I.

SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE REFERITOR LA SECURITATE SI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
1. INSTITUŢII EUROPENE 1.1 Uniunea Europeană şi instituţiile sale Uniunea Europeanã constituie rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în 1951, între şase ţări europene (Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda).Uniunea Europeanã numãrã astãzi 27 de state membre (inclusiv ROMANIA si BULGARIA din 2007). Consiliul European Consiliul Uniunii Europene- format din miniştrii celor 27 state europene,fiecare ţarã din Uniune deţine preşedinţia pe o perioadã de 6 luni. Parlamentul European Comisia Europeană Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene Consiliul Europei şi instituţiile sale Consiliul Europei este o organizaţie politică creată în 1949 de zece ţări europene in scopul promovării unei mai strânse unităţi între membrii săi. În prezent Consiliul Europei reuneşte 45 de state şi are sediul la Strasbourg. România este stat membru al Consiliului Europei din 7 octombrie 1993. Adunarea Parlamentară Curtea Europeană a Drepturilor Omului 2 PRINCIPALELE ETAPE ALE CONSTRUCŢIEI UNIUNII EUROPENE Principalele etape instituţionale ale acestei construcţii au fost: TRATATUL DE LA PARIS, din 1951, de constituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului( CECA); TRATATUL DE LA ROMA, din 1957, de constituire a Comunităţii Economice Europene (CEE). Art.100 şi art.118 conţin unele prevederi referitoare la domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Tot în 1957 s-a constituit Comunitatea Europeanã de energie atomicã(EUROATOM). Aceste Tratate fundamentale au fost modificate prin urmãtoarele tratate ulterioare : • în 1987 prin ACTUL UNIC EUROPEAN, Statele membre fixând data de 01 ianuarie 1993 pentru realizarea Pieţei unice. S-au adus unele amendamente Tratatului de la Roma, foarte importante pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv prin introducerea art.100A şi art.118A; în 1992 prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, Statele membre decizând crearea Uniunii Europene pe baza unui sistem de cooperare interguvernamentală. Comunitatea Economică Europeană(CEE) este redenumită Comunitatea Europeană(CE) ;
• •

în 1999 prin TRATATUL DE LA AMSTERDAM, s-au consolidat cei 3 piloni ai
1

Uniunii creaţi prin Tratatul de la Maastricht: Comunităţile Europene (primul pilon), securitatea comună (al doilea pilon), cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne (al treilea pilon); în 2001 prin TRATATUL DE LA NISA, prin care s-a prevăzut reformarea instituţiilor Uniunii Europene în vederea viitoarelor extinderi.

3 SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE Sistemul legislativ al UE este constituit din cinci surse de drept: - Tratatele europene expuse anterior şi Principiile generale ale Dreptului, care sunt reglementări cunoscute sub denumirea de legislaţie primară; - Acordurile internaţionale ale UE; - Reglementările, Directivele, Recomandările şi Deciziile generale/individuale, care sunt reglementări cunoscute sub denumirea de legislaţie secundară ; - Principiile generale de drept administrativ; - Convenţiile încheiate între Statele Membre. Legislaţia primară, Acordurile internaţionale ale UE, Principiile generale de drept administrativ, Reglementările , Directivele şi Deciziile sunt documente obligatorii a fi respectate de toate Statele membre ale UE. Recomandările nu constituie documente obligatorii. 4. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 4.1 Evoluţia reglementărilor legislative referitoare la securitate şi sănătate în muncă În Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a Comunităţii Economice Europene, erau incluse două articole – art.100 şi art.118 – care se refereau la promovarea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi de muncă ale lucrătorilor şi la protecţia împotriva accidentelor, în special prin colaborări între Statele membre, ca urmare a diferenţelor existente între măsurile de asigurare a securităţii şi sănătăţii ale fiecărui Stat membru. Ele s-au concretizat în final cu diverse avize, studii sau consultaţii. În 1974 a fost creat Comitetul consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii care a avut un rol major în elaborarea primului program de acţiune al Comisiei europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă care s-a desfăşurat în perioada 1978 -1982. Al doilea program coordonat de acţiune al Comisiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-a desfăşurat între anii 1983-1987 . În anul 1986 s-a adoptat Rezoluţia Consiliului din 07.05.1986 referitoare la o nouă abordare în materie de armonizare tehnică şi standardizare .Conform acestui document:

2

- armonizarea tehnică este limitată la adoptarea cerinţelor esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele dacă ele vor să beneficieze de circulaţie liberă pe piaţa comunitară; - cerinţele esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele se stabilesc prin Directive; cerinţele esenţiale pe care trebuie să le respecte produsele se detaliază prin specificaţii tehnice în standarde armonizate; produsele realizate conform standardelor armonizate beneficiază de prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale; standardele armonizate nu sunt obligatorii a fi respectate de produs, producătorul poate aplica alte specificaţii tehnice pentru ca produsul să respecte cerinţele esenţiale; producătorul poate alege între diverse proceduri de evaluare a conformităţii prevăzute în Directiva aplicabilă. În anul 1987 Tratatul de la Roma a fost revizuit prin intrarea in vigoare a Actului Unic European. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-au introdus două noi articole – art.100A şi art.118A – prin care, pentru prima oară, securitatea şi sănătatea în muncă a fost menţionată ca o clauză directă: Prin art.100 A nou introdus s-a stipulat că: - produsele care circulă fără bariere comerciale intr-o piaţă unică a Comunităţii trebuie să prezinte un nivel de protecţie ridicat; - Comisia va adopta măsurile necesare de armonizare a legislaţiilor naţionale pentru stabilirea şi funcţionarea pieţei unice (prin Directive). Prin art.118 A nou introdus s-a stipulat că: Statele membre se vor angaja să promoveze, în special, îmbunătăţirea mediului de muncă, pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor având ca obiectiv armonizarea progresivă a condiţiilor existente; Realizarea obiectivului de la alineatul precedent se va concretiza prin introducerea de cerinţe minime în Directive, aplicabile progresiv. Al treilea program de acţiune (1988 -1992) adoptat de Comisie a fost puternic focusat pe legislaţie şi a avut în vedere respectarea a trei cerinţe: necesitatea de a se promova în toate domeniile îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, obligaţia de a asigura că lucrătorii dispun de protecţie adecvată faţă de riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi necesitatea de a asigura că presiunile generate de concurenţa existentă în piaţa unică nu vor afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor. Programul de acţiune s-a concretizat prin elaborarea de numeroase Directive - pe baza conceptului Noii Abordări şi al aplicării prevederilor art.100A şi art.118A al Tratatului de la Roma – dintre care trebuie menţionată principala Directivă derivată din art.118A, Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ( 89 / 391 / CEE)
3

Anul 1992 a fost declarat de Comisie ca - An european pentru securitate, igienă şi sănătate la locul de muncă. Tot în 1992 se semnează Tratatul de la Maastricht de înfiinţare a Uniunii Europene. Printre punctele importante cuprinse în acest document este şi cel referitor la extinderea Europei sociale prin punerea în aplicare a prevederilor Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor, adoptată deja în 1989. Această cartă conţine un capitol referitor la realizarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă. În 1993 Consiliul a dispus infiinţarea Agenţiei europene pentru securitate şi sănătate în muncă având drept sarcină inventarierea şi diseminarea enormei cantităţi de cunoştinţe şi informaţii regionale în materie de securitate şi sănătate în muncă, în special în ceea ce priveşte măsurile de prevenire, contribuind astfel la ameliorarea securităţii şi sănătăţii în muncă. Programul Comunităţii stabilit pentru perioada 1996-2000 a constat, în: - elaborarea unor standarde de securitate şi sănătate mai eficiente care vor conduce la creşterea competivităţii; - supravegherea transpunerii corecte şi la timp a Directivelor de către Statele membre; - evidenţierea noilor riscuri asociate noii dezvoltări economice şi elaborarea de noi reglementări legislative; - promovarea în continuare a dialogului social pentru asigurarea reuşitei acţiunilor de securitate şi sănătate în muncă. În această perioadă a fost elaborată o cantitate considerabilă de standarde de securitate şi sănătate armonizate pentru produse, standarde realizate pentru detalierea cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate enunţate în Directive. În martie 2002 a fost stabilită strategia Comisiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru perioada 2002-2006, strategie care s-a axat pe cinci direcţii importante: 1. Îmbunătăţirea continuă a stării de confort în muncă, atât cea fizică, cât şi cea morală şi socială ; 2.Consolidarea culturii de prevenire a riscurilor; 3.Conjugarea tuturor mijloacelor de imbunătăţire a securităţii şi sănătăţii în muncă şi realizarea de parteneriate; 4.Pregătirea extinderii; 5.Dezvoltarea cooperării internaţionale. 4.2 Directive referitoare la securitate şi sănătate în muncă Directivele sunt reglementări obligatorii pentru Statele membre. Directivele referitoare la securitate şi sănătate în muncă sunt elaborate, fie în baza art.100A al Tratatului de la Roma, fie în baza art.118A a aceluiaşi Tratat.

4

100A devenind art. folosite sau recondiţionate (cu excepţia antichităţilor) pentru care nu există reglementări comunitare Produse pentru introducerea permanentă pe şantierele industriale sau de construcţii civile cu caracteristici care influenţează rezistenţa mecanică şi stabilitatea de siguranţă şi în caz de incendiu. 1. Se exclud tractoarele din agricultură şi silvicultură Tractoare din agricultură şi silvicultură. art.1 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ elaborate în baza art. caracteristici generale şi principalele lor dispozitive de protecţie Maşini în general.138.118A devenind art.95 iar art. m e d i u a m b i a n t s a u i z o l a r e a termică/acustică a construcţiei Ascensoare (pentru transportul de persoane) instalate fix în imobile permanente şi componentele de securitate ale acestora Vehicule cu motor şi remorcile acestora precum şi componentele şi dispozitivele care condiţionează securitatea acestora. medical sau militar şi a celor le care fac obiectul directivelor specifice 89/106/CEE 93/68/CEE 84/529/CEE 86/312/CEE 90/486/CEE 68 directive cu amendamente 26 directive cu amendamente 98/37/CE 98/79/CE 79/113/CEE 85/405/ CEE 84/533/CEE 85/406/ CEE 84/534/CEE 87/405/ CEE 84/533/CEE 85/407/ CEE 84/537/CEE 85/409/ CEE 88/180/CEE 88/181 /CEE Ascensoare Vehicule cu motor Tractoare Maşini Utilaje de şantier .Directivă 92/59/CEE Domeniu de aplicare Produse de consum noi. expus în continuare se prezintă exemple de Directive elaborate în baza art. a celor concepute pentru uz nuclear.95 au ca obiectiv conceperea (proiectarea) şi realizarea de produse care sã prezinte un nivel ridicat de securitate la utilizare şi sunt cunoscute sub denumirea de Directive de securitate a produselor. la locul operatorului 87/404/CEE Recipiente sudate pentru a conţine aer sau azot la presiune de peste 50 90/488/CEE bar 93/68/CEE 5 .macarale turn -grupuri electrogene de sudură . Directivele elaborate pe baza art.95 al Tratatului de la Amsterdam.Prin Tratatul de la Amsterdam (1999)aceste articole s-au renumerotat.compresoare .maşini de tuns iarba Recipiente simple sub presiune Se stabilesc limitele de emisiune sonoră (exprimate ca puteri acustice sau ca nivele de zgomot.ciocane de spart beton şi pickhamere . TABELUL NR. În TABELUL NR.95 al Tratatului de la Amsterdam(exemple) Categoria de produse Produse (în general) Produse pentru construcţii An apariţie /Nr. cu excepţia celor acţionate de forţa umană.

îmbuteliere. concepute a fi utilizate în atmosferă explozivă. marcare 88/379/CEE Preparate care conţin cel puţin o substanţă periculoasă şi care să fie 89/178/CEE considerate periculoase conform definiţiilor din directivă 90/492/CEE 93/18/CEE 91/155/CEE 93/112/CEE 78/63/CEE 81/187/CEE 84/291/CEE 93/15/CEE 89/686/CEE 93/68/CEE 93/95/CEE 96/58/CE Fişe cu date de securitate care trebuie aduse la cunoştinţa utilizatorului (de specialitate) odată cu fiecare substanţă sau preparat Preparate destinate să protejeze. cu excepţia 84/47/CEE celui conceput pentru utilizare în mine cu pericol de grizu 88/571/CEE 88/665/C EE 90/487/CEE 82/130/CEE 88/35/CEE 91/169/CEE Echipament electric conceput a fi utilizat la lucrări subterane sau la instalaţii de suprafaţă unde grizu poate ajunge prin ventilaţie subterană 94/9/CE 89/336/CEE 92/31/CEE 93/68/CEE 67/548/CEE 7 modificări şi 20 de adaptări Aparate şi sisteme. şi între 75 V şi 1500 Vcc. 76/117CEE Echipament electric conceput a fi utilizat în atmosferă 79/196/CEE explozivă şi prevăzut cu anumite sisteme de protecţie. comercializarea şi recunoaşterea reciprocă a omologărilor de exploziv utilizaţi în scop civil Echipamente individuale de protecţie în general. fişe de securitate Antidăunători (insectofungici) Explozivi utilizaţi în scop civil Echipamente individuale de protecţie 90/396/CEE 73/23/CEE 93/68/CEE Aparate pentru coacere. de autoapărare 6 . cu excepţia celor destinate forţelor armate sau de ordine publică. încălzire şi producerea apei calde şi dispozitivele şi componentele acestora care se comercializează separat Echipament electric destinat a fi utilizat la o tensiune nominală cuprinsă între 50 V şi1000 Vca. îmbuteliere şi marcare Substanţe şi preparate periculoase.Aparate cu gaz Echipament electric pentru joasă tensiune Echipament electric utilizabil în atmosferă explozivă Echipament electric utilizabil în atmosferă explozivă cu pericol de grizu Echipament electric pentru utilizare în atmosferă explozivă Compatibilitate electromagnetică Substanţe periculoase: îmbuteliere şi marcare Preparate periculoase. electrice sau nu. să favorizeze sau să conserve plantele sau produsele vegetale. evaluarea periculozităţii acestora. Clasificare. să distrugă sau să evite creşterea plantelor nedorite Controlul. Cerinţe de protecţie a echipamentelor tehnice faţă de perturbaţiile electromagnetice Comunicarea substanţelor.

06.16(1) al directivei 89/391/CEE) (a 7-a directivă specială în sensul art. Directive care poartă şi denumirea de Directive sociale .11.Directivele elaborate pe baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam An apariţie/ nr.16(1) al Directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 19.90 referitoare la protecţia lucrătorilor contra riscurilor 2000/54/CE asociate expunerii la agenţi biologici în muncă (a 7. În TABELUL NR.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 26.90 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind activitatea desfăşurată prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare 90/270/CEE (VDT) (a 5-a directivă specifică în sensul art.89 privind introducerea de măsuri pentru încurajarea îmbunătăţirilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Directiva Consiliului din 30.06.05.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.06.11.16(1) al directivei 89/391/CEE) 90/394/CEE Directiva Consiliului din 28.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 24.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.11.a directivă specifică în sensul art. TABELUL NR.06.11.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29. 2 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ elaborate în baza art.10.92 referitoare la aplicarea măsurilor care să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă pentru lucrătoarele gravide şi a lucrătoarele care au născut de curând sau care alăptează (a 10-a directivă specifică în sensul art.138 al Tratatului de la Amsterdam.92 referitoare la implementarea cerinţelor minime de 92/57/CEE securitate şi sănătate în şantierele temporare sau mobile (a 8-a directivă specifică în sensul art. expus în continuare se prezintă o situaţie la zi a Directivelor derivate din art.92 referitoare la cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sãnãtate în muncã(a 9-a Directivã specificã în sensul art.directivă 89/391/CEE 89/654/CEE Denumire Directiva-cadru a Consiliului din 12.16(1) al directivei 89/391/CEE) 92/58/CEE Directiva Consiliului din 24.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locurile de muncă (1-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) 92/85/CEE 7 .138 al Tratatului de la Amsterdam au drept obiectiv ameliorarea progresivă a securităţii şi sănătăţii în muncă prin armonizarea legislaţiilor Statelor membre.90 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi cancerigeni în muncă (a 6-a directivă specifică în sensul art.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind utilizarea echipamentelor tehnice de lucrători în muncă (a 2-a directivă specifică în 89/655/CEE sensul art.90 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor implicând pentru lucrători riscuri în special de 90/269/CEE afecţiuni ale spatelui (a 4-a directivă specifică în sensul art.89 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind utilizarea echipamentelor individuale de protecţie de lucrători în muncă (a 3-a 89/656/CEE directivă specifică în sensul art.05. 2.

92/91/CEE

92/104/CEE

93/103/CEE

Directiva Consiliului din 3.11.92 referitoare Ia cerinţele minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor din industriile extractive prin foraj (a 11-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 3.12.92 referitoare la cerinţele minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor din industriile extractive de suprafaţă sau subteran (a 12-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare Ia cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit (a 13-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 7.04.98 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi chimici în muncă (a 14-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 16.12.99 referitoare la cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor potenţial expuşi riscului atmosferelor explozive (a 15-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european şi a Consiliului din 6.02.2003 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate privind expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (zgomot) (a 17-a directivă specifică în sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 27.11.80 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la agenţi chimici, fizici şi biologici în muncă Directiva Consiliului din 28.07.82 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la plumb metalic şi compuşii săi ionici în muncă (1-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 19.09.83 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la azbest în muncă(a 2-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 12.05.86 referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor asociate expunerii la zgomot în muncă(a 3-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 27.05.88 referitoare la protecţia lucrătorilor prin interzicerea anumitor agenţi specifici şi/sau a anumitor activităţi (a 4-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 29.05.91 referitoare la stabilirea valorilor limită orientative pentru implementarea Directivei 80/1107/CEE (a 5-a directivă specifică în sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului referitoare la armonizarea dispoziţiilor legislative, reglementative şi administrative ale Statelor membre privind protecţia sănătăţii lucrătorilor expuşi la monomerul clorurii de vinil Directiva Consiliului din 25.06.91 referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru lucrători cu contract de muncă pe perioadă determinată sau interimari Directiva Consiliului din 31.05.92 referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru promovarea unei mai bune asistenţe medicale la bordul navelor Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare la anumite aspecte privind organizarea timpului de lucru Directiva Consiliului din 22.06.94 referitoare la protecţia tinerilor în muncă

98/24/CE

1999/92/CE

2003/10/CE

80/1107/CEE 82/605/CEE

83/477/CEE

86/188/CEE 88/364/CEE

91/322/CEE

78/610/CEE 91/383/CEE 92/29/CEE 93/104/CEE 94/33/CEE

8

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

CUPRINS 1. Notiuni generale 2. Securitatea si sanatatea în munca 3. Activitatea de prevenire si protectie 4. Organizarea activitatii de prevenire si protectie 5. Serviciul intern de prevenire si protectie 6. Serviciul extern de prevenire si protectie 7. Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă 8. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca 9. Lucratorii desemnati 10.Organizarea şi funcţionarea comitetului de securitateşi sănătate în muncă 11.Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca 12.Obligatii generale ale angajatorilor 13. Alte obligatii ale angajatorilor 14. Sarcinile si obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea în munca 15. Sarcinile si obligatiile conducatorului locului de munca 16. Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, 17. Echipamentul individual de protectie (EIP) 18. Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific 19. Evenimente, accidente, boli profesionale 20. Comunicarea şi cercetarea accidentelor de muncă 21. Raportarea, cercetarea si declararea bolilor profesionale 22. Electrosecuritatea 23. Metoda INCDPM de evaluare a riscurilor 24. Agenti chimici periculosi la locul de munca 25. Ghid cercetare evenimente 26. Sanctiuni legea 319/2006 27. Documente elaborate de serviciul de prevenire si protectie 28. Legislatie in domeniul ssm 29. Bibliografie

9

1. NOTIUNI GENERALE

Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii reprezintă obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă. Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecinţelor în cazul producerii accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale. Prevenirea trebuie să cuprindă toate situaţiile care afectează sau pot afecta integritatea sistemului de muncă şi continuitatea proceselor de muncă. Acţiunea preventivă cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice şi organizatorice cu efect pozitiv în rezultatul următoarei ecuaţii: Pericol/Risc + Imprejurări favorizante = Accident/Incident Aplicând acestei ecuaţii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot determina următoarele obiective de urmărit: eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinţelor potenţiale la sursă, - eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante în vederea scăderii probabilităţii de producere, - prevederea de măsuri şi mijloace adecvate pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă. Aspecte privind stadiul actual al securităţii şi sănătăţii în muncă Activitatea de protecţie a muncii în România are o istorie de peste 100 de ani şi a evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea industrială care, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, a atras după sine primele manifestări ale acestei activităţi. Anul 1874 consemnează apariţia şi intrarea în vigoare a unei legi ce reglementează aspecte de sănătate în muncă, “Legea sanitară”, iar în 1894 intră în vigoare “Regulamentul pentru industriile insalubre” care poate fi considerat primul act normativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă deoarece cuprindea dispoziţii obligatorii privind munca femeilor şi tinerilor, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
10

O activitate susţinută de aplicare a măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale s-a desfăşurat între anii 1920 şi 1940 de către “Serviciul de Igienă Industrială”, organism care a funcţionat în cadrul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. După cel de al doilea război mondial s-a înfiinţat un sistem guvernamental de instituţii cu atribuţii exprese în domeniu: în 1949 s-a înfiinţat Consiliul pentru Protecţia Muncii, din subordinea Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale, organism care cuprindea reprezentanţi ai Confederaţiei Generale a Muncii, ai Consiliului de Stat al Planificării, ai Ministerului Invăţământului şi responsabili cu protecţia muncii. Un moment remarcabil îl constituie adoptarea în 1965 a “Legii nr. 5/1965 cu privire la protecţia muncii” care a reuşit, într-o anumită măsură ca, prin efectele ei, să se apropie în etapa respectivă de standardele europene în materie, să contureze cadrul organizatoric şi legislativ necesar derulării activităţii de producţie în condiţii de securitate şi sănătate în muncă. Ulterior, în 1966, a luat fiinţă un organism independent al statului, Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii, cu o structură organizatorică pe două niveluri: central şi teritorial, care a manifestat preocupări deosebite pentru pregătirea specialiştilor în acest domeniu. După decembrie 1989, transformările intervenite în viaţa economică şi socială a României şi tranziţia spre o economie de piaţă au determinat apariţia unor probleme noi, ca de exemplu: creşterea rapidă a numărului de agenţi economici, apariţia sectorului privat, creşterea şomajului, intensificarea fenomenului de eludare a legilor, creşterea rolului partenerilor sociali (patronate, sindicate) ce au impus modificarea structurii şi conţinutului legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă. Astfel, încă din anul 1990 s-au întreprins măsuri pentru revizuirea reglementărilor din domeniul protecţiei muncii pentru a crea un nou sistem legislativ al cărui principiu fundamental să fie armonizarea cu prevederile directivelor Uniunii Europene, cu cele ale convenţiilor si recomandărilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Tot în anul 1990 a fost reproiectată structura organizatorică şi funcţională a instituţiei protecţiei muncii, aceasta fiind integrată în cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Ca urmare a ratificării, la 5.04.1993, a Acordului European, care instituia o asociere între România şi U.E. în vederea acceptării ulterioare a ţării noastre ca membru cu drepturi depline , s-a început un proces lung de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea comunitară.
11

Legea 90/1996 şi normele metodologice de aplicare a acesteia. Constituţia României. Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) în Legea nr.Reglementări legale La nivel european. determinând modificări importante ale modului de abordare a problematicii prevenirii la nivel de întreprindere. afirmând dreptul la protecţie socială. republicată. armonizate cu cele de la nivel european. Legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă este o componentă a sistemului naţional de reglementări. Normele metodologice de aplicare ale acestei legi. Sistemul piramidal de reglementări. face referire şi la măsurile de securitate şi igienă a muncii.90/1996. a fost integral abrogat prin adoptarea Legii nr. ale cărei prevederi au intrat în vigoare la 01 octombrie 2006.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.90/1996 a Protecţiei Muncii. cadrul de înfiinţare şi organizare a activităţii în domeniu şi asigură respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. format din Legea nr. iar Codul Muncii cuprinde prevederi care se referă la protecţia vieţii şi a sănătăţii lucrătorilor. O mare parte dintre acestea au fost transpuse recent în legislaţia română. cadrul organizatoric al protecţiei muncii şi atribuţiile organismelor statului privind coordonarea şi controlul acestei activităţi. după cum este evidenţiat în tabelul de mai jos: 12 . Noul sistem de reglementări transpune integral prevederile directivelor europene din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. precum şi o serie de măsuri care vizau îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă. Caracteristica ei fundamentală este aceea că se află într-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene în domeniu. şi în Normele Generale de Protecţie a Muncii au fost preluate principiile prevenirii. angajatorii vor trebui să respecte noi cerinţe de securitate şi sănătate ale lucrătorilor. Astfel. au reglementat. preocupările privind asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos s-au concretizat în cuprinderea în acquis-ul comunitar a unui mare număr de directive europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Normele Generale de Protecţie a Muncii şi normele specifice de securitate a muncii. pe o perioadă de 10 ani. care au ca obiectiv principal îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă. care stabileşte responsabilităţile instituţiilor implicate.

2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarârea nr. 91/322/CEE 9. Directive 83/477/CEE Continut Privind protectia impotriva riscurilor de imbolnăvire si prevenirea acestor riscuri provocate de expunerea la azbest la locul de muncă privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor determinate de expunerea la zgomot în timpul lucrului privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca referitoare la prescriptii minime de securitate si sanatate pentru utilizarea echipamentului individual de protectie de catre muncitori la lucru privind prescripţiile minime de sănătate şi securitate pentru manipularea manuală a maselor implicând pentru lucrători riscuri în special de afecţiuni ale spatelui privind prescripţiile minime de securitate si sănătate referitoare la activitatea desfaşurată prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare referitoare la protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locul de muncă privind stabilirea valorilor limită de expunere profesionala cu caracter orientativ in aplicarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi chimici.03. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă HOTARARE nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă Hotarârea nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a EIP la locul de muncă Hotărârea de Guvern nr. 300/02. 1028 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotarârea nr. 89/654/CEE 89/656/CEE 5. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2. 493 din 12. 86/188/CEE 3.04. 4. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotarare de Guvern nr. 92/29/CEE 1 92/57/CEE Hotarârea nr. 90/394/CEE 8.2006 . fizici şi biologici în timpul lucrului cu privire la prescriptiile minime de securitate şi sănătate pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale la bordul navelor privind cerinţele minime de 13 Legislatia nationala Hotarare de Guvern nr.LISTA TRANSPUNERII DIRECTIVELOR EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANA Nr crt 1. 90/270/CEE 7.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători. în special de afecţiuni dorsolombare Hotarârea nr. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest Hotarâre nr.08. 90/269/CEE 6. 1051/9.

1058 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive Hotarârea nr. 92/58/CEE 92/91/CEE 1 3. 2004/40 . 1136 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 98/24/CE 1 6. 493 din 12. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici Hotarârea nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarârea nr. 1 2. 2003/10/CE 2 0. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii Hotarâre nr. 2000/54/CE 1 8.1 1. 1999/92/CE 1 7.07.04. 92/104/CEE 1 4.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă Hotarârea nr. 1092 din 16/08/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă Hotarare de Guvern nr. 971/26. 1050 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj Hotarârea nr. 93/103/CE securitate şi sănătate care se aplică pe şantierele temporare sau mobile cu privire la prescriptiile minime de semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca cu privire la prescriptiile minime vizand ameliorarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industriile extractive prin foraj privind prescriptiile minime pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile extractive de suprafata sau subteran (minerit) privind prescripţiile minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit cu privire la securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de agenţii chimici la locul de muncă privind prescripţiile minime pentru ameliorarea protecţiei securităţii şi sănătăţii muncitorilor susceptibili a fi expuşi riscului datorat atmosferelor potential explozive privind protecţia lucrătorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă privind prescripţiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (vibratii) privind prescripţiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (zgomot) referitor la cerintele minime de securitate si sanatate privind expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (câmpuri electromagnetice) 14 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotărârea de Guvern nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran Hotarârea nr. 2002/44/CE 1 9. 1135 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit HOTARARE nr. 1 5.

prevenirea accidentelor si a îmbolnavirilor profesionale în rândul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si tehnicii. nr. este Legea nr. Legea securitatii si sanatatii in munca stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale. intensitatea efortului mental.2006.319 denumita Legea securitatii si sanatatii in munca Legea securitatii si sanatatii in munca a fost adoptata in data de 14 iulie 2006. Legea de baza in domeniul securitatii si sanatatii in munca. consultarea.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli de prevenire si protectie aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. apararea vietii. Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune conditii în desfasurarea procesului de munca.Conditiile în care se desfasoara procesele de munca. Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor. informarea. revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului. In conformitate cu aceste reglementari. transpune Directiva Consiliului nr. Legea securitatii si sanatatii in munca. publicata in Monitorul Oficial nr. obligatia de a asigura securitatea si sanatatea.319/2006. precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii. 15 .10. în toate aspectele referitoare la munca. instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor. Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca. protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor. întelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii. eliminarea factorilor de risc şi accidentare. integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca. complexitatea echipamentelor de munca. participarea echilibrată potrivit legii.646 din 26 iulie 2006 si a intrat în vigoare incepand cu data de 01. volumul din ce în ce mai mare si complexitatea informatiilor necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor social-administrative pe baza noilor principii de cunoastere.

armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vietii. Legea securitatii si sanatatii in munca se aplică în toate sectoarele de activitate.eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala existenti în sistemul de munca (executant . lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor. vor cuprinde clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă. . protectia mediului înconjurator. Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplică angajatorilor. SECURITATEA SI SANATATEA ÎN MUNCA Obiectivele securitatii si sanatatii . securitatii si sanatatii angajatilor. dotarea locurilor de munca. consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora. informarea.Convenţiile internaţionale şi contractele bilaterale încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini. cât şi private. atât publice. exploatarea în conditii de siguranta a echipamentelor de munca în scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale.sarcina de munca . în vederea efectuării de lucrări cu personal român pe teritoriul altor ţări. cum ar fi forţele armate sau poliţia.aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala. . vin în contradicţie cu legea securitatii si sanatatii in munca.constientizarea lucratorilor în cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si sanatate a muncii în amenajarea. 3. . precum şi cazurile de dezastre. ACTIVITATEA DE PREVENIRE SI PROTECTIE 16 .mijloace de productie . 2. inundaţii şi pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă. asigurarea vietii.mediul de munca). Fac excepţie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile în care particularităţile inerente ale anumitor activităţi specifice din serviciile publice.

.Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca. . în toate aspectele referitoare la munca. . La nivelul angajatorului activitatea de prevenire si protectie se organizeaza având la baza principiile: . sarcina de munca.obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor. în conditiile art. tinând seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/întreprinderii. în urmatoarele moduri: a) prin asumarea de catre angajator. respectiv executant. mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru. (4) din Legea 319/2006. 3.evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate.evitarea riscurilor. revine angajatorului. precum si ale locurilor de munca/posturilor de 17 . c) prin înfiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie. Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca. 9 alin. a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege: b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie. indiferent de natura sau durata contractului de munca etc. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie. 2. d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie. Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute mai sus în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele: 1. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca. .asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii.combaterea riscurilor la sursa.obligatiile lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu vor afecta principiul responsabilitatii angajatorului. .

4. întocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute în planul de prevenire si protectie. 8. cu aprobarea angajatorului. propunerea atributiilor si raspunderilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii si/sau unitatii. pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor. 7. asigurarea întocmirii planului de actiune în caz de pericol grav si iminent. 15. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare. 13. care se consemneaza în fisa postului. precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor în mediul de munca. conform prevederilor art. ce revin lucratorilor. stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate în munca. 10. stabilite prin fisa postului. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare. 319/2006. avertizare. semnalizare 18 . 16. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie. 5. 9. necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. evidenta posturilor de lucru care. 319/2006 si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica. la recomandarea medicului de medicina muncii. 14.lucru. 12. a aparaturii de masura si control. 6. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca. corespunzator functiilor exercitate. 11. precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. asigurarea informarii si instruirii lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite.

51 alin. daca este cazul. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si. precum si a sistemelor de siguranta. 319/2006. 21. (1) lit. 23. zgomot si santiere temporare si mobile. conform prevederilor din Hotarârea Guvernului nr.048/2006. urmarirea întretinerii. în conformitate cu prevederile art. 20. 319/2006. (1) lit. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori. încercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente. informarea angajatorului. manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a înlocuirii lor la termenele stabilite. vibratii. precum si în celelalte situatii prevazute de Hotarârea Guvernului nr. inclusiv cele referitoare la azbest. 22. serviciile externe de prevenire si protectie. 319/2006. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 18. în situatia în care mai multi angajatori îsi desfasoara activitatea în 19 . 1. 319/2006: 25. 19. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. . colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor. în scris. 12 alin. asupra deficientelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie. 1. întocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din întreprindere si întocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie. cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din întreprindere si/sau unitate. d) din Legea nr. 26. 17. 27.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca. în vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie. 24. b) din LEGEA nr. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca. medicul de medicina muncii. 1. întocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotarârile Guvernului emise în temeiul art.de urgenta.

pe criteriul îndeplinirii atributiilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca. daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. În cazul întreprinderilor cu pâna la 9 lucratori inclusiv angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. 319/2006. inclusiv la cele încheiate cu angajatori straini. a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare. din aceeasi norma . sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie. 319/2006: b) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate. c) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 29. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati. urmarirea actualizarii planului de avertizare. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 31. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea în munca la încheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIE I. 20-22 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 4. 30. 319/2006. conform prevederilor art. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 28. corespunzatoare cel putin nivelului de baza. si/sau sa apeleze la servicii externe.acelasi loc de munca. 20 . angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori. conform prevederilor art. conform prevederilor art. 23-27.

5. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor prevazute mai sus. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor între 50 si 149 de lucratori. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul întreprinderii. b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave. În situatia în care sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. c) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate. din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006. 319/2006. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie. 2327. lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie. III. angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. II.În situatia în care sunt îndeplinite conditiile de mai sus. 20-22. ireversibile. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori. angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. care desfasoara activitati dintre cele prevazute în anexa nr. conform prevederilor art. d) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza. daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. respectiv deces sau invaliditate. angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie. În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. 21 . din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 si/sau sa apeleze la servicii externe. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. dar angajatorul. conform prevederilor art. pentru activitatile pe care nu le realizeaza angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 319/2006. conform prevederilor art. În cazul întreprinderilor care au între 10 si 49 de lucratori inclusiv. În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus. dar angajatorul nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie.

SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior. alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. 22 . 5.În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 150 de lucratori. Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior. Serviciul intern de prevenire şi protecţie trebuie să aibă la dispoziţie resursele materiale şi umane necesare pentru îndeplinirea activităţilor de prevenire şi protecţie desfăşurate în întreprindere. Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului. Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza în subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta. În cazul în care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. dupa caz. Angajatorul va consemna în regulamentul intern sau în regulamentul de organizare şi funcţionare activităţile de prevenire şi protecţie pentru efectuarea cărora serviciul intern de prevenire şi protecţie are capacitate şi mijloace adecvate. si. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire si protectie.

serviciul de prevenire şi protecţie trebuie să fie organizat astfel încât să se asigure în mod corespunzător desfăşurarea activităţilor specifice. SERVICIUL EXTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul extern de prevenire si protectie este o prestare de servicii care asigura. (3) lit. activitatile de prevenire si protectie în domeniu. cu respectarea prevederilor art. Angajatorul apeleaza la serviciile externe. Serviciul intern de prevenire şi protecţie poate să asigure şi supravegherea medicală. Când angajatorul îşi desfăşoară activitatea în mai multe puncte de lucru. pe baza de contract. 6. 18 alin. b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. si. alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. 319/2006. Angajatorul trebuie să asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire şi protecţie să poată desfăşura activităţile specifice. Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care îndeplinesc cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior.Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire şi protecţie în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii. dupa caz. Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca 23 . d) din Legea 319/2006 Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte: a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea. dacă dispune de personal cu capacitate profesională şi de mijloace materiale adecvate. În situaţia în care activitatea de prevenire şi protecţie este asigurată prin mai multe servicii interne. conform prevederilor art. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. acestea vor acţiona coordonat pentru asigurarea eficienţei activităţii.

asociaţiile familiale şi persoanele juridice pentru care autorizarea funcţionării. înainte de începerea oricărei activităţi. aceasta trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior.corespunzatoare nivelului superior. conform modelului prevăzut în anexa nr. precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice. Cererea va fi însoţită de următoarele acte: 24 . 1. la sediile secundare sau în afara acestora. angajatorii au obligaţia să obţină autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. persoanele fizice. se efectuează în temeiul Legii nr. În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. 7. cu modificările şi completările ulterioare. 319/2006. conform prevederilor art. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice. 319/2006. înregistrarea fiscală a acestora. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice. În cazul în care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana. AUTORIZAREA A FUNCŢIONĂRII DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale. angajatorul are obligaţia să depună la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea o cerere. inclusiv din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice. conform prevederilor art. completată în două exemplare semnate în original de către angajator.la Normele Metodologice. Nu se autorizează. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. Asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă se face pentru activităţile care se desfăşoară la sediul social.

d)asigură evidenţa certificatelor constatatoare eliberate. angajatorul poate relua activitatea numai după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii şi a obţinut autorizarea conform Normelor Metodologice. b)declaraţia pe propria răspundere. dă dreptul angajatorilor să desfăşoare activităţile pentru care au obţinut certificatul. emis în baza declaraţiei pe propria răspundere. (5)Inspectoratul teritorial de muncă va menţiona în certificatul constatator data reluării activităţii. (3). În vederea autorizării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. inspectoratele teritoriale de muncă procedează după cum urmează: a)înregistrează cererile de autorizare a funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. c)completează şi emit certificatul constatator. Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucrătoare. conform modelului prezentat în anexa nr. inspectorul de muncă sistează activitatea şi propune inspectoratului teritorial de muncă înscrierea menţiunii în certificatul constatator. Certificatul constatator. precum şi declaraţia pe propria răspundere. conform modelului prezentat în anexa nr. (1) în certificatul constatator. conform modelului prezentat în anexa nr. (4)În situaţia prevăzută la alin. e)asigură arhivarea documentaţiei în baza căreia s-au emis certificatele constatatoare. 25 . 4 la Normele Metodologice. IMPORTANT: (1)În cazul în care în cadrul controalelor se constată abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.. din care rezultă că pentru activităţile declarate sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. cererea va fi însoţită de certificatul constatator eliberat iniţial. 2. (2)Inspectoratul teritorial de muncă menţionează sistarea activităţii prevăzute la alin.. b)verifică actele depuse în susţinerea acestora. (3)În situaţia prevăzută mai sus. în original. calculat de la data înregistrării cererii.a)copii de pe actele de înfiinţare. 3 la Normele Metodologice.

Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu sunt: a) studii în învatamântul postliceal în profil tehnic. 26 . CERINTELE MINIME DE PREGATIRE ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Nivelurile de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca.8. b) nivel mediu. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. c) nivel superior. necesare pentru dobândirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie. cu o durata de cel putin 40 de ore. sunt urmatoarele: a) nivel de baza. cu o durata de cel putin 80 de ore. Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului de baza sunt: a) studii în învatamântul liceal filiera teoretica în profil real sau filiera tehnologica în profil tehnic. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca.

LUCRATORII DESEMNATI Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului. Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie. c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 de ore. cu modificarile si completarile ulterioare.Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului superior sunt: a) studii superioare tehnice. care desfăşoară activităţi pe teritoriul României. 10. republicata. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca. inclusiv cu capital străin. În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor. prevazute mai sus se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati conform prevederilor art. 18-27 din Ordonanta Guvernului nr. Angajatorul va stabili numărul de lucrători desemnaţi în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expuşi lucrătorii. 375/2002. 9. cu o durata de cel putin 80 de ore. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COMITETULUI DE SECURITATEŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Organizarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători. lucratorul desemnat trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu. Cursurile în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 27 .

001 la 4. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă vor fi desemnaţi de către lucrători dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.000 de lucrători .001 la 2. c)de la 501 la 1. În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial.001 la 3. respectiv cu o durată mai mare de 3 luni. după cum urmează: a)de la 50 la 100 de lucrători . 28 .5 reprezentanţi. Angajatorul sau reprezentantul său legal este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă.Inspectorul de muncă poate impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă în unităţile cu un număr mai mic de 50 de lucrători în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate.6 reprezentanţi.000 de lucrători .4 reprezentanţi. atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă revin reprezentanţilor lucrătorilor. Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protecţie este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă.000 de lucrători .000 de lucrători .2 reprezentanţi. numărul acestora se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare şi funcţionare. b)de la 101 la 500 de lucrători . şi angajator sau reprezentantul său legal şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor şi medicul de medicina muncii.7 reprezentanţi. În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători. pe de o parte. g)peste 4.3 reprezentanţi. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetul de securitate şi sănătate în muncă vor fi aleşi pe o perioadă de 2 ani.8 reprezentanţi. se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă. d)de la 1. f)de la 3. cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor Componenta comitetului de securitate si sanatate in munca Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. pe de altă parte.000 de lucrători . e)de la 2. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar.

serviciului extern de protecţie şi prevenire. (3)Instruirea necesară exercitării rolului de membru în comitetul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru şi pe cheltuiala unităţii.Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă va fi stabilită prin contractul colectiv de muncă. inspectoratului teritorial de muncă şi. Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar. Funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă funcţionează în baza regulamentului de funcţionare propriu. (2)Timpul alocat acestei activităţi va fi considerat timp de muncă şi va fi de cel puţin: a) 2 ore pe lună în unităţile având un efectiv de până la 99 de lucrători. c) 10 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 300 şi 499 de lucrători.500 de lucrători şi peste. 29 . reprezentanţii acestora: pot fi invitaţi să participe si inspectori de muncă. b) 5 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 100 şi 299 de lucrători. Angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar. în cazul în care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire şi protecţie. d) 15 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 500 şi 1. iar componenţa comitetului va fi adusă la cunoştinţă tuturor lucrătorilor. reprezentanţii serviciului intern de prevenire şi protecţie şi. Membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă se nominalizează prin decizie scrisă a preşedintelui acestuia. cu cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului.499 de lucrători. e) 20 de ore pe lună în unităţile având un efectiv de 1. cu consultarea reprezentanţilor lucrătorilor. IMPORTANT: (1)Angajatorul are obligaţia să acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă timpul necesar exercitării atribuţiilor specifice. regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare. şi este transmisă membrilor comitetului de securitate şi sănătate în muncă. La întrunirile comitetului de securitate şi sănătate în muncă vor fi convocaţi să participe lucrătorii desemnaţi. dacă este cazul.

