NSPM 53 Norme de protectie a muncii pentru prospectiuni si explorari geologice

Preambul
Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de protectie a muncii. Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici de raspundere pentru prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de protectie a muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective, prin instructiuni proprii. Normele specifice de protectie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca, sistem compus din: - Normele generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si medicina a muncii, general valabile pentru orice activitate; - Normele specifice de protectie a muncii care cuprind prevederi de protectie a muncii valabile pentru anumite activitati sau grupe de activitati caracterizate prin riscuri similare. Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare in care se desfasoara activitatea reglementata. Structura sistemului national de norme specifice de protectie a muncii urmareste corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de protectie a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune. Structura fiecarei norme specifice are la baza abordarea sistemica a aspectelor de protectie a muncii practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente ce interactioneaza reciproc: - Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca; - Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca; - Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul muncii; - Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca. Reglementarea masurilor de protectie a muncii in cadrul Normelor specifice de protectie a muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de protectie a muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protectiei muncii la nivelul fiecarui element al sistemului, executant-sarcina de muncamijloace de productie-mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului national de reglementari in domeniul protectiei muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea in munca, baza pentru: - activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si tehnologiilor; - autorizarea functionarii unitatilor; - instruirea salariatilor cu privire la protectia muncii; - cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor; - controlul realizarii masurilor de protectie a muncii; - fundamentarea programului de protectie a muncii. In contextul prezentat, normele specifice de protectie a muncii pentru prospectiuni si explorari geologice pentru substante minerale utile solide, au fost elaborate tinand cont de reglementarile existente in domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si pe baza studierii proceselor de munca in care pot sa se produca accidente, astfel: - la prospectiuni geologice datorita terenurilor accidentate si lucrului in zone izolate; - la explorari cu lucrari miniere, datorita ansamblului de conditii de mediu subteran (umiditate, aer viciat, caderi si prabusiri de roci etc.) ; - la explorari cu lucrari de foraj, datorita alunecarilor pe platforma de foraj, operatiunilor efectuate la inaltime si caderilor de piese desprinse de la inaltime; - la toate activitatile mentionate, datorita utilizarii materiilor explozive (care au un grad ridicat de periculozitate) , precum si datorita multiplelor utilaje in miscare utilizate in aceasta activitate; - la utilizarea in operatiunile de teren, a salariatilor sezonieri, cu un grad de pregatire scazut. Prezentele norme cuprind masuri de prevenire la nivelul fiecarui element component al sistemului de munca. La elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate referitoare la activitatea de cercetare geologica (prospectiuni si explorari geologice) , existenta in standardele si normele nationale si internationale in vigoare. Pentru ca normele specifice de protectie a muncii pentru prospectiuni si explorari geologice sa raspunda cerintelor actuale in concordanta cu cunostintele stiintifice, parametrii care caracterizeaza diversele activitati sunt stabiliti, in asa fel incat sa fie evitate accidentele provocate datorita cauzelor mentionate anterior. Astfel, normele sunt structurate pe capitole distincte, urmarind abordarea problemelor specifice fiecarei activitati si operatiuni ale fluxului tehnologic, prin prevederea unor masuri de protectie adecvate, in corelatie cu riscurile existente. Pentru a veni in sprijinul activitatii de concepere si proiectare a echipamentelor tehnice si a proceselor tehnologice, normele prezinta un capitol de masuri de protectie a muncii, necesar a fi asigurate din faza de conceptie si proiectare, pentru imbunatatirea nivelului de securitate si sanatate in munca, prevederi care raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate prin standarde in domeniu. Pentru ca normele specifice sa raspunda cerintelor actuale nu numai in ceea ce priveste continutul, dar si forma de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizeaza continutul articolelor care se refera la aceeasi problematica, facilitand astfel, pentru utilizatori, intelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.

CAPITOLUL 1 Prevederi generale

Art. 1. - : Continut Normele specifice de protectie a muncii pentru lucrari de prospectiuni si explorari geologice cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatilor de prospectiuni si explorari geologice. Art. 2. - : Scop Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop diminuarea sau eliminarea factorilor de risc existenti in sistemul de munca propriu fiecarui element component al acestuia (executant-sarcina de muncamijloace de productie-mediu de munca) . Art. 3. - : Domeniu de aplicare Prezentele norme specifice se aplica persoanelor juridice sau fizice care desfasoara activitati de prospectiuni si explorari geologice, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social sau modul de organizare al acestora. Art. 4. - : Conexiunea cu alte acte normative Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii. Art. 5. - Pentru activitatile nespecifice sau complementare activitatii de prospectiuni si explorari geologice, la nivelul persoanelor juridice sau fizice, se vor aplica prevederile normelor specifice de protectie a muncii prezentate in ANEXA 1. Art. 6. - : Revizuirea prezentelor norme Prezentele norme specifice de protectie a muncii se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa survenite la nivel national, a schimbarilor intervenite in tehnologia de lucru la nivelul proceselor de munca.

CAPITOLUL 2 Prevederi comune pentru activitatile de prospectiuni si explorari geologice

SECTIUNEA 1 Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
Art. 7. - Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform Normelor generale de protectie a muncii. Art. 8. - Repartizarea salariatilor pe locuri de munca se va face in functie de starea de sanatate, aptitudini fizice si psihice, calificare si experienta in munca. Art. 9. - Pentru meseriile care necesita autorizare se vor respecta prevederile actelor normative care reglementeaza procedura de autorizare precum si prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 10. - Angajarea personalului in vederea practicarii unei activitati, fara aviz medical favorabil, este interzisa. Art. 11. - Controlul medical periodic se efectueaza in mod obligatoriu tuturor salariatilor. Art. 12. - Examenul medical la angajare si cel periodic, se efectueaza conform reglementarilor Ministerului Sanatatii.

SECTIUNEA 2 Instruirea personalului

Art. 13. - Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire a salariatilor in domeniul protectiei muncii se face conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii. Art. 14. - Personalele juridice si fizice vor asigura informarea salariatilor asupra riscurilor la care sunt expusi in timpul procesului de productie precum si asupra modului de actionare in caz de producere de accidente sau avarii. Art. 15. - Instructajul de protectie a muncii se va desfasura pe baza de tematica intocmita la nivelul fiecarei persoane juridice sau fizice tinand seama de specificul locului de munca. Art. 16. - Tematica va fi aprobata de conducerea persoanei juridice sau fizice. Art. 17. - Durata si intervalul dintre doua instructaje periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii, dar nu va fi mai mare de 6 luni pentru salariati, iar pentru personalul tehnico-administrativ de 12 luni.

SECTIUNEA 3 Dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 18. - Dotarea si alegerea sortimentelor de echipament individual de protectie se face in functie de factorii de risc care apar in indeplinirea sarcinii de munca si in conformitate cu Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie aprobat prin Ordinul nr. 225/21.07.1995 al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. Art. 19. - Analiza factorilor de risc, alegerea sortimentelor si a tipurilor de mijloace individuale de protectie, durata normala de folosire, diferentiat pe categorii de personal si conditii concrete de munca, precum si modul de acordare al acestuia se face de catre comisii mixte compuse din personal de specialitate apartinand agentului economic si un reprezentant al organizatiei sindicale sau a salariatilor si se aproba de Consiliul de Administratie. Art. 20. - La modificarea conditiilor de munca conducerea agentului economic are obligatia de a asigura mijloacele de protectie conform noii situatii si instruirea in legatura cu utilizarea corecta. Art. 21. - Agentii economici au obligatia sa asigure verificarea periodica a calitatii, sa asigure conditii pentru curatare si denocivizare, sa creeze conditii pentru depozitare, intretinere, reparare si sa instruiasca personalul privind utilizarea mijloacelor individuale de protectie.

SECTIUNEA 4 Organizarea locului de munca

Art. 22. - Caile de acces catre locurile de munca vor fi mentinute libere, fiind interzise depozitarea diverselor materiale pe traseul acestora. Art. 23. - In perioada de iarna, caile de acces vor fi curatate de zapada luandu-se masuri de presarare cu materiale antiderapante (nisip, cenusa etc.) .

Art. 24. - Deplasarea personalului si materialelor la locurile de munca se face numai pe traseele stabilite de conducerea agentului economic. Art. 25. - Este interzisa deplasarea personalului prin locurile unde se executa operatiuni de exploatare a materialului lemnos sau prin locurile unde exista tendinte de alunecari de teren sau zone care prezinta pericol (mlastinoase, caderi de roci, avalanse etc.) . Art. 26. - Este interzis salariatilor accesul in alte locuri de munca decat in acelea unde au fost repartizati. Art. 27. - Deservirea echipamentelor tehnice nu este admisa decat persoanelor calificate si instruite in acest scop. Art. 28. - La fiecare formatie de lucru compusa din doua sau mai multe persoane se va desemna un "responsabil" prin decizie de catre conducerea agentului economic. Art. 29. - Atunci cand activitatea se desfasoara in schimburi la predarea, respectiv preluarea serviciului se vor da informatii asupra starii tehnice a lucrarii, respectiv a utilajului.

SECTIUNEA 5 Protectia impotriva electrocutarii

Art. 30. - Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa, toate echipamentele electrice in constructie deschisa vor fi folosite numai daca s-au luat masuri ca toate piesele aflate sub tensiune sa fie inaccesibile unei atingeri neintentionate. Art. 31. - La executarea operatiilor la care exista pericolul de electrocutare prin atingere directa se utilizeaza mijloacele individuale de protectie verificate conform reglementarilor in vigoare. Art. 32. - La executarea operatiilor la care exista pericolul de electrocutare prin atingere indirecta toate echipamentele electrice vor fi legate la pamant. Art. 33. - Toate partile conducatoare ale echipamentelor electrice care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru dar care accidental pot ajunge sub tensiune vor fi legate 1a instalatia de protectie prin legare la pamant. Art. 34. - In toate locurile de munca unde se exploateaza echipamente electrice se vor respecta masurile prevazute in Normele generale de protectie a muncii, Normele specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice si Normele specifice de protectie a muncii pentru utilizarea energiei electrice in medii normale.

SECTIUNEA 6 Protectia impotriva incendiilor

Art. 35. - Masurile de prevenire si stingere a incendiilor prevazute in Normele generale de prevenire si stingere a incendii1or cat si a altor reglementari PSI sunt obligatorii pentru toti agentii economici. Art. 36. - Materialele combustibile se amplaseaza sau se protejeaza fata de sursele de caldura astfel incat sa fie evitata aprinderea lor. Art. 37. - Carburantii si lubrifiantii vor fi pastrati in recipienti si depozitati in spatii special amenajate in acest scop si dotate cu mijloace antiincendiare. Art. 38. - Este interzisa folosirea focului deschis in zonele in care exista pericolul declansarii unui incendiu (cladiri din lemn, plantatii agricole, arboreturi, paduri etc.) . In cazuri exceptionale se admite folosirea focului deschis cu luarea unor masuri suplimentare pentru a se evita extinderea (ingradirea zonei cu paravane, val de pamant etc) . Art. 39. - In conditii de furtuna sau vant este interzisa folosirea focului deschis.

Art. 40. - Pentru incalzirea diverselor incaperi nu se vor folosi decat mijloace de incalzire standardizate. Art. 41. - Instalatiile utilitare ale constructiilor precum si cele tehnologice se vor folosi cu respectarea regulilor stabilite de producator si proiectant.

SECTIUNEA 7 Protectia contra exploziilor

Art. 42. - In spatiile cu pericol de explozie accesul persoanelor fara echipamentul de protectie corespunzator este interzis. Art. 43. - Este interzisa utilizarea sculelor care pot produce scantei sau folosirea echipamentelor tehnice fara protectie corespunzatoare mediului. Art. 44. - Folosirea recipientilor improvizati, nestandardizati pentru gaze combustibile lichefiate este interzisa. Art. 45. - Utilizarea recipientilor de oxigen si acetilena este permisa numai personalului calificat, instruit si autorizat. Art. 46. - Depozitarea acestor recipienti se face in spatii ingradite cu luarea masurilor prevazute de producator. Art. 47. - Pentru recipientii sub presiune, cazane sub presiune se vor respecta prescriptiile tehnice ISCIR.

SECTIUNEA 8 Aparatura de masura si control

Art. 48. - Toate echipamentele tehnice se vor folosi numai cu aparatura de masura si control prevazuta in cartea tehnica fiind interzisa scoaterea lor din functiune. Art. 49. - Atunci cand din diverse motive aceasta este deteriorata, este interzisa functionarea in continuare a echipamentului tehnic. Art. 50. - Daca aparatura de masura si control se constata ca da indicatii eronate sau are sigiliul indepartat aceasta se va inlocui cu alta in stare de functionare. Art. 51. - Aparatura da masura si control se va verifica conform reglementarilor in vigoare fiind interzisa utilizarea ei atunci cand termenul scadent de verificare este depasit.

SECTIUNEA 9 Instructiuni proprii

Art. 52. - Agentii economici functie de particularitatile proceselor de munca si conditiile specifice desfasurarii acestor activitati au obligatia de a elabora instructiuni proprii de protectie a muncii in ceea ce priveste aplicarea prezentelor norme pentru ca procesul de productie sa se desfasoare in conditii de deplina securitate. Art. 53. - Conducerea agentului economic va stabili responsabilitatile pe functii pentru aplicarea si urmarirea acestor norme pe toata durata de desfasurare a activitatii, precum si modalitatile de formalizare a documentelor (cine intocmeste instructiunile, cine le verifica, cine le aproba etc) .

SECTIUNEA 10 Lucrari de revizii si reparatii

Art. 54. - Este interzisa orice fel de interventie la echipamentul tehnic in timpul functionarii acestuia.

Art. 55. - Daca anumite interventii la echipamente tehnice nu se pot face decat atunci cand acestea sunt in stare de functionare, acestea se vor executa numai sub supraveghere cu luarea unor masuri suplimentare, prevazute in cartea tehnica. Art. 56. - Reparatia si intretinerea echipamentelor tehnice se face pe baza de grafic de revizii si reparatii conform cartilor tehnice si prevederilor actelor normative in vigoare. Art. 57. - Repararea echipamentelor tehnice se face numai dupa oprirea, blocarea si decuplarea alimentarii cu energie. Daca blocarea nu este posibila se pune paza la dispozitivele de pornire. Art. 58. - Lucrarile de revizii si reparatii se vor efectua numai de personal calificat in specialitatea respectiva. Art. 59. - Este interzisa scoaterea din functie a dispozitivelor de protectie, fara aprobarea scrisa a conducatorului lucrarilor si numai in situatii deosebite. Art. 60. - Echipamentele tehnice nu vor putea fi folosite daca nu sunt certificate de catre organele competente.

SECTIUNEA 11 Controlul preventiv la intrarea in schimb si predarea, respectiv preluarea schimbului

Art. 61. - La intrarea in schimb personalul trebuie sa se prezinte la locul de munca odihnit, fara a fi consumat bauturi alcoolice. Art. 62. - Personalul cu atributii de indrumare si control are obligatia sa interzica accesul in unitate si la locurile de munca a persoanelor in stare de ebrietate si introducerea bauturilor alcoolice. Art. 63. - Conducerea unitatii prin regulamentul de organizare si functionare si prin fisele posturilor, stabileste atributii, sarcini si responsabilitati in domeniul protectiei muncii pentru intregul personal. Art. 64. - Este interzisa inceperea lucrului fara a se efectua controlul locului de munca respectiv controlul starii echipamentelor tehnice, din punctul de vedere a1 starii tehnice si in special al existentei dispozitivelor de protectie. Art. 65. - La locul de munca respectiv este interzisa prezenta altor persoane care nu au atributii de serviciu. Art. 66. - In cazul cand in timpul serviciului un salariat care din diferite motive trebuie sa paraseasca locul de munca acesta va anunta sefu1 ierarhic superior. Art. 67. - Salariatii sunt obligati sa execute lucrarile corespunzatoare atributiilor ce le revin conform functiei pe care o detin. Art. 68. - In cazul in care se constata deficiente care pun in pericol viata salariatilor se opreste lucrul si se iau masuri de remediere pentru a se reintra in situatia normala.

SECTIUNEA 12 Supravegherea si controlul desfasurarii procesului de munca

Art. 69. - Controlul locurilor de munca se efectueaza de catre personalul tehnic si de supraveghere numit de conducerea unitatii. Periodicitatea controlului se stabileste de catre conducatorul unitatii. Art. 70. - La locurile de munca izolate acestea vor fi controlate in toate schimburile de catre o persoana numita de conducerea unitatii.

Art. 71. - Controlul echipamentelor tehnice se face de catre personalul de specialitate urmarindu-se in special existenta dispozitivelor de protectie, fiind interzisa functionarea acestora atunci cand dispozitivele de protectie sunt defecte sau inlaturate. Art. 72. - Daca la controalele efectuate se constata abateri de la normele de protectie a muncii sau situatii ce pun in pericol viata salariatilor, cei ce observa deficientele sunt obligati sa ia masuri operative de remediere in limita posibilitatii si pregatirii profesionale si sa anunte seful ierarhic superior. Art. 73. - Personalul cu atributii de indrumare si control va consemna constatarile si masurile dispuse in timpul controlului in scris, stabilind termene si responsabilitati.

SECTIUNEA 13 Circulatia si transportul persoanelor si materialelor la suprafata

Art. 74. - Mijloacele de transport auto pe teritoriul unitatii vor circula numai pe caile de circulatie special amenajate in acest scop. Art. 75. - Latimea cailor de circulatie se face in functie de gabaritul mijloacelor de transport utilizate, natura si dimensiunile materialelor transportate dar nu vor fi mai mici decat cele prevazute in Normele generale de protectie a muncii. Art. 76. - Pentru circulatia mijloacelor de transport auto se aplica selectiv prevederile Regulamentului de circulatie pe drumurile publice si prevederile Normelor specifice de securitatea muncii pentru transport intern. Art. 77. - Vitezele de circulatie a mijloacelor de transport in incinta unitatii se vor stabili de catre conducerea acesteia si se vor limita, in asa fel incat sa fie asigurata protectia circulatiei. Art. 78. - Circulatia salariatilor va fi separata de circulatia autovehiculelor. Daca lipsesc trotuarele, acestia vor circula, pe partea stanga a cailor de circulatie in directia lor de mers.

SECTIUNEA 14 Introducerea de noi tehnologii sau echipamente tehnice

Art. 79. - Experimentarea sau introducerea de noi tehnologii de lucru sau echipamente tehnice se face pe baza de documentatii tehnice avizate de consiliile tehnico-economice din unitatile respective. Art. 80. - Echipamentele tehnice nu vor putea fi introduse in exploatare daca nu sunt certificate din punctul de vedere al protectiei muncii de catre organele abilitate. Art. 81. - La achizitionarea de echipamente tehnice se va urmari ca acestea sa aiba toate dispozitivele de protectie a muncii si instructiuni de protectie a muncii prevazute in cartea tehnica. Art. 82. - Utilizarea echipamentelor tehnice sub rezerva completarii ulterioare a masurilor de protectie a muncii este interzisa.

CAPITOLUL 3 Prevederi specifice lucrarilor de prospectiuni si explorari geologice

SUBCAPITOLUL 11 Lucrari de prospectiuni geologice

SECTIUNEA 1 Generalitati
Art. 83. - In vederea prevenirii insolatiilor, personalul care activeaza pe teren va circula in perimetrul de lucru cu capul acoperit. Art. 84. - La efectuarea lucrarilor de prospectiuni si toate genurile de lucrari conexe (geofizice, hidrogeologice, geochimice, paleontologice, precum si ridicari topografice) este interzis: - executarea altor lucrari neprevazute in proiectul geologic; - traversarea raurilor si paraielor prin vad, cu adancimea apei mai mare de 0,5 m; - scaldatul; - aprinderea focului in padure; - consumul ciupercilor; - deplasarea pe terenuri neconsolidate, pe marginea carierelor, prapastiilor si de-a lungul malurilor supuse surparii; - instalarea corturilor in aria torentilor, pe grohotisuri sau in zone expuse caderii stancilor; - poposirea in zonele cu pericol de avalanse; - deplasarea in timpul noptii pe terenuri accidentate, impadurite sau pe drumuri necunoscute; - stationarea pe o raza de 50 m de arbori ce se taie sau au fost smulsi de furtuna. Art. 85. - (1) Atunci cand zona de lucru este strabatuta de cursuri de apa cu debit mare ce trebuie traversata, formatia de lucru va fi dotata cu centuri de salvare, si cu barci de cauciuc, a caror capacitate nu va fi depasita. (2) Traversarea cursurilor de apa nu se face decat prin locurile marcate sau pe podetele special amenajate in acest scop. Art. 86. - (1) In timpul furtunilor si ploilor insotite de descarcari electrice, se va evita adapostirea sau trecerea pe sub arbori, de asemenea pe creste sau in alte locuri expuse traznetelor (constructii inalte etc. ) . (2) Uneltele si sculele metalice vor fi depuse in lazi sau la sol, la o distanta de minimum 50 m de la locul de stationare al oamenilor. (3) Se interzice, in situatiile mentionate, continuarea drumului prospectorului purtand asupra sa si in special pe umar, ciocanul geologic sau orice alta scula de lucru din metal. Art. 87. - La deplasarile in zonele in care s-a semnalat prezenta serpilor veninosi (vipere) formatiile de lucru vor fi dotate corespunzator cu ser antiviperin si cu mijloace de injectare a serului iar personalul formatiilor va fi instruit pentru utilizarea acestora.

SECTIUNEA 2 Lucrari in zone cu morfologie grea si foarte grea

Art. 88. - Zonele se vor recunoaste si se vor marca itinerariile admise pentru deplasarea personalului de la sediul formatiei de lucru spre punctele de lucru si inapoi; in regiunile necunoscute si predominat inpadurite, se va marca traseul. Art. 89. - (1) Deplasarile in zone foarte accidentate se vor face numai in grupuri de cel putin 2 persoane, asigurate cu bastoane si cu corzi. (2) In timpul urcarii sau coborarii pantelor abrupte, persoanele din grup, vor fi dispersate pentru a se evita lovirile cu pietre dislocate. Art. 90. - Se interzice deplasarea in timpul noptii, in special pe timp de ceata, ninsori sau ploi abundente, furtuni, descarcari electrice; de asemenea, se interzice deplasarea pe coastele periculoase expuse alunecarilor de teren, caderilor de pietre sau avalanselor de zapada. Art. 91. - Se interzice mersul pe marginile ravenelor, a malurilor abrupte, pe grohotisuri, pe cornise sau pe terenuri alunecoase, precum si stationarea dedesubtul corniselor sau a malurilor inalte care se pot prabusi.

SECTIUNEA 3 Lucrari in zone de influenta ale caii ferate electrificate

Art. 92. - (1) Toate persoanele care lucreaza in zone de influenta ale caii ferate electrificate, vor purta pe toata durata executarii lucrarilor, manusi si cizme de cauciuc electroizolante, indiferent de lucrarea pe care o presteaza. (2) Se interzice lucrul in maieu, cu manecile suflecate sau cu capul descoperit. Art. 93. - Inainte de inceperea lucrarilor ce se executa in zonele de influenta ale caii ferate electrificate, conducatorul formatiei de lucru va lua legatura cu organul de exploatare a caii ferate electrificate din portiunea unde se va lucra, lucrul putand incepe nunai dupa obtinerea acordului scris al acestei autoritati competente. Art. 94. - Orice lucrare care se efectueaza in zonele de influenta ale caii ferate electrificate se intrerupe cand locomotiva electrica se afla la cel putin 700 m de punctul de lucru si se reia numai dupa ce ultimul vagon s-a indepartat cu cel putin 200 m fata de acesta. Art. 95. - Apropierea sau indepartarea locomotivei electrice de zona de lucru, va fi semnalata prin posturi de observatie si semnalizare dispuse la cca. 1000 m fata de spatiul efectiv de lucru si dotate cu sisteme de semnalizare acustice sau optice si cu aparate de radio emisie-receptie de tip portabil pentru semnalizare si confirmarea semnalizarii. Art. 96. - Circulatia personalului salariat prin zonele de influenta ale caii ferate electrificate, fara sarcini de lucru, este permisa numai prin locurile de acces special amenajate. Art. 97. - In timpul deplasarii personalului salariat prin zonele de influenta ale caii ferate electrificate, conducatorul formatiei de lucru va urmari daca nu sunt cazute la pamant firele liniei de contact. In cazul ca se observa linia de contact pusa la pamant, conducatorul formatiei de lucru nu va permite personalului in subordine sa se apropie la o distanta mai mica de 20 m de locul defectului si va anunta urgent autoritatile competente in acest scop. Art. 98. - Instalatiile, utilajele, aparatura se vor amplasa la distante de cel putin 20 m fata de axul caii ferate electrificate marginal. Art. 99. - La toate locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare orientate cu fata catre exteriorul zonei de influenta a caii ferate electrificate.

Art. 100. - Supravegherea executiei lucrarilor in apropierea caii ferate electrificate si raspunderea cu privire la respectarea stricta a masurilor de protectie a muncii revin conducatorului formatiei de lucru. Art. 101. - In timpul intreruperii lucrului pentru odihna sau masa, personalul formatiei de lucru va fi scos din zonele de influenta ale caii ferate electrificate.

SECTIUNEA 4 Zone de prospectiune in conditii de delta si similare

Art. 102. - Transportul utilajelor, al masinilor si al materialelor din portul de incarcare la una din subbaze sau de la o subbaza la alta, precum si la traversarea canalelor sau ghiolurilor, se va face cu adoptarea tuturor masurilor de prevenire a deplasarii sau caderii incarcaturii. Art. 103. - Transportul personalului in zonele de delta si similare (canale navigabile, ghioluri etc.) se face numai cu salupe sau cu barci conduse de personal navigant, in limitele locurilor admise de Capitania portului unde sunt inscrise navele. Art. 104. - (1) In timpul imbarcarii, al transportului si al descarcarii, este interzisa stationarea personalului in zonele de lucru sau pe gabare, cu exceptia personalului ce efectueaza lucrari in aceasta zona. (2) De asemenea, este interzisa stationarea personalului in partea din spate (pupa) a salupei remorcher in dreptul cablului de remorca, in timpul remorcarii. Art. 105. - (1) In timpul traversarii canalelor, ghiolurilor, lacurilor sau mlastinilor etc. autoinstalatiile de tip amfibiu vor fi remorcate de autovehicule usoare (pusca, transport cablu etc.) de asemenea de tip amfibiu, dotate cu mijloace individuale de salvare. (2) Autoinstalatia remorcata va fi insotita numai de sofer, dotat cu echipament individual de protectie corespunzator, iar autoinstalatia nu va fi actionata de motor decat in momentul intrarii in lucru. Art. 106. - La trasarea profilelor se vor lua urmatoarele masuri : - inainte de trasare, profilele vor fi recunoscute, stabilindu-se masurile ce trebuiesc luate pentru executarea in conditii de securitate a lucrarilor pe profile; - trasarea profilelor prin ghioluri si canale se va face cu salupe sau cu barci; - la trasarea profilelor se vor lua masuri ca salariatii care sustin jaloanele si stadiile sa ramana in locuri ferite de pericole de scufundare; - se interzice plecarea in recunoastere in zone necunoscute, cu un singur autovehicul de tip amfibiu; aceste operatii se vor executa cu cel putin 2 autovehicule de tip amfibiu. Art. 107. - (1) Strangerea personalului de pe profile se va face cu autovehicule de tip amfibiu, fiind interzisa deplasarea persoanelor de-a lungul profilelor pe distante mai mari de l00 m. (2) De-a lungul profilelor se va circula numai in grupuri de minimum 2 persoane echipate cu cate o prajina de cca. 3 m lungime, pentru sondaje sau pentru salvare. Art. 108. - Se interzice intrarea sau iesirea autovehiculelor, carutelor si persoanelor pe sau de pe bacurile de trecere, inainte ca acestea sa fie asigurate prin legare de pontoanele de acostare. Art. 109. - Este interzis a se efectua reparatii, reglari sau alimentari cu combustibil ale autovehiculelor in timp ce acestea se afla pe platforma bacului de trecere.

Art. 110. - Este interzisa stationarea soferilor si persoanelor in interiorul sau in cabina autovehiculelor, in timp ce acestea se afla pe platforma bacului de trecere. Art. 111. - Este interzis a se fuma pe bacurile de trecere. Art. 112. - Este interzisa urcarea sau coborarea pe sau de pe salupe, gabare sau bacuri de trecere, prin alte locuri in afara celor amenajate in acest scop.

3.1.1. Prospectiuni geologice propriu-zise SECTIUNEA 5 Pregatirea campaniei de teren

Art. 113. - Pregatirea campaniei de teren se va face de catre conducatorul formatiei de prospectiuni numit de conducatorul persoanei juridice sau fizice. Art. 114. - Inainte de a pleca in campanie de teren, conducatorul echipei de prospectiuni va lua toate masurile necesare in vederea desfasurarii activitatii in conditii de securitate si sanatate in munca.

SECTIUNEA 6 Campania de teren (cartarea lucrarilor)

Art. 115. - La plecarea pe teren geologul prospector este obligat sa aiba asupra sa, dotarea necesara (harta, scule, trusa medicala etc.) . Art. 116. - Conducatorul formatiei de lucru, zilnic sau pe o perioada limitata, va stabili traseele de lucru, marcand pe harta zonele in care actioneaza si se afla membrii care compun formatia de prospectori, verificand personalul la intoarcere. Art. 117. - Pentru zonele considerate foarte grele si de mare dificultate, in mod obligatoriu, va fi introdus in echipa si un insotitor localnic, cunoscator al zonei, care va fi instruit si va primi sarcini de munca din partea conducatorului formatiei de lucru. Art. 118. - La sosirea in zona de lucru, conducatorul formatiei geologice este obligat sa anunte autoritatile competente locale de prezenta formatiei si perioada de lucru pe teren, locul unde este cazata. Aceleasi date vor fi obligatoriu comunicate organului imediat superior (sectie, sector, subunitate sau unitatea centrala) cat si organele inspectoratului teritorial pentru protectia muncii. Art. 119. - In cazul cand echipa este surprinsa de fenomene naturale (ninsori abundente, ploi torentiale etc.) , se va parasi drumul trasat si formatia va fi retrasa in zone cu un pericol redus, de regula stabilite cu ocazia recunoasterii terenului. Art. 120. - (1) In zonele accidentate, cu pante abrupte, este interzis geologului prospector sa coboare sau sa urce la afloriment fara a fi asigurat cu o funie cu centura manipulata de catre omul de insotire. (2) In caz de mare pericol (pante foarte mari, peste 45 0 sau surplombe) funia va fi asigurata prin prindere de un element stabil si rezistent. Art. 121. - In cazul cand formatia se rataceste sau este surprinsa de intuneric, conducatorul formatiei sau ajutorul acestuia este obligat ca, din timp, sa caute un loc corespunzator care sa fie pe cat posibil amenajat pentru a putea servi de adapost in timpul noptii, fiind interzisa coborarea de pe munte in timpul noptii. Art. 122. - (1) In timpul deplasarilor pe traseu se vor evita locurile in care se afla animale salbatice.

(2) In cazul aparitiei unor animale salbatice (ursi carnivori, lupi, rasi) acestea nu vor fi asmutite. Animalele vor fi ocolite, iar in cazuri de exceptie, rapid se va improviza un foc. Art. 123. - In cazul accidentarii unui membru din formatie (trasnet, avalanse, cadere, prabusire, alunecare) , cei care il insotesc ii vor acorda primul ajutor si imediat vor fi anuntate organele administrative aflate la sediul formatiei.

SECTIUNEA 7 Cartarea dezvelirilor naturale si a lucrarilor executate

Art. 124. - (1) Conducatorul formatiei este obligat sa intocmeasca si sa comunice colectivului de munca programul lucrarilor de cartare cu cel putin 2 - 3 zile inaintea inceperii acestuia. (2) La randul lor, membrii formatiei vor comunica periodic - daca este posibil zilnic - locul unde si-au programat lucrarile de cartare. Art. 125. - Conducatorul formatiei va anunta si va lua avizul conducatorilor din incintele unde urmeaza sa fie executate lucrarile, precizand si programul desfasurarii acestuia. Art. 126. - In cadrul lucrarilor de cartare, personalul salariat va respecta regulamentele de lucru ale unitatilor in raza carora isi vor desfasura activitatea. Art. 127. - In timpul desfasurarii activitatii pe teren, dezvelirile naturale alese sa fie cartate, sa aiba taluz normal si sa fie consolidate, pentru a nu se produce surpari in timpul cartarii si recoltarii de esantioane (eventual probe geologice) . Art. 128. - In zonele in care se carteaza aflorimente cu roci toxice, radioactive sau de alta natura, conducatorul formatiei va face, inainte de plecarea pe teren, in mod obligatoriu, un instructaj privind riscurile pe care le prezinta aceste roci si principalele masuri de prevenire a imbolnavirilor. Art. 129. - Intrarea in subteran pentru cartarea galeriilor aflate in zona se va face numai cu anuntarea conducatorului formatiei cu aprobarea sefului minei, caruia i se va prezenta traseul stabilit si punctele de lucru. Art. 130. - La cartarea unei dezveliri naturale (afloriment) sant sau put, prima operatie va consta in inlaturarea bucatilor de roca ce se desprind si numai dupa aceea se va trece la efectuarea si consemnarea observatiilor respective si colectare de esantioane sau probe, dupa caz Art. 131. - In mod obligatoriu, la intrarea in subteran, formatia va fi insotita de un miner care cunoaste topografia locului si care este instruit in acest scop. Art. 132. - Se interzice intrarea si cartarea in zonele cu pericol de prabusire sau caderi de roca si pe portiunile cu posibile viituri de apa, pana la indepartarea tuturor pericolelor posibile; de asemenea, in zone neaerisite sau cu atmosfera necorespunzatoare. Art. 133. - In zonele cu pericole de aparitii de gaze sau viituri de apa, geologul va fi avertizat de conducatorul minei, care va stabili masurile necesare pentru prevenirea oricaror accidentari si modul de evacuare a formatiei din zona respectiva in caz de urgenta. Art. 134. - Intrarea in incinta de foraj in scopul cartarii carotelor extrase, prin foraje, se va face cu aprobarea conducatorului formatiei de prospectiune si cu instiintarea sefului de formatie de foraj. Art. 135. - Se interzice salariatilor care desfasoara activitati de prospectiuni geologice sa intervina in lucrarile de foraj.

SUBCAPITOLUL 32 Prospectiuni seismice pe uscat SECTIUNEA 1 Lucrarile de foraj seismic

Art. 136. - Inainte de punerea in functiune a unei instalatii de foraj seismic noi, sau dupa o imobilizare indelungata se va verifica starea tehnica si in mod deosebit existenta dispozitivelor de protectie. Art. 137. - La instalatiile cu actionari hidraulice se va utiliza numai uleiul prescris in cartea tehnica. Uleiul nu poate fi folosit daca nu are certificat de calitate.

SECTIUNEA 2 Lucrul cu instalatii de foraj seismic autopurtate

Art. 138. - Se interzice deplasarea instalatiei de foraj seismic autopurtate (inclusiv mutarea acesteia de pe o locatie pe alta) cu turla ridicata sau cu turla lasata pe suport fara a fi asigurata. Art. 139. - Se interzice transportarea pe instalatia de foraj seismic autopurtata a materialelor care nu sunt fixate (prajini, butoaie, capre etc.) . Art. 140. - Se interzice ca instalatiile de foraj seismic autopurtate, sa intre in zona de influenta a liniilor electrice aeriene. Se vor respecta distantele prevazute in Normele specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice. Masurarea distantelor se va face cu ajutorul teodolitului sau a altui aparat similar. Art. 141. - Viteza de deplasare a agregatului se stabileste de catre conducerea unitatii, functie de caracteristicile drumului. Art. 142. - Prajinile de foraj trebuie asezate in asa fel pe instalatia de foraj seismic autopurtata, incat sa nu depaseasca gabaritul vehiculului pe lungime cu mai mult de doi metri, semnalizate cu fanion. Art. 143. - Se interzice incarcarea in vehiculul pe care este montata instalatia de foraj seismic autopurtata a altor piese decat cele din dotarea instalatiei respective. Art. 144. - Este interzisa deplasarea instalatiilor de foraj seismic autopurtate cu prizele de putere pentru actionarea agregatelor si mecanismelor de foraj cuplate. Art. 145. - In timpul deplasarii instalatiei de foraj seismic autopurtate pe cai de acces periculoase, in cabina instalatiei va sta numai conducatorul autorizat al vehiculului, restul formatiei de lucru ce deserveste instalatia de foraj seismic mergand lateral sau inainte, la o distanta la care sa nu poata fi loviti in cazul rasturnarii instalatiei. Art. 146. - Fixarea pe locatie a instalatiei de foraj seismic autopurtat se face in asa fel incat aceasta sa fie intr-o pozitie stabila astfel incat gazele de esapare sa nu fie duse inspre gura putului. Art. 147. - Inainte de ridicarea sau coborarea turlei instalatiei se va face o verificare tehnica a intregului agregat si in mod special al dispozitivelor de protectie. Art. 148. - In timpul operatiunii de ridicare sau coborare a turlei este interzis a se stationa in raza de actiune a acesteia. Manevrele care se executa la ridicarea sau coborarea turlei se fac fara a se folosi sisteme improvizate sau a se lasa in pozitii intermediare. Art. 149. - Dupa ridicarea turlei aceasta se asigura contra prabusirii, urcarea pe aceasta fiind permisa numai dupa ce conducatorul formatiei de lucru a verificat acest lucru si a constatat ca nu este nici un pericol.

Art. 150. - (1) In timpul executarii lucrarilor de foraj este interzis a se manevra garnitura de prajini sau burlane cand pe turla sunt salariati sau a se urca pe turla sau pe platforma fara dispozitia conducatorului formatiei de lucru. (2) Manevrarea tijei de antrenare se face numai sub supraveghere. Art. 151. - Este interzis a se folosi cabluri de manevra uzate. Ori de cate ori se constata ca acesta are peste 5% fire rupte pe lungimea unui pas de rasucire acesta se va inlocui. Conducatorul formatiei de lucru are obligatia ca inainte de inceperea schimbului sa efectueze controlul starii cablului. Art. 152. - Inainte de a incepe efectuarea lucrarilor de instrumentatii se face verificarea tehnica a instalatiei, a sculelor si dispozitivelor folosite in aceasta operatiune. Art. 153. - Cand se lucreaza cu vinciuri sau prese hidraulice, acestea trebuie instalate in pozitie verticala pe o baza rezistenta, in asa fel incat sa fie evitata prabusirea instalatiei. Art. 154. - Atunci cand se lucreaza cu instalatia pe timp de noapte se iau masuri pentru iluminarea corespunzatoare a locului de munca. Art. 155. - Se interzice a se lucra cu instalatia de foraj atunci cand starea tehnica a acesteia este necorespunzatoare (lipsesc dispozitivele de protectie, AMC-uri defecte, furtunuri sparte, nefunctionarea sistemului de franare,supape defecte etc.) . Art. 156. - In timpul functionarii instalatiei de foraj se interzice orice fel de interventie (reparatie, schimbare piese, ulei etc.) . Art. 157. - Dupa efectuarea unei interventii asupra instalatiei de foraj (revizii, reparatii etc.) se efectueaza probe privind functionarea si numai dupa aceea se poate lucra cu ea. La fel se va proceda si dupa reviziile si reparatiile periodice.

SECTIUNEA 3 Transportarea fluidului pentru foraj (TFF) cu cisterne montate pe tractoare articulate forestiere (TAF)
Art. 158. - Conducerea si exploatarea tractoarelor articulate forestiere (TAF) va fi incredintata numai unei persoane care poseda carnet de conducere pentru acest tip de utilaj. Art. 159. - (1) Este interzisa punerea in exploatare si exploatarea TAF-ului atunci cand acesta prezinta defectiuni. (2) Inainte de punerea in functiune se face verificarea tehnica si in mod deosebit a dispozitivelor de protectie. Art. 160. - Se interzice transportul fluidului de foraj de la sursa de alimentare la punctele de lucru cu cisterna partial umpluta. Art. 161. - In timpul transportului, usile tractorului vor fi in permanenta inchise, iar in cabina acestuia, in afara conducatorului utilajului, se interzice prezenta altor persoane sau a unor obiecte nefixate de cabina. Art. 162. - Deplasarea la, si de la sursele de alimentare cu fluid pentru foraj se face numai pe traseele stabilite de conducatorul unitatii. Art. 163. - Atunci cand tractorul (TAF) este oprit in panta se iau masuri de asigurare suplimentare contra pornirii accidentale (de ex.saboti de lemn) . Art. 164. - (1) In conditii de vizibilitate redusa conducatorul tractorului va circula numai pe traseul stabilit (profil seismic) avertizand personalul cu semnale acustice si luminoase.

(2) In caz de defectiune a motorului tractorul (TAF) va fi remorcat numai prin intermediul unui protap metalic.

SECTIUNEA 4 Lucrari cu vibratorul

Art. 165. - Inainte de urcarea in cabina si pornire, operatorul va efectua controlul starii tehnice si se va asigura ca pe o raza de 5 m in jurul acestuia, inaintea si in spatele rotilor precum si sub placa vibratoare nu se gaseste vreo persoana. Art. 166. - Este strict interzis ca utilajul sa circule cu mai mult de doua persoane (operatorul si inca o persoana) in cabina, sau cu persoane agatate pe scari, pe acoperis, pe barele de protectie etc. Art. 167. - (1) Controlul partilor de dedesubtul utilajului se va face numai cu motorul oprit si cu frana actionata. (2) Nu se va intra sub utilaj atata timp cat exista in cabina o persoana. Art. 168. - Alimentarea cu motorina sau ulei hidraulic se face numai cu motorul oprit. Art. 169. - Inainte de a pune vehiculul in miscare, operatorul va verifica daca ocupantul de pe strapontina s-a asigurat contra izbiturilor datorita socurilor brusce ce au loc in timpul deplasarilor.

SECTIUNEA 5 Inregistrarea seismica SUBSECTIUNEA 1 Lucrari de profil

Art. 170. - La instalarea pe punctul de lucru, masa statiei de inregistrare seismica, precum si masa statiei de radio emisie-receptie se va lega la o priza de pamant. Art. 171. - (1) La executarea profilelor peste ape curgatoare sau statatoare care au o adancime mai mare de 0,6 m dispozitivele de inregistrare se intind numai cu amfibii special amenajate in acest scop. (2) Traseul cablului se va marca cu geamanduri. Art. 172. - (1) Se interzice efectuarea de inregistrari pe timp de ploaie, pe timp nefavorabil, furtuna, descarcari electrice etc. (2) In astfel de situatii atat la statia de inregistrare seismica cat si la punctul de impuscare se coboara antena statiei de radio emisie-receptie, se deconecteaza cablul de inregistrare telefonic, iar cablul de impuscare se pune in scurt circuit. Art. 173. - Se interzice deplasarea statiei de inregistrare seismica si a masinii pusca pe care este montat sistemul de impuscare, cu antena radio ridicata. Art. 174. - Se interzice salariatilor care deservesc statia de inregistrare seismica sa stationeze pe platforma ei in timpul deplasarii. Art. 175. - Se interzice folosirea flacarii deschise in cabina statiei de inregistrare seismica. Art. 176. - Cand statia de inregistrare seismica lucreaza in puncte imediat vecine cu punctul de impuscare, in special in cazul impuscarilor la suprafata solului, salariatii care deservesc statia nu au voie sa se deplaseze spre

punctul de impuscare fara aprobarea operatorului de pe statie si a artificierului responsabil al locului de munca de la respectivul punct de impuscare. Art. 177. - Statia de inregistrare seismica trebuie sa fie dotata cu cel putin un extinctor cu praf si bioxid de carbon, in afara extinctorului cu care este dotat autovehiculul.

SUBSECTIUNEA 2 Lucrari de seismocarotaj

Art. 178. - Inainte de inceperea lucrarilor de seismocarotaj se vor lua toate masurile pentru evitarea caderii de corpuri straine in gaura de sonda unde urmeaza sa se efectueze seismocarotajul. Art. 179. - Inaintea fiecarei operatii de seismocarotaj se va verifica starea tehnica a intregului utilaj folosit pentru manevrarea geofonului. Art. 180. - Se interzic impuscarile in timpul noptii sau atunci cand vizibilitatea naturala este insuficienta si ar necesita utilizarea de surse de lumina artificiala. Art. 181. - Se va asigura legatura telefonica intre punctele de impuscare, statia de inregistrare seismica, troliu si sonda in care se executa seismocarotajul. Art. 182. - In cazul utilizarii radioemitatoarelor portabile, este interzisa folosirea acestora la o distanta mai mica de 30 m de la locul unde se confectioneaza incarcaturile explozive. Art. 183. - Inainte de inceperea lucrarilor de seismocarotaj, se va verifica geofonul de sonda din punctul de vedere al sensibilitatii, al umplerii cu gaz si al inchiderii ermetice. Art. 184. - Nodul de pe cablul geofonului, in cazurile in care se lucreaza cu nod, va fi executat si verificat de catre personalul troliului. Art. 185. - Toate operatiunile ce privesc instalarea blocbalansului, comptorul de ture la coborarea si ridicarea geofonului in sonda, precum si toate operatiile ce privesc numai manevrarea troliului, se executa de personalul troliului. Art. 186. - (1) Orice complicatii care ar surveni in timpul manevrarii geofonului in sonda trebuie rezolvate de catre personalul troliului. (2) In caz de prindere a garniturii de geofoni in sonda se va anunta imediat conducerea schelei, care este singura componenta sa execute lucrari speciale de degajare. Art. 187. - Gaurile de sonda in care se vor produce exploziile nu vor fi situate mai aproape de 50 m de sonda in care urmeaza sa se efectueze seismocarotajul. In cazul in care se intrebuinteaza incarcaturi explozive mai mari de 1,5 kg gaura de sonda in care se va produce explozia va fi situata la distanta minima de 100 m de sonda in care se va executa seismocarotajul si de alte constructii industriale, si va fi adanca de cel putin 40 m. Art. 188. - Dupa executarea seismocarotajului, gaurile de sonda in care s-au produs exploziile vor fi astupate.

SUBCAPITOLUL 13 Masuri de protectie a muncii la lucrarile de impuscare in prospectiuni seismice SECTIUNEA 1 Dispozitii generale

Art. 189. - Inaintea fixarii punctelor de impuscare seismice se vor strange toate informatiile referitoare la amplasarea conductelor si a cablurilor subterane, de catre personalul de specialitate din cadrul brigazilor topografice. Art. 190. - Atunci cand este necesar sa se execute lucrari in vecinatatea posturilor de emisie sau de retransmisie (relee) de radio sau de televiziune, precum si in vecinatatea antenelor de emisie ale acestora, se va lua in prealabil legatura cu conducerea acestor posturi si lucrarile vor putea incepe numai dupa obtinerea acordului scris al acestor organe care in actul incheiat vor stabili si conditiile de lucru (distantele minime de siguranta, perioada din zi in care se pot executa lucrarile etc.) . Art. 191. - (1) La lucrarile de prospectiuni seismice se vor folosi numai materiale explozive aprobate potrivit legislatiei in vigoare. (2) Explozivii produsi de fabricile de explozivi in cartuse se vor folosi numai sub aceasta forma. Pentru amestecurile explozive, preparate la subunitati, modul de preparare si de folosire va fi cel stabilit prin instructiuni elaborate de organele abilitate in acest sens conform Legii 126/1995 privind regimul materiilor explozive. Art. 192. - Transportul, manipularea, depozitarea si evidenta materialelor explozive se vor face potrivit prevederilor legale in vigoare care reglementeaza aceste operatii, respectiv Legea nr.126/1995 si Norme tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in activitatile detinatorilor. Art. 193. - Lucrarile de impuscare se executa de catre artificieri ajutati de personalul instruit special si numit de conducerea unitatii sau subunitatii pentru efectuarea sub supravegherea artificierilor, a operatiilor permise acestora. Artificierul gestionar poate executa numai operatia de dare a focului la sondele preincarcate. Art. 194. - In caz de furtuna sau de descarcari electrice, este interzis a se sta in masina pusca in care se gasesc materiale explozive sau langa ea, precum si la locul unde se gasesc materiale explozive in vederea efectuarii lucrarilor de impuscare. Art. 195. - In caz de inceput de incendiu in apropierea materialelor explozive, este interzis a se sta langa acestea daca primele incercari de stingere a incendiului nu au dat rezultate si nici nu este posibila indepartarea materialelor explozive in conditii de securitate. Art. 196. - In astfel de situatii artificierii vor lua masuri: (1) ca personalul echipei sa se indeparteze imediat de masina pusca sau de locul unde se gasesc materiale explozive, la distantele de siguranta, functie de cantitatile existente si sa se plaseze intr-un loc de unde sa poata supraveghea in permanenta masina pusca si materialele explozive, si (2) ca nici o persoana straina sa nu se apropie de masina pusca sau de locul unde se gasesc materiale explozive la distante mai mici decat distantele de siguranta. Art. 197. - La lucrarile de impuscare vor fi folosite numai materiale explozive din loturi a caror calitate este garantata de furnizor, prin certificatul de calitate si al caror termen de garantie inscris pe ambalaje nu a fost depasit. Folosirea explozivilor alterati sau inghetati este interzisa. Art. 198. - Este interzis a se fuma, a se face focul la o distanta mai mica de 50 m de locul unde se gasesc depozitate materiale explozive pregatite pentru impuscare. Art. 199. - (1) Modul de impuscare pentru fiecare loc de munca va fi stabilit prin dispozitia de impuscare, scrisa intr-un registru special denumit registru cu dispozitii de impuscare.

(2) Dispozitiile de impuscare se intocmesc la inceputul lucrarilor, se reinoisc lunar si ori de cate ori se schimba conditiile de lucru. In dispozitia de impuscare se va preciza: - locul de munca si numele conducatorului locului de munca; - felul materialelor explozive si de initiere; - incarcatura exploziva pe gaura; - locul de unde se declanseaza explozia; - locul de retragere a personalului si a utilajelor; - locul de amplasare a posturilor de paza; - masuri speciale locului de munca; - schema de impuscare cu indicarea ordinii de aprindere a incarcaturilor si intervalul de intarziere dintre incarcaturile vecine capabile a se influenta, respectiv dintre prima si ultima incarcatura. Dispozitiile de impuscare se semneaza de salariatii desemnati pentru intocmire si avizare si de luare la cunostinta de catre artificier si salariatul desemnat cu supravegherea si coordonarea locului de munca respectiv. Art. 200. - Personalul nominalizat in dispozitia de impuscare, impreuna cu cei care au emis-o (sefii subunitatii, loctiitorii etc.) vor semna de luare la cunostinta, respectiv emitere. Art. 201. - Materialele explozive, care nu s-au folosit pana la sfarsitul schimbului, se predau la depozit artificierului gestionar impreuna cu actele specifice. In cazul in care nu se pot preda, pot ramane la locul de munca sub paza inarmata. Art. 202. - Prin locatia punctului de impuscare se intelege locul unde se produce explozia, constituit dintr-o sonda singulara, grupari de sonde in diverse geometrii sau la suprafata. Art. 203. - Se interzice amplasarea punctului de impuscare in ape curgatoare sau statatoare (fara autorizatie speciala) , pe pante mai mari de 300, ori pe partea carosabila a drumurilor. Art. 204. - In cazul exploziilor in gauri de sonda, artificierul responsabil al locului de munca va lua masuri ca pe toata durata lucrarilor de impuscare si de inregistrare, sa se respecte distantele de siguranta fata de gura gaurii de sonda (in cazul exploziei intr-o singura gaura) sau fata de fiecare latura a perimetrului suprafetei in care sunt dispuse gauri de sonda (in cazul gruparilor de gauri de sonda cand se explodeaza simultan) stabilite in tabelul 1 TABELUL 1

Obiectivul Distanta de siguranta (m)

a) Masina pusca, statia de inregistrare seismica, oameni, vehicule, utilaje, animale 25 b) Linii de transmisii aeriene 30 c) Linii electrice aeriene 200

d) Proiectia la suprafata a cablurilor subterane 10 e) Conducte si retele ale gospodoriei locale 15 f) Cai ferate: - electrificate - neelectrificate g) Locuinte: - pentru incarcaturi explozive q? 75 kg/locatie Art. 205. - In cazul exploziilor la suprafata solului, artificierul responsabil al locului de munca va lua masuri ca pe toata durata lucrarilor de impuscare si de inregistrare atat masina pusca, statia de inregistrare seismica, vehiculele, utilajele si personalul grupei care participa la aceste lucrari, cat si vehiculele, utilajele si persoanele straine, precum si animalele sa se indeparteze fata de locul unde se va produce explozia, la distantele de siguranta din tabelul 2. TABELUL 2

Incarcatura exploziva, q (kg) Distanta de siguranta (m)

a) q = 10 100 b) 10 < q = 50 150 c) 50 < q = 200 200 d) 200 < q = 500 300 e) 500 < q = 1000 400 Art. 206. - In cazul exploziilor la suprafata solului, punctele de impuscare vor fi amplasate, fata de locuinte, cai de comunicatii, la distantele de siguranta din tabelul 3. TABELUL 3

Incarcatura exploziva, q (kg) Distanta de siguranta (m)

a) q = 10 200 b) 10 < q = 50 300 c) 50 < q = 200 400 d) 200 < q = 500 600 e) 500 < q = 1000 800 Art. 207. - In cazul utilizarii fitilului detonant, artificierul responsabil al locului de munca va lua masuri ca, pe toata durata lucrarilor de impuscare si de inregistrare, distantele de siguranta masurate lateral fata de liniile de fitil

detonant sa fie cele din tabelul de la art. 204, cu deosebirea ca pentru oameni si animale distanta de siguranta va fi de minimum 50 m. Art. 208. - Distantele de siguranta de la circuitul de impuscare la liniile de inalta tensiune, la statiile de radioeminsie si al instalatiile radar vor fi cele prevazute in tabelele 4,5 si 6. TABELUL 4

Tensiune (kV) Distanta minima (m)

a) pana la 6 20 b) intre 6 si 10 50 c) intre 10 si 50 100 d) peste 50 200 e) retele de tractiune de inalta tensiune 250 TABELUL 5

Puterea statiei radio-emisiei (kW) Distanta minima (m)

a) pana la 0,01 30 b) intre 0,01 si 0,1 100 c) intre 0,1 si 1 300 d) intre 1 si 5 750 e) intre 5 si 10 1000 f) intre 10 si 50 2500 g) intre 50 si 100 3000 h) intre 100 si 200 4500 i) peste 200 7500 TABELUL 6 Art. 209. - In timpul operatiei de confectionare si amorsare a incarcaturilor explozive si de plasare a lor in locul unde se vor detona, se vor respecta distantele de siguranta mentionate anterior. Art. 210. - Pe timp de furtuna, de descarcari electrice, de ploaie, de ceata, noaptea ca si in toate cazurile in care vizibilitatea naturala este insuficienta, sunt interzise lucrarile cu materiale explozive (transport si manipulare materii explozive, confectionare si amorsare incarcaturi explozive, initiere explozii) . Art. 211. - Initierea exploziei se face pe cale electrica, folosindu-se capse detonante electrice instantanee, prin intermediul circuitului de impuscare.

