S.C. HC-HR CONSULTING TEAM S.R.L.

Pregatire profesionala in domeniul securitatii si sanatatii in munca - nivel mediu

SPECIALIST IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCACOD C.O.R. 226302

CUPRINS
Pag. CAPITOLUL I SISTEMUL LEGISLATIV REFERITOR LA SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DEFINIREA PRINCIPALILOR TERMENI LEGISLATIVI UTILIZATI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA ACTIVITATI DE PREVENIRE SI PROTECTIE ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE PREVENIRE SI PROTECTIE 3

CAPITOLUL II

15

CAPITOLUL III CAPITOLUL IV

18 21

CAPITOLUL V

AUTORIZAREA FUNCTIONARII DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA CERINTELE MINIME DE PREGATIRE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA REPREZENTANTII LUCRATORILOR CU RASPUNDERI SPECIFICE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COMITETULUI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA INSTUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILOR ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE (EIP) PERICOL GRAV SI IMINENT SI ZONE CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC EVENIMENTE, ACCIDENTE, BOLI PROFESIONALE COMUNICAREA SI CERCETAREA EVENIMENTELOR, INREGISTRAREA SI EVIDENTA ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A INCIDENTELOR PERICULOASE SEMNALAREA, CERCETAREA, DECLARAREA SI RAPORTAREA BOLILOR PROFESIONALE ANEXE

26

CAPITOLUL VI

28

CAPITOLUL VII

30

CAPITOLUL VIII

31

CAPITOLUL IX

35

CAPITOLUL X CAPITOLUL XI CAPITOLUL XII

45 54 55

CAPITOLUL XIII CAPITOLUL XIV

60 64

CAPITOLUL XV CAPITOLUL XVI

78

82

CAPITOLUL I SISTEMUL LEGISLATIV REFERITOR LA SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

1. INSTITUTII EUROPENE

1.1 Uniunea Europeana si institutiile sale Uniunea Europeana constituie rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in 1951, intre sase tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda).Uniunea Europeana numara astazi 27 de state membre (inclusiv ROMANIA si BULGARIA din 2007). Consiliul European Consiliul Uniunii Europene este format din ministrii celor 27 de state europene, fiecare tara din Uniune detinand presedintia pe o perioada de 6 luni. Parlamentul European Comisia Europeana Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene Consiliul Europei si institutiile sale Consiliul Europei este o organizatie politica creata in 1949 de zece tari europene in scopul promovarii unei mai stranse unitati intre membrii sai. In prezent Consiliul Europei reuneste 45 de state si are sediul la Strasbourg. Romania este stat membru al Consiliului Europei din 7 octombrie 1993. Adunarea Parlamentara Curtea Europeana a Drepturilor Omului 2. PRINCIPALELE ETAPE ALE CONSTRUCTIEI UNIUNII EUROPENE

Principalele etape institutionale ale acestei constructii au fost: TRATATUL DE LA PARIS, din 1951, de constituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului( CECA); TRATATUL DE LA ROMA, din 1957, de constituire a Comunitatii Economice Europene (CEE). Art.100 si art.118 contin unele prevederi referitoare la domeniul securitatii si sanatatii in munca. Tot in 1957 s-a constituit Comunitatea Europeana de energie atomica (EUROATOM). Aceste Tratate fundamentale au fost modificate prin urmatoarele tratate ulterioare : in 1987 prin ACTUL UNIC EUROPEAN, Statele membre fixeaza data de 01 ianuarie 1993 pentru realizarea Pietei unice. S-au adus unele amendamente Tratatului de la Roma, foarte importante pentru domeniul securitatii si sanatatii in munca, respectiv prin introducerea art.100A si art.118A; in 1992 prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, Statele membre decid crearea Uniunii Europene pe baza unui sistem de cooperare interguvernamentala. Comunitatea Economica Europeana(CEE) este redenumita Comunitatea Europeana(CE) ; in 1999 prin TRATATUL DE LA AMSTERDAM, s-au consolidat cei 3 piloni ai Uniunii creati prin Tratatul de la Maastricht: Comunitatile Europene (primul pilon), securitatea comuna (al doilea pilon), cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne (al treilea pilon); in 2001 prin TRATATUL DE LA NISA, s-a prevazut reformarea institutiilor Uniunii Europene in vederea viitoarelor extinderi. 3. SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE

Sistemul legislativ al UE este constituit din cinci surse de drept: 3

- Tratatele europene expuse anterior si Principiile generale ale Dreptului, care sunt reglementari cunoscute sub denumirea de legislatie primara; - Acordurile internationale ale UE; - Reglementarile, Directivele, Recomandarile si Deciziile generale/individuale, care sunt reglementari cunoscute sub denumirea de legislatie secundara ; - Principiile generale de drept administrativ; - Conventiile incheiate intre Statele Membre. Mentionam ca Legislatia primara, Acordurile internationale ale UE, Principiile generale de drept administrativ, Reglementarile , Directivele si Deciziile sunt documente obligatorii a fi respectate de toate Statele membre ale UE. Recomandarile nu constituie documente obligatorii. 4. REGLEMENTARI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA IN UNIUNEA EUROPEANA 4.1 Evolutia reglementarilor legislative referitoare la securitate si sanatate in munca In Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a Comunitatii Economice Europene, erau incluse doua articole art.100 si art.118 care se refereau la promovarea imbunatatirii conditiilor de viata si de munca ale lucratorilor si la protectia impotriva accidentelor, in special prin colaborari intre Statele membre, ca urmare a diferentelor existente intre masurile de asigurare a securitatii si sanatatii ale fiecarui Stat membru. Ele s-au concretizat in final cu diverse avize, studii sau consultatii. In 1974 a fost creat Comitetul consultativ pentru securitate, igiena si protectia sanatatii care a avut un rol major in elaborarea primului program de actiune al Comisiei europene in domeniul securitatii si sanatatii in munca care s-a desfasurat in perioada 1978 -1982. Al doilea program coordonat de actiune al Comisiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca s-a desfasurat intre anii 1983-1987 . In anul 1986 s-a adoptat Rezolutia Consiliului din 07.05.1986 referitoare la o noua abordare in materie de armonizare tehnica si standardizare .Conform acestui document: - armonizarea tehnica este limitata la adoptarea cerintelor esentiale pe care trebuie sa le respecte produsele daca ele vor sa beneficieze de circulatie libera pe piata comunitara; - cerintele esentiale pe care trebuie sa le respecte produsele se stabilesc prin Directive; Cerintele esentiale pe care trebuie sa le respecte produsele se detaliaza prin specificatii tehnice in standarde armonizate; Produsele realizate conform standardelor armonizate beneficiaza de prezumtia de conformitate cu cerintele esentiale; Standardele armonizate nu sunt obligatorii a fi respectate de produs, producatorul poate aplica alte specificatii tehnice pentru ca produsul sa respecte cerintele esentiale; Producatorul poate alege intre diverse proceduri de evaluare a conformitatii prevazute in Directiva aplicabila. In anul 1987 Tratatul de la Roma a fost revizuit prin intrarea in vigoare a Actului Unic European. In domeniul securitatii si sanatatii in munca s-au introdus doua noi articole art.100A si art.118A prin care, pentru prima oara, securitatea si sanatatea in munca a fost mentionata ca o clauza directa: Prin art.100 A nou introdus s-a stipulat ca: - produsele care circula fara bariere comerciale intr-o piata unica a Comunitatii trebuie sa prezinte un nivel de protectie ridicat; - Comisia va adopta masurile necesare de armonizare a legislatiilor nationale pentru stabilirea si functionarea pietei unice (prin Directive). Prin art.118 A nou introdus s-a stipulat ca:

Statele membre se vor angaja sa promoveze, in special, imbunatatirea mediului de munca, pentru a proteja securitatea si sanatatea lucratorilor avand ca obiectiv armonizarea progresiva a conditiilor existente; Realizarea obiectivului de la alineatul precedent se va concretiza prin introducerea de cerinte minime in Directive, aplicabile progresiv. Al treilea program de actiune (1988 -1992) adoptat de Comisie a fost puternic focusat pe legislatie si a avut in vedere respectarea a trei cerinte: necesitatea de a se promova in toate domeniile imbunatatirea securitatii si sanatatii lucratorilor, obligatia de a asigura ca lucratorii dispun de protectie adecvata fata de riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala si necesitatea de a asigura ca presiunile generate de concurenta existenta in piata unica nu vor afecta securitatea si sanatatea lucratorilor. Programul de actiune s-a concretizat prin elaborarea de numeroase Directive - pe baza conceptului Noii Abordari si al aplicarii prevederilor art.100A si art.118A al Tratatului de la Roma dintre care trebuie mentionata principala Directiva derivata din art.118A, Directivacadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de masuri pentru incurajarea imbunatatirilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca ( 89 / 391 / CEE) Anul 1992 a fost declarat de Comisie ca - An european pentru securitate, igiena si sanatate la locul de munca. Tot in 1992 se semneaza Tratatul de la Maastricht de infiintare a Uniunii Europene. Printre punctele importante cuprinse in acest document este si cel referitor la extinderea Europei sociale prin punerea in aplicare a prevederilor Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor, adoptata deja in 1989. Aceasta carta contine un capitol referitor la realizarea securitatii si sanatatii la locul de munca. In 1993 Consiliul a dispus infiintarea Agentiei europene pentru securitate si sanatate in munca avand drept sarcina inventarierea si diseminarea enormei cantitati de cunostinte si informatii regionale in materie de securitate si sanatate in munca, in special in ceea ce priveste masurile de prevenire, contribuind astfel la ameliorarea securitatii si sanatatii in munca. Programul Comunitatii stabilit pentru perioada 1996-2000 a constat, in: - elaborarea unor standarde de securitate si sanatate mai eficiente care vor conduce la cresterea competivitatii; - supravegherea transpunerii corecte si la timp a Directivelor de catre Statele membre; - evidentierea noilor riscuri asociate noii dezvoltari economice si elaborarea de noi reglementari legislative; - promovarea in continuare a dialogului social pentru asigurarea reusitei actiunilor de securitate si sanatate in munca. In aceasta perioada a fost elaborata o cantitate considerabila de standarde de securitate si sanatate armonizate pentru produse, standarde realizate pentru detalierea cerintelor esentiale de securitate si sanatate enuntate in Directive. In martie 2002 a fost stabilita strategia Comisiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada 2002-2006, strategie care s-a axat pe cinci directii importante: 1. Imbunatatirea continua a starii de confort in munca, atat cea fizica, cat si cea morala si sociala ; 2.Consolidarea culturii de prevenire a riscurilor; 3.Conjugarea tuturor mijloacelor de imbunatatire a securitatii si sanatatii in munca si realizarea de parteneriate; 4.Pregatirea extinderii; 5.Dezvoltarea cooperarii internationale. 4.2 Directive referitoare la securitate si sanatate in munca Directivele sunt reglementari obligatorii pentru Statele membre. 5

Directivele referitoare la securitate si sanatate in munca sunt elaborate, fie in baza art.100A al Tratatului de la Roma, fie in baza art.118A a aceluiasi Tratat. Prin Tratatul de la Amsterdam (1999)aceste articole s-au renumerotat, art.100A devenind art.95 iar art.118A devenind art.138. In TABELUL NR. 1, expus in continuare se prezinta exemple de Directive elaborate in baza art.95 al Tratatului de la Amsterdam. Directivele elaborate pe baza art.95 au ca obiectiv conceperea (proiectarea) si realizarea de produse care sa prezinte un nivel ridicat de securitate la utilizare si sunt cunoscute sub denumirea de Directive de securitate a produselor. TABELUL NR.1 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Sl SANATATE IN MUNCA elaborate in baza art.95 al Tratatului de la Amsterdam(exemple) Categoria de produse Produse (in general) An aparitie Domeniu de aplicare /Nr.Directiva 92/59/CEE Produse de consum noi, folosite sau reconditionate (cu exceptia antichitatilor) pentru care nu exista reglementari comunitare

Produse pentru introducerea permanenta pe santierele industriale Produse pentru sau de constructii civile cu caracteristici care influenteaza constructii 89/106/CEE rezistenta mecanica si stabilitatea de siguranta si in caz de 93/68/CEE incendiu, mediu ambiant sau izolarea termica/acustica a constructiei Ascensoare 84/529/CEE 86/312/CEE 90/486/CEE 68 directive cu cu amendamente Ascensoare (pentru transportul de persoane) instalate fix in imobile permanente si componentele de securitate ale acestora Vehicule cu motor si remorcile acestora precum si componentele si dispozitivele care conditioneaza securitatea acestora. Se exclud tractoarele din agricultura si silvicultura

Vehicule motor

Tractoare

Masini

26 directive Tractoare din agricultura si silvicultura, caracteristici generale si cu amenda- principalele lor dispozitive de protectie mente Masini in general, cu exceptia celor actionate de forta umana, a 98/37/CE celor concepute pentru uz nuclear, medical sau militar si a celor 98/79/CE le care fac obiectul directivelor specifice 79/113/CEE 85/405/ CEE 84/533/CEE 85/406/ CEE 84/534/CEE Se stabilesc limitele de emisiune sonora (exprimate ca 87/405/ CEE puteri acustice sau ca nivele de zgomot, la locul operatorului 84/533/CEE 85/407/ CEE 84/537/CEE 85/409/ CEE 88/180/CEE 88/181 /CEE 6

Utilaje de santier - compresoare - macarale turn -grupuri electrogene de sudura - ciocane de spart beton si pickhamere - masini de tuns iarba

Recipiente simple presiune

87/404/CEE Recipiente sudate pentru a contine aer sau azot la presiune de sub 90/488/CEE peste 50 bar 93/68/CEE Aparate pentru coacere, incalzire si producerea apei calde si Aparate cu gaz 90/396/CEE dispozitivele si componentele acestora care se comercializeaza separat Echipament 73/23/CEE Echipament electric destinat a fi utilizat la o tensiune electric pentru 93/68/CEE nominala cuprinsa intre 50 V si1000 Vca. si intre 75 V si 1500 joasa tensiune Vcc. Echipament electric utilizabil in atmosfera exploziva 76/117CEE Echipament electric conceput a fi utilizat in atmosfera 79/196/CEE exploziva si prevazut cu anumite sisteme de protectie, cu 84/47/CEE exceptia celui conceput pentru utilizare in mine cu pericol de grizu 88/571/CEE 88/665/C EE 90/487/CEE

Echipament electric utilizabil 82/130/CEE Echipament electric conceput a fi utilizat la lucrari subterane sau in atmosfera 88/35/CEE la instalatii de suprafata unde grizu poate ajunge prin ventilatie exploziva cu 91/169/CEE subterana pericol de grizu Echipament electric pentru utilizare in atmosfera exploziva Compatibilitate electromagnetica Substante periculoase: imbuteliere marcare Aparate si sisteme, electrice sau nu, concepute a fi utilizate in atmosfera exploziva.

94/9/CE

89/336/CEE 92/31/CEE Cerinte de protectie a echipamentelor tehnice fata de perturbatiile 93/68/CEE electromagnetice

67/548/CEE 7 modificari Comunicarea substantelor, evaluarea periculozitatii acestora, si si 20 de imbuteliere, marcare adaptari 88/379/CEE Preparate care contin cel putin o substanta periculoasa si care sa 89/178/CEE fie considerate periculoase conform definitiilor din directiva 90/492/CEE 93/18/CEE Fise cu date de securitate care trebuie aduse la cunostinta 91/155/CEE utilizatorului (de specialitate) odata cu fiecare substanta sau 93/112/CEE preparat

Preparate periculoase. Clasificare, imbuteliere si marcare Substante si preparate periculoase, fise de securitate Antidaunatori (insectofungici)

78/63/CEE Preparate destinate sa protejeze, sa favorizeze sau sa conserve 81/187/CEE plantele sau produsele vegetale, sa distruga sau sa evite 84/291/CEE cresterea plantelor nedorite Explozivi utilizati Controlul, comercializarea si recunoasterea reciproca a in scop civil 93/15/CEE omologarilor de exploziv utilizati in scop civil

Echipamente 89/686/CEE Echipamente individuale de protectie in general, cu exceptia celor individuale de 93/68/CEE destinate fortelor armate sau de ordine publica, de autoaparare protectie 93/95/CEE 96/58/CE Directivele elaborate pe baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam au drept obiectiv ameliorarea progresiva a securitatii si sanatatii in munca prin armonizarea legislatiilor Statelor membre. In TABELUL NR. 2, expus in continuare se prezinta o situatie la zi a Directivelor derivate din art.138 al Tratatului de la Amsterdam, Directive care poarta si denumirea de Directive sociale . TABELUL NR. 2 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Sl SANATATE IN MUNCA elaborate in baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam An aparitie/ nr.directiva 89/391/CEE 89/654/CEE Denumire Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de masuri pentru incurajarea imbunatatirilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca Directiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerintele minime de securitate si sanatate pentru locurile de munca (1-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerintele minime de securitate si sanatate privind utilizarea echipamentelor tehnice de lucratori in munca (a 2-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerintele minime de securitate si sanatate privind utilizarea echipamentelor individuale de protectie de lucratori in munca (a 3-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29.05.90 referitoare la cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor implicand pentru lucratori riscuri in special de afectiuni ale spatelui (a 4-a directiva specifica sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva in Consiliului din 29.05.90 referitoare la cerintele minime de securitate si sanatate privind activitatea desfasurata prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare (VDT) (a 5-a directiva specifica in sensul art.16(1) al Directiva Consiliului din 28.06.90 referitoare la protectia lucratorilor impotriva riscurilor asociate expunerii la agenti cancerigeni in munca (a 6-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 26.11.90 referitoare la protectia lucratorilor contra riscurilor asociate expunerii la agenti biologici in munca (a 7- a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) (a 7-a directiva speciala in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 24.06.92 referitoare la implementarea cerintelor minime de securitate si sanatate in santierele temporare sau mobile (a 8-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 24.06.92 referitoare la cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate in munca(a 9-a Directiva specifica in sensul art.16(1) al Directivei 89/391/CEE) 8

89/655/CEE

89/656/CEE

90/269/CEE

90/270/CEE

90/394/CEE

2000/54/CE

92/57/CEE

92/58/CEE

92/85/CEE

92/91/CEE

92/104/CEE

93/103/CEE

Directiva Consiliului din 19.10.92 referitoare la aplicarea masurilor care sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii in munca pentru lucratoarele gravide si a lucratoarele care au nascut de curand sau care alapteaza (a 10-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 3.11.92 referitoare Ia cerintele minime pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile extractive prin foraj (a 11-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 3.12.92 referitoare la cerintele minime pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile extractive de suprafata sau subteran (a 12-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei Directiva 89/391/CEE) Consiliului din 23.11.93 referitoare Ia cerintele minime de securitate si sanatate in munca la bordul navelor de pescuit (a 13-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 7.04.98 referitoare la protectia lucratorilor impotriva riscurilor asociate expunerii la agenti chimici in munca (a 14-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european si a Consiliului din 16.12.99 referitoare la cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si sanatatii lucratorilor potential expusi riscului atmosferelor explozive (a 15-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european si a Consiliului din 6.02.2003 referitoare la cerintele minime de securitate si sanatate privind expunerea lucratorilor la riscurile generate de agenti fizici (zgomot) (a 17-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 27.11.80 referitoare la protectia lucratorilor impotriva riscurilor asociate expunerii la agenti chimici, fizici si biologici in munca Directiva Consiliului din 28.07.82 referitoare la protectia lucratorilor impotriva riscurilor asociate expunerii la plumb metalic si compusii sai ionici in munca (1-a directiva specifica in sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 19.09.83 referitoare la protectia lucratorilor impotriva riscurilor asociate expunerii la azbest in munca(a 2-a directiva specifica in sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 12.05.86 referitoare la protectia lucratorilor impotriva riscurilor asociate expunerii la zgomot in munca(a 3-a directiva specifica in sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 27.05.88 referitoare la protectia lucratorilor prin interzicerea anumitor agenti specifici si/sau a anumitor activitati (a 4-a directiva specifica in sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 29.05.91 referitoare la stabilirea valorilor limita orientative pentru implementarea Directivei 80/1107/CEE (a 5-a directiva specifica in sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului referitoare la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementative si administrative ale Statelor membre privind protectia sanatatii lucratorilor expusi la monomerul clorurii de vinil Directiva Consiliului din 25.06.91 referitoare la imbunatatirea conditiilor de munca pentru lucratori cu contract de munca pe perioada determinata sau interimari Directiva Consiliului din 31.05.92 referitoare la cerintele minime de securitate si sanatate pentru promovarea unei mai bune asistente medicale la bordul navelor 9

98/24/CE

1999/92/CE

2003/10/CE

80/1107/CEE 82/605/CEE

83/477/CEE

86/188/CEE

88/364/CEE

91/322/CEE

78/610/CEE 91/383/CEE 92/29/CEE

93/104/CEE 94/33/CEE

Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare la anumite aspecte privind organizarea timpului de lucru Directiva Consiliului din 22.06.94 referitoare la protectia tinerilor in munca