Comitetul de securitate şi sănătate în muncă convine cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi. dacă este cazul. d)analizează alegerea. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă transmite inspectoratului teritorial de muncă. în termen de 10 zile de la data întrunirii. comitetul de securitate şi sănătate în muncă are cel puţin următoarele atribuţii: a)analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie. c)analizează introducerea de noi tehnologii. înlocuirea acestuia. lucrătorilor. inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. La fiecare întrunire secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă încheie un proces-verbal care va fi semnat de către toţi membrii comitetului. data şi ora stabilite. Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă Pentru realizarea informării. 17 şi 18 din lege. precum şi menţinerea sau. e)analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie. luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii. indicând locul. întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă. 16. o copie a procesului-verbal încheiat. f)propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă. consultării şi participării lucrătorilor. şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe. alegerea echipamentelor. 30 . Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă va afişa la loc vizibil copii ale procesului-verbal încheiat. cumpărarea. în conformitate cu art. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal întrunit dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare. ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice. b)urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie.Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă convoacă în scris membrii comitetului cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii.

acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat. Angajatorul trebuie să transmită raportul prevăzut la alin. a. Angajatorul trebuie să supună analizei comitetului de securitate şi sănătate în muncă documentaţia referitoare la caracteristicile echipamentelor de muncă. j)analizează cauzele producerii accidentelor de muncă. e. precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor. cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării.g)analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern. b. Angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate şi sănătate în muncă cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate. prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an. pentru ca membrii acestuia să îşi poată da avizul în cunoştinţă de cauză. în termen de 10 zile. în vederea selecţionării echipamentelor optime. c. inspectoratului teritorial de muncă. Angajatorul trebuie să prezinte. la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienţa acestora în anul încheiat. precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie. ale echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari. (1). i)analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. precum şi pr opunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor. cel puţin o dată pe an. avizat de membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă. d. k)efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute. Obligaţiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă Angajatorul trebuie să furnizeze comitetului de securitate şi sănătate în muncă toate informaţiile necesare. comitetului de securitate şi sănătate în muncă un raport scris care va cuprinde situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă. l)dezbate raportul scris. h)urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă. măsurile de prevenire şi 31 .

Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca la nivelul întreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza în timpul programului de lucru si este considerata timp de munca. metode şi tehnici de instruire. proiecţii. de prevenire şi stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor. cât şi la nivel de loc de muncă şi tipuri de posturi de lucru. diapozitive. Angajatorul comunică comitetului de securitate şi sănătate în muncă punctul său de vedere sau. La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite mijloace. pe meserii sau activităţi. INSTRUIREA LUCRATORILOR ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Instruirea în domeniul securitatii si sanatatii în munca are ca scop însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate în munca. Angajatorul trebuie să dispună de un program de instruire . măsurile de prim ajutor. vizionări de filme. 32 . Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-generala. asupra plângerilor lucrătorilor privind condiţiile de muncă şi modul în care serviciul intern sau extern de prevenire şi protecţie îşi îndeplineşte atribuţiile. studiul de caz. Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate.protecţie atât la nivel de unitate. dacă este cazul. b) instruirea la locul de munca. cum ar fi: expunerea. al medicului de medicina muncii. serviciului intern sau extern de prevenire şi protecţie. c) instruirea periodica. f. instruire asistată de calculator.testare. demonstraţia. 11.

c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. conform modelului prezentat în anexa nr. a) din LegeA 319/2006. INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA Instruirea introductiv-generala se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. angajatorul stabileşte. în general si se va în fişa de instruire colectivă. d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. de către conducătorul grupului. Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou. completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare. angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii. a duratei şi datei instruirii. Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini. din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau. fără a se întocmi fişă de instructaj. în cazul vizitatorilor. imediat după verificarea instruirii. 12la Normele Metodologice. prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare. 5 lit. cu indicarea materialului predat.Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală. Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului. fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. reguli privind instruirea şi însoţirea acestora în întreprindere şi/sau unitate. După efectuarea instruirii. 11. conform modelului prezentat în anexa nr. 33 . Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în muncă vor fi însoţiţi de către un reprezentant desemnat de către angajator. riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. care desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator. b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare.

34 . Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane.Nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca se poate datora necunoasterii acestei legislatii sau nerespectarii cu buna stiinta.Instruirea introductiv-generala se face de catre: a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca. b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate în munca: .Atat persoana juridica cat si lucratorii pot fi sanctionati contraventional sau penal in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire. În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune. Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator. sau b) lucratorul desemnat. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste. Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductivgenerale. Lucrătorii nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală. urmatoarele probleme: a) legislatia de securitate si sanatate în munca. în principal. Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activităţi şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. aceasta nu va fi mai mica de 8 ore. . sau d) serviciul extern de prevenire si protectie. sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie. în general. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii.

VIII-Infractiuni si cap. dupa cum urmeaza: Pentru angajator: .IX-Contraventii.soldat cu pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca sau deces.000– 10. invaliditate) atat pentru accidentat cat si pentru familie.In cadrul societatii la propunerea persoanei desemnate cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sau a sefului ierarhic superior in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca se pot aplica sanctiuni stabilite de societate prin Regulament Intern.Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea consecinte imprevizibile atat pentru angajator cat si pentru angajat.suferinta de pe urma unui potential accident ce poate avea urmari grave (deces.000 lei. astfel: . Pentru ambele parti: . .319/2006 cap. Pentru angajat: . .Amenzile contraventionale sau penale se pot aplica de catre inspectorii de munca sau de catre organele procuraturii in conformitate cu Legea nr. .amenzi contraventionale intre 5. .judecarea in instanta a unor potentiale procese cauzate de nerespectarea legislatiei cu urmarile cuvenite conform codului penal civil.Inchisoare sau amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor savarsite. . .pierderea unor sume importante din salariul cuvenit pe perioada de intrerupere a perioadei de munca. aceea de producere a unui accident .inchisoare intre 3 luni si 3 ani.amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptei. c) riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice unitatii: In activitatea societatii factorii de risc cei mai frecventi sunt : 35 .Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea cea mai grava consecinta..

operatii de lucru gresite .ritm mare de lucru .omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa . - .Factori de risc care depind de executant prin: a) actiuni gresite.efortul prea mare al personalului .organe de masini in miscare neprotejate . b) Omisiuni pot fi: . a) Actiuni gresite pot fi: - executarea defectuoasa de operatii: comenzi. taioase) 36 .solicitarea lucratorului peste posibilitatile acestuia Factori de risc care depind de mijloacele de productie : a) Factori de risc mecanic .suprafete periculoase (intepatoare. intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca. b) omisiuni in efectuarea sarcinii de munca. manevre gresite. alimentarea sau oprirea de curent electric cadere la acelasi nivel sau de la inaltime.neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare - Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa lucratorului : .operatii de lucru fortate . utilizarea gresita a mijloacelor de protectie desi executantul a fost instruit.efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca: - stationarea in zone periculoase .

temperatura ridicata a aerului .umiditatea ridicata a aerului Pentru diminuarea acestor riscuri in cadrul societatii se iau urmatoarele masuri: . 37 .realizarea unei semnalizari de securitate la locurile de munca - verificarea medicala a lucratorilor in vederea asigurarii starii de sanatate corespunzatoare sarcinii de munca . c) Factori de risc termic: .instruirea lucratorilor si verificarea insusirii cunostintelor de catre acestia .atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate in functiune si neprotejate. Factori de risc care depind de mediul de munca : .atingerea directa a obiectelor sau suprafetelor cu temperatura ridicata. d) masuri la nivelul întreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor.in orice anotimp .de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta . stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor: • Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati.dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor de munca si verificarea periodica a acestora din punct de vedere ethnic .libere .sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului. • Caile de acces.b) Factori de risc electric: .dotarea cu echipament de protectie a lucratorilor .organizarea primului ajutor.cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca de catre lucratorii societatii (conducatori si executanti) .practicabile si curate.

etc. . • Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului. .actionarea imediata asupra focarului cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor din dotare(stingatoare portabile. -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu .alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente. 38 .de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie. .asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor . -sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat .hidranti.)prin manevrare manuala .la inceperea si terminarea programului . .gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje.evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei . .verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu. • Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii .• Este interzisa blocarea cailor de acces .de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile.protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri. .gaze toxice.conform reglementarilor in vigoare. -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate . are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri : .anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica . .anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii).etc.carosabile.asfixieri cu fum.existenta unor eventuale surse de incendiu .) . -sa verifice . • Caile de acces .

INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate în munca. în grupe de maximum 20 de persoane. Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. sau c)un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie. Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca. 5 lit. c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. împreună cu: a)angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. sau b)lucrătorul desemnat. Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca. a) din LegeA 319/2006. post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. inclusiv la schimbarea locului de munca în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii. precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate. b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă. sau d)serviciul extern de prevenire şi protecţie. Instruirea la locul de muncă va cuprinde: 39 . Instruirea la locul de munca se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art.

deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin alunecare.mediul de munca. c) omisiuni : . .procedee gresite in solutionarea unei operatii . . Sarcina de munca : a) continutul necorespunzator al sarcinii de munca : . îmbolnăvire . . manevre.pornirea echipamentelor de munca . pozitionari. fixari. reglaje) b) efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca : . impiedicare sau dezechilibrare .operatii care depasesc capacitatea de pregatire a lucratorului .succesiunea gresita a unor operatii 40 . .mijloacele de productie .neutilizarea mijloacelor de protectie(aparatorile si dispozitivele de protectie ale echipamentelor de munca) B. Executant : a) executarea defectuoasa de operatii (comenzi.Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala pot fi cauzate de una sau mai multe din componentele sistemului de munca si anume : . .sarcina de munca. . .executant.alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric) .Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice profilului activitatii societatii noastre sunt urmatoarele : A.informaţii privind riscurile de accidentare şi profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru: a.

) Factori de risc electric : - curentul electric prin :atingere directa si atingere indirecta Factori de risc termic : . stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.lucrul cu banii C.a celor din jur.obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei . măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor.temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor b.etc.deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului . Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit . In toate cazurile .pozitii de lucru vicioase datorate particularitatii procesului de munca si anume pozitia ortostatica c) solicitare psihica : .deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator). Mijloace de productie : Factori de risc mecanic : . Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori .b) solicitare fizica . 41 . -el este colegul de munca al victimei. prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru.deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca.manipulate in procesul de munca.accesoriilor din sticla-abajururi. Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul . c.suprafete sau contururi periculoase (intepatoare si taioase ale cuterelor.

-sa-si pastreze calmul . -acordarea primului ajutor.in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului.pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer.Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece . 42 .salvatorul va efectua triajul acestora .salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor . Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate . Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului .avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor. In cazul existentei mai multor victime . In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor.sa analizeze fiecare caz in parte . -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate.pe baza unei examinari rapide.el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina. -sa actioneze energic.interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei. -examinarea victimei.ei insisi.pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat.ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului. -ce s-a intamplat . -protejarea victimei. Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana . -anuntarea accidentului.eficace si rapid in luarea unor masuri. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea .In cazul producerii unui accident . In cazul in care victima prezinta mai multe semne .

salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei .de la margine spre pielea sanatoasa . -spalarea pielii din jur cu apa si sapun . .imobilizarea fracturilor. starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: .rivanol . -calmarea durerii . Pana la sosirea echipei de specialitate. -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei. Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila . . -cine face apelul. -dezinfectarea ranii cu cloramina.oprirea hemoragiilor.-cate victime sunt . 43 . -prevenirea infectiei . .restabilirea respiratiei si circulatiei. PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei . .pozitia de siguranta etc. -ce tipuri de leziuni s-au produs . -prevenirea socului.starea pansamentelor. -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini . a pulsului.prezenta respiratiei.

FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur . -anuntarea echipei medicale de interventie. -desfacerea hainelor la gat. -oprirea hemoragiei si pansarea ranii .cand arsura este extinsa. -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin.antinevralgic). -aplicarea unor comprese sterile .-acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. -transportarea de urgenta la spital. 44 . ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului .piept si zona abdominala . -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii. -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate . -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa . ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric . -transportarea de urgenta la spital. -administrarea de apa minerala sau ceai. -imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale . -verificarea respiratiei si a pulsului .

G. nr. instruirea la locul de muncă va include în mod obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie.in special de afectiuni dorsolombare -H.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca -H.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori .piept si talie .nr. prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru: -H.membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm .nr. -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele).G. nr.G.G. evacuare şi de prim ajutor.pe spate. intervenţie.nr 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.nr.cu capul mai jos.300/2006 privind cerintele minime de securitatea si sanatate pentru santierele temporare sau mobile e.1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca -H. a mijloacelor de alarmare.G. nr.Anexa 2 -H.G. -se slabeste stransoarea hainelor la gat. d.1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare -H.G. 45 .1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca -H. -se aseaza victima in pozitia culcat.LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira .

inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate. confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător. Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice. Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă. b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii. în funcţie de condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru.Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de cate şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală. INSTRUIREA PERIODICA Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni. e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent. d) la executarea unor lucrări speciale. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie. c) la reluarea activităţii după accident de muncă. Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri: a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare. care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor. 46 . Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. şi nu va fi mai mare de 6 luni. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

Durata instruirii periodice in cazurile a)-g) de la paragraful anterior nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. sau d) serviciul extern de protecţie şi prevenire. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. sau c) un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire. g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. 47 .f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru. împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. sau b) lucrătorul desemnat.

a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii. acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale în acest domeniu. In cazul în care un angajator apeleaza la servicii externe. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. alegerea echipamentelor de munca. în vederea reducerii monotoniei muncii. a metodelor de munca si de productie. d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii în munca. OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor în toate aspectele legate de munca. În cadrul responsabilitatilor sale. c) combaterea riscurilor la sursa. în special în ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca. d) adaptarea muncii la om. Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile de prevenire si protectie pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor.12. c) informarea si instruirea lucratorilor. 48 . angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor. b) prevenirea riscurilor profesionale. e) adaptarea la progresul tehnic.

angajatorii acestora au urmatoarele obligatii: 3 500-7 000 a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea. h) adoptarea.f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. atunci când în acelasi loc de munca îsi desfasoara activitatea lucratori din mai multe întreprinderi si/sau unitati. a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca. sanatatea si igiena în munca. a) si daca este necesar. de conditiile si mediul de munca. determinate de alegerea echipamentelor. a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala. luând în considerare natura activitatilor. atunci când îi încredinteaza sarcini. b) ca. 49 . în mod prioritar. în zonele cu risc ridicat si specific. conditiile de munca. c) sa ia în considerare capacitatile lucratorului în ceea ce priveste securitatea si sanatatea în munca. masurile de prevenire. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. tinând seama de natura activitatilor din întreprindere si/sau unitate. d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora în ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor. ulterior evaluarii prevazute la lit. angajatorul are obligatia: 3 500-7 000 a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile. accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au însusit instructiunile adecvate. i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca. organizarea muncii. inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure îmbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate în ansamblul activitatilor întreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice.

d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale. Daca în întreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent. obligatii financiare pentru lucratori. În toate cazurile. Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a riscurilor profesionale. în nici o situatie. În cazul în care angajatorul apeleaza la serviciile externe. atributii complementare. pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere si/sau unitate. b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate. 3 500-7 000 Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea îndeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege. pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie. luând în considerare natura activitatilor. 3 500-7 000 Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori. atributii privind securitatea si sanatatea în munca si. Lucratorii desemnati trebuie sa aiba.b) sa îsi coordoneze actiunile în vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale. sanatatea si igiena în munca nu trebuie sa comporte. Masurile privind securitatea. acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile specifice. c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie în numar suficient. precum si de distributia acestora în cadrul întreprinderii si/sau unitatii se impune ca: 3 000-6 000 a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate. denumiti în continuare lucratori desemnati. angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe. în principal.c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale. 50 . tinând seama de marimea întreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii. cel mult.

4 000 8 000 b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si. 4 000-8 000 b) sa întocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice. ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru. precum si a accidentelor de munca. din interiorul sau din exteriorul întreprinderii si/sau unitatii. în care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite. conform prevederilor legale. precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor. 4 000-8 000 c) sa tina evidenta accidentelor de munca. 2 000-4 000 În vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate în munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale. dupa caz. inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice. a bolilor profesionale. 5 000-10 000 51 . asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat. din faza de cercetare. ALTE OBLIGATII ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa realizeze si sa fie în posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea în munca. pentru autoritatile competente si în conformitate cu reglementarile legale.Prevenirea riscurilor. 13. organizatorice si de alta natura. a incidentelor periculoase. bazat pe evaluarea riscurilor. pe care sa îl aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii. daca are capacitatea necesara în domeniu. angajatorii au urmatoarele obligatii: a) sa adopte. solutii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea si sanatatea în munca. a accidentelor usoare. sanitare. trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori. 2 000-4 000 d) sa elaboreze. a echipamentelor de munca. de un serviciu sau de servicii distincte. In cazul micro-întreprinderilor si al întreprinderilor mici. angajatorul îsi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege. proiectare si executie a constructiilor. 5 000-10 000 c) sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca. prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de îmbolnavire profesionala a lucratorilor. înainte de începerea oricarei activitati. precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie. rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.

4 000-8 000 f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea. 7 alin. 4 000-8 000 n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca. de catre toti lucratorii. dupa caz. (4) lit. retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate în desfasurarea proceselor tehnologice. filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea în munca. 4 000 . a testarii psihologice a aptitudinilor. precum si a prevederilor legale în domeniul securitatii si sanatatii în munca. la solicitarea inspectorului de munca. pliante. atributiile si raspunderile ce le revin în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 4 000-8 000 e) sa elaboreze instructiuni proprii. cum ar fi afise. corespunzator functiilor exercitate. precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare.d) sa stabileasca pentru lucratori. 4 000-8 000 i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica. 4 000-8 000 k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si. 4 000-8 000 52 . control-psihologic periodic. 4 000-8 000 j) sa angajeze numai persoane care. în urma examenului medical si. dupa caz. pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate în munca. prin lucratorii desemnati. precum si-a instalatiilor de captare. asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de . 2 000-4 000 h) sa asigure informarea fiecarei persoane. 4 000-8 000 g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor. prin fisa postului. ulterior angajarii.8 000 m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca în timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor. prin propria competenta sau prin servicii externe. cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. tinând seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate în esponsabilitatea lor. în spiritul prezentei legi. 3000-10 000 o) sa desemneze. e). munca. a aparaturii de masura si control. a masurilor prevazute în planul de prevenire si de protectie stabilit. lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor. anterior angajarii în munca. 4 000-8 000 l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie.

5 000-10 000 s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou. si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. 3 000-6 000 Categoriile de materiale igienico-sanitare. precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora. se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. în cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie. persoanelor care lucreaza în conditii de munca ce impun acest lucru. de catre angajatori. 5 000-10 000 q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. obligatoriu si gratuit. în afara de cazurile în care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane. 3500-7 000 r) sa asigure echipamente individuale de protectie. 3 000-6 000 Materialele igienico-sanitare se acorda. 3500-7 000 Alimentatia de protectie se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajatori. 3 000-6 000 53 .p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv.

SANATATEA ÎN MUNCA SI P. precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie. echipamentele de transport şi alte mijloace tehnice. uneltele. În mod deosebit. 54 e. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. c. să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. în special ale maşinilor. la modificarea. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. f. g. . pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. în scopul realizării obiectivelor prevăzute mai sus.S. uneltelor. să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană. şi să utilizeze corect aceste dispozitive. aparatura. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. d. să utilizeze corect maşinile. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea. să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora b. să nu procedeze la scoaterea din funcţiune. astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană. să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. atât timp cat este necesar. aparaturii.I. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.14 SARCINILE SI OBLIGATIILE LUCRATORILOR PRIVIND SECURITATEA . instalaţiilor tehnice şi clădirilor. să îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare. substanţele periculoase. după utilizare. lucrătorii au următoarele obligaţii: a.

director divizie. m. i. să cunoască şi să aplice normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor şi cele specifice la locurile de muncă . dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa. sef santier. p. cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. in situatia ca lucratorul utilizeaza tehnica de calcul are obligatia de a respecta normele specifice pe aceasta linie. pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate.) are obligatia de a face instruirea la locul de munca si cea periodica. in situatie ca lucratorul este sofer profesionist sau conduce ocazional masina proprietatea firmei. angajatul este obligat să ia măsurile care se impun pentru protejarea propriei persoane sau a altor angajaţi k. sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si cercetare in domeniul securitatii si sanatatii muncii. 55 . trebuie sa fie autorizat conform normelor specifice pe aceasta linie. să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă. j. sef lucrare.h. sef compartiment. sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata conducatorul locului de munca. să coopereze. în lipsa şefului ierarhic . responsabil lucrare. inginer etc. atât timp cat este necesar. precum şi cele referitoare la executarea lucrărilor cu pericol de incendiu (sudură. coordonator proiect etc. în domeniul sau de activitate.) si lucreaza la inaltime sau sub joasa tensiune. are obligatia de a respecta instructiunile proprii de securitatea muncii pentru soferi. sau a celorlalţi participanţi la procesul de muncă . să respecte regulile instituite pe teritoriul societatii privind fumatul. n. o. q. r. l. s. la exerciţiile de stingere a incendiilor şi cele specifice şi locului de muncă . folosirea aparatelor electrice de încălzire) . in situatia ca lucratorul este personal de executie (muncitor. să participe la instructajele de prevenire. asistat si ajutat de lucratorul desemnat cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca. sa aiba dovada medicala ca poate lucra la inaltime si/sau tensiune si sa foloseasca obligatoriu echipamentul de protectia muncii conform legii. în caz de pericol iminent . technician. in situatia ca lucratorul este conducator de loc de munca (director directie.

daca nu are efectuate instruirile in domeniul securitatii si sanatatii in munca (instruirea introductiv generala. x. în vederea depistării şi înlăturării cauzelor de incendiu . evacuarea oamenilor şi a bunurilor materiale. să cunoască funcţionarea şi să întreţină în bună stare de utilizare mijloacele de protecţie împotriva incendiilor din dotare . toti lucratorii au obligatia si responsabilitatea de a respecta si aplica instructiunile. să participe la stingerea incendiilor. adica sa aiba intocmita si semnata fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca. nici un angajat nu isi poate desfasura activitatea daca nu are dovada ca este apt medical pentru locul de munca la care este angajat. y. să fie în măsură să pună în funcţiune şi să mânuiască materialele şi mijloacele de stingere a incendiilor din dotare . înlăturarea efectelor incendiilor sau ale calamităţilor naturale şi catastrofelor cu mijloace aflate la dispoziţie.t. normativele sau normele interne de securitate si sanatatea in munca 56 . instruirea la locul de munca si instruirea periodica) si daca nu este admis la lucru de catre angajator. să controleze la începerea şi încheierea programului. v. locurile de muncă. u. z.

iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise sugestive. se vor elabora instructiuni proprii.sa asigure însusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practice profesionale. SARCINILE SI OBLIGATIILE CONDUCATORULUI LOCULUI DE MUNCA Conducatorul locului de munca raspunde de respectarea si aplicarea legislatiei si a normelor de securitate a muncii având urmatoarele sarcini si obligatii: . în dreptul fiecarei echipament de munca. a echipamentului individual de protectie. . Conducatorii locurilor de munca asigura si raspund de luarea tuturor masurilor pentru ca echipamentele tehnice din dotare sa fie exploatate in conditii de deplina siguranta.sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa. . în functie de caracteristicile echipamentelor existente.sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective.15. 57 . raspunzând de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la locurile de munca. .sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie. . . precum si de conditiile concrete în care se desfasoara activitatea respectiva.sa anunte conducerea unitatii în legatura cu orice accident de munca. in care scop: a) organizeaza procesul de productie si repartizeaza sarcinile de munca pe intreg personalul din subordine. instructiuni de folosire a acestuia si de securitate a muncii.sa întocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de munca. sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-a însusit cunostintele necesare de securitate a muncii.în toate locurile de munca sa afiseze. în timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioara. privitor la circulatia si stationarea persoanelor în cadrul unitatii. pentru echipamentele de munca noi. .

exploatarea si intretinerea echipamentelor tehnice in conditii de siguranta. d) asigura stabilirea si aducerea la cunostinta fiecarei persoane a atributiilor si raspunderilor ce-i revin la locul de munca. 58 . e) elaboreaza programe de fabricatie care sa asigure functionarea instalatiilor la parametrii normali si in deplina securitate. la cercetarea cauzelor si stabilirea masurilor pentru repunerea in functiune a instalatiilor si la conducerea operatiilor pentru intrarea in regim normal de functionare. f) controleaza si raspund ca la locurile de munca cu pericol de explozie si incendii. i) organizeaza instruirea personalului salariat cu privire la functionarea. j) organizeaza un numar eficient de posturi de prim ajutor si dotarea corespunzatoare a acestora cu materiale conform necesarului prescris de organele sanitare. utilajelor si masinilor incredintate. microclimat. In caz de avarii sau alte accidente tehnice. personalul angajat sa utilizeze echipamentul de protectie specific acestor locuri. precum si intretinerea grupurilor sociale si a instalatiilor sanitare. avariilor. potrivit prevederilor documentatiilor tehnice. k) asigura conditiile de munca (iluminat. c) stabilesc masurile ce trebuie luate in caz de dereglari. temperatura. de la inceperea pana la terminarea programului de lucru. sefii de sectii sau compartimente sunt obligati sa participe nemijlocit la lichidarea urmarilor acestora. cunoasterea si aplicarea normelor de securitate si sanatate in munca. raspunde de pregatirea instalatiei in vederea executarii reparatiilor si controleaza asigurarea tuturor masurilor de securitate a acesteia. Conducatorii locurilor de munca. exploatare si intretinere a instalatiilor. raspund pentru organizarea si desfasurarea activitatii de productie in deplina securitate si pentru realizarea integrala a masurilor privind buna functionare. g) controleaza zilnic starea echipamentelor tehnice.b) iau masuri pentru asigurarea fiecarui loc de munca cu instructiuni tehnice specifice privind exploatarea in conditii normale a echipamentelor tehnice . de prevenire si stingere a incendiilor si a normelor de interventie pentru prevenirea dereglarilor. respectarea normelor de exploatare a acestora si a regimului de lucru. aerisire. a accidentelor tehnice si uzurii premature. umiditate) si materiale igienico-sanitare corespunzatoare. verifica modul cum acestea au fost insusite si se indeplinesc de intregul personal. intreruperi sau avarii. h) asigura executarea reviziilor tehnice obligatorii si reparatiilor planificate ale echipamentelor tehnice.

g) efectuarea la timp a operatiilor de intretinere. a prescriptiilor de exploatare si intretinere a echipamentelor tehnice. precum si a regulilor de manipulare. transport si depozitare a materiilor prime si produselor. b) d) insusirea de catre membrii formatiei de lucru a reglemetarilor privind ordinea si disciplina tehnologica si de munca. functionarea echipamentelor tehnice in conditii de deplina siguranta. f) asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de securitate a muncii si a utilizarii echipamentelor de protectie si de lucru prevazute de normele specifice fiecarui loc de munca. a regulilor de igiena a muncii si de prevenire si de stingere a incendiilor. prevenirea si eliminarea intreruperilor sau deficientelor in functionarea acestora. supravegherea si indrumarea fiecarui angajat in vederea insusirii cunostintelor si deprinderilor necesare executarii in bune conditii a sarcinilor de serviciu. 59 . i) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv. supravegherea executarii operatiilor pe intreg timpul desfasurarii lucrarilor.In acest scop sunt obligati sa ia masuri pentru: a) respectarea riguroasa a tehnologiilor de fabricatie si a instructiunilor privind intretinerea echipamentelor tehnice . dotarea locurilor de munca cu prescriptiile tehnice de exploatare necesare. urmarirea realizarii lucrarilor de securitate si sanatate in munca si de prevenire a incendiilor. urmarirea efectuarii controlului medical stabilit personalului din subordine. participarea la reviziile tehnice si reparatiile planificate. si pe salariatii formatiei de lucru conform calificarii acestora. in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata sau accidentarea si altor persoane participante la procesul de munca. respectarea periodica a instruirilor si verificarea insusirii acestora de catre toti lucratorii. repartizarea lucrarilor/serviciilor pe fiecare echipa. sesizarea sefului ierahic pentru inlocuirea celor care lipsesc. c) organizarea fiecarui loc de munca . h) interzicerea participarii la lucru a celor care nu sunt apti sa indeplineasca sarcinile de serviciu. e) instruirea salariatilor din subordine si supravegherea aplicarii stricte a prescriptiilor privind securitate si sanatate in munca.

In cazul producerii unui accident . -examinarea victimei. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea .interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei. -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate. In toate cazurile .de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator).deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca. -acordarea primului ajutor.a celor din jur. Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate . Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori . Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit .salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor . PRIMUL-AJUTOR. -protejarea victimei. -anuntarea accidentului.deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului. STINGEREA INCENDIILOR. 60 .16. -el este colegul de munca al victimei.deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului . EVACUAREA LUCRATORILOR Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul .obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei .

salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei . In cazul existentei mai multor victime . -sa actioneze energic.ei insisi.eficace si rapid in luarea unor masuri. In cazul in care victima prezinta mai multe semne .salvatorul va efectua triajul acestora . Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana . . Pana la sosirea echipei de specialitate.restabilirea respiratiei si circulatiei. In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor.pozitia de siguranta etc. starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: . 61 .pe baza unei examinari rapide.el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina. .prezenta respiratiei. -ce tipuri de leziuni s-au produs .pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer.sa analizeze fiecare caz in parte . a pulsului. .in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului. .-sa-si pastreze calmul . -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei. Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului . -cate victime sunt .imobilizarea fracturilor.Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece .starea pansamentelor.avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor.oprirea hemoragiilor. -cine face apelul.pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat. -ce s-a intamplat .ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului.

-imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale .PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei .de la margine spre pielea sanatoasa . ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric . -dezinfectarea ranii cu cloramina. Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila . -spalarea pielii din jur cu apa si sapun . FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur . -prevenirea infectiei . -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini . -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii. -anuntarea echipei medicale de interventie. -prevenirea socului. 62 .rivanol . -acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. -oprirea hemoragiei si pansarea ranii . -calmarea durerii .

evacuarea bunurilor materiale. -verificarea respiratiei si a pulsului . -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate .piept si zona abdominala .-desfacerea hainelor la gat. LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira .pe spate.piept si talie . -aplicarea unor comprese sterile .antinevralgic). are ca scop asigurarea condiţiilor care să permită salariaţilor/persoanelor fizice ca.membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm . -se slabeste stransoarea hainelor la gat. evacuarea şi salvarea utilizatorilor construcţiei. ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului .cu capul mai jos. -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa . explozii sau accidente tehnice. -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin. Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă. -transportarea de urgenta la spital. pe baza instruirii şi cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie. să acţioneze eficient pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. -se aseaza victima in pozitia culcat. -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele). -transportarea de urgenta la spital. Organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor la locul de muncă cuprinde: 63 .cand arsura este extinsa. precum şi pentru înlăturarea efectelor distructive provocate în caz de incendii. -administrarea de apa minerala sau ceai.

precizându-se numărul de mijloace tehnice care trebuie să existe la fiecare loc de muncă. după caz. în zilele de repaus şi sărbători legale. anunţarea incendiului la forţele de intervenţie. iar în încăperi. d) acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor automate şi. acţionarea lor manuală. instalaţiilor şi a dispozitivelor de limitare a propagării şi de stingere a incendiilor. precum şi la dispecerat. fum. c) întreruperea alimentării cu energie electrică. 64 . acţionându-se pentru stingerea acestora. nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate.a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare în caz de incendiu a personalului de la locul de muncă. Intervenţia la locul de muncă presupune: a) alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace specifice. acolo unde acesta este constituit. pe schimburi de lucru şi în afara programului. a serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă. la echipamente şi utilaje tehnologice. precum şi a specialiştilor şi a altor forţe stabilite să participe la stingerea incendiilor. proprietarului/patronului/ administratorului. prin nominalizarea celor care trebuie să utilizeze sau să pună în funcţiune mijloacele tehnice din dotare de stingere şi de limitare a propagării arderii ori să efectueze manevre sau alte operaţiuni la instalaţiile utilitare şi. dacă în ele se află cel puţin 50 de persoane. Planurile de evacuare se afişează pe fiecare nivel. a stingătoarelor şi a altor aparate de stins incendii. pe căile de acces şi în locurile vizibile. c) stabilirea componenţei echipelor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea persoanelor/bunurilor. g) verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea focare noi. f) protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului: temperatură. b) stabilirea sistemelor. după caz. gaze toxice. a conducătorului locului de muncă. astfel încât să poată fi cunoscute de către toate persoanele. conform planurilor stabilite. c) pentru încăperile destinate cazării. b) pe încăperi. indiferent de numărul de locuri. b) salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului. e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate în timpul intervenţiei. precum şi în afara programului de lucru. gaze şi fluide combustibile a consumatorilor şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de către persoanele anume desemnate. Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente diferenţiate în funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se pot afla simultan în aceasta şi se întocmesc astfel: a) pe nivel. a mijloacelor de salvare şi de protecţie a personalului. pe partea interioară a uşilor. d) organizarea efectivă a intervenţiei. dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane. Observatie: Pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute mai sus.

Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe baza schiţelor încăperilor respective. Planurile de depozitare se amplasează în locuri care se estimează a fi cel mai puţin afectate de incendiu şi în apropierea locurilor de acces în încăperi. Pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor: stingătoare. conform reglementărilor tehnice specifice.Planul de evacuare se întocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a încăperii. inclusiv cele care duc pe terase. produsele de stingere recomandate. atât ca posibilităţi de reacţie reciprocă. precum şi a elementelor de limitare a propagării focului ori de izolare termică din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor. Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se întocmesc pentru fiecare încăpere unde se află asemenea materiale. precum şi interdicţia de folosire a lifturilor în asemenea situaţii. terase. conform reglementărilor tehnice. periodic. La amplasarea materialelor periculoase în spaţiile de depozitare trebuie să se ţină seama de comportarea lor specifică în caz de incendiu. de exerciţii şi aplicaţii cu salariaţii. acolo unde acesta este constituit. butoane şi alte sisteme de alarmare şi alertare a incendiilor. în condiţiile legii. Traseele de evacuare a materialelor şi ordinea priorităţilor se marchează cu culoare verde. c) funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de-a doua surse de energie electrică. coridoare şi case de scări sau scări exterioare. b) păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate. astfel încât acestea să poată fi utile forţelor de intervenţie. e) organizarea şi desfăşurarea. astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă. d) funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de performanţă pentru care au fost proiectate. precum şi la dispecerat. Căile de evacuare. atât ziua cât şi noaptea. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea căilor de evacuare Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a utilizatorilor în siguranţă în caz de incendiu se adoptă următoarele măsuri: a) întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de etanşare la fum şi gaze fierbinţi. se marchează cu indicatoare standardizate. pe care se marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uşi. hidranţi interiori. în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare. încăperi speciale. pe care se marchează zonele cu materiale periculoase şi se menţionează clasele acestora conform legii. 65 . cât şi de compatibilitatea faţă de produsele de stingere. Planuri de depozitare şi de evacuare se întocmesc şi pentru materialele şi bunurile combustibile care au o valoare financiară sau culturală deosebită. cantităţile şi codurile de identificare ori de pericol. posibilităţile de refugiu. de persoanele care le utilizează în caz de incendiu.

precum şi la punctele de comandă ale acestora. Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu. de forţă şi de siguranţă.. În casele scărilor. prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială. panouri de incendiu. c) depozitele închise şi deschise de materii prime. rampe ale surselor de apă naturale. amplasarea de maşini de fotocopiat. de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie. se verifică periodic şi se menţin în stare de funcţionare. Este interzisă blocarea căilor de acces. clapete de pe tubulatura de ventilare şi altele asemenea. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor. hidranţi de incendiu. rezervoare şi castele de apă. g) vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiu şi punctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile. cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor. f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de iluminat. în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol. precum şi la sursele de alimentare de rezervă care sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu. dozatoare pentru sucuri/cafea etc. staţii de pompare a apei. sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi. stingătoare. a celor de pe coridoare. pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru. d) mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor. stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora. benzi transportoare şi altele asemenea. e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu: cortine de siguranţă. precum şi efectuarea unor modificări la acestea. b) instalaţiile tehnologice şi anexe. mobilier sau obiecte.Se montează indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uşi care. depozitarea de materiale. cele de acţionare a trapelor şi clapetelor. semifabricate. Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de incendiu. trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a) construcţiile şi încăperile acestora. în caz de incendiu. gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor scărilor. precum şi accesul personalului de intervenţie. produse finite şi auxiliare. Dispozitivele care asigură închiderea automată a uşilor. precum şi cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon se menţin în permanenţă în stare de funcţionare. bazine. au rolul de a opri pătrunderea fumului. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor. 66 .

libere . presupun manevre obligatorii se marchează vizibil.in orice anotimp . potrivit reglementărilor tehnice specifice. instalaţiile. traversările de cale ferată şi altele asemenea. curate şi libere de orice obstacole. cum ar fi: materiale. prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor. căi de acces şi circulaţii ocolitoare. lacuri.h) alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru tractare sau transport. Ascensoarele de pompieri se menţin permanent în bună stare de funcţionare.de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta . cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea. utilaje.la inceperea si terminarea programului . zăpadă şi altele asemenea.sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului. În cazul în care acest lucru nu este posibil. dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate să marcheze prin indicatoare. • Este interzisa blocarea cailor de acces . electrocutare. 67 . Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora. explozie. şi se marchează corespunzător. -sa verifice . sistemele. care ar putea împiedica intervenţia operativă pentru stingerea incendiilor. râuri. practicabile. se menţin. indiferent de sezon. potrivit reglementărilor tehnice specifice. Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează construcţiile. radiaţii. bazine. Platformele de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi salvare de la înălţimi. cum sunt reţele. potrivit reglementărilor tehnice specifice. se marchează corespunzător şi se menţin libere.de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile. se asigură şi se marchează. în caz de incendiu. • Caile de acces . locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care. limitele zonelor periculoase de incendiu. ambalaje.de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie.practicabile si curate.existenta unor eventuale surse de incendiu . prezenţa mijloacelor de mai sus şi să afişeze regulile specifice care trebuie respectate. Căile de acces şi de evacuare din clădiri. • Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii . Concluzii: • Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati. prin care se asigură accesul la clădiri şi instalaţii. • Caile de acces.conform reglementarilor in vigoare. pentru a putea fi utilizate operativ în caz de necesitate. la racordurile de alimentare cu apă.

-sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat ; -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate ; -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu .

Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului, are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri : 1. alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente; 2. anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii); 3. anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica ,gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje; 4. asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor ; actionarea imediata asupra focarului utilizandu-se dupa caz apa, pulberi stingatoare, nisip, in functie de natura materialului si substantelor incendiate; 5. evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei ; 6. protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri,asfixieri cu fum,gaze toxice,etc.) ; 7. protectia impotriva temperaturii, a bunurilor din cladire care nu se pot evacua precum si elementele portante ale cladirii. 8. verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu.

Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii întreprinderii si/sau unitatii, tinând seama de alte persoane prezente; 3 000-6 000 b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveste primul-ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri. 3 000-6 000

68

c) sa informeze, cât mai curând posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor; 3 500-7 000

17. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE (EIP) Echipamentul individual de protectie reprezinta orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protectie colectiva ori prin masurile ,metodele sau procedurile de organizare a muncii. Orice echipament individual de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate , fara sa conduca el insusi la un risc marit ; b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca ; c) sa ia in consideratie cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului ; d) sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta,dupa toate ajustarile necesare ; In cazul in care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protectie , aceste echipamente trebuie sa fie compatibile si sa isi pastreze eficacitatea in raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. Conditiile de utilizare a echipamentului individual de protectie , in special durata purtarii, sunt determinate in functie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecarui lucrator si de performanta echipamentului individual de protectie. Echipamentul individual de protectie este,in principiu,destinat purtarii de catre o singura persoana. Daca imprejurarile impun purtarea echipamentului individual de protectie de catre mai multe persoane , se iau masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creeaza diferitilor utilizatori nicio problema de sanatate sau de igiena.
69

Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de catre angajator ,care asigura buna sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii , repararii si inlocuirilor necesare. Echipamentul individual de protectie poate fi utilizat numai in scopurile specificate si in conformitate cu fisa de instructiuni. 18. PERICOL GRAV ŞI IMINENT ŞI ZONE CU RISC RIDICAT ŞI SPECIFIC Definitii: 1. loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii 2. pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment 3. zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate 4. loc de munca cu pericol deosebit = locul de munca cu nivel ridicat de accidentare sau imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile(deces sau invaliditate) 5. fenomenul periculos = o sursă potenţială de producere a unor daune. În domeniul riscurilor industriale de origine accidentală, acest termen face cel mai frecvent raportare la fenomene fizice de tipul incendiilor, exploziilor, dispersiei gazelor toxice etc. 6. accidentul major = ,,orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substanţe periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezultă din evoluţii necontrolate în cursul exploatării oricărui obiectiv care conduce la apariţia imediată sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, sau în interiorul sau în exteriorul obiectivului şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase″ . Pericol grav si iminent de accidentare Starea de pericol grav şi iminent de accidentare, aşa cum este el definit la art.5 lit.l) din lege, poate fi constatată de către orice lucrător din întreprindere şi/sau unitate, lucrător al serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau unitatea a încheiat contract, precum şi de către inspectorii de muncă.
70

La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate: -oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii; -evacuarea personalului din zona periculoasă; -anunţarea serviciilor specializate; -anunţarea conducătorilor ierarhici; - eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent. În vederea realizării măsurilor, în prealabil angajatorul va desemna lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de muncă şi va asigura instruirea acestora. În vederea realizării măsurilor precizate mai sus referitoare la evacuarea lucratorilor, în prealabil angajatorul trebuie să: - întocmească planul de evacuare a lucrătorilor; - afişeze planul de evacuare la loc vizibil; - instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi să verifice modul în care şi-au însuşit cunoştinţele. În vederea realizării măsurilor privind anuntarea serviciilor specializate, în prealabil angajatorul trebuie să: - desemneze lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi să-i instruiască în acest sens; - asigure mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate. În vederea realizării măsurilor privind anuntarea conducatorilor ierarhici, în prealabil angajatorul trebuie să stabilească modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior. În vederea realizării măsurilor privind eliminare cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent , în prealabil angajatorul trebuie: - să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent, să asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei; -să stabilească serviciile specializate care pot interveni.
71

Angajatorul trebuie să stabilească măsurile de securitate prevăzute la ţinând seama de natura activităţilor, numărul de lucrători, organizarea teritorială a activităţii şi prezenţa altor persoane în afara celor implicate direct în procesul muncii.

Zone cu risc ridicat şi specific Evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzută la art. 13 lit.k) din lege, trebuie să conţină nominalizarea şi localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor pentru aceste zone. Angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţă conducătorilor locurilor de muncă şi lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele cu risc ridicat şi specific măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor. Acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării riscurilor pentru zonele cu risc ridicat şi specific constituie o prioritate în cadrul planului de protecţie şi prevenire. Lucratorii care, în cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa, nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati împotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia . Angajatorul trebuie sa se asigure ca, în cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor persoane atunci când seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, în conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol. Sesizare si identificare Sesizarea locurilor de munca cu pericol deosebit si/sau cu pericol iminent se poate face de catre orice salariat care are acces la echipamentele de munca sau in alte locuri de munca apartinand societatii. Persoana care a sesizat un astfel de loc este obligate sa aduca la cunostinta acest fapt conducatorului locului de munca, cel care are in exploatare si/sau gestiune echipamentele sau zona respective Locul de munca cu pericol deosebit validat de catre comisia de specialisti care analizeaza si stabilesc daca sesizarile conducatorilor de munca intrunesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare, se inregistreaza ca atare
72

Prin loc de munca cu pericol deosebit se intelege locul de munca cu un nivel ridicat de risc de accidentare sau de imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile (deces sau invaliditate). Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa identifice si sa evidentieze locurile de munca cu pericol deosebit din activitatea proprie. Conducerea persoanelor juridice si persoanele fizice au obligatia de a intocmi, pentru fiecare loc de munca cu pericol deosebit, o fisa care va cuprinde date concrete privind criteriile care stau la baza stabilirii locurilor de munca cu pericol deosebit. Lista locurilor de munca identificate si fisele acestora vor fi tinute in evidenta si vor fi reactualizate ori de cate ori intervin modificari ale proceselor si parametrilor care caracterizeaza locul de munca respectiv. Fisele se intocmesc in 2 exemplare, dintre care un exemplar la conducerea unitatii si un exemplar, la conducatorul locului de munca respectiv. La stabilirea locurilor de munca cu pericol deosebit se vor avea in vedere urmatoarele criterii: a) identificarea factorilor de risc de accidentare si de imbolnavire profesionala, precum si consecintele actiunii acestora asupra organismului uman (deces sau invaliditate); b) nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnavirilor profesionale; c) durata de expunere la actiunea factorilor de risc; d) nivelul morbiditatii prin accidente si boli profesionale. Locurile de munca cu pericol deosebit se caracterizeaza prin existenta unuia sau a mai multor factori de risc prezentati in continuare: a) factori de risc care pot genera explozii: b) factori de risc care genereaza incendii: c) factori de risc mecanic si termic: d) factori de risc chimic: e) factori de risc fizic: f) factori de risc biologic: g) factori de risc datorati caracterului special al mediului: h) factori naturali de risc: i) factori de risc psihic: Identificarea locurilor de munca cu pericol deosebit se face la nivelul unitatii de catre o comisie mixta formata din specialisti desemnati de conducatorul unitatii, reprezentanti ai sindicatelor sau/si reprezentanti ai salariatilor ; unitatile pot solicita,
73

dupa caz, asistenta tehnica de la institutele de specialitate sau experti abilitati in acest sens. La locurile de munca cu pericol deosebit se iau una sau mai multe dintre urmatoarele masuri de ssm, organizatorice sau tehnice: a) adoptarea tehnologiilor de lucru cu risc minim; b) dotarea cu aparatura de control, semnalizare si avertizare a depasirii parametrilor de securitate; c) selectia personalului de decizie si operativ pe baza verificarii pregatirii profesionale si a examinarii medicale si psihologice; d) elaborarea programelor de lucru specifice pe baza fiselor tehnologice si a instructiunilor de lucru; e) instruirea si testarea personalului cu privire la cunostintele de protectie a muncii specifice locurilor de munca; f) repartizarea sarcinilor si supravegherea indeplinirii acestora conform instructiunilor tehnologice; g) verificarea dotarii si folosirii echipamentului individual de protectie; h) dotarea cu sisteme de protectie colectiva (de exemplu: ventilatie, captare noxe etc.); i) organizarea sistemului informational si luarea deciziei de prevenire; j) alte masuri. Masurile de prevenire care se stabilesc vor fi adaptate specificului locului de munca si vor fi aprobate si avizate o data cu lista locurilor de munca cu pericol deosebit. Situatia locurilor de munca cu pericol deosebit de accidentare si imbolnavire profesionala si masurile de prevenire aferente constituie prioritate pentru controalele preventive. Evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit constituie obligatia persoanelor juridice si a persoanelor fizice. Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se îndrepte spre o zona sigura, în caz de pericol grav si iminent; 2 500-5 000
74

accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului. precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune. cu modificările şi completările ulterioare. ACCIDENTE. potrivit Legii nr. Angajatorul are obligaţia sa comunice evenimentele. chimici ori biologici caracteristici locului de muncă.b) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului în situatia în care înca exista un pericol grav si iminent. după cum urmează: .3 500 -7 000 19. incidentul periculos. în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate.asiguratorului. inclusiv medicul de medicina a muncii aflat într-o relatie contractuală cu angajatorul. EVENIMENTE. precum şi intoxicaţia acută profesională. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale. Accident de muncă . Boală profesională . depistata cu prilejul prestaţiilor medicale. invaliditate ori deces. situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie.afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii. 75 . evenimentele urmate de incapacitate temporară de munca. la confirmarea acestora. de către conducătorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia. după caz. invaliditate sau deces. BOLI PROFESIONALE Eveniment . în procesul de muncă Orice eveniment. Orice medic.vătămarea violentă a organismului. în afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului.inspectoratelor teritoriale de munca.organelor de urmărire penală. . va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesională sau legată de profesiune. cauzată de agenţi nocivi fizici. care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice. produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. . va fi comunicat de îndată angajatorului. conform prevederilor legale. de îndată.

.accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public. prevăzute anterior la comunicarea evenimentelor. în ţara sau în afară graniţelor tarii. În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment. în cazul suspiciunilor de boala profesională şi a bolilor legate de profesiune. în cazul accidentelor colective. În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. Accidente de munca In afara de accidentele suferite de lucratori in timpul desfasurarii procesului de munca sau in indeplinirea indatoriilor de service. incidente periculoase. precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute. cu permisiunea angajatorului. de îndată.de către Inspecţia Muncii. instituţia medico-legală competenta este obligată sa înainteze inspectoratului teritorial de munca. . în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de munca lucrătorilor la angajatorii persoane fizice.de către angajator. organele de poliţie rutiera competente vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor fizice/juridice. sportive. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini. . în termen de 7 zile de la data decesului.de către autorităţile de sănătate publica teritoriale. în termen de 5 zile de la data solicitării. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu.accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate. accidente colective.Semnalarea prevăzută anterior se efectuează către autoritatea de sănătate publica teritorială sau a municipiului Bucureşti. inclusiv în cadrul unor activităţi culturale. generate de unele evenimente deosebite.de către inspectoratele teritoriale de munca. o copie a raportului de constatare medicolegală. Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum urmează: . 76 . respectiv a municipiului Bucureşti. . un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului. Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal. la constatarea cazului. sunt de asemenea considerate accidente de munca urmatoarele situatii: . deces. precum avariile sau exploziile. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de munca. în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmată.

dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi invers. . dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de munca la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieţi omeneşti. şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului.accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului. pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare. în calitate de angajator.accidentul suferit de orice persoana. precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri. . dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice. convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege.accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate.accidentul suferit de personalul roman care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor tari.accidentul suferit de orice persoana.accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare.accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul. ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea. ori în alt loc de munca organizat de aceştia. la o alta persoana juridică sau fizica. în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu. 77 .accidentul de traseu. . . pentru îndeplinirea sarcinilor de munca.. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta avutul public şi privat. delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară graniţelor tarii. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi.accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane. dacă schimba îmbrăcămintea personală. încheiate de persoane juridice romane cu parteneri străini. . echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator.accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii. în timpul programului de munca. . pe durata normală de deplasare. utilajul ori materialele. în baza unor contracte. . pentru îndeplinirea unei sarcini de munca. . dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru. .accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima. . dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator. locul de munca.

în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate. în: accidente care produc incapacitate temporară de munca de cel puţin 3 zile calendaristice. de asemenea. Accidentele de munca se clasifica. Accidentul de munca înregistrat de angajator se raportează de către acesta la inspectoratul teritorial de munca. trasnet (electrocutare). cutremur. În situaţiile precizate cu deplasarea lucratorilor. transportul sa se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în munca sau de circulaţie în vigoare. accidente mortale. accidente colective. în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practica. inundaţie.disparitia unei persoane. recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale. când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauza. . alunecări de teren.accidentul suferit de o persoana aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. cum ar fi furtuna. potrivit legii. . viscol.accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale. Înregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare. - accidente care produc invaliditate. . acestea trebuie sa se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi. în condiţiile unui accident de munca şi în împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia.. 78 . precum şi la asigurator.accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare. dacă victima se afla în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. ca urmare a unei agresiuni.

dacă este cazul. vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă. alte persoane în întreţinere. • data comunicării. • consecinţele accidentului. Comunicarea evenimentelor Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: • denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi. • unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul. 79 . • sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului. • datele personale ale victimei: vârsta. • numele şi prenumele victimei. ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A INCIDENTELOR PERICULOASE.20. starea civilă. • locul unde s-a produs evenimentul. • data şi ora la care s-a produs evenimentul/data şi ora la care a decedat accidentatul. • împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive. copii în întreţinere. • numele şi funcţia persoanei care comunică evenimentul. denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul. ocupaţia.COMUNICAREA ŞI CERCETAREA EVENIMENTELOR.

urmând să comunice rezultatul determinărilor specifice. se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului. în termen de 5 zile lucrătoare de la obţinerea acestora. se vor face. 80 . după posibilităţi. Cercetarea evenimentelor Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea acestora. obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în cercetarea evenimentului. în conformitate cu prevederile art. respectiv. soldate cu decesul victimelor. până la primirea acordului din partea organelor care efectuează cercetarea. La solicitarea organelor care efectuează cercetarea evenimentului. pentru determinarea caracterului accidentului. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu. În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. 29 alin. cu privire la diagnosticul provizoriu. Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului. în vederea determinării alcoolemiei sau a stării de influenţă a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. va lua măsuri pentru recoltarea imediată a probelor de laborator. cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente. Unitatea sanitară . într-un proces-verbal. (1) din lege. schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs. angajatorul sau reprezentantul său legal va consemna. toate modificările efectuate după producerea evenimentului. Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de către angajatorul la care s-a produs evenimentul. a răspunderilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi. unitatea sanitară care acordă asistenţă medicală de urgenţă se va pronunţa. ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii. serviciile poliţiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de muncă din judeţul pe raza căruia s-a produs. precum şi pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de muncă.În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. Cercetarea se face imediat după comunicare. Angajatorul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. pe propria răspundere. în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării. a reglementărilor legale încălcate. în scris.

Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult 5 zile lucrătoare de la data producerii. prin decizie scrisă. atunci când este cazul. în comisia de cercetare numită de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate şi persoane numite prin decizie scrisă de către ceilalţi angajatori. să preleveze sau să solicite prelevarea de probe necesare cercetării. Dacă în eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiţi. să solicite sau să consulte orice acte ori documente ale angajatorului. una dintre acestea trebuie să fie lucrător desemnat.dacă acesta a avut loc în afara întreprinderii şi/sau unităţii angajatorului şi nu a avut nicio legătură cu aceasta. cu pregătire de nivel superior. Angajatorul care a organizat transportul răspunde pentru cercetarea accidentului de circulaţie produs pe drumurile publice. potrivit legii. se efectuează în condiţiile legii.Angajatorul are obligaţia să numească de îndată. Specialiştii şi experţii întocmesc expertize tehnice care vor face parte integrantă din dosarul de cercetare a evenimentului. cu respectarea. Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusă din cel puţin 3 persoane. reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern. Persoanele împuternicite. în acest caz urmând să apeleze la servicii externe. urmat de incapacitate temporară de muncă. comisia de cercetare a evenimentului. Cercetarea evenimentului . Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experţi sau specialişti cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competenţe potrivit legii să efectueze expertize tehnice. iar acesta este obligat să le pună la dispoziţie în condiţiile legii. Angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului. să efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul să ia declaraţii scrise. 81 . Angajatorul care nu dispune de personal competent sau nu are personal suficient trebuie să asigure cercetarea apelând la servicii externe de prevenire şi protecţie. iar aceştia trebuie să răspundă solicitării. Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului. Cheltuielile aferente efectuării expertizelor se suportă de către angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care se face răspunzător de organizarea activităţii în urma căreia s-a produs evenimentul.

inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul de cercetare întocmit la data producerii evenimentului şi va întocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie. Fac excepţie de la prevederile paragrafului anterior situaţii cum ar fi cele în care este necesară eliberarea certificatului medico-legal. argumentat şi în termen. existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie. prevăzut la paragraful anterior se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal. la Inspecţia Muncii. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului. În cazul accidentului cu incapacitate termporară de muncă. argumentat şi în termen. prelungirea termenului de cercetare. prelungirea termenului de cercetare. pentru care se poate solicita în scris. şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal.Fac excepţie de la prevederile paragrafului anterior situaţii cum ar fi cele în care este necesară prelevarea de probe ori efectuarea de expertize. prelevarea de probe sau efectuarea de expertize. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă. precum şi cercetarea incidentelor periculoase se vor încheia în cel mult 10 zile lucrătoare de la data producerii acestora. conform competenţelor. evenimentul va fi cercetat de inspectoratul teritorial de muncă ca eveniment care a produs incapacitate temporară de muncă Dosarul de cercetare va cuprinde: a. b. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei. în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin decizie sau decesul victimei. În cazul evenimentului a cărui consecinţă este invaliditate evidentă. c. sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului. opisul actelor aflate în dosar. Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces. procesul-verbal de cercetare. 82 . la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. accident colectiv sau situaţie de persoană dată dispărută. invaliditate evidentă. starea echipamentelor de muncă. închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură. nota de constatare la faţa locului. pentru care inspectoratul teritorial de muncă care cercetează evenimentele poate solicita în scris.

n. copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. k. copie a certificatelor de concediu medical. ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul. copii ale contractelor individuale de muncă ale victimelor. declaraţiile accidentaţilor. orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare. în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. m. cum ar fi: 1. în cazul accidentelor de traseu. copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi ale fişei de aptitudine. 83 . declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului. e. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. f. concluziile raportului de constatare medico-legală. j. în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. o. după caz. copie a autorizaţiei. din care să rezulte data. i. p. în cazul persoanelor date dispărute. g. copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. în cazul accidentului mortal. în cazul accidentului urmat de invaliditate. în caz de deces aceste fişe se vor anexa în original.d. h. schiţe şi fotografii referitoare la eveniment. l. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor. Dosarul va mai cuprinde. copii ale certificatului constatator sau oricăror alte autorizaţii în baza cărora angajatorul îşi desfăşoară activitatea. q. întocmite conform legii. actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă.

7. anexate la dosar. acte doveditoare. paginile şi spaţiile albe să fie barate. 84 . c. corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. g. solidarităţii sociale şi familiei. în condiţiile prevăzute la art.2. acte de expertiză tehnică. să fie identificat în dosarul de cercetare ca anexă. 3. 120 alin. denumit în continuare FIAM. 8. numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru fiecare document anexat la dosar să fie menţionate în opis. fiecare document. data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul. documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. 9. din care să se poată stabili locul. din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare. procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului. IMPORTANT: Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a. formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. şi ştampilate cu ştampila inspectoratului sau a angajatorului. f. adresele de prelungire a termenelor de cercetare. emise de organe autorizate. semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare. fotografiile referitoare la eveniment să fie clare şi însoţite de explicaţii. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. d. filele dosarului să fie numerotate. numită de angajator. actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă. 5. copie a diplomei. b. 111. 4. în conformitate cu art. să fie însoţite de explicaţii. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. cu excepţia procesului-verbal de cercetare. 6. formularul pentru declaraţie să fie conform modelului prevăzut în anexa . ora şi data producerii evenimentului. 10. e. (2) şi (4). aprobat prin ordin al ministrului muncii. schiţele referitoare la eveniment.

Dosarul de cercetare a evenimentelor se va întocmi astfel: a. originalul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul şi celelalte exemplare se păstrează de către ceilalţi angajatori. în mai multe exemplare. potrivit legii.h. se înaintează pentru verificare şi avizare la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie. originalul se înaintează organelor de urmărire penală. dosarul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. pentru incidentele periculoase. în trei exemplare. pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii. originalul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul. c. e. f. pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporară de muncă pentru victime cu angajatori diferiţi. dosarul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul. b. certificate ca fiind conforme cu originalul şi semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea sau de către unul dintre membrii comisiei de cercetare. Dosarul va fi însoţit de avizul inspectoratului teritorial de muncă. d. originalul fiind înaintat organului de urmărire penală. IMPORTANT: În cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporară de muncă sau al incidentelor periculoase în care faptele comise pot fi considerate infracţiuni. pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil. întocmit de comisia numită de către angajator. 85 . originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. deces. în două exemplare. va aviza şi va restitui dosarul în cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă. pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă. declaraţiile aflate la dosar să fie tehnoredactate. într-un exemplar. un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării. Inspectoratul teritorial de muncă va analiza dosarul. într-un exemplar. dosarul de cercetare se încheie în două exemplare. în două exemplare. accidente colective. Dosarul de cercetare.

dupa caz. Dosarul de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii. numai după ce au fost avizate de către Inspecţia Muncii. Inspectoratul teritorial de muncă transmite dosarele de cercetare organelor de urmărire penală. până la emiterea hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul persoanelor dispărute. Dosarul mentionat la paragraful anterior se restituie la inspectoratul teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării acestuia. conform prevederilor legale în vigoare. se restituie la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. Inspectoratul teritorial de muncă va completa dosarul şi va întocmi noul procesverbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. înaintat organelor de urmărire penală. va fi păstrat la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. în cazul în care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit. IMPORTANT: Dosarul de cercetare pentru cazul dispariţiei de persoane. 86 . Dosarul de cercetare al accidentului de muncă cu invaliditate. Comisia de cercetare va completa dosarul şi va întocmi procesul-verbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. după caz. poate dispune completarea dosarului şi întocmirea unui nou procesverbal de cercetare. acesta va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii. poate dispune completarea dosarului şi/sau refacerea procesului-verbal de cercetare. pentru completare şi întocmirea unui nou proces-verbal de cercetare. Completarea dosarului mentionat la paragraful anterior şi întocmirea noului procesverbal de cercetare a evenimentului se fac în cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial de muncă. Inspecţia Muncii avizează şi restituie dosarele în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii.În cazul în care inspectoratul teritorial de muncă constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. după completarea dosarului. În cazul în care Inspecţia Muncii constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător. confirmat în baza unui act medico-legal. în cel mult 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării. ca urmare a unui eveniment şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acestora.

datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul. data încheierii procesului-verbal. numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului. . . . perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea. cetăţenia.se vor indica. locul de muncă la care este încadrat. numărul de copii minori. ocupaţia în momentul accidentării. locul producerii evenimentului. starea civilă. e. vârsta. datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor. . numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor. de asemenea. data efectuării ultimului 87 .se vor indica. h. După avizarea de către Inspecţia Muncii. Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie să conţină următoarele capitole: a. de asemenea. obiectul cercetării. vechimea în muncă. următoarele: numele. f.se va indica.se vor indica. b. pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment. adresa punctului de lucru. prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea. d. numele reprezentantului său legal.se vor indica. profesia de bază. prenumele. data decesului. data şi ora producerii evenimentului. dosarul va fi înaintat organelor de urmărire penală de către inspectoratul teritorial de muncă. precum şi numele angajatorului şi ale persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetări. c. domiciliul. de asemenea. de asemenea. de asemenea. motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare. în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă. . care le va restitui inspectoratului teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii.Dosarul completat şi noul proces-verbal de cercetare vor fi înaintate în vederea avizării la Inspecţia Muncii. g. datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele.

cu redarea integrală a textului acestora n. r. p. alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului. se va face referire şi la aceasta.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. propuneri pentru cercetare penală. din capitolele de la lit. b)descrierea detaliată a echipamentului de muncă. cu redarea integrală a textului acestora m. persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale. măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora. k). echipamentului de muncă. j. .instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. s. caracterul accidentului. . în momentul accidentării. desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. cu redarea integrală a textului acestora l.se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate.va conţine următoarele subcapitole: a)descrierea detaliată a locului producerii evenimentului. sancţiunile contravenţionale aplicate. a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul. descrierea detaliată a locului. alte cauze care au concurat la producerea evenimentului. în cazul accidentelor cercetate de către comisia numită de angajator. k. angajatorul care înregistrează accidentul de muncă sau incidentul periculos. se va schimba în "Propuneri pentru sancţiuni administrative şi disciplinare". . q. I) şi m). c)descrierea detaliată a împrejurărilor. . 88 . i. o. cauza producerii evenimentului. iar pentru persoanele care. d)descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul. urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate.

Inspecţia Muncii şi asigurător. termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit. v.se va regăsi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. b. . se va face această menţiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevăzute la lit. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. procesul-verbal de cercetare se va încheia cu capitolul "Viza angajatorului" x. În situaţiile în care din cercetare rezultă că accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă. numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora. 2. 3 exemplare. q) şi r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de angajator pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare. viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat. inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul şi asigurător. c. mai multe exemplare.t. în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă. Comisia de cercetare a unui eveniment numită de angajator poate face propuneri de sancţiuni disciplinare şi/sau administrative. 5 exemplare. inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul şi asigurător.in cazul accidentelor cu ITM. numele şi semnătura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea. în cazul accidentului de muncă urmat de invaliditate. pe care le va menţiona în procesul-verbal de cercetare. pentru fiecare angajator. u. organul de urmărire penală. în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă pentru lucrători cu angajatori diferiţi. conform competenţelor IMPORTANT: 1.se va regăsi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. w. 89 . . s). avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă. Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se întocmeşte în: a. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. conform competenţelor . pentru angajatorul care înregistrează accidentul.

d. alta decât cea la care este încadrată victima. comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract. Înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase a) Inregistrarea Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului-verbal de cercetare. organele de urmărire penală. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. Inspecţia Muncii şi asigurător. organul de urmărire penală. 2. se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens în documentele încheiate. angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie va solicita acesteia o declaraţie scrisă privind modul şi împrejurările în care s-a produs evenimentul. În cazul evenimentelor care nu au fost comunicate şi cercetate. pentru angajatorul care înregistrează accidentul. IMPORTANT: 1. altul decât cel care îl înregistrează. precum şi în cazul accidentului mortal în afara muncii. în cazul accidentului de muncă mortal sau al celui colectiv. În cazul în care angajatorul la care se înregistrează accidentul de muncă îşi are sediul. pentru angajatorul care înregistrează incidentul. se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia are sediul. dar persoana vătămată prezintă un certificat medical cu cod "accident de muncă". în cazul incidentului periculos. un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis şi acestuia. În cazul în care accidentul de muncă s-a produs la un angajator. inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. e. domiciliul sau reşedinţa angajatorul. 90 . Inspecţia Muncii şi asigurător. 5 exemplare. 3. 5 exemplare. domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul altui judeţ decât cel pe raza căruia s-a produs accidentul.

pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. conform concluziilor cercetării. din proprie iniţiativă. se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima. În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. 91 . Accidentele suferite în timpul stagiului de practică profesională de către elevi. după caz. studenţi. produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nicio legătură cu acesta. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. după caz. înregistrarea se face conform legii. din proprie iniţiativă.În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens. conform concluziilor cercetării. Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de comandă. se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă. ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională. se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul. Accidentul de muncă suferit de o persoană în cadrul activităţilor cultural-sportive. Accidentul de muncă suferit de o persoană aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice. accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. la domiciliul clientului.

5. În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege. Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări. după caz. b)inspectoratului teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături. potrivit legii.F. Angajatorul la care a fost angajată persoana dispărută va comunica. este data înscrisă în hotărârea judecătorească ca fiind data decesului. 4.R. se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului sau. în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea avizului. precedent. ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator.. FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în câte 4 exemplare care se înaintează spre avizare după cum urmează: a)inspectoratului teritorial de muncă care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului. Dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia se înregistrează ca accident mortal. conform prevederilor legale. angajaţi ai unor angajatori care.Accidentul produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii. în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate. după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauză. numărul şi data hotărârii judecătoreşti la inspectoratul teritorial de muncă. Data producerii accidentului de muncă mortal. angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM. 3. IMPORTANT: 1. sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături. pe mijloace de transport ce nu le aparţin. se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul. 92 . personalul de poştă de la vagoanele C. imediat. Accidentul de muncă cu invaliditate se va înregistra pe baza procesuluiverbal de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de muncă. Verificarea şi avizarea FIAM de către inspectoratul teritorial de muncă se fac în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea formularului. în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea procesului-verbal de cercetare. 2. cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă. prevăzut la alin. prin care este declarat decesul.

inspectoratul teritorial de muncă va ţine evidenţa tuturor accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase înregistrate de angajatorii care au sediul. 93 . 16 la Normele Metodologice. Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă ce au ca urmare incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru. d. IMPORTANT : 1. În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate. 17 la Normele Metodologice. conform modelului prevăzut în anexa nr. se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. inspectoratul teritorial de muncă şi asigurătorul pe raza căruia îşi are sediul social. c. domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul judeţului respectiv. 18 la Normele Metodologice. d) se va ţine evidenţa accidentaţilor în muncă pentru care perioada de incapacitate temporară de muncă este de minimum 4 zile de lucru. Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporară de muncă. conform modelului prevăzut în anexa nr. În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea. conform modelului prevăzut în anexa nr. Registrul unic de evidenţă a accidentaţilor în muncă. conform modelului prevăzut în anexa nr. În registrul prevăzut la lit. 15 la Normele Metodologice. b. b)Evidenta Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în: a. cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de muncă. În baza FIAM şi a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase. Registrul unic de evidenţă a incidentelor periculoase. Registrul unic de evidenţă a accidentelor uşoare. 2. domiciliul sau reşedinţa.Angajatorul la care se înregistrează accidentul anexează FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată. fără a lua în calcul ziua producerii accidentului. Registrele de evidenţă trebuie să fie actualizate. invaliditate sau deces au dreptul să sesizeze sau să se informeze la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc accidentul.

a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale . în vederea precizării diagnosticului de boală profesională. respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor. după caz. la cerere. Dacă în urma investigaţiilor rezultă că sunt întrunite condiţiile unui accident de muncă. şi trimite bolnavul cu această fişă la unitatea sanitară de medicina muncii. 4. şi se finalizează cu redactarea şi semnarea Procesului verbal de cercetare. în termen de 7 zile.3. conform competenţelor. în termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului de profesionalitate. lucrătorii implicaţi. Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective. stabileşte diagnosticul de profesionalitate şi completează fişa de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la Autoritatea de sănătate publică judeţeană. 94 . victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a evenimentului. RAPORTAREA.conform art. o copie a procesului verbal de cercetare a evenimentului. după caz. cercetează. cauzele îmbolnăvirii profesionale. medicul specialist de medicina muncii din cadrul Autorităţii de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. se pot adresa inspectoratului teritorial de muncă sau.(1). 5. menţionându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii. 34 alin. în termen de 30 zile calendaristice de la data primirii acestuia. Cercetarea se face în prezenţa angajatorului sau a reprezentantului acestuia sau. În situaţiile prevăzute la alin. indiferent de specialitate şi locul de muncă. consultaţii medicale de specialitate. După primirea fişei de semnalare BP1. prevăzut în anexa. cât şi suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de către toţi medicii care depistează astfel de îmbolnăviri. prevăzută în anexa. inspectoratul teritorial de muncă va răspunde sesizărilor conform prevederilor legale sau va elibera. Medicul care suspectează o boală profesională completează fişa de semnalare BP1. 21. În situaţia în care angajatorul. la Inspecţiei Muncii. având în vedere ruta profesională. cu prilejul oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice. (2) din lege. CERCETAREA SI DECLARAREA BOLILOR PROFESIONALE Bolile profesionale. Medicul specialist de medicina muncii examinează bolnavul. Procesul verbal de cercetare este semnat de toţi cei care au luat parte la cercetare. respectiv a municipiului Bucureşti. inspectoratul teritorial de muncă va lua măsuri pentru efectuarea cercetării în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.

medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea. sau inspectorul de muncă sau lucrătorul sau asigurătorul. sau adeverinţa medicală emisă de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boală profesională. după caz. Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii. la Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Muncii. medicului care a semnalat îmbolnăvirea pentru evidenţa îmbolnăvirilor profesionale şi pentru a urmări realizarea măsurilor prescrise. în scris. istoricul de expunere profesională (documentul care certifică ruta profesionala şi anume copie după carnetul de muncă) şi după caz. în termen de 20 de zile de la data primirii contestaţiei. 95 . declară cazul de îmbolnăvire profesională. Soluţiile adoptate în aceste situaţii vor fi comunicate în scris celor interesaţi. În situaţia în care angajatorul sau reprezentantul acestuia. în termen de 30 zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare. sau. solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii publice. Componenţa şi atribuţiile Comisiei de experţi vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului muncii. persoana fizică autorizată în cazul profesiilor liberale. Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii Publice.responsabilitatea angajatorilor şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare. precum şi medicului de medicina muncii din autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. copie după fişa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii. pentru prevenirea unor boli profesionale similare. se pot adresa. prevăzută în anexa Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se păstrează la autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi va cuprinde următoarele documente: opisul documentelor din dosar. nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare sau cu măsura tehnică sau organizatorică formulată. în cazul în care bolnavul nu a fost internat) şi copii ale unor investigaţii necesare pentru susţinerea diagnosticului de profesionalitate. Procesul verbal de cercetare se înmânează angajatorului. completând fişa de declarare BP2 . nivelul măsurat al noxelor sau noxa identificată. istoricul stării de sănătate la locul de muncă (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă). document medical care precizează diagnosticul de boală profesională (biletul de ieşire emis de clinica/secţia de medicina muncii din structura spitalelor.

La nivelul Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale se constituie Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale. la Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti. Cazurile de pneumoconioze. care se reactualizează lunar cu datele din fişele BP2. Declararea bolilor profesionale se face de către Autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicină a muncii care a efectuat cercetarea. ele se declară şi se păstrează în evidenţă de către autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din judeţul sau din municipiul Bucureşti în care se află agentul economic respectiv. la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. de către autoritatea de sănătate publică judeţeană respectiv a muncipiului Bucureşti. Autoritatea de sănătate publică judeţeană. În cazul în care unitatea la care s-a produs îmbolnăvirea a fost desfiinţată. pe baza documentelor precizate la prin Fişa de declarare BP2 care reprezintă formularul final de raportare a bolii profesionale noudeclarate. cu excepţia procesului verbal de cercetare a cazului.- procesul verbal de cercetare a cazului de boală profesională. cazul respectiv se poate declara prin Fişa de declarare BP2 pe baza documentelor prevăzute la . Bolile profesionale nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea. respectiv a municipiului Bucureşti este răspunzătoare pentru corectitudinea datelor înscrise în fişa de declarare BP2. 96 . precum şi cazurile de cancer profesional se înregistrează la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul şi unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidenţiaţi prin documente oficiale de la autoritatea de sănătate publică. sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională. O copie a fişei BP2 se va înmâna lucrătorului diagnosticat cu boală profesională. precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilite conform legii. Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale reprezintã forul metodologic care asigurã asistenţã şi îndrumare tehnicã profesionalã în domeniul bolilor profesionale. Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioză se confirmă numai pe baza diagnosticului precizat de către comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale. copie după fişa de semnalare BP1.

cât şi ca accident de muncă. 97 . Intoxicaţia acută profesională se declară.Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale raportează semestrial datele privind morbiditatea profesională Autorităţii de sănătate publică din Ministerul Sănătăţii Publice. Centrul naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale transmite informaţiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituţiilor implicate în activitãţi cu impact asupra sãnãtãţii lucrătorilor. se cercetează şi se înregistrează atât ca boală profesională. Bolile legate de profesie Lista bolilor legate de profesie este prezentată în anexa. acestea se dispensarizează medical şi se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor. în vederea luării măsurilor tehnico – organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă. cercetare şi evidenţã sunt obligatorii este prevăzută în anexa. Bolile legate de profesie nu se declară. Structurile de medicina muncii din autorităţile de sănătate publică judeţene vor raporta cu o periodicitate anuală Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale situaţia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile noi declarate în anul respectiv. Lista bolilor profesionale a cãror declarare.

22. I. Aceste norme sunt cuprinse în tratate sau sunt emise de instituţiile comunitare.1. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost elaborate o serie de directive parte dintre ele vizând electrosecuritatea sau domenii adiacente.2. unde apare ca instrument de colaborare între acestea. Directive europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Dreptul comunitar reprezintă ansamblul de norme juridice care impun statelor membre reguli de urmat în vederea realizării obiectivelor pe care Comunităţile europene le au de îndeplinit. cu două trepte de aplicare. atât la nivel comunitar cât şi naţional. ELECTROSECURITATEA Legislatie – Terminolgie I. Lista directivelor europene în domeniul electrosecurităţii şi domenii adiacente cât şi lista Hotărârilor de Guvern adoptate este prezentată în Anexa 1. Noţiuni generale – terminologie Electrosecuritatea include totalitatea metodelor şi mijloacelor de protecţie împotriva electrocutării. obiectul lor fiind Comunităţile şi exercitarea competenţelor lor. distribuţia şi utilizarea 98 . Directiva este o formă a legislaţiei comunitare derivate. Pentru aprofundarea prevederilor normelor generale de protecţie a muncii cât şi a normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul. Dreptul comunitar este un drept supranaţional care în toate situaţiile are întâietate faţă de dreptul naţional al fiecărei ţări membre. Directivele europene „leagă orice stat membru destinatar cu privire la rezultatul ce trebuie atins lăsând instanţelor naţionale competenţa referitoare la formă şi mijloace”. Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. iar pentru fiecare domeniu au fost adoptate Hotărâri de Guvern. 319/2006. Aceste directive au fost transpuse în România prin adoptarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.

Astfel se definesc următorii termeni: Măsură de protecţie – metodă tehnică şi/sau organizatorică de prevenire a electrocutării. Mijloc de protecţie – produs destinat protecţiei împotriva electrocutării. Sistem de protecţie – ansamblu de două sau mai multe mijloace şi/sau măsuri de protecţie. Clasă de protecţie – simbol numeric convenţional care arată modul de realizare a protecţiei împotriva electrocutării. Atingere directă – atingere de către un om nemijlocită sau prin intermediul unui element conductor a părţilor active ale unei instalaţii electrice. Utilaj electric – ansamblu de echipamente electrice şi de accesorii ale acestora destinat unui proces de lucru. Zonă de manipulare (volum de accesibilitate) – spaţiul în care staţionează sau circulă oameni şi care este limitat de către suprafaţa pe care omul nu o poate atinge fără mijlocirea unui obiect. Parte accesibilă . Persoane avertizate – persoane informate şi/sau supravegheate de persoane calificate în scopul evitării pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune (personal de întreţinere. transformării sau utilizării energiei electrice. gaze sau alte fluide). acumulării. direct sau cu degetul de control. dar care poate transmite un potenţial electric (structuri metalice. conducte de apă. Atingere indirectă – atingerea de către om a unor părţi intrate accidental sub tensiune datorită unui defect electric. Punct neutru (neutru) – punct comun al părţilor active ale sursei de tensiune ale cărui diferenţe de potenţial. care poate fi atinsă direct de om şi care poate fi pusă sub tensiune accidental sau voit în cazuri speciale. Masă – parte conductoare a unui echipament (utilaj) accesibilă. Persoane calificate – persoane având cunoştinţe tehnice sau o experienţă suficientă ca să permită evitarea pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune. măsurării. faţă de fiecare conductor activ (fază) sunt egale în funcţionare normală. Echipament electric – ansamblu de elemente destinat producerii . Contact de protecţie – element care serveşte la realizarea continuităţii electrice între masă şi instalaţia de protecţie. în conformitate cu documentaţia tehnică specifică în vigoare. Parte sub tensiune (parte activă) – conducător sau element conducător care în regim normal de lucru se află sub tensiune. în valori absolute. execuţie sau exploatare). 99 . transportului. utilizată exclusiv. în care au acces numai persoanele autorizate pentru exploatarea instalaţiilor electrice respective şi care au responsabilităţi în acest sens.energiei electrice e necesară definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene şi româneşti în vigoare. Încăpere (spaţiu) de producţie electrică – încăpere (spaţiu). Parte conductoare naturală – element conductor care nu aparţine instalaţiei electrice. pentru procese tehnologice electrice. distribuţiei.parte a echipamentului (utilajului) electric care poate fi atinsă de om.

îngrădirile locuinţelor. Conductor de protecţie – conductor utilizat pentru realizarea protecţiei împotriva electrocutării ţi care leagă masele cu: • alte mase. • un conductor de nul sau cu un alt conductor legat la pământ (masă). îngrădiri. Izolaţie principală (izolaţie de bază) – izolaţie destinată asigurării protecţiei împotriva atingerilor directe. Distanţa de protecţie – distanţa dintre părţi active şi carcase de protecţie. accesibilă şi altor persoane decât cele care fac parte din personalul de exploatare. şosele. în raport cu pământul (masa). locuinţe sau îngrădirile acestora. de drumuri. Punere la pământ – atingere accidentală între o parte activă şi pământ sau o parte conductoare în contact cu pământul. • dispozitive de protecţie. Izolaţie electrică (izolaţie) – material sau ansamblu de materiale electroizolante destinate izolării părţilor active. Izolaţie întărită – izolaţie principală îmbunătăţită. Zonă cu circulaţie frecventă – zonă neîngrădită care se află la o distanţă mai mică sau egală cu 15 m. Izolaţie de lucru (izolaţie funcţională) – izolaţie dimensionată care asigură funcţionarea normală a echipamentului.Punct de nul (nul) – neutru legat la o priză de pământ printr-o rezistenţă electrică neglijabilă. precum şi zona aflată la distanţă mai mare de 15 m. de drumuri. unităţilor industriale sau agricole. Punere la masă – atingere accidentală între o masă activă şi masă. Bornă de protecţie – bornă prevăzută pentru legarea unui conductor de protecţie. • o priză de pământ. • părţi legate la pământ (masă). Timp de deconectare – durata între producerea defectului şi deconectarea circuitului defect de la sursa de alimentare cu energie electrică. şosele. Zonă cu circulaţie redusă – zonă îngrădită în care are acces numai personal special instruit. • o parte conductoare străină. balustrade. care are proprietăţi mecanice şi electrice echivalente cu cele ale izolaţiei duble. Izolaţie suplimentară – izolaţie destinată asigurării protecţiei împotriva atingerilor indirecte periculoase în cazul deteriorării izolaţiei principale. Defect de izolaţie – scădere sub limita prescrisă a rezistenţei de izolaţie dintre un conductor activ şi pământ (masă) sau dintre conductoare active. Izolaţie dublă – izolaţie constituită dintr-o izolaţie principală şi o izolaţie suplimentară. bare de protecţie sau zona de manipulare. care în regim normal de lucru se află sub tensiune. 100 . Schemă de protecţie – schemă în care se reprezintă situaţia punctului neutru al sursei de tensiune şi a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice. Conductor activ – conductor destinat transportului sau distribuţiei energiei electrice.

Loc de muncă periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii : -umiditatea relativă a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste 30º dar cel mult 35ºC. care îndeplineşte şi condiţiile unei prize de pământ. Tensiune redusă – tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depăşeşte 50 V în curent alternativ şi 120 V în curent continuu şi care se foloseşte ca măsură de protecţie împotriva electrocutării. Conductor de nul – conductor care se leagă la nul. Priza de pământ artificială – priza de pământ construită special pentru conducerea curentului în sol. aflate la o distanţă de 0. Instalaţie de legare la pământ – ansamblu format din conductoare de legare la pământ şi priza de pământ prin care se realizează legarea la pământ. Rezistenţa de dispersie rezultantă a prizelor de pământ şi conductoarelor de legătură dintre acestea ce constituie instalaţia. max 75% la temperatura aerului cuprinsă între 1530ºC. -pardoseala cu proprietăţi conductoare (beton. -pardoseală (amplasament) izolantă. Raport dintre tensiunea instalaţiei de legare la pământ şi curentul de trecere la pământ prin priză. Tensiune de atingere – parte din tensiunea unei instalaţii de legare la pământ la care este supus omul aflat la o distanţă de 0. -prezenţă de pulberi conductoare (pilitură de metal. 2.8 m între ele.Conductor de legare la priza de pământ – conductor prin care se stabileşte legătura dintre priza de pământ şi conductorul principal de legare la pământ sau reţeaua conductoarelor principale de legare la pământ. Priza de pământ naturală – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare al unei construcţii sau instalaţii. pământ). Instalaţie de legare la pământ de protecţie – instalaţie cu ajutorul căreia se realizează protecţia prin legare la pământ. pe direcţia gradientului de potenţial. Conductor de nul de lucru – conductor legat la punctul de nul destinat a transporta energie electrică.8 m faţă de masa pe care o atinge. Conductor de nul de protecţie – conductor de protecţie prin care se leagă masele la punctul de nul. Priza de pământ – element conductor sau ansamblu de elemente conductoare (electrozi) în contact cu pământul pentru trecerea curentului în sol. Tensiune de pas – parte din tensiunea unei instalaţii de legare la pământ la care este supus omul când atinge simultan două puncte de pe sol. Loc de muncă puţin periculos – spaţiu care în condiţii normale este caracterizat simultan prin : -umiditatea relativă a aerului. grafit) 101 . -parte conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă cel mult 60% din zona de manipulare. Rezistenţa de dispersie a unei instalaţii de legare la pământ 1. Tensiune de lucru – valoare efectivă a tensiunii electrice a unui echipament (instalaţie) electric în condiţii normale de lucru.

-prezenţă de fluide care micşorează impedanţa corpului uman. -părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare. Loc de muncă foarte periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: -umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35º. 102 . -prezenţă de agenţi corozivi.

fiind executate în două sau mai multe instalaţii sau zone de reţea. ce îndeplinesc simultan următoarele condiţii: 42 . Prin manevra programată se înteleg manevrele care au drept scop modificarea configuraţiei sistemului instalaţiei. Prin manevre de coordonare se înţeleg acele manevre ale căror grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte afectează un ansamblu de instalaţii. Foi manevra. pentru lucrări sau probe. ITI-PM. supraveghere. însă la care personalul nu are voie să atingă direct părţile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune. Prin manevre de execuţie se înţeleg acele manevre ale căror operaţii se desfăşoară în cadrul unei instalaţii zona de reţea şi sunt îndeplinite în totalitate nemijlocit de acelaşi personal de servire operative aflat în instalaţia respectivă.DV. element. echipamentele care nu sunt în inventarul unităţii dar sunt exploatate de aceasta. a elementelor de comutaţie secundară. grupe distincte de operaţii prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor. control şi/sau lucrări în instalaţii electrice în baza AS. Personalul de deservire operativă este personalul de exploatare care execută în timpul serviciului conform atribuţiilor care-i revin. manevre. consemnând activitatea depusă într-un registru operativ. Se consideră în gestiunea unei unităţi şi instalaţiile. precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor. Prin manevre cauzate de accident se înţeleg acelea ce se execută pentru scoaterea victimei de sub acţiunea curentului electric. Prin operaţie se înţelege acţionarea detaliată de către personalul de servire operative a elementelor de comutaţie primară şi reglaj ale unui echipament. Prin grupa distinctă de operaţii se înţelege ansamblul acelor operaţii din cuprinsul unei manevre ce se execută la un echipament. elementelor. celulelor. operaţii distincte. reţelei fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic.Instalaţiile. precum şi executarea unor măsuri speciale sau formalităţi ce derivă din aceste acţionări. de către două sau mai multe formaţii de servire operative. în baza unei convenţii de exploatare. elementelor sau schema de conexiuni în care funcţionează acestea. Prin manevră se înţelege ansamblul unor operaţii. celulă. Noţiuni generale – Terminologie Pentru aprofundarea prevederilor Normelor Generale de Protecţia Muncii cât si a Regulamentului General de Manevre în Instalaţiile Electrice e necesară definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene şi româneşti în vigoare: Gestiunea . Prin manevre curente se înteleg manevrele care au ca scop modificarea regimului de funcţionare a sistemului energetic al reţelei sau a unei instalaţii sau sunt determinate de schimbarea regimului de funcţionare a sistemului energetic. echipamentele.1. etc. Prin manevre de lichidare a incidentelor şi avariilor se înţeleg manevrele care se execută cu ocazia apariţiei unui incident (avarii) pentru izolarea defectului şi restabilirea alimentaţiei consumatorilor.Manevre În Instalaţii Electrice II. încredinţate prin inventar în exploatarea şi întreţinerea unei unităţi sunt în gestiunea unităţii şi în gestiunea nemijlocită a subunităţilor de bază ale acesteia.

 Pentru a preveni ca în momentul acţionării unui separator să se producă conectarea accidentală a întrerupătorului din circuitul respectiv.  Pentru preîntâmpinarea producerii unor avarii în timpul efectuării manevrelor după acţionarea fiecărui aparat de comutaţie se va verifica vizual poziţia acestora (cu ajutorul aparatelor de măsură şi a semnalizărilor de poziţie a acestora). În instalaţiile telecomandate. Prin operaţie distinctă se înţelege operaţia din cadrul unei menevre de execuţie care necesită coordonarea în timp cu grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte. transformator sau borne. unde manevrele se execută numai cu întrerupătoare. care au loc în cadrul aceleiaşi manevre de coordonare. transformator sau borne. poziţiile acestora se vor verifica din indicaţiile şi condiţiile prevăzute în acest scop de aparatura de telecomandă. II. 2.  Este interzisă deschiderea sau închiderea unui separator prin care s-ar putea întrerupe sau stabili curenţi capacitivi. au o succesiune bine determinată în cadrul grupei respective  operaţiile din grupa respectivă se execută în totalitate de aceeaşi formaţie de servire operativă . în depline condiţii de securitate a muncii. Prin concepţia manevrelor se înţelege aranjarea succesiunii grupelor destinate de operaţii. Reguli tehnice privind concepţia manevrelor Manevrele efectuate în cadrul instalaţiilor electrice urmăresc asigurarea funcţionării continue a instalaţiilor electrice. în cazul în care există o punere la pământ a unei 43 .  succesiunea operaţiilor din grupă nu se afectează reciproc cu succesiunea operaţiilor dintr-o altă grupă identică. operaţiilor distincte şi operaţiilor din cadrul manevrei în aşa fel. pentru efectuarea manevrelor în deplină securitate a muncii în concepţia manevrelor trebuie respectate reguli tehnice generale pe care le prezentăm succint în continuare:  Pentru acţionarea normală a separatoarelor (debroşarea normală a întrerupătoarelor debroşabile) la întreruperea unui circuit ordinea operaţiilor va fi deconectarea întrerupătoarelor şi apoi deschiderea separatoarelor respective (debroşarea întrerupătoarelor respective) iar la stabilirea continuităţilor unui circuit. şi apoi cele de bare iar la închiderea acestora întâi se închid separatoarele de bare şi apoi cele de linie. ordinea operaţiilor va fi închiderea separatoarelor (broşarea întrerupătoarelor) şi apoi conectarea întrerupătoarelor respective.  Ca ordine de acţionare a separatoarelor.  operaţiile din grupă nu necesită coordonarea în timp cu alte formaţii de servire operative. la deschiderea acestora întâi se deschid separatoarele de linie. la parametrii nominali. Pentru intervenţii în instalaţiile electrice. încât să se asigure desfăşurarea normală a acestora. ce se efectuează în acelaşi timp de o altă formaţie de servire operativă în cadrul manevrei de coordonare respective . toate automatizările care pot provoca anclaşarea acestuia vor fi anulate.  În cazul circuitelor fără întrerupător Regulamentul general de manevră stabileşte operaţiile admise a se efectua cu ajutorul separatoarelor normale.

etc . Reguli privind foile de manevră Prin foaie de manevră se înţelege un document scris.starea operativă iniţială a instalaţiei. Prin instrucţiuni tehnice interne se vor face precizări în amănunt privind concepţia manevrelor specifice fiecărui echipament sau element.pentru dezlegarea de la pământ. echipamentului. După personalul care o foloseşte şi felul manevrei conţinute.concepţia manevrei . 44 .pentru legările la pământ. La conceperea tuturor manevrelor se va ţine seama în mod obligatoriu şi de prevederile NPM în vigoare. foaia de manevră poate fi: . întâi se vor executa cele care se fac prin demontarea scurtcircuitoarelor mobile şi după aceea cele care se fac prin deschiderea cuţitelor de legare la pământ. aflată în exploatarea sa. cât şi măsurile de prevenire a apariţiei supratensiunilor de comutaţie periculoase sau pentru prevenirea funcţionării intempestive a unor automatizări sau protecţii . transformatoarele. elementelor de pe o bară pe alta. pentru care nu există certitudinea că sunt în bună stare.  Punerea sub tensiune în gol a unei bare se face prin conectarea întrerupătorului unui echipament legat la bare. trebuie verificată succesiunea şi concordanţa acestora prin verificarea vizuală şi prin măsurători.faze în reţeaua respectivă.  Fiecare unitate va stabili prin instrucţiuni tehnice interne modalitatea de execuţie a manevrelor de trecere a echipamentelor.  La executarea legăturilor la pământ la un echipament care are mai multe capete de unde se poate primi tensiunea. II.  Liniile. etc) .foaie de manevră de execuţie – folosită de personalul de servire operative.  La conectarea unui întrerupător cu tensiune din ambele părţi este obligatoriu controlul sincronismului. ordinea de referinţă a execuţiei va fi: . pentru executarea de manevre într-o instalaţie sau zone de reţea. nu se vor pune sub tensiune cu ajutorul unui separator. echipamentului. 3.scopul manevrei .  La redarea în exploatare a unor linii sau echipamente după lucrări în cursul cărora ar fi putut apărea o modificare a legării fazelor. care stabileşte următoarele: .  Este interzisă trecerea la executarea verificării lipsei de tensiune şi executarea legăturilor la pământ la un capăt al unui echipament fără ca în prealabil să se fi executat toate separările vizibile la toate celelalte capete ale echipamentului respectiv de unde sar putea primi tensiune.etc.persoanele care au legătură cu manevra şi resposabilitatea acestora.notaţiile în legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor .succesiunea operaţiilor sau a grupelor distincte de operaţii şi operaţii distincte ce urmează a fi efectuate .tema manevrei (starea operativă finală a instalaţiei. . întâi se vor executa cele care se fac prin închiderea cuţitelor de legare la pământ şi după aceea cele care se fac prin montarea scurtcircuitoarelor mobile.

45 . verifică. a regulamentului general de manevră. Prin aprobarea foii de manevră se certifică corectitudinea şi posibilitatea de folosire a acestora în condiţiile pentru care a fost concepută. aprobă şi controlează foile de manevră. Persoana care întocmeşte foaia de manevră răspunde de corectitudinea concepţiei acestora. 4. la executarea şi coordonarea manevrelor care se pot face fără foi de manevră (conform PE 118-92) sau la întocmirea foilor de manevră programate normal sau accidental. În acest context este foarte importantă găsirea unei modalităti de pregătire profesională interactivă care să permită o apropiere a relaţiei om-instalaţie în condiţiile deplinei securităţi în muncă. de dotare cu instalaţii complexe. Utilizarea simulatorului de manevre este o metodă teoretico-practică de formare şi pregătire a personalului cu atribuţii de exploatare şi control în instalaţii electrice. Persoana care controlează foaia de manevră de execuţie răspunde de corespondenţa concepţiei acesteia cu concepţia foii de manevră de coordonare. de respectarea prevederilor normelor de protecţia muncii. Foile de manevră implică responsabilităţi ale persoanelor care întocmesc. de succesiunea corectă a manevrelor. Instrucţiunile tehnice interne pot conţine foi de manevră permanente pentru manevrele legate de lucrările care se execută în baza acestor instrucţiuni. Foaia de manevră de coordonare cuprinde înscrierea grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte ce urmează a se coordona. ce se execută în cadrul manevrei de coordonare. pentru un singur echipament. Pesoana care verifică şi aprobă foaia de manevră are răspunderea şi obligaţia de a corecta eventualele greşeli.foaie de manevră de coordonare – folosită de personalul de comandă operative al unei trepte de conducere operative. Aceste persoane trebuie să dea dovadă de o pregătire tehnică de excepţie. Utilizarea simulatorului de manevre – metoda teoretico-practică de formare şi pregătire a personalului cu atribuţii de exploatare şi control în instalaţii electrice În etapa actuală – de modernizare a instalaţiilor electrice.cuprinde înscrierea detaliată a înserierii tuturor operaţiunilor ce se execută şi se întocmeşte de regulă. urmând a fi extinsă pe o scară largă în procesul de instruire pe teme de protecţia muncii. Instrucţiunile tehnice interne pot conţine şi ghiduri de manevră pentru orientarea personalului de servire operative sau de comandă operative. . fiind ultima persoană care citeşte foaia de manevră. de a verifica şi aproba în timp a acestora. a tuturor actelor normative tehnice în vigoare. răspunde de verificarea conţinutului foii de manevră în raport cu situaţia existentă în momentul începerii manevrei şi de posibilitatea desfăşurării normale a manevrei. care să implice o cunoaştere temeinică a instalaţiilor şi a regulamentului general de manevră. convergente în exploatarea normală a instalaţiilor. Persoana care verifică şi acceptă foaia de manevră (responsabilul manevrei). o serie întreagă de probleme sunt generate de intervenţia factorului uman. II. de respectarea prevederilor normelor de protecţia muncii şi a altor normative tehnice în vigoare. de corectitudinea grupelor distincte de operaţii şi operaţiilor distincte înscrise şi succesiunea lor corectă. după care acesta coordonează executarea în timp a grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte.

şi două transformatoare de putere de 110/20 kV. . care poate avea rol de transfer (ocolire) sau de cuplă transversală.evidentiază greşelile efectuate pe parcursul manevrelor. Neutrul de 20 kV este tratat prin rezistenţă.prezentarea schemelor monofilare ale instalaţiilor.executarea de acţionări şi manevre asupra aparatelor de comutaţie pe schemele monofilare . pe foi de manevră.prezintă modul corect de aplicare a regulamentului general de manevră şi a instrucţiunilor tehnice interne de executare a manevrelor.cuantifică prin sistemele de programare modul de pregătire şi intervenţie a fiecărui cursant (personal operativ) şi selecţionarea personalului operativ prin testare periodică. Pentru legătura între sistemele de bare colectoare de 110 kV staţia este echipată cu o cuplă combinată. În staţia de 20 kV sunt simulate cinci linii subterane şi două transformatoare de servicii interne. Legătura între sistemele de bare colectoare se face prin două cuple transversale. Dispozitivele de acţionare al întreruptoarelor de 110 kV sunt de tipul oleopneumatic. . . accidente şi alte perturbaţii ale sistemului energetic . . Echipamentul de tratare a neutrului este conectat în derivaţie la bornele de 20 kV ale transformatoarelor de putere. considerate sursele staţiei.evaluarea obiectivă a gradului de pregătire a personalului testat şi elaborarea raportului de evaluare a cursantului.exemplifică practice. . .simularea proceselor tehnologice în caz de avarii. şi pentru testarea profesională. iar două sunt linii subterane radiale. . Neutrele înfăşurărilor de 110 kV ale transformatoarelor de putere sunt legate la pământ. . Simultan – prin analiza unei scheme reale a unei instalaţii electrice. . . aparate de măsură şi semnalizări optice). Secţionarea sistemului II – cu o cuplă longitudinală cu întreruptor. Sectionarea sistemului I de bare este realizată cu o cuplă de separatoare. Staţia A simulată conţine patru linii electrice de 110 kV.admite posibilitatea exerciţiului continuu până la însuşirea corectă a modului de efectuare a manevrelor. manevre.prezentarea panourilor de comandă (schema sinoptică.prezentarea panourilor de protecţie. cheile de acţionare ale întrerupătoarelor şi separatoarelor. 46 . indicatoare de poziţie. succesiunea corectă a operaţiilor . Simulatorul pe un singur calculator este destinat antrenamentului personalului de servire operativă pentru deprinderea principiilor pe care se bazează efectuarea manevrelor într-o staţie electrică. în depline condiţii de securitate a muncii . dintre care două sunt linii aeriene.prezentând o serie întreagă de avantaje: . simulatorul de manevră asigură: .permite aprecierea modului de intervenţie individuală (al fiecărui cursant) în lichidarea avariilor apărute în sistemul energetic. Pe partea de 20 kV barele colectoare sunt de tipul cu două sisteme secţionate. şi o cuplă transversală. Barele colectoare de 110 kV sunt de tipul cu două sisteme secţionate şi cu bară de transfer (ocolire). iar secţionarea sistemului II – cu o cuplă longitudinală cu întreruptor.

Lista operaţiilor poate fi salvată şi utilizată pentru a crea foi de manevră standard. transformatoare de măsură. măsură. Operaţiile şi manevrele executate sunt înregistrate. Comenzile date aparatelor de comunicaţie pe schema monofilară a staţiei sunt considerate comenzi mecanice. respectarea succesiunii foii de manevră (criteriul de disciplină) 3. Se crează posibilitatea antrenării cursanţilor prin executarea de manevre. fiecare cursant având posibilitatea şi capacitatea de a se evalua. îmbunătăţirea continuă a relaţiei om-calculator. operaţii generale din foaia de manevră şi existenţa sau absenţa unor parametri analogici. cu excepţia separatoarelor de legare la pământ şi a separatoarelor de bare ale descărcătoarelor cu rezistenţă variabilă. b) la distanţă mai mică decât distanţa de vecinătate la care personalul executant este 47 .iar ale întreruptoarelor de 20 kV sunt cu resort. realizarea stării operative finale 4. Măsuri De Protecţia Muncii La Intervenţia In Instalaţii Electrice Aflate Sub Tensiune III. blocaje. Executarea lucrărilor sub tensiune Lucrarea fără scoatere de sub tensiune este lucrarea care se execută în una din următoarelor situaţii (conform G. poz. Se pot simula scurtcircuite în diferite puncte ale reţelei. Sunt simulate manevre logice de tip închis/deschis. anexa 1. iar pentru comanda electrică a separatoarelor se utilizează tensiunea continuă ± BS. semnalizare. Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor sunt electrice. corectitudinea efectuării manevrelor cu succesiunea impusă (criteriu tehnologic) 2. transformatori de servicii interni. Formarea şi perfecţionarea personalului operativ pe simulatorul de manevră.1. Pentru comanda electrică a întreruptoarelor se foloseşte tensiunea continuă operativă de comandă ± BC. bobine pentru crearea nulului artificial. precum şi defectări mecanice ale întreruptoarelor. încadrarea în timpul alocat Evaluarea se finalizează printr-un raport de evaluare listat de imprimantă. Evaluarea cât mai exactă are în vedere patru criterii: 1. 29): a) la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune la care personalul executant nu depăşeşte îngrădirile fixe de protecţie şi nu se urcă pe construcţiile de susţinere ale instalaţiilor electrice aflate sub tensiune. rezistenţe de tratare. Sunt simulate funcţiile de comandă (comenzi mecanice de la faţa locului şi comenzi electrice de la distanţă). operaţii specifice echipamentelor de comutaţie. sau pentru evaluarea prin notă a foilor de manevre. Staţiile simulate sunt echipate cu transformatoare de forţă.T. utilizate ca etalon. protecţii şi automatizări. permite dobândirea de aptitudini şi deprinderi în luarea unor decizii optime şi rapide pentru înlăturarea cauzelor defectelor apărute în funcţionarea instalaţiilor tehnologice.

dar care nu sunt legate la pământ şi în scurt circuit.luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică.asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formaţiei de lucru că în spate şi în părţile laterale nu sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune. prin carcasarea echipamentelor sau.identificarea instalaţiilor în care urmează a se lucra.împiedicat să se apropie de părţile aflate sub tensiune.la potenţial. c) în instalaţii la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separările electrice. având în gestiune instalaţii electrice aflate în exploatare şi întreţinere. Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact trebuie să se realizeze o serie de măsuri tehnice: . nu se va reconecta decît după ce s-au clarificat motivele declanşării.delimitarea materială a zonei de lucru şi montarea indicatoarelor de securitate.utilizarea dispozitivelor şi uneltelor electroizolante speciale. . . în condiţii de securitate.luarea măsurilor pentru a evitarea accidentelor de natură neelectrică. . pe toată durata lucrărilor. trebuie să se scoată din funcţiune instalaţiile de reanclaşare automată. . b) Unitatea de exploatare – unitate cu personalitate juridică. care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare. 48 . Linia electrică aeriană de înaltă tensiune la care se lucrează şi care a declanşat prin protecţie. În cazul în care se lucrează sub tensiune pe o linie electrică aeriană de înaltă tensiune. d) direct asupra părţilor aflate sub tensiune (lucrul sub tensiune) utilizând una din următoarele metode de lucru: . care se aplică la executarea de lucrări la liniile electrice aeriene de 110750 KV şi la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie electroizolante şi unelte electroizolate. Terminologie Noţiunile folosite în instrucţiunile tehnologice de lucru sub tensiune în instalaţiile electrice de înaltă tensiune au următoarele semnificaţii: a) Instalaţii electrice în exploatare – instalaţii aflate efectiv sub tensiune sau care pot fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutare precum şi a instalatiilor care au mai fost puse sub tensiune şi sunt temporar separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau prin demontarea unor porţiuni de bare. . neîngrădite sau neprotejate. Pentru executarea lucrărilor asupra instalaţiilor aflate sub tensiune la potenţial trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice: .în contact. în mod cu totul excepţional. Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice prin una din metodele „în contact” sau „la potenţial” trebuie să aibă la bază ca formă organizatorică Instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii (ITIPM) sau Atribuţii de serviciu (AS). . prin indicatoare de securitate. care se aplică la executarea de lucrări în instalaţii electrice la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie electroizolante sau electroizolate. astfel încât să existe suficient spaţiu.identificarea instalaţiei (locului) în care urmează a se lucra. prin îngrădiri provizorii mobile.

să fie sănătos din punct de vedere fizic şi psihic. .să fie calificat profesional pentru lucrările ce i se încredinţează.să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate şi de acordare a măsurilor de prim ajutor. potrivit funcţiei ce o deţine.să fie autorizat pentru executarea lucrărilor sub tensiune. Personalul este obligat să folosească la lucrări echipamentul de lucru şi protecţie adecvat fiind obligat de a preveni sau opri orice acţiune care ar putea conduce la o accidentare proprie sau a altei persoane. la care tensiunea de lucru între fiecare fază şi pământ în regim normal de funcţionare. . f) Instalaţii electrice de joasă tensiune – instalaţiile legate galvanic la reţelele cu neutrul legat la pământ. Condiţii ce trebuie să le îndeplinească personalul pentru executarea lucrărilor sub tensiune Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune personalul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . în regim normal de funcţionare. e) Personal delegat – personal care nu aparţine unităţii de exploatare dar desfăşoară. o activitate temporară în instalaţii electrice aflate în gestiunea unităţii respective. Personalul cu funcţii de conducere răspunde de asigurării dotării. . 2. nu depăşeşte 250 V şi instalaţiile legate galvanic la reţelele cu neutrul izolat faţă de pământ la care tensiunea de lucru între faze. cu aprobarea acesteia. III. .numele şefului de lucrare şi numărul membrilor formaţiei de lucru.numărul Instrucţiunii tehnice interne de protecţie a muncii în baza căreia urmează a se executa lucrarea. .instalaţiile în care urmează a se lucra. Cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor tehnice de protecţie a muncii este obligatorie pentru tot personalul angrenat în executarea lucrărilor sub tensiune. . Măsuri organizatorice de protecţie a muncii pentru executarea de lucrări sub tensiune Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune sunt necesare următoarele măsuri organizatorice: a) Îndeplinirea formelor de admitere la lucru sau dispunerea de lucrări consemnându-se într-un registru special: . 49 . lucrări de remediere a deranjamentelor sau de prevenire a acestora în scopul menţinerii instalaţiilor electrice în stare tehnică corespunzătoare. se permite numai personalului ce face parte din unităţile de exploatare. Responsabilitatea aplicării instrucţiunilor revine fiecărui lucrător. nu depăşeşte 1000 V (exclusiv). Nu se admite executarea acestor lucrări de către personalul delegat. Executarea lucrărilor sub tensiune în instalaţiile electrice de joasă tensiune.să fie instruit şi verificat din punct de vedere al protecţiei muncii.c) Personal de exploatare – personal care are ca sarcină deservirea operativă a instalaţiilor electrice şi/sau de întreţinere curentă. d) Personal de întreţinere – personalul care execută lucrări de revizii şi reparaţii. controlului şi instruirii personalului.

. . b) Admiterea la lucru. . . sau la iniţiativa unui membru a formaţiei de lucru însuşite de şeful de lucrare. la apariţia oricărui fenomen sau situaţie ce poate conduce la accidentarea personalului şi anume: . Persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru (executanţii) trebuie să aibă grupele de autorizare prevăzute în instrucţiunile tehnice interne (ITI-P) specifice fiecărei categorii de lucrare şi să facă parte din unitatea de exploatare. 50 . desfăşurându-şi activitatea în limitele acestei zone. .T.indicatoare de tensiune de joasă tensiune.platforme electroizolante. c) Controlul activităţii formaţiei de lucru şi supravegherea în timpul lucrului.mănuşi electroizolante de joasă tensiune (asociate cu mănuşi din tercot. Mijloacele de protecţie electroizolante utilizate sunt: . membrii formaţiei de lucru se subordonează şefului de lucrare. ..apariţia descărcărilor atmosferice în zonă. Răspunderea directă a pregătirii şi executării lucrărilor sub tensiune revine următoarelor persoane: .executanţii formaţiei de lucru. Executanţii de lucrări răspund de cunoaşterea şi aplicarea întocmai a normelor de protecţia muncii specifice şi de respectarea cu stricteţe a delimitărilor materiale ale zonei de lucru. .semnăturile persoanei care dispune executarea lucrărilor şi a şefului de lucrare. . . starea de curăţenie. lipsa de umiditate.. .persoana care admite la lucru (admitentul). Întreruperile ca urmare a imposibilităţii de continuare a lucrărilor se fac prin grija şi pe răspunderea şefului de lucrare la iniţiativa sa.constatarea unei situaţii în instalaţie neprevăzută în I.covoare electrizolante mobile. . Pe toată durata desfăşurării lucrărilor.nerespectarea disciplinei sau a normelor de protecţie a muncii de către membrii formaţiei de lucru. .I.apariţia furtunilor. .cizme electrizolante.persoana care dispune executarea lucrării. de bumbac sau lână). etc.şeful de lucrare.data executării lucrărilor.mănuşi electroizolante de înaltă tensiune. Înainte de fiecare folosire a unui mijloc de protecţie personalul executant este obligat să facă o verificare a acestuia privind: .).apariţia unei situaţii tehnologice ce prezintă potenţial de accidentare.starea tehnică generală (lipsa defectelor exterioare. La executarea lucrărilor sub tensiune se vor folosi numai mijloace de protecţie electroizolante care corespund standardelor sau normelor tehnice în vigoare. Începerea lucrărilor sub tensiune se va face numai după delimitarea materială a zonei de lucru şi luarea măsurilor tehnice de asigurare împotriva accidentelor de natură neelectrică.

Echipament De Lucru Si Protecţie Pentru Electricieni Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă.centura de siguranţă.. La executarea lucrărilor sub tensiune se va ţine seama de următoarele condiţii meteorologice: . .I. lucrările nu pot fi începute şi nici continuate. .Racordarea unui branşament.ochelarii de protecţie.E-I42-82). . 51 . Executarea de lucrări sub tensiune la coronamentele liniilor electrice aeriene prin urcare directă pe stâlpi este interzisă în cazul stâlpilor metalici de beton sau de lemn asimilate acestora. Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile. Echipamentul individual de protecţie trebuie să respecte cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. Urcarea pe stâlpii liniilor electrice aeriene cu dispozitive portative de urcat pe stâlpi (cârlige cu gheare sau cu tampoane de cauciuc) se va face numai după verificarea prealabilă a acestora la baza şi apoi pe parcursul urcării.R. metodele sau procedurile de organizare a muncii. lucrările sub tensiune se execută folosind metoda de lucru în contact.în caz de precipitaţii atmosferice slabe lucrările pot fi începute şi continuate.T.I. Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . În asemenea situaţii lucrările de coronamente se vor executa din autotelescop. . Condiţii generale pentru executarea lucrărilor sub tensiune În instalaţiile electrice de joasă tensiune.să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului. În anexă sunt prezentate două modele de I. .casca de protecţie. autoscară sau de pe alt utilaj de urcat electroizolant. precum şi de pe scara de lemn (în formaţie de două persoane). .să fie corespunzător pentru riscurile implicate.P întocmite pentru: .respectarea termenilor încercărilor periodice. Ca mijloc de protecţie împotriva acţiunii arcului electric şi a traumatismelor se folosesc: . fără să conducă el însuşi la un risc mărit. Lucrările se execută în baza Instrucţiunilor tehnice interne (conform 3.în caz de precipitaţii atmosferice intense ceaţa densă.Înlocuirea unui izolator de susţinere. descărcări atmosferice sau vânt puternic.să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă. precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.

direct şi indirect. cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale. frecvenţa expunerii la risc. În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente individuale de protecţie. a). Protecţia capului cu ajutorul căştilor de protecţie. A. b). Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de instrucţiuni. Această evaluare cuprinde: a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace. Ne propunem o prezentare generală a echipamentului de lucru şi protecţie folosit de electricieni. Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie. Sunt tratate următoarele capitole: A – Protecţia capului cu ajutorul căştilor de protecţie B – Protecţia ochilor cu ochelari de protecţie C – Protecţia mâinilor şi a braţelor D – Protecţia picioarelor cu ajutorul mijloacelor individuale de protecţie E – Îmbrăcămintea de lucru şi protecţie. în special durata purtării. aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.să realizeze protecţia capului împotriva şocului produs de agenţii mecanici. sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului. Acţiunea de protecţie directă constă în excluderea posibilităţii unui contact nemijlocit între agentul mecanic şi craniu. caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrător şi de performanţa echipamentului individual de protecţie. Angajatorul trebuie să informeze lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea echipamentului individual de protecţie. c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu caracteristicile prevăzute la lit. dacă este cazul. cuprinzând şi unele observaţii şi propuneri făcute în scopul îmbunătăţirii echipamentului de lucru şi protecţie. 52 .. Acţiunea de protecţie indirectă constă în amortizarea complexă prin care parametrii mecanici sunt diminuaţi şi redistribuiţi.să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă. Angajatorul trebuie să asigure instruirea lucrătorului şi. luându-se în considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în sine. Casca de protecţie protejează simultan. angajatorul trebuie să evalueze dacă echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să îl folosească îndeplineşte cerinţele esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie. organizează antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecţie. după toate ajustările necesare. Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie. b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le posede echipamentul individual de protecţie pentru a fi eficace împotriva riscurilor prevăzute la lit. subansamblul activ fiind calota. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească casca de protecţie sunt: .

Calota căştii de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . urechile. iar în mod normal să nu depăşească 20 mm pentru a nu influenţa defavorabil stabilitatea căştii pe cap.să asigure menţinerea unui spaţiu liber între peretele interior al calotei şi banda de contur de cel puţin 5 mm.protecţia faţă de agenţii mecanici .Borul este evazarea plană directă a peretelui calotei. casca fiind scoasă de pe cap. Borul apără şi de insolaţie. periculoase şi inadmisibile. Căştile care au numai unul din aceste două elemente ale sistemului de ventilaţie rezolvă parţial problema microclimatului.Cozorocul este destinat protejării ochilor şi a nasului.calota .Jgeabul colector de apă obţinut prin rularea marginii perimetrului calotei în formă de jgheab. profile) sau exfolieri. . Caracteristicile fiecărui tip de cască de protecţie sunt dictate de condiţiile specifice fiecărui loc de muncă nefiind posibilă realizarea unui tip universal de cască de protecţie.Sistemul de ventilare este format din orificii plasate pe suprafeţele calotei cu reglarea obturării totale sau parţiale a acestor orificii şi de spaţiul format din bride de dimensionare â circumferinţei capului şi de peretele interior al căştilor . . 53 . .criteriu ergonomic. . înconjurând tot perimetrul. sau a marginei calotei. .Vârful calotei acoperă creştetul capului şi poate fi dintr-un material deosebit de restul calotei. a. Nu se admit proeminenţe pe faţa interioară a cozorocului (nervuri. protejând fruntea.să fie fiziologice. crearea unei apăsări pe frunte. Calota. . 1. împotriva agenţilor mecanici şi a picăturilor de ploaie. Dezavantajul cozoroacelor mai lungi: mărirea greutăţii căştii dezechilibrând-o. Criteriile limitative pe care trebuie să le satisfacă căştile de protecţie sunt: .echipamentul interior constituit din sistemul de fixare şi reglare pe cap. obiectele căzute pe cozoroc dau o valoare mai mare momentului învârtitor. Cozoroacele prea scurte devin ineficiente. Înclinarea cozorocului se recomandă să fie sub 30˚. .să fie igienice. .. spaţiul liber ajunge la cel puţin 30 mm.Nervurile rigidizează şi măreşte rezistenţa calotei la impactul întâmplător.Marginea calotei este o îngroşare continuă a peretelui calotei la nivelul perimetrului acestuia contribuind la protecţia feţei şi â urechilor de căderile întâmplătoare a diverselor corpuri de la înălţime. înclinarea mai mare a cozorocului limitând câmpul vizual în sus. Elementele constructive ale căştilor de protecţie sunt: . . Lăţimea borului mai mare de 30 mm sunt jenante. Nu se respectă însă gradul de expunere al regiunii lor craniene şi nici topografia contraforturilor craniene. cu rezistenţă superioară la impact. Sistemul de nervuri este amplasat de obicei după raţiunile de optimizare a tehnologiei injecţiei (la materiale sintetice) sau după criterii estetice de simetrie. ceafa şi umerii obrajilor.anexele căştii. Lungimea cozorocului se recomandă să fie limitată la 50-55 mm. În zona vârfului calotei.

c. Materiale folosite pentru casca de protecţie: . .Textolitul prezintă cea mai slabă rezistenţă la şoc. niturile de fixare pentru casca pentru electricieni trebuie să fie din materiale sintetice izolante. se prelucreză uşor. cureaua de bărbie.grosimea pereţilor calotei şi traseul nervurilor trebuie corelate cu topografia grosimii pereţilor calotei craniene. proprietăţi fizico-chimice bune. 54 . . calităţi electroizolante bune.să fie uşor demontabil. referitor la construcţia căştilor de textolit se constată că au calotele prea puţin adânci existând tendinţa ca purtătorul să desfacă şireturile.Sistemul de amortizare este format din elementele echipamentului interior care vin în contact cu capul purtătorului: banda de contur (lăţime 28-35 mm) bride radiale ( se recomandă 6 bride a 25 mm. Echipamentul interior al căştii. cea mai mică duritate Brinell. piesele şi subansamblurile suplimentare necesare pentru a îmbunătăţi condiţiile de portabilitate: apărătoarea de la ceafă şi urechi. . .să fie uşor reglabil şi asigurat împotriva autodereglării.să aibă rezistenţă la acţiunea directă â flăcării şi neinflamabilitate. dispuse simetric) brida centrală (nereglabilă). Butoanele. precum şi capacitate de electroizolaţie.să respecte înălţimile minime de purtare. Astfel spaţiul de amortizare subcalotor este practic desfiinţat. Anexele căştii de protecţie Sunt elementele. b. cu marginea terminală printr-un mic bor.Sistemul de fixare este partea din ansamblul interior al căştii – coafura – constituit bride.Cască de protecţie din textolit tip A are o calotă de formă ovală.să asigure o bună stabilitate pe cap . Tipuri de căşti: . colorată uniform în culori deschise şi fără defecte. butoni. .suprafaţa exterioară a calotei trebuie să fie alunecoasă. . tampoanele din material plastic.. .suprafaţa de contact cu craniul să nu depăşească 10-25 mmp. capacitatea de preluare a energiilor nefiind asigurată. şireturi etc. 2. alungire şi rezistenţă la sfâşiere insuficiente în comparaţie cu celelalte materiale. Coafura internă de fixare a căştii pe cap este fixată de interiorul căştii prin butoni rapizi sau nituri. capişonul.nici un element al calotei să nu prezinte muchii ascuţite îndreptate spre interiorul calotei. 3.Materialele plastice prezintă o serie de avantaje: greutate specifică mică.Polietilena prin caracteristicile sale superioare este cel mai indicat material pentru înlocuirea textolitului. capsele. . Echipamentul interior trebuie să satisfacă următoarele condiţii: . are cea mai mare greutate specifică. inele. . respectând în mod obligatoriu spaţiul liber de 30 mm. . casca purtânduse inutil.

capse şi cordoane.Căşti de protecţie din materiale termoplaste (firma Petitcollin – Franţa). are calota construită din bistan (policarbonat). reglabil (prezintă 7 bride radiale).lentilele să fie nedeformabile. f = 50%). . B. Brida de la spate a dispozitivului se aşează pe ceafă. Este igiencă şi lavabilă.Cască de protecţie din textolit tip C se prezintă sub formă de şapcă avînd un dispozitiv interior de amortizare. rigidizată prin 6 nervuri conexe. a umezelii şi a prafului.Cască de protecţie din textolit tip B are o calotă de care se prinde cu ajutorul unei sârme de oţel (diametrul de 1 mm) o bandă de carton sau preşpan prevăzută cu dispozitivul interior de amortizare.000 kv.Casca Champion KSU are o bună stabilitate pe cap şi un jgheab de apă colector.Cască dielectrică pentru muncitorii care lucrează la tensiuni înalte. Protecţia ochilor şi a feţei cu ochelari de protecţie Ochelarii de protecţie trebuie să satisfacă următoarele calităţi: .. 55 . căştile trebuie recondiţionate înainte de folosire.dezinfectare.reimpregnare sau retratare cu diverse straturi de protecţie. Este climatizabilă. Se vor feri de radiaţiile directe ale surselor de căldură (paravane de azbest. coafura interioară reglabilă precis şi uşor pe laterale intercalată între coafură şi calotă are o bandă antişoc. .20˚C. . Recondiţionarea constă în menţinerea în atmosferă cu t = 18 . . geamuri văruite).P. . mult sub nivelul căştii permiţând fixarea căştii mai bine pe cap. luminescentă are caracteristici identice recomandabilă pentru lucrări de întuneric. . Păstrarea şi întreţinerea căştilor de protecţie Căştile se păstrează aşezate în rafturi în încăperi cu temperatură şi umiditate normală a atmosferei de încăpere (t = 20˚C. Este fabricată din materiale plastice injectabile. Calota este rigidizată prin patru nervuri. Căştile de protecţie se întreţin prin: . insensibile la influenţe atmosferice. Prezintă luminozitate constantă care se încarcă la lumina naturală şi artificială. Asigură protecţie electrică până la 20. Greutatea (fără coafură) 300 gr. .Casca K.Cască de polietilenă de joasă presiune formată dintr-o calotă elipsoidală cu suprafaţa netedă. Greutatea totală inclisiv coafura 270 gr. Bridele dispozitivului de fixare â căştii pe cap sunt reglabile. . fără cusături.K. mai ales în sens orizontal. Asigură o protecţie electrică pâna la 20.lentilele să aibă o luminozitate suficientă şi un câmp vizual cât mai intens posibil. să fie optic neutre.spălare cu apă şi săpun. Au proprietate dielectrică foarte bună. f = 60 – 80%) timp de 24 ore. toate elementele sunt demontabile.000 V. După depozitare îndelungată.S. . În interiorul căştii pe dispozitivul de amortizare se poate fixa o pelerină pentru protecţia urechilor şi a cefei împotriva curenţilor reci.

Ochelarii cu apărătoare laterală (semideschişi) asigură un microclimat apropiat de cel al mediului exterior. deoarece protecţia ochilor prin intermediul ochelarilor este condiţionată de necesitatea unei construcţii închise.sticlă minerală securizată.materiale plastice. . în timpul aburirii vizoarelor.Acuitatea vizuală – joacă un rol în viteza perceperii vizuale. Practic această situaţie nu se poate realiza.ochelarii trebuie să se adapteze la formatul feţei. sticlă tip triplex. e necesar ca ochelarii să se adapteze cât mai bine pe figura purtătorului. b). Pentru asigurarea câmpului vizual. Câmpul vizual. Poziţia corectă â ochelarilor pe figură. 1.. împiedicând aburirea vizoarelor. Funcţie de aceste cerinţe pentru îmbunătăţirea microclimatului în spaţiul de sub ochelari este necesar ca la ochelarii folosiţi de electricieni să fie mărită distanţa dintre faţă şi lentile. 2. a). Astfel evacuarea transpiraţiei se poate face în întregime fără să se producă o suprasaturare a aerului de sub ochelari cu vapori de apă iar diferenţa de temperatură între această regiune şi exterior să fie mică. Existenţa unui microclimat favorabil în spaţiul de sub ochelari este condiţionată de posibilitatea schimbului de aer dintre aceste spaţii şi mediul înconjurător. după purtarea ochelarilor un timp îndelungat. iar pentru asigurarea unui câmp vizual corespunzător este necesară adoptarea unui model de ochelari cu protecţie panoramică.Este necesară confecţionarea ochelarilor pe mai multe mărimi. având importanţă în asigurarea vederii în profunzime. Ochelarii de protecţie trebuie să satisfacă cerinţe legate de caracteristicile noxei oculare (arcul electric şi lovirii) caracteristicile locului de muncă (în încăperi închise sau aer liber şi la înălţime) caracteristicile organismului uman. Este necesar un câmp vizual suficient pentru a se da posibilitatea observării mişcării persoanelor din jur.aerarea trebuie să fie satisfăcătoare pentru â evita aburirea părţii optice. în scopul coordonării muncii proprii cu â celorlalţi pentru o mai bună desfăşurare a activităţii. 3. . vizoarele să corespundă deschiderii orbitelor iar centrul lor să coincidă pe cât se poate cu orificiul pupilelor. Acuitatea vizuală trebuie urmărită în raport cu următoarele situaţii: în timpul purtării unor ochelari cu vizor dintr-un material transparent fără defecţiuni. Cu cât distanţa dintre faţă şi lentile este mai mare cu atât microclimatul din spaţiul de sub ochelari este mai favorabil. având diferenţe mari faţă de microclimatul înconjurător. Caracteristicele fiziologice ale ochelarilor de protecţie. în perceperea formelor obiectelor şi în alte funcţii vizuale. interzicându-se folosirea sticlei obişnuite.lentilele nu trebuie să formeze cioburi tăioase sub efectul unui şoc. .lentilele şi ramele să fie neinflamabile. Durata de apariţie a aburirii este invers proporţională cu intensitatea efortului depus. sticlă specială. 56 . Ochelarii închişi etanşi crează în orice condiţii de purtare un microclimat neigienic în spaţiul de sub ochelari. Materialele folosite: . . caracteristicile constructive.

Umiditatea ridicată este determinată de acumularea şi suprasaturarea cu vapori de apă proveniţi din transpiraţie. talcarea lor uşurează îmbrăcarea mâinilor. Pentru â fi folosite este necesar ca mănuşile să fie verificate şi în perfectă stare. atât pe partea interioară cât şi pe partea exterioară cu săpun. arsuri. şoşonii şi galoşii destinaţi altor scopuri prin aspectul lor exterior. Cizmele. Îmbrăcămintea de protecţie şi de lucru. sau ciorapi . prin culoare. Se recomandă să fie păstrate într-un loc răcoros şi întunecos. agăţare. Ţesăturile cele mai bune sunt tricotajele din bumbac. ele se pot îmbrăca deasupra unor mănuşi de bumbac uşoare. Neevaporarea transpiraţiei duce la scăderea rezistenţei electrice interioare a cizme. Ţesăturile destinate îmbrăcămintei de protecţie trebuie să satisfacă următoarele condiţii de bază: . murdărie şi umiditate.să fie uşoare şi flexibile. dielectrice. împungere. Îmbrăcămintea trebuie să păstreze corpul omului de diferite acţiuni mecanice. care determină creşterea temperaturii pielii şi senzaţia de încălzire. gros care se pot utiliza sub forma de căptuşeală pentru cizme. Se păstrează în dulapuri sau lăzi închise. protecţia mâinilor se realizează şi cu palmare şi degetare. Actualmente echipamentul de lucru pentru electricieni este format din salopete cu cele două părţi componente pantalonul şi bluza de salopetă. Este indicat ca mănuşile să fie spălate.C. â spaţiului respectiv şi prin imposibilitatea eliminării vaporilor din exterior (din cauza impermeabilităţii cauciucului şi a formatului cizmei care nu permit aerisirea piciorului în timpul mersului). După fiecare întrebuinţare mănuşile trebuie curăţate. Neajunsul principal este transpiraţia mâinii sub mănuşi. Mănuşile trebuie să fie păstrate la temperatura de 20 . Microclimatul neigienic în spaţiul dintre cizmă şi picior se caracterizează prin temperatură şi umiditate ridicată. care nu satisfac întrutotul 57 . şoşonii şi galoşii electroizolanţi trebuie să difere de cizmele.25˚C. E.Protecţia picioarelor cu ajutorul mijloacelor de protecţie Două probleme de bază se pun în legătură cu asigurarea confortului în timpul purtării încălţămintei: problema microclimatului din interiorul încălţămintei şi problema formatului. Din punct de vedere al specificului activităţii electricienilor cele mai bune rezultate le oferă docul. că contribuie la prevenirea îmbolnăvirilor de răceală (să fie permeabilă pentru aer şi vapori). .să posede parametri superiori în ceea ce priveşte rezistenţa la sfâşiere. D. Când mănuşile se poartă o perioadă mai îndelungată. Trebuie să realizeze starea termică a organismului prevenind supraîncălzirea şi subrăcirea lui. satisfăcând condiţiile de igienă şi confort. uzură prin frecare. crestare.Protecţia mâinilor şi a braţelor Protecţia mâinilor se realizează folosind mănuşile de cauciuc lungi cu cinci degete. Pe lângă mănuşi. prin lipsa lor de luciu sau alte semne distinctive speciale.

incidentă perpendicular pe o suprafaţă împărţită la aria acelei suprafeţe (W/m2). butoniere) pentru păstrarea sculelor. bluza iese din pantalon.E – intensitatea câmpului electric (E) – forţa exercitată asupra unei particule încărcate independent de deplasarea ei în spaţiu (V/m) .SA – absorbţia specifică a energiei – energia absorbită pe unitate de masă de ţesut biologic (J/Kg) .S) de la care trebuie să fie luate una sau mai multe măsuri de protecţie. perpendiculară pe fluxul de curent.Valori de declanşare a acţiunii – nivelul parametrilor direct masurabili (E. respectarea valorilor de declanşare asigură respectarea valorilor limită de expunere Parametri direct masurabili ce caracterizează expunerea la câmpuri electromagnetice .SAR – rata de absorbţie specifică a energiei medii pe întregul corp sau pe o anumită parte a corpului – debitul cu care este absorbită energia pe unitate de masă de ţesut corporal (W/Kg). În spaţiul liber şi în materiile biologice pot fi utilizate atât inducţia magnetică cât şi intensitatea câmpului magnetic (1A/m = 4 x 10-7T) .cerinţele impuse specificul activităţii electricienilor prezentând unele lipsuri (ex: pentru electricienii de exploatare): .H. magnetice şi electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz . .B. Consider că rezultatele satisfăcătoare în activitatea electricienilor de exploatare ar avea adoptarea unei îmbrăcăminte de lucru tip combinezon Influenţa Cîmpurilor Electromagnetice IV 1.H – intensitatea câmpului magnetic (H) – împreună cu inducţia magnetică defineşte un câmp magnetic în orice punct din spaţiu (A/m) . Terminologie . într-un volum conductor (A/m2).J – densitatea de curent – curentul care traversează o unitate de suprafaţă.Câmpuri electromagnetice – câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice.Valori limită de expunere – limite de expunere la câmpuri electromagnetice a căror respectare asigură protecţia lucrătorilor la câmpuri electromagnetice împotriva efectelor nocive cunoscute împotriva sănătăţii .nu sunt prevăzute cu detalii auxiliare corespunzătoare (buzunare. .Ic – curentul de contact dintre o persoană şi un obiect (A) . .S – densitatea de putere – cantitatea de putere radiantă.B – inducţia magnetică sau densitatea de flux magnetic (B) – forţa exercitată asupra sarcinilor mobile (T). incomodând pe cel care lucrează. SAR pe întregul corp este o mărime acceptată pentru a stabili raportul între efectele termice nocive şi expunerea la câmpuri de radiofrecvenţă (RF). 58 . nu este rezolvată problema fixării pantalonilor de salopetă pe corp (la brâu şi la gleznă).nu asigură protecţia integrală a corpului în cazul manevrelor la înălţime.

duratei şi timpului expunerii . În funcţie de domeniul de frecvenţă se prevăd valori limită de expunere pentru densitatea de curent indus în cap şi trunchi. SAR localizate (membre). curenţi de contact sau descărcări de scântei. . IV. intensitatea câmpului magnetic (H) şi densitatea de putere (S). Datorită eterogenităţii electrice a corpului uman trebuie calculată media densităţilor de curent pe o secţiune de 1 cm2. intensitatea câmpului electric (E).sursele de expunere multiple . perpendiculară pe direcţia curentului. riscul de proiectare a obiectelor feromagnetice în câmpuri magnetice statice având o inducţie magnetică mai mare de 3 mT. să masoare şi/sau să calculeze nivelurile câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi lucrătorii acordând atenţie deosebită: . curentul de contact (Ic).efectelor indirecte: interferenţele cu echipamente şi dispozitive medicale electronice. amorsarea dispozitivelor electroexplozive detonatoare. Determinarea expunerii şi evaluarea riscurilor În îndeplinirea obligaţiilor prevazute în Legea 319/2006 angajatorul trebuie să evalueze şi dacă este necesar. pentru întregul corp. inclusiv informaţiile publicate . densitatea de putere.SAR medie pe întregul corp şi SAR locală sunt necesare pentru a evalua şi limita depozitarea excesivă de energie pe părţile mici ale corpului în condiţii speciale de expunere (expunerea unei persoane legate la pământ la frecvenţă radio inferioară din domeniul de frecvenţe în MHz sau expunerea unei persoane în câmpul apropiat unei antene . spectrului de frecvenţă. Pot fi măsurate direct: inducţia magnetică (B). SAR medie. 2.nivelului. de măsurare şi de calcul adecvate. trebuie să se aplice metode de evaluare. care permit analizarea caracteristicilor formei de undă şi a naturii interacţiunilor biologice conform standardelor naţionale în domenii armonizate cu standardele europene stabilite de CENELEC (Comitetul European pentru Standardizare şi Electrotehnică) Valorile de declanşare a acţiunii se obţin plecând de la valori limită de expunere în conformitate cu principiile stabilite de Comisia internaţională pentru protecţia împotriva radiaţiilor neionizate prin limitarea expunerii la radiaţii neionizate (ICNIRP 7/99).valorile limită de expunere şi valorile de declanşare a acţiunii .expuneri simultane la câmpuri de frecvenţă multiple 59 .efectele asupra stării de sănătate şi securităţii lucrătorilor care aparţin unor grupuri sensibile la riscuri specifice . Valorile limită de expunere pentru densitatea de curent trebuie să protejeze împotriva efectelor acute ale expunerii asupra ţesuturilor sistemului nervos central la nivelul capului şi al trunchiului. inclusiv stimulatoare cardiace şi alte dispozitive implantate.informaţiile adecvate obţinute în urma supravagherii stării de sănătate.existenţa unor echipamente de muncă proiectate pentru a reduce nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice . Pentru câmpuri electromagnetice în impulsuri ori tranzitorii sau pentru expunerea simultană la câmpuri de frecvenţe multiple. incendiile şi exploziile rezultate în urma aprinderii materialelor inflamabile datorită scânteielor provocate de câmpuri induse. SAR localizata (cap şi trunchi).

circulaţia sîngelui şi activitatea nervoasă) Accidentele se pot produce fie prin atingere directă de tip bifazic(bipolar) corpul devenind altfel un şunt.) . tensiunile prin cuplaj inductiv în vederea realizării protecţiei împotriva electrocutărilor în instalaţii electrice de curent continuu şi de curent alternativ de frecvenţă industrială. Se foloseşte termenul de electrocuţie în cazul leziunilor mortale şi de electrocutare pentru leziunile compatibile cu viaţa. ecranare sau mecanisme similare de protecţie a stării de sănătate . urmare a contactului direct sau indirect cu un conductor electric. Primul Ajutor În Caz De Electrocutare Prin electrocutare se înţelege totalitatea tulburărilor provocate de trecerea curentului electric prin corp. recurgerea la mecanisme de blocare.programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă. tensiunile de atingere şi de pas. (1) lit.situaţii în care prin el circulă un curent capabil . Accidentele se pot produce şi prin atingere indirectă ca în cazul inducţiei cind un conductor electric din apropierea unui curent electric cu potenţial ridicat prezintă un curent de autoinducţie(periculos cu accidentatul atingerea apei în care au căzut fire electrice etc. 12 alin. În cazul depăşirii valorilor de declanşare a acţiunii angajatorul trebuie să pună în aplicare un program de măsuri tehnice şi organizatorice pentru încadrarea în valori normale prin: . a locului de muncă şi a posturilor de lucru . tensiunile de lucru .Angajatorul trebuie să deţină o evaluare a riscurilor în conformitate cu art.alegerea unor echipamente care emit mai puţine câmpuri electromagnetice . R) este: 60 . fie de tip monofazic (unipolar) cînd corpul se interpune între două conductoare electrice sau între un conductor electric şi pământ. Accidentul prin electrocutare apare atunci cînd corpul omului se intercalează accidental între două puncte cu potenţiale electrice diferite. a din Legea nr. Z(se considera egală cu rezistenţa ohmică a corpului. Primul caz de electrocutare accidentală a fost semnalat în 1897. Pentru proiectarea şi stabilirea unor sisteme de protecţie împotriva electrocutărilor limita maximă admisă a impedanţei totale a corpului uman.limitarea duratei şi a intensităţii expunerii . Toate sistemele de protecţie împotriva electrocutărilor iau în calcul limitele admise pentru curent prin corpul uman.să afecteză funcţiile vitale ale corpului (respiraţia.asigurarea cu echipament adecvat de protecţie individuală Reducerea riscurilor rezultate din expunerea la câmpuri electromagnetice are la bază principiile generale de prevenire prevăzute de Legea 319/2006.proiectarea şi amenajarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru . 319/2006 şi trebuie să stabilească măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în conformitate cu art. 14-20.adoptarea unor metode de lucru care să conducă la o expunere mai redusă la câmpuri electromagnetice .reducerea emisiei câmpurilor electromagnetice.

prag de senzaţie. Zh=R=3000Ω .în cazul protecţiei împotriva electrocutărilor prin atingere directă.5 – 2mA. .75 .30 mA -dacă se consideră R= 0 .curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA. pentru un timp mai mare de 3 s: . .1s pentru tensiuni pînă la 500 V.pericol de paralizare a funcţiilor sistemului nervos .200 mA-fibrilaţie ventriculară .considerate în calcule pentru stabilirea unor sisteme de protecţie împotiva electrocutărilor sunt stabilite funcţie de felul curentului. . .curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA probabilitate ridicată de deces . 61 . . agravată de efectele termice ale curentului electric. pentru tensiuni pînă la 250 V şi 0. Timpul de expunere(timpul de trecere a curentului prin corpul omenesc) este foarte important mai ales în raport cu intensitatea curentului .1000-4000 mA-arsuri grave Limitele maxime admise ale curenţilor prin corpul omului.0. valoare curentului la care omul reuşeşte să se desprindă este mai mare şi invers. timpul de întrerupere la protecţia de bază t stabilit conform documentaţiilor specifice.2 – 3 mA-senzaţie tremur. .200--1000mA-arsuri la punctele de intrare şi ieşire din organism . Din motive de protecţie limitele timpului de deconectare a instalaţiilor electrice de joasă tensiune trebuie să fie de 0. şoc electric. Efectele cele mai probabile de paralizare a funcţiilor sistemului nervos le provoacă intensităţile curenţilor de tip industrial(380/220 V). În funcţie de intensitatea curentului care străbate corpul omenesc se produc următoarele efecte: .în cazul protecţiei împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă. de apariţie a stopului respirator sau stopului cardiac.Cu cât timpul este mai scurt. Traseul străbătut de curent prin corp este uneori decisiv considerându-se foarte periculoase : mâna stîngă-piciorul drept (axa inimii) şi mâna dreaptă. înţepături.25 mA-respiraţie grea.marginea superioară a bazinului.18 .10 – 18 mA –contracţii musculare dureroase.25 .2 sec. .10mA-dacă se consideră R=3000 Valorile curenţilor şi efectele lor au fost grupate în zone de pericol astfel: . În cazul protecţiei împotiva curenţilor capacitivi se consideră următoarele limite maxime admise ale curenţilor prin corpul omului.curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA pericolul de deces este foarte redus. .75 mA-şoc electric sever.3 – 10 mA-convulsii. numărul sistemelor de eliminare a defectului.Zh=R=1000Ω .

MĂSURA DE PROTECŢIE APLICATĂ Separarea de protecţie Izolaţie suplimentară de protecţie(cu dublă izolare) Egalizarea potenţialelor Izolaţie întărită şi tensiune redusă Tensiune redusă + izolaţie de lucru Legare la nul(TN) sau la pământ(TT)+ echipament electroizolant TIPUL REŢELEI DE ALIMENTARE Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I T TENSIUNE DE LUCRU MAXIMĂ ADMISĂ (V) 400 400 400 50 24 400 Pentru lucrul în mediul minier(la suprafaţă sau subteran ) sunt prevederi specifice. 5. În instalaţiile electrice există un pericol de electrocutare dacă se execută lucrări în aceste instalaţii sau în vecinătatea lor fără respectarea normelor de protecţie a muncii. 3. 2. amorţeli. de zona de amplasare a echipamentului (instalaţiilor) şi de timpul de întrerupere în caz de defect. 62 . Efectele curentului electric asupra funcţiilor vitale pot avea urmări imediate sau întrziate Urmările imediate au ca efect paralizarea funcţiilor respiratorii şi/sau circulatorie. 1. de tipul reţelei şi de timpul de întrerupere în caz de defect.Tensiunile de lucru ale instalaţiilor şi echipamentelor sunt conform STAS-93075 cu excepţia echipamentelor electrice portabile. 6. Limitele sunt stabilite ţinînd seama că în toate situaţiile se prevede un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor din STAS 6119-79 şi STAS 6616-83 privind condiţiile de întrerupere în caz de defecte şi de dimensionarea a instalaţiilor de protecţie. Limita maximă admisă a tensiunii de lucru pentru echipamentele electrice portabile folosite în medii periculoase este stabilită în funcţie de măsura de protecţie aplicată împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă şi de tipul reţelei în care se poate aplica măsura de protecţie respectivă (STAS 2612-87). corpurilor de iluminat şi utilajelor mobile de sudare. NR. de zona de amplasare. respectiv apariţia stopului respirator şi/sau a stopului cardiac ori deces instantaneu prin fibrilaţie ventriculară. Limita maximă admisă a tensiunilor de atingere şi de pas pentru echipamentele (instalaţiile) de înaltă tensiune este stabilită în funcţie de tipul echipamentului(instalaţiei electrice). Urmări întîrziate constau într-o slăbire a forţei musculare. Limita maximă admisă a tensiunilor de atingere şi de pas pentru instalaţiile şi echipamentele de joasă tensiune sunt stabilite în funcţie de categoria reţelei de alimentare. Limitele sunt stabilite ţinînd seama că în toate situaţiile se prevede cel puţin un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor STAS 7334-83 privind condiţiile de întrerupere în caz de defect şi de dimensionarea instalaţiilor de protecţie. CRT. 4. tulburări care influenţeză centrul generator de excitaţii al inimii.

. singurul care poate hotărâ asupra stării accidentatului. -accidentatul s-a desprins de instalaţia electrică nemaifiind în contact cu aceasta şi nici în imediata ei apropiere. transportarea corectă a unui rănit. În ambele situaţii persoana care acordă primul ajutor trebuie să evalueze operativ şi rapid situaţia accidentatului şi să intervină astfel încât să nu se suprapună riscului de accidentare Scoaterea accidentatului de sub influienţa curentului electric impune o serie de măsuri a căror succesiune trebuie respectată : .). Personalul încadrat în muncă indiferent de funcţie este obligat să cunoască cel puţin următoarele măsuri imediate necesare a fi luate pentru readucerea la viaţă a unuei persoane care a fost electrocutate sau axfixiate. 4.intervenţie după două minute crează şanse de salvare 90%.Se întîlnesc două situaţii: -accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia electrică. 3. metoda Sehaefeer. Operaţia de respiraţie artificială nu poate fi întreruptă decît de medic. .întreruperea tensiunii prin deschiderea întrerupătorului de alimentare (în lipsa acestuia prin deschiderea separatorului. respiraţia artificială prin insuflarea cu aparate mecanice Supravegerea după readucerea la viaţă a accidentatului este obligatorie în aşa fel. reanimarea cardiorespirtorie.m. 63 . respiraţie gură la gură şi masajul cardiac extern. metoda Sylvester. scoaterea siguranţelor. Primul ajutor acordat în cazul accidentatului prin electrocutare depinde de competenţa celor prezenţi în momentul accidentului .Pentru metodele de respiraţie artificială menţionăm: 1. . 2.intervenţie după un minut crează şanse de salvare 95%. încât să se poată acţiona în caz de nevoie. Se vor efectua următoarele manevre: . primul ajutor în caz de stop cardiorespirator.intervenţie după patru minute crează şanse de salvare 50% ş. În cazul instalaţiilor cu tensiuni peste 1000V apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator din cauza tensiunii de pas.scoaterea accidentatului de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau echipamente electroizolante şi îndepărtarea accidentatului de zona de pericol. Dacă accidentatul este în contact cu instalaţia electrică şi se află la înălţime trebuie luate măsuri preventive de eliminare căderii(după întreruperea tensiunii muşchii se relaxază).iar scoaterea accidentatului din instalaţii aflate sub tensiune este permisă numai după deconectare. scoaterea din priză etc.a.d.deconectarea instalaţiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoană care cunoaşte bine instalaţia . luarea primelor măsuri în caz de incendiu sau avarii. Rapiditatea cu care se intervine în operaţia de salvare prin respiraţie artificială trebuie să ţină seama permanent de următoarele reguli: . oprirea unei hemoragii care insoţeşte o fractură.Intervenţia imediată şi competenţa în cazul unui accident salvează accidentatul mai ales în cazul unei electrocutări.

Dacă starea de rău se agravează : . . . Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală deoarece ulterior pot surveni tulburări de ritm cardiac. . pieptului şi abdomenului.. el trebuie ţinut în repaus timp de aproximativ 1 oră după care trebuie supus unor cosultaţii medicale.îmbrăcămintea trebuie descheiată şi slăbită în zona gîtului. acţiunile de prim ajutor fiind diferenţiate în funcţie de starea accidentatului: .se va asigura transportul calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenţă. corespunzătoare tensiunii normale a instalaţiei). unde operaţia se execută de personalul special instruit în acest sens şi care utilizează mijloace de protecţie electroizolante(cizme şi mănuşi de înaltă tensiune ştanga de manevră.dacă accidentatul este conştient.(provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaţiei electrice ) provoacă aprinderea hainelor se va interveni pentru stingerea hainelor aprinse prin înăbuşire. În situaţia în care arcul electric . 64 . Chiar dacă în urma electrocutării accidentatul nu acuză stări de rău.scoaterea accidentatului din instalaţie aflată sub tensiune este permisă numai in staţiile electrice. .dacă accidentatul prezintă vătămări sau răniri.accidentatul va fi aşezat în poziţia culcat cu picioarele ridicate. După scoaterea accidentatului de sub tensiune se va determina starea clinică a victimei printr-o examinare rapidă.dacă accidentatul este inconştient.

P.PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.N.D.23.C. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ 65 .M.

1 Relaţia risc – securitate Fig.PREMISE TEORETICE Fig. 1.3 Curba de acceptabilitate a riscului 66 .

ETAPELE METODEI definirea sistemului de analizat (loc de muncă). 2. 4. • aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ). Aplicarea metodei necesită echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire. • nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc. PRINCIPIUL METODEI • identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. 3. pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. secţie sau întreprindere. 2. identificarea factorilor de risc din sistem. • fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire. care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă care constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă. cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi). sectorul.  1. în faza de exploatare pentru îndeplinirea de cǎtre personalului de la compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi a urmǎtoarelor atribuţii: • analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă. UTILIZATORI POTENŢIALI Metoda poate fi utilizată: 1. secţia sau întreprinderea analizată. sector. 67 .DESCRIEREA METODEI SCOP ŞI FINALITATE • determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă. în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă pentru integrarea principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă.

sarcină de muncă. • Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) 68 .S. principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomofuncţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.  • INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) → este un formular care cuprinde.S. mijloace de producţie şi mediu de muncă). şi M. sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie. • Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5) → construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor.S. • Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) → este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor. respectiv a nivelului de securitate. grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant.E.5.M. → clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U. → cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman. • Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) → cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat. propunerea măsurilor de prevenire. • Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2) → este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat.. funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de M. într-o formă uşor identificabilă şi comprimată. → gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic.F.

). APLICAREA METODEI PROCEDURA DE LUCRU Constituirea echipei de analiză şi evaluare  • → echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi.→ este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. . a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc. → acest formular cuprinde: . funcţie.date de identificare a locului de muncă: unitatea. • Definirea sistemului de analizat (loc de muncǎ) → în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă. descrierea procesului tehnologic. prenume.date de identificare a evaluatorului: nume. rezultate din evaluarea locului de muncă. unelte etc. .componentele generice ale sistemului de muncă. maşinile şi utilajele folosite . parametri şi caracteristici funcţionale). secţia (atelierul).nominalizarea factorilor de risc identificaţi.nivelul de risc. → înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare. precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului. 69 .. urmărind: identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul sistemului. • Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) → este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat. respectiv după însuşirea metodei.consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc.explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere. buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate. descrierea condiţiilor de mediu existente.parametri şi caracteristici funcţionale. → după constituirea echipei de analiză şi evaluare.clasa de gravitate şi probabilitate previzionată. . locul de muncă. → este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate. a operaţiilor de muncă. . se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise. . a ordinelor şi deciziilor scrise. . instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. .

pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii. → nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc (Ri) stabilite pentru factorii de risc identificaţi. în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare. săptămânal. pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă). → identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri. lunar. fişa postului pentru executant. încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc. şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu. • Identificarea factorilor de risc din sistem → în această etapă se stabileşte. prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer. greutate şi dimensiuni. standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii) şi din discuţiile purtate cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.). pe bază statistică sau de calcul.). se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă. caiete de sarcini. forfecare. în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta. anual etc.precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului. → factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6). precum şi a altor acte normative incidente. → informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică. → rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). în aceeaşi etapă. → pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3. norme. intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic. buletine de analiză a factorilor de mediu. intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an. unde se mai specifică. → cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. aceasta se poate face printr-o analiză verbală cu tehnologul. se utilizează ca element de 70 . informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare. funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. curba Cz etc. • → Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din Anexa 2. pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea. → gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3. ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei ierarhizǎri a măsurilor de prevenire şi protecţie. rezistenţa la apăsare. cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor.

.. măsuri de protecţie colectivă.... → se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire: măsuri de prevenire intrinsecă.ponderare rangul factorului de risc (ri)... formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea: n ∑ ri R i i=1 Nr = . → măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7). → rezultatele evaluării.. → persoanele implicate.... → • → Stabilirea măsurilor de prevenire pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate. Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc “i “. → interpretarea rezultatelor evaluării.. ri = rangul factorului de risc “ i ”..  Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei care conţine: → modul de desfăşurare a analizei. conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5). 71 . respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc. → atât nivelul de risc global. în ordinea: 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc.... 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate. n = numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv. măsuri de protecţie individuală... care este egal cu nivelul de risc. n ∑ ri i=1 unde: Nr = nivelul de risc global la locul de munca. → fişele de măsuri de prevenire. cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (Anexa 6). nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5)...

fixări . Solicitare fizică: .efort static . Operaţii. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă . Nesincronizări de operaţii . OMISIUNI 2.1.prin dezechilibrare .întârzieri .1.asamblări .3.alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric. Comunicări accidentogene 2.reglaje .ANEXA 1 LIS TA DE IDENT IF ICARE A FACTO RILO R DE RIS C A.comenzi .) . Absenţa unor operaţii 1. reguli.1. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 2.2. SARCINA DE MUNCĂ 1. ACŢIUNI GREŞITE 1. 1.1.4.2.prin păşire în gol .prin alunecare 1.întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice .2. procedee greşite 1.3.poziţionări .deplasări.alunecare . Omiterea unor operaţii 2. Executare defectuoasă de operaţii .utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc. EXECUTANT 1.pornirea echipamentelor tehnice . staţionări în zone periculoase .devansări 1.împiedicare l de la înălţime: .manevre .poziţii de lucru forţate sau vicioase .efort dynamic 72 . Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor) 2. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE 1.deplasări cu pericol de cădere: l de la acelaşi nivel: . fluide energetice etc.prin dezechilibrare . Neutilizarea mijloacelor de protecţie B.

Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor 2. Mişcări periculoase 1. FACTORI DE RISC MECANIC 1.1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice: .3. Solicitare psihică: .înţepătoare .scufundare 1.2.2. prăbuşire .scurgere liberă . 1. FACTORI DE RISC TERMIC 2. .1.curgeri de fluide . fluidelor 1. flame 73 .2 Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale . Recipiente sub presiune 1.monotonia muncii C MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1.recul . erupţie 1.operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.cădere liberă .3. . .1.3 Deplasări sub efectul gravitaţiei: .deviere de la traiectoria normală .4.alunecare . Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor 2.1.proiectare de corpuri sau particule . Flăcări.1.organe de maşini în mişcare .rostogolire .şocuri excesive .1.4 Deplasări sub efectul propulsiei: . .ritm de muncă mare .2.deplasări ale mijloacelor de transport etc.balans .decizii dificile în timp scurt .surpare. Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice 2.1.2.alunecoase . Suprafeţe sau contururi periculoase: .tăioase .adezive 1.rulare pe roţi .deversare .răsturnare .abrazive .jet.

protozoare 5.4. Zgomot 1. Umiditatea aerului: .bacterii .spirochete . Substanţe inflamabile 4. Suprapresiune în adâncimea apelor 1.virusuri . Ultrasunete 1.3.richeţi .4.2.scăzută 1. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi) D MEDIU DE MUNCĂ 1. FACTORI DE RISC ELECTRIC 3.3. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare) 5.5.3. FACTORI DE RISC FIZIC 1. Culturi sau preparate cu microorganisme: . Temperatura aerului: .atingere directă . Substanţe toxice 4.tensiune de pas 4. Substanţe caustice 4.ridicată .7. Curenţi de aer 1.2. Substanţe cancerigene 5.10 Iluminat: . Presiunea aerului: .pâlpâire 74 .3.1.ridicată . Aeroionizarea aerului 1.1.6.strălucire .9.5.2. FACTORI DE RISC CHIMIC 4.1.scăzută 1. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 5.ridicată .nivel de iluminare scăzut . Curentul electric: .atingere indirectă . Vibraţii 1.ciuperci . Substanţe explozive 4.8.1.scăzută 1.

cosmic etc.de frecvenţă joasă . inundaţie. . vânt.13. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI .infraroşii .laser 1. grindină. prăbuşiri de teren sau copaci. .virusuri .aerian .acvatic .subteran . Pulberi pneumoconiogene 2. Calamităţi naturale (trăsnet.11. viscol.beta .12.ciuperci .gamma 1. avalanşe.richeţi .11. 4. surpări. 75 .14.bacterii . seisme etc.2.protozoare etc. vapori.) 1.11. gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3. Microorganisme în suspensie în aer: . FACTORI DE RISC CHIMIC 2.1 Electromagnetice: .de frecvenţă medie .spirochete .mlăştinos . Pulberi în suspensie în aer. alunecări.2 Ionizante: .alfa . aerosoli toxici sau caustici 2.subacvatic .1. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 3.ultraviolete .de frecvenţă înaltă .microunde . Potenţial electrostatic 1.1. Radiaţii 1.1. Gaze.

3.Apa.x x x x x x . 5.Ci rator dio ges.Apa..x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x .x x x x x .car.di.Exnă că .loana superior inferior musrania.termică .. 4.LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN (leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman) Nr crt CONSECINŢE POSIBILE LOCALIZAREA CONSECINŢELOR Cu.acută 22 x x x x x x x - 23 x x x x x x x x x x - ..tăietură . 11. 6. 9.Apa Apa Sistem osteoarticular Sis.Multi tem plă nervos 0 1..x x x x x 52 Sis.x x .. Plagă 2.Te.x x x x .x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x .cular In. 8.rat rat rat rat CoMembru Membru tem Ochi Nas Ureche cra.chimică Amputaţie Leziuni ale organelor in-terne Electrocutare Asfixie Intoxicaţie .Cu Ab.. 1 .. 7.re.nal verte Braţ Palmă Coap Pi.to men ment respi.tervas brală braţ Gam nă nă bă cular D S D S 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 20 21 9 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x .tiv Ante Degete să cior ter. 10.x x x x x x x .Organe de simţ tie tie do..înţepătură Contuzie Entorsă Strivire Fractură Arsură .gu..

Dermatoză 13. discopatii Boala de vibraţii Tromboflebită Laringite cronice. 17. nodulii cântăreţilor Astenopatie acomodativă. x - x - x - x x - x x x x 53 x x x x - x - x - x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x x x - x - x x x x x x x - x x x - x - x x - x x x x - . surditate de percepţie Cecitate Tumori maligne. osteocondili-te. Pneumoconioză 14. 18. bursite. agravarea miopiei existen-te Cataracta Conjuctivite şi keratocon-junctivite Electrooftalmie 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 8 1 9 2 0 2 1 22 23 15. 25.) Astm bronşic. 21. 27. epicondilite. bronşită etc. 24. 26. cancer profesional Artroze cronice. 20. 19. 23. rinită vaso-motorie Boli prin expunere la tem-peraturi înalte sau scăzute (şoc.cronică 12. dege-rături) Hipoacuzie.continuare 0 1 beri organice şi substanţe toxice iritante (emfizem pulmonar. 16.. colaps caloric. stiloidite. 22. periartri-te. Îmbolnăviri respiratorii cronice provocate de pul- - - - x x - x x x x x x x - x - - - - - - - - - - - - - - - ANEXA 2 .

Alte consecinţe x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x - x x x - x x - x x - x x x x x x x - Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale 54 . Boli infecţioase şi parazi-tare 31. Îmbolnăviri datorate com-presiunilor şi decompresi-unilor 30. Nevroze de coordonare 32.28. Afecţiuni psihice 34. Sindrom cerebroastenic şi tulburări de termoreglare (datorită undelor electromagnetice de înaltă frec-venţă) 33. Boala de iradiere 29.

ANEXA 3 S CALA DE CO TARE A G RAVITĂŢI I Ş I PRO BABI LI TĂŢ II CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢ E 1 NEGLIJABILE 2 MICI 3 MEDII 4 MARI 5 GRAVE 6 FOARTE GRAVE 7 MAXIME CLASE DE PROBABILITATE EVENIMENTE 1 EXTREM DE RARE 2 FOARTE RARE 3 RARE 4 PUŢIN FRECVENTE 5 FRECVENTE 6 FOARTE FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de mică P < 10-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică 10-1 < P < 5-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mică 5-1 < P < 2-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor medie 2-1 < P < 1-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mare 1-1/an < P < 1-1/lună Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare P > 1-1/lună 55 GRAVITATEA CONSECINŢELOR consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzi-bilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament) − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 .45 zile care necesită tratament medical − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă în-tre 45 .180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare − consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de maxim 50 % (invaliditate de gradul III) − consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 .100 % a capacităţii de muncă. dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gra-dul II) − consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de mun-că şi a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I) − deces − PROBABILITATEA CONSECINŢELOR .

2) (4.5) (5.6) 4 MARI (4.4) (2.5) (6.1) (6.6) 1 NEGLI BILE JA (1.6) 6 FOARTE GRAVE INVALIDI TATE GR.1) (3.4) (4.2) (7.3) (2.6) 5 GRAVE (5.G R I L A D E E V A L U A R E A R I S C U R I L O R CO M BINAŢ IE ÎNTRE G RAVITAT EA CO NS ECINŢ ELO R Ş I PRO BABI LI TATE A P RO DUCERII LO R CLASE DE PROBABILITATE 1 2 3 4 5 6 EX.5) (3.5) (4.4) (3.3) (4.6) .2) (3.3) (3. III ITM 45 180 ZILE ITM 3 . I INVALIDI TATE GR.1) (5.1) (2.5) (2.2) (6.45 ZILE (6.5) (1.4) (6.2) (5.5) (7.6) 3 MEDII (3.VENT TE VENT FRECVENT CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢE 7 MAXIME DECES P>10 P > P > P > 2.2) (2.1) (7.FOAR RAR TREM TE DE RAR RAR PUŢIN FREC.3) (7. II INVALIDI TATE GR.1) ( (1.1) (4.FOARFREC.4) (7.6) 2 MICI (2.3) (5.2 ) 56 (1.P > 1.4) (1.3) 1.3) (6.4) (5.P > 1-1/ -1 1 /an 10-1/an 5-1/an 1/ an /an lună P<5 P< P<1 P<1 1 /an 2-1/ an 1/an 1/lună (7.

3) (1.ANEXA 5 S CALA DE ÎNCADRARE A NIVELU RILO R DE RIS C/ S ECURI TAT E NIVEL DE RISC 1 2 3 4 5 6 7 MINIM FOARTE MIC MIC MEDIU MARE FOARTE MARE MAXIM CUPLUL GRAVITATE .3) (5.3) (3.6) (4.4) (6.5) (2.6) NIVEL DE SECURITATE 7 MAXIM 6 5 4 3 2 1 FOARTE MARE MARE MEDIU MIC FOARTE MIC MINIM 57 .5) (3.2) (4.1) (1.6) (5.5) (6.2) (7.4) (1.5) (1.2) (5.4) (6.2) (5.2) (1.1) (3.3) (7.5) (7.3) (6.1) (2.6) (7.3) (4.6) (2.PROBABILITATE (1.1) (7.3) (2.1) (2.2) (4.1) (6.5) (7.1) (3.4) (5.6) (6.5) (4.4) (4.4) (5.2) (2.6) (3.4) (3.

ANEXA 6 UNITATEA : NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE : SECŢIA: LOCUL DE MUNCĂ: FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ FIŞA NR… DURATA EXPUNERII: ECHIPA DE EVALUARE CONSECOMPONENTA CLASA CLASA NIVEL SISTEMULUI DE MUNCĂ FACTORI DE RISC A IDENTIFICAŢ I FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE CINŢA FACTORILOR DE RISC (descriere.parametri) MAXIMĂ PREVIZIBILĂ DE DE GRAVI.PROBATATE BILITAT E PARŢIAL DE RISC 58 .

ANEXA 7 F IŞ A DE MĂS URI P RO P US E FIŞA DE MĂSURI PROPUSE NIVEL DE RISC 1 MĂSURI PROPUSE Nominalizarea măsurii 3 Nr. FACTOR DE RISC crt. 0 59 .

DAR PRIN MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei) EVITAREA RISCURILOR RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru) IZOLAREA OMULUI RISC OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ 60 .ANEXA 8 O RDINEA IERARH ICĂ A M ĂS URILO R DE PREVENIR E MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi) RISC OM ELIMINAREA RISCURILOR MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSECĂ) MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi) IZOLAREA RISCURILOR RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ.

MODEL PRACTIC DEFINIREA SISTEMULUI ANALIZAT PROCESUL DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ NR. 1 CONDUCATOR AUTO NEPROFESIONIST. NU S-AU IDENTIFICAT TOTI FACTORII DE RISC 61 . OCAZIONAL MATERIAL DIDACTIC -ATENTIE!.

lichid de frână (toxic). antigel (toxic). lichid pentru curăţare parbrize. s-au identificat locuri de munca cu caracter general – deci care cuprind activitati comune. manometre pentru verificarea presiunii în pneuri. 62 - . ocazionali.s. Sunt x persoane care in plus fata de sarcinile postului respectiv mai conduc ocazional.2. între diferitele puncte de lucru. freon (în instalaţiile de climatizare). cerinte de securitate comune. dispozitive de suspendare: mecanice şi hidraulice. RENAULT CLIO si RENAULT MEGAN autoutilitare tip FIAT 3 trusă de scule tip auto.m. conditii de mediu comune. persoane conducatori auto neprofesionisti. motorină). Dupa analiza tabelului cu functiunile personalului. ulei transmisie. lubrifianţi (ulei motor.1. cu ajutorul autoturismelor. unsori). riscuri comune si sarcini de munca comune . carburanţi (benzină.si care sunt descrise mai jos. a fiselor de post. electrolit baterii acumulator (soluţie de H2SO4). din firma si impreuna cu medicul de medicina muncii. a consultarii cu persoana desemnata cu atributii in domeniul s. 1.1 PROCESUL DE MUNCĂ Procesul de muncă în cazul conducatorului auto are drept scop transportul persoanelor şi al unor cantităţi mici de materiale. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT - MIJLOACELE DE PRODUCŢIE autoturisme DACIA. stingătoare portabile cu praf şi CO2. Deci un total de x. ulei hidraulic. triunghiuri reflectorizante.

lucrările sunt atribuite de către şeful formaţiei de revizii şi reparaţii.). se prezintă la punctul indicat în documentele primite. talon de verificare a stării tehnice. certificat înmatriculare auto. mică şi medie. recepţionarea cheilor şi a documentaţiei de la revizor (foi de parcurs. predă actele şi cheile de contact şi acces revizorului de la punctul tehnic raportează toate neregulile întâmpinate pe parcurs sau referitoare la execută lucrări de întreţinere specifice autoturismelor (spălare. curăţare participă la reparaţii şi revizii tehnice. verificarea stării tehnice a autoturismului. lichid de răcire. lubrifianţi. completează nivelurile deficitare. talon PSI. starea tehnică a autoturismelor. lichid de verifică funcţionarea corectă a instalaţiei electrice. sistemelor de frânare şi direcţie. - la locul de parcare.SARCINA DE MUNCĂ - sosirea la serviciu. execută transport de persoane şi materiale pe drumurile publice sau în remediază în parcurs pene sau mici defecţiuni tehnice. etc. - incinte de unităţi.). la sfârşitul parcurgerii itinerarului ordonat se reîntoarce cu autoturismul verifică din nou starea tehnică a autoturismului. executând lucrări de complexitate frână şi electrolit în bateriile de acumulator. a motorului şi a alimentează cu carburanţi dacă este cazul. ordine de deplasare etc. de control. 63 . verifică nivelurile de carburanţi.

La deplasarea pe unele drumuri rurale sau neamenajate apar pulberi pneumoco-niogene (praf) ce nu sunt înlăturate de autoturismele care nu au prevăzute filtre la instalaţia de climatizare. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie • Factori de risc mecanic: Organe de maşini în mişcare: prindere. antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci. Nivelul de zgomot se plasează sub limita de 80 dB(A). sub autoturism. - reviziilor şi al reparaţiilor. piese.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă. cravate. materiale de formă cilindrică sau a roţilor (provenite Răsturnare piese. - cazul lucrului în atelierul de revizii şi reparaţii. în timpul Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de Rostogoliri de piese.Scurgere liberă de uleiuri.MEDIUL DE MUNCĂ Conducatorul auto îşi desfăşoară activitatea în habitaclul autoturismelor. fular prindere.Cădere liberă de scule.3. frânare în mers. de la locurile de muncă învecinate) în atelier în timpul reviziilor şi al reparaţiilor. . . 1. 64 . carburanţi. la lucrul sub autoturism. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI A. rutier. materiale la lucrul în canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platformă. materiale neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate în - etc. curea distribuţie. antrenare de către polizorul electric sau bormaşină. Apar curenţi de aer din cauza neetanşeităţilor. Unele autoturisme sunt prevăzute cu sisteme de climatizare.

freon. unsori etc. uleiuri.Proiectare de corpuri sau particule: la lucrul la polizorul electric. • Factori de risc fizic: Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în habitaclul autoturismelor care Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la unele autoturisme. ..Tăiere. • Factori de risc termic: Temperatură ridicată a unor suprafeţe. portabile (la reparaţii). B. . polizor electric manual. bormaşină. Nivel de iluminare: 65 - nu sunt dotate cu instalaţie de condiţionare a aerului. - - unelte cu acţionare electrică. bloc motor etc.Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare. înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase. în special la operaţii de mentenanţă şi la reparaţii. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili.particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia. • reparaţii (galerii sistem evacuare.). . atinse accidental la inspecţii şi Factori de risc electric: Electrocutare prin atingere directă: deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent. • Factori de risc chimic: Lucrul cu substanţe toxice – antigel. Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de autoturism. la lucrul cu panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii. Factori de risc proprii mediului de muncă - arsură chimică. - . lichid de frână.

prăbuşiri de Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic. a unor medicamente sau Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementează Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă. copaci. majoritatea autoturismelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu. circulaţia pe drumurile publice. seisme. ploaie. Factori de risc proprii executantului Acţiuni greşite: Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice. decizii dificile în timp • - scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă. poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi. ninsoare). alunecări de teren. Suprasolicitare psihică: Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării. - la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu lampă la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire pro-vocat Calamităţi naturale – trăsnet. aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor - termice în incinta atelierelor. inundaţie. Factori de risc proprii sarcinii de muncă Suprasolicitare fizică: Efort static. . • Factori de risc chimic: Gaze. • C. vapori. 66 • - într-un stadiu avansat de oboseală. D.portabilă.

Depăşirea numărului maxim de persoane admis.- Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie. dezechilibrare la Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub autoturism din atelierul de Omisiuni: Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace instalaţia de frânare. a sarcinii maxime Întreruperea motorului în rampă şi aducerea manetei de viteze în poziţia Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare. instalaţia electrică. admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii. revizii şi reparaţii) sau de la joasă înălţime (la accesul pe rampa de spălare). Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosferică. 67 . • - de protecţie din dotare. neutru (la coborâre). alunecare. deplasarea pedestră.

4. antrenare de către polizorul electric sau bormaşină. cravate. în timpul reviziilor şi reparaţiilor 2.) de către transmisiile prin curele ventilator/pompă de apă. Organe de maşini în mişcare: prindere. parametri) 2 1. Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers CONSECLASA CLASA CINŢA DE DE MAXIMĂ PROBA GRAVI PREVIBILITA TATE ZIBILĂ TE 3 4 5 DECES 7 1 NIVEL PARŢIAL DE RISC 6 3 DECES DECES 7 7 1 1 3 3 68 . ECHIPA DE EVALUARE: LOCUL DE MUNCĂ: CONDUCATOR AUTO COMPONENT FACTORI DE A RISC SISTEMULUI IDENTIFICA DE MUNCĂ ŢI 0 MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1 FACTORI DE RISC MECANIC FIŞA NR. Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier 3. curea distribuţie prindere. fular etc. 12 FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere.UNITATEA: SECŢIA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1. antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.

4. Rostogoliri de piese. Răsturnare piese. neasigurate DECES împotriva deplasărilor necontrolate în cazul lucrului în atelierul de revizii şi reparaţii 3 1 2 7 1 3 69 . materiale de formă ITM 45-90 cilindrică sau a roţilor (provenite de la locurile zile de muncă învecinate) în atelier în timpul reviziilor şi reparaţiilor 5. materiale.

Temperatură ridicată a unor suprafeţe.deteriorarea accidentală a izolaţiilor unor căi de curent. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice ITM 3-45 atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece zile (scule. piese.particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia 9. înţepare la contactul cu suprafeţe ITM 3-45 periculoase.la lucrul la polizorul electric.0 1 FACTORI DE RISC TERMIC FACTORI DE RISC ELECTRIC 2 3 6. Recipiente sub presiune – buteliile de oxigen DECES plasate în vecinătatea traseelor pedestre ale şoferului de autoturism 11. polizor electric manual . portabile (la reparaţii) . la lucrul ITM 3-45 sub autoturism zile 8. în special la operaţii de mentenanţă zile şi la reparaţii 10. sub autoturism 7. 1. III . dispozitive etc. la lucrul cu unelte cu acţionare electrică.) 13. (continuare) 4 5 6 7 1 3 2 4 1 1 1 2 2 7 2 2 7 1 1 1 1 1 1 3 1 1 3 . materiale la lucrul DECES în canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platformă. atinse ITM 3-45 accidental la inspecţii şi reparaţii (galerii sistem zile evacuare. Scurgere liberă de uleiuri. bormaşină. bloc motor etc. Cădere liberă de scule. Electrocutare prin atingere directă: DECES . carburanţi.) 12. Tăiere.panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii 70 Fişa nr. Proiectare de corpuri sau particule: INV gr.

1. unsori etc. DECES alunecări de teren. Electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia DECES 7 1 3 tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaţia de împământare 0 1 FACTORI DE RISC CHIMIC 2 3 15. Curenţi de aer – neetanşeităţi ale habitaclului la ITM 3-45 unele autoturisme zile 20.14. Lucrul cu substanţe toxice – antigel. Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul ITM 45-90 bateriilor de acumulatori – arsură chimică zile 17. prăbuşiri de copaci. Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili. Calamităţi naturale – trăsnet. DECES lichid de frână 16. freon.la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu lampă portabilă . seisme Fişa nr.la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire provocat de folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic 21. Temperatură coborâtă iarna şi ridicată vara în ITM 3-45 habitaclul autoturismelor care nu sunt dotate cu zile instalaţie de condiţionare a aerului 19. 18. (continuare) 4 5 6 7 1 3 3 7 2 2 7 1 1 1 1 1 2 3 1 1 3 MEDIUL DE MUNCĂ FACTORI DE RISC FIZIC 7 1 3 71 . inundaţie. DECES uleiuri. Nivel de iluminare: DECES .

24. Efort static. poziţie fixă la parcurgerea traseelor TARE FIZICĂ lungi DE MUNCĂ ITM 3-45 zile 2 1 1 DECES ITM 3-45 zile 7 2 1 1 3 1 72 . aerosoli toxici provenite de la RISC CHIMIC funcţionarea motoarelor termice în incinta atelierelor SARCINA SUPRASOLICI. vapori. Gaze.22. Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale – la majoritatea autoturismelor din dotare nu există sistem eficient de filtrare a aerului care intră în habitaclu FACTORI DE 23.

Cădere de la înălţime (în canalele de acces sub DECES 7 1 3 autoturism din atelierul de revizii şi reparaţii) sau de la joasă înălţime (la accesul pe rampa de spălare) OMISIUNI 35. instalaţia electrică. 1. ITM 3-45 2 1 1 dezechilibrare la deplasarea pedestră zile 34. a DECES 7 1 3 GREŞITE unor medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală 27. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare. (continuare) 1 2 3 4 5 6 SUPRASOLICI25. Executarea de manevre nepermise de legislaţia DECES 7 1 3 care reglementează circulaţia pe drumurile publice 28. alunecare. Solicitare permanentă a atenţiei în timpul ITM 45-90 3 1 2 TARE PSIHICĂ deplasării. instalaţia de frânare 30. Întreruperea motorului în rampă şi aducerea DECES 7 1 3 manetei de viteze în poziţia neutru (la coborâre) 33. Circulaţia fără închiderea centurii de siguranţă DECES 7 1 3 29. Neutilizarea echipamentului individual de DECES 7 1 3 protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare 73 . Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de DECES 7 1 3 direcţie. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la DECES 7 1 3 starea atmosferică 31. ploaie.0 EXECUTANT Fişa nr. decizii dificile în timp scurt – intervenţii zile pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele – ceaţă. a DECES 7 1 3 sarcinii maxime admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii 32. Depăşirea numărului maxim de persoane admis. Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice. ninsoare) ACŢIUNI 26.

= --------.= ------------------------------------. = 35 ∑ ri Ri i=1 22(3x3) + 4(2x2) + 9(1x1) 223 ----------------.= 2.68 35 22x3 + 4x2 + 9x1 83 ∑ ri i=1 74 .Nivelul de risc global al locului de muncă este: Nrg 1.

• verificarea severă a modului în care sunt ele respectate. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. • instruirea lucrătorilor privind necesitatea respectării acestor restricţii.5. MĂSURI ORGANIZATORICE: • verificarea periodică şi ori de câte ori este necesar a sistemelor şi mecanismelor autoturismelor. • conducerea autoturismului numai atunci când şoferul prezintă aptitudini 3 psihofiziologice şi o stare de sănătate corespunzătoare. 2 MĂSURI TEHNICE: • montarea de parbrize securizate pe maşini. • verificarea sistematică a modului în care se respectă această interdicţie. 1 MĂSURI PROPUSE Nr Crt FACTOR DE RISC Nivel de risc Nominalizarea măsurii 0 1 Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier 2 3 1 2 Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers Proiectare particule de corpuri sau 3 MĂSURI ORGANIZATORICE: • respectarea normelor de circulaţie rutieră. 75 . MĂSURI ORGANIZATORICE: • utilizarea echipamentului individual de protecţie corespunzător la lucrările de polizare şi la celelalte activităţi în care se folosesc corpuri abrazive în mişcare de rotaţie. 3 • interzicerea deplasării pe drumurile publice şi în incinte a autoturismelor cu defecţiuni la sistemul de frânare şi la mecanismul de direcţie.1.

• practicarea.0 1 2 3 • verificarea. MĂSURI TEHNICE: • Izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta echipamentelor electrice de sudare Verificarea şi repararea conductorilor de alimentare • Realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de securitate în vigoare • asigurarea prin încuiere a panourilor electrice din atelierul de reparaţii. înainte de începerea operaţiei. de pauze de odihnă. • realizarea controlului medical periodic în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. în cadrul instructajului de protecţie a muncii. • insistarea. aflate temporar sub tensiune. MĂSURI ORGANIZATORICE: • Instruirea lucrătorilor • Verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de securitate şi disciplina tehnologică MĂSURI ORGANIZATORICE: • permiterea plecării pe traseu numai a conducătorilor auto care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihofiziologice şi al stării de sănătate. asupra importanţei respectării regulamentului de circulaţie pe drumurile publice. 4 Electrocutare directă prin atingere 3 5 Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării. de către şoferi. pe timp de noapte sau în condiţii meteo nefavorabile. decizii dificile în timp scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite 2 76 . • marcarea conductoarelor dezafectate. atunci când se parcurg trasee lungi. a stării fizice a corpului abraziv.

22 se încadreaza în categoria factorilor de risc mic. factori proprii sarcinii de muncă. iar ceilalţi 9 se încadreaza în categoria factorilor de risc minim. factori proprii mediului de muncă.1. 5. Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare nr.1 CONDUCATOR AUTO Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Conducator auto” este egal cu 2.68 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu. Din analiza Fişei de evaluare se constată că 65.71 %. În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare.71% dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE) ceea ce indică existenţa elementelor cu pericol deosebit de accidentare şi îmbolnăvire profesională. 28.58 %.14 %.57 %. Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor care se situează în domeniul cel mai inalt sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de munca “Conducator auto”. 17. 77 . factori proprii executantului. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. factori proprii mijloacelor de producţie. situaţia se prezintă după cum urmează : • • • • 48. 1”.6. din care se observă că din totalul de 35 factori de risc identificaţi. 4 se încadreaza în categoria factorilor de risc foarte mic.

Fig.5 8 8% FACTORI DERISC PROPRII M LOACELOR IJ D PROD CŢIE E U 48 7 . 46. : VIZITATOR NIVELUL DE RISC GLOBAL: 2.71 F ACTORI D RISC E PROPRII M IU I DE ED LU M NCĂ U 1 .48 F ACTORI D RISC E PROPRII EXECU TAN LU TU I 2 .5 % FACTORI D RISC E PROPRII SARCINII D E M NCĂ U 5 % .1 % 7 4 78 . PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ Nr.

1 ADMINISTRATOR INTOCMIT: Data: 79 .. Conform studiului de evaluare nivel de risc la locurile de munca. hartie igenica...AVIZAT CSSM Planul de prevenire si protectie pe anul . inregistrat la SC XXX SRL Actiuni in Termen scopul de realizarii realizare masurii 7 8 Conform Masurile fisei de organizat masuri orice : propuse perma pentru nent locul de Masurile munca tehnice : nr. 0 1 Loc de munca/ post de lucru 1 Conducator auto Riscuri evaluate Masuri tehnice Masuri organiza torice Masuri Masuri igienico... Conform Conform fisei nr. 1 nr..de alta sanitare natura 5 Sapun. lavete 6 Apa minera la vara si apa calda cu ceai iarna Persoana care raspunde de Resurse Obs realizarea RON masurii 9 Persoana desemnata SSM si director 10 1000 11 2 3 4 Conf... 1 3 luni Nr crt. fisei de fisei de 1 de masuri masuri evaluare propuse propuse a locului pentru pentru de locul de locul de munca munca munca nr. prosop.

AGENTI CHIMICI. noxe sau agenti nocivi. disfunctiilor in 80 . in cadrul unor anumite conditii date ale mediului de munca in care pot exista unul sau mai multi factori de risc care pot afecta securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor. biologica. Factorii de risc ai mediului de munca. factorii chimici. Agentii periculosi la locul de munca ce vor fi tratati in cadrul acestui capitol sunt agenti chimici. mentala si sociala completa si nu numai datorata lipsei bolilor profesionale sau accidentelor de munca. sunt definiti ca agenti periculosi. mental si/sau social al lucratorilor. pot fi factori de natura chimica. In acest context. In conformitate cu prevederile Normeler Generale de Protectie a Muncii. fizic si/sau sociala. mi putin grave sau foarte grave. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea in munca drept acea stare de bunastare fizica. AGENTII PERICULOSI LA LOCUL DE MUNCA Procesul muncii presupune realizarea anumitor activitati. care pot produce imbolnaviri profesionale sau care pot genera accidente de munca. mentala si sociala. de tipul cancerelor. cancerigeni si mutageni.24. se poate aprecia ca mediul de munca si sanatatea in munca sunt puternic relationate si ca numai un mediu de munca sigur si sanatos poate asigura acea stare de bine fizica. prezenti in mediul de munca si care pot constitui un pericol pentru sanatatea angajatilor. azbestul si agentii biologici. pentru care lucratorii depun efort fizic si/sau intelectual. Ei prezinta pericole pentru seuritatea si sanatatea lucratorilor si riscuri ca urmare a expunerii de scurta sau lunga durata sau prin acumularea lor pe termen lung in orgnism. ce pot influenta in mod negativ sanatatea in munca prin ruperea echilibrului fizic. in timp si spatiu. Reducerea continua si eficienta a riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi la locul de munca trebuie sa fie o preocupare majora a angajatilor. Agentii periculosi sunt numerosi si variati si sunt raspanditi in majoritatea locurilor de munca. Efectele asupra sanatatii lucratorilor expusi pot fi reversibile sau ireversibile. fizici sau biologici.

reproducere sau anomaliilor congenitale. silicati fibrosi . 490/16 mai 2002. prezinta un risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. Pentru a putea asigura protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor periculosi si la locul de munca. pot produc aparitia cancerului ori pot creste frecventa acestuia. inclusiv substante sau preparate degajate in urma unui procedeu. care pot manifesta asupra organismului imediat sau dupa o perioada de latenta ce poate fi uneori mai mare de 10-15 ani. care. respective OUG 200/2000 privind clasificarea. care sunt si ce prevad rglementarile legele in vigoare pentru asigurarea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca impuse de directivele europene. aprobata cu modificari prin Legea nr. 451/2000. inregistrati la Chemical Abstract service sub diferite forme. datorita propietatiilor fizico-chimice. cele mai cunoscute fiind azbestul ab (crisotil). chimice sau toxicologice.G. ingestie sau penetrare cutanata. … pulberile de azbest si/sau materiale cu continut azbest. prin inhalare. precum (anexa 1 la 81 . azbestul albastru (crocidolit). preparate sau procedee. modul de patrundere in orgnism. … substante si preparate care. deoarece pot cauza imbolnaviri profesionale sau accidente de munca. … agentii cancerigeni. datorita modului de folosire sau datorita prezentei la locul de munca. angajatorii trebuie sa cunoasca ce sunt agentii periculosi. azbestul brun (amozit). indeplinesc criteriile de clasificare a substantelor periculoase in concordanta cu criteriiledin actele normative in vigoare. Tot ca agenti cancerigeni sunt considerate si substantele sau preparatele mentionate in Lista substantelor periculoase din anexa 2 a H. Agentii periculosi la locul de munca sunt… … substante sau preparate care. cum se clasifica. pericolele si riscurile associate. substante.

82 . Datorita implicatiilor majore pe care le au asupra sanatatii lucratorilor expusi. culturi celulare si endoparaziti umani. stabilite in anexa 1 a H. 227/13 iunie/2002 al ministrului industriilor si resurselor. precum si orice substanta care intruneste criteriile de clasificare ca agent cancrigen de categoria 1 sau 2. De asemenea. privind clasificarea. care sunt susceptibili sa provoace infectie. ciupercile (drojdii si mucegaiuri) si parazitii prezenti la locul de munca si care actioneaza asupra angajatilor ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. substante sau preparate care. aprobat prin Ordinul nr. prin inhalare. aprobata prin H. angajatorii pot consulta: • Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata – IESCE. Surse de informare Pentru a afla informatii legate de proprietatile periculoase ale agentilor periculosi si despre implicatiile asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi. in cadrul agentilor chimici periculosi se acorda o atentie deosebita azbestului si agentilor cancerigeni mutageni. • Anexa 2. 490/16 mai 2002 (anexa 6 la Directiva 67/548/CEE). Lista substantelor periculoase – Normele metodologice de aplicare a O. implicatii ce se pot manifesta dupa o perioada de latenta de 10.15 sau chiar peste 20 de ani dupa expunere.G.U. precum si orice substanta care indeplineste conditiile de clasificare in categoria 1 sau 2 de agent mutagen.Directiva 67/548/CEE). … agenti biologici contaminanti. virusurile. … agentii mutageni. sunt considerati agenti biologici bacteriile. precum si hormonii sau toxinele. definite in anexa VI la Directiva 67/548/CEE.G. alergie sau intoxicatie. 490/16 mai 2002. ingestie sau penetrare cutanata.G. 200/2000. nr. micoorganisme. pot cauza anomalii genetice ereditare ori pot creste frecventa acestora.

31 – Valori limita de expunere profesionala pentru agentii chimici.41 – Izolare pentru procese industriale (agenti biologici).ANEXA nr. ANEXA nr. procedeelor si conditiilor de munca. ANEXA nr.• Lista Europeana a Substantelor Chimice Notificate – ELINCS. ANEXA nr. Tabelul 5 – Lista de agenti. ANEXA nr. 35 – Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de azbest in atmosfera locului de munca. 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor. ANEXA nr. susceptibile sa prezinte risc pentru femeile gravide. 38 – Clasificrea agentilor biologici. ANEXA nr. 42 – Cod de conduita recomandat pentru vaccinare (agenti biologici)’ Tabelul 3 – Lista agentilor. ANEXA nr. 508/933 al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei. 33 – Limite biologice tolerabile (LBT). procedee si activitati susceptibile sa antreneze riscuri specifice pentru tineri. 39 – Recomadari practice pentru supravgherea medicala a angajatilor expusi la agenti biologici. 83 . - ANEXA nr. 36 – Recomandari practice pentru supravegherea clinica a angajatilor expusi la azbest. Tabelul 4 – Lista agentilor si conditiilor de munca interzise femeilor gravide si celor care alapteaza. aprobate prin Ordinul nr. 37 – Lista indicativa a tipurilor de activitati profesionale. • Normele Generale de Protectie a Muncii. aprobata prin Ordinul nr. ANEXA nr. Anexa nr. . ANEXA nr. 34 – Interdictii. 32 – Valori limita admisibile pentru pulberi. 40 – Indicatii privind masurile pe niveluri de izolare (agenti biologici). lauze si care alapteaza.2 – Tabel cu bolile profesionale ci declarare obligatorie. ANEXA nr.

din cele 100. publicate in anul 2002 . circa 10. Unde se intalnesc? Agentii periculosi se intalnesc… … in majoritatea locurilor de munca din intreprinderile mici. sa faca notificarea substantelor noi introduse pe piata ceea ce a presupus si evaluarea riscurilor pe care acestea le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. prin reglementari legislative . Din statisticile comunitatii europene. etichetarea substantelor si intocmirea Fiselor Tehnice de Securitate. manipulator sau transportator al respectivelor substante sa cunoasca pericolele si sa previna riscurile la locurile de munca. sunt cuprinse in Lista Europeana a Substantelor Chimice Noificate – ELINCS. Dupa 1981.000 din acestea nu au facut obiectul unor testari toxicologice complete si sistematice. Ei pot fi intalniti in birouri. preluata prin Ordinul nr. in saloanele de coafura.astfel incat fiecare utilizator. iar 3000 ca factori alergeni. 350 sunt cunoscute ca substante cancerigene . mijlocii si mari. 227/13 iunie 2002 ai ministrului industriilor si resurselor. din sectoare de activitate foarte variate. angajatorii Uniunii Europene au fost obligati. de Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca .000 de substante inregistrate. in laboratoarele dentare.Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata. 84 . dar 20. contine lista definitiva cuprinzand toate substantele chimice considerate ca se aflau pe piata comunitara la data de 18 septembrie 1981. Aceste substante noi. 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor.000 de substante chimice. Uniunea Europeana eleboreaza actualmente o strategie pentru evaluarea sistematica a substantelor chimice deja “existente” si 200 din acestea au fost incluse pe o lista de prioritati pentru care se va efectua evaluarea riscului si se vor pune la dispozitia consumatorilor datele de identificare.000 sunt utilizate in mod obisnuit la locul de munca. preluat prin Ordinul nr. 30. si atribuie numarul Comunitatii Economice Europene unui numar de peste 100.000 sunt vandute in cantitati mai mari de 10 tone. puse pe piata dupa 1981.

veterinare sau de analize medicale. rezistenta la agresiuni de tip acid sau bazic. in curatatoriile chimice. ateliere de acoperiri metalice. in ateliere de reparatii auto. transportul. fabricarea parfumurilor . depozitarea sau eliminarea deseurilor de azbest. agricultura. preparatele si procedeele cancerigene: fabricarea auraminei. lucrari care implica expunerea la hidrocarburi aromatice policiclice prezente in negrul de fum. in saloanele de coafura (saruri de nichel din coloranti). in lucrari de desprafuire. sectiile de boli infectioase. a ceramicii sau prelucrarea cauciucului. in marile uzine din industria chimica sau in fermele agricole si zootehnice. isolator termic. electric si fonic. sunt prezentate substantele. in lucrarile de depozitare. brutarii. Azbestul. in gudronul de carbune sau in smoala de carbune. Agentii cancerigeni si mutageni se intalnesc in lucrarile de pulverizare a insecticidelor (compusi cu arsen). snururilor. constructii si reparatii (smoala. lucrari care implica expunerea la pulberi. in tabelul nr. manipularea covoarelor din azbest tesut destinate protectiei impotriva caldurii). distilarea petrolului (benzen). dializa sau sterilizare. pulberi de lemn. bucatarii. silice cristaline) etc. lucrari de extractie a carbunelui. 8. in timpul lucrarilor asupra elementelor din azbociment (decuparea. cordoanelor. transport si manipulare a materialelor care contin azbest. datorita proprietatilor lui fizico-chimice (rezistenta mecanica la uzura. gaurirea sau polarizarea elementelor de constructii din azbociment. in curatarea hainelor sau a echipamentelor d lucru poluate cu azbest. industria poligrafica. fumuri si aerosoli produse in timpul prajirii si rafinarii electrolitice a minereului Cu85 . vopsitorii. operatiile de cromare si pasivare a metalelor (crom hexavalent). fabricarea sticlei. curatare sau demolare a cladirilor. ignifug si usor de utilizat si inlobat in alte materiale) are multiple intrebuintari si poate fi intalnit in numeroase locuri de munca. dar si in santiere de constructii. turnatorii. spalatorii etc. In Normele Generale de Protectie a Muncii. gaurirea sau debitarea tevilor si instalatiilor din azbociment). Acesta poate fi eliberat sub forma pulbere in timpul lucrarilor de manipulare a azbestului tesut sau impletit (interventii asupra panglicilor.

etc. paraziti si capusi). bumbac. in procesul direct de fabricatie unde se intalnesc ca materii prime. produse intermediare. cabinetele veterinare. substante de origine animala (lana. epitelii animale si urina.Ni. precum si in activitatile auxiliare de reparatii ale cladirilor (fumul de sudura. din activitatile in instalatii de productie alimentara. activitati in instalatiile de transport si de epurare a apelor uzate. in mod accidental sau in mod current. de colectare. argila.. in lucrari de canalizare. de eliminare a deseurilor. par. Agentii biologici periculosi pot afecta lucratorii ori de cate ori vin in contact cu materialele naturale sau organice. cum sunt solul. 86 . Agentii biologici se intalnesc in locurile de munca din serviciile de sanatate de toate tipurile. de reparatii. matreata animala). etc. etc). arhive. a mijoacelor de transport etc. gunoi. materialele de origina vegetala (fan. precum agricultura. finite sau reziduuri. al transportului sau al depozitarii. cresterea vitelor. substante organice sau anorganice. ciuperci. paie. sange si alte lichide biologice. brutarii. silvicultura. muzee. Agentii chimici periculosi. naturale sau sintetice. etansare (adezivi sau masticuri pe baza de poliuretan) etc. dejectii animale. praful de hartie. drojdii). in activitatile in care sunt uilizate ca materiale de vopsitorie (cei mai frecventi sunt solventii organici). bacterii. abatoare. acarieni si virusi ce se transmit prin intermediul animalelor. horticultura. pot afecta personalul. librarii (mucegaiuri si bacterii) etc. intretinere sau curatare a utilajelor tehnologice. lucrari care implica expunerea la pulberi de lemn de esenta tare. praf organic (faina. sortare si eliminare finala a deseurilor. productia de hrana pentru animale si furaje. etc). inclusive in unitatile de izolare si examinare post-mortem. din activitati profesionale in care exista contact cu animalele si/sau produse de origine animala (proteine.). a halelor de productie. procedeu cu acid concentrat la fabricarea alcoolului izopropilic. alimente. zone de lucru cu sisteme de aer conditionat si umiditate ridicata (mucegaiuri. in timpul manipularii.

pulberi de fier. in canepa. care pot dispare cand expunerea a incetat. cauzate de expunerea la hydrogen arseniat. tutun etc. arsen si compusi de arsen. spre exemplu in activitati de cultivare a microorganismelor intr-un laborator de microbiologie sau atunci cand agentii biologici se utilizeaza in mod controlat pentru productia alimentara sau in mod necontrolat. 87 . naftalina. metale grele. cauzate de expunerea la magneziu. de tipul dermatitelor sau urticariei. solventi organici.. de tipul anemiilor. respiratorii cornice sau nevroze. boli ale sistemului respirator. boli ale sistemului nervos. pot fi si afectiuni digestive. neintentionat si necunoscut ca o consecinta a procesului de munca. sau boli ale pielii si tesuturilor subcutanate. scurgeri accidentale de sange sau intepaturi cu ace de seringa contaminate.Angajatii pot intra in contact cu agentii biologici in mod deliberat. Bolile profesionale care pot aparea in urma expunerii la diversi agenti chimici pot fi boli de sange. intoxicatii acute profesionale sau vatamari violente ale organismului urmate de incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile sau invaliditate. in principal. cauzate. ca urmare a unor accidente de munca. mercur. cu buna stiinta. boli le ochilor si anexelor. greturile sau varsaturile. plumb etc. de pulberile de azbest. Bolile legate de profesie. aluminiu. de exemplu durerile de cap. de tipul catractei. asa cum se intampla in cazul activitatilor agricole sau al sortarii deseurilor ori al activitatilor de restructurare a cladirilor deteriorate. bioxid de siliciu. cauzatede expunerea la trinitrotoluene. cauzate de expunerea la agenti chimici la locul de munca. cereale. carbune. boli legate de profesie. ametelile. Efectele expunerii Efectele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la agenti periculosi pot fi… … alterarea starii de sanatate pe perioade de scurta durata. dinitrofenol. prin muscaturi de animale sau manipularea deseurilor din spitale. sulfura de carbon. bumbac. boli profesionale diverse si foarte grave . Expunerea la agenti biologici periculosi se mai poate produce in mod accidental.

Cele mai cunoscute boli provocate de agentii biologici sunt tubrculoza. invaliditatii sau chiar decesului. Familia acestuia va avea de suferit alaturi de un membru al familiei afectat de boala sau de accident de munca. hepatitele virale. sa-si schimbe obiceiurile si sa-si paraseasca colegii. intoxocatii ori pot prezenta pericol potential de cancer sau de afectare e fetusului. iar societatea poate inregistra. praf de natura organica – cum ai fi praful de faina si matreata animala. Individul afectat va avea de suferit atat din punct de vedere fizic cat si psihic. Pe de alta parte. uneori. alergii. enzime si acarieni sau. salmonela etc. turbarea. legionla. 88 . un lucrator mai putin in campul muncii datorita pensionarii anticipate. Individul este nevoit. dar si a societatii. cauzate de paraziti. va trebui sa-si reorganizeze cheltuielile materiale. Consecintele expunerii la agentii periculosi la locul de munca… … se rasfrang asupra individului afectat si a familiei lui. a angajatorului.Agentii biologici pot provoca imbolnaviri de tipul infectiilor. uneori. pot provoca otravire. va inregistra o scadere a poductivitatii in munca. angajatorul va suferi pierderi materiale generate de plata concediilor medicale sau a eventualelor spitalizari. sa-si schimbe locul de munca sau sa se retraga din activitate inainte de termen. care vor fi mai restranse. prin implicatiile materiale si sociale care intervin odata cu boala sau accidentul. urmare a absentismului individului afectat sau a fluctuatiei fortei de munca. HIV. Microorganismele pot produce infectii ale cailor respiratorii superioare sau ale sistemului digestive. Clasificarea agentilor chimici periculosi… …se poate face in functie de forma de prezentare sau de efectele pe care le au asupra organismului uman. mai grav. virusi au bacterii. provocate de expunerea la mucegaiuri.

Dupa forma de prezentare agentii chimici pot fi: • Agenti chimici in stare gazoasa, sub forma de gaze sau vapori.
Gazele se produc in general in procesele de topire, sudura, fermentatii, ca urmare a diferitelor reactii chimice. Exemple: bioxid de carbon, monoxidul de carbon, bioxidul de surf, azotul,etc.

Vaporii pot preveni de la substante lichide mai mult sau mai putin volatile sau de la solide care sublimeaza la temperatura normala, cum este de exemplu mercurul. Cele mai frecvente cazuri sunt vaporii organici care se genereaza din solventii folositi in vopsele, rasini, cerneluri, etc. In general, se produc vapori in toate procesele de distilare, fie a petrolului, gudronului, fie in cele de fabricare a polimerilor. • Agenti chimici in stare de materie in suspensie-aerosoli Prin materii in suspensie se inteleg toate tipurile de particule, solide si/sau lichide care se regasesc suspendate in aer si se pot inhala. Marimea lor poate oscila de la dimensiuni moleculare pana la 100 microni in diametru. Acestea pot fi de origine naturala sau pot fi provocate de om si generarea lor poate fi data de foc, eroziune, sublimare, condensare, frictiune intre materiale la manipulare sau transport etc. Aerosolii au mare importanta pentru mediul de munca si se pot prezenta sub forma de: • pulberi – sunt suspensii de particule solide in aer, rezultate din operatii mecanice, precum macinarea, slefuirea, manipularea materialelor solide organice sau anorganice, cum ar fi roci, lemn, carbon sau grane; • fum – suspensie de particule solide in aer, pe baza de carbon, care rezulta in urma unei combustii incomplete; • fum metalic – fumuri provenite din procesul de topire a metalelor, din operatiile de sudura sau, de exemplu, din combustia manganului; • ceata, pacla, negura – dispersii de picaturi lichide in aer, rezultate fie prin condensarea din stare gazoasa,fie prin dispersia unui lichid prin pulverizare, balbotare sau fierbere. Exemplu, ceata de ulei din operatiile de frezare si ascutire sau ceata acida sau alcalina produsa in procesele electrochimice. Agenti in stare lichida: acizi, baze, solventi; Agenti in stare solida: saruri, hidroxid de calciu, bioxid de siliciu, etc
89

In conformitate cu O.U.G. nr. 200/2000, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata prin Legea nr. 451/2001, si cu Anexa 1 a H.G. nr. 490/ 2000, normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000, clasificarea agentilor chimici periculosi se face in functie de proprietatile lor si de efectele asupra sanatatii umane si mediului. Dupa proprietatile lor fizico- chimice,agentii chimici pot fi…  substante si preparate explosive
… substantele si preparatele solide, lichide, pastoase sau gelatinoase, care pot sa reactioneze exoterm in absenta oxigenului din atmosfera, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii de proba determinate, detoneaza, produc o deflagratie rapida sau , sub efectul caldurii, explodeaza cand sunt partial inchise;

 substante si preparate oxidante
… substantele si preparatele care in contact cu alte substante, in special cu cele inflamabile, prezinta o reactie puternic exoterma;

 substante si preparate extrem de inflamabile
… substantele si preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scazut si cu un punct de fierbere scazut,

precum si substantele si preparatele gazoase care sunt inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului ambient;  substante si preparate foarte inflamabile substantele si preparatele care pot sa se incalzeasca si apoi sa se aprinda in contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie; substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta dupa un scurt contact cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa se consume si dupa indepartarea sursei; - substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scazut; substantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte inflamabile in cantitati periculoase;

 substante si preparate inflamabile …substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere scazut. Dupa proprietatile toxicologice, agentii chimici pot fi…
90

 substante si preparate toxice si foarte toxice … substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata in cantitati foarte mici sau reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii. Actiunea toxicelor asupra organismului poate fi locala, numai asupra anumitor organe (de ex. benzenul actioneaza asupra sistemului nervos central) sau generala, cand afecteaza toate tesuturile si organele (de ex. acidul cianhidric sau oxigenul sulfurat). Nu se poate face, insa, o delimitare precisa dupa criteriul tipului de actiune, deoarece majoritatea substantelor toxice au, in acelasi timp, si o actiune generala si una locala asupra organismului. Actiunea toxica a substantelor din aceeasi clasa variaza functie de compozitia lor chimica. De exemplu, la hidrocarburi toxicitatea creste odata cu numarul de atomi de carbon din molecula. Actiunea substantelor toxice asupra organismului variaza si in functie de microclimat. Temperaturile inalte maresc pericolul de intoxicare, pe de o parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism, iar pe de alta parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism si intensificarii patrunderii toxicelor prin piele. Umiditatea ridicata favorizeaza, de asemenea, producerea intoxicatiei.  substante si preparate nocive … substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii;  substante si preparate corozive  … substante si preparate care in contact cu tesuturile vii exercita o actiune distructiva asupra acestora din urma;  substante si preparate iritante
91

… substante si preparate necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetatcu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie. Aceste substante pot produce inflamatii ale partilor anatomice cu care intra in contact si, in special, mucoaselor si sistemului respirator. Caracterul iritant al agentilor chimici se poate manifesta: • La nivelul pielii, prin senzatii de intepatura, usturime sau arsuri; • La nivelul ochilor, cu actiuni diferite in functie de produs (actiunea bazelor este mai periculoasa decat cea a acizilor), conjuctivite, cheratite si chiar perturbari ale vederii; • La nivelul bronhiilor, unde pot produce disconfort respirator insotit sau nu de tuse si chiar afectiuni mai grave cum ar fi edemul pulmonar etc.  substante si preparate sensibilizante  … substante si preparate, care prin inhalare sau penetrare cutanata pot da nastere unei reactii de hipersensibilizare, iar in cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice: Sensibilizarea se poate produce ca urmare a inhalarii de substante nocive de tipul izociantilor, sau altele asemanatoare, in acest caz astmul fiind considerat ca expresie de hipersensibilitate. De asemenea, trebuie luate in considerare si alte reactii de hipersensibilitate, precum rinita si alveolita. Sesibilizarea se poate produce si ca urmare a contactului cu pielea ai substantelor iritante, in acest caz, aparitia dermatitelor de contact alergice fiind considerata expresia hipersensibilizarii. Aceste substante afecteaza in general mainile si antebratele, parti care sunt cele mai expuse contactului cutanat, dar se pot
92

si anume: Categoria 1: substante cunoscute drept cancerigene pentru om. craparea. ingrosarea pielii. Categoria 2: substante care trebuie asimilate ca substante cancerigene pentru om. agentii periculosi pot fi …  Substante cancerigene …substante si preparate care prin inhalare. dar informatiile disponibile nu permit o evaluare satisfacatoare. 93 .  substante mutagene … substante si preparate care prin inhalare. dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea substantei in categoria 2. pentru care exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect. roseata. Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si defectele genetice ereditare. Dupa efectele pe care le au asupra sanatatii umane. putand aparea uneori si pustule. ingestie sau penetrare cutanata pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora. pentru care exista suficiente elemente de justificare a unei prezumtii ca expunerea omului la asemenea substante poate determina aparitia cancerului. sau senzatia de mancarime sau mai grav tumefierea. Simptomele include uscaciunea pielii. Categoria 3: substante si preparate care provoaca ingrijorare pentru oameni din cauza efectelor cancerigene posibile. ingestie sau penetrare cutanata pot determina aparitia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta acestora. aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute drept mutagene pentru om. Exista informatii reiesite din studii adecvate pe animale. Agentii cancerigeni se clasifica pe trei categorii. intre expunerea omului la asemenea substante si aparitia cancerului.extinde si la alte parti ale corpului. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea si avand in vedere starea actuala a cunostintelor.

ingestie sau penetrare cutanata pot produce ori pot creste frecventa fectelor nocive nonereditare in progenitura sau pot dauna functiilor ori capacitatiilor reproductive masculine sau feminine. Agenti biologici sunt clasificati in patru grupe distincte in functie de nivelul de risc pe care il prezinta: 94 . Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea.  substante toxice pentru reproducere … substante si preparate care prin inhalare.Categoria 2: Substante care trebuie sa fie asimilate ca substante mutagene pentru om. Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante poate duce la defecte genetice ereditare. dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea acestor substante in categoria 2. tinand seama de starea actuala a cunostiintelor. aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute pentru alterarea fertilitatii la oameni. Studii corespunzatoare de mutagenicitate au furnizat elemente. Categoria 3: Substante care provoaca ingrijorare in ceea ce priveste fertilitatea oamenilor. Categoria 2: Substante care trebuie asimilate ca substante care altereaza fertilitatea la oamneni. Categoria 3: Substante care pot provoca motive de ingrijorare pentru oameni din cauza posibilelor efecte mutagene. Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii.

grupa 2 – agenti biologici care pot provoca o boala omului si constituie un pericol pentru angajati. manipularea animalelor de laborator etc. in general. clorura de vinil etc. grupa 3 – agenti biologici care pot provoca imbolnaviri grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati.). in general. ). ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate. dar exista. Substante periculoase pot sa patrunda pe aceasta cale de intrare sub forma de gaz (oxid de etilena. pulberi (siliciu cristalin.• • • • grupa 1 – agenti biologici care nu sunt susceptibili sa provoace o boala omului. in general. diazometan etc. sau cutanata. cum sunt bacteriile din aerul expirat de bolnavi sau animale. azbest etc). Caile de patrundere in organism a agentilor periculosi … … pot fi respiratorie. exista. o profilaxie si un tratament eficace.) 95 . o profilaxie si un tratament eficace. digestiva. grupa 4 – agenti biologici care pot provoca boli grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati. propagarea in colectivitate este improbabila. toxinele din graul mucegait sau aerosolii infectiosi care contin agenti biologici (recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii. o profilaxie si un tratament eficace. schimbarea asternuturilor bolnavilor. ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate si nu exista.  calea respiratorie – inhalare/inspirare. Multi agenti biologici se transmit prin aer. de vapori (benzen.

Vaporii de solventi sunt mai mult sau mai putin perceputi in functie de caracteristicele solventului. la nivelul aparatului respirator. Inhalarea fibrelor de azbest creste. putand cauza boli profesionale de tipul azbestozei sau silicozei. fiind preluati de sange. Daca produsul nu are miros. de asemenea. Inhalarea pulberilor care contin bioxid de siliciu liber cristalin (cuart) poate implica riscul distrugerii treptate a plamanilir – silicoza. cum este cazul pulberii de plumb care nu are efect la nivel respiratoriu. cu efect asupra ficatului si sistemului nervos. riscul aparitiei cancerului pulmonar. oxidul de carbon – CO). dureri de cap si. poate provoca moartea. nu e vizibil si nu e iritant. iar in stadiu avansat ea conduce la slabirea inimii si riscuri crescute de imbolnavire de tuberculoza. in functie de marimea particulelor. Boala numita azbestoza presupune aparitia unor cicatrici la nivelui plamanilor si reducerea functie acestora pana la invaliditate sau deces. silicoza se instaleaza la 10 . Pot provoca iritatii ale cailor respiratorii superioare sau vor cobori. pot intra in bronhii si in alveolele pulmonare. Pulberile. fosgenul. 96 . mai ales cazul fumatorilor. in primul rand. temperatura etc. bioxidul de sulf – SO2. cum ar fii cantitatea utilizata. Concentratia unei substante in aerul de respirat depinde de propietatile acesteia. cum ar fii volatilitatea sau tendinta de transformare in pulberi. De regula. dar prin circulatia sanguina incarca organismul cu plumb (Pb). Oxidul de carbon (CO) intra in concurenta cu oxigenul (O 2) si hemoglobina producand intoxicatii. Boala nu este vindecabile. In functie de caracterul iritant sau coroziv. Inhalare fibrelor de azbest poate cauza modificari. Cand pulberea patrunde in plamani produce efecte toxice la nivel respiratoriu. inhalarea este insidioasa.Cazurile de imbolnavire produse prin inhalare sunt cele mai frecvente. Unele pulberi po trece dincolo de alveolele pulmonare si pot fi transportate in sange. in functie de doza si durata.30 de ani din momentul in care incxepe expunerea la pulberi cu continut de cuart. precum si de alti factori. prin inhalare. gazele vor ataca caile respiratorii superioare si chiar palmanul (clorul – Cl2.

dizenteria sau hepatita de tip A). fara sa existe o leziune a epidermei. Aceste accidente se produc. prin difuziune.  calea cutanata – transcutanata si/sau percutanata Calea transcutanata se refera la faptul ca agentul patrunde prin piele. poate produce iritatii. calea digestiva – ingestie (inghitire) Contaminarea pe cale digestiva cu agenti chimici este mai rara la locul de munca si se poate produce prin inghitirea accidentala a unor lichide sau solide. esofagul. De exemplu. Contactul solventilor organici cu pielea. efectele fiind locale. fumatul in timpul activitatilor la patul bolnavului sau laboratoarele de analize medicale. prin refolosirea ambalajelor de produse chimice pentru ambalarea produselor alimentare. ca urmare a unei ruperi a tesutului epidermic. Contaminarea cu agenti biologici pe cale digestiva se poate produce prin pipetarea cu gura care trebuie interzisa total in laboratoare. chiar daca s-a facut 97 . iar calea percutanata face referire la notiuna de patrundere a agentului prin piele. se poate produce trecerea in sange si substanta toxica poate fi condusa la rinichi. exeme sau dermatite de contact. fenolul trece rapid in derma in timp ce alte substante patrund incet si dificil . precum si dureri de cap. iar daca produsul este foarte agresiv acesta poate sa treaca prin ficat si sa intre in sistemul sanguin si de aici sa fie redistribuit catre ochi. in acest caz. dar toate patrund in derma cand contactul este prelungit. prin nerespectarea regulilor de igiena a mainilor si/sau prin fumatul. sistemul digestiv. Substantele chimice periculoase pot intra in contact cu stratul superficial al pielii sai cu epiderma.ficat. in care caz se produce contactul cu vasele de sange. sistem nervos. drumul intoxicatiei fiind gura. sistemul nervos etc. in cazul operatiilor de degresare fara manusi. eroroile de manevrare sau prin mainile murdare (enterocolite. tulburari digestive. in cele mai multe cazuri. sau cu derma care este puternic vascularizata si. bautul si mancatul la locul de munca poluat. Ingestia de saruri anorganice de mercur poate provoca otravire cu mercur). (de ex.

protectie respiratorie. in timpul operatiilor de injectare. 200/2000 privind clasificarea. sunt cele prezentate in anexa 4 a Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.G. Trebuie sa se tina cont de faptul ca efectul unei substante se poate accentua in cazul in care utilizarea acesteia presupune incalzirea ei. transportul deseurilor in saci necorespunzatori. Categoriile de pericol ale substantelor si preparatelor chimice periculoase. muscaturi). Simbolizarea pericolelor asociate substantelor chimice periculoase … . Muscaturile accidentale ale animalelor de laborator sau ale celor domestice pot produce infectii ale zonelor muscate sau ale intregului organism. Cele 10 simboluri grafice de avertizare sunt aliniate prevederilor europene in domeniu si pot fi obligatoriu plasate pe etichetele substantelor si preparatelor chimice periculoase alaturi de frazele de risc de tip R. Agentii biologici patrund frecvent in organism pe calea cutanata. precum si simbolurile corespunzatoare. 98 . aprobata H. In cazul utilizarii unor substante care pot cauza probleme de sanatate chiar si in urma expunerii la cantitati mici. intepaturi. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.. Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani. recapisonare a acelor de seringa. este important sa se aiba in vedere ca pot ramane urme de substante chiar si pe ambalaj. Pericolul este “proprietatea intrinseca a unui agent de a afecta negativ starea de sanatate”.. tratamentelor stomatologice. 490/2002.

etc. Frazele de risc de tip R exprima riscul care poate apare in urma expunerii. Riscurile pe care le prezinta agentii chimici si biologici periculosi pentru securitatea si sanatatea lucratorilor sunt in functie de pericolul potential al agentului si de durata si intensitatea expunerii. in conditiile utilizarii lui si/sau expunerii la acesta (NGPM).) si indicatia de pericol care se exprima prin unul sau mai multe cuvinte (foarte toxic. semnul grafic exprimat printr-o litera sau doua (F. Xn.Simbolul grafic de avertizare este compus din simbolul de pericol. este uneori amplu mediatizat de presa audio/scrisa si aduce atingere imaginii unitatii respective. asociate pericolelor pe care le prezinta substantele periculoase. Consecintele asupra securitatii lucratorilor pot fi vatamari violente ale organismului de tipul leziunilor. coroziv). medici de urgenta etc). Simbolurile grafice de avertizare a pericolelor si semnificatia lor Riscurile asociate agentilor periculosi… …risc: probabilitatea ca un agent periculos sa afecteze starea de securitate si sanatate. arsurilor. constituit dintr-o pictograma imprimata cu negru pe fond galben – orange. prezinta pericol de incendiu-explozie si/sau de intoxicatii acute profesionale. Acest risc este luat in considerare de majoritatea angajatorilor datorita faptului ca este cel mai cunoscut prin efectele lui. Riscuri toxicologico-biologice 99 . Riscurile si consecintele acestora asupra securitatii si sanatatii lucratorilor. interventii ale unor echipe specializate din afara unitatii (echipe de pompieri profesionisti. Un incendiu sau o explozie antreneaza intotdeauna un numar mare de persoane direct sau indirect implicate la locul de munca. prin proprietatile lor fizico-chimice. lovirilor cu corpuri proiectate si/sau intoxicatia acuta profesionala. sunt: Riscuri fizico-chimice Aceste riscuri pot fi consecinte ale expunerii la substante care.

Agentii biologici pot provoca alergii. Prevenirea riscurilor asociate agentilor periculosi la locul de munca… … este obligatia legala a angajatorului si instrumentul principal in asigurarea obiectivului managementului in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Substantele nocive (Xn) provoaca. astm. care apare dupa mai multi ani de expunere. alergiilor. respectiv. Cancerele obisnuite de origine profesionala cuprind: .mezoteliomul.cancerul bronho-pulmonar.cancerul cavitatii nazale. atunci cand doza retinuta in plamani este suficient de mare. 3. un tip de fibroza pulmonara. in principal. efectul fiind manifestari cu caracter clinic al unei reactii alergice. sensibilizare prin inhalare.azbestoza. Principalele boli provocate de inhalarea fibrelor de azbest sunt: . al prelucrarii lemnului. efectul fiind in acest caz dermatitele de contact alergice. care afecteaza lucratorii din domeniul forestier. . azbest. care apare dupa un termen de latenta de circa 15 ani dupa expunere. Risc de sensibilizare Substantele iritante (Xi) provoaca sensibilizare prin contact cutanat. angajatorul va tine cont de toate proprietatile periculoase ale agentilor periculosi (chimici. generat de pulberile de lemn de esenta tare si praful de nichel. agenti cancerigeni si 100 .leucemia. un solvent utilizat la obtinerea combustibililor si diferitelor alte produse. care poate surveni la cativa zeci de ani dupa expunere. Pentru prevenirea riscurilor datorate expunerii la agenti periculosi la locul de munca. rinita sau alveolita. finisarea metalelor. . Multi sunt de origine naturala fiind. vorba de proteine si agneti biologici. cancer primar al pleurei. . datorata expunerii la benzen. Agentii sensibilizanti cei mai intalniti la locul de munca nu sunt clasificati sau etichetati ca atare. in general.Consecintele asupra sanatatii lucratorilor expusi la acesti agenti chimici periculosi sunt imbolnavirile cronice de tipul cancerelor.

pulberile de azbest. Investigarea/identificarea pericolelor… … datorate prezentei agentilor periculosi la locul de munca. vaporii de solventi. virusi.  evaluarea riscurilor pe care aceste substante periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. acarieni. precum si a masurilor speciale aplicabile cazurilor de accidente de munca. 101 . incidente sau urgente.  infiintarea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere. microorganisme. ceata de ulei.  supravegherea constinua a starii de sanatate a lucratorilor expusi in mediul de munca. a celor proveniti accidental din emisii. care pot apare in activitatile curente sau auxiliare. precum si inventarierea agentilor biologici: bacterii. scurgeri.  aplicarea principiilor generale de prevenire a riscurilor. presupune identificarea si inventarierea agentilor chimici utilizati in activitatile curente din unitate sub forma materiilor prime. a agentilor generati din diferite activitati. etc.  informarea autoritatilor competente: inspectoratul teritorial de munca. ciuperci. precum fumul de sudura.  consultarea si implicarea lucratorilor in luarea deciziilor privind prevenirea riscurilor asociate agentilor chimici periculosi. pentru activitati speciale cu azbest..mutageni si biologici) prezenti la locul de munca. pulberile de faina. directia de sanatate publica. de intensitatea expunerii si de conditiile de lucru.  respectarea interdictiilor privind utilizarea anumitor substante periculoase. in scopul diminuarii numarului de accidente de munca si imbolnaviri profesionale. pulberile de lemn.  informarea lucratorilor despre substantele periculoase utilizate la locul de munca si riscurile la care sunt expusi. respectand urmatoarele obligatii legale:  investigarea/identificarea prezentei agentilor chimici periculosi la locul de munca. scapari. prin masuri tehnice si organizatorice. a produselor intermediare sau finite.

efort dinamic). adica orice proces de munca in care sunt utilizati sau se intentioneaza utilizarea agentilor chimici sau in care pot apare agenti biologici. revizii si reparatii.  cantitatile de agenti chimici periculosi folositi sau emisi.. operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc. precum si unii factori de risc proprii mijloacelor de productie. manipularea. Angajatorul trebuie sa faca dovada ca a efectuat aceasta investigare. pozitii de lucru fortate sau vicioase. si anume:  lista agentilor chimici si biologici periculosi. efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca. acesta are obligatia. omisiuni sau actiuni gresite (executare defectuoasa de operatii.  lista lucratorilor expusi in mod curent sau in cazul operatiilor de curatenie. ce vor fi folosite in etapa urmatoare de evaluare a riscurilor. Din activitatea de investigare/identificare rezulta o serie de date. conform Normelor Generale de Protectie a Muncii. vor fi identificate activitatile care implica agenti chimici periculosi.De asemenea. de interventii. luand in considerare si activitatile de intretinere. factorii de risc proprii sarcinii de munca: solicitare fizica (effort static. transportul. luand in considerare factorii de risc proprii executantului: erori. sa evalueze orice risc referitor la securitatea si sanatatea lucratorilor. iar in cazul in care se constata prezenta agenilor chimici si biologici periculosi la locul de munca. depozitarea. Evaluarea riscurilor… 102 . solicitare psihica (ritm de munca mare. a instalatiilor de canalizare sau a utilajelor tehnologice sau a altor activitati specifice care implica expunerea la agenti biologici la locul de munca… Angajatorul va avea in vedere si identificarea principalelor surse de risc. manevre etc. monotonia muncii). care decurge din prezenta lor. comenzi. neutilizarea echipamentelor de protectie).. inclusiv producerea. comercializarea si tratarea reziduurilor.  lista locurilor de munca si a activitatilor care implica agenti chimici si biologici periculosi. decizii dificile in timp scurt. curatenie sau reparare a unei cladiri.

103 . Eticheta substantelor periculoase care se plaseaza pe piata trebuie sa includa indicatii lizibile.medicul de medicina muncii. .numele substantei. 451/ 2001). Angajatorii pot afla informatii despre proprietatile periculoase ale agentilor periculosi.institutii si specialisti in domeniu. se va efectua luand in considerare proprietatile lor periculoase si informatiile date de furnizor. si anume: . atunci cand sunt disponibile. informatiile asupra bolilor ce pot fi contactate datorita activitatii profesionale. inclusiv numarul de telefon. valorile limita de expunere profesionala sau valorile limita biologice si concluziile referitoare la supravegherea starii de sanatate. . . . precum si recomandarile emise de autoritatile competente privind protectia la expunerea la agenti biologici.… pe care substantele periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. precum si a unor masuri de securitate. inclusiv informatii referitoare la cantitatile utilizate. Eticheta produselor permite identificarea agentului chimic. despre pericolele asociate si unele masuri de prevenire consultand: . respectiv. tipul si durata expunerii.eticheta produsului. producatorul. a pericolelor si a riscurilor.fisa tehnica de securitate. ale celui care raspunde de plasarea pe piata a substantei sau preparatului chimic periculos. recunoscut international. producator sau alte surse.numele si adresa completa. dar si conditiile de lucru cu astfel de agenti. IMPORTANT! Agentii chimici pot fi plasati pe piata si utilizati numai daca eticheta ambalajelor include simbolurile de pericol ( Legea nr. nivelul. importatorul sau distribuitorul. conform prevederiloe OUG 200/2000.

atribuirea numarului Comunitatii Economice Europene din IESCE.frazele de securitate (tip S). importator sau distribuitor. daca acesta este alocat.simbolurile referitoare la pericol si. . indicand recomandari referitoare la prudenta cu care trebuie utilizata substanta periculoasa. EXEMPLU de ETICHETA Eticheta va fi in limba romana. de catre producator. in cazul preparatelor chimice periculoase comrcializate persoanelor fizice.frazele de risc (tip R). . mijloace de interventie in caz de accident etc. Eticheta preparatelor periculoase care se plaseaza pe piata va contine. referitoare la riscurile care pot aparea la utilizarea substantei periculoase. denumirea chimica a componentelor clasificate ca substante periculoase precum si cantitatea nominala (masa nominala sau volumul nominal) a continutului. indicatii despre pericolele rezultate din folosirea substantei. la prima livrare a substantelor si preparatelor periculoase sau chiar inainte de aceasta livrare. FISA TEHNICA DE SECURITATE a produselor reprezinta o alta sursa de informare pentru angajator si ofera informatii reale.. Informatiile continute in fisele tehnice de securitate pot constitui punctul de plecare in demersul de identificare a pericolelor la care sunt expusi lucratorii si a masurilor de tinere sub control care 104 . Fisa tehnica de securitate a produsului ofera informatii privind proprietatile periculoase si riscurile. . daca este cazul. va fi asezata la loc vizibil si va avea dimensiuni corespunzatoare tipului de ambalaj. in plus. necesare pentru luarea masurilor de protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. disponibile. recomandari privind unele masuri de prevenire si mijloace de protectie. specifice utilizarii substantelor periculoase. Fisa tehnica de securitate este trimisa.

Masurile in caz de incendiu 6. Identificarea produsului si a societatii 2. Stabilitatea chimica si reactivitatea 11. Fisa tehnica de securitate contine obligatoriu 16 rubrici referitoare la: 1.se impun. Proprietatile periculoase 4. 105 . Proprietatile fizice si chimice 10. Manipularea reziduurilor/deseurilor 14. Masurile de securitate recomandate in fisele tehnice de securitate trebuie adaptate conditiilor specifice fiecarui los de munca. Informatiile ecotoxicologice 13. Prevederile legale in domeniu 16. Masurile in caz de scapari accidentale 7. Depozitarea si manipularea 8. Alte informatii Valorile limita de expunere profesionala constituie informatii importante pentru evaluarea si managementul riscurilor. Compozitia/clasificarea 3. Angajatorul va pune fisa tehnica de securitate la dispozitia medicului de medicina muncii care supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor expusi si la dispozitia lucratorilor pentru informare. Informatiile privind transportul 15. Limitarea expunerii/masuri individuale de protectie 9. Informatiile toxicologice 12. Fisa tehnica de securitate va fi redactata in limba romana de catre furnizor pentru fiecare substanta sau preparat periculos si va purta data ultimei actualizari. Primul-ajutor 5.

in anexa nr. iar in anexa 33 limite biologice tolerabile pentru 52 de agenti chimici.9 sunt notate cu indicativul C si sunt considerate substante cu actiune cancerigena (arsen si compusi anorganici. un microorganism se poate inmulti considerabil intr-o perioada foarte scurta de timp.7 sunt notate cu indicaticul Fp si sunt considerate substante foarte periculoase. desi unele state membre au fixat limite pentru toxinele acestora. valorile limita de expunere profesionala reprezinta concentratia agentului respectiv in aerul respirat de lucratori in mediul de munca. . crom hexavalent si metalurgia cromului.nitrozo-dimetilamina. Din cele 591 de substante pentru care sunt stabilite valori limita de expunere profesionala: . benzidina. pe o perioada determinata. cromat de zinc. constituind o indicatie privind limitele care nu trebuie depasite.32 sunt notate cu indicativul pC si sunt considerate substante potential cancerigene. Normele Generale de Protectie a Muncii stabilesc in anexa nr. . obligatorii. 106 . 32 valori limita admisibile pentru un numar de 25 de tipuri de pulberi. nichel si compusi). Ele sunt utilizate in evaluarea calitatii aerului si pot constitui informatii importante in alegerea produselor. pentru un numar de 591 agenti chimici. hidrocarburi policiclice aromatice).31 valori limita de expunere profesionala. pana in prezent. chiar daca uneori pot apare modificari fiziologice reversibile si tolerabile. ceea ce inseamnca ca trebuie respectate intocmai. clorura de vinil. in alegerea metodei de lucru. in evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor de prevenire a inhalarii noxelor ( dimensionarea dispozitivelor de ventilatie. de neutralizare si retinere). bis-cloro-metil-eter ( naftalina. In conditii favorabile. Pentru agentii biologici. fractiunea extractibila in benzen (naftalina. expunerea la aceste substante trebuind practic exclusa (3-4 benzpiren. care nu altereaza starea de sanatate. nu au fost stabilite valori limita de expunere profesionala. benzidina. sau indicative. O-tolidina). Diferenta esentiala intre agentii biologici si alte substante periculoase consta in capacitatea lor de a reproduce. 4nitrodifenil. bis-cloro-metil-eter. Valorile limita de expunere profesionala pot fi obligatorii. N.Pentru agentii chimici periculosi la locul de munca.

107 . in orice caz. Pentru a verifica eficienta masurilor dispuse. Este interzisa continuarea lucrului in zonele afectate pana la luarea masurilor adecvate pentru protectia angajatilor. Pentru toate locurile de munca la care angajatii sunt expusi la agenti chimici. in caz de urgenta. sa consulte angajatii si/sau reprezentantii acestora asupra masurilor ce trebuie luate sau. sub valoarea limita de expunere profesionala impusa de reglementarile in vigoare.130 sunt notate cu indicativul P (piele). sa informze angajatii implicati si/sau reprezentantii lor in unitate cat mai rapid posibil asupra acestei depasiri si asupra cauzelor ei. acel loc de munca poate fi incadrat ca loc de munca in conditii deosebite. In mod periodic si ori de cate ori se produce vreo schimbare in conditiile care pot afecta expunerea angajatilor. angajatorul trebuie sa asigure reducerea expunerii pana la cel mai scazut nivel ce poate fi practic atins si. sau se regaseste in morbiditatea exprimata prin boli profesionale inregistrate la locul de munca in ultimii 15 ani. angajatorul trebuie sa identifice cauzele acestei depasiri. In conditiile in care valoarea masurata a concentratiilor de agenti chimici depaseste valoarea limita de expunere profesionala obligatorie impusa prin legislatie si noxa profesionala determinata se regaseste ca efect asupra starii de sanatate a lucratorilor. evidentiata prin indicatori de expunere si/sau de efect biologic. iar prin masurarea continutului de azbest in aer la locul de munca se va folosi metoda descrisa in anexa nr. aceste substante putand patrunde in organism prin pielea sau mucoasele intacte. se va realiza imediat o noua masurare a concentratiei de noxe in mediul de munca. la pulberea generata din azbest si/sau din materiale cu continut de azbest. si/sau la agenti cancerigeni si mutageni. 35 a Normelor Generale de Protectie a Muncii sau orice alta metoda prin care se obtin rezultate echivalente. Atunci cand o valoare limita de expunere profesionala este depasita. sa dispuna masurile cele mai adecvate pentru remedierea situatiei in timp cat mai scurt posibil. angajatorul trebuie sa dispuna efectuarea de masurari ale concentratiilor in atmosfera mediului de munca.. Metodele de masurare si evaluare a concentratiei agentilor chimici din aer la locul de munca trebuie sa fie standardizate.

prin Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional. www. 108 .Biroului European pentru Substante Chimice.  Inspectia Muncii. .  clinicile de medicina muncii sau boli profesionale. precum si studii de caz.Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase.eu.int.  Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii.Institutiile care au in structura laboratoare abilitate pentru efectuarea determinarilor de noxe profesionale sunt:  directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti. obligatia lui legala fiind de a reduce nivelul de expunere la cea mai mica valoare ce poate fi atinsa.  alte laboratoare abilitate de Ministerul Sanatatii si recunoscute de Ministerul Muncii.Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii.protectiamuncii. prin intermediul paginilor de internet. Angajatorii pot accesa paginile de internet ale: .minind.P.ro. Cluj.). respectarea valorilor limita de expunere profesionala trebuie sa fie un obiectiv minimal.osha. Pentru fiecare angajator. ce pun la dispozitia angajatorilor. www. . Alte surse de informare despre substantele si preparatele periculoase pot fi organismele nationale si europene cu atributii in prevenirea securitatii si sanatatii la locul de munca.Eurostat ( biroul de statistica al Comunitatii Europene).N. ghiduri si informatii privind bunele practici europene.Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Spania. .Agentiei Europene pentru Sanatate si Securitate in Munca de la Bilbao. Timisoara. http://agency. . Solidaritatii Sociale si Familiei. Iasi. .Ch.ro ( A.  Institutele de sanatate publica din Bucuresti.S.

la azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni.). prin inhalare. pulbere de azbest degajata din azbest sau din materiale cu continut de azbest. agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi.pentru toate activitatile. reparatii. se face: . ingestie. mecanizat. la cald etc.Riscurile generate de agentii chimici. Evaluarea riscului trebuie prezentata in forma corespunzatoare si actualizata permanent.pentru toate activitatile care implica riscul expunerii la agenti chimici. mai multe ore pe zi etc. saptamanal. . prezenti la locul de munca. in conformitate cu prevederile Normelor Generale de Protectie a Muncii. Evaluarea expunerii la substantele periculoase identificate se face luandu-se in considerare natura si tipul expunerii ( expunere la agenti chimici. azbest si/sau agentii cancerigeni sau mutageni sunt determinate alaturi de caracteristicile agentilor periculosi si de gradul de expunere. .).obligatoriu inaintea inceperii unei acticitati noi. Evaluarea riscului. in combinatie sau pentru toti agentii biologici periculosi (apartinand mai multor grupe). inclusiv cele de intretinere. mai ales atunci cand au intervenit schimbari tehnologice semnificative sau rezultatele starii de sanatate o impun. . agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi. la orice modificare a conditiilor de lucru care pot influenta expunerea angajatilor la agenti chimici. prevenire si 109 . Rezultatul evaluarii riscului poate releva un risc redus pentru securitatea si sanatatea lucratorilor expusi.pentru toti agentii chimici prezenti. absortie transcutanata si/sau percutanata etc.pentru toate locurile de munca. precum si efectele combinate ale mai multor substante periculoase utilizate simultan si riscurile aferente. caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri generale de protectie.periodic si obligatoriu. lunar o data pe zi. azbest. . in vas inchis. conditiile in care se produce expunerea lucratorilor (se vor examina spatiul si modul de operare: manual. gradul de expunere si durata (ex: zilnic. .).

prin inlocuirea agentului periculos (chimic. prevenire si supraveghere pentru eliminarea sau reducerea la minimum a riscului… … sunt masurile pe care angajatorul are obligatia sa le aplice la locul de munca in cazul in care evaluarea riscului a demonstrat existenta unui risc crescut pentru securitatea si sanatatea lucratorilor ca urmare a expunerii la agenti chimici. daca rezultatele supravegherii starii de sanatate a lucratorilor au relevat alterari ale starii de sanatate si. daca valorile limita de expunere profesionala au fost depasite si s-au luat masuri tehnice pentru reducerea lor. periodic. azbest. sau un risc ridicat. la reducerea costurilor alocate masurilor speciale de protectie si platii concediilor medicale. Cea mai eficienta masura specifica de protectie si primul pas in prevenirea sau supravegherea riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi este eliminarea riscului. caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri specifice de protectie. Evaluarea riscurilor trebuie revizuita ori de cate ori se modifica tehnologiile de lucru. Masurile specifice de protectie.supraveghere. aplicabile in toate cazurile de expunere la agenti periculosi. exista. la cresterea productivitatii muncii. Masurile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor la care sunt expusi lucratorii la locul de munca depind de pericolul chimic sau biologic specific. a caror ordine de aplicare este necesar a fi respectata de toti angajatorii. oricum. Eliminarea sau inlocuirea unui agent periculos contribuie la imbunatatirea mediului de munca si a starii de sanatate a lucratorilor expusi. insa. se introduc agenti chimici noi sau se adapteaza un proces tehnologic. prevenire si supraveghere. agenti cancerigeni si mutageni si agenti biologici la locul de munca. biologic) cu un agent chimic sau biologic sau cu un proces tehnologic care nu este periculos sau este mai putin periculos pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. azbest. unele masuri comune. 110 . dupa un accident sau incident periculos. cancerigen.

retinere si neutralizare a noxelor degajate in procesul tehnologic. de noxe cancerigene si mutagene. pasta sau solutie. sau a unui produs volatil cu altul mai putin volatil etc. 111 . la reducerea costurilor prin reducerea absentelor motivate de boala etc. compararea alternativelor din punct de vedere al riscurilor evaluate pentru fiecare si adoptarea deciziei pe baza analizei implicatiilor privind calitatea mediului de munca. care sa permita reducerea expunerii. la inlocuirea unui produs pulbere cu unul sub forma de granule. se va urmari reducerea riscului la minimum si tinerea lui sub control prin conceperea unor procese de munca si de control corespunzatoare. dotarea locurilor de munca cu materiale si echipamente adecvate pentru lucrul cu agenti periculosi. a costurilor implicate de eventualele investitii necesare aplicarii noii tehnologii sau a celor necesare nevoilor de instruire a personalului pentru utilizarea noului produs. dotarea cu sisteme locale de captare. automatizarea proceselor. care sa permita prevenirea sau reducerea cat mai mult posibil a generarii de noxe si/sau emiterea de noxe chimice sau biologice in atmosfera mediului de munca. de exemplu. asa cum arata bunele practici europene puse la dispozitie angajatorilor. se recomanda procesarea in sistem inchis. analiza comparativa a alternativelor se poate referi. Se va acorda prioritate masurilor colective de protectie la sursa de risc. Angajatorul va urmari. In cazul in care eliminarea sau substituirea pericolului nu este posibila. in special. a calitatii produselor si a mediului inconjurator. dotarea cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici si de prevenire si avertizare a starilor de pericol. prin inchiderea utilajelor in carcase in care se creaza depresiune. In acest sens. capabile sa asigure protectia unui numar mare de lucratori la locul de munca. dotarea utilajelor cu paravane si ecrane de protectie impotriva stropilor. si anume: identificarea tuturor alternativelor posibile de inlocuire sau eliminare. precum si degajarea pulberilor de azbest.Eliminarea sau substituirea unui agent periculos sau a unui proces tehnologic presupune. ventilarea generala. Eliminarea sau substituirea unor produse periculoase sau a unor tehnologii periculoase aduce avantaje tuturor factorilor implicati in respectivul proces productiv si pot contribui la imbunatatirea imediata sau pe termen lung a starii de sanatate a lucratorilor expusi. de asemenea. trei faze. In cazul in care angajatorul urmareste inlocuirea unui agent chimic periculos cu unul mai putin periculos.

revizii.Pentru laboratoarele care efectueaza activitati ce implica manipularea agentilor biologici din grupele 2. pe tipuri de operatii. Pentru efectuarea lucrarilor de reparatii. in cazul activitatilor de intretinere. specificat in permis si instruit si/sau autorizat in acest scop. angajatorul va intocmi permise de lucru. precum si reducerea cantitatii de agent chimic si biologic prezent la locul de munca. Procedurile de intretinere vor stabili in mod clar intervalele de timp. in scopul reducerii la minimum a riscului de infectie. prin procedee umede sau aspiratoare de praf in locul maturatului. precum si pentru procedeele industriale care utilizeaza astfel de agenti. delimitarea zonelor de risc ai 112 . Pentru toti lucratorii si. interventii. invatamant. angajatorul va urmari reducerea la minimum a numarului de angajati expusi sau care pot fi expusi. Odata implementate aceste masuri tehnice. pentru cei expusi la riscuri chimice si biologice. peretilor si altor suprafete. metodele si aparatele folosite pentru curatare. angajatorul trebuie sa stabileasca masuri de izolare in functie de gradul de risc si sa desfasoare activitatile numai in zonele de lucru corespunzatoare nivelurilor de izolare. pentru activitatile care includ folosirea azbestului. In organizarea sistemelor de munca. angajatorul va asigura masuri corespunzatoare de igiena la locul de munca. in functie de cantitatea inhalata. inghitita sau patrunsa prin piele. angajatorul va elabora si implementa proceduri de intretinere care sa asigure securitatea si sanatatea angajatilor in procesul de munca. De exemplu. In acest sens. mai ales in cazul agentilor cancerigeni unde este obligatorie curatarea regulata a pardoselilor. de dezvoltare. care atesta realizarea masurilor de protectie necesare efectuarii operatiilor in conditiile se securitate si va desemna personalul de specialitate. Prin masuri organizatorice. in special. efecte ireversibile asupra starii de sanatate chiar dupa o singura expunere. diagnostic. revizii care prezinta risc de accidente de munca sau imbolnaviri profesionale. tinand cont de acest lucru mai ales in cazul agentilor cancerigeni sau mutageni care pot provoca. este foarte important ca angajatorul sa asigure cadrul necesar pentru mentinerea acestora in stare de functionare si la parametrii proiectati. reparatii. in special. angajatorul va urmari si reducerea la minimum a duratei si intensitatii de expunere. 3 sau 4 in scopuri de cercetare. procedura de intretinere va prevedea curatarea si intretinerea eficienta si periodica a tuturor cladirilor si/sau instalatiilor si echipamentelor utilizate in fabricarea sau tratarea azbestului. unde expunerea lucratorilor la noxe este semnificativ crescuta.

transport in siguranta la locul de munca al agentilor chimici. depozitarea si eliminarea deseurilor. Fiecare masura generala de protectie. care vor fi tratate conform reglementarilor in vigoare referitoare la deseuri toxice si periculoase. azbest si agenti cancerigeni si mutageni. de tipul sarcinii de munca. Imbracamintea de lucru si echipamentele de protectie. Pentru cazurile in care masurile tehnico-organizatorice adoptate si puse in aplicare la locul de munca nu rezolva reducerea expunerii la valori ale agentilor chimici si biologici fara risc pentru sanatatea lucratorilor. inclusiv utilizarea unor recipiente sigure. se vor utiliza mijloace ce permit colectarea. prevenire sau supraveghere. dezinfectarea. La locurile de munca se vor utiliza panouri de semnalizare si avertizare adecvate pentru riscurile chimice si biologice. In cazul agentilor biologici periculosi. in vedere si deseurile care contin agenti chimici. se vor aplica masuri individuale de protectie prin acordarea de echipamente individuale de protectie adecvate si in cantitati suficiente. in deplina securitate pentru angajati. usor identificabile. care pot fi contaminate 113 . angajatorul va asigura elaborarea si implementarea de proceduri adecvate de lucru. pentru a depista orice tendinta de deteriorare in timp. implementata in procesul de munca. depozitare. fiind interzisa folosirea acestuia si de alte persoane. Echipamentele de protectie individuale. Se vor avea. a mastilor de protectie respiratorie. Pentru azbestul folosit ca materie prima se va prevedea stocarea si transportul in ambalaje sigilate si etichetate in mod corespunzator. controlul. trebuie utilizate de catre un singur lucrator. in zonele in care angajatii sunt expusi sau exista probabilitatea de expunere la agenti cancerigeni sau mutageni. inclusiv indicatorul “fumatul interzis”. in special.utilizarea unor indicatoare de securitate adecvate. Tot ca masuri generale de prevenire a riscurilor. de asemenea. manipulare. daca este cazul. se va monitoriza din punct de vedere al eficientei. Trebuie elaborate proceduri si asigurate conditiile pentru verificarea si curatarea echipamentului inainte si dupa fiecare utilizare. Echipamentul individual de protectie trebuie ales in functie de proprietatile periculoase ale agentilor utilizati. repararea sau schimbarea inaintea unei noi utilizari in cazul in care prezinta defectiuni si intretinerea periodica a echipamentelor individuale de protectie. dupa tratarea acestora. asa cum le arata si numele. conform prescriptiilor de semnalizare.

instruirea si informarea lucratorilor sa nu manance. cum este cazul rasinilor. echiopamentele individuale de protectie care se vor acorda lucratorilor carora li se permite sa lucreze in zona afectata. grasi sau lipiciosi. protectia impotriva r4azelor ultraviolete si a stropilor de metal incins rezulatati la sudura. Aceste proceduri vor include exercitii adecvate fiecarei situatii. precum si masurile necesare pentru asigurarea avertizarii si a sistemelor de comunicare necesare semnalarii unui risc crescut si pentru inceperea imediata a actiunilor de remediere. de asemenea. folosirea manusilor de protectie. salvare si asistenta. sa nu bea si sa nu fumeze in zonele de lucru in care exista riscul contaminarii cu agenti cancerigeni. Angajatorul va asigura conditii pentru igiena personala a lucratorilor prin amenajarea de vestiare speciale pentru echipamentul de lucru sau de protectie. grupuri sanitare sau dusuri curate. la nevoie. adezivilor sau lacurilor. operatiunilor de evacuare. Masuri speciale pentru cazuri de accidente. luand in considerare tipul contaminatiilor care pot fi uleiosi. Se vor acorda. angajatorul are obligatia de a intocmi planuri/proceduri de urgenta. mutageni sau biologici. 114 . sala de masa. Pentru aceste situatii. la recomandarea medicului de medicina a muncii. corespunzatoare si dotate cu substante antiseptice pentru piele si ochi in cazul expunerii la agenti biologici. inclusiv crème pentru protectia pielii. distruse. materiale igienico-sanitare. trebuie sa fie scoase atunci cand paraseste zona de lucru si trebuie sa pastreze separat de alta imbracaminte. incidente sau urgente… … sunt masurile care trebuie luate de angajator in vederea interventiilor in astfel de situatii si prevenirii efectelor pe care acestea le pot avea asupra lucratorilor. masuri de prevenire a efectelor si de informare a angjatiilor asupra efectelor. sepatat de imbracamintea personala. sa fie dezinfectate si curatate sau.de agenti biologici. prevederi referitoare la dotarile necesare acordarii primului ajutor si interventiilor in caz de scapari accidentale sau de incendui. care vor fi puse in practica in momentul aparitiei unor astfel de evenimente.explozie.

flacara. nu poate avea loc decat daca cele 3 elemente ale triunghiului de foc sunt reunite : a) b) c) carburant – substante inflamabile : gaze. prin sisteme de ventilatie corespunzatoare. vapori. electricitate statica sau substante explozive. lichide: carburant – care poate fi oxigen sau substante oxidante. in principal. Masurile specifice riscului fizico – chimic se refera. sursa de initiere – suprafata fierbinte.Angajatorul trebuie sa asigure ca serviciile interne si externe pentru accidente si urgente au acces la aceste informatii. Masuri de prevenire specifice riscului fizico – chimic … … sunt masuri tehnice si/sau organizatorice corespunzatoare naturii activitatilor. Eliminarea sau evitarea surselor de aprindere care pot produce explozii sau incendii este o alta masura specifica de prevenire a riscului de incendiu-explozie care se poate realiza practic prin masuri de 115 . la izolarea unui element astfel incat sa nu mai fie indeplinite conditiile necesare exploziei sau incendiului. scantei de origine mecanica. pulberi. scantei electrice. in concentratii periculoase la locul de munca. prin depozitarea materialelor oxidante separat de materialele combustibile etc. in vederea asigurarii protectiei lucratorilor impotriva riscului de incendiu – explozie datorat pericolelor ce decurg din propietatiile fizico – chimice ale agentilor chimici. curent electric. inclusuv depozitarea manipularea si izolarea agentilor chimici incompatibili. Explozia sau incendiul. In cadrul acestor masuri specifice se acorda prioritate prevenirii prezentei substantelor inflamabile sau chimic instabile.

conditiile in care se desfasoara activitatea. este o alta componenta importanta a managementului riscurilor chimice de care depinde in mare masura realizarea obiectivelor propuse. in principal. si ale posibililor agenti biologici. cu conditia pastrarii spatiului dintre ele. Numai lucratorii instruiti si informati corespunzator sunt in masura sa aplice masurile stabilite si sa promoveze aplicarea in practica a masurilor pentru un mediu de munca sigur si sanatos. De aceea. sub forma de informatii si instructiuni. Pentru orice situatie susceptibila de a prezenta risc de incendiu-explozie. angajatorii trebuie sa difuzeze.. precum si continutul fiselor tehnice de securitate date de furnizor. iar angajatii trebuie sa cunoasca informatiile privind denumirea si propietatile periculoase ale agentilor chimici prezenti. prin amplasarea in locuri vizibile si potrivite a mijloacelor corespunzatoare de combatere a incendiilor. La fiecare loc de munca. este foarte important ca angajatii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca o pregatire suficienta si adecvata riscurilor la care sunt expusi. a lucrului cu foc deschis sau a suprafetelor inchise in halele si instalatiile unde se lucreaza cu substante inflamabile. angajatorul trebuie sa prevada masuri pentru limitarea/diminuarea efectelor wxploziilor si incendiilor. tipul si durata expunerii. rezultatele masuratorilor de concentratii ale noxelor in mediul de munca si valorile limita de expunere profesionala. pereti din materiale necombustibile etc. in special. nivelul. Instruirea si informarea lucratorilor asupra riscului … . distantarea utilajelor periculoase de alte locuri de munca. 116 ..prevenire a formarii scanteilor de origine mecanica sau electrostatica si prin interzicerea fumatului.

instruire individuala si instruire bazata pe support scris. din motive intemeiate. Medicul de medicina muncii trebuie sa cunoasca bine conditiile de 117 . adaptate evolutiei riscurilor si aparitiei unor riscuri noi si repetate perodic. ambalaje si anstalatii sa fie etichetate clar si vizibil si sa expuna semnele de avertizare in mod cat mai vizibil. Supravegherea continua a starii de sanatate … … a lucratorilor expusi la agenti chimici in mediul de munca se face inaintea expunerii si apoi periodic. precautiile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii.De asemenea. in functie de natura si gradul riscului. precum si masurile pe care trebuie sa le ia angajatii. este necesara purtarea echipamentului individual de lucru. in special personalul de interventie. sa vegheze ca toate aceste recipiente. pentru a se asigura ca se vor respecta toate masurile de prevenire adoptate. inclusiv necesitatea de a se abtine de la fumat. care sa permita detectarea simtomelor bolii sau efectul negativ. modul de intretinere si valabilitatea acestora. Angajatorul are obligatia de a asigura suptavegherea starii de sanatate a tuturao angajatiilor prin servicii medicale de medicina muncii. in cazul producerii unor incidente. angajatorul trebuie se explice lucratorilor necesitatea si consecintele referitoare la purtarea echipamentelor de protectie. angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta lucratorilor efectele asupra sanatatii si securitatii ce decurg din aceste masuri. prin controale medicale si tehnici adecvate indicate de medicul de medicina muncii. conform reglementarilor in vigoare. Angajatorul trebuie sa informeze angajatii cu privire la instalatiile si recipientele auxiliare acestora care contin agenti cancerigeni sau mutageni. Instruirea si informarea lucratorilor trebuie efectuate inaintea inceperii unei activitati care implica expunerea la agenti chimici si biologici. Atunci cand. Informatiile vor fi furnizate prin comunicare orala. cerintele de igiena ce trebuie recpectate.

ce va fi inaintata medicului de medicina muncii care. cancerigeni. dosarul medical va fi pastrat o perioada de cel putin 40 de ani dupa sfarsitul expunerii.expunere a fiecarui lucrator. la locul de munca. mutageni si biologici . la schimbarea locului de munca. si il va insoti pe lucrator pe toata durata activitatii lui prifesionale. in cazul pensionarii sau al somajul lucratorului. In cazul expunerii la azbest. Inregistrarile medicale vor fi pastrate o perioada de timp cel putin egala cu perioada de expunere. completate si parafate numai de medicul de medicina muncii. in special. agenti cancerigeni. fisele de aptitudini ale angajatiilor expusi la noxe in mediul de munca. 118 . Medicul de medicina muncii va intocmi pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala. a celor care sunt expusi la azbest. Angajatorul pastreaza si pune la dispozitia organelor de control lista locurilor de munca cu riscuri profesionale. precum si registrul de expunere a lucratorilor la azbest. mutageni sau biologici. In cazul expunerii la agenti biologici. mutageni si agenti biologici susceptibili sa antreneze infectii. la directie de sanatate publica in cazul falimentului angajatorului sau catre medicul de femilie. la toate locurile de munca. la cabinetul de medicina muncii. Dosarul cu inregistrarile medicale se transmite catre un alt cabinet de medicina a muncii . angajatorul va intocmi fisa de expunere la riscuri profesionale. agenti cancerigeni. de conditiile de lucru descrise si de agentii periculosi specuficati. Angajatorul nu are acces la dosarul medical al lucratorului. in functie de riscurile mentionate. ca stabili tipul si periodicitatea controalelor medicale. dosarul medical va fi pastrat o perioada mai mare de 10 ani de la incetarea expunerii. Pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala. un dosar medical care va fi pastrat impreuna cu fisa de expunere la riscuri profesionale.

va recomanda vaccinarea adecvata imunizarii impotriva agentilor biologici la care sunt expusi sau chiar schimbarea locului de munca si retragerea angajatilor de la orice expunere la pulberile de azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni.075 mg/mc. in urma supravegherii starii de sanatate de descopera de catre medicul de medicina muncii ca un angajat are o boala identificabile sau o afectare a starii de sanatate. calculata ca o medie ponderata cu timpul pe o perioada de peste 40 ore/saptamana. angajatul este informat de catre medicul de medicina muncii despre rezultatul care il priveste personal. inclusiv asupra unor date si recomandari medicale pe care sa le urmeze dupa incetarea expunerii. dosarul medical si fisa individula de expunere vor fi actualizate. 33 este depasita. medicul de medicin muncii va recomanda masuri individuale de protectie adecvate expunerii sau. Atunci cand. Respectarea restrictiilor si interdictiilor legale … … este o obligatie importanta a angajatilor. poate cunsulta medicul de medicina muncii pentru orice simptome pe care le atribuie conditiilor de munca si activitatii desfasurate. folosind petrometria de absorbtie sau o metoda care sa dea rezultate echivalente. In functie de rezultatele controlului medical. sau cand s-a inregistrat un nivel al plumbului in sange mai mare de 20 ug Pb/100 ml sange la angajati. ca rezultat al expunerii in procesul de munca la un agent chimic periculos sau ca valoarea limita biologica prevazuta in anexa nr.Angajatul are acces la toate informatiile privind starea lui de sanatate. Pentru fiecare angajat. dupa caz. Supravegherea medicala are loc atunci cand se produce expunerea la o concentratie de plumb in aer mai mare de 0. 119 . avand in vedere propietatile tixice ale unor agenti periculosi si/sau a activitatilor care implica agenti chimici periculosi. Monitorizarea biologica a angajatilor expusi la plumb metalic si compusii sai ionici trebuie sa includa masurarea nivelului de plumb in sange (PbB).

• aplicarea azbestului prin procedee de stropire (sprayere). • munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la lucrarile de vopsit care comporta utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruza).In acest sens. sulfatul de plumb si produsele care contin acesti pigmenti vor fi utilizati sub forma de pasta sau vopsea gata preparata . a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb si a tuturor produselor care contin acesti pigmenti. Lista produselor care trenuie avute in vedere in mod deosebit. • producerea sau folosirea agentilor chimici si activitatile prezentate in anexa nr. precum si activitatile care implica in procesul de munca utilizarea unor izolatii termice sau acustice de joasa densitate (un gram/cmc) cu continut de azbest . Se 120 . de la 1 ianuarie 2007 vor fi interzise toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest. inclusiv analize . carbonatul bazit de plumb.pentru producerea agentilor chimici interzisi. 2 a H. este prevazuta in anexa nr. pentru care se pot admite derogari in urmatoarele situati : . 124/2003. . In conformitate cu prevederile H.G.pentru scopuri exclusive de cercetare stiintifica si testare. a dublului fund al vapoarelor. fiind interzise la comercializare si utilizare. a sulfatului de plumb si a tutror produselor continand acesti pigmenti in orice lucrare de vopsitorie cu exceptia vagoanelor de cale ferata.G. In aceste cazuri. 124/2003. . care interzic : • intrebuintarea carburantului bazic de plumb (ceruza). privind prevenirea si controlul poluarii mediului cu azbest. a podurilor de cale ferata.pentru activitati destinate sa elimine agentii chimici prezenti in deseuri si produse secundare . angajatorul trebuie sa cunoasca si sa respecte prevederile actelor normative in vigoare. 34 – NGPM. daca acestia sunt folositi ca intermediari . a picturii decorative. • vopsirea prin pulverizare cu oxid (miniu) de plumb .

. cu o luna inaintea inceperii lucrarilor. din aparate. Ori de cate ori intervine o modificare semnificativa in activitatile de extractie.echipamentul de protectie individual necesar este furnizat . de fabricare si prelucreare a azbestului.faptul ca azbestul si/sau materialele cu continut de azbest sunt indepartate inaintea demolarii propiu-zise. . a Planului de lucru pentru demolarea sau de indepartare a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest din cladiri si/sau structura acestora. de fabricare si de transformare a azbestului. . cu descrierea succinta a tipurilor si cantitatilor de azbest utilizate. pe cat este posibil din punct de vedere practic . care pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestor diafragme. angajatorul trebuie se efectueze o noua informare in scris. produselor fabricate. instalatii si vapoare. . .natura si durata probabila a activitatii .caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia si decontaminarea angajatilor care participa la activitate.locul unde are loc activitatea . activiatatilor si procedeelor utilizate.metodele aplicate atunci cand activitatea implica manipularea a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest. dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2006. pentru instalatiile de electroliza existente. in special : . • Transmiterea catre inspectoratul teritorial de munca . Alte restrictii sunt : • informarea in scris a inspectoratului teritorial de munca si a directiei de sanatate publica pentru activitatile de extractie. Planul de lucru trebuie sa contina. Produsele care contin azbest comercializate pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.excepteaza diafragmele care contin crisotil. pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora. dar nu mai tarziu de 1 ianuarie 2008. 121 .

la agenti cancerigeni si mutageni precum si la agenti biologici din grupele 3 si/sau 4 . mutageni. a azbestului si a agentilor cancerigeni. Registrul se pastreaza cel putin 40 de ani dupa incheierea expunerii.caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia celorlalte persoane prevazute la locul sau in vecinatatea locului unde se desfasoara activitatea. angajatorul va infiinta si actualiza permanent registrele de expunere. pentru angajatii desemnati sa efectueze activitati ce implica expunerea la azbest si/sau materiale cu continut de azbest. armonizata cu prevederile directivelor europene urmareste reducerea la minim a riscurilor pentru securitate si sanatate legate de prezenta agentilor chimici. Registru de expunere va contine informatii privind natura activitatii si a expunerii. Legislatia romana. precum si biologici la locurile de munca. durata activitatii depuse si a expunerii. 122 . datele referitoare la accidente si incidente.. aplica principiile generale de prevenire si acorda prioritate eliminarii si inlocuirii agentilor periculosi. agentul biologic la care angajatii au fost expusi si. Angajatii si/sau reprezentantii lor in unitati au acces la informatiile colective anonime cuprinse in acest registru. • Intocmirea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere. Legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca referitoare la agenti chimici. dupa caz. Medicul de medicina muncii si inspectoratul de munca au acees la acest registru. in cadrul masurilor de protectie a lucratorilor expusi. asemenea celei comunitare. azbest si agenti cancerigeni si mutageni Legislatia romana in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

sunt: • Directiva cadru 89/391/CEE. pentru stabilirae valorilor limita indicative in scopul implementarii Directivei 80/1107/CEE. • Directiva 91/322/CEE. cu privire la securitatea si protectia sanatatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locurile de munca . 123 . referitoare le protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locurile de munca . importanta deosebita o are si cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatorii a reglementarilor legale referitoare la clasificarea. cu amendamentele ulterioare . fizici si biologici la locul de munca . deoarece acesta impune. privind introducerea de masuri pentru incurajarea imbunatatirilor in domeniul sanatatii si securitatii muncitorilor la locul de munca. • Directiva 2000/54/CEE. • Directiva 67/548/CEE. • Directiva 90/394/CEE (amendata de D97/42/CEE si D99/38/CEE). privind aplicarea masurilor de promovare a securitatii si sanatatii la locul de munca a lucratoarelor gravide. a celor care au nascut de curand sau alapteaza . privind protectia impotriva riscurilor de imbolnavire si prevenirea acestor riscuri legate de expunerea la azbest la locul de munca. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. • Directica 83/477/CEE (amendata de D 91/382/CEE). privind protectia tinerilor in munca . despre propietatile fizico-chimice si toxicologice. despre masuri de prim ajutor si interventii in cazul de urgenta etc. Directivele europene transpuse in legislatia romana. prin eticheta si fisele tehnice de securitate. • Directica 92/85/CEE. privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor datorate expunerii la agenti biologici la locul de munca pentru securitatea si sanatatea lucratorilor . transmiterea de informatii despre pericole si riscuri. in domeniul agentilor periculosi chimici si biologici.Alaturi de legislatia referitoare la securitatea si sanatatea in munca. • Directiva 98/24/CEE (amendata de D2000/39/CEE). • Directiva 94/33/CEE. privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici.

experimentarea. privind prescriptii minime de semnalizare de securiate si/sau sanatate la locul de munca. • HOTARARE nr. prepararea.53 din 24 ianuarie 2003 – CODUL MUNCII. privind detinerea. experimentarea. manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor. 572/2002. manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in activitatile detinatorilor si autorizarea artificierilor pirotehnisti. transportul. depozitarea.U. • ORDIN nr.G. 225/1995. transportul. • HOTARARE nr.• Directiva 92/58/CEE. prepararea. • NORME TEHNICE din 30 mai 2002.35/2003. 124 . distrugerea. privind Regimul materiilor explozive . • ORDIN nr. pentru stabilirea modelului si continutului cererii de inregistrare si ale certificatului de inregistrare a comerciantului . distrugerea. privind simplificarea unor formalizati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor – Republicare modificata si completata de O. 76/2001. privind aprobarea Normativului cadru de acordare si utilizare a echpamentului individual de protectie .126/1995. • ORDIN – MMPS nr. 657/2001. precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor • ORDONANTA DE URGENTA nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (PROCEDURA DE AUTORIZARE a functionarii comerciantilor din punct de vedere al protectiei muncii). • LEGEA nr.225/1996. • LEGEA nr. pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea functionarii persoanelor fizice si juritice din punct de vedere al protectiei muncii. pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea. depozitarea. nr. Legislatia romana in vigoare in domeniul agentilor chimici • Constitutia Romaniei.

privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite.347/2003. privind clasificarea. privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate – ELINCS.U. • H.• HOTARARE nr. 125 . privind clasificarea. privind clasificarea. 1300/2002 – Notificarea substantelor chimice. 92 pe 23 inuarie pe 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a Ordoanantei de Urgenta a Guvernului nr.G. modificarile si completarile ulterioare. • H. • O.200/2000. 451/2001. • OM – MIR 227/13 iunie 2002. pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor. • ORDINUL MIR 608/2002. etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase.G.G. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. • H. aprobata prin LEGEA nr.G. privind Inventarul european al subsantelor existente puse pe piata – IESCE.G. 490 pe 16 mai 2002. privind Prevenirea. 426/2001. etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. • ORDIN MAPM 1215/2003. • H.200/2000. • SR13253 – Etichetarea substantelor si produselor chimice periculoase. • H. • HOTARARE nr. • ORDONANTA DE URGENTA nr. 200/2000. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest. 78/16 iunie 2000 privind Regimul deseurilor aprobata prin LEGEA nr.G. 261/2001. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta perricole de accidende majore in care sunt implicate substante periculoase. 124/2003 ( MAPM ). nr. privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase.

• H. comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar penru combaterea bolilor. monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri . pentru infiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionare a acestuia .G. exploatarea. • H. 172/5mai 1997. • ORDIN MAPM 1441/2003. daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura. privind transportul rutier al marfurilor periculoase . • LEGEA 1022/2002. 126 . • ORDONANTA nr.G. preivind organizarea si functionarea a Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase . nr. 48/1999. privind infintarea Secretariatului de risc penru controlul activitatilor care prezinta pericole de accidentare majora in care sunt implicate substante periculoase ( unitati econamice de tip SEVESO II ) .4/1995 privind fabricarea. • ORDIN nr. 85/1095. aprobata prin LEGEA nr. pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 707/3 iulie 2002. 1147/10 dec 2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor – costruirea. 466/1979 privind regimul substantelor toxice.• DECRET nr.

J I. in functie de situatie 127 .F sau P. 1 Producerea evenimentului La P. DOCUMENTUL / ACTIVITATEA crt ANGAJATOR P.J.T.M. DOCUMENTE SI ACTIVITATI DESFASURATE LA EVENIMENTE Nr.T.25.P BAZA LEG ALA Obs.F sau P. C.

se comunica si organelor de urmărire penală 128 .1 Lg.daca victima nu era in timpul programului / sarcinii de serviciu / in afara teritoriului P. .J C.M.va fi comunicat de îndată .T.numarul de comunicari este in functie de situatie .angajatorului la care s-a produs evenimentul . 319 / 2006 art. 27 al.T.2 Comunicarea operativa a evenimentului = 1.altor angajatori. raspunde primaria pe raza careia s-a intamplat evenimentul .J.M.la accidente de traseu se anunta si organul de urmarire penala precum si persoana juridica organizatoare a transportului .P.3 ……. Lg.la accidente mortale si cu persoane disparute se anunta si organul de urmarire penala .I. 27 al.după caz. de la locul evenimentului .T.. ai caror lucrători se află printre victime .I.2.F / P. de la sediul P.1 Observatii: . 26. 319 / 2006 art.

29 Acorda supraveghere Hg 1425 art.accidente de munca cu invaliditate. 116(4) Face cercetarea pt. în conformitate cu prevederile art. formata din cel putin 3 persoane (una este lucrător desemnat) Hg 1425 art.disparuti. .3 Comisia de cercetare Observatii: Persoanele numite de către angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie să aibă pregătire tehnică corespunzătoare şi să nu fie implicate în organizarea şi conducerea locului de muncă unde a avut loc evenimentul şi să nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului 4 Cercetarea evenimentului: .accidente de munca mortale. imediat după comunicare.Mca -A.termen de finalizare = 5 zile lucratoare de la data producerii Numeste comisia. Hg 1425 art. 319 / 2006 art. . 120 (2) 129 .accidente de munca colective. prin decizie scrisa.(1) din lege . usoare -A. de traseu -A.: -AM cu Inc.M. cu vatamare grava Lg.M.8) Hg 1425 art. 120 (1) Cerceteaza: .se face.29 alin. .M.incidente periculoase. 116 (1 .Tp. .

121 (1) Hg 1425 art.În cazul accidentului cu incapacitate temporară de muncă. 121 (2) 130 . ITM va completa dosarul de cercetare. şi va întocmi un nou procesverbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului se face în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii de către ITM a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal Hg 1425 art. întocmit la data producerii evenimentului. în urma căruia a intervenit invaliditate confirmată prin decizie sau decesul victimei.

pentru incidentele periculoase. pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă.5 Intocmirea dosarului de cercetare Termen: maxim 5 zile de la finalizarea cercetarii.originalul se înaintează organelor de urmărire penală. b) într-un exemplar. Hg 1425 art.originalul se 131 Hg 1425 art. accidente colective. 124 Hg 1425 art. 124 Hg 1425 art. Hg 1425 art. . 124 d) în două exemplare. pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie. Observatii: Se intocmeste de catre comisia de cercetare . 122 Dosarul de cercetare se intocmeste: a) într-un exemplar. Hg 1425 art. pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă. pentru . un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la ITM ă pe raza căruia s-a produs evenimentul. 124 f) în mai multe exemplare. 124 e) în trei exemplare. .dosarul se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea.originalul se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul.originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la ITM care a efectuat cercetarea. c) în două exemplare.dosarul se păstrează în arhiva angajatorului . . . pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii. deces.

comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. 9 10 Dosarul se intocmeste de P. 125 (1) Hg 1425 art. Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii.J. la domiciliul clientului. alta decât cea la care este încadrată victima. în documentele încheiate.F / P. 136 (3) 132 . 136 (2) Hg 1425 art. se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima. primeste dosarul ITM ITM avizeaza si inapoiaza dosarul Hg 1425 art. 136 (1) Hg 1425 art. si se inainteaza la: P. se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens. 134 Hg 1425 art. accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului.8 Inaintarea dosarului pentru avizare Termen: 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării Restituirea dosarului de catre ITM Termen: cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. 125 (2) Hg 1425 art. Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesului-verbal de cercetare Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract.F / P. În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens. pe bază de comandă. clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentei norme.J.

133 Hg 1425 art. Accidentul de muncă suferit de o persoană. 136 (4) Hg 1425 art. se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator. se înregistrează de către angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. 136 (7) . Accidentele suferite în timpul stagiului de practică profesională de către elevi. din proprie iniţiativă. studenţi. ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională.Accidentul de muncă suferit de o persoană. 136 (6) Hg 1425 art. aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator. 136 (5) Hg 1425 art. în cadrul activităţilor cultural-sportive. se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă. Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi.

de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. se înregistrează de către angajatorul din vina căruia s-a produs accidentul. Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator. 136 (11) . din proprie iniţiativă. 134 Hg 1425 art. Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau. 136 (8) Hg 1425 art. înregistrarea se face conform legii. Accidentul produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii. pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat. conform concluziilor cercetării. după caz.În cazul accidentului produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană. produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nici o legătură cu acesta. 136 (10) Hg 1425 art. de angajatorul răspunzător de conducerea şi/sau de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. după caz. conform concluziilor cercetării. 136 (9) Hg 1425 art.

se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului. pe mijloace de transport ce nu le aparţin.. 140(2a) ITM care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului. angajaţi ai unor angajatori care. în termen de 3 zile lucrătoare de 135 . în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate.R. 137 Hg 1425 art. personalul de poştă de la vagoanele C.Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături. FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în parte în câte 4 exemplare ce se înaintează. sau.F. inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauză În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege. 140(1) Hg 1425 art. Pentru unele situaţii neprevăzute în prezentele reglementări. 136 (12) Hg 1425 art. potrivit legii. sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături. angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM. spre avizare Hg 1425 art. după caz. cu privire la înregistrarea accidentelor de muncă.

175 136 .Verificarea şi avizarea FIAM de către ITM se face în termen de 5 zile lucrătoare de la primire formularului. Angajatorul la care se înregistrează la dosarul sau la accidentul anexează FIAM-ul procesul verbal de cercetare şi distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată. 141 Hg 1425 art. 140(3) la inspectoratul teritorial de muncă Hg 1425 art. 140(5) Hg 1425 art. 140(4) şi la asigurătorul pe raza căruia îşi are sediul social. se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. la primirea avizului Hg 1425 art. Angajatorul va ţine evidenţa evenimentelor în Registrul unic de evidenţă În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activităţi şi servicii vor fi prevăzute clauze privind răspunderile referitoare la comunicarea. Hg 1425 art. În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate. cercetarea şi înregistrarea unor eventuale accidente de muncă. domiciliul sau reşedinţa.

Inaintarea dosarului la I.M. Intocmire dosar Max. la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. Producerea evenimentului Comunicare eveniment (I. = max.FIAM 137 .) “imediat" Finalizare cecetare Inaintare dosar la I.T. cercetarii prelungire termen cercetare 1.M Remitere dosar de catre I. Inapoierea dosarului de catre I.T. inaintare FIAM la I. foaia de parcurs. = cel tarziu in a X-a zi de la producere 6.5 zile de la producere finaliz.T.P.copii de pe declaraţii.de cercetare a evenimentului se face în scris.T.M C0 1 2 3 4 5 6 7 8 22 Cercetare evenim.T.comunicare eveniment .M.T. efectuarea de expertize .T. 7 zile de la primirea lui Prelungirea termenului. 2. pentru: .5 zile de la Max. se trimit: .M. ordin de deplasare.M.Organigrama cercetarii accidentului de munca cu I. 4. schiţe La C. argumentat şi în termen. 5 zile de la finalizarea cercetarii 5.T.M. 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 analizare si avizare dosar intocmire dosar analizare si avizare dosar Comunicarea = imediat Comisie cercetare = se numeste “de indata” prin decizie scrisa Cercetare eveniment/Finalizare cercetare = max. 3.P.T. + C. 5 zile de la producerea evenimentului Intocmirea dosarului = max.prelevarea de probe.proces verbal cercetare .

q. e) documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei. declaraţiile accidentaţilor. j. existenţa sau nu a echipamentului individual de protecţie. în cazul accidentului urmat de invaliditate. declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului. care va cuprinde: a. g. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii. din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare.a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul. emise de organe autorizate. c) acte de expertiză tehnică. d. emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă. din care să rezulte data. copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. c. în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. i) procesul verbal încheiat după producerea evenimentului. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal. data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul. în conformitate cu Error: Reference source not foundalin. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. n. f) corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. m. închiderea fişei individuale de instructaj prin barare şi semnătură. după caz. concluziile raportului de constatare medico-legală. copii ale contractelor individuale de muncă al victimelor. copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare. procesul-verbal de cercetare. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. în cazul persoanelor date dispărute. Dosarul va mai cuprinde. starea echipamentelor de muncă. încheiat de serviciile poliţiei rutiere.copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor. actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. o.CERCETAREA EVENIMENTELOR SE VA FINALIZA CU INTOCMIREA UNUI DOSAR. în cazul accidentului mortal. i. ora şi data producerii evenimentului. ora când accidentatul s. g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare. nota de constatare la faţa locului. d) acte doveditoare.(2) şi (4). h. copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. l. copii ale fişei de expunere la riscuri profesionale şi fişei de aptitudine. conform competenţelor sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. b. orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului. întocmite conform legii. schiţe. h) actul medical.copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului. în cazul accidentelor de traseu. b) copie a diplomei. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă. 138 . fotografii referitoare la eveniment. în condiţiile prevăzute la . opisul actelor aflate în dosar. p. e. cum ar fi: a) copie a autorizaţiei.copii ale certificatului constatator sau orice alte autorizaţii în baza căruia angajatorul îşi desfăşoară activitatea. în caz de deces se va anexa în original. copie a certificatelor de concediu medical în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. f. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie. din care să se poată stabili locul. k.

h.alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului.termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit.numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului. k.b) se vor indica. s. b. m. t.. j.j) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă.măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora. PROCESUL-VERBAL DE CERCETARE A EVENIMENTELOR trebuie să conţină următoarele capitole: a. x. c. r.cauza producerii evenimentului. În capitolul prevăzut la lit. u. data încheierii procesului-verbal.alte cauze care au concurat la producerea evenimentului. w. a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul.descrierea detaliată a locului.propuneri pentru cercetare penală. o.sancţiunile contravenţionale aplicate.datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul. n. l) şi m). 139 . solidarităţii sociale şi familiei.perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea. echipamentului de muncă.persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale. f. g.numele şi semnătura persoanei/persoanelor care au efectuat cercetarea.obiectul cercetării. motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare. de asemenea.caracterul accidentului. precum şi numele angajatorului şi al persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetări.numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora.data şi ora producerii evenimentului. din capitolele prevăzute la lit. În capitolul prevăzut la lit. k). i.locul producerii evenimentului.angajatorul care înregistre ază accidentul de muncă sau incidentul periculos.viza inspectorului-şef/inspectorului general de stat.avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă.urmările evenimentului şi/sau urmările suferite de persoanele accidentate. p.c) se vor indica. prevederile legale potrivit cărora persoanele sunt îndreptăţite să efectueze cercetarea. q.s). denumit în continuare FIAM. v. l. e. aprobat prin ordin al ministrului muncii.datele de identificare a accidentatului/accidentaţilor. de asemenea. d. numele reprezentantului său legal.

de asemenea.descrierea detaliată a împrejurărilor. Capitolul prevăzut la lit. persoane accidentate în accident (câmp a). pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare.w)-x) se vor regăsi în procesul verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de muncă sau Inspecţia Muncii. În cazul accidentelor cu ITM. d. de cercetare A1 – Nr.descrierea detaliată a locul producerii evenimentului. în cazul b. desfăşurau o activitate pentru care este necesară autorizare. Capitolele prevăzute la lit. conform competenţelor. se va face referire şi la aceasta. accidentat în cadrul accidentului (câmp a) 140 . b – nr.În capitolul prevăzut la lit. domiciliul. adresa punctului de lucru.h) se vor indica. numărul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. de asemenea următoarele: numele. vechimea în muncă. cetăţenia. accident la angajator. rezultă că accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat ca accident de muncă. profesia de bază. pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment. b. în funcţie sau în meserie şi la locul de muncă.o) se va schimba cu „Propuneri pentru sancţiuni administrative şi disciplinare”. În situaţiile în care. de asemenea. vârsta. starea civilă.accidentelor cercetate de către comisia numită de către angajator. se va face această menţiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevăzute la lit. datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele.V.descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul.descrierea detaliată a echipamentului de muncă.i) va conţine următoarele subcapitole: a. numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor. prenumele. data decesului.r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de angajator. În capitolul prevăzut la lit. cu redarea integrală a textului acestora.e) se va indica. ocupaţia în momentul accidentării. c – nr. data efectuării ultimului instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Denumirea capitolul prevăzut la lit. din cercetare. în momentul accidentării. În capitolele prevăzute la lit. Accident la angajator [_a_/_b_/_c_] –Semnificaţie: a – nr. procesul verbal de cercetare se va încheia cu capitolul prevăzut la lit.w) care va fi numit „Viza angajatorului”.g) se vor indica.k)-m) se va face trimitere la reglementările legale în vigoare încălcate. PRECIZARI FIAM FIAM Nr. iar pentru persoanele care. numărul de copii minori. În capitolul prevăzut la lit. c. locul de muncă la care este încadrat. – Numărul formularului FIAM se completează la sediul ITM în momentul aprobării P.

conf.B4 – Se codifică codul prin cod regiune + cod judeţ conform CLASIFICARE 1 prezent în ANEXĂ CLASIFICĂRI (Ex. Codificarea Agentului material. K20. sau clasificarea 0Y – care prezintă tipul pachetului. K18. D3 – Activit. cu literele X şi Y este redefinită. construcţii. care reprezintă tipul materialului de lucru. 0B. VALORILE CODURILOR 0X SAU 0Y 0A 0B 0C 0D 0E 0F 0G 0H NATURA MATERIALULUI Piatră. K22 – se completează pe baza Anexei CLASIFICĂRI – CLASIFICARE 2 (Agentul material) AGENTUL MATERIAL – Detaliere: Poziţia 4 a codului (ultimele 2 caractere – care au forma: 0A. în termeni de cel mai mare număr de angajaţi.Invaliditate – încadrarea persoanei accidentate într-un grad de invaliditate. ZZ = ziua naşterii). LL = luna naşterii. 0E. cunoscut fiind faptul că acestea reprezintă: SAALLZZ (S = sexul. D3. sau în cazul persoanelor la care nu se poate obţine CNP.Deces . în care este implicat accidentatul – vizează activitatea economică a unităţii locale în care îşi desfăşoară activitatea accidentatul (Unitatea locală – este considerat amplasamentul geografic în care este desfăşurată în principal activitatea sau se spune că este baza operaţională a activităţii. minereuri Metal Lemn Cauciuc. AA = anul naşterii.ec. în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la finalizarea incapacităţii temporare de muncă a persoanei accidentate (prin prezentarea documentelor care certifică durata incapacităţii precum şi modalitatea de terminare a acesteia: R . 04 = cod judeţ Bacău) D1. D . carton Textile Piele Alimente ANEXA FIAM [________/____]PENTRU ÎNREGISTRAREA FINALIZĂRII INCAPACITĂŢII TEMPORARE DE MUNCĂ – Se completează şi se transmite la ITM care a înregistrat accidentul de muncă. 0H) este utilizată pentru a face diferenţierea între agenţii materiali. pentru fiecare agent material.se completează codurile activităţilor economice la nivel de Diviziune. conform câmpurilor solicitate prin FIAM D1 – Activitatea economică principală – este definită ca cel mai important tip de activitate. activităţi ambulante) sau lucrează la domiciliu. supraveghere. 0D. Completarea câmprilor va fi făcută conform acestei structuri şi în cazul persoanelor din afara ţării care nu au cod numeric personal pe aceeasi structură. Dacă o persoană are mai multe locuri în care lucrează (transport. 0G. I . BACĂU = 104 – 1 = cod regiune nord est. unitatea locală este considerată a fi locul de unde se dau instrucţiuni sau de unde este organizată activitatea. Grupă respectiv Clasă. Această poziţie constă în clasificarea 0X.reluarea activităţii. plastic Hârtie. întreţinere.decesul persoanei accidentate după un număr de zile de incapacitate temporara de muncă) 141 . 0F. D5 – Se bifează căsuţa corespunzătoare dimensiunii intreprinderii F3 – În cazul în care accidentatul nu are cod numeric personal se vor completa doar primele 7 poziţii ale câmpului. D4 . Tabelului de mai jos. 0C.

142 .

precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie. din faza de cercetare.13(n) Art.00010. solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca.13(b) Valoare 5.000 4.0008. dupa caz.000 5.12(1) lit.000 5. tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor.13(p) 5. in spiritul prezentei legi.0008. Neasigurarea de echipamente individuale de protectie ART.0008. Neluarea deciziilor asupra masurilor de protectie cate trebuie luate si. inainte de inceperea oricarei activitati.00010.26. bazat pe evaluarea riscurilor.000 4. conform prevederilor legale Modificarea starii de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv.000 .000 Art.13(r) Art. prin fisa postului.12(1) lit. a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca.00010.acele grupuri sensibile la riscuri specifice. proiectare si executie a constructiilor. Neadoptarea.securitatea si sanatatea in munca.13(e) 4. a echipamentelor de munca.000 3. pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca.0008.0008.13(a) Art. prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor. in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane. Nestabilirea pentru lucratori. SANCTIUNI LEGEA 319/2006 CERINTA LEGISLATIVA ART. organizatorice si de alta natura. ART LEGE Art.39(2) Neintocmirea de catre angajator a unui plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice. ART. inclusiv pt.000 4. pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii Neobtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca. corespunzator functiilor exercitate Neelaborarea instructiunilor proprii.39(4) Nerealizarea si neposedarea unei evaluari a riscurilor pt.13(c) Art.00010.39(3) Neasigurarea realizarii masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor.b Art.000 Art. asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat.00010.13(d) Art.000 4. sanitare.a Art.

dupa caz.000 Art.0008. retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice Nu prezinta documentele si relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor Nu desemneaza.SSM.a Art. ulterior angajarii Nu se tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. prin lucratorii desemnati. imbunatatirea nivelului securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor. anterior angajarii in munca. consultarea lucratorilor si permiterea accesului in zonele cu risc ridicat numai a lucratorilor instruiti corespunzator Art. controlul psihologic. precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca. a testarii psihologice a aptitudinilor.000 4. specifice locului de munca/postului sau.0008.13(m) 4.000 4.39(5) Nerespectarea obligatiilor ref. in urma examenului medical si.000 Art. Nu efectueaza cercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca Nu inregistreaza si nu raporteaza accidentul de munca la inspectoratul teritorial de munca.e Nu se asigura functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie.13(h) 4.32(2) Art.Neasigurarea si necontrolarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit.000 . dupa caz.13(l) 4. precum si la asigurator Art. in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru.0008.la evaluarea riscurilor.0008. la solicitarea inspectorului de munca.13(f) 4.0008.29(1) lit. asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca.13(i) Art.0008. lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor Nu asigura conditii pt.0008.4 lit.000 4.13(o) 4.0008.000 Art.000 4. prin propria competenta sau prin servicii externe.000 Art.5007.7 alin. corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si. a aparaturii de masura si control. precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare Neluarea masurilor pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica Nerespectarea prevederilor privind angajarea numai a persoanelor care. precum si a instalatiilor de captare. Neasigurarea informarii fiecarei persoane.0008.000 4.7(4) 4.13(k) Art.ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire in dom.0008.000 3.20 Art.000 Art.13(j) Art.0008.

7(6) Art.000 3.000 3.34(1) Art.27(1) lit.000 3.) Nerespectarea obligatiilor ref.securitatea si sanatatea lucratorilor Neacordarea echipamentului individual de protectie nou in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie Necomunicarea evenimentelor (definite cf.5007.000 3.39(6)lit. desemnarea lucratorilor care aplica masurile stabilite.39(7) Prejudicierea lucratorilor care.5007.000 3.individual de munca) Nedeclararea bolilor profesionale medicilor competenti Art..5007.000 2.0006. a acelorasi locuri de munca Implicarea financiara a lucratorilor in masurile privind securitatea.000 3. invaliditate sau deces asiguratorului cf.13(s) Art.000 3.la utilizarea in comun.11(4) dovada de neglijenta grava .39(6)lit.000 3. sanatatea si igiena in munca Nerespectarea prevederilor ref.5007.5005.000 3.a Neluarea tuturor masurilor necesare organizarii activitatilor de prevenire si de protectie (in functie de marimea intrepr.5007.000 3. riscuri.5007.0006. Nerespectarea prevederilor ref.000 3.11(1) Art.000 2.9(1) Art. dispersia teritoriala. de catre angajati ai unor societati distincte.14 Art.f) catre ITM Necomunicarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca.0006. precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie generale si specifice fiecarui post de lucru Art.15 Art.individual de munca) Neacordarea materialelor igienico-sanitare cf. contractului colectiv de munca ( contr.000 3.10 3.7(5) Art.000 3.Nerespectarea obligatiilor ref.la acordarea primului ajutor.0006.27(1) lit. la informarea lucratorilor privind riscurile pt. in caz de pericol grav Art.11(3) Art.000 Art.5007.0006.5005.000 3.b Neacordarea alimentatiei de protectie cf.5007. stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.securitate si sanatate in munca.a Art.0006. a legaturilor cu serviciile specializate etc.a fi pregatiti in situatia cand seful ierarhic superior nu poate fi contactat Neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pt.11(2) si iminent parasesc locul de munca/zona periculoasa Sanctionarea lucratorilor care actioneaza imprudent sau dau Art.16 Art.Legii346/2002 Art. competente etc.la lucratorii desemnati Neinformarea lucratorilor ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent despre riscurile si masurile aferente acestui pericol Neasigurarea pregatirii acelor lucratori ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent pt. contractului colectiv de munca (contr.5007.5lit.13(q) Art.b Art.8 Art.art.

0004. fără diminuarea drepturilor salariale şi nefurnizarea mijloacele necesare pentru a-şi putea exercita drepturile şi atribuţiile specifice ssm Neamenajarea locurile de munca ţinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice: femeile gravide.Ingradirea accesului lucratorilor desemnati/a reprezentantilor lucratorilor la evaluarea riscurilor si la masurile de protectie. evidente si rapoarte in domeniul SSM Neorganizarea si nefunctionarea Comitetelor de securitate si sanatate in munca Nerespectarea prevederilor ref.0004. 39(8) Lipsa evidentei accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru.13(g) Art.36 2.0004. (1) a produs consecinţe deosebite.17 Art.000 2.0004. pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.5005.18(6) Art.5005.000 2.0004.12(c) 2.000 Art.0004.000 2. filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în munca Prejudicierea reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii in munca din cauza consultarii. ţinerii.000 2. dacă se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesională.000 2.la cheltuielile cu instruirea lucratorilor. pliante.5005.000 ART.12(d) Art. .18(5) Art. orice informatii. efectuarea instruirii in timpul programului de lucru Art. informarii si participarii la problemele de ssm Neacordarea timpului adecvat reprezentanţilor lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. cum ar fi afişe. precum şi a accidentelor de munca Neelaborarea pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale a rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucrătorii proprii Neluarea măsurilor pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor.19 Art. a accidentelor uşoare. constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda (2) Dacă fapta prevăzută la alin. precum şi persoanele cu dizabilitati Art. a bolilor profesionale.000 2. lehuzele sau femeile care alapteaza. a incidentelor periculoase.000 2. 37(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în munca de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri.21 Art.

c) darea în exploatare sau repunerea în funcţiune. . precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman. e) folosirea surselor de foc deschis şi fumatul la locurile de muncă unde acestea sunt interzise. (2) Dacă fapta prevăzută în alin. precum şi pentru aplicarea proceselor tehnologice. dacă prin aceasta se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesională. (4) Faptele prevăzute la alin. pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amenda. d) întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor care necesită măsuri speciale de siguranţă. b) prevenirea prezenţei peste limitele maxime admise a agenţilor chimici. pedeapsa este închisoarea de la un an la 2 ani sau amenda. 39(9) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5. a construcţiilor.(3) Fapta prevăzută la alin. iar fapta prevăzută la alin. iar fapta prevăzută la alin. depozitarea. ART. echipamentelor de muncă noi sau reparate. exploatarea.000 lei nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind: a) fabricarea. (3) Dacă nerespectarea consta în repunerea în funcţiune a instalaţiilor. (2) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.000 lei la 10. maşinilor şi utilajelor. fizici sau biologici. f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea. (1) a produs consecinţe deosebite. ART. (2) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. 38(1) Nerespectarea de către orice persoana a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în munca. manipularea sau utilizarea substanţelor ori preparatelor chimice periculoase şi a deşeurilor rezultate. (1) şi (3) săvârşite din culpa se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. (1) săvârşită din culpa se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor. parţială ori totală. transportul. întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice. precum şi pentru prevenirea efectelor electricităţii statice şi ale descărcărilor atmosferice.

n) asigurarea. a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a celor de ridicat. h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de muncă. k) semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. l) asigurarea exploatării fără pericole a recipientelorbutelii cu gaze comprimate sau lichefiate. 40. Art.000 lei la 10. i) transportul. p) organizarea activităţii de păstrare.Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei neprezentarea de către serviciile externe a raportului semestrial de activitate. r) aplicarea metodelor de exploatare minieră.g) asigurarea şi folosirea instalaţiilor electrice de construcţie adecvate la locurile de muncă unde există pericole de incendiu sau de explozie. m) utilizarea. manipularea şi depozitarea echipamentelor de muncă. în spaţii închise şi în condiţii de izolare. îngrădirea şi semnalizarea zonelor periculoase. întreţinere şi denocivizare a echipamentului individual de protecţie. revizia şi repararea periodică a echipamentelor de muncă. materialelor şi produselor. marcarea şi întreţinerea căilor de acces şi de circulaţie. s) amenajarea locurilor de muncă pentru lucrul la înălţime. q) întocmirea documentelor de urmărire a parametrilor funcţionali ai echipamentelor de muncă şi a rapoartelor de serviciu pentru instalaţiile cu regim special de exploatare. a conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi a altor asemenea echipamente de muncă. corespunzător clasificării minelor din punctul de vedere al emanaţiilor de gaze. j) delimitarea. . întreţinerea. o) asigurarea iluminatului de siguranţă. . execuţia. realizarea şi funcţionarea sistemului de aeraj. exploatarea şi întreţinerea lucrărilor miniere.

Documente elabor Nr Documentu crt 1 Decizie desemnare lucrator d 2 Decizie desemnare lucrator p prim ajutor.PSI. evacuare 3 Decizie CSSM 4 Decizie desemnare serviciul 5 6 7 8 9 LEGISLATIA ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA Decizie desemnare lucratori p EM in caz de pericol grav si Decizie lucratori desemnati c specializate in caz de pericol Decizie comisie cercetare eve Decizie conducator loc de mu Plan actiune in caz de perico .

1049 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran 12. H. Of.G. 1136 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice 4.M. Hotarârea de Guvern nr. 2006 Hotarari de Guvern in domeniul protectiei muncii Hotarârea nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 1. 10. Hotarârea de Guvern nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici în munca 7. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca 6. Hotarârea de Guvern nr.M.1146/30 august 2006 .Of.X. 1218 din 06/09/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate în munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici 2. 1425/ M. 646/26 2. 815 . 1051/9. 2006 Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H. 1135 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca la bordul navelor de pescuit 5. Hotarârea de Guvern nr. Hotarârea de Guvern nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă 3. Hotarârea de Guvern nr.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori.03.nr.882/30 oct. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. nr. Hotarârea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 8. 1050 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj 11. în special de afectiuni dorsolombare.1. Hotarârea de Guvern nr. iul. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru îmbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive 9.08.G nr. . Hotarârea de Guvern nr. 319/14 iulie 2006 . 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 13. Hotarârea de Guvern nr. nr.Of. Hotarârea de Guvern nr.

2006) 19. Hotarare de Guvern nr. Hotarare nr. Partea I nr. 304 din 4 iulie 2000) 28. 925 din 15/11/2006) 22.2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii (MO nr. 706 din 26-09-2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale(MO nr. 754 din 16 octombrie 2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca(MO nr.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest (MO nr. Hotarare de Guvern nr. 246 din 7 martie 2007privind metodologia de reinnoire a avizelor de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite(MO nr. HOTĂRÂRE nr. Hotarâre de Guvern nr. 3 din 03/01/2007 privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă FIAM MO nr. 300/02. 887 din 31 octombrie 2006 23.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 16.03. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor încadrate în munca(MO nr. Ordin nr. 557/2007 din 06/06/2007 privind completarea masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de munca pentru salariatii incadrati in baza unui contract individual de munca pe durata determinata si pentru salariatii temporari incadrati la agenti de munca temporara(MO nr. 14. 1876/22. Hotarare nr.01.Hotarârea de Guvern nr. 915 partea I din 10-11-2006) 24. 81/30. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor 15.2006) 20. Hotarare de Guvern nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot 17. Ordin nr. 169 din 9 martie 2007) 25. 753 din 16/10/2006 privind protectia tinerilor in munca ( Monitorul Oficial. 971/26.07. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor publicata in Monitorul Oficial. 752 din 14/05/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii în atmosfere potential explozive 21. 64/24. Ordin nr. 1875/22.12. Partea I nr. Hotarâre de Guvern nr. .01. Ordonanta de urgenta nr. 407 din 18/06/2007) 27.12. 70 din 30/01/2007Intrare in vigoare: 30/01/2007.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile 18. Hotarârea de Guvern nr. Ordin nr. 332 din 17/05/2007 26.

Dr. Atlas Press. 1999 . Steluta Nisipeanu.nr.Ed. ed. Duca Pavel. 646/26 iul."Costul accidentelor de munca". Atlas Press. dr. Pece Stefan.c. Toma Niculescu. ing. 319/14 iulie 2006 . dr.882/30 oct. 2006 ."Medicina Muncii". Managementul securitatii si sanatatii în munca . Ec Aurelia DASCALESCU.Bibliografie .Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 – H.1998 . Dr.G. Prof.PRO RISC srl INSPECTOR PROTECTIA MUNCII ALEXANDRU LULEA . Aurelia. 2003 . ing. 2003 .Legea securitatii si sanatatii in munca nr. Aurelia Dascalescu.M. MEDMUN. 2006 . ed. Agir."Evaluarea riscurilor în sistemul om-masina". Dr. ed. ing.Darabont. dr. ing.. ing. "Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala la locurile de munca". Conf."Implementarea managementului securitatii si sanatatii în munca". Raluca Stepa.Of.. Pece. Libra 2003 REALIZAT DE s. Stefan PECE. Ion Toma. 1425/ M. 2001 . Dascalescu. ed. St. dr. nr.Of. Al.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful