECINŢELOR .100 % a capacităţii de muncă.45 zile care necesită tratament medical − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă în-tre 45 .

2) (5.6) 6 FOARTE GRAVE INVALIDI TATE GR.3) (6.1) (7.2) (7.P > 1.2) (3.VENT TE VENT FRECVENT CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢE 7 MAXIME DECES P>10 P > P > P > 2.2) (6. II INVALIDI TATE GR.4) (4.1) (2.4) (6.4) (1.5) (2.1) ( (1.3) (2.2) (4.6) 5 GRAVE (5.4) (7.6) 1 NEGLI BILE JA (1.45 ZILE (6.6) 3 MEDII (3.1) (4.P > 1-1/ -1 1 /an 10-1/an 5-1/an 1/ an /an lună P<5 P< P<1 P<1 1 /an 2-1/ an 1/an 1/lună (7.3) 1.3) (4.6) .3) (3.5) (7.5) (4.3) (5.5) (1.4) (3. I INVALIDI TATE GR.1) (5.4) (2.FOARFREC. III ITM 45 180 ZILE ITM 3 .G R I L A D E E V A L U A R E A R I S C U R I L O R CO M BINAŢ IE ÎNTRE G RAVITAT EA CO NS ECINŢ ELO R Ş I PRO BABI LI TATE A P RO DUCERII LO R CLASE DE PROBABILITATE 1 2 3 4 5 6 EX.1) (3.4) (5.2) (2.6) 2 MICI (2.2 ) 56 (1.FOAR RAR TREM TE DE RAR RAR PUŢIN FREC.1) (6.5) (6.5) (3.5) (5.6) 4 MARI (4.3) (7.

4) (6.1) (2.5) (7.5) (3.1) (3.2) (4.5) (2.3) (5.3) (4.6) (7.1) (1.PROBABILITATE (1.4) (3.1) (6.4) (6.4) (1.4) (5.2) (5.5) (7.4) (5.6) (4.2) (5.6) (5.3) (3.2) (4.3) (6.1) (3.6) (2.6) NIVEL DE SECURITATE 7 MAXIM 6 5 4 3 2 1 FOARTE MARE MARE MEDIU MIC FOARTE MIC MINIM 57 .6) (6.ANEXA 5 S CALA DE ÎNCADRARE A NIVELU RILO R DE RIS C/ S ECURI TAT E NIVEL DE RISC 1 2 3 4 5 6 7 MINIM FOARTE MIC MIC MEDIU MARE FOARTE MARE MAXIM CUPLUL GRAVITATE .1) (7.5) (1.2) (1.3) (1.1) (2.4) (4.5) (4.3) (7.3) (2.6) (3.2) (2.2) (7.5) (6.

PROBATATE BILITAT E PARŢIAL DE RISC 58 .parametri) MAXIMĂ PREVIZIBILĂ DE DE GRAVI.ANEXA 6 UNITATEA : NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE : SECŢIA: LOCUL DE MUNCĂ: FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ FIŞA NR… DURATA EXPUNERII: ECHIPA DE EVALUARE CONSECOMPONENTA CLASA CLASA NIVEL SISTEMULUI DE MUNCĂ FACTORI DE RISC A IDENTIFICAŢ I FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE CINŢA FACTORILOR DE RISC (descriere.

FACTOR DE RISC crt.ANEXA 7 F IŞ A DE MĂS URI P RO P US E FIŞA DE MĂSURI PROPUSE NIVEL DE RISC 1 MĂSURI PROPUSE Nominalizarea măsurii 3 Nr. 0 59 .

ANEXA 8 O RDINEA IERARH ICĂ A M ĂS URILO R DE PREVENIR E MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi) RISC OM ELIMINAREA RISCURILOR MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSECĂ) MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi) IZOLAREA RISCURILOR RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ. DAR PRIN MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei) EVITAREA RISCURILOR RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru) IZOLAREA OMULUI RISC OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ 60 .

NU S-AU IDENTIFICAT TOTI FACTORII DE RISC 61 . 1 CONDUCATOR AUTO NEPROFESIONIST. OCAZIONAL MATERIAL DIDACTIC -ATENTIE!.MODEL PRACTIC DEFINIREA SISTEMULUI ANALIZAT PROCESUL DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ NR.

1 PROCESUL DE MUNCĂ Procesul de muncă în cazul conducatorului auto are drept scop transportul persoanelor şi al unor cantităţi mici de materiale. carburanţi (benzină. între diferitele puncte de lucru. lubrifianţi (ulei motor. RENAULT CLIO si RENAULT MEGAN autoutilitare tip FIAT 3 trusă de scule tip auto. motorină). ocazionali. Dupa analiza tabelului cu functiunile personalului.2. s-au identificat locuri de munca cu caracter general – deci care cuprind activitati comune. freon (în instalaţiile de climatizare).m. cerinte de securitate comune. manometre pentru verificarea presiunii în pneuri. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT - MIJLOACELE DE PRODUCŢIE autoturisme DACIA. electrolit baterii acumulator (soluţie de H2SO4). stingătoare portabile cu praf şi CO2.s. lichid de frână (toxic). antigel (toxic). ulei transmisie. conditii de mediu comune. dispozitive de suspendare: mecanice şi hidraulice. Sunt x persoane care in plus fata de sarcinile postului respectiv mai conduc ocazional. riscuri comune si sarcini de munca comune . unsori). Deci un total de x. persoane conducatori auto neprofesionisti. din firma si impreuna cu medicul de medicina muncii. ulei hidraulic. triunghiuri reflectorizante. lichid pentru curăţare parbrize. 1. a fiselor de post.1. a consultarii cu persoana desemnata cu atributii in domeniul s. cu ajutorul autoturismelor. 62 - .si care sunt descrise mai jos.

- la locul de parcare. etc. lichid de verifică funcţionarea corectă a instalaţiei electrice.). mică şi medie.). execută transport de persoane şi materiale pe drumurile publice sau în remediază în parcurs pene sau mici defecţiuni tehnice. - incinte de unităţi. sistemelor de frânare şi direcţie. se prezintă la punctul indicat în documentele primite. a motorului şi a alimentează cu carburanţi dacă este cazul. verifică nivelurile de carburanţi. starea tehnică a autoturismelor. curăţare participă la reparaţii şi revizii tehnice. certificat înmatriculare auto. ordine de deplasare etc. 63 . lichid de răcire.SARCINA DE MUNCĂ - sosirea la serviciu. executând lucrări de complexitate frână şi electrolit în bateriile de acumulator. lubrifianţi. verificarea stării tehnice a autoturismului. talon PSI. recepţionarea cheilor şi a documentaţiei de la revizor (foi de parcurs. la sfârşitul parcurgerii itinerarului ordonat se reîntoarce cu autoturismul verifică din nou starea tehnică a autoturismului. completează nivelurile deficitare. lucrările sunt atribuite de către şeful formaţiei de revizii şi reparaţii. talon de verificare a stării tehnice. de control. predă actele şi cheile de contact şi acces revizorului de la punctul tehnic raportează toate neregulile întâmpinate pe parcurs sau referitoare la execută lucrări de întreţinere specifice autoturismelor (spălare.

La deplasarea pe unele drumuri rurale sau neamenajate apar pulberi pneumoco-niogene (praf) ce nu sunt înlăturate de autoturismele care nu au prevăzute filtre la instalaţia de climatizare. .MEDIUL DE MUNCĂ Conducatorul auto îşi desfăşoară activitatea în habitaclul autoturismelor. - reviziilor şi al reparaţiilor. materiale la lucrul în canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platformă. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI A. rutier. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie • Factori de risc mecanic: Organe de maşini în mişcare: prindere. Apar curenţi de aer din cauza neetanşeităţilor.Scurgere liberă de uleiuri. materiale de formă cilindrică sau a roţilor (provenite Răsturnare piese. fular prindere. frânare în mers. antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci. de la locurile de muncă învecinate) în atelier în timpul reviziilor şi al reparaţiilor. curea distribuţie. sub autoturism. Nivelul de zgomot se plasează sub limita de 80 dB(A). materiale neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate în - etc. Unele autoturisme sunt prevăzute cu sisteme de climatizare. cravate. . 1. - cazul lucrului în atelierul de revizii şi reparaţii. antrenare de către polizorul electric sau bormaşină.Cădere liberă de scule.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă. carburanţi. piese. 64 .3. la lucrul sub autoturism. în timpul Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de Rostogoliri de piese.

uleiuri. Factori de risc proprii mediului de muncă - arsură chimică.particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia. atinse accidental la inspecţii şi Factori de risc electric: Electrocutare prin atingere directă: deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent. bormaşină. . bloc motor etc. freon.Proiectare de corpuri sau particule: la lucrul la polizorul electric. • Factori de risc fizic: Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul autoturismelor care Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autoturisme. . - - unelte cu acţionare electrică. • Factori de risc chimic: Lucrul cu substanţe toxice – antigel. înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase. polizor electric manual. • Factori de risc termic: Temperatură ridicată a unor suprafeţe.). la lucrul cu panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii. Nivel de iluminare: 65 - nu sunt dotate cu instalaţie de condiţionare a aerului. - . în special la operaţii de mentenanţă şi la reparaţii. • reparaţii (galerii sistem evacuare.Tăiere.Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare. B. unsori etc. . lichid de frână. portabile (la reparaţii).. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili. Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de autoturism.

- la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu lampă la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire pro-vocat Calamităţi naturale – trăsnet. a unor medicamente sau Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementează Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă. decizii dificile în timp • - scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă. poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi. . vapori. inundaţie. copaci. Factori de risc proprii executantului Acţiuni greşite: Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice. ploaie. Factori de risc proprii sarcinii de muncă Suprasolicitare fizică: Efort static. Suprasolicitare psihică: Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării. aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor - termice în incinta atelierelor. 66 • - într-un stadiu avansat de oboseală. ninsoare).portabilă. seisme. • Factori de risc chimic: Gaze. D. circulaţia pe drumurile publice. • C. majoritatea autoturismelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu. prăbuşiri de Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic. alunecări de teren.

Depăşirea numărului maxim de persoane admis. instalaţia electrică. a sarcinii maxime Întreruperea motorului în rampă şi aducerea manetei de viteze în poziţia Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare. dezechilibrare la Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub autoturism din atelierul de Omisiuni: Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace instalaţia de frânare. alunecare. 67 . admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii. • - de protecţie din dotare. deplasarea pedestră. neutru (la coborâre).- Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie. revizii şi reparaţii) sau de la joasă înălţime (la accesul pe rampa de spălare). Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosferică.

Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers CONSECLASA CLASA CINŢA DE DE MAXIMĂ PROBA GRAVI PREVIBILITA TATE ZIBILĂ TE 3 4 5 DECES 7 1 NIVEL PARŢIAL DE RISC 6 3 DECES DECES 7 7 1 1 3 3 68 . Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier 3. în timpul reviziilor şi reparaţiilor 2. fular etc. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch. antrenare de către polizorul electric sau bormaşină. Organe de maşini în mişcare: prindere.4.UNITATEA: SECŢIA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1. curea distribuţie prindere. antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci. cravate.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă. ECHIPA DE EVALUARE: LOCUL DE MUNCĂ: CONDUCATOR AUTO COMPONENT FACTORI DE A RISC SISTEMULUI IDENTIFICA DE MUNCĂ ŢI 0 MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1 FACTORI DE RISC MECANIC FIŞA NR. 12 FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere. parametri) 2 1.

materiale de formă ITM 45-90 cilindrică sau a roţilor (provenite de la locurile zile de muncă învecinate) în atelier în timpul reviziilor şi reparaţiilor 5. Răsturnare piese. materiale.4. neasigurate DECES împotriva deplasărilor necontrolate în cazul lucrului în atelierul de revizii şi reparaţii 3 1 2 7 1 3 69 . Rostogoliri de piese.

piese. sub autoturism 7.) 13. Scurgere liberă de uleiuri. la lucrul ITM 3-45 sub autoturism zile 8.0 1 FACTORI DE RISC TERMIC FACTORI DE RISC ELECTRIC 2 3 6. atinse ITM 3-45 accidental la inspecţii şi reparaţii (galerii sistem zile evacuare. III . materiale la lucrul DECES în canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platformă. bormaşină. carburanţi.la lucrul la polizorul electric.deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent. dispozitive etc. portabile (la reparaţii) . bloc motor etc. Temperatură ridicată a unor suprafeţe. în special la operaţii de mentenanţă zile şi la reparaţii 10. Tăiere. Electrocutare prin atingere directă: DECES . polizor electric manual .particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia 9.) 12.panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii 70 Fişa nr. înţepare la contactul cu suprafeţe ITM 3-45 periculoase. (continuare) 4 5 6 7 1 3 2 4 1 1 1 2 2 7 2 2 7 1 1 1 1 1 1 3 1 1 3 . 1. la lucrul cu unelte cu acţionare electrică. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice ITM 3-45 atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece zile (scule. Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen DECES plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de autoturism 11. Proiectare de corpuri sau particule: INV gr. Cădere liberă de scule.

inundaţie. DECES uleiuri. unsori etc. 18. Nivel de iluminare: DECES . 1. Lucrul cu substanţe toxice – antigel. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul ITM 45-90 bateriilor de acumulatori – arsură chimică zile 17. seisme Fişa nr.14. Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili. Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia DECES 7 1 3 tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare 0 1 FACTORI DE RISC CHIMIC 2 3 15. Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la ITM 3-45 unele autoturisme zile 20. (continuare) 4 5 6 7 1 3 3 7 2 2 7 1 1 1 1 1 2 3 1 1 3 MEDIUL DE MUNCĂ FACTORI DE RISC FIZIC 7 1 3 71 . Calamităţi naturale – trăsnet. freon. DECES alunecări de teren.la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic 21. Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în ITM 3-45 habitaclul autoturismelor care nu sunt dotate cu zile instalaţie de condiţionare a aerului 19. DECES lichid de frână 16. prăbuşiri de copaci.la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu lampă portabilă .

Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la majoritatea autoturismelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu FACTORI DE 23.24. poziţie fixă la parcurgerea traseelor TARE FIZICĂ lungi DE MUNCĂ ITM 3-45 zile 2 1 1 DECES ITM 3-45 zile 7 2 1 1 3 1 72 .22. Efort static. Gaze. vapori. aerosoli toxici provenite de la RISC CHIMIC funcţionarea motoarelor termice în incinta atelierelor SARCINA SUPRASOLICI.

ninsoare) ACŢIUNI 26. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la DECES 7 1 3 starea atmosferică 31. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare. Întreruperea motorului în rampă şi aducerea DECES 7 1 3 manetei de viteze în poziţia neutru (la coborâre) 33. Neutilizarea echipamentului individual de DECES 7 1 3 protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare 73 . Solicitare permanentă a atenţiei în timpul ITM 45-90 3 1 2 TARE PSIHICĂ deplasării. decizii dificile în timp scurt – intervenţii zile pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă. 1. Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de DECES 7 1 3 direcţie. Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă DECES 7 1 3 29. a DECES 7 1 3 sarcinii maxime admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii 32.0 EXECUTANT Fişa nr. Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice. a DECES 7 1 3 GREŞITE unor medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală 27. ITM 3-45 2 1 1 dezechilibrare la deplasarea pedestră zile 34. (continuare) 1 2 3 4 5 6 SUPRASOLICI25. Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub DECES 7 1 3 autoturism din atelierul de revizii şi reparaţii) sau de la joasă înălţime (la accesul pe rampa de spălare) OMISIUNI 35. ploaie. alunecare. instalaţia de frânare 30. Depăşirea numărului maxim de persoane admis. instalaţia electrică. Executarea de manevre nepermise de legislaţia DECES 7 1 3 care reglementează circulaţia pe drumurile publice 28.

Nivelul de risc global al locului de muncă este: Nrg 1.= 2. = 35 ∑ ri Ri i=1 22(3x3) + 4(2x2) + 9(1x1) 223 ----------------.= --------.= ------------------------------------.68 35 22x3 + 4x2 + 9x1 83 ∑ ri i=1 74 .

• instruirea lucrătorilor privind necesitatea respectării acestor restricţii. 75 . MĂSURI ORGANIZATORICE: • verificarea periodică şi ori de câte ori este necesar a sistemelor şi mecanismelor autoturismelor. MĂSURI ORGANIZATORICE: • utilizarea echipamentului individual de protecţie corespunzător la lucrările de polizare şi la celelalte activităţi în care se folosesc corpuri abrazive în mişcare de rotaţie. • verificarea severă a modului în care sunt ele respectate. • verificarea sistematică a modului în care se respectă această interdicţie.1. 2 MĂSURI TEHNICE: • montarea de parbrize securizate pe maşini.5. • conducerea autoturismului numai atunci când şoferul prezintă aptitudini 3 psihofiziologice şi o stare de sănătate corespunzătoare. 1 MĂSURI PROPUSE Nr Crt FACTOR DE RISC Nivel de risc Nominalizarea măsurii 0 1 Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier 2 3 1 2 Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers Proiectare particule de corpuri sau 3 MĂSURI ORGANIZATORICE: • respectarea normelor de circulaţie rutieră. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 3 • interzicerea deplasării pe drumurile publice şi în incinte a autoturismelor cu defecţiuni la sistemul de frânare şi la mecanismul de direcţie.