5. REGLEMENTARI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA IN ROMANIA La nivel european, preocuparile privind asigurarea unui mediu de munca sigur si sanatos sau concretizat in cuprinderea in acquis-ul comunitar a unui mare numar de directive europene in domeniul securitatii si sanatatii in munca. O mare parte dintre acestea au fost transpuse recent in legislatia romana, determinand modificari importante ale modului de abordare a problematicii prevenirii la nivel de intreprindere. Astfel, angajatorii vor trebui sa respecte noi cerinte de securitate si sanatate ale lucratorilor, armonizate cu cele de la nivel european, care au ca obiectiv principal imbunatatirea continua a conditiilor de munca. Legislatia privind securitatea si sanatatea in munca este o componenta a sistemului national de reglementari, care stabileste responsabilitatile institutiilor implicate, cadrul de infiintare si organizare a activitatii in domeniu si asigura respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamentala este aceea ca se afla intr-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene in domeniu. Constitutia Romaniei, afirmand dreptul la protectie sociala, face referire si la masurile de securitate si igiena a muncii, iar Codul Muncii cuprinde prevederi care se refera la protectia vietii si a sanatatii lucratorilor. Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) in Legea nr.90/1996 a Protectiei Muncii, republicata, si in Normele Generale de Protectie a Muncii au fost preluate principiile prevenirii, precum si o serie de masuri care vizau imbunatatirea securitatii si sanatatii in munca. Legea 90/1996 si normele metodologice de aplicare a acesteia, au reglementat, pe o perioada de 10 ani, cadrul organizatoric al protectiei muncii si atributiile organismelor statului privind coordonarea si controlul acestei activitati. Sistemul piramidal de reglementari, format din Legea nr.90/1996, Normele metodologice de aplicare ale acestei legi, Normele Generale de Protectie a Muncii si normele specifice de securitate a muncii, a fost integral abrogat prin adoptarea Legii nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, ale carei prevederi au intrat in vigoare la 01 octombrie 2006. Noul sistem de reglementari transpune integral prevederile directivelor europene din domeniul securitatii si sanatatii in munca, dupa cum este evidentiat in tabelul de mai jos: LISTA TRANSPUNERII DIRECTIVELOR EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANA Nr crt 1 Directive 83/477/CEE Continut Privind protectia impotriva riscurilor de imbolnavire si prevenirea acestor riscuri provocate de expunerea la azbest la locul de munca Legislatia nationala

86/188/CEE

Hotarare de Guvern nr. 1875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest Hotarare nr. 493 din 12.04.2006 privind protectia lucratorilor privind cerintele minime de impotriva riscurilor securitate si sanatate referitoare la determinate de expunerea la expunerea lucratorilor la riscurile zgomot in timpul lucrului generate de zgomot 10

89/654/CEE

89/656/CEE

90/269/CEE

90/270/CEE

Hotararea nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru securitate si sanatate pentru locul de locul de munca munca referitoare la prescriptii Hotararea nr. 1048 din 09/08/2006 minime de securitate si privind cerintele minime de sanatate pentru utilizarea securitate si sanatate pentru echipamentului individual de utilizarea de catre lucratori a EIP la protectie de catre muncitori la locul de munca lucru Hotararea de Guvern nr. privind prescriptiile minime de 1051/9.08.2006 privind cerintele sanatate si securitate pentru minime de securitate si sanatate manipularea manuala a pentru manipularea manuala a maselor implicand pentru maselor care prezinta riscuri pentru lucratori riscuri in special de lucratori, in special de afectiuni afectiuni ale spatelui dorsolombare Hotararea nr. 1028 din 09/08/2006 privind prescriptiile minime de privind cerintele minime de securitate si sanatate securitate si sanatate in munca referitoare la activitatea referitoare la utilizarea desfasurata prin intermediul echipamentelor cu ecran de unor echipamente cu ecrane vizualizare de vizualizare referitoare la protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locul de munca Hotararea nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca HOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici

90/394/CEE

91/322/CEE

92/29/CEE

privind stabilirea valorilor limita de expunere profesionala cu caracter orientativ in aplicarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici in timpul lucrului cu privire la prescriptiile minime de securitate si sanatate pentru imbunatatirea asistentei medicale la bordul navelor

Hotararea nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor

10

92/57/CEE

11

92/58/CEE

Hotarare de Guvern nr. privind cerintele minime de 300/02.03.2006 privind cerintele securitate si sanatate care se minime de securitate si sanatate aplica pe santierele pentru santierele temporare sau temporare sau mobile mobile cu privire la prescriptiile Hotararea de Guvern nr. 11

12

92/91/CEE

13

92/104/CEE

14

93/103/CE

minime de semnalizare de 971/26.07.2006 privind cerintele securitate si/sau sanatate la minime pentru semnalizarea de locul de munca securitate si/sau de sanatate la locul de munca cu privire la prescriptiile Hotararea nr. 1050 din 09/08/2006 minime vizand ameliorarea privind cerintele minime pentru securitatii si sanatatii asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industriile lucratorilor din industria extractiva de extractive prin foraj foraj privind prescriptiile minime Hotararea nr. 1049 din 09/08/2006 pentru imbunatatirea privind cerintele minime pentru conditiilor de munca ale asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industriile lucratorilor din industria extractiva de extractive de suprafata sau suprafata sau subteran subteran (minerit) privind prescriptiile minime de Hotararea nr. 1135 din 30/08/2006 securitate si sanatate in privind cerintele minime de munca la bordul navelor de securitate si sanatate in munca la pescuit bordul navelor de pescuit HOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici Hotararea nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

15

98/24/CE cu privire la securitatea si protectia sanatatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locul de munca

16

1999/92/CE

privind prescriptiile minime pentru ameliorarea protectiei securitatii si sanatatii muncitorilor susceptibili a fi expusi riscului datorat atmosferelor potential explozive

17

2000/54/CE

Hotararea nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor privind protectia lucratorilor impotriva contra riscurilor legate de riscurilor legate de expunerea la expunerea la agenti biologici agenti biologici in munca in munca privind prescriptiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (vibratii) privind prescriptiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (zgomot) 12 Hotarare de Guvern nr. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii Hotarare nr. 493 din 12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot

18

2002/44/CE

19

2003/10/CE

20

2004/40

referitor la cerintele minime de securitate si sanatate privind expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (campuri electromagnetice)

Hotararea nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice

Conditiile in care se desfasoara procesele de munca, complexitatea echipamentelor de munca, intensitatea efortului mental, volumul din ce in ce mai mare si complexitatea informatiilor necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor social-administrative pe baza noilor principii de cunoastere, intelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii. Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca. Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli de prevenire si protectie aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale in randul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si tehnicii. In conformitate cu aceste reglementari, obligatia de a asigura securitatea si sanatatea, in toate aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului. Legea de baza in domeniul securitatii si sanatatii in munca, este Legea nr.319 denumita Legea securitatii si sanatatii in munca Legea securitatii si sanatatii in munca a fost adoptata in data de 14 iulie 2006, publicata in Monitorul Oficial nr.646 din 26 iulie 2006 si a intrat in vigoare incepand cu data de 01.10.2006. Legea securitatii si sanatatii in munca, nr.319/2006, transpune Directiva Consiliului nr.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor. Legea securitatii si sanatatii in munca stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii. Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind securitatea si sanatatea in munca. Legea securitatii si sanatatii in munca se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private. Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor. Fac exceptie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile in care particularitatile inerente ale anumitor activitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele armate sau politia, precum si cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de protectie civila, vin in contradictie cu legea securitatii si sanatatii in munca. 13

Institutii cu atributii in domeniul securitatii si sanatatii in munca Legea nr.319/2006 prevede faptul ca Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei elaboreaza politica si strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice si princonsultarea cu alte institutii cu atributii in domeniu. De asemenea, legea stipuleaza ca Inspectia Muncii reprezinta autoritateacompetenta in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei referitoare la securitatea si sanatatea in munca. Inspectia Muncii isi desfasoara activitatea in baza Legii nr. 108/1999, republicata si a Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii, aprobat prin H.G. 767/1999 si exercita atributii de autoritate de stat in domeniul muncii, relatiilor de munca, securitatii si sanatatii in munca. In subordinea Inspectiei Muncii functioneaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti inspectorate teritoriale de munca, unitati cu personalitate juridica. Obiectivele acestei institutii sunt urmatoarele: - controlul aplicarii prevederilor legale referitoare la relatiile de munca, securitatea si sanatatea in munca, la protectia salariatilor care lucreaza in conditii de munca deosebite si a prevederilor legale referitoare la asigurarile sociale; - informarea autoritatilor competente despre deficientele legate de aplicarea corecta a dispozitiilor in vigoare; - asistarea tehnica a angajatorilor si angajatilor pentru prevenirea riscurilor profesionale si a conflictelor sociale; - initierea de propuneri adresate Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale pentru imbunatatirea legislatiei existente si elaborarea de noi acte legislative in domeniu. Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale reprezinta autoritatea competenta in domeniul asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale si are atributii pentru: sprijinirea activitatii de prevenire a angajatorilor; reabilitarea medicala si, dupa caz, psihologica, precum si compensarea victimelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale; raportarea catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a situatiilor deosebite care necesita imbunatatirea reglementarilor in domeniu. Sub coordonarea metodologica a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale se afla si Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Muncii, care fundamenteaza stiintific masurile de imbunatatire a activitatii de securitate si sanatate in munca si promoveaza politica stabilita pentru acest domeniu.

14

CAPITOLUL II DEFINIREA PRINCIPALILOR TERMENI LEGISLATIVI UTILIZATI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
1. TERMENI SI EXPRESII DIN LEGEA 319/2006 PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA Lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice; Angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii; Reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor - persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca; Prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale; Eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune; Accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; Boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca; Echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca; Echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv; Pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment; Securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca; Incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale; Accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile; Boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala. 15

2. TERMENI SI EXPRESII DIN NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII NR. 319/200 SI INTELESUL ACESTORA Autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca; Serviciu intern de prevenire si protectie - totalitatea resurselor materiale si umane alocate pentru efectuarea activitatilor de prevenire si protectie in intreprindere si/sau unitate; Comitet de securitate si sanatate in munca - organul paritar constituit la nivelul angajatorului, in vederea participarii si consultarii periodice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege; Zone cu risc ridicat si specific - acele zone din cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate; Accident care produce incapacitate temporara de munca (ITM) - accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata prin certificat medical sau, dupa caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor legale; Accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmata prin decizie de incadrare intr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale in drept; Accident mortal (D) - accident in urma caruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau dupa un interval de timp, in baza unui act medico-legal; Accident colectiv - accidentul in care au fost accidentate cel putin 3 persoane, in acelasi timp si din aceleasi cauze, in cadrul aceluiasi eveniment; Accident de munca de circulatie - accident survenit in timpul circulatiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, daca persoana vatamata se afla in indeplinirea indatoririlor de serviciu; Accident de munca de traseu: accident survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul; accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa in locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa si invers, si care a antrenat vatamarea sau decesul; accident care a antrenat vatamarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde isi incaseaza salariul si invers, daca acesta este organizat de angajator in afara unitatii; Accident in afara muncii : accident care nu indeplineste conditiile prevazute la art. 5 lit. g) si la art. 30 din lege; Invaliditate - pierdere partiala sau totala a capacitatii de munca, confirmata prin decizie de incadrare intr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale in drept; Invaliditate evidenta - pierdere a capacitatii de munca datorata unor vatamari evidente, cum ar fi un brat smuls din umar, produse in urma unui eveniment, pana la emiterea deciziei de incadrare intr-un grad de invaliditate de catre organele medicale in drept; Intoxicatie acuta profesionala - stare patologica aparuta brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de munca; Indatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite in: contractul individual de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, fisa postului, 16

deciziile scrise, dispozitiile scrise ori verbale ale conducatorului direct sau ale sefilor ierarhici ai acestuia; Comunicare - procedura prin care angajatorul comunica producerea unui eveniment, de indata, autoritatilor prevazute la art. 27 alin. (1) din lege; Evidenta - mijloacele si modalitatile de pastrare a informatiilor referitoare la evenimentele produse; Cercetare a bolilor profesionale - procedura efectuata in mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate; Semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care se indica pentru prima oara faptul ca o boala ar putea fi profesionala; Raportare a bolilor profesionale - procedura prin care se transmit informatii referitoare la bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale si la Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii Bucuresti.