Art. 212. - In cazul saparii gaurilor de sonda in apropierea unor gauri de sonda incarcate cu explozivi, intre amplasamentul gaurii ce se sapa si gaurile incarcate se va pastra o distanta minima de 5 m pentru gaurile cu adancimea mai mare sau cel mult egala cu 10 m si 2 m pentru gaurile cu adancimea mai mica de 10 m. Art. 213. - Pentru verificarea continuitatii electrice a circuitului cablu de coborare - capsa detonanta electrica si a circuitului magistral de impuscare - capsa detonanta electrica se va utiliza numai instrumente de masura certificate. Art. 214. - Dupa sosirea la punctul de impuscare pentru efectuarea lucrarilor de impuscare in vederea inregistrarii, artificierul va lua masuri ca masina pusca, statia de inregistrare seismica, vehiculele, utilajele si personalul grupei care participa la aceste lucrari sa se se indeparteze de locul unde se efectueaza lucrarile de impuscare sau de locul unde se va produce explozia la distantele de siguranta si in partea din care bate vantul. Art. 215. - Din momentul sosirii la locul de munca, pe toata durata efectuarii lucrarilor de impuscare, pana la plecarea spre sediul grupei, artificierul responsabil al locului de munca va organiza si va raspunde de supravegherea punctelor de impuscare, folosind personalul din cadrul formatiei de lucru. Art. 216. - In afara de supraveghere, artificierul responsabil va organiza pe toata durata lucrarilor de impuscare si un sistem de alarmare prin mijloace acustice (fluiere, portavoce etc.) si prin mijloace vizuale (placarde avertizoare) plantate pe drumuri si carari, la distantele de siguranta. Art. 217. - Cand se executa lucrari de preincarcare a sondelor, dupa terminarea lucrarilor de preincarcare, artificierul responsabil al locului de munca va preda sondele preincarcate personalului din cadrul grupei special instruit si numit de conducerea grupei care va asigura supravegherea permaneta a sondelor preincarcate pana la explodarea lor. Art. 218. - Pe toata perioada efectuarii exploziei si inregistrarii intre operator care se gaseste in statia de inregistrare si artificier care se gaseste la punctul de impuscare se stabileste o legatura bilaterala (portavoce, viu grai, telefon, statie de radio-emisie etc.) respectandu-se distantele de siguranta. Art. 219. - (1) Este interzis a se folosi mai multe magistrale de impuscare, in acelasi timp si la acelasi punct de impuscare. (2) De asemenea, se interzice prezenta altor cabluri (circuite electrice) intinse in jurul punctului de impuscare, in vederea pregatirii altor incarcaturi explozive. Art. 220. - In duba masinii pusca unde este montat sistemul de impuscare va sta permanent ajutorul de operator care deserveste acest sistem. Aceasta persoana are obligatia sa conecteze la sistemul de impuscare geofonul martor de inregistrare a timpului "vertical". Art. 221. - Materialele nerecuperabile din ambalajele materialelor explozive (carton, hartie, aschii din lemn) , trebuie distruse prin ardere, sub directa supraveghere a artificierului, care verifica absenta materialelor explozive (exploziv propriu-zis sau capse detonante electrice) , intr-un loc izolat, la distanta de cel putin 100 m de punctul de impuscare. Nu se admite ca aceste materiale sa fie folosite in alte scopuri. Art. 222. - In timpul executarii microseismocarotajelor, precum si in toate cazurile in care statia de inregistrare seismica se afla amplasata langa punctul de impuscare si la distantele de siguranta fata de locul unde se va produce explozia, statia va fi asezata astfel incat operatorul sa aiba vizibilitate directa asupra punctului de impuscare. Art. 223. - In timpul initierii exploziei de la distanta prin radio sau prin cablu de impuscare, masina pusca pe care este montat sistemul de impuscare va fi amplasata langa punctul de impuscare, la distantele de siguranta, fata de locul unde se va produce explozia si asezata astfel incat ajutorul de operator sa aiba vizibilitate directa asupra punctului de impuscare.

Art. 224. - Confectionarea si amorsarea incarcaturii explozive se va face de catre artificier numai langa gura gaurii de sonda in care urmeaza a fi introdusa, respectiv la locul stabilit pentru efectuarea exploziei la suprafata solului. Art. 225. - Este interzis ca in timpul executarii operatiei de amorsare, artificierul sa fie asistat de o alta persoana, restul personalului din echipa de impuscare indepartandu-se fata de locul amorsarii la distantele de siguranta.

SECTIUNEA 2 Confectionarea si amorsarea incarcaturilor explozive pentru explozii in gauri de sonda

Art. 226. - Explozivul se transporta in apropierea gaurii de sonda numai sub directa supraveghere a artificierului si in ambalajul original al fabricii producatoare. Art. 227. - Mijloacele de initiere se transporta numai de catre artificier in laditele destinate special in acest scop. Art. 228. - Restul materialelor necesare efectuarii lucrarilor (cablu de coborare, prajina de artificier etc.) vor fi transportate de celelalte persoane care ajuta artificierul. Art. 229. - Cablul de coborare se transporta scurtcircuitat si se izoleaza. Atunci cand reoforii capselor au lungimea mai mare decat lungimea gaurii, nu este obligatorie folosirea cablului de coborare. Art. 230. - Artificierii si personalul care il ajuta au obligativitatea sa masoare adancimea gaurii de sonda, dupa care sa confectioneze incarcatura exploziva si sa asigure burajul corespunzator.

SECTIUNEA 3 Introducerea incarcaturilor explozive in gaurile de sonda

Art. 231. - Se interzice a se efectua orice fel de lucrari cu surse de curent sau alte aparate de la punctul de impuscare respectandu-se in mod obligatoriu si distantele de siguranta din prezentele norme atat la confectionarea si amorsarea incarcaturilor explozive cat si in timpul in care incarcatura exploziva este conectata la cablul de coborare sau cand aceasta se introduce in gaura de sonda. Art. 232. - Este interzis sa se ridice sau sa se transporte incarcatura exploziva tinandu-se de reoforii capsei detonante electrice ori de cablul de coborare. Art. 233. - Introducerea incarcaturilor explozive in gaura de sonda se va face sub actiunea propriei greutati a incarcaturii explozive de carte artificier, iar lansarea pana la talpa sondei se va face incet si fara socuri. Art. 234. - In functie de greutatea incarcaturii explozive si rezistenta la rupere a cablului de coborare, incarcatura exploziva si cablul de coborare a acesteia vor fi asigurate utilizandu-se sfoara de artificier care se va lega de incarcatura exploziva, astfel incat sa nu existe posibilitatea ruperii cablului de coborare in timpul lansarii incarcaturii explozive la talpa sondei. Art. 235. - Artificierul se va indeparta impreuna cu restul echipei de artificieri la distanta de siguranta si de la aceasta distanta va verifica continuitatea electrica a circuitului cablului de coborare - capsa detonanta electrica. Art. 236. - Atunci cand cablul de coborare nu este suficient de lung, pentru masurarea continuitatii circuitului se poate folosi un cablu prelungitor. Art. 237. - Daca circuitul cablului de coborare - capsa detonanta electrica este intrerupt, se va introduce o incarcatura de amorsare care va fi verificata din punctul de vedere al continuitatii circuitului. Art. 238. - Dupa verificarea circuitului cablul de coborare - capsa detonata electrica, artificierul si personalul care il ajuta efectueaza burajul pe toata lungimea gaurii de sonda.

Art. 239. - Personalul care ajuta artificierul sub supravegherea acestuia vor ingropa in peretele gaurii de sonda cablul de coborare a incarcaturii explozive ramas la suprafata solului la o adancime de la nivelul solului de cel putin 0,30 m, asigurandu-se in acelasi timp daca capatul cablului de coborare care urmeaza a fi ingropat este izolat si vor masca locul unde acesta a fost ingropat. Art. 240. - Sondele incarcate, pe toata durata de timp ce se scurge intre operatia de incarcare si de detonare a acestora vor fi supravegheate atat in timpul zilei, cat si noaptea, de personalul lucrarii si de personalul de paza special instruit. Art. 241. - Organizarea pazei sondelor ramase nedetonate se va face de catre artificierii si personalul care a incarcat sondele prin intocmirea unui proces verbal in care precizeaza portiunea de profil pe care se afla sonde incarcate si de care raspunde pe baza de semnatura paznicul care le-a luat in primire; numarul paznicilor desemnati sa efectueze paza sondelor va fi stabilit de seful echipei seismice si seful brigazii de artificieri in functie de conditiile morfologice, de vizibilitate etc. ale terenului si a gradului de complexitate a lucrarilor seismice la statiile seismice multicanal. Art. 242. - (1) In cazul ca se lucreaza cu grupari de sonda, gaurile de sonda se vor incarca pe rand, iar conectarea intre ele a cablurilor de coborare in serie, paralel sau mixt se va face numai atunci cand gruparea de gauri de sonda se leaga la magistralul de impuscare si cand se initiaza explozia. (2) Conectarea in paralel sau mixt a cablurilor de coborare ale incarcaturilor explozive in gaurile de sonda se va efectua numai daca se dispune de explozoare adecvate.

SUBCAPITOLUL 13^1 Confectionarea si amorsarea incarcaturilor explozive pentru explozii la suprafata solului, in prospectiuni seismice
Art. 243. - Dupa asezarea incarcaturii explozive la locul de impuscare, artificierul indeparteaza intregul personal al brigazii de artificieri la distanta de siguranta, in functie de marimea incarcaturii explozive si ramane singur pentru amorsarea incarcaturii explozive. Art. 244. - Atunci cand amorsarea se efectueaza cu mai multe capse electrice, acestea vor fi introduse in gauri practicate separat in calupurile de exploziv. Art. 245. - Se interzice a se face orice fel de lucrari cu surse de curent sau cu alte aparate de la punctul de impuscare in timpul operatiei de amorsare, al operatiei de legare a circuitului de impuscare la reoforii capsei detonante electrice cu care s-a amorsat, precum si inainte ca artificierul sa se indeparteze fata de locul unde se va produce explozia la distanta de siguranta. Art. 246. - Dupa confectionarea si amorsarea incarcaturii explozive se procedeaza imediat la efectuarea operatiei de explodare - inregistrare. Art. 247. - In cazul exploziilor la suprafata solului pentru studiul zonei cu viteza mica, se vor respecta aceleasi prevederi ca la exploziile la suprafata.

SECTIUNEA 1 Utilizarea fitilului detonant la lucrarile de impuscare in prospectiunile seismice

Art. 248. - Fitilul detonant se va utiliza numai in limitele de temperatura specificate de fabrica furnizoare. Art. 249. - Sunt interzise socurile precum si rasturnarea si lovirea lazilor, bobinelor sau colacilor cu fitil detonant.

Art. 250. - La efectuarea lucrarilor de impuscare, fitilul detonant trebuie sa fie desfasurat sub forma lineara, evitandu-se rasucirile, buclele sau strangularile. Art. 251. - (1) Capetele fitilului detonant vor fi inchise cu banda izolatoare. (2) La operatiile de intindere a fitilului detonant vor participa numai artificieri si personalul ajutator special instruit. (3) Operatiile de taiere a fitilului detonant si de amorsare a liniei de fitil detonant vor fi efectuate numai de catre artificier. Art. 252. - (1) Legarea bucatilor de fitil detonant intre ele se realizeaza prin suprapunerea acestora pe o lungime de minimum 100 mm. (2) Capetele de fitil detonant suprapuse se leaga strans cu sfoara sau cu banda adeziva. (3) In locurile umede sau sub apa, toate capetele se vor izola. (4) Toate operatiile mai sus mentionate se efectueaza numai de catre artificier. Art. 253. - Amorsarea fitilului detonant se realizeaza cu ajutorul unei capse detonante electrice. Art. 254. - In cazul folosirii mai multor linii de fitil detonant pe un punct de impuscare, liniile vor fi paralele, cu distanta minima intre doua linii alaturate egala cu ecartamentul tractorului folosit pentru ingroparea fitilului; initierea fiecarei linii se va face cu o capsa detonanta electrica, iar reoforii capselor detonante electrice vor fi legati in serie. Art. 255. - Este interzisa rasucirea fitilului detonant sau indepartarea unor portiuni din imbracamintea acestuia in scopul reducerii diametrului. Art. 256. - (1) In cazul folosirii tractorului pentru ingroparea fitilului detonant, aceasta se va face cu atentie, evitandu-se stationarea membrilor brigazii de artificieri in dreptul rotilor tractorului. (2) In vederea asigurarii capatului fitilului detonant pentru a nu fi antrenat de tractor la pornire, acesta va fi ancorat de o agrafa metalica, care se va infige in sol prin impingere (interzisa baterea cu obiecte din fier) . Art. 257. - Operatia de derulare a fitilului detonant de pe bobina in timpul ingroparii acestuia, va fi supravegheata de catre artificier. Art. 258. - Se va stabili un cod de semnalizare intre artificierul care supravegheaza ingroparea fitilului detonant si tractorist. Art. 259. - Pornirea si oprirea tractorului se va face numai la comanda artificierului. Art. 260. - (1) Este interzis ca membrii brigazii de artificieri care supravegheaza lansarea fitilului detonant sa stea in picioare pe platforma tractorului in timp ce acesta se deplaseaza; in timpul deplasarii tractorului ei vor sta pe scaunele special amenajate pe platforma tractorului. (2) De asemenea, este interzis oricarui membru din brigada de artificieri sa se urce sau sa coboare pe sau de pe tractor in timp ce acesta se deplaseaza. Art. 261. - Cutiile care contin fitilul detonant ce urmeaza a fi ingropat in pamant vor fi transportate in lazi fixate pe platforma tractorului, captusite cu pasla si asigurate cu capace si incuietori solide prevazute cu lacat.

Art. 262. - In cazul folosirii mai multor linii de fitil, detonant pe un punct de impuscare, liniile se vor amorsa pe rand si numai dupa amorsarea tuturor liniilor de fitil detonant reoforii capselor detonante electrice se vor lega in serie si apoi la magistralul de impuscare. Art. 263. - La trecerea de la un punct de impuscare la altul, in cazul folosirii unor linii de fitil detonant lungi de 100 m, cu o distanta intre locatiile punctelor de impuscare de 100 m, se va avea in vedere evitarea suprapunerii liniilor de fitil detonant, de la un punct de impuscare la altul. In acest scop, este obligatorie respectarea unei distante de cel putin 1,5 m intre capetele liniilor de fitil detonant de la doua puncte de impuscare succesive. Daca acest lucru nu este posibil, se va proceda la decalarea liniilor de fitil detonant pe o directie perpendiculara pe linia profilului. Art. 264. - In cazul in care profilul traverseaza zone acoperite cu paioase sau cu vegetatie uscata usor inflamabila, se va da atentie ingroparii fitilului detonant la o adancime de cel putin 0,50 m pe toata lungimea acestuia. Art. 265. - Operatia de ingropare a fitilului detonant poate fi facuta in avans cu un numar de puncte de impuscare ce nu va depasi posibilitatile de inregistrare ale statiei din ziua respectiva; pana la explodarea si inregistrarea lor, punctele de impuscare vor fi supravegheate de personalul din cadrul grupei special instruit si numai de conducerea grupei. Art. 266. - In cazul in care, din motive de forta majora apar situatii in care punctele de impuscare nu pot fi explodate si inregistrate in ziua in care au fost realizate, punctele de impuscare respective vor fi predate personalului din cadrul formatiei special instruit si numai de conducere, care le va supraveghea pana la explodarea si inregistrarea lor. Art. 267. - Ingroparea fitilului detonant se va face astfel ca la suprafata solului sa ramana un singur capat, lung de cca. 0,40 m. Art. 268. - La capatul ramas la suprafata al fitilului detonant, se ataseaza capsa electrica pozitionata cu tubul in sensul de ardere al fitilului, dupa care acesta se ingroapa intr-un sant practicat la aceeasi adancime. Art. 269. - Este interzisa plierea fitilului detonant ramas la suprafata, atasarea capsei electrice si ingroparea in aceasta configuratie (ghem) .

SECTIUNEA 2 Efectuarea exploziei la lucrarile de prospectiuni seismice

Art. 270. - Pentru initierea exploziei se vor folosi numai explozoarele si sistemele de impuscare cu care sunt dotate statiile de inregistrare seismica si masinile pusca de catre uzina producatoare. Art. 271. - In cazul impuscarilor in gauri de sonda, inainte de efectuarea exploziei se va verifica burajul si daca se va constata ca, gaurile de sonda s-au golit, acesta se va completa. Art. 272. - (1) Langa explozor, respectiv langa sistemul de impuscare, nu este permisa prezenta firelor neizolate, a fiselor de contact neizolate, precum si a oricaror surse de curent neizolate (acumulatoare electrice, baterii electrice etc.) afara de fisele de contact care servesc la conectarea cablului de impuscare. (2) Toate fisele, inclusiv steckerul cablului de impuscare, trebuie sa fie scurtcircuitate. Art. 273. - Artificierul va sta langa tamburul de siguranta de unde va supraveghea permanent punctul de impuscare si la ivirea vreunui pericol sau daca explozia nu se poate executa in conditii de deplina securitate, va scoate imediat cheia din contactul tamburului, si va deconecta cablul de impuscare de la bornele tamburului, anuntand imediat despre aceasta pe operatorul de pe statia de inregistrare seismica.

Art. 274. - Initierea exploziei se va face pastrandu-se o legatura bilaterala permanenta (directa, telefonica, radio) intre artificierul care executa detonatia si operatorul statiei de inregistrare, pa baza unui cod dinainte stabilit, fiind interzise alte moduri de comunicare. Art. 275. - Este interzisa utilizarea cablului de impuscare pentru convorbiri telefonice, pentru aceasta utilizandu-se circuite separate. Art. 276. - Dupa explozie, artificierul va scoate cheia din contactul tamburului de siguranta, va deconecta cablul de impuscare de la bornele tamburului de siguranta, si va lua masuri ca atat el, cat si orice alta persoana sa nu inhaleze gazele rezultate in urma exploziei, in sensul ca nu se vor apropia de locul unde s-a produs explozia decat dupa dispersarea gazelor in atmosfera, iar daca vantul isi schimba directia se vor deplasa in alt loc ferit unde sa nu fie ajunsi de gaze. Art. 277. - (1) In cazul rateurilor provenite din neexplodarea incarcaturilor explozive, artificierul va scoate cheia din contactul tamburului de siguranta si va deconecta cablul de impuscare de la bornele tamburului de siguranta, iar dupa trecerea unui timp de 15 minute va verifica circuitul de impuscare, utilizand instrumentele de masura certificate. (2) Daca se vor constata defecte la circuitul de impuscare exterior, se vor inlatura defectele constatate si se va repeta explozia. (3) Daca se vor constata defecte la portiunea din gaura de sonda a circuitului de impuscare sau la circuitul reofori capsa detonanta electrica (in cazul impuscarii la suprafata solului) se va proceda in modul urmator: a) in cazul gaurilor de sonda singulare preincarcate, se va introduce cablul de coborare in gaura de sonda si se va astupa gaura de sonda cu pamant bine tasat; b) in cazul gaurilor de sonda singulare incarcate pentru explodare imediata si burate cu apa, peste incarcatura exploziva neexplodata se va introduce o incarcatura de amorsare si se va proceda la explodarea acesteia; c) in cazul exploziilor la suprafata solului, se va plasa un nou cartus amorsat peste incarcatura exploziva neexplodata, fara sa se miste cartusul amorsat anterior, si se va repeta explozia; d) in cazul gruparilor de gauri de sonda se vor separa cele bune, cu care se reface gruparea si se detoneaza; gaurile defecte se vor lichida fiecare separat. Art. 278. - (1) In cazul utilizarii fitilului detonant, atunci cand incarcatura exploziva este constituita dintr-o singura linie de fitil detonant, se va proceda la o noua amorsare a liniei, dar de data aceasta la celalalt capat al liniei dupa care se va repeta initierea exploziei, iar atunci cand incarcatura exploziva este constituita din mai multe linii de fitil detonant, vor fi separate liniile defecte si vor fi reamorsate la celalalt capat dupa care reoforii capselor detonante electrice ale tuturor liniilor vor fi legati din nou in serie si se va proceda la repetarea exploziei. (2) In cazul unui rateu partial, daca au mai ramas portiuni de fitil detonant neexplodate, se va incerca initierea exploziei, de la capatul opus, amorsand cu o noua capsa detonanta electrica. Daca nu s-a reusit distrugerea portiunii ramasa neexplodata, portiunea respectiva de fitil detonant va fi recuperata din sol fara a se folosi obiecte metalice si apoi va fi distrusa in conformitate cu instructiunile privind verificarea, dezghetarea si distrugerea materialelor explozive stabilite in acest scop prin Normele tehnice de aplicare a Legii nr.125/1995. Art. 279. - (1) Dupa executarea exploziei si inainte de a parasi punctul de impuscare respectiv, artificierul responsabil al locului de munca va controla personal, zona punctului de impuscare, controlul efectuandu-se pe o raza de cel putin 30 metri in jurul locului unde s-a produs explozia, pentru a se asigura ca nu au fost aruncate din gaura de sonda resturi de materiale explozive sau capse detonante electrice neexplodate.

(2) In cazul in care se constata materiale explozive neexplodate, acestea vor fi colectate si distruse in conformitate cu instructiunile privind verificarea, dezghetarea si distrugerea materialelor explozive stabilite in acest scop prin Normele Tehnice de aplicare a Legii nr. 126/1995. (3) Daca dupa explodarea incarcaturilor explozive se produc caverne, se vor lua masuri ca acestea sa fie facute nepericuloase pentru oameni, utilaje si animale. Art. 280. - Lucrarile de impuscare care se fac pentru probarea aparaturii de inregistrare se executa de artificier, numai la comanda operatorului.

SECTIUNEA 3 Efectuarea exploziilor si inregistrarilor la microseismocarotaje

Art. 281. - La executarea microseismocarotajului direct se vor respecta urmatoarele masuri: - pe toata durata executarii microseismo-carotajelor, artificierului va asigura masurile de protectie in zona punctului de impuscare si va indeparta toate persoanele si utilajele la distantele de siguranta fata de locul unde se va produce explozia; - dupa efectuarea exploziei artificierul va scoate imediat cheia din contactul tamburului de siguranta si va deconecta cablul de impuscare de la bornele tamburului de siguranta. Art. 282. - La executarea microseismocarotajului invers se vor respecta urmatoarele masuri: - pe toata durata executarii microseismo-carotajului, artificierul va asigura masurile de protectie in zona punctului de impuscare si va indeparta toate persoanele si utilajele la distantele de siguranta fata de locul unde se va produce explozia precizate in articol. - exploziile se vor efectua in gaura de sonda in care se va executa microseismocarotajul; pe toata durata efectuarii exploziilor, gaura de sonda va fi burata cu apa pana la suprafata solului; - artificierul va confectiona incarcatura exploziva si o va lansa in gaura de sonda cu ajutorul unui cablu prevazut la partea inferioara cu o greutate; in timpul lansarii incarcaturii explozive in gaura de sonda precum si - dupa efectuarea exploziva, artificierul va fi ajutat de personalul special instruit; - dupa efectuarea fiecarei explozii, artificierul va scoate imediat cheia din contactul tamburului de siguranta si va deconecta cablul de impuscare de la bornele tamburului de siguranta, dupa care va pregati explozia urmatoare.

SUBCAPITOLUL 13^2 Masuri de protectie a muncii la lucrarile de prospectiuni seismice pe mare SECTIUNEA 1 Masuri generale
Art. 283. - Personalul de conducere de la lucrarile de prospectiuni seismice pe mare raspunde de starea tehnica a utilajelor si anexelor in ceea ce priveste functionalitatea si dotarea cu dispozitive de protectie si modul de instruire si comportare a personalului din subordine. Art. 284. - (1) Personalul de la lucrarile de prospectiuni seismice pe mare, raspunde de prevenirea incendiilor la punctele de lucru si interzice accesul persoanelor straine in zonele de activitate ale brigazii respective. (2) In zonele periculoase se vor afisa panouri avertizoare.

Art. 285. - Circuitele electrice asezate pe punte sau in coridoare, expuse deteriorarii datorita manipularii materialelor, manevrarii utilajelor sau circulatiei persoanelor, vor fi protejate prin aparatori corespunzatoare. Art. 286. - Toate partile metalice principale ale masinilor, aparatelor sau instalatiilor electrice precum si ale oricaror agregate actionate electric care in mod obisnuit nu sunt sub tensiune, vor fi legate la coca vasului. Art. 287. - Materialele inflamabile se vor depozita in incaperi destinate in acest scop. Fumatul si accesul cu lampi cu flacara deschisa in aceste incaperi sunt interzise. Art. 288. - Personalul formatiei de lucru va fi instruit impreuna cu personalul navei asupra sarcinilor ce-i revin fiecaruia in caz de incendiu pe nava, precum si asupra modului de utilizare a mijloacelor de salvare: barci, centuri si colaci de salvare etc. Art. 289. - Este interzis scaldatul in mare al persoanelor atat in timpul stationarii in larg, cat si in timpul acostarii in port. Art. 290. - La inceputul schimbului se face verificarea tehnica a echipamentelor tehnice luandu-se masuri de remediere atunci cand se constata defectiuni. Lucrarile de remediere se fac sub conducerea unei persoane care are in atributiile de serviciu aceasta sarcina. Art. 291. - Inainte de orice interventie asupra unui echipament tehnic se iau masuri de decuplare a energiei cu care este alimentat si de blocare contra pornirii accidentale. Daca blocarea nu este posibila se pune paza la dispozitivele de pornire. Art. 292. - Intreg personalul va fi instruit asupra modului de actionare atunci cand o persoana cade in apa.

SECTIUNEA 2 Sistemul de radionavigatie

Art. 293. - Operatorul de la statia de radionavigatie raspunde de asigurarea incarcarii bateriilor de acumulatoare electrice, de supravegherea aparaturii de radionavigatie in timpul zilei si noptii si de prevenirea si stingerea incendiilor la punctul de lucru: de asemenea, operatorul interzice accesul persoanelor straine in incinta statiei si asigura buna pastrare si functionare a utilajului si materialelor din dotare. Art. 294. - De fiecare data cand se executa operatiuni cu caracter special sau periculoase (de ex. ridicari de antene de emisie) conducatorul tehnic al operatiei va face un instructaj amanuntit fixand atributiuni si responsabilitati precise pe fiecare om. Art. 295. - Este interzisa folosirea intrerupatoarelor, prizelor sau sigurantelor fara carcase protectoare. Art. 296. - Este interzisa efectuarea de improvizatii asupra echipamentelor electrice. Art. 297. - Este interzis a lasa aparatura sub tensiune, nesupravegheata.

SECTIUNEA 3 Manevrarea cablului seismic marin

Art. 298. - Incarcarea si descarcarea tronsoanelor de cablu seismic marin in si din autovehicule precum si manevrarea lor se face luandu-se masuri impotriva caderii. Art. 299. - Manevrarea troliului cu cablu seismic marin se va executa de salariatul destinat si instruit pentru aceasta sarcina, respectandu-se instructiunile proprii elaborate pentru utilajul respectiv.

Art. 300. - Inainte de a se incepe lansarea sau strangerea cablului seismic marin se va face o verificare tehnica a troliului si in mod special a sistemului de franare si a clichetului. Art. 301. - La manevrarea balizelor, personalul care executa aceasta operatie va evita muchiile taioase ale aripioarelor sau prinderea mainilor intre balize si rolele de ghidaj. Art. 302. - In timpul infasurarii cablului seismic marin pe tambur, nava va executa manevrele, numai la comanda persoanei care are atributii in acest sens. Art. 303. - In timpul lucrului cu troliul este interzisa stationarea in apropierea lui a persoanelor fara atributii directe in operatia respectiva. Art. 304. - In timpul interventiei la cablul seismic marin, precum si in timpul manevrarii acestuia, lichidul de umplere fiind inflamabil se interzice fumatul si prezenta focului deschis in zona repectiva. Art. 305. - Cheile de contact de la unitatile de control electronic al comenzii de explozie a tunurilor cu aer se vor pastra intr-un loc anume stabilit si nu vor putea fi folosite decat de persoanele care prin sarcinile de serviciu au dreptul sa le utilizeze si sa le manipuleze. Art. 306. - In cazul unor lucrari cu caracter deosebit, indiferent de natura lor, efectuate de diferite formatii de lucru, care se afla la distanta unele de altele se vor asigura mijlocele de comunicatii intre acestea.

SUBCAPITOLUL 14 Masuri de protectie a muncii la lucrarile de prospectiuni gravimetrice si magnetometrice

Art. 307. - Se interzice circulatia personalului si transportul aparatelor pe poteci neconsolidate si de-a lungul malurilor supuse surparii. Art. 308. - In cazul cand lucrarile se executa in turnuri, clopotnite, turle de sonda, semnale geodezice etc., se vor aplica normele si instructiunile specifice in astfel de conditii. Art. 309. - Instalarea corturilor sau a cantonamentelor se va face in poiene sau luminisuri, evitandu-se zonele cu copaci inalti si izolati, precum si terenurile neconsolidate. Art. 310. - In zona lucrarilor miniere de suprafata si subteran se vor lua informatii asupra amplasamentului acestora si a orarului de impuscare in scopul prevenirii accidentelor de munca. Art. 311. - In toate perimetrele de lucru cu linii de inalta tensiune se va evita apropierea de stalpi si cabluri electrice cazute la pamant. Art. 312. - Este interzisa folosirea focului si tigarilor aprinse in regiunile impadurite, in culturi paioase si in locurile de depozitare a materialelor combustibile.

SUBCAPIOLUL 35 Masuri de protectie a muncii la lucrarile aerogeofizice

Art. 313. - Personalul din cadrul formatiei aerogeofizice are obligatia de a respecta si aplica in timpul efectuarii masuratorilor geofizice, indicatiile conducatorului aeronavei si personalului navigant. Art. 314. - Incarcarea si descarcarea materialelor si aparaturii in aeronava se va face in conformitate cu instructiunile MTTc - Departamentul aviatiei civile. Art. 315. - Se interzice personalului din cadrul formatiei aerogeofizice:

- sa permita functionarea instalatiei geofizice si a senzorului lansat din aeronava in conditii meteorologice anormale; - sa ridice senzorul in timpul virajelor sau a trepidatiilor violente. Art. 316. - Se interzice orice interventie asupra aparaturii exterioare a instalatiilor geofizice in timpul functionarii motoarelor. Art. 317. - Se interzice intrarea in statia de emisie-receptie in timpul lucrului a oricarei alte persoane, in afara celor autorizate pentru deservire. Art. 318. - In conditii meteorologice nefavorabile se vor cobori telescoapele si demonta antena statiei de emisie imediat ce s-a receptionat buletinul de avertizare. Art. 319. - Se interzice folosirea de improvizatii la statia de emisie-receptie, la instalatia electrica si la instalatia geofizica. Art. 320. - Partile metalice ale intregii instalatii de emisie-receptie vor fi legate la o priza de pamant. Art. 321. - Toate partile electrice ale instalatiei care se afla sub tensiune vor fi protejate contra atingerii accidentale (de ex. borne) . Art. 322. - Se interzice blocarea cu materiale a spatiului din jurul aparatelor de emisie-receptie, si depozitarea diverselor materiale inflamabile. Art. 323. - In locurile periculoase din statia de emisie - receptie se vor afisa tablite avertizoare. Art. 324. - Se interzice transportul statiei de emisie - receptie cu grupul electrogen in functiune. Art. 325. - Se interzice ridicarea antenelor peste semnul indicator al limitei de siguranta si ridicarea antenei in apropierea firelor electrice sau amplasarea ei in locuri mlastinoase. Art. 326. - Antenele statiei de emisie - receptie vor fi ancorate. Art. 327. - In fata tabloului de distributie al grupului electrogen si a statiei de emisie - receptie va exista un covor sau podet electroizolant. Art. 328. - Se interzice atingerea cu mana, in timpul functionarii statiei de emisie - receptie, a firelor electrice, chiar daca ele sunt cazute la pamant. Art. 329. - Dupa trecerea aeronavei deasupra statiei de emisie - receptie pentru a face bucla de intrare pe profilul urmator, se va scoate statia de sub tensiune. Art. 330. - Orice operatie la antene se va face numai dupa oprirea grupului electrogen la comanda sefului statiei.

SUBCAPITOLUL 16 Masuri de protectie a muncii pentru lucrarile de prospectiuni electrometrice

Art. 331. - Inaintea inceperii lucrarilor de teren, conducerea formatiei va anunta autoritatile competente locale asupra pericolului de electrocutare. Art. 332. - Lucrarile de teren se vor efectua numai dupa ce au fost fixate placute avertizoare la sursele de curent si la punerile la pamant, interzicandu-se persoanelor straine accesul la aceste locuri care prezinta pericol de electrocutare.

Art. 333. - Inainte de inceperea masuratorilor cat si periodic se va controla rezistenta de izolatie si modul de racordare a cablurilor electrice. Art. 334. - Inainte de darea dispozitiei de introducere a curentului la pamant, persoanlul salariat care deserveste instalatia se va indeparta cu minimum 10 m de la locul de prizare si nu va reveni decat in perioadele de intrerupere a circuitului de curent, la comanda conducatorului lucrarilor. Art. 335. - Se interzice orice interventie la prizele de curent, racorduri intre cabluri si alte locuri care prezinta pericol de electrocutare, dupa ce s-a anuntat introducerea curentului in linia de alimentare. Orice interventie se efectueaza numai dupa decuplarea alimentarii cu energie electrica. Art. 336. - Orice modificare a regimului de functionare a sursei de curent se va face numai la dispozitia conducatorului lucrarii. Art. 337. - Conducatorul lucrarii este obligat sa cunoasca in ce conditii este instalata linia de alimentare. La traversarea de drumuri sau a altor cai de acces, cablurile electrometrice vor fi suspendate (pe jaloane, furci etc.) , la o inaltime de 4 m sau vor fi ingropate. Se interzice suspendarea cablurilor de stalpii liniilor de curent sau telefoane. Art. 338. - Comutatoarele si intrerupatoarele instalatiilor electrometrice vor fi prevazute cu manere izolatoare. Art. 339. - Se interzice efectuarea lucrarilor in conditii atmosferice care prezinta pericol de descarcari electrice. Aparatura si utilajele se protejeaza impotriva descarcarilor electrice. Art. 340. - Pe timp de furtuna se vor cobori imediat antenele de radio, cablurile de pe jaloane si nu se vor ridica cablurile pentru controlul scurgerilor. Art. 341. - Se interzice deplasarea instalatiilor electrometrice cu antenele ridicate. Art. 342. - Folosirea unei tensiuni periculoase va fi in prealabil anunatata personalului de la capetele de linii. Art. 343. - Se interzice manipularea cablurilor electrice aflate sub tensiune. Art. 344. - Orice interventie la grupul electrogen se va face numai cu motorul oprit, cu bujia demontata si cureaua de transmisie scoasa de pe fulie. Art. 345. - Grupul electrogen se instaleaza in locuri care prezinta stabilitate, uscate, iar esaparea gazelor va fi dotata cu dispozitive parascantei. Art. 346. - Grupul electrogen nu se va instala langa materiale usor inflamabile (fan, paie, depozite de carburanti, material lemnos etc.) sau materiale explozive. Este interzisa alimentarea cu benzina a motorului in timpul functionarii acestuia. Art. 347. - Este interzisa manipularea grupului electrogen inainte de racirea completa a tobei de esapament. Transportul grupului motor-generator se va face numai cu rezervorul de combustibil gol. Art. 348. - Stecherul cordonului de inalta tensiune nu trebuie sa atinga partile metalice ale echipamentului, sasiul grupului generator etc. Art. 349. - Pe timp nefavorabil (furtuna, descarcari electrice, vant etc) se va intrerupe lucrul si se vor decupla toate cablurile. Art. 350. - Transmitatorul va fi verificat tehnic inainte de cuplarea cu grupul generator.

Art. 351. - In timpul cind, in cazul calibrarii se stabileste intensitatea optima de lucru, se opreste transmitatorul si apoi se conecteaza in serie receptorul pentru calibrare. Art. 352. - Este interzisa orice interventie la grupul generator, transmitatorul si cablurile liniei de emisie, in timpul calibrarii sau in timpul functionarii. Art. 353. - Se interzice inceperea lucrului in urmatoarele situatii: - in cazul cand nu functioneaza semnalizarea optica a ciclurilor sau daca intrerupatoarele nu functioneaza normal; - in cazul cand nu s-au realizat punerile la pamant ale aparaturii potrivit instructiunilor de lucru din cartea tehnica. Art. 354. - Se va urmari in permanenta sa nu se depaseasca puterea maxima admisa pentru transmitatorul de curent. Art. 355. - Cuplarea grupului generator si autotransformator se va face numai dupa ce s-a primit confirmarea de la capetele de linie ca s-a realizat montajul la prizele de curent si intreg personalul salariat s-a departat la 10 m de prize. Art. 356. - Incarcarea bateriilor destinate radio-telefoanelor sau altor aparate se va efectua sub supraveghere. Art. 357. - In timpul functionarii si in timpul depozitarii, echipamentul tehnic va fi ferit de umezeala si de ploaie.

SUBCAPITOLUL 17 Masuri de protectie a muncii pentru lucrarile de prospectiuni radiometrice

Art. 358. - Sursele de radiatii, ca de altfel si probele prelevate se vor pastra in containere speciale care se vor depozita in incaperi destinate acestui scop. Art. 359. - Se interzice consumarea apei din izvoare, paraie etc. contaminate radioactiv pentru baut si pregatirea lucrarilor. Art. 360. - Manipularea, transportul, depozitarea si colectarea probelor radioactive se face in asa fel incat personalul sa nu fie expus timp indelungat dupa care se va spala pe maini cu apa si sapun. Art. 361. - Folosirea surselor de radiatii pentru etalonarea si calibrarea radiometrelor, efectuarea masuratorilor cu radiometre si colectarea probelor se face de catre personal instruit in acest scop si cu respectarea normelor privind lucrul cu substante radioactive. Art. 362. - Personalul care lucreaza in laboratoare cu probe radioactive si este incadrat (autorizat) in randul unitatilor de prospectiuni radiometrice va purta obligatoriu fotodozimetre pentru masurarea si evidenta radiatilor. Art. 363. - Personalul care isi desfasoara activitatea in cadrul unitatilor va fi supus unui control medical periodic conform reglementarilor Ministrului Sanatatii.

SUBCAPITOLUL 18 Masuri de protectie a muncii la executarea operatiilor speciale in gauri de sonda

Art. 364. - In lucrarile ce se executa la sonde, folosind surse de radiatii se vor aplica normele specifice privind lucrul cu surse radioactive elaborate in domeniul energiei nucleare. Art. 365. - Nu se vor executa operatii cu surse radioactive decat dupa obtinerea prealabila a autorizatiei de functionare din partea autoritatii din domeniul nuclear si a avizului sanitar.

Art. 366. - Aparatele si utilajele din dotarea echipelor de carotaj geofizic trebuie sa fie in stare de functionare. Personalul tehnic si salariatii de pe autostatii trebuie sa efectueze controlul starii tehnice a utilajelor si aparatelor din santier si sa ia masuri pentru remedierea defectiunilor. Art. 367. - Aparatele, utilajele si materialele, se vor amplasa judicios in autospeciale, asigurandu-le impotriva deplasarii in timpul transportului. Panourile de la statiile automate vor fi fixate in locasuri, iar cele de la statiile portabile vor fi asezate in lazi de transport special amenajate in acest scop. Troliul, geamblacul, grupul electrogen, lesturile si electrodele vor fi bine ancorate. Art. 368. - Containerele cu surse radioactive vor fi amplasate intr-un locas special, construit in partea din spatele autostatiei, cat mai departe de scaunele pentru persoane. Art. 369. - Mijlocul de transport trebuie sa fie marcat cu semnul "PERICOL DE RADIATII". Pe marcaje se va indica numarul de telefon unde trebuie sa intervina in caz de accident. Art. 370. - Se interzice transportul persoanelor straine in autostatiile de carotaj geofizic. Art. 371. - Nu este admisa stationarea mijloacelor de transport cu surse radioactive in zonele populate. Art. 372. - Autospecialele de carotaj vor putea circula pe drumurile de acces la sonde, stabilite de conducatorul unitatii. In cazul unor drumuri greu accesibile (cu noroi, gheata sau pante mari) statiile de carotaj vor fi remorcate cu tractorul. Pe terenurile foarte dificile, autospecialele de carotaj, vor fi remorcate de un tractor in fata si tinute de un alt tractor din spate. Art. 373. - In timpul remorcarii cu tractoare, toate persoanele vor cobori din autospeciale, cu exceptia soferului. Se interzice apropierea personalului salariat de carligele sau stanga de remorcare, sub sarcina. Este interzis tractoristului sa efectueze manevre bruste. Art. 374. - In zona de lucru a echipei de carotaj geofizic se interzice orice alta activitate care nu are legatura cu aceasta. Art. 375. - In timpul programului de lucru, personalul salariat din cadrul formatiei de lucru va fi dotat cu fotodozimetre pentru masurarea si evidenta radiatiilor si cu echipament de protectie. Art. 376. - Echipamentul de protectie va fi schimbat ori de catre ori va interveni o contaminare. Este interzisa scoaterea echipamentului de protectie din unitate. Art. 377. - In functie de conditiile de lucru se vor aplica masurile de protectie impotriva radiatiilor, respectandu-se urmatoarele: - micsorarea timpului de expunere la iradiere; - marirea distantei fata de sursa de radiatii; - utilizarea ecranelor de protectie. Art. 378. - Statia de carotaj geofizic si autotroliul se fixeaza pe pozitia de lucru, dupa indicatiile primite de la conducatorul formatiei de lucru si se asigura cu opritori. Autotroliul se va fixa fata de gura sondei intr-o pozitie convenabila, care sa asigure o derulare si infasurare corecta a cablului. Art. 379. - Inainte de inceperea operatiilor de carotaj, troliul manual va fi ancorat. Art. 380. - Geamblacul va fi ancorat la gura putului cu ajutorul unui cablu, lanturi sau alte sisteme care sa impiedice rasturnarea lui.

Art. 381. - Introducerea si extragerea in sonde a electrodei de carotaj si a lesturilor de plumb cu greutati mai mari de 50 kg se va face numai cu ajutorul dispozitivelor construite in acest scop. Art. 382. - In timpul noptii, troliul si locul de munca vor fi iluminate. Art. 383. - Personalul care lucreaza la granic atat la introducerea aparatului, cat si la extragerea lui, asigura derularea si infasurarea corecta a cablului pe toba. In cazul in care se constata defectiuni ale cablului sau granicului, se opreste lucrarea luandu-se masuri operative de remediere. Art. 384. - In timpul efectuarii lucrarilor de carotaj, personalul care urmareste manevrarea cablului va semnaliza prinderile. De asemenea, va interzice altor persoane sa se apropie de cablu sau geamblacul in miscare. Art. 385. - Asezarea cablului pe toba se va face cu depanatorul. Este interzis ca asezarea cablului sa se faca cu mana. In mod exceptional se folosesc parghii de lemn. Art. 386. - Racordarea statiei de carotaj si conectarea diferitelor panouri si dispozitive la reteaua electrica se va face numai de electricianul care are in atributii aceasta sarcina, verificand in acelasi timp daca sunt realizate masurile de protectie contra electrocutarii prin atingere directa sau indirecta. Art. 387. - Se interzice folosirea prizelor, fiselor, stekerelor, intrerupatoarelor si cablurilor electrice deteriorate. Art. 388. - Se interzice manipularea aparatelor electrice cu mainile umede. Art. 389. - Se interzice orice interventie la aparatura electrica, cand se afla sub tensiune. Art. 390. - La terminarea lucrului se vor intrerupe toate legaturile surselor de alimentare cu curent a aparaturii. Art. 391. - Se interzice folosirea flacarii deschise in interiorul statiei de carotaj. Art. 392. - Dupa fiecare operatie, cei ce au manipulat sursele se vor spala pe maini cu apa si sapun. Art. 393. - Utilajele sau dispozitivele cu defectiuni vor fi introduse in laboratorul electronic sau atelierul de intretinere pentru remedieri. Receptionarea aparaturii de teren se va face numai dupa o verificare radiometrica in vederea evitarii posibilitatilor de contaminare. In cazul ca se constata o contaminare prin activare a aparaturii respective, aceasta se depoziteaza in magazia laboratorului si se lasa cateva zile pentru dezactivare. Art. 394. - Inainte de deplasarea la sonda a echipamentelor, acestora li se vor face etalonarea prin intocmirea graficelor pentru radioactivitatea naturala si verificarea electrodelor pentru fluxuri ale surselor de neutroni si gama. Aceste lucrari vor fi executate de catre personalul laboratorului si atelierului. Art. 395. - Aparatele si dispozitivele electronice de masura, materiale si agregatele de teren din evidenta laboratorului si atelierului vor fi tinute in curatenie. Art. 396. - Toate sursele cu izotopi se pastreaza numai in depozit, in containere cu ecranare corespunzatoare si numerotate. Evidenta surselor si izotopilor radioactivi se tine intr-un carnet de evidenta snuruit si parafat. Pentru fiecare sursa se noteaza seria, felul sursei, data fabricatiei, data intrarii in depozitul sectiei sau serviciului, activitatea si orice miscare a sursei respective, precum si data cand s-a scos definitiv din depozitul de surse, impreuna cu numarul actului cu care s-a scos. Art. 397. - In caz de accident tehnic la sursa (ex. prinderea electrodelor sau a cablului de carotaj) se va raporta imediat organului ierarhic superior conditiile de prindere si stabilirea modului de operare in continuare conform instructiunilor specifice.

SUBCAPITOLUL 2 Lucrari ajutatoare SECTIUNEA 1 Lucrari de cercetare geologica de "tip usor" (dezveliri, santuri, puturi de mica adancime, galerii scurte, foraje de mic metraj) SUBSECTIUNEA 1 Executarea lucrarilor
Art. 398. - Lucrarile de cercetare "de tip usor" vor fi cuprinse in proiectele de lucrari de prospectiuni. Art. 399. - Sustinerea lucrarilor se va face pe baza monografiei de armare. Art. 400. - In cazul cand personalul salariat executa lucrari de prospectiuni pentru care trebuie sa intre si in lucrari miniere subterane vechi in care activitatea a fost oprita, accesul in aceste lucrari se va face pe baza de program aprobat de conducatorul unitatii miniere (restabilirea aerajului, verificarea sustinerii, evacuarea apelor, controlul gazelor) . Art. 401. - De executia lucrarilor raspunde conducatorul lucrarii numit prin decizie. Art. 402. - De operatiunile de manipulare a materialelor explozive si impuscare, raspunde artificierul autorizat nominalizat prin dispozitia de impuscare. Art. 403. - Inainte de inceperea fiecarei lucrari, salariatii vor fi intruiti, atragandu-li-se atentia asupra problemelor care se pot ivi in situatia concreta de pe teren. Art. 404. - Pentru lucrarile miniere de cercetare in subteran se repecta in totalitate normele de protectie a muncii pentru industria miniera. Art. 405. - Manipularea si transportul materialelor explozive, precum si operatiunile de impuscare, se vor face conform normativelor in vigoare, cu respectarea tuturor prescriptiilor in functie de tipul de lucrare si amplasamentul acestora, cu privire speciala la cele situate in zonele izolate, cu posibilitati reduse de supraveghere. Art. 406. - Se interzice transportul materiilor explozive, precum si efectuarea operatiunilor de impuscare de catre personal neautorizat. Art. 407. - Operatiunile de impuscare se efectueaza dupa ce au fost luate toate masurile de indepartare a persoanelor care se afla in zona. Pentru aceasta se plaseaza personal care blocheaza caile de acces (poteci, drumuri de munte etc.) catre locul in care se executa operatiunile de impuscare si se asigura ca in raza lor vizuala nu mai sunt oameni. Art. 408. - Inainte de efectuarea operatiunii de impuscare, in special la lucrarile de dezvelire, puturi mici, amplasate pe pante, cu pericol de rostogolire a materialelor rezultate din impuscare, se iau toate masurile (garduri de nuiele, stavilare din busteni etc.) , care sa impiedice caderea si alunecarea rocilor desprinse. Art. 409. - Haldarea materialului se face in locuri stabilite prin proiect urmarindu-se stabilitatea haldei si luandu-se masuri de consolidare atunci cand se constata ca aceasta are tendinte de alunecare. Art. 410. - Santurile care se executa vor fi sprijinite pe ambele maluri, functie de dimensiunile acestora si gradul de stabilitate al rocilor, in care sunt sapate, respectandu-se solutia impusa prin schita de executie.

Art. 411. - In cazul aparitiilor unor situatii dificile (roci moi, infiltratii de apa, roci cu tendinta de desprindere etc.) ,conducatorul lucrarii va inmana o schita conducatorului formatiei de lucru, cu detaliile de executie. Art. 412. - Santurile cu adancimi mai mari de 1 m vor fi prevazute cu un numar de scari care sa permita evacuarea rapida a personalului in caz de pericol si cu poduri pentru evacuarea materialului derocat. Art. 413. - La executarea santurilor este interzisa formarea pe taluz a iesindurilor in consola. Bucatile de roca desprinse sau care tind sa se desprinda de pe taluz vor fi indepartate. Art. 414. - Dupa atingerea obiectivelor geologice, santurile de cercetare se vor rambleea. Daca unele santuri prezinta interes geologic deosebit, ele pot fi mentinute cu avizul scris al autoritatilor competente. In aviz se va prevedea timpul cat vor fi mentinute si masurile respective necesare pentru prevenirea accidentelor, prin ingradirea lor cu garduri de sarma, scanduri etc. Art. 415. - Puturile de cercetare mai adanci de 3 m se executa cu 2 compartimente unul amenajat cu scari si poduri din 2 in 2 m, altul liber pentru transport de materiale. Art. 416. - Puturile de cercetare geologica de peste 10 m adancime, se considera ca sunt lucrari miniere subterane si executarea fiecaruia se va face conform proiectului, iar armarea se va face pe baza monografiei de armare prin care se va stabili si distanta maxima care poate ramane nesustinuta. Art. 417. - Rapirea armaturilor din put este interzisa, cu exceptia puturilor sustinute cu armaturi metalice care se vor putea rapi daca adancimea puturilor nu este mai mare de 10 m si numai pe baza aprobarii conducerii unitatii. Art. 418. - In cazul cercetarii zacamintelor de carbuni sau de nisipuri bituminoase prin puturi de cercertare geologica, salariatii vor fi instruiti asupra semnelor ce prevestesc aparitia sau eruptiile de gaz metan si de praf de carbune. Art. 419. - Repararea sustinerii sau rearmarea puturilor de cercetare - mai adanci de 3 m - se va executa de pe poduri de lucru. La aceste reparatii salariatii vor lucra incinsi cu centuri de siguranta legate de ancore bine fixate in pereti, sau in sustinere, sau printr-un cablu de la suprafata. In timpul executarii acestor lucrari, lucrul in front va fi oprit. Art. 420. - Evacuarea materialului derocat, transportul materialului de sustinere, a sculelor, la saparea puturilor cu adancimi mai mari de 3 m, se face numai cu vase actionate de trolii. Art. 421. - La saparea puturilor, indiferent de adancimea lor, este interzisa folosirea cablurilor din materiale textile pentru chibla si transportul materialelor. Art. 422. - Starea cablurilor se va controla zilnic de catre conducatorul formatiei de lucru. Periodic, cu ocazia controalelor, personalul tehnic va verifica starea cablului si a troliului. In cazul constatarii unor defecte la troliu sau cablu se interzice efectuarea transportului pe put pana la remedierea defectiunilor. Art. 423. - Puturile cu adancime mai mare de 10 m vor fi prevazute cu instalatie de semnalizare si mijloc de comunicare. Art. 424. - In functie de situatia concreta, puturile in sapare vor fi aerisite in conformitate cu prevederile din proiect.

Art. 425. - Dupa atingerea obiectivului geologic (documentare, cartare, esantionare, probare) , puturile de cercetare geologica de suprafata se vor rambleea. Daca unele puturi prezinta in continuare interes geologic deosebit, ele pot fi mentinute cu avizul scris al autoritatilor competente. In aviz se va prevedea timpul cat vor fi mentinute si masurile respective necesare pentru prevenirea accidentelor prin inchiderea putului la gura cu usi sau capace solide si prin ingradiri. Vizibil se vor monta placute avertizoare. Art. 426. - In lucrarile miniere atunci cand la cartarea sau probarea rocilor este necesara desfacerea bandajelor, aceasta operatiune se va face numai cu aprobarea conducatorului unitatii. Dupa terminarea operatiunii este obligatorie montarea la loc a bandajelor. Este interzis lucrul in fronturile care nu sunt aprovizionate cu cantitatea de materiale de sustinere suficienta pentru cel putin un schimb de lucru. De asemenea, este interzisa ingramadirea materialelor de sustinere in puncte unde impiedica circulatia normala a personalului sau a aerului. Art. 427. - Dupa atingerea obiectivului, galeriile executate, se dezafecteaza, iar apoi se astupa la gura. Galeriile pastrate pentru cartare si probare, vor fi inchise la gura (usa metalica, grilaj metalic etc.) . De asemenea, se vor pune tablite avertizoare de interdictie a intrarii in galerie.

3.2.2. Prevederi si masuri pentru asigurarea protectiei muncii specifice lucrarilor geodezice, topografice si fotogrametrice SUBSECTIUNEA 2 Masuri organizatorice
Art. 428. - Pentru transportul, manipularea si depozitarea diverselor materiale se vor respecta prevederile Normelor specifice de protectie pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor. Art. 429. - Se interzice deplasarea personalului si a materialelor in timpul noptii pe terenuri accidentate, in paduri ori pe drumuri necunoscute. Art. 430. - Pentru activitatile care se defasoara in tinuturi unde personalul este supus agresiunii animalelor salbatice, cat si pentru o orientare cat mai buna in teren se vor lua masuri adecvate (insotirea de un localnic, personal din institutii care detin arme de foc, obtinerea de permise de port-arma de catre personalul propriu etc.) . Art. 431. - La deplasarile de durata lunga, personalul va fi dotat cu echipament necesar functie de conditiile climatice. Art. 432. - Este interzis ca personalul sa se deplaseze prin locurile unde au loc exploatari forestiere, prin locurile prin care se face transport de material lemnos, pe instalatiile de transport cu cablu a materialelor, stationand pe bustenii incarcati in diverse mijloace de transport etc. Art. 433. - Pentru lucarile in terenurile mlastinoase personalul va fi dotat cu materiale si echipament adecvat (baston pentru incercarea solului si sustinere, "labe de urs", franghie etc.) si va fi instruit asupra modului de comportare si acordare de prim ajutor in caz de accidente. Art. 434. - Inchiderea sau deschiderea stadiilor se va face cu atentie, pentru a evita accidentarea mainilor prin inchiderea brusca a celor doua parti articulate ale stadiilor.

Art. 435. - Jaloanele si stadiile se vor aseza pe sol, spre a nu fi doborate de vant sau prin atingerea lor din greseala. Art. 436. - Este interzisa purtarea instrumentelor pe trepiede de la un punct la altul in terenuri framantate, alunecoase, prin paduri sau mlastini. In aceste cazuri, instrumentele se vor purta numai in cutiile respective, iar trepiedele stranse. Art. 437. - Se interzice amplasarea stadiilor topografice in regiuni accidentale, miscatoare, pe grohotisuri sau in zonele muntoase cu pante abrupte precum si sub liniile electrice de inalta tensiune. Art. 438. - La masuratorile in terenuri cu pante mari se vor lua masuri de indepartare a rocilor, copacilor doborati etc. care au tendita de rostogolire. Art. 439. - La urcarea in copaci, pentru a cerceta regiunea sau pentru fixarea unui semnal geodezic, se vor folosi in mod obligatoriu dispozitive speciale de urcare (centuri de siguranta, gheare de pisica sau pinteni de cocos tip Volfgang etc.) . Art. 440. - Urcarea pe stalpi pentru recunoasterea punctelor vecine, va fi permisa numai dupa ce s-au luat toate masurile de siguranta, privind ancorarea stalpului respectiv, fiind interzisa urcarea pe stalpii electrici . Art. 441. - La identificarea semnelor pe acoperisul cladirilor, urcarea se va face prin locurile de acces pe acoperis (scari interioare sau exterioare) , folosind scari de franghii ancorate pe acoperis.

SUBSECTIUNEA 3 Masuri de protectie a muncii privind lucrarile geodezice de teren

Art. 442. - Depozitarea temporara a materialelor lemnoase pe rampa, langa liniile de cale ferata, se va face la o distanta de cel putin 2 m de sina. Stivuirea materialelor lemnoase in depozite de campanie se va face luandu-se toate masurile de evitare a daramarii sau incendierii. Art. 443. - Inainte de inceperea lucrarilor de constructie a semnelor geodezice se va verifica daca sunt in stare buna de folosire. Ridicarea semnului geodezic in arbori se face de catre doi sau trei salariati aflati pe sol, cu ajutorul franghiei, salariatul din arbore avand sarcina sa ghideze si sa fixeze semnul. Art. 444. - Franghiile de canepa utilizate la ridicarea semnelor in arbori si la constructia piramidelor vor fi in perfecta stare si de dimensiuni corespunzatoare. Se interzice utilizarea de franghii innodate, reparate sau cu o uzura inaintata. Art. 445. - La constructia semnalelor in arbori, se interzice: a) a se urca mai multi salariati pe aceeasi scara sau in acelasi timp pe acelasi arbore. b) a se aseza sub capetele de mai jos ale scarii, pietre, bucati de lemne etc., si de asemenea, a se propti capetele de jos ale scarii cu pietre, bucati de lemne etc.; c) a se sta pe ramuri uscate, pe ramuri subtiri sau a se agata cu mana de acestea. Art. 446. - In timpul urcarii in arbore si in timpul taierii cracilor, salariatii fara sarcini in acel moment, nu vor stationa sub coroana arborelui, pentru a evita acidentarea prin scaparea uneltelor de taiat sau prin caderea cracilor.

Salariatul urcat in arbore va anunta prin strigatul "Atentie!" ori de cate ori va cadea o craca mai mare sau va scapa unelte ori alte obiecte. Art. 447. - La construirea piramidelor la sol, in timpul operatiunilor de imbinare, de batere a clestilor si a scandurilor, nici un salariat nu va stationa intre picioarele piramidei pentru a evita accidentele ce s-ar putea produce prin caderea uneltelor sau materialelor scapate de cei ce lucreaza pe piramida. Art. 448. - Este interzisa construirea piramidelor de triangulatie la o distanta mai mica de zona de influenta a liniilor electrice de inalta tensiune. Distanta intre piramida si liniile de cale ferata, soselele auto, liniile telefonice sau telegrafice si fata de orice fel de constructii, trebuie sa fie egala cu cel putin o data si jumatate inaltimea totala a piramidei. Art. 449. - La construirea piramidelor geodezice cat si in timpul efectuarii observatiilor este interzisa prezenta persoanelor straine pe locul constructiei, lasarea uneltelor in locuri de unde pot cadea, aruncarea sculelor sau materialelor de la un salariat la altul, efectuarea de improvizatii, utilizarea unor metode de lucru contrare normelor de protectie sau instructiunilor. Art. 450. - Toate lucrarile care se executa in arbore, pe semnal sau alte lucrari la inaltime se vor face in mod obligatoriu sub protectia centurii de siguranta. Se vor respecta NSSM pentru lucrul la inaltime.

SUBSECTIUNEA 4 Masuri de protectie a muncii privind lucrarile topografice de teren

Art. 451. - Realizarea pichetilor se face de catre personalul destinat a efectua aceasta lucrare respectandu-se tehnologia de confectionare. Art. 452. - Inainte de inceperea doborarii arborilor se procedeaza la verificarea si curatarea terenului si indepartarea personalului din raza de cadere. Art. 453. - Doborarea arborilor se va face in asa fel incat directia de cadere a acestora sa fie in sens contrar personalului care conduce operatia de taiere. Art. 454. - Se interzice doborarea arborilor pe timp de furtuna, ceata sau vizibilitate redusa, polei, ninsoare deasa, ploaie torentiala ori pe intuneric. Art. 455. - In cazul cand arborele doborat se agata de un arbore alaturat, se intrerupe lucrul imediat pe o raza de 50 m in jurul acestuia luandu-se masuri de desprindere, functie de conditiile concrete de la fata locului. Se interzice lasarea de arbori agatati. Art. 456. - Se interzice doborarea arborilor in directia drumurilor, cailor ferate, liniilor telegrafice, liniilor pentru transportul energiei electrice, constructiilor. Art. 457. - Toate lucrarile de taiere sau de doborare a arborilor se vor face sub directa supraveghere a sefului formatiei topografice. Inainte de inceperea lucrului, seful formatiei topografice va face verificarea uneltelor de lucru, pentru a constata daca acestea sunt in buna stare de utilizare. Art. 458. - Se interzice sprijinirea in jaloane la traversarea santurilor, denivelarilor, paraielor sau la coborarea pantelor.

Art. 459. - Salariatul care poarta aparatul (teodolitul sau nivela) nu va transporta concomitent alte lucruri sau materiale. Art. 460. - Este interzis personalului sa se sprijine de arbori uscati sau sa stationeze in jurul lor. Art. 461. - Se interzice traversarea cu mijloace improvizate a apelor cu adancime mai mare de 0,6 m. Art. 462. - Se interzice aruncarea panglicii sau a firului de pichetaj peste firele de telefon sau peste cablurile electrice, indiferent de tensiune. Art. 463. - La masuratorile topografice ce se excuta in zona cailor ferate, formatiile de lucru vor lua masuri pentru a nu fi surprinse de trenuri in circulatie sau obiecte care eventual ar cadea din vagoane. Art. 464. - Stadia va fi lasata jos la trecerea trenurilor, cand punctul de masurat se afla la o distanta mai mica de 10 m fata de linia ferata. Art. 465. - Deplasarile personalului formatiilor de lucru de-a lungul liniilor de cale ferata se va face numai pe marginea platformei caii ferate. Art. 466. - La lucrarile unde este necesar accesul salariatilor pe platforma caii ferate, vor fi desemnati doi salariati din echipa eliberati de orice alte obligatii, care vor fi postati in locuri de unde sa poata vedea trenurile care se apropie de la o distanta de cel putin 1 km; omul din post va anunta apropierea trenului printr-un semnal dinainte stabilit, in care scop va fi dotat cu semnalizatoare acustice sau optice sau cu aparate de radio emisie-receptie de tip portabil. Art. 467. - In cazul masuratorilor topografice pe drumuri publice sau cu trafic, acestea se vor efectua numai pe partea stanga a drumului, in sensul de lucru luandu-se masuri de semnalizare a vehiculelor, de reducere a vitezei sau daca este cazul de dirijare a circulatiei, stabilind persoanele care au aceste atributii. Art. 468. - La lucrarile topografice pe drumuri publice, fiecare membru al echipei topografice va purta vesta reflectorizanta. Art. 469. - Este interzisa urcarea si executarea observatiilor pe semnale si piramide cu elemente putrezite sau lipsa ori care prezinta pericol pentru efectuarea observatiilor, inainte de a se face reparatiile respective. Art. 470. - Urcarea si coborarea personalului pe piramida se fac independent fata de aparatura, aceasta urmand a se face cu ajutorul scripetilor, franghiilor etc. Art. 471. - Cand se lucreaza pe platforma piramidei, gura platformei trebuie sa fie inchisa. Art. 472. - In cazul declansarii furtunii sau descarcarilor electrice, toti cei care lucreaza pe piramida trebuie sa coboare, in ordine, si sa se indeparteze de piramida la o distanta de cel putin doua ori inaltimea acesteia. Art. 473. - La lucrarile pe malurile raurilor sau lacurilor initial se va cerceta stabilitatea malului, forma acestuia (abrupt sau panta mai putin pronuntata) existenta crapaturilor, luandu-se masuri de ocolire a zonelor periculoase sau realizarea unor masuri care sa preintampine producerea acidentelor (construirea de trepte, poduri, defrisarea arbustilor etc.) . Art. 474. - La trasarea profilelor peste poligoane militare, dupa obtinerea aprobarii pentru executia lucrarilor, se va face un instructaj special pentru prevenirea accidentelor in eventualitatea existentei unor proiectile neexplodate. Art. 475. - La lucrarile topografice executate in incinta aeroporturilor, acestea se vor executa respectandu-se Normele specifice de protectie a muncii privind transporturile aeriene si instructiunile proprii elaborate de conducerea aeroportuara, si se vor face numai atunci cand nu sunt zboruri.

Art. 476. - Este interzis a se efectua lucrari topografice atunci cand conditiile de vizibilitate sunt reduse. Masuri de protectie a muncii privind lucrarile topografice in conditii speciale (pentru masuratorile geofizice, in subteran, in aer, pe mare si in zona incintelor de foraj) Art. 477. - La executarea lucrarilor topografice executate in conditiile speciale aratate (masuratori geofizice, in subteran, in aer, pe mare si in zona incintelor de foraj) se vor respecta in totalitate normele specifice de protectie prevazute pentru aceste activitati. Art. 478. - Seful formatiei de lucru topografice este obligat sa ia legatura cu repsonsabilii lucrarilor mentionate anuntand din timp programul si traseele prevazute. Art. 479. - Seful formatiei de lucru topografice va verifica daca personalul din echipa este instruit si si-a insusit cunostintele necesare privind normele de protectie specifice activitatilor cu care membrii echipei vor fi in incidenta. Art. 480. - Seful formatiei de lucru topografice se va ingriji si va verifica daca personalul din echipa este echipat corespunzator in conformitate cu riscurile activitatii in care se vor implica membrii echipei.

SUBSECTIUNEA 5 Masuri de protectie a muncii privind lucrarile fotogrametrice

Art. 481. - Personalul care lucreaza cu aparatura fotogrametrica este obligat sa respecte masurile de tehnica securitatii privind electrosecuritatea, instructiunile elaborate de firma constructoare a aparaturii. Art. 482. - Remedierea oricarei defectiuni aparute in functionarea aparaturii fotogrametrice si instalatiei electrice se executa numai de personalul specializat in aceste scopuri.

3.2.3. Prevederi si masuri pentru asigurarea protectiei muncii specifice prelevarii si prelucrarii probelor SUBSECTIUNEA 6 Prelevarea probelor
Art. 483. - Seful formatiei geologice va intocmi programul lucrarilor de probare care va fi adus la cunostinta sefului echipei de probare, tinand seama ca operatiunea de probare se efectueaza atat la suprafata cat si in subteran. Art. 484. - Seful formatiei geologice, impreuna cu seful echipei de probare, vor atrage atentia salariatilor care compun echipa de probare asupra eventualelor riscuri ce pot surveni in timpul prelevarii probelor (desprinderi de roca, fragmente dure ce pot cauza raniri, ruperea daltilor in roci dure, etc.) . Art. 485. - Seful echipei de probare, pe langa raspunderea ce o are privind corectitudinea modului de prelevare a probei, raspunde direct de protectia muncii intregului colectiv care formeaza echipa, verificand in acelasi timp daca personalul dispune de uneltele necesare in stare tehnica corespunzatoare si daca poarta echipamentul individual de protectie (de ex. ochelari de protectie etc.) . Art. 486. - Seful formatiei de prospectiuni (geologice) va anunta si va lua avizul conducerilor din incintele unde urmeaza sa fie executate lucrarile de prelevare a probelor, prezentand si programul desfasurarii acestora. Art. 487. - In cadrul lucrarilor de probare, membrii care compun echipa (indiferent de pregatire si functie) , vor respecta regulamentele de lucru ale unitatilor in raza carora isi desfasoara activitatea.

Art. 488. - Inainte de inceperea lucrarilor de probare, seful echipei de probatori va lua toate masurile (copturire pe o zona mai larga) astfel incat sa fie inlaturat orice pericol de desprindere si cadere a rocilor. Art. 489. - Este interzis probatorilor (la suprafata sau in subteran) sa paraseasca locul de munca nejustificat si sa viziteze alte puncte de lucru.

SUBSECTIUNEA 7 Probarea la suprafata

Art. 490. - Pentru probarea santurilor si puturilor de mica adancime, inainte de inceperea lucrarilor se va verifica starea podurilor si a armaturilor pentru inlaturarea pericolului de desprindere a rocilor si eventual de prabusire a peretilor. Art. 491. - Seful echipei de probare raspunde de transportul probelor si modul cum este compusa, realizata si asigurata incarcatura. Pentru deplasarea membrilor echipei, seful echipei de probare va alege un traseu care va evita potecile accidentate si pantele periculoase (pe povarnisuri, ravene etc.) . Art. 492. - Este interzis transportul de probe in timpul noptii si pe vreme nefavorabila (ploi cu averse, furtuni etc.) . Art. 493. - Intrarea in incinta de foraj in scopul probarii carotelor extrase prin foraje se va face numai cu aprobarea salariatilor competenti. Art. 494. - La intrarea in incinta de foraj, membrii echipei de probare vor respecta toate regulile stabilite pentru persoanlul din formatia de foraj. Art. 495. - Este interzis membrilor echipei de probare ca in interiorul incintei de foraj sa aiba initiative si sa manevreze utilaje sau sa schimbe pozitia materialelor depozitate. Art. 496. - La sfarsitul operatiunilor de probare vor curata locul si vor stivui lazile cu carote in mod corespunzator, in locurile special desemnate in acest scop. Art. 497. - Seful echipei de probare va instiinta seful formatiei de foraj despre terminarea operatiunilor de probare. Seful formatiei de foraj va verifica daca la parasirea locului de munca, echipa a respectat regulile stabilite.

SUBSECTIUNEA 8 Probare in subteran

Art. 498. - La intrarea in subteran si pe tot parcursul lucrarilor, membrii care compun echipa de probare vor respecta regulile de protectie a muncii valabile in mina respectiva si impuse de situatia respectiva. Art. 499. - Inainte de inceperea lucrarilor de probare, se va face un instructaj special, aratand care sunt riscurile de accidentare legate de specificul minei respective, indicand locurile care prezinta pericol, modul de comportare si masurile de prevenire a accidentelor. Art. 500. - Se interzice intrarea si efectuarea lucrarilor de probare in zonele cu pericol sau cu posibilitati de prabusire sau caderi de roca, precum si in zonele cu posibile viituri de apa, pana la indepartarea pericolelor posibile.

Art. 501. - Inainte de inceperea lucrarilor, seful echipei de probare va verifica daca zona in care se lucreaza prezinta siguranta in privinta aerajului. Daca zona este neaerisita, dar probarea este necesara se vor prevede instalatii de aeraj partial, executate pe baza de proiect. Art. 502. - In situatia cand pentru efectuarea lucrarilor de probare este necesar sa fie scoase bandaje din armatura, aceasta operatie se va face numai cu aprobarea sefului minei sub directa supraveghere a unui cadru tehnic desemnat. Art. 503. - Pentru probarea globala, cu folosirea explozivului, persoana care raspunde de lucrarile respective va pregati o schita care va fi vizata si de seful minei. Operatiunea se va face sub directa supraveghere a unui cadru tehnic numit de catre seful minei. Transportul materialului exploziv, amorsarea si impuscarea se vor face de catre artificieri autorizati in baza dispozitiei de impuscare. Art. 504. - La sfarsitul fiecarui schimb, seful formatiei va raporta sefului minei si apoi sefului formatiei geologice sau de sector, eventualele abateri sau pericole iminente care pot provoca accidente, constatate in timpul lucrului. In functie de situatie, seful minei va dispune masurile necesare pentru inlaturarea situatiilor periculoase.

SUBSECTIUNEA 9 Prelucrarea probelor

Art. 505. - La proiectarea statiilor de prelucrare a probelor se va urmari evitarea in cat mai mare masura a producerii de praf, prevazandu-se instalatii de ventilatie corespunzatoare (absorbante in locurile unde se produce praf si refulante in celelalte incaperi) . Se va urmari modernizarea instalatiilor prin procurarea de utilaje integrate-capsulate (moara si agregat de reducere a probelor) , astfel incat sa se asigure un climat de lucru cat mai putin poluat. Art. 506. - In statia de prelucrare a probelor se vor urmari in permanenta compozitia aerului si a noxelor. Art. 507. - In situatia cand seful de sectie constata ca s-a depasit cantitatea de praf admisibila, prevazuta de normativele in vigoare, va lua masuri imediate de intensificare a ventilatiei. Daca si in aceste conditii nu va reusi sa normalizeze atmosfera, va dispune sa fie oprite instalatiile de sfaramare si reducere a probelor o perioada suficienta de timp, pana la obtinerea unei atmosfere corespunzatoare desfasurarii activitatii. Art. 508. - Atelierul va fi prevazut cu o afisare vizibila privind schema generala cu amplasarea utilajelor, mentionandu-se in dreptul fiecaruia interdictiile impuse in functionare. Art. 509. - Este strict interzisa intrarea in statia de prelucrare a probelor a persoanelor straine, fara aviz prealabil. Art. 510. - Statiile de prelucrare a probelor vor fi dotate cu furtune racordate la reteaua de apa necesara curatarii podelelor de praful depus in timpul lucrului. Aceasta operatie se va face ori de cate ori este nevoie si in mod obligatoriu la sfarsitul schimbului. Art. 511. - Depozitul de probe neprelucrate si magazia de probe prelucrate (martorii) va fi astfel proiectat si amenajat incat sa fie usor accesibil pentru ridicarea probelor fara a produce perturbatii majore (rasturnari de stive sau saci, crearii de praf etc.) . Art. 512. - Atelierul va dispune de o sala de mese - pe cat posibil scoasa din raza mediului poluat - unde pot sta salariatii in timpul pauzei de masa.

3.2.4. Prevederi si masuri pentru asigurarea protectiei muncii specifice activitatii din cadrul laboratoarelor de analize geologice SUBSECTIUNEA 10 Activitate pe teren
Art. 513. - In teren echipele de lucru organizate pentru recoltarea probelor, isi vor asigura sedii corespunzatoare din punctul de vedere al evitarii accidentelor legate de instalatiile electrice, depozite de materiale inflamabile si substante active, precum si parcarea in siguranta a autovehicolelor. Art. 514. - Deplasarea in teren a personalului cu mijloace autospecial amenajate precum si a autolaboratoarelor se va face numai daca conditiile tehnice permit stationarea acestora in puncte unde este posibil sa fie asigurate si prevenite orice accidente. Art. 515. - Autolaboratoarele vor fi dotate cu trusa sanitara care sa corespunda specificului de analize ca interventie de prim ajutor. De asemenea, autovehicolele de teren si autolaboratoarele vor avea asupra lor extinctoare, cablu de tractiune pentru interventie, iar pentru sezonul rece lopeti si lanturi pentru roti. Art. 516. - In timpul mersului pe teren a autolaboratoarelor vor fi luate toate masurile (mersul incet, evitarea pantelor mari) pentru a evita alunecarile si rasturnarea masinilor. Materialele transportate vor fi asigurate pentru a preintampina rasturnarea si imprastierea lor. Art. 517. - In conditiile de lucru in perimetre izolate, fara intoarcerea zilnica la sediul echipei, instalarea componentelor se va face pe platforme sigure, evitandu-se terenurile neconsolidate, expuse inundatiilor, trasnetelor etc. Seful formatiei de lucru va lua masuri pentru identificarea sanselor de aprovizionare permanenta a personalului cu alimente si apa potabila. Art. 518. - Pe teren echipa trebuie sa fie formata din 2 persoane pentru a se putea acorda un prim ajutor reciproc, prompt, in caz de accidentari grave. Art. 519. - Prelevarea probelor din sedimente recente si aluviuni se vor face numai cu echipament adecvat ( de protectie si de colectare) din puncte de observatie asigurate impotriva alunecarilor sau inecului. Art. 520. - Recoltarea probelor de sol si roci de la adancimi mici (0,5 - 5 m) cu ajutorul carotierelor sau frezelor manuale se va face cu personal instruit in aceasta directie. Art. 521. - Prepararea preliminara a probelor geologice si geochimice pe teren in vederea ambalarii si expedierii se va face luandu-se masuri ca personalul sa nu se expuna la noxe (gaze toxice, praf, substante chimice etc.) cat si la lovire cu materiale solide. Art. 522. - Operatiile de ambalare - pe teren - in recipienti de sticla (borcane, sticle, epruvete) a probelor se vor executa astfel incat sa se evite spargerea acestora si eventuala ranire in cioburi. Art. 523. - Lazile, cutiile, sacii in care se transporta probele se vor manipula si depozita in conditii de deplina securitate evitand accidentarea prin rasturnare, incendii etc.

SUBSECTIUNEA 11 Activitatea de laborator

Art. 524. - Este interzisa intrarea in laborator a persoanelor straine sau a salariatilor care nu au o legatura directa cu activitatea laboratorului. Art. 525. - Toate vasele cu substante chimice vor avea etichete sau indicatoare vizibile asupra continutului si concentratiilor acestor substante. Starea etichetelor si continutul substantelor din vase vor fi verificate periodic de responsabilul laboratorului. Art. 526. - In toate laboratoarele unde se lucreaza cu substante chimice si toxice trebuie sa existe in permanenta apa si solutii neutralizante. Art. 527. - La efectuarea lucrarilor cu substante chimice si toxice vor participa cel putin doua persoane. Art. 528. - Substantele chimice si toxice care rezulta sau care raman ca exces din reactii se vor capta sau se vor neutraliza in cazul in care este permisa varsarea lor la canal. Art. 529. - In timpul procesului de productie, activitatea personalului salariat in laboratoare va fi condusa si indrumata de cadre tehnice numite de subunitate. Art. 530. - Este interzisa detectarea prin gust sau miros a substantelor chimice din laborator. Art. 531. - Pastrarea substantelor chimice in nisa este admisa in cazuri exceptionale si cu aprobarea responsabilului de laborator. Art. 532. - Eliberarea substantelor chimice se va face numai in cantitati strict limitate pentru fiecare analiza in parte, pe baza bonurilor vizate de responsabilul laboratorului. Art. 533. - Dupa executarea lucrarilor cu substante chimice si toxice mesele din laborator se vor curata si spala. Este interzis a se consuma alimente in incaperile unde se lucreaza cu substante toxice. Art. 534. - Incaperile in care se depoziteaza sau se lucreaza cu substante chimice, toxice, inflamabile si explozive vor fi prevazute cu un sistem de ventilatie eficace (natural sau mecanic) care sa asigure un aeraj sub limita concentratiilor maxime admise de gaze (vapori si pulberi nocive) in atmosfera zonei de munca, corespunzator prevederilor din Normele generale de protectie a muncii. Art. 535. - Zilnic, dupa terminarea programului de lucru, se vor inchide robinetele de gaze si apa din laboratoare si se vor deconecta toate aparatele si instalatiile de la sursa electrica, de catre o persoana numita de conducere. Art. 536. - Este obligatorie supravegherea in permanenta a lucrarilor la care se foloseste incalzire (cu foc sau electrica) . Art. 537. - La scoaterea probelor din etuve si cuptoare se vor folosi clesti de nichel sau de fier, manusi de azbest si ochelari de protectie. Aparatura de sticla fierbinte se va feri de soc termic. Art. 538. - Manipularea substantelor chimice si in special a celor toxice se va face intotdeauna de un personal instruit in acest domeniu. Art. 539. - Acizii varsati se neutralizeaza cu lapte de var, apoi pe locul respectiv se pune un strat de nisip sau cenusa. Amestecul se strange si se ingroapa in pamant. Este interzisa folosirea rumegusului si a pamantului pentru absorbirea acidului azotic varsat. In acest caz se va folosi numai cenusa sau material ceramic. Art. 540. - Vasele de sticla folosite pentru transportul si depozitarea acizilor si a altor substante corozive si caustice cu exceptia acidului azotic, vor fi imbracate cu o manta protectoare de papura, nuiele etc. Astfel protejate acestea se vor aseza in cosuri speciale prevazute cu doua manere si captusite cu paie, talas etc. in scopul protejarii vasului impotriva spargerii.

Art. 541. - Acidul azotic se va pastra in damigene asezate in cosuri captusite cu ebonita sau material ceramic. Art. 542. - Ambalajele cu acizi nu vor fi depozitate in apropierea suprafetelor incalzite si vor fi ferite de actiunea razelor solare. Pentru a evita degradarea ambalajelor datorita dilatarii termice a lichidelor, acestea se vor umple cel mult 0,9 din capacitatea lor. Art. 543. - Inainte de umplerea damigenelor cu acizi sau cu alte subtante toxice, se va controla: - daca damigenele goale sunt neutralizate, bine spalate si uscate; - daca damigenele sunt in buna stare (daca nu sunt crapate sau sparte la gura, sticla sa nu prezinte basici sau alte defecte) ; - daca ambalajul de protectie al damigenelor (lazi, cosuri metalice sau nuiele) sunt in stare buna si nu au manerele sau fundurile rupte. Art. 544. - Este interzis a se transporta damigenele cu substante chimice in spate, pe umeri sau in brate. Inainte de a fi transportate damigenele se vor ridica de proba la 10-15cm de la sol pentru a incerca rezistenta ambalajului. Art. 545. - Transvazarea substantelor chimice din vase mari in vase mici se va face prin sifonare, prin pompare sau prin rasturnare cu ajutorul suporturilor basculante. Vasele se vor fixa bine de suporti, astfel incat sa se evite contactul solutiilor cu operatorul. Art. 546. - Transportul substantelor chimice se va face numai in vase bine inchise. Este interzis transportul in vase deschise.

SUBSECTIUNEA 12 Analizele fizico - chimice

Art. 547. - In activitatea laboratoarelor de analize fizico - chimice se vor aplica Normele specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele fizico-chimice.

SUBSECTIUNEA 13 Analize de docimazie

Art. 548. - Inainte de aprinderea focului in cuptoare se controleaza ambele robinete de manevra (gaz-aer) daca sunt inchise. Se va efectua ventilarea cuptoarelor si canalelor de gaze pe o durata de timp de cel putin 10 minute. Art. 549. - In caz de oprire fortata se inchid robinetele de alimentare cu combustibil la toate cuptoarele. Art. 550. - (1) In cazul in care defectiunea se remediaza imediat se pun in functiune cuptoarele prin autoaprindere. (2) Arzatoarele, robinetii si canalele de gaze vor fi in permanenta curatate si mentinute in perfecta stare de functionare. Art. 551. - In timpul functionarii, cuptoarele vor fi supravegheate in permanenta. Art. 552. - Operatiile de punere si scoatere din functiune a cuptoarelor se vor executa de catre persoane instruite special, si vor raspunde de exploatarea corecta a receptorilor de gaze si a celorlalte instalatii aferente atelierului de docimazie.

SUBSECTIUNEA 14 Laboratorul de polarografie

Art. 553. - Manipularea mercurului se va face obligatoriu deasupra unei tavi pentru mercur. Mercurul poate fi incalzit intr-un vas deschis, numai sub nisa. Trebuie tinut in vas inchis si trebuie evitata raspandirea celei mai mici cantitati de mercur in camera de lucru. Art. 554. - Lucrarile cu mercur si amalgame metalice se vor executa numai in camere separate si special amenajate. In camera de lucru, pardoseala se va acoperi cu linoleum, iar peretii se vor vopsi cu ulei pentru a se putea efectua denocivizarea periodica a incaperii respective. Art. 555. - Mesele de lucru vor fi prevazute cu margini ridicate cu cel putin 10 mm si nu vor prezenta fisuri. Mesele se vor acoperi cu linoleum sau faianta. Art. 556. - Lucrarile cu mercur se vor executa cu atentie, evitandu-se raspandirea mercurului pe mese si pe jos. Manipularea mercurului se va face pe tavi emailate si nu direct pe mese. In caz de raspandire a mercurului pe mese sau pe pardoseala, acesta va fi adunat cu ajutorul aspiratorului. In asemenea caz, urmele fine de mercur de pe jos si de pe mese se vor completa cu floare de sulf sau solutii de sulfat feros (10% sau 20%) , clorura ferica sau se vor aduna cu o bara sau lopatica de cupru, pentru a preveni volatilizarea lui. Art. 557. - Resturile de mercur rezultate din lucrarile de analiza se vor pastra sub apa, in vase cu peretii grosi si bine inchise. La manipulare, vasele vor fi tinute de baza pentru a se evita spargere lor. Art. 558. - Purificarea, spalarea si distilarea mercurului se vor face in incaperi separate de laborator. Art. 559. - Se interzice pastrarea sau consumarea alimentelor in camera unde se lucreaza cu mercur. Personalul care lucreaza cu mercur este obligat sa se spele in special pe maini si dinti dupa manipularea acestuia. Art. 560. - Incaperile unde se lucreaza cu mercur, vor fi bine aerisite inainte de inceperea lucrului si dupa terminarea lucrului. In timpul efectuarii lucrarilor este obligatorie aerisirea timp de 10 minute la fiecare ora. Art. 561. - Spalarea mercurului se va face la unitati specializate care sunt dotate corespunzator.

SUBSECTIUNEA 15 Lucrari de laborator privind spectrometria de emisie

Art. 562. - Personalul salariat care lucreaza la spectrografie este obligat sa respecte urmatoarele: - pentru arderile spectrale este obligatorie ventilatia fortata (mecanica) , pe toata durata operatiei; - este interzis personalului care executa arderile spectrale sa lucreze fara ochelari de protectie si fara paravanul de protectie al aparatului; - se interzice atingerea cu mana in timpul lucrului a electrozilor de carbune si a suporturilor electrozilor; - se interzice atingerea cablului de inalta tensiune din momentul in care aparatul a fost cuplat la retea. Art. 563. - Fasonarea carbunilor spectrali se va face numai in locuri special amenajate si sub nise. Art. 564. - Personalul salariat care lucreaza la proiectorul de spectru si la Schnellfotometru va face pauze pentru protejarea ochilor. Art. 565. - La terminarea lucrului, personalul salariat este obligat sa deconecteze aparatele de la retea. Art. 566. - In timpul programului, dupa fiecare doua ore de lucru se vor face pauze de cate 30 minute, pentru aerisirea incaperii respective.

SUBSECTIUNEA 16 Lucrari de laborator privind spectrofotometria in absorbtie atomica

Art. 567. - Este interzisa deservirea aparatului de catre personal neinstruit in domeniu. Art. 568. - Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca nu exista scapari de gaze in incapere. Art. 569. - Este interzisa functionarea instalatiilor care lucreaza sub presiune daca acestea nu sunt dotate cu toate dispozitivele de siguranta necesare. Art. 570. - Racordarea acetilenei sau protoxidului si a aerului la aparate se face prin distribuitor in buna stare de functionare prin conductele prevazute in reductor de presiune la evacuare in stare corespunzatoare. Art. 571. - Daca se intampla ca flacara sa se stinga in timpul functionarii aparatului, se inchide imediat butelia de acetilena. Art. 572. - In timpul functionarii este interzisa lasarea aparatului nesupravegheat. Art. 573. - In timp ce aparatul este sub tensiune este strict interzisa schimbarea lampilor si orice interventie in interiorul aparatului, aceasta operatie facandu-se numai dupa decuplarea aparatului de la retea. Art. 574. - La terminarea lucrului se inchid intai robinetii de la butelia de acetilena si se asteapta pana se stinge flacara.

SUBSECTIUNEA 17 Analize microscopice

Art. 575. - La inceperea programului de lucru se va verifica buna functionare a tuturor instalatiilor din laborator. Art. 576. - Se interzice manipularea aparaturii si instalatiilor electrice cu mainile umede. Art. 577. - Separarile de minerale grele cu bromoform, solutie Thaulet si alte lichide dense, se vor efectua numai sub nisa. Art. 578. - La efectuarea preparatelor de minerale din pulbere, cu nitrobenzen si in cazul cercetarii slifurilor la microscopul calcografic, cand se executa reactii la atacuri cu diferite substante corozive (cianura de potasiu, acizii etc.) se vor aplica instructiuni proprii de protectie specifice acestor lucrari. Art. 579. - Dupa terminarea lucrului cu diversi reactivi, toate ustensilele cu care s-a lucrat vor fi spalate pentru evitarea impurificarii atmosferei din laborator. Art. 580. - Determinarile speciale cu diversi reactivi (indici de refractie, reactivi de culoare, atacuri de structura etc.) se vor executa obligatoriu pe mese special amenajate si intr-un timp cat mai scurt, pentru prevenirea poluarii aerului cu noxele respective.

SUBSECTIUNEA 18 Laborator de analize prin fluorescenta de raze X si de micro-sonda electronica

Art. 581. - La intrarea pe usa laboratorului trebuie sa fie un semn conventional pentru radiatii care sa asigure avertizarea persoanelor straine de timpul cand se lucreaza in vederea prevenirii si reducerii iradierii acestora. Art. 582. - Accesul in laborator este permis numai personalului care lucreaza la aparate si cunosc instructiunile de folosire, de protectia muncii la lucrarile cu raze X si electroni secundari.

Art. 583. - In timpul programului de lucru, personalul salariat care lucreaza la aparat va purta in mod obligatoriu aparatul de masura si control a dozelor de radiatii (fotodozimetrie) , precum si restul echipamentului de protectie stabilit conform normativelor in vigoare. Art. 584. - In timpul iradierii probelor geologice ferestrele care nu functioneaza de la tubul de raze X, vor avea inchizatoarele lasate in jos, iar in jurul tuburilor Rntgen ale spectrometrului va fi montat dispozitivul de protectie impotriva radiatiilor. Art. 585. - Ajustarea fascicolelor se va face in asa fel incat nici o parte a corpului sa nu ajunga in raza directa. Pentru a mentine un fascicol cat mai ingust se va lucra numai cu colimatorul de intrare a radiatiei. Verificarea fascicolului se va face intotdeauna cu ecranul fluorescent. Art. 586. - Lampile avertizoare de sub ferestrele de iesire a razelor X vor fi in permanenta in stare de functionare; in caz de defectare vor fi inlocuite. Art. 587. - Se vor sterge periodic cu carpe ferestrele de plumb ale spectometrelor. Art. 588. - Inainte de demontarea camerelor de radiografiere sau a spectometrului se vor inchide intotdeauna ferestrele de iesire a razelor X. Art. 589. - Regulamentul de lucru este obligatoriu pentru toate persoanele care intra in zona campului de radiatii. Art. 590. - Pentru a se reduce iradierea personalului acestea nu va sta in zona de actiune a sursei decat atata timp cat lucreaza si la distanta cat mai mare de sursa si va folosi dispozitivele de protectie. Art. 591. - Repararea si modificarea eventuala ale dispozitivului de protectie impotriva radiatiilor se vor face numai de unitati sau institute de specialitate in aparatura Rentgen. Art. 592. - In camerele de iradiere se va asigura primenirea aerului printr-o aerisire intensa (naturala si mecanica) . Art. 593. - Personalul salariat care isi desfasoara activitatea in laboratore cu aparatura si instalatii de radiatii va fi supus in mod obligatoriu controlului medical periodic. Art. 594. - Este interzisa punerea in functiune a partii Rentgen a aparatului fara verificarea urmatoarelor: - prezenta lubrifiantului la imbinarile mobile; - prezenta uleiului in reductorul motorului dispozitivului de actionare a masutei de probe. Art. 595. - Orice angajat care a primit o iradiere accidentala externa ce depaseste 25 remy pe intregul organism va fi supus examinarii medicale. Art. 596. - Pentru fiecare persoana expusa profesional la radiatii, se va alcatui o evidenta care cuprinde rezultatele controlului dozimetric individual si dozimetria zonei de lucru, rezultatele controlului medical la angajare si periodic. Aceste evidente vor fi pastrate de seful unitati sau de un delegat al acestuia. Art. 597. - In fisa profesionala si dozimetrica a persoanelor expuse profesional la radiatii se vor inscrie obligatoriu date privind: - tipul de radiatii la care este expusa persoana respectiva; - dozele primite si cele acumulate trimestrial si anual.

SUBSECTIUNEA 19 Laborator de paleontologie

Art. 598. - Manipularea si fierberea substantelor chimice care degaja vapori toxici, se va face sub nisa si dupa terminarea operatiilor cu substante toxice, mesele vor fi spalate. Art. 599. - Lucrarile de fierbere a solventilor volatili se vor efectua numai cu baie de apa. Art. 600. - Se interzice aplecarea asupra vasului in care fierbe sau in care s-a turnat un lichid (mai ales toxic) . Art. 601. - Este interzis a se lasa aprins becul, lampa sau aparatul de incalzire, cand se paraseste laboratorul, chiar pentru un timp scurt.

SUBSECTIUNEA 20 Laborator de lucrari geotehnice

Art. 602. - Probele ce urmeaza a fi taiate la masina cu discuri abrazive vor fi cioplite pentru formarea unei fete plane. Se interzice cioplirea si spargerea probelor fara ochelari de protectie cu sticla incasabila. Art. 603. - Inainte de pornirea masinii, se vor verifica atat fixarea probei pe masa masinii, cat si montarea discului abraziv. Art. 604. - Se interzice introducerea in celula de sticla a aparatului triaxial a unei presiuni mai mari de 5 atm. Art. 605. - Se interzice executarea analizelor granulometrice prin carnere pe site care nu sunt prevazute cu capac si recuperator inchis ermetic. Art. 606. - Se va asigura iluminatul astfel ca lumina sa cada cu intensitatea maxima pe proba de taiat si pe disc. Art. 607. - Operatiile de taierea probei in placi si de confectionarea epruvetelor, se vor efectua in mediu umed, asigurat cu un jet de apa dirijat atat asupra materialului de prelucrat, cat si asupra discului abraziv. Art. 608. - Se interzice ca lucrarile de mojarare a probelor de roca, precum si in timpul sortarii lor prin cernere, personalul salariat sa nu fie dotat cu masca de protectie. Art. 609. - Sortarea probelor din rocile nisipoase se va face lent, astfel incat sa nu se produca pulberi (praf) la locul de munca. Art. 610. - Se interzice introducerea si scoaterea produselor din frigider fara manusi de protectie.

SUBSECTIUNEA 21 Atelierul de sectiuni subtiri

Art. 611. - Esantioanele din care se vor taia fragmentele pentru sectiuni subtiri si slifuri vor fi cioplite astfel incat sa se creeze doua fete plane si paralele care sa permita fixarea in deplina siguranta a esantionului intre bacurile masinii. Art. 612. - Inainte de executarea operatiei de taiere a rocilor se va verifica masina si discul abraziv, facandu-se o proba de functionare in gol. Art. 613. - Dupa schimbarea discului abraziv se va face obligatoriu proba de functionare fara sarcina, timp de minimum 5 minute si daca nu se constata nimic deosebit se va trece la exploatarea normala a masinii si discului de taiat.

Art. 614. - Se interzice lucrul la masina de taiat roci fara dispozitivele de protectie (aparatori, ecrane etc.) . Art. 615. - Este interzisa efectuarea operatiei de taiere pe esantioane si epruvete tinute in mana. Art. 616. - In timpul executarii sectiunilor si slifurilor pe cale uscata se va purta in mod obligatoriu masca de protectie si se va face aerisirea incaperii respective. Art. 617. - Slefuirea sectiunilor subtiri si slifurilor, precum si lustruirea slifurilor (pe hartia smirghel sau postav) se va face prin frecare cu carborundum sau granule de otel, cu multa atentie pentru a nu scapa fragmentele de roca. In cazul cand fragmentul respectiv a fost scapat, scoaterea lui din cuva discului se va face numai dupa intreruperea functionarii masinii si oprirea rotatiei discului.

SUBSECTIUNEA 22 Laborator de microbiologie

Art. 618. - Este obligatoriu ca sterilizarea materialului si mediilor de cultura sa se faca intr-o incapere separata, dotata cu utilajele necesare: autoclave, cuptoare si pentru sterilizare uscata. Art. 619. - Este obligatoriu ca in laboratorul de mibrobiologie sa existe boxe speciale, luminoase, cu posibilitati de aerisire, cu peretii si podeaua dintr-un material usor de spalat si dezinfectat, in care sa se lucreze septeic. Art. 620. - Este obligatoriu ca personalul sa posede haine de protectie si lucru destinate exclusiv lucrului in boxe. Art. 621. - Fiecare incapere a laboratorului de microbiologie va fi prevazuta cu un vas de solutie de sublimat 1%. Art. 622. - Pe fiecare masa de lucru va exista un vas cu solutie sulfocromica pentru pipetele intrebuintate. Art. 623. - In fiecare laborator vor exista mai multe galeti cu capac pentru infecte, confectionate dintr-un material rezistent la temperatura de sterilizare. Art. 624. - Peretii boxelor vor fi spalati cu apa si detergenti. Art. 625. - Dupa terminarea lucrului, la sfarsitul fiecarei zile, boxele vor fi aerisite, curatate si dezinfectate. Art. 626. - Echipamentul de protectie si de lucru se pastreaza sterilizat in locuri special destinate acestui scop. Art. 627. - Este interzis a se lasa pe mesele de lucru resturi de hartie, pipete intrebuintate etc. Art. 628. - Obiectele puse in galeata de infecte nu se mai scot decat dupa sterilizare timp de 30 minute la 127 - 130 prevederi oC. Art. 629. - Culturile care nu se mai folosesc si trebuie inlaturate se sterilizeaza in flacoanele respective si numai dupa aceea se procedeaza la spalarea acestora. Art. 630. - Cupele de centrifuga in care s-au centrifugat culturi de microorganisme nu se vor spala decat dupa o prealabila sterilizare 30 - 60 minute la 120 oC. Art. 631. - Se interzice mancatul pe mesele de lucru si pastrarea alimentelor in laborator. Art. 632. - La insamantarile cu microorganisme se va evita infectarea mediului inonjurator, prin dezinfectarea instrumentelor folosite. Insamantarile se vor efectua numai in nisa bacteriologica. Locurile si materialele infectate cu culturi microbiene vor fi dezinfectate si sterilizate.

Art. 633. - In caz de accident de lucru (infectarea mediului inconjurator prin spargerea vaselor si raspandirea culturilor microbiene pe mese, halate sau pardoseala) se vor lua imediat urmatoarele masuri: - se vor acoperi cu solutie de clorura mercurica toate locurile infectate, lasandu-se sa actionaze cel putin 20 minute; - halatele vor fi stropite cu sublimat si apoi sterilizate in autoclave; - personalul salariat se va spala bine pe maini cu sublimat, iar dupa uscare se va spala cu apa si sapun. Art. 634. - Pe masa de microscop vor exista vase cu amestec sulfocromic pentru pipetele si pentru preparatele microscopice, care dupa examinare vor fi depuse in vasul cu amestec sulfo-cromic. Art. 635. - Este interzisa scoaterea echipamentului de protectie din incinta intreprindeii si spalarea lui acasa.

Laboratoare care folosesc surse cu radiatii nucleare

Art. 636. - Conducatorii laboratoarelor care utilizeaza surse cu radiatii nucleare sunt obligati sa ia toate masurile necesare pentru protectia zonei, a instalatiilor si a personalului expus profesional. Art. 637. - Este obligatorie tinerea unei evidente riguroase a surselor de radiatii si a circulatiei acestora in cadrul unitatii. Art. 638. - Personalul expus profesional este obligat sa cunoasca modul de utilizare a echipamentului individual de protectie si a sistemului de dozimetrie individuala. Art. 639. - Sustragerea sau pierderea oricarei surse radioactive trebuie anuntata la seful unitatii nucleare respective. Art. 640. - Sursele inchise trebuie sa poarte o inscriptie rezistenta, care sa permita identificarea si stabilirea naturii si radioactivitatii acestora: 1) sursele inchise trebuie supuse unui control sistematic, in vederea asigurarii ca nu exista contaminari sau scurgeri; 2) debitul dozei la aparatele sau instalatiile care contin surse inchise, nu trebuie sa depaseasca 0,3 mRem/h la distanta de 1 m de suprafata exterioara sau 10 mRem/h la suprafata exterioara a acestora; 3) sursele inchise trebuie manipulate si utilizate astfel incat nivelul de expunere al personalului respectiv sa se situeze sub nivelul de expunere maxim admis pentru personalul expus profesional, in care scop se va folosi echipamentul de protectie corespunzator si se va limita durata de lucru la strictul necesar. In cazul surselor deschise trebuie respectate prevederile de la sursele inchise precum si urmatoarele prevederi: - sticlaria, utilajele si materialele de intretinere utilizate intr-o zona activa, nu trebuie folosite in zone neactive; - persoanele care manipuleaza surse deschise trebuie sa ia toate precautile necesare pentru a evita sa se raneasca, in special cand manipuleaza radionuclizi cu radiotoxicitate mare . Art. 641. - Este interzisa aducerea, pastrarea sau folosirea la locurile de munca in care se lucreaza cu surse deschise a urmatoarelor: a) alimente sau bauturi;

b) tigari, tutun; c) serviete, posete; d) rujuri sau alte articole cosmetice; e) batiste (cu exceptia celor de hartie, care dupa utilizare constituie deseuri radioactive) f) obiecte folosite pentru mancat sau baut. Art. 642. - Inainte de a parasi zona de lucru, personalul este obligat sa se spele pe maini, insitand asupra unghiilor, spatiilor interdigitale si dosul palmei, dupa care mainile si incaltamintea de protectie trebuie controlate. Art. 643. - Este obligatoriu ca pardoseala, acoperita cu materialele neabsorbante sa fie spalata zilnic cu apa calda si detergent. Art. 644. - Suprafetele de lucru este obligatoriu sa fie acoperite cu materiale neabsorbante, usor lavabile si rezistente la actiunea agentilor chimici cu care se lucreaza si, cand este cazul, cu folii subtiri confectionate din materiale absorbante, care dupa utilizare se vor considera deseuri radioactive. Art. 645. - La depozitarea surselor deschise trebuie prevazute masurile corespunzatoare conform normativelor in vigoare. Art. 646. - In caz de incident nuclear se aplica planul de urgenta elaborat in acest scop. Art. 647. - Personalul expus profesional va purta obligatoriu fotodozimetrul individual care va fi developat lunar. Art. 648. - Anual sau de cate ori este necesar se va efectua analiza sangelului pentru personalul expus profesional. Art. 649. - Orice defectiune sau situatie anormala observata si care ar putea antrena supraradierea sau contaminarea personalului, este obligatoriu sa fie anuntata sefului ierarhic superior.

SUBCAPITOLUL 3 Explorari prin lucrari miniere

Art. 650. - In activitatea de explorare prin lucrari miniere se vor aplica prevederile, normele specifice de protectie a muncii pentru acest tip de lucrari, prezentate in ANEXA 1.

SUBCAPITOLUL 4 Explorari prin lucrari de foraj SECTIUNEA 1 Generalitati

Art. 651. - Punerea in functiune a instalatiilor de foraj cu sondeze, precum si a instalatiilor auxiliare, se va face pe baza avizului comisiei de receptie care va consemna in procesul verbal, ca sunt asigurate punerea in functiune a instalatiilor sub rezerva completarilor ulterioare a masurilor de protectie a muncii. Art. 652. - Forta de munca calificata se va folosi conform specificului fiecarei tehnologii sau metode de munca. Pentru efectuarea unor lucrari in situatii de forta majora, care necesita mai mult personal, pot fi folositi salariati si de alta calificare, dupa efectuarea unui instructaj suplimentar de protectie a muncii.

Art. 653. - Persoanele straine vor avea acces la instalatii, numai cu avizul conducerii unitatii sau subunitatii, dupa efectuarea unui instructaj corespunzator si numai cu folosirea unui echipament de lucru si de protectie corespunzator. Art. 654. - Toate locurile de munca fixe, vor avea afisate instructiunile tehnice de functionare, schemele tehnologice, instructiuni de protectie a muncii si PSI, precum si materiale de propaganda specifice activitatii ce se desfasoara. Art. 655. - Locurile permanente de munca care prezinta pericol de producere a accidentelor datorita deplasarilor de utilaje si materiale grele, a caderilor de obiecte de la inaltime, a emanatiilor de gaze, vor fi marcate prin mijloace de semnalizare si avertizare vizuala. Art. 656. - Se interzice personalului sa se urce sau sa stationeze pe instalatii sau utilaje aflate in functiune, avand elemente in miscare. Accesul personalului va fi admis numai dupa decuplare si asigurare, pentru a preveni pornirea accidentala a instalatiei Art. 657. - Masinile, utilajele si instalatiile vor fi revizuite si reparate periodic, conform prescriptiilor tehnice. Vor fi mentinute permanent in stare de functiune dispozitivele de protectie si siguranta. Art. 658. - Sunt interzise improvizatiile la executia lucrarilor. Lucrarile se vor executa conform programului si succesiunii tehnologice de lucru sau de montaj si numai cu scule si dispozitive potrivite. Art. 659. - Este interzisa pastrarea materialelor inflamabile in incinta instalatiilor. Art. 660. - In cazul instalatiilor in care sunt mai multe elemente simultan in miscare, cu directie sau viteza de deplasare diferita, sau cand de la postul de comanda nu este asigurata vizibilitate directa asupra elementelor in miscare se vor stabili repere si persoane pentru urmarirea lor si semnalizare catre postul de comanda. Art. 661. - Personalul care este folosit la lucrari in spatii inchise (rezervoare, recipienti, batale) , va fi dotat cu echipament corespunzator operatiilor ce se efectueaza si vor fi supravegheati permanent din exterior. Art. 662. - Este interzisa punerea in functiune si exploatare a recipientilor sub presiune si a instalatiilor de ridicat auxiliare, fara avizul ISCIR. Art. 663. - (1) Este interzisa punerea in functiune si exploatare a utilajelor si instalatiei, fara aparatura de masura, control, protectie si siguranta prevazute in documentatia tehnica. (2) Inainte de punerea in functiune se va face verificarea tehnica a acestora, luandu-se masuri pentru remedierea eventualelor defectiuni. Art. 664. - Desfasurarea normala a procesului de munca in anotimpul rece va fi asigurata prin executarea in cadrul pregatirilor de iarna, a lucrarilor de amenajare a instalatiilor, pentru functionarea in conditii de intemperii (ploi, vant, inghet, chiciura) . Art. 665. - Experimentarea si introducerea unor noi tehnologii, tipuri de instalatii si utilaje neutilizate in tara, se va face pe baza de documentatii tehnice avizate de catre organele componente. Art. 666. - Experimentarea sau introducerea de noi tehnologii, utilaje sau instalatii folosite in tara, insa neaplicate la unitatea respectiva, se va face pe baza de documentatie aprobata de catre organele competente.

SUBSECTIUNEA 1 Executarea lucrarilor de montaj si demontaj a instalatiilor de foraj

Art. 667. - (1) Conducerea lucrarilor va fi incredintata persoanelor verificate ce poseda cunostinte teoretice si practice corespunzatoare. (2) In cazul executarii simultane de lucrari cu caracter diferit si de mai multe echipe, in conditii dificile de lucru cu risc deosebit de accidentare, conducatorul lucrarilor va fi nominalizat de conducerea unitatii in scris. Art. 668. - Conducatorul lucrarilor nu are voie sa paraseasca locul de munca pe timpul desfasurarii lucrarilor. Art. 669. - Locurile periculoase din incinta unde se desfasoara activitatea cum ar fi: gropi, crevase, linii electrice, retele de canalizare etc., vor fi marcate si delimitate pentru a atrage atentia persoanelor asupra pericolului ce-l prezinta.

SUBSECTIUNEA 2 Lucrari de pregatire a terenului pentru montajul instalatiilor de foraj si anexelor

Art. 670. - Suprafetele necesare amplasarii instalatiilor de foraj si anexele lor, vor fi dimensionate conform proiectelor tip sau prevederilor din proiectele de executie. Art. 671. - Lucrarile de defrisare, sapaturi, nivelari ale terenului se vor executa conform prevederilor din proiect si a schemei de montaj. Art. 672. - Se interzice prezenta sau stationarea persoanelor ce nu fac parte din echipa de lucru in zona de desfasurare a activitatilor. Art. 673. - Se interzice continuarea lucrarilor in cazul descoperirii de munitie sau proiectile ramase in urma luptelor din razboi sau a intalnirii de vestigii ce ar putea constitui documente arheologice. Art. 674. - La executarea manuala a sapaturilor se vor lua masuri pentru protejarea peretilor impotriva daramarii sau surparii, iar materialul rezultat se va depozita la o distanta de cel putin 0,6 m de marginea sapaturii. Art. 675. - In cazul executarii lucrarilor de foraj in apropierea unor obiective (conducte de gaze, cabluri subterane, canale, linii electrice aeriene, funiculare etc.) pentru care nu se pot respecta normativele prevazute in legi si regulamente, se va anunta unitatea care le are in inventar si numai dupa ce se obtine acordul acestora se poate incepe lucrarea.

SUBSECTIUNEA 3 Montarea turlelor piramidale, a masturilor si a trepiedelor

Art. 676. - Ridicarea si coborarea turlelor, a trepiedelor, a masturilor se face in conformitate cu prevederile inscrise in cartea tehnica a uzinei constructoare. Art. 677. - Pentru utilajele aflate in exploatare si care nu au cartea tehnica se vor elabora instructiuni proprii de ridicare si coborare. Art. 678. - Atunci cand conditiile meteorologice sunt nevaforabile (ceata, vant puternic, vizibilitate redusa, temperaturi reduse etc.) , lucrul la inaltimea mai mare de 2m se opreste. Art. 679. - Atunci cand au loc descarcari electrice se opreste in totalitate lucrul si se iau masuri de adapostire a personalului. Art. 680. - (1) Inainte de a incepe lucrarile de montaj se face o verificare tehnica a subansamblelor si in mod special a dispozitivelor de protectie.

(2) Daca in timpul efectuarii probarii instalatiei apar defectiuni se opreste instalatia luandu-se masuri de inlocuire a elementelor defecte interzicandu-se improvizatiile. Art. 681. - Este intezis a se efectua modificari la turle, masturi, trepiede fara avizul proiectantului, pentru instalatiile proiectate in tara. Pentru utilajele aflate deja in exploatare sau aduse din import, se va lua avizul conducerii unitatii. Art. 682. - Se interzice folosirea turlelor a caror elemente au suferit defectiuni tehnice ca urmare a unor accidente tehnice (eruptii libere, foc etc.) . Art. 683. - Materialele sau sculele de lucru mari se vor ridica sau cobori numai cu ajutorul troliului exceptand cele de pana la 5 kg care pot fi manipulate manual cu franghia. Art. 684. - Folosirea troliilor de mana se va face numai dupa verificarea la inceputul operatiei a bunei stari tehnice a acestora si in mod special a clichetului. Art. 685. - Scripetii folositi la ridicarea si coborarea sarcinilor vor fi verificati, iar carligul prevazut cu siguranta pentru impiedicarea iesirii cablului. Art. 686. - Se interzice solicitarea troliilor de mana, dispozitivelor sau altor mecanisme peste sarcinile pentru care ele au fost proiectate, construite si autorizate sa functioneze. Art. 687. - Pentru evitarea accidentelor prin caderea personalului in timpul montarii turlelor se va prevedea o plasa de siguranta. Montarea ei este obligatorie la toate turlele si trepiedele ce depasesc 12 m inaltime. Art. 688. - Coroana turlei piramidale va fi inconjurata de o platforma prevazuta cu balustrada metalica. Art. 689. - Capra de la geamblac va fi fixata astfel incat sa aiba stabilitate si va fi dimensionata pentru a sustine sarcini corespunzatoare greutatii geamblacului. Art. 690. - (1) Podul pentru prajini se va monta astfel incat podarul sa poata manevra pasii de prajini, fara sa depuna eforturi fizice mari si fara sa se aplece peste balustrade. (2) Marginile podului vor fi asezate fata de axa sondei incat sa nu fie posibila agatarea la manevra de acestea a macaralei sau carligului. Art. 691. - (1) Podul de lucru pentru sondorul podar va fi prevazut cu balustrade metalice, iar pe margini cu borduri pentru a preveni caderea sau alunecarea in afara. (2) Pe partea inferioara a acestuia se va monta un cablu de otel fixat in cuie de fiecare dulap, care sa previna caderea bucatilor de scandura in cazul in care macaraua ar agata si rupe o parte din pod. Cablul va avea capetele legate de diagonalele turlei. Art. 692. - Trepiedele se vor monta pe o suprafata nivelata, cu posibilitatea de fixare a ancorelor, conform documentatiei, la o distanta egala cu inaltimea trepiedului. In jurul trepiedului pe o raza de minimum 15 m terenul va fi liber fara obstacole si alte amenajari. Art. 693. - Picioarele trepiedului se vor monta si fixa fie in beton, fie in busteni ingropati pana la nivelul solului. Inainte de fixare se va verifica orizontalitatea lor in plan. Art. 694. - Se interzice inceperea forajului cu trepiedul, in situatia in care: - nu au fost montate riglele de consolidare a bazei, a centurii mediene si fixarea ancorelor;

- s-au folosit la montaj elemente improvizate sau deformate; - sunt jocuri la elementele de imbinare ale tronsoanelor picioarelor. Art. 695. - In timpul ridicarii, coborarii si montarii trepiedului, mastului sau turlei salariatii ce nu iau parte la opertaii, vor fi indepartati la o distanta de siguranta. Art. 696. - Dupa terminarea montajului turlei se va verifica verticalitatea acesteia cat si infasurarea corecta a cablului pe toba. Art. 697. - In cazul in care comanda geologo-tehnica consemneaza prezenta in profilul geologic de hidrocarburi, gaze etc., turlele de foraj vor fi prevazute cu o funie de siguranta care va fi utilizata de podar in cazul aparitiei eruptiilor. Art. 698. - (1) La demontarea turlelor, masturilor si trepiedelor se interzice demontarea ancorelor inainte de a ajunge cu lucrul la nivelulul lor. Pieselor si elementele domontate de pe turla vor fi coborate la sol, asezate in ordine la o distanta de minimum 5 m, de la baza turlei in scopul asigurarii spatiului de circulatie si de acces. (2) Inainte de demontarea ultimelor tronsoane de baza fiecare picior al turlei va fi ancorat cu 3 cabluri din care doua amplasate in interior si unul in exterior. Art. 699. - Revizia si reparatia turlelor se face conform graficului de revizii si reparatii sau, ori de cate ori a suferit o avarie sau accident tehnic. Art. 700. - Personalul cu atributii de conducere si organizare va efectua controlul turlelor masturilor si turlelor piramidale luand masuri de oprire a lucrului atunci cand constata deficiente, lucrul reluandu-se numai dupa remedierea deficientelor. Art. 701. - Lucrarile de remedieri sau reparatii pe turle se executa ziua. In cazul unor urgente, conducerea unitatii poate aproba sa se lucreze si noaptea sub conducerea unui salariat desemnat si in conditii de iluminare corespunzatoare a locului de munca.

SUBSECTIUNEA 4 Montajul turlelor si masturilor rabatabile

Art. 702. - Se interzice accesul sau stationarea personalului in zona instalatiilor de ridicat. Art. 703. - Inainte de inceperea operatiei de montaj este obligatorie verificarea stabilitatii caprei de ridicare, starea tehnica a scripetilor, rolelor de ridicare, cablurilor ce vor servi la operatiile de manevra, troliului instalatiei de foraj pentru ridicarea dispozitivului de franare. Art. 704. - Dupa efectuarea montajului, dar inainte de operatia de ridicare, se va efectua o verificare tehnica in ceea ce priveste caracterul corect al montarii. Art. 705. - Inainte de rabatare dupa asezarea sistemului de ridicare macara-carlig se executa operatia de tensionare a cablurilor fara a se ridica turla de pe reazem, urmata de inca un control amanuntit al sistemului de ridicat. Art. 706. - Tensiunea in cablul de ridicare nu va depasi sarcina prescrisa de uzina constructoare, valoarea sarcinii fiind urmarita in timpul ridicarii pe indicatorul de greutate. Art. 707. - Dupa ridicare se vor verifica tronsoanele turlei, se vor strange suruburile de asamblare ale tronsoanelor si suruburile de fixare pentru celelalte anexe.

Art. 708. - Ancorele turlei si ale podului sondorului podar se vor face conform documentatiei. Se interzice receptia turlelor fara a se verifica si constata verticalitatea si centrarea acestora. Art. 709. - La operatiile de coborare, scoaterea turlelor rabatabile din pozitia verticala se va realiza prin tractarea de ancorele din fata, fara socuri sau opriri bruste.

SUBSECTIUNEA 5 Montarea si demontarea instalatiilor mobile si semimobile pentru forajul de explorare precum si montarea si transportul instalatiilor de foraj samarizate
Art. 710. - (1) Transportul, montajul, punerea in functiune si exploatarea instalatiilor mobile sau semimobile (pe remorci sau trailere) se va face conform instructiunilor elaborate in acest scop de catre firmele constructoare. (2) Montarea utilajelor de completare, dispunerea spatiala a acestora se va face cu respectarea prevederilor proiectelor de executie. Art. 711. - Sunt interzise orice modificari ale instalatiei care ar afecta capacitatea sau garantia lucrului in conditii de protectie pentru personalul de deservire. Art. 712. - Responsabilul va face recunoasterea amanuntita a traseului pe care se va deplasa instalatia, inaintea inceperii operatiilor de transport si a amplasamentului pe care acesta urmeaza a se monta. Se interzice, deplasarea instalatiilor de foraj montate pe camioane sau semimobile, pe cai de acces (drumuri, poduri, amenajari etc.) care nu asigura conditii de protectie instalatiei de foraj, respectiv personalului obligat sa insoteasca instalatia (soferi, sefi echipa etc.) . Art. 713. - Dirijarea autovehiculelor, remorcilor etc., cu ajutorul unei alte persoane se va face numai dupa ce conducatorul auto a stabilit locul optim si lipsit de pericol din care acesta va semnaliza. Art. 714. - Deplasarea sau montarea instalatiilor in apropierea liniilor electrice aeriene sau a altor obiective (cladiri, linii funicular etc.) , se face cu respectarea distantelor de siguranta, dar nu inainte de anuntarea conducerilor unitatilor respective. Art. 715. - Amplasarea instalatiilor se va face pe terenuri consolidate, lipsite de vegetatie, de pericol de alunecare sau de avalanse in timpul iernii. Ea va fi precedata de controlul orizontalitatii amplasamentului bustenilor sau suportilor pentru fixarea cricurilor de stabilizare, a verticalitatii si centrarii turlei. Art. 716. - La instalatiile prevazute cu ridicarea mecanica a mastului sau turlei, inainte de operatia de ridicare sau coborare, se vor verifica echipamentele si dispozitivele ce asigura efectuarea ei in siguranta (cablul, rolele, toba si dispozitivul de franare, macaraua si geamblacul etc.) . Art. 717. - In cazul ridicarii sau coborarii turlei, mastului, cu dispozitive hidraulice - se va proceda la verificarea etanseitatii furtunelor de presiune, a dispozitivelor de comanda si a sigurantelor de blocare a pistoanelor in orice pozitie. Se interzice ridicarea sau coborarea turlelor si a masturilor in cazul existentei de defectiuni in sistemul hidraulic. Art. 718. - Instalatiile prevazute prin proiect sa functioneze fara ancore exterioare vor fi puse in functiune si exploatate cu respectarea instructiunilor tehnice elaborate de uzina constructoare. Art. 719. - Este interzisa ridicarea sau coborarea turlelor, masturilor sau trepiedelor indiferent de sistem in conditii meteorologice nefavorabile, vizibilitate redusa, sau cand la verificarea tehnica se constata deficiente si in mod special a dispozitivelor de protectie. Art. 720. - Punerea in functiune a instalatiilor mobile si transportabile se face numai cu dispozitivele de siguranta si protectie si aparatura de masura si control in stare de functionare.

Art. 721. - Pentru lucrarile urgente, care necesita efectuarea de interventii la turla in timpul noptii, trecerea la executie se face numai dupa iluminare conform normelor in vigoare. Art. 722. - Transportul instalatiilor samarizate se face numai in sistemul de ambalaje prevazut de firma constructoare. Fixarea acestora in mijloace de transport pentru oameni sau alte mijloace se va face cu asigurarea lor impotriva caderii. Art. 723. - Asamblarea echipamentelor se va face conform cartii tehnice a instalatiei .

SUBSECTIUNEA 51 Montarea si demontarea anexelor la instalatiile de foraj

Art. 724. - Protejarea personalului, utilajelor si materialelor contra intemperiilor atmosferice si asigurarea unor conditii de lucru se realizeaza prin montarea de baraci ce pot fi construite din lemn, metal, PFL, prelate etc. Art. 725. - Baracile vor fi construite si montate conform proiectelor de executie specifice fiecarui tip de instalatie. Amplasarea si constructia lor se face conform prevederilor normelor PSI, Normelor generale de protectie a muncii si a Normelor de protectie a mediului inconjurator. Art. 726. - Baracile metalice, cat si scheletele din metal ale celor construite din prelate destinate protejarii instalatiilor vor fi asigurate impotriva producerii accidentelor prin electrocutare, prin legare la pamant. Art. 727. - Baracile instalatiilor vor fi prevazute cu ferestre laterale dimensionate astfel incat sa asigure o iluminare naturala corespunzatoare la locul de munca. In timpul noptii se va asigura iluminare artificala conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii. Art. 728. - In conditii climaterice deosebite, in zone cu vanturi puternice sau furtuni, la altitudine mai mare de 1000 m se va prevedea obligatoriu ancorarea solida a lucrarilor. Solutiile de ancorare vor fi date in proiectele de executie. Art. 729. - Usile de acces ale baracilor de orice fel se vor deschide numai in afara. Art. 730. - Intre peretii baracii si partile componente ale instalatiei se va asigura un spatiu liber de trecere cu latimea minima de 0,8 m. Art. 731. - Batalele sau habele pentru depozitarea noroiului, echipamentele pentru pregatirea si tratarea fluidului de foraj, cat si depozitarea chimicalelor pot fi introduse in aceeasi baraca in conditiile in care aceasta este prevazuta in mod expres prin proiectul sondei. Art. 732. - Batalele sau habele ingropate indiferent de locul unde se gasesc vor fi imprejmuite cu bariere solide care sa impiedice caderea personalului. Accesul la sorburile batalelor si pustelor de noroi se va face pe podete prevazute cu balustrade.

SUBSECTIUNEA 52 Statiile pentru pomparea apei

Art. 733. - Amplasarea lor in teren se va face conform prevederilor din proiectul sondei cu luarea masurilor necesare de protectie in cazuri de viituri de apa etc. Art. 734. - Pompele si motoarele de actionare vor fi montate pe sanii fixate pe fundatii orizontale construite din lemn, prefabricate sau beton.

Art. 735. - Pompele vor fi prevazute cu supape de siguranta, scurgere a conductelor si manometre cu indicarea presiunii maxime de refulare printr-o linie rosie. Conductele de scurgere vor fi ancorate solid si prevazute cu ventile corespunzatoare presiunii maxime de lucru. Art. 736. - La exploatarea pompelor se interzice: - punerea in functiune fara a avea asigurata iluminarea corespunzatoare in timpul noptii; - lipsa protectorilor pentru protejarea organelor in miscare; - efectuarea oricaror operatii de intretinere, inlocuire de piese, fara oprirea din functiune si asigurarea impotriva pornirilor accidentale; - depasirea presiunii maxime admise de cartea tehnica a pompei sau a liniei rosii.

SUBSECTIUNEA 53 Receptia instalatiilor de foraj

Art. 737. - Dupa terminarea montajului si inaintea inceperii forajului, fiecare instalatie va fi receptionata pentru a constata, daca corespunde conditiilor tehnice prevazute in comanda geologo-tehnica, in regulamentele tehnice si normele de protectie a muncii. Art. 738. - Receptia va fi facuta de o comisie numita de catre conducatorul unitatii sau imputernicitul acestuia. Art. 739. - In cazul in care comisia de receptie constata lipsuri si defectiuni care pot periclita functionarea instalatiei de foraj si protectia oamenilor, aceasta nu va aproba inceperea lucrului si va stabili un nou termen de receptie, dupa remedierea lipsurilor.

SUBSECTIUNEA 54 Manevrarea materialului tubular

Art. 740. - Manevrarea materialului tubular - prajini, prajini grele - in vederea formarii garniturii de foraj sau carotaj, se efectueaza pe podul sondei. Manipularea lor de pe stiva se face cu planuri inclinate si franghii, salariatii stand in pozitie laterala fata de directia lor de rostogolire. Art. 741. - Deplasarea prajinilor de-a lungul podului sondei pana la prinderea cu macaraua se executa pe role sau cu dispozitive speciale. Art. 742. - Formarea garniturii de prajini, manevrarea cat si alimentarea cu acestea se face conform instructiunilor elaborate de firma constructoare sau a celor proprii, elaborate de catre unitate. Art. 743. - La instalatiile ce lucreaza cu prajini cu flanse, prajinile vor fi manevrate la si de la gura puturilor cu caruciorul. Operatia de tragere in sonda se va executa cu atentie pentru a evita lovirea de turla a macaralei sau suveiului fixat la planse. Art. 744. - Elevatoarele utilizate pentru manevrarea prajinilor vor fi cele indicate de firma furnizoare a instalatiei. Art. 745. - Se interzice lucrul cu prinderea elevatoarelor la chiolbasi de lungimi diferite, sau utilizarea elevatorilor defecti sau necorespunzatori dimensional prajinilor ce se manevreaza. Art. 746. - Se interzice lucrul cu elevatori separati prin bucsare sau sudare, cu joc mare la dispozitivul de blocare, cu suvee cu toarta blocata sau cu siguranta de blocare defecta. Art. 747. - (1) Penele manuale pentru prajini vor fi prevazute cu toarte metalice.

(2) La introducerea garniturii de prajini penele nu vor fi introduse pana cand garnitura nu a fost oprita. Nu se admite blocarea cursei penelor cu improvizatii. Art. 748. - Se interzice utilizarea oricaror improvizatii pentru fixarea mandrinelor mecanice pe prajina sau pentru blocarea suruburilor de impingere. Art. 749. - Verificarea starii bacurilor si a suruburilor de fixare, cat si repararea oricarei piese din componenta mandrinelor mecanice sau hidraulice, strangerea sau slabirea celor mecanice la terminarea sau inceperea cursei de avansare a dispozitivului hidraulic, se vor face numai dupa oprirea completa a miscarii de rotatie. Se verifica decuplarea si se va face numai dupa ce a fost anuntat si a verificat, ca salariatul ce a executat operatia s-a indepartat suficient si este in afara oricarui pericol. Art. 750. - Este interzisa strangerea sau slabirea bacurilor universalului de catre salariati prin urcarea pe troliul instalatiei lucrul la inaltime fara a avea platforma sigura de lucru. Art. 751. - (1) Introducerea in locasul practicat pe prajini a furcilor se face dupa oprirea rotatiei garniturii. Lasarea garniturii pe furca, cat si ridicarea ei se va face numai dupa ce sondorul de la gura putului are o pozitie corespunzatoare si nu exista pericol de prindere a mainilor acestuia. (2) Este interzisa introducerea furcii in locasul de pe prajini prin batere, fixarea coarnelor, cu mana, toate manevrele se executa numai prin tinerea de maner. Art. 752. - La instalatiile de foraj prevazute cu furci actionate hidraulic este obligatoriu la inceputul fiecarei operatii de manevra a prajinilor, verificarea sigurantei de blocare a lor in carcasele lor de sustinere. Art. 753. - La manevrarea prajinilor la deget, se interzice operatorului: - sa stationeze pe riglele turlei sau in orice alt loc cu exceptia podului amenajat prevazut cu degetele de prindere ale prajinilor; - sa lase pasi depusi la deget nelegati corespunzator; - sa stea in varful picioarelor sau aplecat in afara podului in timpul primirii pasului. Daca pasul se afla la o distanta mai mare de 700 mm se va folosi carligul de tras; - sa dezlege centura de siguranta de pe cablul de otel fixat in spatele lui; - sa se sprijine de barierele podului sau de degete. Art. 754. - Lungimea pasilor de prajini ce se aseaza la deget trebuie sa fie mai mari cu 1 - 1,8 m peste inaltimea la care se afla degetul. Este interzisa inaltarea pasilor pe scaunul prajinilor prin adaugare de material tubular, busteni sau alte improvizatii. Art. 755. - Este interzisa urcarea podarului pe bariere defecte sau practicarea de alte improvizatii pentru manevrarea pasilor de lungime necorespunzatoare manevrarea acestora se va face numai pe podul sondei. Art. 756. - Manevrarea prajinilor netede la exterior (pentru carotiere introductibile se face la pod cu suvee ciuperca ce se insurubeaza la fiecare prajina) . Insurubarea si desurubarea suveelor de orice fel se face numai pe podul sondei. Art. 757. - Manevrarea carotierelor se executa cu suvee sau elevatori. Ele se asambleaza si se demonteaza numai pe podul sondei. Art. 758. - In timpul introducerii si extragerii garniturii de foraj se interzice:

a) stationarea in apropierea cablului de foraj, a prajinilor, clestilor sau a oricarei scule ce se utilizeaza la executarea acestor operatii; b) ghidarea cablului de foraj cu mana, rangi, tevi sau alte obiecte la infasurarea pe toba troliului; c) franarea rotilor aflate in miscare cu mana sau piciorul; d) sustinerea prajinilor, carotierelor, sapelor cu ajutorul clestilor; e) efectuarea altor lucrari in partea superioara a turlei, masturi etc.; f) lucrul cu cablul rasucit la macara; g) utilizarea de scule de manevra - neverificate si fara sigurante impotriva deschiderii. Art. 759. - Insurubarea prajinii de foraj, se va efectua manual; se va interzice strangerea ei cu ajutorul clestilor. La orice tip de instalatie se interzice folosirea simultana a clestelui de foraj si a capului rotativ. Inainte de executarea acestei operatii se va verifica decuplarea agregatului de foraj. Art. 760. - Dupa desurubare prajina de antrenare nu va fi ridicata din mufa, pana ce sondorul care a desurubat-o nu va desprinde clestele si nu anunta terminarea operatiei. Art. 761. - Se interzice ridicarea garniturii de foraj in timpul operatiilor de extragere si introducere cu folosirea elevatorului cu inel, pana cand salariatul sondor care a manipulat elevatorul nu si-a retras mainile de pe acesta. Art. 762. - La operatiile de manevra se interzice: - suspendarea de greutate pe macara in vederea cresterii vitezei ei de coborare; - desfasurarea mai rapida a cablului prin tragerea lui cu mana; - sustinerea cu clestele a prajinilor, carotierelor in timpul operatiilor de manevra; - sustinerea cu mainile a prajinilor si sculelor in timp ce se bate in ele; - desurubarea suveelor de la prajini la o inaltime mai mare de doi metri de la podul sondei; - stergerea cu mana a prajinilor la exterior in timpul operatiei de extragere de la put; - controlul cu mana in timp ce sunt suspendate in elevator a prajinilor, prajinilor grele si carotierelor a starii filetelor, ungerii, probei etc.; - asezarea oricarui salariat in orice pozitie sub materialele tubulare suspendate la verticala.

SUBSECTIUNEA 55 Insurubarea si desurubarea imbinarilor filetate

Art. 763. - Insurubarea si desurubarea imbinarilor filetate se va executa functie de tipul si dotarile fiecarei instalatii. Vor fi respectate instructiunile date de uzina furnizoare privind exploatarea fiecarui dispozitiv ce ia parte la executarea operatiilor si regulilor de prevenirea accidentelor de munca.

Art. 764. - (1) Slabitoarele hidraulice de prajini vor fi comandate numai de la pupitru de comanda indepartandu-se in prealabil toti salariatii din raza de actiune a clestelui fixat pe prajini a tijei sau cablului de actionare. (2) Continuarea desurubarii dupa slabire se va executa cu clesti obisnuiti sau cu ajutorul capului hidraulic motor. Art. 765. - La instalatiile prevazute cu masa, mosor si clesti Rotary, strangerea sau slabirea imbinarilor se executa cu cleste pentru prajini de foraj, interzicandu-se slabirea imbinarii filetate cu masa rotativa si prezenta personalului in raza de actiune a clestilor. Dupa slabirea imbinarilor se permite desurubarea prajinilor ce alcatuiesc garnitura de foraj cu masa rotativa. Art. 766. - La instalatiile cu dispozitive de avansare tip universal operatiile de insurubare - desurubare se fac cu troliu retras, de pe gura putului. Clestii de desurubare vor corespunde dimensional eforturilor necesare acestor operatii. Art. 767. - Se interzice folosirea de prelungitoare improvizate la cozile clestilor. Art. 768. - Se interzice folosirea de clesti cordon sau alte constructii cu bacuri uzate sau improvizatii. De asemenea, este interzisa utilizarea de adaosuri (cuie, suruburi, bolturi, bucati de tabla etc.) in vederea fixarii clestilor pe corpul materialului tubular. Art. 769. - (1) Folosirea insurubatoarelor si desurubatoarelor actionate electric de tipul cu furca actionata cinetic, este permisa la prajinile cu patrat de furca sau in constructie speciala si la cele netede la exterior. Montajul lor se va face conform proiectelor. (2) In timpul functionarii se interzice stationarea oricarui salariat in campul de rotatie al dispozitivului sau utilizarea altor echipamente, pene, furci, diferite de cele din dotare. Art. 770. - Insurubarea si desurubarea carotierelor se face numai pe podul sondei cu clesti si scule speciale prevazute de producator.

SUBSECTIUNEA 6 Operatii specifice unor tehnologii de foraj la carotajul continuu si sapa

Art. 771. - (1) Manevrarea sapelor de foraj sau a altor scule cu greutate sub 400 kg se face cu ajutorul dispozitivelor din dotarea instalatiei macara pivotanta, troliu cu brat articulat la geamblac etc. (2) Insurubarea sau fixarea flansei protectorului cu ochi la sapa, se va face numai dupa asigurarea stabilitatii ei, impotriva rasturnarii. Art. 772. - Clestii si dispozitivele de scoaterea carotei, vor fi ca dimensiuni si constructie cei recomandati de fabricantul carotierei. Art. 773. - Este interzis controlul, verificarea umplerii carotierei cu proba, a pozitiei carotei la carotierele suspendate deasupra podului sondei. Operatiile respective se vor realiza numai dupa asezarea ei pe podul sondei. Art. 774. - La extragerea carotierei de la put sondorul ce supravegheaza va sta lateral la o distanta de minimum 0,50 m de axul acesteia. Este interzisa extragerea carotei din tubul carotier tinut cu bratele salariatilor. Art. 775. - Este interzisa verificarea pozitiei carotei in tubul interior cu mana, pozitia si gradul de umplere putand fi determinate numai cu instrumente destinate in acest scop. Art. 776. - Se interzice indiferent de diametrul carotei extragerea prin lovirea tubului cu ciocanul sau lovirea de podul sondei prin ridicare, in pozitie verticala.

Art. 777. - Retinerea probei se va face numai cu arcuri retinatoare de carota conform instructiunilor elaborate de firma furnizoare. In cazul operatiilor de ardere - personalul echipei va fi indepartat la o distanta egala cu 1,5 inaltimea turlei sau mastului, iar sarcina la manevre nu va depasi 0,75 % din cea a turlei sau prajinilor cu care se lucreaza. Art. 778. - Se interzice incalzirea la foc a carotierei in care se gaseste proba sau apa inghetata in vederea scoaterii lor.

SUBSECTIUNEA 61 Foraj in sapa cu Hammer

Art. 779. - La forajul in sapa cu Hammer se interzice: - utilizarea amnarelor de dimensiuni adecvate celor ale sapelor fixate in dispozitivele de sustinere ale broastelor; - nerespectarea instructiunilor firmei furnizoare privitoare la insurubarea camasii exterioare la reductia de legatura la prajini si a sapei in mandrina de strangere, cat si folosirea sculelor prevazute pentru executarea acestor operatii; - neasigurarea stabilitatii hammerului in pozitie verticala prin asezarea sapei pe o suprafata orizontala si agatarea corpului sau prin intermediul unui cablu prins in dispozitivul de manevra; - stationarea sub hammer pentru a examina modul de iesire al aerului, extensiunea sapei, ungerea; - nerespectarea ancorarii cu lant sau jug a furtunelor de aer sub presiune, furtunele libere cauzeaza nu numai pierderea de aer, dar si lovituri de bici asupra personalului echipei de foraj. Art. 780. - Troliile pentru ridicarea hammerelor vor fi dimensionate corespunzator greutatii totale a acestui corp hammer si greutatea sapei. Art. 781. - In cazul aplicarii tehnologiei forajului cu hammer la presiuni mai mari de 10 bari vor fi luate masuri de: - verificarea intregului circuit compresor - cap hidraulic, dispozitiv de injectie ulei in circuitul de aer; - verificarea ancorarii intregului manifold si a supapelor de siguranta de pe fiecare circuit. Art. 782. - (1) Proba de presiune a maniflodului si conductelor de refulare se va face hidraulic numai in ziua inaintea inceperii forajului si dupa orice inlocuire de piese sau subansamble din sistemul de circulatie. (2) In timpul probei de presiune personalul va fi indepartat din zona periculoasa.

SUBSECTIUNEA 62 Forajul cu instalatii manuale si semimecanice

Art. 783. - Extragerea prajinilor si introducerea lor pana la adancimi de 10 m se poate face manual fara folosirea trepiedelor, cu utilizarea unei furci de suspendare sau sustinere in timpul operatiei de insurubare. Manevra prajinilor peste aceasta adancime se va executa cu trepiede de lemn sau metalice. Art. 784. - Troliul manual folosit la foraj va fi prevazut cu dispozitive de franare si clichet de siguranta, verificarea lor fiind obligatorie la inceputul fiecarui schimb. Manivelele troliilor manuale vor fi prevazute cu bucse metalice, care se rotesc usor si sunt asigurate impotriva iesirii de pe ax. Art. 785. - La forajul semimecanic sunt interzise:

- trecerea curelei de pe saiba libera la cea de lucru fara anuntarea membrilor echipei de foraj si indepartarea lor de langa mecanismele aflate in miscare; - oprirea motorului cu rangi, scanduri; - lasarea libera a manetelor de antrenare a troliului aflat sub sarcina; - stationarea in interiorul trepiedului in timpul ridicarii acestuia, ridicarii de sarcini mari sau a manevrelor pentru degajarea garniturii prinsa la put; - lucru cu cablu uzat; - ridicarea trepiedului fara ajutorul troliului.

SUBSECTIUNEA 63 Forajul cu aer lift

Art. 786. - Se vor respecta instructiunile din proiect si cele ale firmei furnizoare referitoare la montajul si echiparea instalatiei si a macaralelor de foraj si manevra. Art. 787. - Batalele pentru pregatirea, decantarea si tratarea noroiului vor fi ingradite pe intreaga suprafata si prevazute cu bariere solide. Atunci cand conditiile de protectie a mediului o impun este obligatorie captusirea lor cu folii de polietilena. Art. 788. - Sculele de manevra - sarniera, sarniera articulata si furca vor fi verificate din punct de vedere functional si al posibilitatii de asezare pe masa. Vor fi verificate de asemenea, cheile de strangere ale suruburilor flanselor sub aspectul calibrarii si integritatii lor. Art. 789. - Furtunurile de aer, absorbtie si refulare vor fi prevazute la ambele capete cu coliere si ancorate corespunzator de capul hidraulic. Art. 790. - La lucrul cu grefierul, dirijarea spre si de la gura putului se va face cu scule adecvate.

SUBSECTIUNEA 64 Probarea forajelor de cercetare hidrogeologice

Art. 791. - Instalatiile de foraj sau speciale folosite la probele de productie vor corespunde solicitarilor ce pot aparea pe parcursul operatiilor, dimensionarea facandu-se prin proiect. Art. 792. - Elevatori sau sculele de manevra vor avea dispozitivele de inchidere in perfecta stare de functionare. Art. 793. - Operatiile la probele de productie se vor executa sub directa conducere a responsabilului de lucrari. Art. 794. - Conducatorul lucrarii va lua masuri pentru respectarea prevederilor din proiectele de executie referitoare la echipamentele si operatia necesara executarii masuratorilor.

SUBSECTIUNEA 65 Forajul in subteran

Art. 795. - Pentru forajul in subteran se pot utiliza toate tipurile de instalatii de foraj actionate cu motoare cu grad de siguranta corespunzatoare conditiilor de lucru din mina respectiva.

Art. 796. - La excavatiile subterane necesare amplasarii utilajelor de foraj, montajul utilajelor si echipamentelor, se va respecta prevederile proiectului de executie. Art. 797. - In subteran se interzice tratarea fluidului de foraj sau folosirea la instrumentatii a produselor petroliere sau chimice ce pot degaja vapori toxici, gaze explozive sau prezinta pericol de incendiu. Art. 798. - Echipa de foraj in subteran se va compune din minimum doi salariati. Art. 799. - Lucrarile de foraj in subteran se vor desfasura conform programului de lucru al unitatilor miniere. Abaterile de la program sunt permise numai in conditiile in care conducerea unitatii miniere va asigura desfasurarea lucrarilor in conditii de securitate. Art. 800. - In cazul minelor cu regim special - emanatii de grizum, de hidrocarburi sau a celor destinate exploatarii din subteran a titeiului se vor respecta regulile stabilite prin Regulamentele miniere pentru instalatii, personal si protectie a muncii. Se interzice in astfel de conditii: - folosirea instalatiilor de foraj cu componente din aluminiu; - utilizarea la instalatiile cu actionari hidraulice a furtunurilor si uleiurilor de tip obisnuit.

CAPITOLUL 4 Prevederi de proiectare

Art. 801. - Prevederile cuprinse in acest capitol constituie cerintele minime de proiectare, in vederea asigurarii nivelului de securitate necesar in cadrul lucrarilor de prospectiune si exploatare, luand in considerare pericolele existente. Aceste prevederi nu exclud alte solutii care pe baza evolutiei si tehnologiei in domeniu pot conduce la imbunatatirea nivelului de protectie a muncii. Art. 802. - Amplasarea si amenajarea tuturor lucrarilor necesare realizarii cercetarilor geologice, inclusiv a spatiilor de lucru corespunzatoare, se vor face numai pe baza de proiect. Art. 803. - In activitatea de conceptie si proiectare a echipamentelor tehnice utilizate in lucrarile de prospectiune si exploatare se vor respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii, ale prezentelor norme specifice activitatii de prospectiune si explorare precum si prevederile standardelor de protectie a muncii. Art. 804. - Obiectivele din cadrul organizarii de santier (constructii, baracamente, statii, depozite etc.) se vor amplasa numai in conformitate cu planul de situatie al lucrarilor de baza. Art. 805. - Desfasurarea intregului proces tehnologic, in lucrarile de prospectiune si explorare, se va realiza pe baza de proiecte geologice si proiecte de executie, avizate de catre organele competente. Art. 806. - Proiectele noi indica toate instalatiile necesare desfasurarii activitatii in conditii de securitate si sanatate in munca: instalatii electrice, retele de apa, instalatii de incalzire etc. Art. 807. - (1) In proiecte vor fi prevazute caile de circulatie pentru personalul salariat, precum si pentru mijloacele de transport auto si cu locomotive, atat la suprafata cat si in subteran. (2) Dimensiunile cailor de circulatie, precum si amplasarea lor vor fi cele specificate in proiectele de executie. Art. 808. - Vor fi amenajate si dimensionate - spatiile de garare a mijloacelor de transport.

Art. 809. - Pentru incaperile de lucru in care exista pericol de incendii se vor prevedea masuri speciale: utilizarea materialelor incombustibile, dotarea cu toate mijloacele necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor, conform reglementarilor PSI in vigoare. Art. 810. - Incaperile pentru laboratoarele tehnice trebuie sa fie prevazute cu ferestre mari, atat pentru asigurarea unui iluminat normal, cat si pentru a realiza ventilatia, la nevoie, in cel mai scurt timp. Art. 811. - Pentru lucrarile de cercetare geologica, foraje si lucrari miniere de "tip usor" vor fi stabilite in functie de caracteristicile rocilor, scopul urmarit si durata de executie, urmatoarele: - tehnologia de lucru aplicata; - profilul lucrarilor; - modul de sustinere al lucrarilor si materialelor utilizate; - solutiile de aerisire (unde este cazul) . Art. 812. - (1) In lucrarile de prospectiuni seismice pe mare se va prevedea ca pentru golurile din punti prin care coboara scarile sau prin care trec diferite instalatii sa fie prevazute balustrade de cel putin un metru inaltime acoperite cu capac. (2) Scarile fixe vor avea mana curenta cel putin la partea dinspre exterior (spre gol) . Art. 813. - Statiile de prelucrare a probelor vor fi prevazute cu instalatii de ventilatie corespunzatoare (absorbante in locurile unde se produce praf si refulante in celelalte incaperi) . Art. 814. - Depozitul de probe neprelucrate si magazia de probe prelucrate (martorii) vor fi astfel amenajate incat ridicarea probelor sa fie accesibila, fara a produce perturbatii majore (rasturnari de stive sau saci, crearea de praf etc.) . Art. 815. - Executarea forajelor cu sondeze pentru prospectiuni si explorari geologice, precum si a altor lucrari necesare desfasurarii proceselor tehnologice specifice si auxiliare, se va realiza pe baza de proiecte elaborate de institutele de specialitate, avizate de organele competente, potrivit prevederilor legale. Art. 816. - (1) In proiectele de executie, se va prevedea ca puturile, batalele, santurile, rezervoarele ingropate fara capac, plasate in zonele de lucru sau de circulatie, sa fie imprejmuite cu gard de sarma sau balustrade rezistente, plasate la 1 m distanta de marginea excavatiei. (2) Pe timpul executarii lucrarilor de sapatura in zone circulate, vor fi prevazute semnalizatoare luminoase si placute avertizoare. (3) Pentru trecerea peste locurile cu sapaturi, se vor prevedea podete, iluminate pe timpul noptii. Art. 817. - Instalatiile de foraj vor fi in asa fel concepute incat sa fie dotate cu aparatele de masura si control necesare pentru urmarirea regimului de foraj (apasare, turatie, presiunea fluidului de foraj) , precum si a altor parametri de functionare a utilajelor. Art. 818. - Lucrarile de montaj-demontaj si echiparea pentru instalatiile de foraj geologic se vor executa numai pe baza de proiecte, scheme de montaj, aprobate de catre conducerea unitatii. Ele vor cuprinde obligatoriu, in mod detaliat: - masurile necesare si specifice protectiei mediului inconjurator si reducerii acestuia la conditiile initiale la terminarea lucrarilor;

- normele de protectie a muncii cu caracter general si cele specifice activitatilor ce se desfasoara, evidentierea detaliata a riscurilor specifice si a masurilor ce urmeaza a fi luate pentru protejarea personalului ce-si va desfasura activitatea. Art. 819. - Se va prevedea modul de amenajare a cailor de acces, amplasamentul acestora precum si modul de manipulare a dalelor din beton prefabricat si asezarea lor in conditii de mecanizare. Art. 820. - Va fi prevazut modul de executie a fundatiilor pentru turle, masturi, trepiede, instalatii de foraj si anexe in functie de solicitari, natura terenului si conditiile specifice de protectie a mediului inconjurator. Art. 821. - Turlele, trepiedele, masturile si in general orice instalatie de foraj vor fi amenajate cu scari de acces metalice, bine fixate, prevazute cu cosuri sau balustrade. Scarile vor fi prevazute cu platforme de odihna, montate la nivelul fiecarui tronson. Se va prevedea ca distanta intre platformele de odihna sa fie de maximum 4-5 m, iar inclinarea scarilor sa nu depaseasca 50 % fata de orizontala. Art. 822. - (1) Se va prevedea ca podul turlei sa fie executat din elemente metalice rezistente sau dusumele asezate orizontal, fara denivelari si fara goluri. (2) La marginea podelei vor fi montate bariere protectoare contra alunecarii si caderii personalului. Accesul la podeaua turlei va fi asigurat prin scari metalice. Art. 823. - Podurile de lucru din interiorul turlei trebuie sa fie amplasate la o distanta de minimum 0,40 m de trecerea macaralei sau a altui dispozitiv de manevra a echipamentului de ridicare - coborare. Art. 824. - (1) Pentru asigurarea manipularii si depozitarii materialului tubular in fata usii principale sau a troliului in cazul trepiedelor, se va prevedea construirea unei rampe care sa permita depozitarea intregii cantitati de material tubular ce urmeaza a fi utilizat la realizarea sondei. (2) La dimensionarea rampelor se va avea in vedere ca lungimea acestora sa fie egala cu lungimea unui dublu de prajini. Rampa va fi prevazuta cu opritori pentru a se evita caderea - rostogolirea materialului tubular. Stivuirea materialului tubular nu va depasi inaltimea de 1,2 m. Art. 825. - Proiectele si instructiunile elaborate de constructor vor cuprinde toate elementele privind montarea, demontarea, ridicarea si coborarea masturilor si a turlelor rabatabile. Art. 826. - Se va indica distanta minima intre gabaritele functionale ale instalatiilor, motoarelor cu anexele acestora si peretii elementelor constructive. Se va asigura ca circulatia persoanelor sa se faca numai asigurandu-se un spatiu de minimum 0,8 m. Art. 827. - La constructia statiilor pentru prepararea fluidului de foraj si a depozitelor de material aferent se vor avea in vedere urmatoarele: a) malaxoarele si pompele sa fie amplasate in baraci de lemn sau metalice cu iluminare si sistem de aerisire corespunzator; b) platformele de depozitare, manipulare si alimentare, sa asigure prin amplasarea si amenajarea lor manipularea usoara si fara a pune in pericol personalul de deservire; c) depozitarea separata a materialelor de tratare care sunt nocive pentru sanatatea salariatilor; d) amplasarea habelor si malaxoarelor sa fie opusa rampelor de descarcare; e) inaltimea palniilor de alimentare a malaxoarelor sa nu depaseasca 0,5 - 0,7 m fata de platforma magaziei.

ANEXA 1

Norme specifice de protectie a muncii complementare prezentelor norme

1. NSSM pentru foraj sonde - cod 9. 2. NSPM pentru transportul, depozitarea si folosirea materialelor explozive. 3. NSPM pentru exploatarea in subteran a minereurilor feroase, neferoase, rare, radioactive si a nemetaliferelor. 4. NSSM pentru minele de carbune, sisturi si nisipuri bituminoase - cod 46. 5. NSPM pentru extragerea substantelor minerale utile in cariere cu mijloace mecanizate. 6. NSPM pentru exploatarea substantelor minerale in cariera prin derocare cu explozivi. 7. NSPM pentru prepararea carbunilor. 8. NSPM pentru prepararea minereurilor. 9. NSPM pentru minele de petrol. 10. NSPM pentru lucrari speciale in activitatea de foraj - extractie a hidrocarburilor. 11. NSPM pentru lucrari de foraj pe platforme marine. 12. NSPM pentru foraje speciale. 13. NSPM pentru transporturi navale. 14. NSSM pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice - cod 36. 15. NSSM pentru prelucrari neconventionale (electroeroziuni, electrochimice, laser si ultrasunete) - cod 14. 16. NSPM pentru producerea energiei electrice. 17. NSSM pentru fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului - cod 3 18. NSSM pentru fabricarea, transportul si utilizarea acetilenei - cod 4. 19. NSSM pentru producerea aerului comprimat - cod 40. 20. NSSM pentru constructii si confectii metalice - cod 42 21. NSPM pentru sudarea si taierea metalelor. 22. NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere - cod1 23. NSPM pentru transportul si distributia energiei electrice. 24. NSPM pentru utilizarea energiei electrice in medii normale.

25. NSPM pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. 26. NSSM pentru transport intern - cod 6. 27. NSSM pentru exploatarea si intretinerea transportoarelor cu banda - cod 10. 28. NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor cod 57 29. NSSM pentru lucrul la inaltime - cod 12. ANEXA 2

Standarde de referinta
1. STAS 12894-90 Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de munca 2. STAS 9779-82 Acustica psihofiziologica. Evaluarea efectelor zgomotului asupra omului. Indicatii generale 3. STAS 11336/1-80 Acustica psihofiziologica. Evaluarea incadrarii in limita admisibila a nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului 4. STAS 9638-74 Marcarea conductelor izolate pentru identificarea circuitelor instalatiilor electrice. 5. STAS 832-79 Influente ale instalatiilor electrice de inalta tensiune asupra liniilor de telecomunicatii. Prescriptii 6. STAS 4936-87 Marcarea bornelor si baretelor colectoare pentru centrale si statii electrice de conexiuni si transformatoare 7. STAS 4102-85 Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie 8. STAS 10413/1-84 Unelte electrice portabile. Conditii tehnice generale de securitate 9. STAS 12441/2-87 Reguli de securitate privind echipamentele de emisie radioelectrica. Prescriptii de electrosecuritate 10. STAS 12216-84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile. Prescriptii 11. STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise 12. STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii 13. STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare 14. STAS 6877/10-77 Echipamente electrice pentru atmosfera exploziva. Incadrarea gazelor si vaporilor in grupe de explozie 15. STAS 6877/11-79 Echipamente electrice pentru atmosfera exploziva. Capsulare antideflagranta. Determinarea interstitiului experimental maxim de securitate 16. STAS 12710-89 Echipamente electrice protejate prin carcase si destinate utilizarii in zone cu prafuri combustibile. Prescriptii generale

17. STAS 10327/1-87 Aparate electronice de masurat. Prescriptii generale de securitate 18. STAS 10327/2-87 Aparate electronice de masurat. Prescriptii de electrosecuritate 19. STAS 10327/3-87 Aparate electronice de masurat. Prescriptii de securitate privitoare la componente si accesorii 20. STAS CEI 598-2-22-92 Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii tehnice speciale. Sectiunea 22. Corpuri de iluminat de siguranta 21. STAS CEI 598-2-8-92 Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii tehnice speciale. Sectiunea 8. Lampi portabile de mana 22. STAS 11588-83 Simbol de baza si indicatoare de securitate pentru radiatii laser 23. STAS 2614/23-89 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare. Aparate electrice pentru ingrijirea pielii sau a parului. Conditii tehnice speciale de securitate 24. STAS 2862-79 Filtre de sticla pentru protectie 25. STAS 3052-79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale de calitate 26. STAS 6687-81 Ochelari de protectie. Conditii tehnice generale de calitate 27. STAS 7761-81 Echipament de protectie din cauciuc. Manusi electroizolante 28. STAS 9153-90 Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare, ale butoanelor de comanda si ale butoanelor de comanda luminoase. 29. STAS 10627-76 Ventilatoare. Principii de securitate 30. STAS 11054-78 Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii 31. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie 32. STAS 12777-89 Protectia contra ultrasunetelor in industrie. Limite admisibile 33. CEI - 825 - 84 revizuit 1990 Recomandari privind securitatea fata de radiatia laser, producerea echipamentelor, utilizarea si clasificarea lor 34. CEI 833-1987 Masurarile campurilor electrice de frecventa industriala 35. IEEE/ANSI-644-87 Procedee de masurare a campurilor electrice si magnetice de frecventa industriala din liniile electrice de curent alternativ ANEXA 3

Ghid de terminologie de protectie a muncii Notiuni de baza 1. Notiuni din domeniul protectiei muncii

Avarie: eveniment survenit in utilizarea mijloacelor de productie, caracterizat prin defectarea si deteriorarea acestora. Defectare: incetarea aptitudinii unei masini, instalatii, utilaj etc., de a-si indeplini functia specificata. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un protector, riscul de accidentare. Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale in timpul procesului de munca. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. Echipament tehnic: masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii. Factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala (abr. factori de risc) : factori (insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate in procesul de munca ce pot provoca, in anumite conditii, accidente de munca sau boli profesionale. Functii de securitate: functii ale unui echipament de munca sau ale unui mijloc de protectie prin care fie se elimina sau se reduce riscul, fie se semnalizeaza prezenta unui pericol. Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la securitatea muncii. Instructaj de securitatea muncii: modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza. Instructiuni specifice de securitatea muncii: componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor, de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute specializate) , este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitate in unitate, sau, voluntara, atunci cand patronul considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produselor si prin care, producatorul, trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii. Mijloc individual de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui singur executant si care i se aplica acestuia. Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului. Noxa (sinonim: factor nociv) : agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, In mediul luat in considerare. Pericol: a) Sursa unei posibile afectari a sanatatii.

Nota: In domeniul securitatii muncii termenul este utilizat in asociere cu alti termeni, definind originea sau natura presupusa a posibilei leziuni sau afectari a sanatatii; pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de taiere, pericol de intoxicare etc. b) Proprietatea inerenta a unei substante, agent, surse de energie sau situatie cu potential de a cauza evenimente nedorite (accidente de munca sau boli profesionale) . Persoana autorizata: o persoana competenta imputernicita in scris (de catre organe de specialitate abilitate si / sau de catre patron) sa indeplineasca anumite activitati. Persoana avertizata: o persoana informata asupra riscului profesional si asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfasurarea unei activitati in conditii de securitate. Persoana competenta: o persoana care poseda cunostintele si aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activitati. Persoana expusa: o persoana care se afla in intregime sau partial intr-o zona periculoasa. Protectie: ansamblu de masuri care constau in utilizarea unor mijloace specifice denumite mijloace de protectie cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinseca. Proces de munca: succesiunea in timp si spatiu a actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de protectie in sistemul de munca. Protector: mijloc de protectie special conceput si utilizat pentru a realiza protectie prin interpunere, ca obstacol (fizic) intre pericol si persoana expusa . Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa. Risc profesional: risc in procesul de munca. Situatie periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole. Substanta periculoasa: o substanta care, in virtutea propritatilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol. Zona periculoasa: orice zona in care exista sau poate aparea un pericol. Zona periculoasa a unui echipament de munca: orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului de munca in care o persoana este expusa riscului de accidentare sau imbolnavire profesionala.

2. Notiuni tehnologice
Absorbtie: fenomenul prin care energia radianta este transformata intr-o alta forma de energie prin interactiune cu substanta. Atenuare: micsorare a intensitatii (sau amplitudinii) undelor progresive la trecerea printr-un mediu. Camp: regiune din spatiu caracterizata in fiecare punct de o marime scalara (camp scalar) sau de una vectoriala (camp vectorial) . Camp electric: camp vectorial purtator al interactiei dintre sarcinile electrice, caracterizat in fiecare punct de intensitatea campului electric.

Camp electromagnetic: forma a materiei care prezinta o anumita continuitate in spatiu, caracterizata printr-un camp electric si unul magnetic, variabile in timp, care se conditioneaza reciproc si se propaga cu viteza luminii. Camp magnetic: camp vectorial, caracterizat in fiecare punct al sau, prin forte care actioneaza asupra magnetilor, conductorilor parcursi de curentul electric sau particulelor incarcate electric in miscare, valoarea acestor forte fiind determinata de intensitatea campului magnetic. Cuanta: unitatea unei marimi fizice care poate lua doar valori egale cu multiplii intregi ai acestei unitati. Constituie unitatea structurala de baza a corpurilor fizice (de exemplu, fotonul pentru campul electromagnetic) . Doza absorbita: este raportul dintre energia absorbita de un corp iradiat si masa acestuia. Emisie: producere de unde sau de particule materiale. Energie electromagnetica : energie care se propaga in spatiu sub forma de radiatie electromagnetica. Expunere energetica: raportul dintre energia radianta incidenta pe un element de suprafata si aria acelui element (J/m2) . Fascicul de radiatii: ansamblul de radiatii (electromagnetice) care se propaga in acelasi sens, avand o lungime de unda mica in comparatie cu dimensiunile obstacolelor intalnite. Filtru (optic) : dispozitivul cu transmisie regulata care serveste la modificarea fluxului energetic (sau luminos si/sau a repartitiei spectrale relative) a unei radiatii optice care-l traverseaza. Frecventa: marime ce caracterizeaza un fenomen periodic si reprezinta numarul de cicluri (oscilatii complete) produse in unitatea de timp. Iluminarea energetica: iluminarea energetica intr-un punct al unei suprafete este catul dintre fluxul energetic primit de la un element al suprafetei care contine punctul si aria respectivului element de suprafata. Se masoara in W/m. Inductie electromagnetica: aparitia unei tensiuni electromotoare intr-un circuit electric, datorita variatiei in timp a fluxului magnetic care strabate conturul circuitului. Inductie magnetica: marime vectoriala fundamentala care caracterizeaza campul magnetic mediu, egala cu produsul dintre permeabilitatea mediului si intensitatea campului magnetic. Se masoara in T (tesla) . Intensitatea energetica (de radiere sau radianta) : marime egala cu limita raportului dintre fluxul energetic emis de o sursa punctiforma intr-un unghi solid elementar din jurul unei anumite directii si unghiul solid respectiv, cand valoarea sa tinde catre zero. Se masoara in W/srad. Caracterizeaza izvorul de unde electromagnetice si nu propagarea acestora, in acest sens deosebindu-se calitativ de intensitatea de radiatie. Lumina: radiatie electromagnetica cu lungimea de unda cuprinsa intre 400 - 780 nm, care impresioneaza retina ochiului uman. Radiatie (sau raze) : emisie si propagare in spatiu a unor unde (radiatia ondulatorie) sau particule (radiatia corpusculara) insotite de un transport de energie. Radiatie electromagnetica: camp electromagnetic variabil in timp si spatiu, care se propaga sub forma de unde electromagnetice insotit de un transport de energie radianta. Radiatie optica: radiatia electromagnetica cu lungimi de unda cuprinse intre domeniul de tranzitie spre RX (aproximativ 100 nm) si domeniul de tranzitie spre undele radioelectrice (aproximativ 1 mm) .

Radiatie vizibila: radiatia optica susceptibila sa produca direct o senzatie vizuala. Radiatie infrarosie: radiatia optica cu lungimi de unda mai mari decat ale radiatiei vizibile (intre 780 nm si 1 mm). Radiatie ultravioleta: radiatia optica cu lungimi de unda mai mica decat ale radiatiei vizibile (intre 100 si 400 nm). Laser: termen care deriva din prescurtarea cuvintelor din limba engleza "Light Amplification by Stimulated Emision of Radiation " si care semnifica "Amplificarea luminii prin intermediul unei emisii stimulate de radiatii". Tren de impuls: succesiunea unui numar limitat de impulsuri. Reflexie speculara: reflexie pe o suprafata care mentine corelatia spatiala intre fasciculele de radiatie incident si cel reflectat, ca in cazul reflexiei luminii pe o oglinda. Reflexie difuza: schimbarea distributiei spatiale a unui fascicul de radiatie, cand este imprastiat in multe directii de o suprafata sau un mediu. Zona de lucru laser: o arie delimitata prin marcaje de avertizare vizibile in care opereaza surse de radiatie laser cu niveluri de emisie laser accesibile, superioare nivelului de expunere maxim admis pentru persoane. Personalul implicat in aceasta activitate este supus unor masuri de protectie impotriva radiatiei laser. Prin masuri corespunzatoare de protectie laser, in afara acestei zone nivelul de emisie accesibila nu trebuie sa depaseasca nivelul maxim admis de expunere pentru persoane. Ultrasunete: vibratii acustice cu frecventa mai mare de 16 KHz (formand domeniul peste limita audibilitatii) care apar foarte rar in stare pura, fiind insotite de subarmonici sau alte componente care se situeaza in domeniul audibil.