• insistarea. • realizarea controlului medical periodic în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. atunci când se parcurg trasee lungi. a stării fizice a corpului abraziv.0 1 2 3 • verificarea. decizii dificile în timp scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite 2 76 . în cadrul instructajului de protecţie a muncii. 4 Electrocutare directă prin atingere 3 5 Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării. de pauze de odihnă. • practicarea. de către şoferi. • marcarea conductoarelor dezafectate. înainte de începerea operaţiei. MĂSURI TEHNICE: • Izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta echipamentelor electrice de sudare Verificarea şi repararea conductorilor de alimentare • Realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de securitate în vigoare • asigurarea prin încuiere a panourilor electrice din atelierul de reparaţii. aflate temporar sub tensiune. asupra importanţei respectării regulamentului de circulaţie pe drumurile publice. pe timp de noapte sau în condiţii meteo nefavorabile. MĂSURI ORGANIZATORICE: • Instruirea lucrătorilor • Verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de securitate şi disciplina tehnologică MĂSURI ORGANIZATORICE: • permiterea plecării pe traseu numai a conducătorilor auto care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihofiziologice şi al stării de sănătate.

situaţia se prezintă după cum urmează : • • • • 48. 17.68 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu.71 %. 4 se încadreaza în categoria factorilor de risc foarte mic.14 %.1. În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare. factori proprii sarcinii de muncă.57 %. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 5. factori proprii mediului de muncă. Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor care se situează în domeniul cel mai inalt sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de munca “Conducator auto”. Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr. iar ceilalţi 9 se încadreaza în categoria factorilor de risc minim. factori proprii mijloacelor de producţie. factori proprii executantului.58 %. din care se observă că din totalul de 35 factori de risc identificaţi.1 CONDUCATOR AUTO Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Conducator auto” este egal cu 2. 22 se încadreaza în categoria factorilor de risc mic. 1”. Din analiza Fişei de evaluare se constată că 65.71% dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE) ceea ce indică existenţa elementelor cu pericol deosebit de accidentare şi îmbolnăvire profesională. 77 .6. 28.

5 % FACTORI D RISC E PROPRII SARCINII D E M NCĂ U 5 % .Fig.48 F ACTORI D RISC E PROPRII EXECU TAN LU TU I 2 . 46.1 % 7 4 78 . : VIZITATOR NIVELUL DE RISC GLOBAL: 2.5 8 8% FACTORI DERISC PROPRII M LOACELOR IJ D PROD CŢIE E U 48 7 . PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ Nr.71 F ACTORI D RISC E PROPRII M IU I DE ED LU M NCĂ U 1 .

hartie igenica. prosop.. 1 3 luni Nr crt. 1 ADMINISTRATOR INTOCMIT: Data: 79 . lavete 6 Apa minera la vara si apa calda cu ceai iarna Persoana care raspunde de Resurse Obs realizarea RON masurii 9 Persoana desemnata SSM si director 10 1000 11 2 3 4 Conf. Conform Conform fisei nr.. 0 1 Loc de munca/ post de lucru 1 Conducator auto Riscuri evaluate Masuri tehnice Masuri organiza torice Masuri Masuri igienico.... Conform studiului de evaluare nivel de risc la locurile de munca.AVIZAT CSSM Planul de prevenire si protectie pe anul .. fisei de fisei de 1 de masuri masuri evaluare propuse propuse a locului pentru pentru de locul de locul de munca munca munca nr.. inregistrat la SC XXX SRL Actiuni in Termen scopul de realizarii realizare masurii 7 8 Conform Masurile fisei de organizat masuri orice : propuse perma pentru nent locul de Masurile munca tehnice : nr.. 1 nr.de alta sanitare natura 5 Sapun.

AGENTII PERICULOSI LA LOCUL DE MUNCA Procesul muncii presupune realizarea anumitor activitati.24. cancerigeni si mutageni. Agentii periculosi la locul de munca ce vor fi tratati in cadrul acestui capitol sunt agenti chimici. AGENTI CHIMICI. disfunctiilor in 80 . fizici sau biologici. mental si/sau social al lucratorilor. Efectele asupra sanatatii lucratorilor expusi pot fi reversibile sau ireversibile. biologica. Reducerea continua si eficienta a riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi la locul de munca trebuie sa fie o preocupare majora a angajatilor. In acest context. care pot produce imbolnaviri profesionale sau care pot genera accidente de munca. In conformitate cu prevederile Normeler Generale de Protectie a Muncii. Ei prezinta pericole pentru seuritatea si sanatatea lucratorilor si riscuri ca urmare a expunerii de scurta sau lunga durata sau prin acumularea lor pe termen lung in orgnism. mentala si sociala. fizic si/sau sociala. Factorii de risc ai mediului de munca. azbestul si agentii biologici. se poate aprecia ca mediul de munca si sanatatea in munca sunt puternic relationate si ca numai un mediu de munca sigur si sanatos poate asigura acea stare de bine fizica. Agentii periculosi sunt numerosi si variati si sunt raspanditi in majoritatea locurilor de munca. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea in munca drept acea stare de bunastare fizica. de tipul cancerelor. mi putin grave sau foarte grave. sunt definiti ca agenti periculosi. in timp si spatiu. factorii chimici. noxe sau agenti nocivi. ce pot influenta in mod negativ sanatatea in munca prin ruperea echilibrului fizic. pot fi factori de natura chimica. prezenti in mediul de munca si care pot constitui un pericol pentru sanatatea angajatilor. mentala si sociala completa si nu numai datorata lipsei bolilor profesionale sau accidentelor de munca. in cadrul unor anumite conditii date ale mediului de munca in care pot exista unul sau mai multi factori de risc care pot afecta securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor. pentru care lucratorii depun efort fizic si/sau intelectual.

substante. azbestul brun (amozit). prezinta un risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. azbestul albastru (crocidolit).reproducere sau anomaliilor congenitale. … pulberile de azbest si/sau materiale cu continut azbest. chimice sau toxicologice. preparate sau procedee. precum (anexa 1 la 81 . aprobata cu modificari prin Legea nr. silicati fibrosi . cele mai cunoscute fiind azbestul ab (crisotil). indeplinesc criteriile de clasificare a substantelor periculoase in concordanta cu criteriiledin actele normative in vigoare. pot produc aparitia cancerului ori pot creste frecventa acestuia. pericolele si riscurile associate. cum se clasifica. angajatorii trebuie sa cunoasca ce sunt agentii periculosi. care sunt si ce prevad rglementarile legele in vigoare pentru asigurarea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca impuse de directivele europene. inregistrati la Chemical Abstract service sub diferite forme. … substante si preparate care. datorita modului de folosire sau datorita prezentei la locul de munca. prin inhalare. deoarece pot cauza imbolnaviri profesionale sau accidente de munca. ingestie sau penetrare cutanata. datorita propietatiilor fizico-chimice. 490/16 mai 2002. care pot manifesta asupra organismului imediat sau dupa o perioada de latenta ce poate fi uneori mai mare de 10-15 ani. Agentii periculosi la locul de munca sunt… … substante sau preparate care. 451/2000. respective OUG 200/2000 privind clasificarea. Pentru a putea asigura protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor periculosi si la locul de munca. Tot ca agenti cancerigeni sunt considerate si substantele sau preparatele mentionate in Lista substantelor periculoase din anexa 2 a H. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. modul de patrundere in orgnism. inclusiv substante sau preparate degajate in urma unui procedeu. … agentii cancerigeni. care.G.

precum si hormonii sau toxinele. in cadrul agentilor chimici periculosi se acorda o atentie deosebita azbestului si agentilor cancerigeni mutageni.G. virusurile. alergie sau intoxicatie. Lista substantelor periculoase – Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. definite in anexa VI la Directiva 67/548/CEE. substante sau preparate care.G. implicatii ce se pot manifesta dupa o perioada de latenta de 10. Datorita implicatiilor majore pe care le au asupra sanatatii lucratorilor expusi. care sunt susceptibili sa provoace infectie. ingestie sau penetrare cutanata. … agenti biologici contaminanti. prin inhalare.U. precum si orice substanta care intruneste criteriile de clasificare ca agent cancrigen de categoria 1 sau 2. sunt considerati agenti biologici bacteriile. 227/13 iunie/2002 al ministrului industriilor si resurselor. aprobata prin H. … agentii mutageni. angajatorii pot consulta: • Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata – IESCE. • Anexa 2. ciupercile (drojdii si mucegaiuri) si parazitii prezenti la locul de munca si care actioneaza asupra angajatilor ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate. micoorganisme. privind clasificarea. 200/2000. 490/16 mai 2002 (anexa 6 la Directiva 67/548/CEE). De asemenea. 82 .Directiva 67/548/CEE). Surse de informare Pentru a afla informatii legate de proprietatile periculoase ale agentilor periculosi si despre implicatiile asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi. stabilite in anexa 1 a H. pot cauza anomalii genetice ereditare ori pot creste frecventa acestora. aprobat prin Ordinul nr. precum si orice substanta care indeplineste conditiile de clasificare in categoria 1 sau 2 de agent mutagen. culturi celulare si endoparaziti umani. 490/16 mai 2002.15 sau chiar peste 20 de ani dupa expunere.

ANEXA nr. 83 . ANEXA nr. ANEXA nr. ANEXA nr. Tabelul 4 – Lista agentilor si conditiilor de munca interzise femeilor gravide si celor care alapteaza. ANEXA nr. aprobata prin Ordinul nr.2 – Tabel cu bolile profesionale ci declarare obligatorie. - ANEXA nr. procedee si activitati susceptibile sa antreneze riscuri specifice pentru tineri. 31 – Valori limita de expunere profesionala pentru agentii chimici. ANEXA nr. 37 – Lista indicativa a tipurilor de activitati profesionale. 34 – Interdictii. 35 – Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de azbest in atmosfera locului de munca. 36 – Recomandari practice pentru supravegherea clinica a angajatilor expusi la azbest. procedeelor si conditiilor de munca. • Normele Generale de Protectie a Muncii. ANEXA nr. . 508/933 al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei. Anexa nr. lauze si care alapteaza.ANEXA nr. ANEXA nr. 32 – Valori limita admisibile pentru pulberi. 40 – Indicatii privind masurile pe niveluri de izolare (agenti biologici). 39 – Recomadari practice pentru supravgherea medicala a angajatilor expusi la agenti biologici. ANEXA nr. aprobate prin Ordinul nr.• Lista Europeana a Substantelor Chimice Notificate – ELINCS. 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor. ANEXA nr. 38 – Clasificrea agentilor biologici. Tabelul 5 – Lista de agenti. 42 – Cod de conduita recomandat pentru vaccinare (agenti biologici)’ Tabelul 3 – Lista agentilor. 33 – Limite biologice tolerabile (LBT).41 – Izolare pentru procese industriale (agenti biologici). susceptibile sa prezinte risc pentru femeile gravide.

Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata. preluat prin Ordinul nr. in laboratoarele dentare. Din statisticile comunitatii europene. publicate in anul 2002 . si atribuie numarul Comunitatii Economice Europene unui numar de peste 100.000 de substante chimice. prin reglementari legislative . angajatorii Uniunii Europene au fost obligati. din sectoare de activitate foarte variate.000 de substante inregistrate. Dupa 1981. Aceste substante noi. 350 sunt cunoscute ca substante cancerigene . manipulator sau transportator al respectivelor substante sa cunoasca pericolele si sa previna riscurile la locurile de munca. sunt cuprinse in Lista Europeana a Substantelor Chimice Noificate – ELINCS.000 sunt vandute in cantitati mai mari de 10 tone. in saloanele de coafura.astfel incat fiecare utilizator. sa faca notificarea substantelor noi introduse pe piata ceea ce a presupus si evaluarea riscurilor pe care acestea le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor.000 din acestea nu au facut obiectul unor testari toxicologice complete si sistematice. contine lista definitiva cuprinzand toate substantele chimice considerate ca se aflau pe piata comunitara la data de 18 septembrie 1981. 227/13 iunie 2002 ai ministrului industriilor si resurselor. 84 . de Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca . Unde se intalnesc? Agentii periculosi se intalnesc… … in majoritatea locurilor de munca din intreprinderile mici. mijlocii si mari. din cele 100. Ei pot fi intalniti in birouri. puse pe piata dupa 1981. Uniunea Europeana eleboreaza actualmente o strategie pentru evaluarea sistematica a substantelor chimice deja “existente” si 200 din acestea au fost incluse pe o lista de prioritati pentru care se va efectua evaluarea riscului si se vor pune la dispozitia consumatorilor datele de identificare. 30. etichetarea substantelor si intocmirea Fiselor Tehnice de Securitate. circa 10. iar 3000 ca factori alergeni. preluata prin Ordinul nr.000 sunt utilizate in mod obisnuit la locul de munca. 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor. dar 20.

isolator termic. gaurirea sau polarizarea elementelor de constructii din azbociment. operatiile de cromare si pasivare a metalelor (crom hexavalent). sectiile de boli infectioase. in ateliere de reparatii auto. fumuri si aerosoli produse in timpul prajirii si rafinarii electrolitice a minereului Cu85 . curatare sau demolare a cladirilor. transport si manipulare a materialelor care contin azbest. constructii si reparatii (smoala. lucrari de extractie a carbunelui. manipularea covoarelor din azbest tesut destinate protectiei impotriva caldurii). preparatele si procedeele cancerigene: fabricarea auraminei. agricultura. datorita proprietatilor lui fizico-chimice (rezistenta mecanica la uzura. depozitarea sau eliminarea deseurilor de azbest. Acesta poate fi eliberat sub forma pulbere in timpul lucrarilor de manipulare a azbestului tesut sau impletit (interventii asupra panglicilor. snururilor. dar si in santiere de constructii. in gudronul de carbune sau in smoala de carbune. electric si fonic. industria poligrafica. dializa sau sterilizare. in curatarea hainelor sau a echipamentelor d lucru poluate cu azbest. in tabelul nr. gaurirea sau debitarea tevilor si instalatiilor din azbociment). 8. transportul. Azbestul. lucrari care implica expunerea la hidrocarburi aromatice policiclice prezente in negrul de fum. ignifug si usor de utilizat si inlobat in alte materiale) are multiple intrebuintari si poate fi intalnit in numeroase locuri de munca. cordoanelor. a ceramicii sau prelucrarea cauciucului. fabricarea parfumurilor . in curatatoriile chimice. In Normele Generale de Protectie a Muncii. silice cristaline) etc. fabricarea sticlei. pulberi de lemn. vopsitorii. Agentii cancerigeni si mutageni se intalnesc in lucrarile de pulverizare a insecticidelor (compusi cu arsen). in marile uzine din industria chimica sau in fermele agricole si zootehnice. lucrari care implica expunerea la pulberi. in timpul lucrarilor asupra elementelor din azbociment (decuparea. ateliere de acoperiri metalice. distilarea petrolului (benzen). sunt prezentate substantele. rezistenta la agresiuni de tip acid sau bazic. turnatorii. spalatorii etc. in lucrarile de depozitare. bucatarii. in saloanele de coafura (saruri de nichel din coloranti). in lucrari de desprafuire. brutarii.veterinare sau de analize medicale.

naturale sau sintetice. din activitati profesionale in care exista contact cu animalele si/sau produse de origine animala (proteine. praful de hartie. de eliminare a deseurilor. epitelii animale si urina. Agentii biologici periculosi pot afecta lucratorii ori de cate ori vin in contact cu materialele naturale sau organice. etc). in mod accidental sau in mod current. matreata animala). muzee. paie. praf organic (faina. sortare si eliminare finala a deseurilor. drojdii). a halelor de productie. de colectare. gunoi. precum agricultura. substante de origine animala (lana. alimente.). cresterea vitelor. paraziti si capusi).. Agentii biologici se intalnesc in locurile de munca din serviciile de sanatate de toate tipurile. produse intermediare. substante organice sau anorganice. in procesul direct de fabricatie unde se intalnesc ca materii prime. ciuperci. in activitatile in care sunt uilizate ca materiale de vopsitorie (cei mai frecventi sunt solventii organici). in lucrari de canalizare. pot afecta personalul.Ni. abatoare. finite sau reziduuri. din activitatile in instalatii de productie alimentara. zone de lucru cu sisteme de aer conditionat si umiditate ridicata (mucegaiuri. 86 . bacterii. al transportului sau al depozitarii. Agentii chimici periculosi. cabinetele veterinare. a mijoacelor de transport etc. par. arhive. acarieni si virusi ce se transmit prin intermediul animalelor. intretinere sau curatare a utilajelor tehnologice. inclusive in unitatile de izolare si examinare post-mortem. argila. etc. bumbac. sange si alte lichide biologice. materialele de origina vegetala (fan. dejectii animale. etansare (adezivi sau masticuri pe baza de poliuretan) etc. precum si in activitatile auxiliare de reparatii ale cladirilor (fumul de sudura. horticultura. lucrari care implica expunerea la pulberi de lemn de esenta tare. brutarii. de reparatii. activitati in instalatiile de transport si de epurare a apelor uzate. cum sunt solul. silvicultura. procedeu cu acid concentrat la fabricarea alcoolului izopropilic. etc). productia de hrana pentru animale si furaje. librarii (mucegaiuri si bacterii) etc. etc. in timpul manipularii.