17

CAPITOLUL III ACTIVITATI DE PREVENIRE SI PROTECTIE

Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, in urmatoarele moduri: a) prin asumarea de catre angajator, in conditiile art. 9 alin. (4) din lege, a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege; b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie; c) prin infiintarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire si protectie; d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie. Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute mai sus in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele: identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/ echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru; elaborarea, indeplinirea, monitorizarea si actualizarea planului de prevenire si protectie; elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru, si difuzarea acestora in intreprindere si/sau unitate numai dupa ce au fost aprobate de catre angajator; propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu aprobarea angajatorului; verificarea insusirii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie, a instructiunilor proprii, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca stabilite prin fisa postului; intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca; elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea, in scris, a periodicitatii instruirii adecvate pentru fiecare loc de munca in instructiunile proprii, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea insusirii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite; elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau unitatii; asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor art. 101-107, si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui; evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107; stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca; evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor; evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare; evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic; 18

 monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor in mediul de munca; verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta; efectuarea controalelor interne la locurile de munca, cu informarea, in scris, a angajatorului asupra deficientelor constatate si asupra masurilor propuse pentru remedierea acestora; intocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotararile Guvernului emise in temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile; evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca; identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din intreprindere si intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a inlocuirii lor la termenele stabilite, precum si in celelalte situatii prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.048/2006; participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177; intocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177; elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din intreprindere si/sau unitate, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege; urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor; colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si protectie, medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie; colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, in situatia in care mai multi angajatori isi desfasoara activitatea in acelasi loc de munca; urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare; propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii obligatiilor si atributiilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca; propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini; intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati; evidenta echipamentelor, zonarea corespunzatoare, asigurarea/urmarirea ca verificarile si/sau incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate la timp si de catre persoane competente ori alte activitati necesare, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive; 19

 alte activitati necesare/specifice asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Evaluarea riscurilor cu privire la securitatea si sanatatea in munca la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, in urmatoarele situatii: a) ori de cate ori intervin schimbari sau modificari in ceea ce priveste tehnologia, echipamentele de munca, substantele ori preparatele chimice utilizate si amenajarea locurilor de munca/posturilor de munca; b) dupa producerea unui eveniment; c) la constatarea omiterii unor riscuri sau la aparitia unor riscuri noi; d) la utilizarea postului de lucru de catre un lucrator apartinand grupurilor sensibile la riscuri specifice; e) la executarea unor lucrari speciale.

20

CAPITOLUL IV ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE PREVENIRE SI PROTECTIE

Stabilirea structurii organizatorice a activitatii de prevenire si protectie, la nivelul unei intreprinderi se face pe baza prevederilor Legii 319, Legea Securitatii si Sanatatii in munca, SECTIUNEA a 2-a Servicii de prevenire si protectie, art.8, art.9 si art.19. Conform prevederilor art. 8: (1) Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere si / sau unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati. (2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a riscurilor profesionale. (3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege. (4) Daca in intreprindere si /sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe. (5) In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ce au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile privind riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si de protectie atat la nivelul intreprinderii si /sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si /sau fiecarei functii. (6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in munca si, cel mult, atributii complementare. Conform prevederilor art. 9: (1) In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si /sau unitatii si / sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si /sau unitatii, se impune ca: a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate; b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate; c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient. (2) Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul intreprinderii si /sau unitatii. (3) Lucratorul /lucratorii si /sau serviciul / serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa colaboreze intre ei ori de cate ori este necesar. (4) In cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si 21

sanatatii in munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in domeniu. (5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul considerat suficient, prevazut la alin. (1) si (4).

Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata in baza Normelor metodologice de aplicare a Legii 319, aprobate prin H.G. nr. 1425/2006, modificata si completata, norme care detaliaza prevederile acesteia. Conform acestor norme organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata: - prin asumarea de catre angajator a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege; - desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie; - infiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie; - apelarea la servicii externe de prevenire si protectie In cazul intreprinderilor cu pana la 9 lucratori, inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - activitatile desfasurate in cadrul intreprinderii nu sunt cele prevazute in anexa nr.5; - angajatorul isi desfasoara activitatea profesionala in mod efectiv si cu regularitate in intreprindere si /sau unitate; - angajatorul a urmat cel putin un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata minima de 40 de ore si continutul prevazut in anexa nr. 6 lit. A, fapt care se atesta printr-un document de absolvire a programului de pregatire. In situatia in care nu sunt indeplinite aceste conditii, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie si /sau sa apeleze la servicii externe. In cazul in care angajatorul/lucratorii desemnati/serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu. In cazul intreprinderilor care au intre 10 si 49 de lucratori, inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - activitatile desfasurate in cadrul intreprinderii nu sunt cele prevazute in anexa nr.5; - riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate; - angajatorul isi desfasoara activitatea profesionala in mod efectiv si cu regularitate in intreprindere si /sau unitate; 22

angajatorul a urmat cel putin un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata minima de 40 de ore si continutul prevazut in anexa nr. 6 lit. A, fapt care se atesta printr-un document de absolvire a programului de pregatire.

In situatia in care nu sunt indeplinite aceste conditii, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie si /sau sa apeleze la servicii externe. In cazul in care angajatorul/lucratorii desemnati/serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu. In cazul intreprinderilor si /sau unitatilor formate din personal cuprins intre 50 si 249 de lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul intreprinderii. In cazul intreprinderilor si /sau unitatilor formate din personal cuprins intre 50 si 249 de lucratori, care desfasoara activitati dintre cele prevazute in anexa nr.5, angajatorul trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie. In cazul in care lucratorii desemnati /serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu; In cazul intreprinderilor si /sau unitatilor care au peste 250 de lucratori angajatorul trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie. In cazul in care serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu. Lucratori desemnati Desemnarea nominala a lucratorului /lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului. Angajatorul va desemna lucratorul numai din randul lucratorilor cu care are incheiat contract individual de munca cu norma intreaga. Angajatorul va consemna in fisa postului activitatile de prevenire si protectie pe care lucratorul desemnat are capacitatea, timpul necesar si mijloacele adecvate sa le efectueze. Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu. 23

Angajatorul va stabili numarul de lucratori desemnati in functie de marimea intreprinderii si /sau unitatii, si /sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si /sau unitatii. Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate si timpul necesar pentru ca lucratorii desemnati sa poata desfasura activitatile de prevenire si protectie conform fisei postului. Serviciile interne de prevenire si protectie Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu si /sau superior si, dupa caz, alti lucratori. Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior. Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care au contract individual de munca cu norma intreaga incheiat cu angajatorul. Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza in subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta. Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului. Angajatorul va consemna in Regulamentul intern activitatile de prevenire si protectie pentru efectuarea carora serviciul intern de prevenire si protectie are capacitate si mijloace adecvate. Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa aiba la dispozitie resursele materiale si umane necesare pentru indeplinirea activitatilor de prevenire si protectie desfasurate in intreprindere. Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire si protectie in functie de marimea intreprinderii si /sau unitatii, si /sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si /sau unitatii. Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciului intern de prevenire si protectie sa poata desfasura activitatile specifice. Cand angajatorul isi desfasoara activitatea in mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire si protectie trebuie sa fie organizat astfel incat sa se asigure in mod corespunzator desfasurarea activitatilor specifice. In situatia in care activitatea de prevenire si protectie este asigurata prin mai multe servicii interne, acestea vor actiona coordonat pentru asigurarea eficientei activitatii. Serviciul intern de prevenire si protectie poate sa asigure si supravegherea medicala, daca dispune de personal cu capacitate profesionala si de mijloace materiale adecvate. Servicii externe de prevenire si protectie 24

Serviciul extern de prevenire si protectie asigura, pe baza de contract, activitatile de prevenire si protectie sau consultanta in domeniu. Serviciul extern trebuie sa aiba acces la toate informatiile necesare desfasurarii activitatii de prevenire si protectie. Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: - sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea; - sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu si /sau superior si, dupa caz, alti lucratori. Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior. In cazul in care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana, aceasta trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior. Contractul incheiat intre angajator si serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa cuprinda si urmatoarele: a) activitatile de prevenire si protectie care vor fi desfasurate de catre fiecare serviciu extern de prevenire si protectie; b) modul de colaborare cu lucratorii desemnati/serviciile interne si/sau cu alte servicii externe de prevenire si protectie; c) clauze privind solutionarea litigiilor aparute intre parti. Serviciile externe de prevenire si protectie au obligatia sa puna la dispozitia beneficiarilor de servicii informatiile prevazute la art. 26 si 27 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 68/2010. Serviciul extern trebuie sa intocmeasca, in doua exemplare, un raport de activitate semestrial, conform modelului din anexa nr.10 din Norma metodologica. Rapoartele vor fi inaintate Inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia isi are sediul serviciul extern in termen de 15 zile de la incheierea trimestrului.

25

CAPITOLUL V AUTORIZAREA FUNCTIONARII DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor si a bolilor profesionale, angajatorii au obligatia sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati. Nu se autorizeaza, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice: a) persoanele juridice pentru care autorizarea functionarii, inclusiv din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, se efectueaza in temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare; b) persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati economice, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale pentru care procedura de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii este reglementata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile ulterioare Asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca se face pentru activitatile care se desfasoara la sediul social, la sediile secundare sau in afara acestora. In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, angajatorul are obligatia sa depuna la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea o cerere, completata in doua exemplare semnate in original de catre angajator, conform modelului prevazut in anexa nr. 1.la Normele Metodologice. Cererea va fi insotita de urmatoarele acte: a)copii de pe actele de infiintare; b)declaratia pe propria raspundere, conform modelului prezentat in anexa nr. 2, din care rezulta ca pentru activitatile declarate sunt indeplinite conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul securitatii si sanatatii in munca. In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inspectoratele teritoriale de munca procedeaza dupa cum urmeaza: a)inregistreaza cererile de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca; b)verifica actele depuse in sustinerea acestora, precum si declaratia pe propria raspundere; c)completeaza si emit certificatul constatator, conform modelului prezentat in anexa nr. 3 la Normele Metodologice.; d)asigura evidenta certificatelor constatatoare eliberate, conform modelului prezentat in anexa nr. 4 la Normele Metodologice.; e)asigura arhivarea documentatiei in baza careia s-au emis certificatele constatatoare. Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucratoare, calculat de la data inregistrarii cererii.

26