dinitrofenol. naftalina. cauzatede expunerea la trinitrotoluene. cauzate. respiratorii cornice sau nevroze. care pot dispare cand expunerea a incetat. prin muscaturi de animale sau manipularea deseurilor din spitale. boli legate de profesie. Bolile legate de profesie. ametelile. solventi organici. Efectele expunerii Efectele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la agenti periculosi pot fi… … alterarea starii de sanatate pe perioade de scurta durata. sau boli ale pielii si tesuturilor subcutanate.Angajatii pot intra in contact cu agentii biologici in mod deliberat. cauzate de expunerea la agenti chimici la locul de munca. mercur. de pulberile de azbest. de tipul catractei. greturile sau varsaturile. spre exemplu in activitati de cultivare a microorganismelor intr-un laborator de microbiologie sau atunci cand agentii biologici se utilizeaza in mod controlat pentru productia alimentara sau in mod necontrolat. boli le ochilor si anexelor. boli ale sistemului nervos. tutun etc. sulfura de carbon. scurgeri accidentale de sange sau intepaturi cu ace de seringa contaminate. carbune. Expunerea la agenti biologici periculosi se mai poate produce in mod accidental. in canepa. plumb etc.. ca urmare a unor accidente de munca. de tipul anemiilor. arsen si compusi de arsen. bumbac. de tipul dermatitelor sau urticariei. pot fi si afectiuni digestive. pulberi de fier. 87 . de exemplu durerile de cap. metale grele. boli profesionale diverse si foarte grave . cauzate de expunerea la magneziu. Bolile profesionale care pot aparea in urma expunerii la diversi agenti chimici pot fi boli de sange. aluminiu. bioxid de siliciu. boli ale sistemului respirator. intoxicatii acute profesionale sau vatamari violente ale organismului urmate de incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile sau invaliditate. cereale. in principal. cu buna stiinta. cauzate de expunerea la hydrogen arseniat. neintentionat si necunoscut ca o consecinta a procesului de munca. asa cum se intampla in cazul activitatilor agricole sau al sortarii deseurilor ori al activitatilor de restructurare a cladirilor deteriorate.

invaliditatii sau chiar decesului. Microorganismele pot produce infectii ale cailor respiratorii superioare sau ale sistemului digestive. va trebui sa-si reorganizeze cheltuielile materiale. alergii. prin implicatiile materiale si sociale care intervin odata cu boala sau accidentul. intoxocatii ori pot prezenta pericol potential de cancer sau de afectare e fetusului. Familia acestuia va avea de suferit alaturi de un membru al familiei afectat de boala sau de accident de munca. 88 . Clasificarea agentilor chimici periculosi… …se poate face in functie de forma de prezentare sau de efectele pe care le au asupra organismului uman. salmonela etc. a angajatorului. sa-si schimbe locul de munca sau sa se retraga din activitate inainte de termen. pot provoca otravire. urmare a absentismului individului afectat sau a fluctuatiei fortei de munca. va inregistra o scadere a poductivitatii in munca. iar societatea poate inregistra. dar si a societatii.Agentii biologici pot provoca imbolnaviri de tipul infectiilor. cauzate de paraziti. sa-si schimbe obiceiurile si sa-si paraseasca colegii. Individul este nevoit. un lucrator mai putin in campul muncii datorita pensionarii anticipate. Individul afectat va avea de suferit atat din punct de vedere fizic cat si psihic. mai grav. angajatorul va suferi pierderi materiale generate de plata concediilor medicale sau a eventualelor spitalizari. uneori. HIV. provocate de expunerea la mucegaiuri. virusi au bacterii. turbarea. care vor fi mai restranse. praf de natura organica – cum ai fi praful de faina si matreata animala. hepatitele virale. Cele mai cunoscute boli provocate de agentii biologici sunt tubrculoza. Consecintele expunerii la agentii periculosi la locul de munca… … se rasfrang asupra individului afectat si a familiei lui. Pe de alta parte. enzime si acarieni sau. legionla. uneori.

Dupa forma de prezentare agentii chimici pot fi: • Agenti chimici in stare gazoasa, sub forma de gaze sau vapori.
Gazele se produc in general in procesele de topire, sudura, fermentatii, ca urmare a diferitelor reactii chimice. Exemple: bioxid de carbon, monoxidul de carbon, bioxidul de surf, azotul,etc.

Vaporii pot preveni de la substante lichide mai mult sau mai putin volatile sau de la solide care sublimeaza la temperatura normala, cum este de exemplu mercurul. Cele mai frecvente cazuri sunt vaporii organici care se genereaza din solventii folositi in vopsele, rasini, cerneluri, etc. In general, se produc vapori in toate procesele de distilare, fie a petrolului, gudronului, fie in cele de fabricare a polimerilor. • Agenti chimici in stare de materie in suspensie-aerosoli Prin materii in suspensie se inteleg toate tipurile de particule, solide si/sau lichide care se regasesc suspendate in aer si se pot inhala. Marimea lor poate oscila de la dimensiuni moleculare pana la 100 microni in diametru. Acestea pot fi de origine naturala sau pot fi provocate de om si generarea lor poate fi data de foc, eroziune, sublimare, condensare, frictiune intre materiale la manipulare sau transport etc. Aerosolii au mare importanta pentru mediul de munca si se pot prezenta sub forma de: • pulberi – sunt suspensii de particule solide in aer, rezultate din operatii mecanice, precum macinarea, slefuirea, manipularea materialelor solide organice sau anorganice, cum ar fi roci, lemn, carbon sau grane; • fum – suspensie de particule solide in aer, pe baza de carbon, care rezulta in urma unei combustii incomplete; • fum metalic – fumuri provenite din procesul de topire a metalelor, din operatiile de sudura sau, de exemplu, din combustia manganului; • ceata, pacla, negura – dispersii de picaturi lichide in aer, rezultate fie prin condensarea din stare gazoasa,fie prin dispersia unui lichid prin pulverizare, balbotare sau fierbere. Exemplu, ceata de ulei din operatiile de frezare si ascutire sau ceata acida sau alcalina produsa in procesele electrochimice. Agenti in stare lichida: acizi, baze, solventi; Agenti in stare solida: saruri, hidroxid de calciu, bioxid de siliciu, etc
89

In conformitate cu O.U.G. nr. 200/2000, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata prin Legea nr. 451/2001, si cu Anexa 1 a H.G. nr. 490/ 2000, normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000, clasificarea agentilor chimici periculosi se face in functie de proprietatile lor si de efectele asupra sanatatii umane si mediului. Dupa proprietatile lor fizico- chimice,agentii chimici pot fi…  substante si preparate explosive
… substantele si preparatele solide, lichide, pastoase sau gelatinoase, care pot sa reactioneze exoterm in absenta oxigenului din atmosfera, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii de proba determinate, detoneaza, produc o deflagratie rapida sau , sub efectul caldurii, explodeaza cand sunt partial inchise;

 substante si preparate oxidante
… substantele si preparatele care in contact cu alte substante, in special cu cele inflamabile, prezinta o reactie puternic exoterma;

 substante si preparate extrem de inflamabile
… substantele si preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scazut si cu un punct de fierbere scazut,

precum si substantele si preparatele gazoase care sunt inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului ambient;  substante si preparate foarte inflamabile substantele si preparatele care pot sa se incalzeasca si apoi sa se aprinda in contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie; substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta dupa un scurt contact cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa se consume si dupa indepartarea sursei; - substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scazut; substantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte inflamabile in cantitati periculoase;

 substante si preparate inflamabile …substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere scazut. Dupa proprietatile toxicologice, agentii chimici pot fi…
90

 substante si preparate toxice si foarte toxice … substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata in cantitati foarte mici sau reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii. Actiunea toxicelor asupra organismului poate fi locala, numai asupra anumitor organe (de ex. benzenul actioneaza asupra sistemului nervos central) sau generala, cand afecteaza toate tesuturile si organele (de ex. acidul cianhidric sau oxigenul sulfurat). Nu se poate face, insa, o delimitare precisa dupa criteriul tipului de actiune, deoarece majoritatea substantelor toxice au, in acelasi timp, si o actiune generala si una locala asupra organismului. Actiunea toxica a substantelor din aceeasi clasa variaza functie de compozitia lor chimica. De exemplu, la hidrocarburi toxicitatea creste odata cu numarul de atomi de carbon din molecula. Actiunea substantelor toxice asupra organismului variaza si in functie de microclimat. Temperaturile inalte maresc pericolul de intoxicare, pe de o parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism, iar pe de alta parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism si intensificarii patrunderii toxicelor prin piele. Umiditatea ridicata favorizeaza, de asemenea, producerea intoxicatiei.  substante si preparate nocive … substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii;  substante si preparate corozive  … substante si preparate care in contact cu tesuturile vii exercita o actiune distructiva asupra acestora din urma;  substante si preparate iritante
91

… substante si preparate necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetatcu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie. Aceste substante pot produce inflamatii ale partilor anatomice cu care intra in contact si, in special, mucoaselor si sistemului respirator. Caracterul iritant al agentilor chimici se poate manifesta: • La nivelul pielii, prin senzatii de intepatura, usturime sau arsuri; • La nivelul ochilor, cu actiuni diferite in functie de produs (actiunea bazelor este mai periculoasa decat cea a acizilor), conjuctivite, cheratite si chiar perturbari ale vederii; • La nivelul bronhiilor, unde pot produce disconfort respirator insotit sau nu de tuse si chiar afectiuni mai grave cum ar fi edemul pulmonar etc.  substante si preparate sensibilizante  … substante si preparate, care prin inhalare sau penetrare cutanata pot da nastere unei reactii de hipersensibilizare, iar in cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice: Sensibilizarea se poate produce ca urmare a inhalarii de substante nocive de tipul izociantilor, sau altele asemanatoare, in acest caz astmul fiind considerat ca expresie de hipersensibilitate. De asemenea, trebuie luate in considerare si alte reactii de hipersensibilitate, precum rinita si alveolita. Sesibilizarea se poate produce si ca urmare a contactului cu pielea ai substantelor iritante, in acest caz, aparitia dermatitelor de contact alergice fiind considerata expresia hipersensibilizarii. Aceste substante afecteaza in general mainile si antebratele, parti care sunt cele mai expuse contactului cutanat, dar se pot
92

craparea. dar informatiile disponibile nu permit o evaluare satisfacatoare. Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si defectele genetice ereditare. Categoria 2: substante care trebuie asimilate ca substante cancerigene pentru om. dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea substantei in categoria 2. Categoria 3: substante si preparate care provoaca ingrijorare pentru oameni din cauza efectelor cancerigene posibile. aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute drept mutagene pentru om. agentii periculosi pot fi …  Substante cancerigene …substante si preparate care prin inhalare. roseata. Exista informatii reiesite din studii adecvate pe animale. pentru care exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect. Agentii cancerigeni se clasifica pe trei categorii. si anume: Categoria 1: substante cunoscute drept cancerigene pentru om. intre expunerea omului la asemenea substante si aparitia cancerului. sau senzatia de mancarime sau mai grav tumefierea. Simptomele include uscaciunea pielii. Dupa efectele pe care le au asupra sanatatii umane. ingrosarea pielii.extinde si la alte parti ale corpului. ingestie sau penetrare cutanata pot determina aparitia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta acestora. 93 . putand aparea uneori si pustule.  substante mutagene … substante si preparate care prin inhalare. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea si avand in vedere starea actuala a cunostintelor. pentru care exista suficiente elemente de justificare a unei prezumtii ca expunerea omului la asemenea substante poate determina aparitia cancerului. ingestie sau penetrare cutanata pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora.

Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii. tinand seama de starea actuala a cunostiintelor.  substante toxice pentru reproducere … substante si preparate care prin inhalare. Categoria 2: Substante care trebuie asimilate ca substante care altereaza fertilitatea la oamneni. Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii.Categoria 2: Substante care trebuie sa fie asimilate ca substante mutagene pentru om. Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante poate duce la defecte genetice ereditare. Categoria 3: Substante care provoaca ingrijorare in ceea ce priveste fertilitatea oamenilor. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea. Agenti biologici sunt clasificati in patru grupe distincte in functie de nivelul de risc pe care il prezinta: 94 . ingestie sau penetrare cutanata pot produce ori pot creste frecventa fectelor nocive nonereditare in progenitura sau pot dauna functiilor ori capacitatiilor reproductive masculine sau feminine. Categoria 3: Substante care pot provoca motive de ingrijorare pentru oameni din cauza posibilelor efecte mutagene. Studii corespunzatoare de mutagenicitate au furnizat elemente. dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea acestor substante in categoria 2. aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute pentru alterarea fertilitatii la oameni.

ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate. exista. grupa 2 – agenti biologici care pot provoca o boala omului si constituie un pericol pentru angajati. Multi agenti biologici se transmit prin aer. o profilaxie si un tratament eficace.). grupa 3 – agenti biologici care pot provoca imbolnaviri grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati. pulberi (siliciu cristalin. sau cutanata. Caile de patrundere in organism a agentilor periculosi … … pot fi respiratorie.) 95 . schimbarea asternuturilor bolnavilor. o profilaxie si un tratament eficace. Substante periculoase pot sa patrunda pe aceasta cale de intrare sub forma de gaz (oxid de etilena. digestiva. grupa 4 – agenti biologici care pot provoca boli grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati. clorura de vinil etc. diazometan etc. propagarea in colectivitate este improbabila. in general. toxinele din graul mucegait sau aerosolii infectiosi care contin agenti biologici (recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii. de vapori (benzen. manipularea animalelor de laborator etc. o profilaxie si un tratament eficace. in general. ). in general.• • • • grupa 1 – agenti biologici care nu sunt susceptibili sa provoace o boala omului. azbest etc). dar exista. cum sunt bacteriile din aerul expirat de bolnavi sau animale.  calea respiratorie – inhalare/inspirare. ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate si nu exista.

cum este cazul pulberii de plumb care nu are efect la nivel respiratoriu. poate provoca moartea. riscul aparitiei cancerului pulmonar. silicoza se instaleaza la 10 . Pot provoca iritatii ale cailor respiratorii superioare sau vor cobori.30 de ani din momentul in care incxepe expunerea la pulberi cu continut de cuart. Vaporii de solventi sunt mai mult sau mai putin perceputi in functie de caracteristicele solventului. Unele pulberi po trece dincolo de alveolele pulmonare si pot fi transportate in sange. in primul rand. Cand pulberea patrunde in plamani produce efecte toxice la nivel respiratoriu. Boala nu este vindecabile. Pulberile. nu e vizibil si nu e iritant. temperatura etc. Inhalare fibrelor de azbest poate cauza modificari. Inhalarea pulberilor care contin bioxid de siliciu liber cristalin (cuart) poate implica riscul distrugerii treptate a plamanilir – silicoza. cu efect asupra ficatului si sistemului nervos. cum ar fii cantitatea utilizata. Boala numita azbestoza presupune aparitia unor cicatrici la nivelui plamanilor si reducerea functie acestora pana la invaliditate sau deces. inhalarea este insidioasa.Cazurile de imbolnavire produse prin inhalare sunt cele mai frecvente. De regula. Oxidul de carbon (CO) intra in concurenta cu oxigenul (O 2) si hemoglobina producand intoxicatii. Concentratia unei substante in aerul de respirat depinde de propietatile acesteia. in functie de marimea particulelor. putand cauza boli profesionale de tipul azbestozei sau silicozei. precum si de alti factori. la nivelul aparatului respirator. Inhalarea fibrelor de azbest creste. In functie de caracterul iritant sau coroziv. in functie de doza si durata. cum ar fii volatilitatea sau tendinta de transformare in pulberi. fiind preluati de sange. mai ales cazul fumatorilor. iar in stadiu avansat ea conduce la slabirea inimii si riscuri crescute de imbolnavire de tuberculoza. 96 . de asemenea. oxidul de carbon – CO). pot intra in bronhii si in alveolele pulmonare. bioxidul de sulf – SO2. gazele vor ataca caile respiratorii superioare si chiar palmanul (clorul – Cl2. dureri de cap si. dar prin circulatia sanguina incarca organismul cu plumb (Pb). Daca produsul nu are miros. fosgenul. prin inhalare.

sau cu derma care este puternic vascularizata si. in cele mai multe cazuri. Contaminarea cu agenti biologici pe cale digestiva se poate produce prin pipetarea cu gura care trebuie interzisa total in laboratoare. chiar daca s-a facut 97 . in cazul operatiilor de degresare fara manusi. iar daca produsul este foarte agresiv acesta poate sa treaca prin ficat si sa intre in sistemul sanguin si de aici sa fie redistribuit catre ochi. Substantele chimice periculoase pot intra in contact cu stratul superficial al pielii sai cu epiderma. Aceste accidente se produc. in care caz se produce contactul cu vasele de sange. tulburari digestive. esofagul. fara sa existe o leziune a epidermei. sistemul digestiv.ficat. Contactul solventilor organici cu pielea. sistem nervos. calea digestiva – ingestie (inghitire) Contaminarea pe cale digestiva cu agenti chimici este mai rara la locul de munca si se poate produce prin inghitirea accidentala a unor lichide sau solide. dizenteria sau hepatita de tip A). dar toate patrund in derma cand contactul este prelungit. fumatul in timpul activitatilor la patul bolnavului sau laboratoarele de analize medicale. efectele fiind locale. fenolul trece rapid in derma in timp ce alte substante patrund incet si dificil . eroroile de manevrare sau prin mainile murdare (enterocolite. Ingestia de saruri anorganice de mercur poate provoca otravire cu mercur). prin difuziune. precum si dureri de cap. De exemplu. prin nerespectarea regulilor de igiena a mainilor si/sau prin fumatul. ca urmare a unei ruperi a tesutului epidermic. se poate produce trecerea in sange si substanta toxica poate fi condusa la rinichi. exeme sau dermatite de contact. prin refolosirea ambalajelor de produse chimice pentru ambalarea produselor alimentare. iar calea percutanata face referire la notiuna de patrundere a agentului prin piele. poate produce iritatii.  calea cutanata – transcutanata si/sau percutanata Calea transcutanata se refera la faptul ca agentul patrunde prin piele. drumul intoxicatiei fiind gura. (de ex. bautul si mancatul la locul de munca poluat. sistemul nervos etc. in acest caz.

490/2002..G.. Pericolul este “proprietatea intrinseca a unui agent de a afecta negativ starea de sanatate”. intepaturi. 98 .protectie respiratorie. Simbolizarea pericolelor asociate substantelor chimice periculoase … . Muscaturile accidentale ale animalelor de laborator sau ale celor domestice pot produce infectii ale zonelor muscate sau ale intregului organism. Categoriile de pericol ale substantelor si preparatelor chimice periculoase. Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani. Agentii biologici patrund frecvent in organism pe calea cutanata. Cele 10 simboluri grafice de avertizare sunt aliniate prevederilor europene in domeniu si pot fi obligatoriu plasate pe etichetele substantelor si preparatelor chimice periculoase alaturi de frazele de risc de tip R. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. in timpul operatiilor de injectare. muscaturi). este important sa se aiba in vedere ca pot ramane urme de substante chiar si pe ambalaj. precum si simbolurile corespunzatoare. In cazul utilizarii unor substante care pot cauza probleme de sanatate chiar si in urma expunerii la cantitati mici. sunt cele prezentate in anexa 4 a Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. tratamentelor stomatologice. Trebuie sa se tina cont de faptul ca efectul unei substante se poate accentua in cazul in care utilizarea acesteia presupune incalzirea ei. transportul deseurilor in saci necorespunzatori. recapisonare a acelor de seringa. 200/2000 privind clasificarea. aprobata H.

arsurilor. etc. Xn. coroziv). Consecintele asupra securitatii lucratorilor pot fi vatamari violente ale organismului de tipul leziunilor. Riscurile si consecintele acestora asupra securitatii si sanatatii lucratorilor. Riscurile pe care le prezinta agentii chimici si biologici periculosi pentru securitatea si sanatatea lucratorilor sunt in functie de pericolul potential al agentului si de durata si intensitatea expunerii. prin proprietatile lor fizico-chimice. este uneori amplu mediatizat de presa audio/scrisa si aduce atingere imaginii unitatii respective. constituit dintr-o pictograma imprimata cu negru pe fond galben – orange. Acest risc este luat in considerare de majoritatea angajatorilor datorita faptului ca este cel mai cunoscut prin efectele lui. medici de urgenta etc). Simbolurile grafice de avertizare a pericolelor si semnificatia lor Riscurile asociate agentilor periculosi… …risc: probabilitatea ca un agent periculos sa afecteze starea de securitate si sanatate. interventii ale unor echipe specializate din afara unitatii (echipe de pompieri profesionisti. asociate pericolelor pe care le prezinta substantele periculoase. Riscuri toxicologico-biologice 99 . sunt: Riscuri fizico-chimice Aceste riscuri pot fi consecinte ale expunerii la substante care.) si indicatia de pericol care se exprima prin unul sau mai multe cuvinte (foarte toxic. Frazele de risc de tip R exprima riscul care poate apare in urma expunerii. semnul grafic exprimat printr-o litera sau doua (F. in conditiile utilizarii lui si/sau expunerii la acesta (NGPM). prezinta pericol de incendiu-explozie si/sau de intoxicatii acute profesionale.Simbolul grafic de avertizare este compus din simbolul de pericol. Un incendiu sau o explozie antreneaza intotdeauna un numar mare de persoane direct sau indirect implicate la locul de munca. lovirilor cu corpuri proiectate si/sau intoxicatia acuta profesionala.

Consecintele asupra sanatatii lucratorilor expusi la acesti agenti chimici periculosi sunt imbolnavirile cronice de tipul cancerelor. finisarea metalelor. Prevenirea riscurilor asociate agentilor periculosi la locul de munca… … este obligatia legala a angajatorului si instrumentul principal in asigurarea obiectivului managementului in domeniul securitatii si sanatatii in munca. un tip de fibroza pulmonara.azbestoza. azbest. care afecteaza lucratorii din domeniul forestier. angajatorul va tine cont de toate proprietatile periculoase ale agentilor periculosi (chimici. Principalele boli provocate de inhalarea fibrelor de azbest sunt: . generat de pulberile de lemn de esenta tare si praful de nichel. al prelucrarii lemnului. . efectul fiind in acest caz dermatitele de contact alergice. Risc de sensibilizare Substantele iritante (Xi) provoaca sensibilizare prin contact cutanat. care apare dupa un termen de latenta de circa 15 ani dupa expunere. rinita sau alveolita.cancerul cavitatii nazale. agenti cancerigeni si 100 . datorata expunerii la benzen. un solvent utilizat la obtinerea combustibililor si diferitelor alte produse. alergiilor. in general.cancerul bronho-pulmonar. respectiv. Agentii biologici pot provoca alergii. sensibilizare prin inhalare. efectul fiind manifestari cu caracter clinic al unei reactii alergice. care poate surveni la cativa zeci de ani dupa expunere. astm. vorba de proteine si agneti biologici. 3. in principal. . Cancerele obisnuite de origine profesionala cuprind: . Multi sunt de origine naturala fiind. care apare dupa mai multi ani de expunere.mezoteliomul. Agentii sensibilizanti cei mai intalniti la locul de munca nu sunt clasificati sau etichetati ca atare.leucemia. Pentru prevenirea riscurilor datorate expunerii la agenti periculosi la locul de munca. cancer primar al pleurei. atunci cand doza retinuta in plamani este suficient de mare. Substantele nocive (Xn) provoaca. .

directia de sanatate publica.  evaluarea riscurilor pe care aceste substante periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor.mutageni si biologici) prezenti la locul de munca.  supravegherea constinua a starii de sanatate a lucratorilor expusi in mediul de munca. 101 . etc. pulberile de faina.  aplicarea principiilor generale de prevenire a riscurilor. acarieni.  informarea lucratorilor despre substantele periculoase utilizate la locul de munca si riscurile la care sunt expusi. presupune identificarea si inventarierea agentilor chimici utilizati in activitatile curente din unitate sub forma materiilor prime. precum si a masurilor speciale aplicabile cazurilor de accidente de munca. scapari. a agentilor generati din diferite activitati. prin masuri tehnice si organizatorice. pentru activitati speciale cu azbest. a celor proveniti accidental din emisii. microorganisme. care pot apare in activitatile curente sau auxiliare. incidente sau urgente. ceata de ulei. Investigarea/identificarea pericolelor… … datorate prezentei agentilor periculosi la locul de munca. respectand urmatoarele obligatii legale:  investigarea/identificarea prezentei agentilor chimici periculosi la locul de munca..  consultarea si implicarea lucratorilor in luarea deciziilor privind prevenirea riscurilor asociate agentilor chimici periculosi. de intensitatea expunerii si de conditiile de lucru. scurgeri. precum fumul de sudura. pulberile de azbest.  respectarea interdictiilor privind utilizarea anumitor substante periculoase. in scopul diminuarii numarului de accidente de munca si imbolnaviri profesionale. ciuperci. virusi. vaporii de solventi.  infiintarea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere. precum si inventarierea agentilor biologici: bacterii.  informarea autoritatilor competente: inspectoratul teritorial de munca. a produselor intermediare sau finite. pulberile de lemn.

efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca. curatenie sau reparare a unei cladiri. depozitarea. pozitii de lucru fortate sau vicioase. factorii de risc proprii sarcinii de munca: solicitare fizica (effort static. decizii dificile in timp scurt. operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.De asemenea. manevre etc.  lista locurilor de munca si a activitatilor care implica agenti chimici si biologici periculosi. Din activitatea de investigare/identificare rezulta o serie de date.. omisiuni sau actiuni gresite (executare defectuoasa de operatii.. adica orice proces de munca in care sunt utilizati sau se intentioneaza utilizarea agentilor chimici sau in care pot apare agenti biologici. si anume:  lista agentilor chimici si biologici periculosi. conform Normelor Generale de Protectie a Muncii. efort dinamic). manipularea. inclusiv producerea. luand in considerare factorii de risc proprii executantului: erori. iar in cazul in care se constata prezenta agenilor chimici si biologici periculosi la locul de munca. solicitare psihica (ritm de munca mare. vor fi identificate activitatile care implica agenti chimici periculosi. precum si unii factori de risc proprii mijloacelor de productie. revizii si reparatii.  lista lucratorilor expusi in mod curent sau in cazul operatiilor de curatenie.  cantitatile de agenti chimici periculosi folositi sau emisi. ce vor fi folosite in etapa urmatoare de evaluare a riscurilor. Angajatorul trebuie sa faca dovada ca a efectuat aceasta investigare. transportul. monotonia muncii). acesta are obligatia. luand in considerare si activitatile de intretinere. comercializarea si tratarea reziduurilor. neutilizarea echipamentelor de protectie). a instalatiilor de canalizare sau a utilajelor tehnologice sau a altor activitati specifice care implica expunerea la agenti biologici la locul de munca… Angajatorul va avea in vedere si identificarea principalelor surse de risc. Evaluarea riscurilor… 102 . sa evalueze orice risc referitor la securitatea si sanatatea lucratorilor. care decurge din prezenta lor. comenzi. de interventii.

respectiv. importatorul sau distribuitorul. Eticheta produselor permite identificarea agentului chimic. recunoscut international. inclusiv numarul de telefon. tipul si durata expunerii.institutii si specialisti in domeniu. . producatorul. conform prevederiloe OUG 200/2000. nivelul. ale celui care raspunde de plasarea pe piata a substantei sau preparatului chimic periculos.numele substantei.… pe care substantele periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. precum si recomandarile emise de autoritatile competente privind protectia la expunerea la agenti biologici. despre pericolele asociate si unele masuri de prevenire consultand: . precum si a unor masuri de securitate. .medicul de medicina muncii. informatiile asupra bolilor ce pot fi contactate datorita activitatii profesionale. . a pericolelor si a riscurilor. Angajatorii pot afla informatii despre proprietatile periculoase ale agentilor periculosi. si anume: . valorile limita de expunere profesionala sau valorile limita biologice si concluziile referitoare la supravegherea starii de sanatate.fisa tehnica de securitate.eticheta produsului. se va efectua luand in considerare proprietatile lor periculoase si informatiile date de furnizor. . Eticheta substantelor periculoase care se plaseaza pe piata trebuie sa includa indicatii lizibile. atunci cand sunt disponibile. dar si conditiile de lucru cu astfel de agenti. producator sau alte surse. inclusiv informatii referitoare la cantitatile utilizate. 103 . 451/ 2001).numele si adresa completa. IMPORTANT! Agentii chimici pot fi plasati pe piata si utilizati numai daca eticheta ambalajelor include simbolurile de pericol ( Legea nr.

recomandari privind unele masuri de prevenire si mijloace de protectie.simbolurile referitoare la pericol si.frazele de securitate (tip S). indicand recomandari referitoare la prudenta cu care trebuie utilizata substanta periculoasa. in cazul preparatelor chimice periculoase comrcializate persoanelor fizice. la prima livrare a substantelor si preparatelor periculoase sau chiar inainte de aceasta livrare. .. mijloace de interventie in caz de accident etc.frazele de risc (tip R). specifice utilizarii substantelor periculoase. importator sau distribuitor. EXEMPLU de ETICHETA Eticheta va fi in limba romana. Eticheta preparatelor periculoase care se plaseaza pe piata va contine. referitoare la riscurile care pot aparea la utilizarea substantei periculoase. daca acesta este alocat. in plus.atribuirea numarului Comunitatii Economice Europene din IESCE. . FISA TEHNICA DE SECURITATE a produselor reprezinta o alta sursa de informare pentru angajator si ofera informatii reale. denumirea chimica a componentelor clasificate ca substante periculoase precum si cantitatea nominala (masa nominala sau volumul nominal) a continutului. . va fi asezata la loc vizibil si va avea dimensiuni corespunzatoare tipului de ambalaj. Fisa tehnica de securitate este trimisa. Fisa tehnica de securitate a produsului ofera informatii privind proprietatile periculoase si riscurile. necesare pentru luarea masurilor de protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Informatiile continute in fisele tehnice de securitate pot constitui punctul de plecare in demersul de identificare a pericolelor la care sunt expusi lucratorii si a masurilor de tinere sub control care 104 . de catre producator. disponibile. indicatii despre pericolele rezultate din folosirea substantei. daca este cazul.

Fisa tehnica de securitate va fi redactata in limba romana de catre furnizor pentru fiecare substanta sau preparat periculos si va purta data ultimei actualizari. Informatiile privind transportul 15. Alte informatii Valorile limita de expunere profesionala constituie informatii importante pentru evaluarea si managementul riscurilor. Informatiile toxicologice 12. Limitarea expunerii/masuri individuale de protectie 9. Masurile in caz de scapari accidentale 7. Masurile de securitate recomandate in fisele tehnice de securitate trebuie adaptate conditiilor specifice fiecarui los de munca. 105 . Manipularea reziduurilor/deseurilor 14. Proprietatile fizice si chimice 10. Identificarea produsului si a societatii 2. Prevederile legale in domeniu 16. Compozitia/clasificarea 3. Primul-ajutor 5. Angajatorul va pune fisa tehnica de securitate la dispozitia medicului de medicina muncii care supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor expusi si la dispozitia lucratorilor pentru informare. Depozitarea si manipularea 8. Masurile in caz de incendiu 6. Stabilitatea chimica si reactivitatea 11. Fisa tehnica de securitate contine obligatoriu 16 rubrici referitoare la: 1.se impun. Proprietatile periculoase 4. Informatiile ecotoxicologice 13.

fractiunea extractibila in benzen (naftalina. Pentru agentii biologici. valorile limita de expunere profesionala reprezinta concentratia agentului respectiv in aerul respirat de lucratori in mediul de munca. in evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor de prevenire a inhalarii noxelor ( dimensionarea dispozitivelor de ventilatie.7 sunt notate cu indicaticul Fp si sunt considerate substante foarte periculoase. iar in anexa 33 limite biologice tolerabile pentru 52 de agenti chimici. expunerea la aceste substante trebuind practic exclusa (3-4 benzpiren. in anexa nr. nichel si compusi). obligatorii. O-tolidina). Diferenta esentiala intre agentii biologici si alte substante periculoase consta in capacitatea lor de a reproduce. crom hexavalent si metalurgia cromului. bis-cloro-metil-eter ( naftalina. desi unele state membre au fixat limite pentru toxinele acestora. pe o perioada determinata. Valorile limita de expunere profesionala pot fi obligatorii. . clorura de vinil.31 valori limita de expunere profesionala. care nu altereaza starea de sanatate.Pentru agentii chimici periculosi la locul de munca. benzidina.nitrozo-dimetilamina. N. chiar daca uneori pot apare modificari fiziologice reversibile si tolerabile. pentru un numar de 591 agenti chimici. constituind o indicatie privind limitele care nu trebuie depasite. de neutralizare si retinere). Ele sunt utilizate in evaluarea calitatii aerului si pot constitui informatii importante in alegerea produselor. ceea ce inseamnca ca trebuie respectate intocmai. 106 . bis-cloro-metil-eter. in alegerea metodei de lucru. 4nitrodifenil. Normele Generale de Protectie a Muncii stabilesc in anexa nr. cromat de zinc. nu au fost stabilite valori limita de expunere profesionala. un microorganism se poate inmulti considerabil intr-o perioada foarte scurta de timp. pana in prezent. Din cele 591 de substante pentru care sunt stabilite valori limita de expunere profesionala: . hidrocarburi policiclice aromatice).9 sunt notate cu indicativul C si sunt considerate substante cu actiune cancerigena (arsen si compusi anorganici. sau indicative.32 sunt notate cu indicativul pC si sunt considerate substante potential cancerigene. . benzidina. In conditii favorabile. 32 valori limita admisibile pentru un numar de 25 de tipuri de pulberi.

In mod periodic si ori de cate ori se produce vreo schimbare in conditiile care pot afecta expunerea angajatilor. si/sau la agenti cancerigeni si mutageni. sau se regaseste in morbiditatea exprimata prin boli profesionale inregistrate la locul de munca in ultimii 15 ani. Este interzisa continuarea lucrului in zonele afectate pana la luarea masurilor adecvate pentru protectia angajatilor.130 sunt notate cu indicativul P (piele). Pentru toate locurile de munca la care angajatii sunt expusi la agenti chimici. angajatorul trebuie sa identifice cauzele acestei depasiri. se va realiza imediat o noua masurare a concentratiei de noxe in mediul de munca. acel loc de munca poate fi incadrat ca loc de munca in conditii deosebite. 35 a Normelor Generale de Protectie a Muncii sau orice alta metoda prin care se obtin rezultate echivalente. la pulberea generata din azbest si/sau din materiale cu continut de azbest. aceste substante putand patrunde in organism prin pielea sau mucoasele intacte. In conditiile in care valoarea masurata a concentratiilor de agenti chimici depaseste valoarea limita de expunere profesionala obligatorie impusa prin legislatie si noxa profesionala determinata se regaseste ca efect asupra starii de sanatate a lucratorilor. in orice caz. Atunci cand o valoare limita de expunere profesionala este depasita. angajatorul trebuie sa asigure reducerea expunerii pana la cel mai scazut nivel ce poate fi practic atins si. sa informze angajatii implicati si/sau reprezentantii lor in unitate cat mai rapid posibil asupra acestei depasiri si asupra cauzelor ei. Pentru a verifica eficienta masurilor dispuse. sa dispuna masurile cele mai adecvate pentru remedierea situatiei in timp cat mai scurt posibil. sub valoarea limita de expunere profesionala impusa de reglementarile in vigoare. sa consulte angajatii si/sau reprezentantii acestora asupra masurilor ce trebuie luate sau.. angajatorul trebuie sa dispuna efectuarea de masurari ale concentratiilor in atmosfera mediului de munca. 107 . in caz de urgenta. iar prin masurarea continutului de azbest in aer la locul de munca se va folosi metoda descrisa in anexa nr. evidentiata prin indicatori de expunere si/sau de efect biologic. Metodele de masurare si evaluare a concentratiei agentilor chimici din aer la locul de munca trebuie sa fie standardizate.

prin intermediul paginilor de internet. Spania.Organizatiei Mondiale a Sanatatii.int. www.S.osha.Institutiile care au in structura laboratoare abilitate pentru efectuarea determinarilor de noxe profesionale sunt:  directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.Biroului European pentru Substante Chimice.Ch.Eurostat ( biroul de statistica al Comunitatii Europene).). www.Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii.eu.  Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii. Alte surse de informare despre substantele si preparatele periculoase pot fi organismele nationale si europene cu atributii in prevenirea securitatii si sanatatii la locul de munca.N.  Inspectia Muncii.Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase. ce pun la dispozitia angajatorilor. . Pentru fiecare angajator.P. prin Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional.minind. Angajatorii pot accesa paginile de internet ale: . . .  clinicile de medicina muncii sau boli profesionale. Timisoara.Agentiei Europene pentru Sanatate si Securitate in Munca de la Bilbao.protectiamuncii. obligatia lui legala fiind de a reduce nivelul de expunere la cea mai mica valoare ce poate fi atinsa. .  Institutele de sanatate publica din Bucuresti. http://agency.  alte laboratoare abilitate de Ministerul Sanatatii si recunoscute de Ministerul Muncii. ghiduri si informatii privind bunele practici europene. Cluj. .ro.ro ( A. precum si studii de caz. Iasi. respectarea valorilor limita de expunere profesionala trebuie sa fie un obiectiv minimal. 108 . Solidaritatii Sociale si Familiei.

prin inhalare. agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi. reparatii. la azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni. caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri generale de protectie. mai multe ore pe zi etc. azbest. prezenti la locul de munca. la cald etc. pulbere de azbest degajata din azbest sau din materiale cu continut de azbest. .).pentru toti agentii chimici prezenti. inclusiv cele de intretinere. Rezultatul evaluarii riscului poate releva un risc redus pentru securitatea si sanatatea lucratorilor expusi. Evaluarea riscului. conditiile in care se produce expunerea lucratorilor (se vor examina spatiul si modul de operare: manual.). in combinatie sau pentru toti agentii biologici periculosi (apartinand mai multor grupe). gradul de expunere si durata (ex: zilnic.Riscurile generate de agentii chimici. agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi. precum si efectele combinate ale mai multor substante periculoase utilizate simultan si riscurile aferente. prevenire si 109 . .pentru toate activitatile. . azbest si/sau agentii cancerigeni sau mutageni sunt determinate alaturi de caracteristicile agentilor periculosi si de gradul de expunere.obligatoriu inaintea inceperii unei acticitati noi. se face: . . Evaluarea riscului trebuie prezentata in forma corespunzatoare si actualizata permanent. in conformitate cu prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii. la orice modificare a conditiilor de lucru care pot influenta expunerea angajatilor la agenti chimici. absortie transcutanata si/sau percutanata etc. Evaluarea expunerii la substantele periculoase identificate se face luandu-se in considerare natura si tipul expunerii ( expunere la agenti chimici. lunar o data pe zi. ingestie. mai ales atunci cand au intervenit schimbari tehnologice semnificative sau rezultatele starii de sanatate o impun. . saptamanal. mecanizat.pentru toate locurile de munca.pentru toate activitatile care implica riscul expunerii la agenti chimici.).periodic si obligatoriu. in vas inchis.

cancerigen. insa. unele masuri comune.supraveghere. prevenire si supraveghere pentru eliminarea sau reducerea la minimum a riscului… … sunt masurile pe care angajatorul are obligatia sa le aplice la locul de munca in cazul in care evaluarea riscului a demonstrat existenta unui risc crescut pentru securitatea si sanatatea lucratorilor ca urmare a expunerii la agenti chimici. Masurile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor la care sunt expusi lucratorii la locul de munca depind de pericolul chimic sau biologic specific. daca valorile limita de expunere profesionala au fost depasite si s-au luat masuri tehnice pentru reducerea lor. oricum. Cea mai eficienta masura specifica de protectie si primul pas in prevenirea sau supravegherea riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi este eliminarea riscului. agenti cancerigeni si mutageni si agenti biologici la locul de munca. prin inlocuirea agentului periculos (chimic. se introduc agenti chimici noi sau se adapteaza un proces tehnologic. exista. daca rezultatele supravegherii starii de sanatate a lucratorilor au relevat alterari ale starii de sanatate si. aplicabile in toate cazurile de expunere la agenti periculosi. caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri specifice de protectie. periodic. la cresterea productivitatii muncii. Eliminarea sau inlocuirea unui agent periculos contribuie la imbunatatirea mediului de munca si a starii de sanatate a lucratorilor expusi. Evaluarea riscurilor trebuie revizuita ori de cate ori se modifica tehnologiile de lucru. la reducerea costurilor alocate masurilor speciale de protectie si platii concediilor medicale. azbest. Masurile specifice de protectie. azbest. a caror ordine de aplicare este necesar a fi respectata de toti angajatorii. sau un risc ridicat. dupa un accident sau incident periculos. 110 . prevenire si supraveghere. biologic) cu un agent chimic sau biologic sau cu un proces tehnologic care nu este periculos sau este mai putin periculos pentru securitatea si sanatatea lucratorilor.

ventilarea generala. Se va acorda prioritate masurilor colective de protectie la sursa de risc. de noxe cancerigene si mutagene. In acest sens. sau a unui produs volatil cu altul mai putin volatil etc. a costurilor implicate de eventualele investitii necesare aplicarii noii tehnologii sau a celor necesare nevoilor de instruire a personalului pentru utilizarea noului produs. Eliminarea sau substituirea unor produse periculoase sau a unor tehnologii periculoase aduce avantaje tuturor factorilor implicati in respectivul proces productiv si pot contribui la imbunatatirea imediata sau pe termen lung a starii de sanatate a lucratorilor expusi. pasta sau solutie. compararea alternativelor din punct de vedere al riscurilor evaluate pentru fiecare si adoptarea deciziei pe baza analizei implicatiilor privind calitatea mediului de munca. de exemplu. automatizarea proceselor. se recomanda procesarea in sistem inchis.Eliminarea sau substituirea unui agent periculos sau a unui proces tehnologic presupune. dotarea cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici si de prevenire si avertizare a starilor de pericol. care sa permita reducerea expunerii. capabile sa asigure protectia unui numar mare de lucratori la locul de munca. care sa permita prevenirea sau reducerea cat mai mult posibil a generarii de noxe si/sau emiterea de noxe chimice sau biologice in atmosfera mediului de munca. se va urmari reducerea riscului la minimum si tinerea lui sub control prin conceperea unor procese de munca si de control corespunzatoare. dotarea locurilor de munca cu materiale si echipamente adecvate pentru lucrul cu agenti periculosi. In cazul in care eliminarea sau substituirea pericolului nu este posibila. in special. analiza comparativa a alternativelor se poate referi. retinere si neutralizare a noxelor degajate in procesul tehnologic. Angajatorul va urmari. la inlocuirea unui produs pulbere cu unul sub forma de granule. de asemenea. prin inchiderea utilajelor in carcase in care se creaza depresiune. dotarea cu sisteme locale de captare. In cazul in care angajatorul urmareste inlocuirea unui agent chimic periculos cu unul mai putin periculos. dotarea utilajelor cu paravane si ecrane de protectie impotriva stropilor. precum si degajarea pulberilor de azbest. la reducerea costurilor prin reducerea absentelor motivate de boala etc. 111 . asa cum arata bunele practici europene puse la dispozitie angajatorilor. trei faze. a calitatii produselor si a mediului inconjurator. si anume: identificarea tuturor alternativelor posibile de inlocuire sau eliminare.

este foarte important ca angajatorul sa asigure cadrul necesar pentru mentinerea acestora in stare de functionare si la parametrii proiectati. 3 sau 4 in scopuri de cercetare. De exemplu. efecte ireversibile asupra starii de sanatate chiar dupa o singura expunere. peretilor si altor suprafete. procedura de intretinere va prevedea curatarea si intretinerea eficienta si periodica a tuturor cladirilor si/sau instalatiilor si echipamentelor utilizate in fabricarea sau tratarea azbestului. tinand cont de acest lucru mai ales in cazul agentilor cancerigeni sau mutageni care pot provoca. unde expunerea lucratorilor la noxe este semnificativ crescuta. in special. prin procedee umede sau aspiratoare de praf in locul maturatului. interventii. delimitarea zonelor de risc ai 112 . angajatorul va intocmi permise de lucru. angajatorul va elabora si implementa proceduri de intretinere care sa asigure securitatea si sanatatea angajatilor in procesul de munca. pentru cei expusi la riscuri chimice si biologice. Procedurile de intretinere vor stabili in mod clar intervalele de timp. mai ales in cazul agentilor cancerigeni unde este obligatorie curatarea regulata a pardoselilor. in scopul reducerii la minimum a riscului de infectie. revizii. care atesta realizarea masurilor de protectie necesare efectuarii operatiilor in conditiile se securitate si va desemna personalul de specialitate. inghitita sau patrunsa prin piele. Pentru efectuarea lucrarilor de reparatii. in special. angajatorul trebuie sa stabileasca masuri de izolare in functie de gradul de risc si sa desfasoare activitatile numai in zonele de lucru corespunzatoare nivelurilor de izolare. angajatorul va urmari reducerea la minimum a numarului de angajati expusi sau care pot fi expusi. pe tipuri de operatii. precum si pentru procedeele industriale care utilizeaza astfel de agenti. de dezvoltare. precum si reducerea cantitatii de agent chimic si biologic prezent la locul de munca. reparatii. diagnostic. metodele si aparatele folosite pentru curatare. In organizarea sistemelor de munca. angajatorul va urmari si reducerea la minimum a duratei si intensitatii de expunere. revizii care prezinta risc de accidente de munca sau imbolnaviri profesionale. angajatorul va asigura masuri corespunzatoare de igiena la locul de munca. pentru activitatile care includ folosirea azbestului. specificat in permis si instruit si/sau autorizat in acest scop. In acest sens. Pentru toti lucratorii si. invatamant. Prin masuri organizatorice. in cazul activitatilor de intretinere.Pentru laboratoarele care efectueaza activitati ce implica manipularea agentilor biologici din grupele 2. Odata implementate aceste masuri tehnice. in functie de cantitatea inhalata.

trebuie utilizate de catre un singur lucrator. azbest si agenti cancerigeni si mutageni. inclusiv indicatorul “fumatul interzis”. de asemenea. in special. conform prescriptiilor de semnalizare. Se vor avea. care pot fi contaminate 113 . in vedere si deseurile care contin agenti chimici. manipulare. de tipul sarcinii de munca. care vor fi tratate conform reglementarilor in vigoare referitoare la deseuri toxice si periculoase. Imbracamintea de lucru si echipamentele de protectie. Pentru cazurile in care masurile tehnico-organizatorice adoptate si puse in aplicare la locul de munca nu rezolva reducerea expunerii la valori ale agentilor chimici si biologici fara risc pentru sanatatea lucratorilor. dupa tratarea acestora. pentru a depista orice tendinta de deteriorare in timp. inclusiv utilizarea unor recipiente sigure. Echipamentul individual de protectie trebuie ales in functie de proprietatile periculoase ale agentilor utilizati. depozitare. usor identificabile. se va monitoriza din punct de vedere al eficientei.utilizarea unor indicatoare de securitate adecvate. angajatorul va asigura elaborarea si implementarea de proceduri adecvate de lucru. a mastilor de protectie respiratorie. dezinfectarea. La locurile de munca se vor utiliza panouri de semnalizare si avertizare adecvate pentru riscurile chimice si biologice. implementata in procesul de munca. fiind interzisa folosirea acestuia si de alte persoane. Echipamentele de protectie individuale. se vor aplica masuri individuale de protectie prin acordarea de echipamente individuale de protectie adecvate si in cantitati suficiente. depozitarea si eliminarea deseurilor. Tot ca masuri generale de prevenire a riscurilor. repararea sau schimbarea inaintea unei noi utilizari in cazul in care prezinta defectiuni si intretinerea periodica a echipamentelor individuale de protectie. prevenire sau supraveghere. se vor utiliza mijloace ce permit colectarea. Pentru azbestul folosit ca materie prima se va prevedea stocarea si transportul in ambalaje sigilate si etichetate in mod corespunzator. Trebuie elaborate proceduri si asigurate conditiile pentru verificarea si curatarea echipamentului inainte si dupa fiecare utilizare. transport in siguranta la locul de munca al agentilor chimici. asa cum le arata si numele. In cazul agentilor biologici periculosi. in zonele in care angajatii sunt expusi sau exista probabilitatea de expunere la agenti cancerigeni sau mutageni. in deplina securitate pentru angajati. daca este cazul. controlul. Fiecare masura generala de protectie.

adezivilor sau lacurilor. sepatat de imbracamintea personala. incidente sau urgente… … sunt masurile care trebuie luate de angajator in vederea interventiilor in astfel de situatii si prevenirii efectelor pe care acestea le pot avea asupra lucratorilor. distruse. sa nu bea si sa nu fumeze in zonele de lucru in care exista riscul contaminarii cu agenti cancerigeni. mutageni sau biologici. la recomandarea medicului de medicina a muncii. Aceste proceduri vor include exercitii adecvate fiecarei situatii. trebuie sa fie scoase atunci cand paraseste zona de lucru si trebuie sa pastreze separat de alta imbracaminte. materiale igienico-sanitare. Angajatorul va asigura conditii pentru igiena personala a lucratorilor prin amenajarea de vestiare speciale pentru echipamentul de lucru sau de protectie. folosirea manusilor de protectie. sa fie dezinfectate si curatate sau. grasi sau lipiciosi. grupuri sanitare sau dusuri curate. protectia impotriva r4azelor ultraviolete si a stropilor de metal incins rezulatati la sudura. masuri de prevenire a efectelor si de informare a angjatiilor asupra efectelor. la nevoie. operatiunilor de evacuare. inclusiv crème pentru protectia pielii. de asemenea. sala de masa. cum este cazul rasinilor. prevederi referitoare la dotarile necesare acordarii primului ajutor si interventiilor in caz de scapari accidentale sau de incendui. corespunzatoare si dotate cu substante antiseptice pentru piele si ochi in cazul expunerii la agenti biologici. Pentru aceste situatii. instruirea si informarea lucratorilor sa nu manance.explozie. angajatorul are obligatia de a intocmi planuri/proceduri de urgenta. luand in considerare tipul contaminatiilor care pot fi uleiosi.de agenti biologici. precum si masurile necesare pentru asigurarea avertizarii si a sistemelor de comunicare necesare semnalarii unui risc crescut si pentru inceperea imediata a actiunilor de remediere. salvare si asistenta. Masuri speciale pentru cazuri de accidente. Se vor acorda. echiopamentele individuale de protectie care se vor acorda lucratorilor carora li se permite sa lucreze in zona afectata. care vor fi puse in practica in momentul aparitiei unor astfel de evenimente. 114 .

in concentratii periculoase la locul de munca. In cadrul acestor masuri specifice se acorda prioritate prevenirii prezentei substantelor inflamabile sau chimic instabile. sursa de initiere – suprafata fierbinte. Masurile specifice riscului fizico – chimic se refera. flacara. prin sisteme de ventilatie corespunzatoare. prin depozitarea materialelor oxidante separat de materialele combustibile etc. scantei de origine mecanica. scantei electrice. in vederea asigurarii protectiei lucratorilor impotriva riscului de incendiu – explozie datorat pericolelor ce decurg din propietatiile fizico – chimice ale agentilor chimici. la izolarea unui element astfel incat sa nu mai fie indeplinite conditiile necesare exploziei sau incendiului. lichide: carburant – care poate fi oxigen sau substante oxidante. vapori. curent electric. nu poate avea loc decat daca cele 3 elemente ale triunghiului de foc sunt reunite : a) b) c) carburant – substante inflamabile : gaze.Angajatorul trebuie sa asigure ca serviciile interne si externe pentru accidente si urgente au acces la aceste informatii. Explozia sau incendiul. Eliminarea sau evitarea surselor de aprindere care pot produce explozii sau incendii este o alta masura specifica de prevenire a riscului de incendiu-explozie care se poate realiza practic prin masuri de 115 . electricitate statica sau substante explozive. pulberi. in principal. Masuri de prevenire specifice riscului fizico – chimic … … sunt masuri tehnice si/sau organizatorice corespunzatoare naturii activitatilor. inclusuv depozitarea manipularea si izolarea agentilor chimici incompatibili.

De aceea. tipul si durata expunerii. in special. este foarte important ca angajatii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca o pregatire suficienta si adecvata riscurilor la care sunt expusi. La fiecare loc de munca. precum si continutul fiselor tehnice de securitate date de furnizor. Numai lucratorii instruiti si informati corespunzator sunt in masura sa aplice masurile stabilite si sa promoveze aplicarea in practica a masurilor pentru un mediu de munca sigur si sanatos.prevenire a formarii scanteilor de origine mecanica sau electrostatica si prin interzicerea fumatului. a lucrului cu foc deschis sau a suprafetelor inchise in halele si instalatiile unde se lucreaza cu substante inflamabile. conditiile in care se desfasoara activitatea. angajatorii trebuie sa difuzeze. si ale posibililor agenti biologici. in principal. sub forma de informatii si instructiuni. nivelul. rezultatele masuratorilor de concentratii ale noxelor in mediul de munca si valorile limita de expunere profesionala. este o alta componenta importanta a managementului riscurilor chimice de care depinde in mare masura realizarea obiectivelor propuse. pereti din materiale necombustibile etc. cu conditia pastrarii spatiului dintre ele. prin amplasarea in locuri vizibile si potrivite a mijloacelor corespunzatoare de combatere a incendiilor. distantarea utilajelor periculoase de alte locuri de munca.. Pentru orice situatie susceptibila de a prezenta risc de incendiu-explozie.. angajatorul trebuie sa prevada masuri pentru limitarea/diminuarea efectelor wxploziilor si incendiilor. Instruirea si informarea lucratorilor asupra riscului … . 116 . iar angajatii trebuie sa cunoasca informatiile privind denumirea si propietatile periculoase ale agentilor chimici prezenti.

Angajatorul trebuie sa informeze angajatii cu privire la instalatiile si recipientele auxiliare acestora care contin agenti cancerigeni sau mutageni. inclusiv necesitatea de a se abtine de la fumat. din motive intemeiate. in cazul producerii unor incidente. sa vegheze ca toate aceste recipiente. angajatorul trebuie se explice lucratorilor necesitatea si consecintele referitoare la purtarea echipamentelor de protectie. precum si masurile pe care trebuie sa le ia angajatii. Angajatorul are obligatia de a asigura suptavegherea starii de sanatate a tuturao angajatiilor prin servicii medicale de medicina muncii. este necesara purtarea echipamentului individual de lucru. ambalaje si anstalatii sa fie etichetate clar si vizibil si sa expuna semnele de avertizare in mod cat mai vizibil.De asemenea. Supravegherea continua a starii de sanatate … … a lucratorilor expusi la agenti chimici in mediul de munca se face inaintea expunerii si apoi periodic. cerintele de igiena ce trebuie recpectate. modul de intretinere si valabilitatea acestora. Instruirea si informarea lucratorilor trebuie efectuate inaintea inceperii unei activitati care implica expunerea la agenti chimici si biologici. in functie de natura si gradul riscului. angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta lucratorilor efectele asupra sanatatii si securitatii ce decurg din aceste masuri. precautiile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii. Medicul de medicina muncii trebuie sa cunoasca bine conditiile de 117 . instruire individuala si instruire bazata pe support scris. pentru a se asigura ca se vor respecta toate masurile de prevenire adoptate. adaptate evolutiei riscurilor si aparitiei unor riscuri noi si repetate perodic. care sa permita detectarea simtomelor bolii sau efectul negativ. prin controale medicale si tehnici adecvate indicate de medicul de medicina muncii. Atunci cand. Informatiile vor fi furnizate prin comunicare orala. conform reglementarilor in vigoare. in special personalul de interventie.

in cazul pensionarii sau al somajul lucratorului. dosarul medical va fi pastrat o perioada de cel putin 40 de ani dupa sfarsitul expunerii.expunere a fiecarui lucrator. Dosarul cu inregistrarile medicale se transmite catre un alt cabinet de medicina a muncii . la locul de munca. dosarul medical va fi pastrat o perioada mai mare de 10 ani de la incetarea expunerii. agenti cancerigeni. mutageni sau biologici. completate si parafate numai de medicul de medicina muncii. in special. fisele de aptitudini ale angajatiilor expusi la noxe in mediul de munca. Angajatorul nu are acces la dosarul medical al lucratorului. In cazul expunerii la agenti biologici. a celor care sunt expusi la azbest. la toate locurile de munca. la directie de sanatate publica in cazul falimentului angajatorului sau catre medicul de femilie. Inregistrarile medicale vor fi pastrate o perioada de timp cel putin egala cu perioada de expunere. mutageni si biologici . agenti cancerigeni. In cazul expunerii la azbest. Medicul de medicina muncii va intocmi pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala. cancerigeni. precum si registrul de expunere a lucratorilor la azbest. si il va insoti pe lucrator pe toata durata activitatii lui prifesionale. ce va fi inaintata medicului de medicina muncii care. ca stabili tipul si periodicitatea controalelor medicale. un dosar medical care va fi pastrat impreuna cu fisa de expunere la riscuri profesionale. angajatorul va intocmi fisa de expunere la riscuri profesionale. la schimbarea locului de munca. in functie de riscurile mentionate. de conditiile de lucru descrise si de agentii periculosi specuficati. Pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala. Angajatorul pastreaza si pune la dispozitia organelor de control lista locurilor de munca cu riscuri profesionale. 118 . mutageni si agenti biologici susceptibili sa antreneze infectii. la cabinetul de medicina muncii.

Monitorizarea biologica a angajatilor expusi la plumb metalic si compusii sai ionici trebuie sa includa masurarea nivelului de plumb in sange (PbB). va recomanda vaccinarea adecvata imunizarii impotriva agentilor biologici la care sunt expusi sau chiar schimbarea locului de munca si retragerea angajatilor de la orice expunere la pulberile de azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni. angajatul este informat de catre medicul de medicina muncii despre rezultatul care il priveste personal. sau cand s-a inregistrat un nivel al plumbului in sange mai mare de 20 ug Pb/100 ml sange la angajati. medicul de medicin muncii va recomanda masuri individuale de protectie adecvate expunerii sau. inclusiv asupra unor date si recomandari medicale pe care sa le urmeze dupa incetarea expunerii. calculata ca o medie ponderata cu timpul pe o perioada de peste 40 ore/saptamana.075 mg/mc. dupa caz. folosind petrometria de absorbtie sau o metoda care sa dea rezultate echivalente. ca rezultat al expunerii in procesul de munca la un agent chimic periculos sau ca valoarea limita biologica prevazuta in anexa nr. Atunci cand. poate cunsulta medicul de medicina muncii pentru orice simptome pe care le atribuie conditiilor de munca si activitatii desfasurate. Respectarea restrictiilor si interdictiilor legale … … este o obligatie importanta a angajatilor. 33 este depasita. avand in vedere propietatile tixice ale unor agenti periculosi si/sau a activitatilor care implica agenti chimici periculosi. In functie de rezultatele controlului medical. dosarul medical si fisa individula de expunere vor fi actualizate.Angajatul are acces la toate informatiile privind starea lui de sanatate. Pentru fiecare angajat. in urma supravegherii starii de sanatate de descopera de catre medicul de medicina muncii ca un angajat are o boala identificabile sau o afectare a starii de sanatate. 119 . Supravegherea medicala are loc atunci cand se produce expunerea la o concentratie de plumb in aer mai mare de 0.

124/2003. fiind interzise la comercializare si utilizare.pentru producerea agentilor chimici interzisi. • munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la lucrarile de vopsit care comporta utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruza). a dublului fund al vapoarelor.pentru activitati destinate sa elimine agentii chimici prezenti in deseuri si produse secundare . a picturii decorative.pentru scopuri exclusive de cercetare stiintifica si testare.In acest sens. 124/2003. . pentru care se pot admite derogari in urmatoarele situati : . Se 120 . 34 – NGPM. • aplicarea azbestului prin procedee de stropire (sprayere). daca acestia sunt folositi ca intermediari . a sulfatului de plumb si a tutror produselor continand acesti pigmenti in orice lucrare de vopsitorie cu exceptia vagoanelor de cale ferata. sulfatul de plumb si produsele care contin acesti pigmenti vor fi utilizati sub forma de pasta sau vopsea gata preparata . Lista produselor care trenuie avute in vedere in mod deosebit. inclusiv analize . • vopsirea prin pulverizare cu oxid (miniu) de plumb . carbonatul bazit de plumb. .G. este prevazuta in anexa nr. precum si activitatile care implica in procesul de munca utilizarea unor izolatii termice sau acustice de joasa densitate (un gram/cmc) cu continut de azbest . • producerea sau folosirea agentilor chimici si activitatile prezentate in anexa nr. care interzic : • intrebuintarea carburantului bazic de plumb (ceruza). angajatorul trebuie sa cunoasca si sa respecte prevederile actelor normative in vigoare. In aceste cazuri. a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb si a tuturor produselor care contin acesti pigmenti. In conformitate cu prevederile H.G. 2 a H. a podurilor de cale ferata. privind prevenirea si controlul poluarii mediului cu azbest. de la 1 ianuarie 2007 vor fi interzise toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest.

. 121 . de fabricare si de transformare a azbestului. cu o luna inaintea inceperii lucrarilor. activiatatilor si procedeelor utilizate. cu descrierea succinta a tipurilor si cantitatilor de azbest utilizate. .locul unde are loc activitatea .caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia si decontaminarea angajatilor care participa la activitate. Alte restrictii sunt : • informarea in scris a inspectoratului teritorial de munca si a directiei de sanatate publica pentru activitatile de extractie. care pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestor diafragme. . Planul de lucru trebuie sa contina. de fabricare si prelucreare a azbestului.natura si durata probabila a activitatii . . .excepteaza diafragmele care contin crisotil. pe cat este posibil din punct de vedere practic . • Transmiterea catre inspectoratul teritorial de munca . Ori de cate ori intervine o modificare semnificativa in activitatile de extractie. dar nu mai tarziu de 1 ianuarie 2008. a Planului de lucru pentru demolarea sau de indepartare a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest din cladiri si/sau structura acestora. Produsele care contin azbest comercializate pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari. angajatorul trebuie se efectueze o noua informare in scris. pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora.faptul ca azbestul si/sau materialele cu continut de azbest sunt indepartate inaintea demolarii propiu-zise. dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2006. pentru instalatiile de electroliza existente.echipamentul de protectie individual necesar este furnizat . produselor fabricate. din aparate.metodele aplicate atunci cand activitatea implica manipularea a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest. in special : . instalatii si vapoare.

Legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca referitoare la agenti chimici. Registru de expunere va contine informatii privind natura activitatii si a expunerii. dupa caz. Angajatii si/sau reprezentantii lor in unitati au acces la informatiile colective anonime cuprinse in acest registru. 122 . in cadrul masurilor de protectie a lucratorilor expusi.caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia celorlalte persoane prevazute la locul sau in vecinatatea locului unde se desfasoara activitatea. aplica principiile generale de prevenire si acorda prioritate eliminarii si inlocuirii agentilor periculosi. durata activitatii depuse si a expunerii. Medicul de medicina muncii si inspectoratul de munca au acees la acest registru. azbest si agenti cancerigeni si mutageni Legislatia romana in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Registrul se pastreaza cel putin 40 de ani dupa incheierea expunerii. agentul biologic la care angajatii au fost expusi si. a azbestului si a agentilor cancerigeni. precum si biologici la locurile de munca. Legislatia romana.. • Intocmirea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere. la agenti cancerigeni si mutageni precum si la agenti biologici din grupele 3 si/sau 4 . pentru angajatii desemnati sa efectueze activitati ce implica expunerea la azbest si/sau materiale cu continut de azbest. mutageni. armonizata cu prevederile directivelor europene urmareste reducerea la minim a riscurilor pentru securitate si sanatate legate de prezenta agentilor chimici. angajatorul va infiinta si actualiza permanent registrele de expunere. asemenea celei comunitare. datele referitoare la accidente si incidente.

• Directiva 98/24/CEE (amendata de D2000/39/CEE). cu privire la securitatea si protectia sanatatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locurile de munca .Alaturi de legislatia referitoare la securitatea si sanatatea in munca. deoarece acesta impune. • Directica 83/477/CEE (amendata de D 91/382/CEE). Directivele europene transpuse in legislatia romana. • Directiva 67/548/CEE. privind protectia tinerilor in munca . despre propietatile fizico-chimice si toxicologice. • Directiva 2000/54/CEE. referitoare le protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locurile de munca . privind introducerea de masuri pentru incurajarea imbunatatirilor in domeniul sanatatii si securitatii muncitorilor la locul de munca. in domeniul agentilor periculosi chimici si biologici. privind aplicarea masurilor de promovare a securitatii si sanatatii la locul de munca a lucratoarelor gravide. a celor care au nascut de curand sau alapteaza . pentru stabilirae valorilor limita indicative in scopul implementarii Directivei 80/1107/CEE. transmiterea de informatii despre pericole si riscuri. • Directiva 94/33/CEE. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. privind protectia impotriva riscurilor de imbolnavire si prevenirea acestor riscuri legate de expunerea la azbest la locul de munca. sunt: • Directiva cadru 89/391/CEE. • Directiva 90/394/CEE (amendata de D97/42/CEE si D99/38/CEE). • Directica 92/85/CEE. cu amendamentele ulterioare . privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici. fizici si biologici la locul de munca . privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor datorate expunerii la agenti biologici la locul de munca pentru securitatea si sanatatea lucratorilor . 123 . despre masuri de prim ajutor si interventii in cazul de urgenta etc. importanta deosebita o are si cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatorii a reglementarilor legale referitoare la clasificarea. prin eticheta si fisele tehnice de securitate. • Directiva 91/322/CEE.

distrugerea. nr. • LEGEA nr. • HOTARARE nr. pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea functionarii persoanelor fizice si juritice din punct de vedere al protectiei muncii. transportul. 76/2001. experimentarea. • NORME TEHNICE din 30 mai 2002. • ORDIN nr.• Directiva 92/58/CEE. • LEGEA nr. • HOTARARE nr.225/1996. manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in activitatile detinatorilor si autorizarea artificierilor pirotehnisti. privind simplificarea unor formalizati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor – Republicare modificata si completata de O. privind Regimul materiilor explozive . 572/2002. 124 . prepararea. depozitarea. 657/2001. experimentarea. distrugerea. prepararea.126/1995. • ORDIN nr. privind aprobarea Normativului cadru de acordare si utilizare a echpamentului individual de protectie . transportul. Legislatia romana in vigoare in domeniul agentilor chimici • Constitutia Romaniei.G. depozitarea. • ORDIN – MMPS nr. 225/1995. privind detinerea. manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor. pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea. precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor • ORDONANTA DE URGENTA nr. privind prescriptii minime de semnalizare de securiate si/sau sanatate la locul de munca. pentru stabilirea modelului si continutului cererii de inregistrare si ale certificatului de inregistrare a comerciantului .U.35/2003. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (PROCEDURA DE AUTORIZARE a functionarii comerciantilor din punct de vedere al protectiei muncii).53 din 24 ianuarie 2003 – CODUL MUNCII.

etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. privind Prevenirea.G.G. 451/2001.347/2003. etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase.G.G. privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite. • ORDIN MAPM 1215/2003. 261/2001. • ORDINUL MIR 608/2002. 426/2001. privind clasificarea. • HOTARARE nr. 490 pe 16 mai 2002. aprobata prin LEGEA nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta perricole de accidende majore in care sunt implicate substante periculoase. reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest. modificarile si completarile ulterioare. nr. • OM – MIR 227/13 iunie 2002. 200/2000.U. 125 . • ORDONANTA DE URGENTA nr.• HOTARARE nr. privind clasificarea. • H. pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor. 78/16 iunie 2000 privind Regimul deseurilor aprobata prin LEGEA nr. 92 pe 23 inuarie pe 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a Ordoanantei de Urgenta a Guvernului nr. • H.200/2000. • O. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. • H. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.G. privind Inventarul european al subsantelor existente puse pe piata – IESCE. privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase. • H. privind clasificarea. 124/2003 ( MAPM ).200/2000.G. 1300/2002 – Notificarea substantelor chimice. privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate – ELINCS. • SR13253 – Etichetarea substantelor si produselor chimice periculoase. • H.

nr.G. • ORDIN nr.4/1995 privind fabricarea. comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar penru combaterea bolilor. • H. 1147/10 dec 2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor – costruirea. monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri . pentru infiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionare a acestuia . 172/5mai 1997. privind transportul rutier al marfurilor periculoase . • ORDONANTA nr. pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. • H. exploatarea. 85/1095.• DECRET nr. daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura. 466/1979 privind regimul substantelor toxice. 48/1999. • LEGEA 1022/2002. 126 . privind infintarea Secretariatului de risc penru controlul activitatilor care prezinta pericole de accidentare majora in care sunt implicate substante periculoase ( unitati econamice de tip SEVESO II ) .G. preivind organizarea si functionarea a Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase . • ORDIN MAPM 1441/2003. 707/3 iulie 2002. aprobata prin LEGEA nr.

J.25. DOCUMENTE SI ACTIVITATI DESFASURATE LA EVENIMENTE Nr. DOCUMENTUL / ACTIVITATEA crt ANGAJATOR P.M.F sau P. 1 Producerea evenimentului La P.J I.P BAZA LEG ALA Obs. C.T.F sau P.T. in functie de situatie 127 .

raspunde primaria pe raza careia s-a intamplat evenimentul . 319 / 2006 art. se comunica si organelor de urmărire penală 128 .T.I. ai caror lucrători se află printre victime .altor angajatori.la accidente mortale si cu persoane disparute se anunta si organul de urmarire penala .angajatorului la care s-a produs evenimentul .după caz.M. 26.numarul de comunicari este in functie de situatie .2 Comunicarea operativa a evenimentului = 1.J C. .la accidente de traseu se anunta si organul de urmarire penala precum si persoana juridica organizatoare a transportului .daca victima nu era in timpul programului / sarcinii de serviciu / in afara teritoriului P.1 Observatii: . de la locul evenimentului .T.M.J.va fi comunicat de îndată . Lg.T. 27 al.F / P.2. 27 al.3 ……. 319 / 2006 art..P.I. de la sediul P.1 Lg.

M.se face. . usoare -A.termen de finalizare = 5 zile lucratoare de la data producerii Numeste comisia. 120 (2) 129 .Mca -A. formata din cel putin 3 persoane (una este lucrător desemnat) Hg 1425 art. 116(4) Face cercetarea pt.M. 319 / 2006 art. . prin decizie scrisa. . în conformitate cu prevederile art. .accidente de munca mortale.29 Acorda supraveghere Hg 1425 art.disparuti. 120 (1) Cerceteaza: . cu vatamare grava Lg.: -AM cu Inc.incidente periculoase. imediat după comunicare.(1) din lege . Hg 1425 art.M. 116 (1 .8) Hg 1425 art. de traseu -A.accidente de munca colective.3 Comisia de cercetare Observatii: Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului 4 Cercetarea evenimentului: .29 alin.Tp.accidente de munca cu invaliditate.

în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin decizie sau decesul victimei.În cazul accidentului cu incapacitate temporară de muncă. şi va întocmi un nou procesverbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către ITM a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal Hg 1425 art. întocmit la data producerii evenimentului. 121 (1) Hg 1425 art. 121 (2) 130 . ITM va completa dosarul de cercetare.

124 Hg 1425 art.originalul se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul. c) în două exemplare.dosarul se păstrează în arhiva angajatorului . accidente colective. pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii.originalul se 131 Hg 1425 art. un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la ITM ă pe raza căruia s-a produs evenimentul. Hg 1425 art. 124 d) în două exemplare. 124 Hg 1425 art.originalul se înaintează organelor de urmărire penală. Hg 1425 art. pentru . . 124 f) în mai multe exemplare. . 122 Dosarul de cercetare se intocmeste: a) într-un exemplar. . deces. pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă. pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie.5 Intocmirea dosarului de cercetare Termen: maxim 5 zile de la finalizarea cercetarii. Hg 1425 art. b) într-un exemplar. 124 e) în trei exemplare. pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă.dosarul se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea.originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea. . pentru incidentele periculoase. Observatii: Se intocmeste de catre comisia de cercetare .

Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului-verbal de cercetare Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract. clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentei norme. 136 (3) 132 . Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii. 9 10 Dosarul se intocmeste de P. 125 (1) Hg 1425 art. 136 (2) Hg 1425 art. alta decât cea la care este încadrată victima. primeste dosarul ITM ITM avizeaza si inapoiaza dosarul Hg 1425 art.J.J. comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. 136 (1) Hg 1425 art. 134 Hg 1425 art. În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens. se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens.8 Inaintarea dosarului pentru avizare Termen: 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării Restituirea dosarului de catre ITM Termen: cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. si se inainteaza la: P. la domiciliul clientului. accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima. pe bază de comandă. în documentele încheiate.F / P. 125 (2) Hg 1425 art.F / P.

ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională. 136 (7) . în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. 136 (4) Hg 1425 art. 136 (5) Hg 1425 art. aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator. Accidentele suferite în timpul stagiului de practică profesională de către elevi. Accidentul de muncă suferit de o persoană. 136 (6) Hg 1425 art. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. studenţi. Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. 133 Hg 1425 art.Accidentul de muncă suferit de o persoană. se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă. se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul. se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. în cadrul activităţilor cultural-sportive. din proprie iniţiativă.

Accidentul produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii. din proprie iniţiativă. conform concluziilor cercetării. Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. înregistrarea se face conform legii. produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nici o legătură cu acesta. 136 (11) . ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator. după caz. Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. 136 (8) Hg 1425 art. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat. se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul.În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. 134 Hg 1425 art. după caz. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. conform concluziilor cercetării. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. 136 (10) Hg 1425 art. 136 (9) Hg 1425 art.

140(2a) ITM care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului. pe mijloace de transport ce nu le aparţin.F. FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în parte în câte 4 exemplare ce se înaintează. angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM. 140(1) Hg 1425 art. spre avizare Hg 1425 art. potrivit legii. 136 (12) Hg 1425 art. după caz.R. în termen de 3 zile lucrătoare de 135 . Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări. cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă. în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate. sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături. 137 Hg 1425 art. sau.Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături. inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauză În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege. se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului.. personalul de poştă de la vagoanele C. angajaţi ai unor angajatori care.

domiciliul sau reşedinţa. În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate. 141 Hg 1425 art. 175 136 . la primirea avizului Hg 1425 art. Hg 1425 art. 140(4) şi la asigurătorul pe raza căruia îşi are sediul social. cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de muncă. Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în Registrul unic de evidenţă În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea.Verificarea şi avizarea FIAM de către ITM se face în termen de 5 zile lucrătoare de la primire formularului. se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. 140(5) Hg 1425 art. 140(3) la inspectoratul teritorial de muncă Hg 1425 art. Angajatorul la care se înregistrează la dosarul sau la accidentul anexează FIAM-ul procesul verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată.

T. schiţe La C. pentru: .5 zile de la Max.M. 4.P. inaintare FIAM la I. foaia de parcurs. cercetarii prelungire termen cercetare 1.de cercetare a evenimentului se face în scris. la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 analizare si avizare dosar intocmire dosar analizare si avizare dosar Comunicarea = imediat Comisie cercetare = se numeste “de indata” prin decizie scrisa Cercetare eveniment/Finalizare cercetare = max. 3. se trimit: .M C0 1 2 3 4 5 6 7 8 22 Cercetare evenim. 2.proces verbal cercetare .T. 5 zile de la finalizarea cercetarii 5.FIAM 137 . = cel tarziu in a X-a zi de la producere 6.M Remitere dosar de catre I.T.M. efectuarea de expertize .T.copii de pe declaraţii.T. Producerea evenimentului Comunicare eveniment (I.T. ordin de deplasare.M. + C. Inaintarea dosarului la I. Intocmire dosar Max. = max.M.) “imediat" Finalizare cecetare Inaintare dosar la I.comunicare eveniment .Organigrama cercetarii accidentului de munca cu I.T.T.5 zile de la producere finaliz.M.P.T. 7 zile de la primirea lui Prelungirea termenului. argumentat şi în termen.prelevarea de probe. 5 zile de la producerea evenimentului Intocmirea dosarului = max. Inapoierea dosarului de catre I.

starea echipamentelor de muncă. ora când accidentatul s. emise de organe autorizate. care va cuprinde: a. g. concluziile raportului de constatare medico-legală. k. ora şi data producerii evenimentului. orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului. declaraţiile accidentaţilor. Dosarul va mai cuprinde. închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură.copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. copii ale contractelor individuale de muncă al victimelor. conform competenţelor sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. i) procesul verbal încheiat după producerea evenimentului. declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului. f) corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal. în cazul accidentului mortal. cum ar fi: a) copie a autorizaţiei. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii. din care să se poată stabili locul. existenţa sau nu a echipamentului individual de protecţie.CERCETAREA EVENIMENTELOR SE VA FINALIZA CU INTOCMIREA UNUI DOSAR. emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă. h) actul medical. copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare. opisul actelor aflate în dosar. o. j. în cazul persoanelor date dispărute.(2) şi (4). adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. d) acte doveditoare. l. h. i. procesul-verbal de cercetare. schiţe. copie a certificatelor de concediu medical în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie. n. g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare. b) copie a diplomei. în condiţiile prevăzute la . întocmite conform legii. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei. în caz de deces se va anexa în original. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. b. data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul. d. actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. în cazul accidentelor de traseu.copii ale certificatului constatator sau orice alte autorizaţii în baza căruia angajatorul îşi desfăşoară activitatea. în conformitate cu Error: Reference source not foundalin. fotografii referitoare la eveniment. din care să rezulte data. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă. e) documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. p.a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul. copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. nota de constatare la faţa locului. 138 . din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare. în cazul accidentului urmat de invaliditate. copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi fişei de aptitudine.copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor. după caz. q. f. c) acte de expertiză tehnică. m. e. c.

data încheierii procesului-verbal. solidarităţii sociale şi familiei. denumit în continuare FIAM. numele reprezentantului său legal. p.propuneri pentru cercetare penală.numele şi semnătura persoanei/persoanelor care au efectuat cercetarea. n. s. prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea. de asemenea. din capitolele prevăzute la lit. motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare. t.numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului. k). w.avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă. f. aprobat prin ordin al ministrului muncii. d. m. c.alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului.b) se vor indica. precum şi numele angajatorului şi al persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetări. x.datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor. e. i.descrierea detaliată a locului.numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora.viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat.urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate. r. q. j. a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul.obiectul cercetării. v. k.c) se vor indica.s). PROCESUL-VERBAL DE CERCETARE A EVENIMENTELOR trebuie să conţină următoarele capitole: a. 139 .perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea. u.. l. În capitolul prevăzut la lit.termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit.măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora.alte cauze care au concurat la producerea evenimentului.caracterul accidentului.data şi ora producerii evenimentului. l) şi m). b.datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul. de asemenea.cauza producerii evenimentului. echipamentului de muncă. În capitolul prevăzut la lit.persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale. o.angajatorul care înregistre ază accidentul de muncă sau incidentul periculos.sancţiunile contravenţionale aplicate. g. h.locul producerii evenimentului.j) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă.

Accident la angajator [_a_/_b_/_c_] –Semnificaţie: a – nr. ocupaţia în momentul accidentării. prenumele.În capitolul prevăzut la lit. numărul de copii minori. de asemenea.descrierea detaliată a împrejurărilor. numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de angajator. d.w)-x) se vor regăsi în procesul verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. În capitolele prevăzute la lit. se va face această menţiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevăzute la lit. Capitolul prevăzut la lit. data decesului. locul de muncă la care este încadrat. În situaţiile în care. accidentat în cadrul accidentului (câmp a) 140 . domiciliul. b – nr.o) se va schimba cu „Propuneri pentru sancţiuni administrative şi disciplinare”. c. Capitolele prevăzute la lit. se va face referire şi la aceasta.k)-m) se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. data efectuării ultimului instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Denumirea capitolul prevăzut la lit.i) va conţine următoarele subcapitole: a. cu redarea integrală a textului acestora. starea civilă. procesul verbal de cercetare se va încheia cu capitolul prevăzut la lit. profesia de bază.h) se vor indica. În capitolul prevăzut la lit. în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă. vârsta. din cercetare. c – nr.e) se va indica.w) care va fi numit „Viza angajatorului”. În cazul accidentelor cu ITM. pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment. vechimea în muncă. rezultă că accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă. iar pentru persoanele care. În capitolul prevăzut la lit.g) se vor indica.V. desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare.accidentelor cercetate de către comisia numită de către angajator. numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor. în cazul b. conform competenţelor.descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul. – Numărul formularului FIAM se completează la sediul ITM în momentul aprobării P. adresa punctului de lucru. pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare. în momentul accidentării. persoane accidentate în accident (câmp a).descrierea detaliată a echipamentului de muncă. datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele. b. accident la angajator. de asemenea următoarele: numele. de cercetare A1 – Nr. de asemenea.descrierea detaliată a locul producerii evenimentului. PRECIZARI FIAM FIAM Nr. cetăţenia.

Completarea câmprilor va fi făcută conform acestei structuri şi în cazul persoanelor din afara ţării care nu au cod numeric personal pe aceeasi structură.ec. Dacă o persoană are mai multe locuri în care lucrează (transport. conform câmpurilor solicitate prin FIAM D1 – Activitatea economică principală – este definită ca cel mai important tip de activitate. VALORILE CODURILOR 0X SAU 0Y 0A 0B 0C 0D 0E 0F 0G 0H NATURA MATERIALULUI Piatră. plastic Hârtie. în care este implicat accidentatul – vizează activitatea economică a unităţii locale în care îşi desfăşoară activitatea accidentatul (Unitatea locală – este considerat amplasamentul geografic în care este desfăşurată în principal activitatea sau se spune că este baza operaţională a activităţii. 04 = cod judeţ Bacău) D1. D5 – Se bifează căsuţa corespunzătoare dimensiunii intreprinderii F3 – În cazul în care accidentatul nu are cod numeric personal se vor completa doar primele 7 poziţii ale câmpului. Tabelului de mai jos. cu literele X şi Y este redefinită. I .B4 – Se codifică codul prin cod regiune + cod judeţ conform CLASIFICARE 1 prezent în ANEXĂ CLASIFICĂRI (Ex. care reprezintă tipul materialului de lucru. LL = luna naşterii. construcţii. sau clasificarea 0Y – care prezintă tipul pachetului.Deces . K20. pentru fiecare agent material.decesul persoanei accidentate după un număr de zile de incapacitate temporara de muncă) 141 . carton Textile Piele Alimente ANEXA FIAM [________/____]PENTRU ÎNREGISTRAREA FINALIZĂRII INCAPACITĂŢII TEMPORARE DE MUNCĂ – Se completează şi se transmite la ITM care a înregistrat accidentul de muncă. 0E. în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la finalizarea incapacităţii temporare de muncă a persoanei accidentate (prin prezentarea documentelor care certifică durata incapacităţii precum şi modalitatea de terminare a acesteia: R . Grupă respectiv Clasă. minereuri Metal Lemn Cauciuc. 0B. 0H) este utilizată pentru a face diferenţierea între agenţii materiali. Această poziţie constă în clasificarea 0X. sau în cazul persoanelor la care nu se poate obţine CNP. 0C. Codificarea Agentului material. D . în termeni de cel mai mare număr de angajaţi.Invaliditate – încadrarea persoanei accidentate într-un grad de invaliditate. conf.se completează codurile activităţilor economice la nivel de Diviziune. 0G. 0F. K22 – se completează pe baza Anexei CLASIFICĂRI – CLASIFICARE 2 (Agentul material) AGENTUL MATERIAL – Detaliere: Poziţia 4 a codului (ultimele 2 caractere – care au forma: 0A. BACĂU = 104 – 1 = cod regiune nord est. D4 .reluarea activităţii. activităţi ambulante) sau lucrează la domiciliu. 0D. supraveghere. ZZ = ziua naşterii). K18. cunoscut fiind faptul că acestea reprezintă: SAALLZZ (S = sexul. unitatea locală este considerată a fi locul de unde se dau instrucţiuni sau de unde este organizată activitatea. AA = anul naşterii. întreţinere. D3 – Activit. D3.

142 .

39(2) Neintocmirea de catre angajator a unui plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice. conform prevederilor legale Modificarea starii de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. ART.000 4.000 5.acele grupuri sensibile la riscuri specifice.a Art. asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat.00010.13(a) Art.13(e) 4. in spiritul prezentei legi. bazat pe evaluarea riscurilor. dupa caz. corespunzator functiilor exercitate Neelaborarea instructiunilor proprii. tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor. ART LEGE Art.13(b) Valoare 5. SANCTIUNI LEGEA 319/2006 CERINTA LEGISLATIVA ART.13(c) Art. sanitare. precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie.000 5.00010.000 4.0008.000 Art.00010. prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor.12(1) lit.b Art.000 4. a echipamentelor de munca. Neluarea deciziilor asupra masurilor de protectie cate trebuie luate si.000 .13(p) 5. Nestabilirea pentru lucratori. inainte de inceperea oricarei activitati.39(3) Neasigurarea realizarii masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca.00010.00010.000 Art.0008.13(d) Art. proiectare si executie a constructiilor. pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca. Neasigurarea de echipamente individuale de protectie ART.0008. organizatorice si de alta natura. in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane.13(r) Art.000 4. din faza de cercetare.13(n) Art. prin fisa postului. inclusiv pt. solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca.000 3. Neadoptarea.39(4) Nerealizarea si neposedarea unei evaluari a riscurilor pt.26.0008. pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii Neobtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca.12(1) lit.0008.securitatea si sanatatea in munca.

13(i) Art. specifice locului de munca/postului sau.0008.000 .000 Art. asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca.13(f) 4. la solicitarea inspectorului de munca. consultarea lucratorilor si permiterea accesului in zonele cu risc ridicat numai a lucratorilor instruiti corespunzator Art.13(o) 4.13(l) 4. precum si a instalatiilor de captare.la evaluarea riscurilor. a aparaturii de masura si control.0008.32(2) Art.7 alin.000 4.29(1) lit.0008.0008.13(m) 4.0008.000 3. prin propria competenta sau prin servicii externe.4 lit. prin lucratorii desemnati.13(k) Art. retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice Nu prezinta documentele si relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor Nu desemneaza. Nu efectueaza cercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca Nu inregistreaza si nu raporteaza accidentul de munca la inspectoratul teritorial de munca. precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare Neluarea masurilor pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica Nerespectarea prevederilor privind angajarea numai a persoanelor care.0008. ulterior angajarii Nu se tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art.0008. Neasigurarea informarii fiecarei persoane.39(5) Nerespectarea obligatiilor ref.13(j) Art.000 Art. lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor Nu asigura conditii pt.000 4.SSM. corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si.000 4. dupa caz.a Art.20 Art. a testarii psihologice a aptitudinilor. controlul psihologic. in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru.13(h) 4. in urma examenului medical si. anterior angajarii in munca.0008.000 Art.0008.e Nu se asigura functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie.5007. imbunatatirea nivelului securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor.000 4.000 4. precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca.0008.0008.7(4) 4.000 Art.Neasigurarea si necontrolarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit. precum si la asigurator Art. dupa caz.ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire in dom.000 Art.

5007.13(s) Art.5007.27(1) lit.5007.000 2.la lucratorii desemnati Neinformarea lucratorilor ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent despre riscurile si masurile aferente acestui pericol Neasigurarea pregatirii acelor lucratori ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent pt.39(6)lit.9(1) Art. desemnarea lucratorilor care aplica masurile stabilite.a Art. la informarea lucratorilor privind riscurile pt. a acelorasi locuri de munca Implicarea financiara a lucratorilor in masurile privind securitatea.f) catre ITM Necomunicarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca..10 3. dispersia teritoriala.000 3.a Neluarea tuturor masurilor necesare organizarii activitatilor de prevenire si de protectie (in functie de marimea intrepr.5lit.0006. contractului colectiv de munca (contr.000 3.7(5) Art.14 Art.11(1) Art. invaliditate sau deces asiguratorului cf.art.5007.39(6)lit. in caz de pericol grav Art.000 3.individual de munca) Nedeclararea bolilor profesionale medicilor competenti Art. competente etc.5007. contractului colectiv de munca ( contr.000 3.a fi pregatiti in situatia cand seful ierarhic superior nu poate fi contactat Neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pt.000 3.000 2.8 Art.000 3.39(7) Prejudicierea lucratorilor care.Legii346/2002 Art.11(4) dovada de neglijenta grava .000 3.000 Art.34(1) Art.000 3.7(6) Art.000 3.Nerespectarea obligatiilor ref.0006. riscuri.27(1) lit.0006.0006. stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.5005.5007.000 3.b Neacordarea alimentatiei de protectie cf.000 3.11(3) Art.) Nerespectarea obligatiilor ref.0006.13(q) Art.individual de munca) Neacordarea materialelor igienico-sanitare cf. sanatatea si igiena in munca Nerespectarea prevederilor ref.0006.000 3.15 Art.16 Art.securitate si sanatate in munca. Nerespectarea prevederilor ref.b Art. de catre angajati ai unor societati distincte. precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie generale si specifice fiecarui post de lucru Art.5005.5007.5007.000 3. a legaturilor cu serviciile specializate etc.la acordarea primului ajutor.securitatea si sanatatea lucratorilor Neacordarea echipamentului individual de protectie nou in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie Necomunicarea evenimentelor (definite cf.la utilizarea in comun.5007.11(2) si iminent parasesc locul de munca/zona periculoasa Sanctionarea lucratorilor care actioneaza imprudent sau dau Art.000 3.

5005.18(5) Art.0004. pliante. fără diminuarea drepturilor salariale şi nefurnizarea mijloacele necesare pentru a-şi putea exercita drepturile şi atribuţiile specifice ssm Neamenajarea locurile de munca ţinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice: femeile gravide.000 2.17 Art.12(d) Art. dacă se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesională. a bolilor profesionale. 37(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în munca de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri.12(c) 2.36 2. efectuarea instruirii in timpul programului de lucru Art. lehuzele sau femeile care alapteaza.19 Art.5005.Ingradirea accesului lucratorilor desemnati/a reprezentantilor lucratorilor la evaluarea riscurilor si la masurile de protectie. pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.la cheltuielile cu instruirea lucratorilor. ţinerii.21 Art.000 2. evidente si rapoarte in domeniul SSM Neorganizarea si nefunctionarea Comitetelor de securitate si sanatate in munca Nerespectarea prevederilor ref. (1) a produs consecinţe deosebite.000 ART.000 2.000 2.000 2. a accidentelor uşoare. precum şi a accidentelor de munca Neelaborarea pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale a rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucrătorii proprii Neluarea măsurilor pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor.18(6) Art.5005. informarii si participarii la problemele de ssm Neacordarea timpului adecvat reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.000 2. filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în munca Prejudicierea reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii in munca din cauza consultarii. constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda (2) Dacă fapta prevăzută la alin. orice informatii.0004.13(g) Art.0004. 39(8) Lipsa evidentei accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru.000 2. precum şi persoanele cu dizabilitati Art.000 Art.0004.0004. a incidentelor periculoase. cum ar fi afişe. .0004.

manipularea sau utilizarea substanţelor ori preparatelor chimice periculoase şi a deşeurilor rezultate. d) întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor care necesită măsuri speciale de siguranţă. (1) şi (3) săvârşite din culpa se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. b) prevenirea prezenţei peste limitele maxime admise a agenţilor chimici. e) folosirea surselor de foc deschis şi fumatul la locurile de muncă unde acestea sunt interzise. c) darea în exploatare sau repunerea în funcţiune. (3) Dacă nerespectarea consta în repunerea în funcţiune a instalaţiilor. iar fapta prevăzută la alin.000 lei nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind: a) fabricarea.000 lei la 10. întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice. ART.(3) Fapta prevăzută la alin. precum şi pentru prevenirea efectelor electricităţii statice şi ale descărcărilor atmosferice. anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor. (4) Faptele prevăzute la alin. f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea. 38(1) Nerespectarea de către orice persoana a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în munca. (2) Dacă fapta prevăzută în alin. . pedeapsa este închisoarea de la un an la 2 ani sau amenda. (1) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. precum şi pentru aplicarea proceselor tehnologice. maşinilor şi utilajelor. a construcţiilor. transportul. (2) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. fizici sau biologici. pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda. 39(9) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5. precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman. echipamentelor de muncă noi sau reparate. (1) a produs consecinţe deosebite. (2) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. exploatarea. parţială ori totală. depozitarea. dacă prin aceasta se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesională. iar fapta prevăzută la alin. ART.

execuţia.000 lei neprezentarea de către serviciile externe a raportului semestrial de activitate. k) semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. n) asigurarea. întreţinere şi denocivizare a echipamentului individual de protecţie. p) organizarea activităţii de păstrare. a conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi a altor asemenea echipamente de muncă. realizarea şi funcţionarea sistemului de aeraj.000 lei la 10. a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a celor de ridicat. r) aplicarea metodelor de exploatare minieră. q) întocmirea documentelor de urmărire a parametrilor funcţionali ai echipamentelor de muncă şi a rapoartelor de serviciu pentru instalaţiile cu regim special de exploatare. materialelor şi produselor. corespunzător clasificării minelor din punctul de vedere al emanaţiilor de gaze. marcarea şi întreţinerea căilor de acces şi de circulaţie. . i) transportul. m) utilizarea. întreţinerea. o) asigurarea iluminatului de siguranţă. . l) asigurarea exploatării fără pericole a recipientelorbutelii cu gaze comprimate sau lichefiate.g) asigurarea şi folosirea instalaţiilor electrice de construcţie adecvate la locurile de muncă unde există pericole de incendiu sau de explozie. îngrădirea şi semnalizarea zonelor periculoase. manipularea şi depozitarea echipamentelor de muncă. exploatarea şi întreţinerea lucrărilor miniere. revizia şi repararea periodică a echipamentelor de muncă. s) amenajarea locurilor de muncă pentru lucrul la înălţime.Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5. j) delimitarea. 40. h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de muncă. în spaţii închise şi în condiţii de izolare. Art.

Documente elabor Nr Documentu crt 1 Decizie desemnare lucrator d 2 Decizie desemnare lucrator p prim ajutor.PSI. evacuare 3 Decizie CSSM 4 Decizie desemnare serviciul 5 6 7 8 9 LEGISLATIA ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Decizie desemnare lucratori p EM in caz de pericol grav si Decizie lucratori desemnati c specializate in caz de pericol Decizie comisie cercetare eve Decizie conducator loc de mu Plan actiune in caz de perico .

08. H.M. 1051/9. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici în munca 7.1. Hotarârea de Guvern nr.Of. 646/26 2.nr. Hotarârea de Guvern nr.X. 815 .1146/30 august 2006 . 1050 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj 11. nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori. Hotarârea de Guvern nr. Hotarârea de Guvern nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran 12.M. 2006 Hotarari de Guvern in domeniul protectiei muncii Hotarârea nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru îmbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive 9. în special de afectiuni dorsolombare.Of.G nr. Hotarârea de Guvern nr. Hotarârea de Guvern nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca 6. iul. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 8. Hotarârea de Guvern nr. . 1136 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 4. 1425/ M. 2006 Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H. Hotarârea de Guvern nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca la bordul navelor de pescuit 5. Of.2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă 3. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 13. 10.882/30 oct. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/14 iulie 2006 . Hotarârea de Guvern nr. Hotarârea de Guvern nr. nr. 1218 din 06/09/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate în munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2.G. 1028 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 1. Hotarârea de Guvern nr.03.

925 din 15/11/2006) 22.2006) 20. Hotarâre de Guvern nr. Ordin nr. 753 din 16/10/2006 privind protectia tinerilor in munca ( Monitorul Oficial. 971/26. Partea I nr. 752 din 14/05/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii în atmosfere potential explozive 21. Hotarâre de Guvern nr. Hotarare nr. 304 din 4 iulie 2000) 28.01. Hotarare de Guvern nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor publicata in Monitorul Oficial. Ordin nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor 15. 407 din 18/06/2007) 27. 81/30. 14. Hotarare de Guvern nr. Partea I nr. 332 din 17/05/2007 26. 64/24.03. Hotarare de Guvern nr.12. Hotarare nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor încadrate în munca(MO nr.12. 915 partea I din 10-11-2006) 24. 706 din 26-09-2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale(MO nr. Ordonanta de urgenta nr. 3 din 03/01/2007 privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă FIAM MO nr.Hotarârea de Guvern nr.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest (MO nr. 754 din 16 octombrie 2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca(MO nr.2006) 19. 1876/22.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile 18. 70 din 30/01/2007Intrare in vigoare: 30/01/2007. Ordin nr. 557/2007 din 06/06/2007 privind completarea masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de munca pentru salariatii incadrati in baza unui contract individual de munca pe durata determinata si pentru salariatii temporari incadrati la agenti de munca temporara(MO nr. HOTĂRÂRE nr. . 300/02. 169 din 9 martie 2007) 25.01.07. 887 din 31 octombrie 2006 23. Ordin nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot 17. 246 din 7 martie 2007privind metodologia de reinnoire a avizelor de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite(MO nr. Hotarârea de Guvern nr. 1875/22.2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii (MO nr.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 16.

ing. 1999 .1998 .882/30 oct.. ed.Legea securitatii si sanatatii in munca nr. Agir.Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H. ed. ing. Atlas Press. Atlas Press."Medicina Muncii". 2001 . ing. ed. 1425/ M. 2006 . 2003 . Aurelia.nr. Prof. Al. Conf. Stefan PECE.Bibliografie . dr. Pece Stefan. 319/14 iulie 2006 . Toma Niculescu. Steluta Nisipeanu.G. ed. nr. Ion Toma. Pece.Of. "Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala la locurile de munca". Aurelia Dascalescu."Implementarea managementului securitatii si sanatatii în munca"."Evaluarea riscurilor în sistemul om-masina".Darabont. ing. Dascalescu. Managementul securitatii si sanatatii în munca ."Costul accidentelor de munca". dr. 2003 . Dr.Of. 2006 . Duca Pavel. 646/26 iul. ing.M. Raluca Stepa.Ed. Libra 2003 REALIZAT DE s. Dr. St.PRO RISC srl INSPECTOR PROTECTIA MUNCII ALEXANDRU LULEA . dr. MEDMUN.Dr..c. dr. Ec Aurelia DASCALESCU.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful