Sunteți pe pagina 1din 264

SUPORT CURS SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA Curs 80 ore

I. SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE REFERITOR LA SECURITATE SI SNTATE N MUNC


1. INSTITUII EUROPENE

1.1 Uniunea European i instituiile sale Uniunea European constituie rezultatul unui proces de cooperare i integrare care a nceput n 1951, ntre ase ri europene (Belgia, Germania, Frana, Italia, Luxemburg i Olanda).Uniunea European numr astzi 27 de state membre (inclusiv ROMANIA si BULGARIA din 2007). Consiliul European Consiliul Uniunii Europene- format din minitrii celor 27 state europene,fiecare ar din Uniune deine preedinia pe o perioad de 6 luni. Parlamentul European Comisia European Curtea de Justiie a Comunitilor Europene Consiliul Europei i instituiile sale Consiliul Europei este o organizaie politic creat n 1949 de zece ri europene in scopul promovrii unei mai strnse uniti ntre membrii si. n prezent Consiliul Europei reunete 45 de state i are sediul la Strasbourg. Romnia este stat membru al Consiliului Europei din 7 octombrie 1993. Adunarea Parlamentar
Page 1 of 265

Curtea European a Drepturilor Omului 2 PRINCIPALELE ETAPE ALE CONSTRUCIEI UNIUNII EUROPENE Principalele etape instituionale ale acestei construcii au fost: TRATATUL DE LA PARIS, din 1951, de constituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului( CECA); TRATATUL DE LA ROMA, din 1957, de constituire a Comunitii Economice Europene (CEE). Art.100 i art.118 conin unele prevederi referitoare la domeniul securitii i sntii n munc. Tot n 1957 s-a constituit Comunitatea European de energie atomic(EUROATOM). Aceste Tratate fundamentale au fost modificate prin urmtoarele tratate ulterioare : n 1987 prin ACTUL UNIC EUROPEAN, Statele membre fixnd data de 01 ianuarie 1993 pentru realizarea Pieei unice. S-au adus unele amendamente Tratatului de la Roma, foarte importante pentru domeniul securitii i sntii n munc, respectiv prin introducerea art.100A i art.118A; n 1992 prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, Statele membre deciznd crearea Uniunii Europene pe baza unui sistem de cooperare interguvernamental. Comunitatea Economic European(CEE) este redenumit Comunitatea European(CE) ;

n 1999 prin TRATATUL DE LA AMSTERDAM, s-au consolidat cei 3 piloni ai Uniunii creai prin Tratatul de la Maastricht: Comunitile Europene (primul pilon), securitatea comun (al doilea pilon), cooperarea n domeniul justiiei i afacerilor interne (al treilea pilon);

n 2001 prin TRATATUL DE LA NISA, prin care s-a prevzut reformarea instituiilor Uniunii Europene n vederea viitoarelor extinderi.

3 SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE Sistemul legislativ al UE este constituit din cinci surse de drept: - Tratatele europene expuse anterior i Principiile generale ale Dreptului, care sunt reglementri cunoscute sub denumirea de legislaie primar; - Acordurile internaionale ale UE; - Reglementrile, Directivele, Recomandrile i Deciziile generale/individuale, care sunt reglementri cunoscute sub denumirea de legislaie secundar ; - Principiile generale de drept administrativ;
Page 2 of 265

- Conveniile ncheiate ntre Statele Membre. Legislaia primar, Acordurile internaionale ale UE, Principiile generale de drept administrativ, Reglementrile , Directivele i Deciziile sunt documente obligatorii a fi respectate de toate Statele membre ale UE. Recomandrile nu constituie documente obligatorii. 4. REGLEMENTRI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE I SNTATE N MUNC N UNIUNEA EUROPEAN 4.1 Evoluia reglementrilor legislative referitoare la securitate i sntate n munc n Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a Comunitii Economice Europene, erau incluse dou articole art.100 i art.118 care se refereau la promovarea mbuntirii condiiilor de via i de munc ale lucrtorilor i la protecia mpotriva accidentelor, n special prin colaborri ntre Statele membre, ca urmare a diferenelor existente ntre msurile de asigurare a securitii i sntii ale fiecrui Stat membru. Ele s-au concretizat n final cu diverse avize, studii sau consultaii. n 1974 a fost creat Comitetul consultativ pentru securitate, igien i protecia sntii care a avut un rol major n elaborarea primului program de aciune al Comisiei europene n domeniul securitii i sntii n munc care s-a desfurat n perioada 1978 -1982. Al doilea program coordonat de aciune al Comisiei n domeniul securitii i sntii n munc s-a desfurat ntre anii 1983-1987 . n anul 1986 s-a adoptat Rezoluia Consiliului din 07.05.1986 referitoare la o nou abordare n materie de armonizare tehnic i standardizare .Conform acestui document: - armonizarea tehnic este limitat la adoptarea cerinelor eseniale pe care trebuie s le respecte produsele dac ele vor s beneficieze de circulaie liber pe piaa comunitar; - cerinele eseniale pe care trebuie s le respecte produsele se stabilesc prin Directive;
Page 3 of 265

cerinele eseniale pe care trebuie s le respecte produsele se detaliaz prin specificaii tehnice n standarde armonizate; produsele realizate conform standardelor armonizate beneficiaz de prezumia de conformitate cu cerinele eseniale; standardele armonizate nu sunt obligatorii a fi respectate de produs, productorul poate aplica alte specificaii tehnice pentru ca produsul s respecte cerinele eseniale; productorul poate alege ntre diverse proceduri de evaluare a conformitii prevzute n Directiva aplicabil. n anul 1987 Tratatul de la Roma a fost revizuit prin intrarea in vigoare a Actului Unic European. n domeniul securitii i sntii n munc s-au introdus dou noi articole art.100A i art.118A prin care, pentru prima oar, securitatea i sntatea n munc a fost menionat ca o clauz direct: Prin art.100 A nou introdus s-a stipulat c: - produsele care circul fr bariere comerciale intr-o pia unic a Comunitii trebuie s prezinte un nivel de protecie ridicat; - Comisia va adopta msurile necesare de armonizare a legislaiilor naionale pentru stabilirea i funcionarea pieei unice (prin Directive). Prin art.118 A nou introdus s-a stipulat c: Statele membre se vor angaja s promoveze, n special, mbuntirea mediului de munc, pentru a proteja securitatea i sntatea lucrtorilor avnd ca obiectiv armonizarea progresiv a condiiilor existente; Realizarea obiectivului de la alineatul precedent se va concretiza prin introducerea de cerine minime n Directive, aplicabile progresiv. Al treilea program de aciune (1988 -1992) adoptat de Comisie a fost puternic focusat pe legislaie i a avut n vedere respectarea a trei cerine: necesitatea de a se promova n toate domeniile mbuntirea securitii i sntii lucrtorilor, obligaia de a asigura c lucrtorii dispun de protecie adecvat fa de riscurile de accidentare i mbolnvire profesional i necesitatea de a asigura c presiunile generate de concurena existent n piaa unic nu vor afecta securitatea i sntatea lucrtorilor. Programul de aciune s-a concretizat prin elaborarea de numeroase Directive - pe baza conceptului Noii Abordri i al aplicrii prevederilor art.100A i art.118A al Tratatului de la Roma dintre care trebuie menionat principala Directiv derivat din art.118A,
Page 4 of 265

Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de msuri pentru ncurajarea mbuntirilor n domeniul securitii i sntii n munc ( 89 / 391 / CEE) Anul 1992 a fost declarat de Comisie ca - An european pentru securitate, igien i sntate la locul de munc. Tot n 1992 se semneaz Tratatul de la Maastricht de nfiinare a Uniunii Europene. Printre punctele importante cuprinse n acest document este i cel referitor la extinderea Europei sociale prin punerea n aplicare a prevederilor Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrtorilor, adoptat deja n 1989. Aceast cart conine un capitol referitor la realizarea securitii i sntii la locul de munc. n 1993 Consiliul a dispus infiinarea Ageniei europene pentru securitate i sntate n munc avnd drept sarcin inventarierea i diseminarea enormei cantiti de cunotine i informaii regionale n materie de securitate i sntate n munc, n special n ceea ce privete msurile de prevenire, contribuind astfel la ameliorarea securitii i sntii n munc. Programul Comunitii stabilit pentru perioada 1996-2000 a constat, n: - elaborarea unor standarde de securitate i sntate mai eficiente care vor conduce la creterea competivitii; - supravegherea transpunerii corecte i la timp a Directivelor de ctre Statele membre; - evidenierea noilor riscuri asociate noii dezvoltri economice i elaborarea de noi reglementri legislative; - promovarea n continuare a dialogului social pentru asigurarea reuitei aciunilor de securitate i sntate n munc. n aceast perioad a fost elaborat o cantitate considerabil de standarde de securitate i sntate armonizate pentru produse, standarde realizate pentru detalierea cerinelor eseniale de securitate i sntate enunate n Directive. n martie 2002 a fost stabilit strategia Comisiei n domeniul securitii i sntii n munc pentru perioada 2002-2006, strategie care s-a axat pe cinci direcii importante: 1. mbuntirea continu a strii de confort n munc, att cea fizic, ct i cea moral i social ;
Page 5 of 265

2.Consolidarea culturii de prevenire a riscurilor; 3.Conjugarea tuturor mijloacelor de imbuntire a securitii i sntii n munc i realizarea de parteneriate; 4.Pregtirea extinderii; 5.Dezvoltarea cooperrii internaionale. 4.2 Directive referitoare la securitate i sntate n munc Directivele sunt reglementri obligatorii pentru Statele membre. Directivele referitoare la securitate i sntate n munc sunt elaborate, fie n baza art.100A al Tratatului de la Roma, fie n baza art.118A a aceluiai Tratat. Prin Tratatul de la Amsterdam (1999)aceste articole s-au renumerotat, art.100A devenind art.95 iar art.118A devenind art.138. n TABELUL NR. 1, expus n continuare se prezint exemple de Directive elaborate n baza art.95 al Tratatului de la Amsterdam. Directivele elaborate pe baza art.95 au ca obiectiv conceperea (proiectarea) i realizarea de produse care s prezinte un nivel ridicat de securitate la utilizare i sunt cunoscute sub denumirea de Directive de securitate a produselor.
TABELUL NR.1 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE l SNTATE N MUNC elaborate n baza art.95 al Tratatului de la Amsterdam(exemple) Categoria de produse Produse (n general) Produse pentru construcii An apariie /Nr.Directiv 92/59/CEE Domeniu de aplicare Produse de consum noi, folosite sau recondiionate (cu excepia antichitilor) pentru care nu exist reglementri comunitare Produse pentru introducerea permanent pe antierele industriale sau de construcii civile cu caracteristici care influeneaz rezistena mecanic i stabilitatea de siguran i n caz de incendiu, m e d i u a m b i a n t s a u i z o l a r e a termic/acustic a construciei Ascensoare (pentru transportul de persoane) instalate fix n imobile permanente i componentele de securitate ale acestora Vehicule cu motor i remorcile acestora precum i componentele i dispozitivele care condiioneaz securitatea acestora. Se exclud tractoarele din agricultur i silvicultur

89/106/CEE 93/68/CEE 84/529/CEE 86/312/CEE 90/486/CEE 68 directive cu amendamente

Ascensoare

Vehicule cu motor

Page 6 of 265

Tractoare

26 directive cu amendamente 98/37/CE 98/79/CE 79/113/CEE 85/405/ CEE 84/533/CEE 85/406/ CEE 84/534/CEE 87/405/ CEE 84/533/CEE 85/407/ CEE 84/537/CEE 85/409/ CEE 88/180/CEE 88/181 /CEE 87/404/CEE 90/488/CEE 93/68/CEE 90/396/CEE 73/23/CEE 93/68/CEE 76/117CEE 79/196/CEE 84/47/CEE 88/571/CEE 88/665/C EE 90/487/CEE 82/130/CEE 88/35/CEE 91/169/CEE

Tractoare din agricultur i silvicultur, caracteristici generale i principalele lor dispozitive de protecie Maini n general, cu excepia celor acionate de fora uman, a celor concepute pentru uz nuclear, medical sau militar i a celor le care fac obiectul directivelor specifice

Maini

Utilaje de antier - compresoare - macarale turn -grupuri electrogene de sudur - ciocane de spart beton i pickhamere - maini de tuns iarba Recipiente simple sub presiune

Se stabilesc limitele de emisiune sonor (exprimate ca puteri acustice sau ca nivele de zgomot, la locul operatorului

Recipiente sudate pentru a conine aer sau azot la presiune de peste 50 bar Aparate pentru coacere, nclzire i producerea apei calde i dispozitivele i componentele acestora care se comercializeaz separat Echipament electric destinat a fi utilizat la o tensiune nominal cuprins ntre 50 V i1000 Vca. i ntre 75 V i 1500 Vcc. Echipament electric conceput a fi utilizat n atmosfer exploziv i prevzut cu anumite sisteme de protecie, cu excepia celui conceput pentru utilizare n mine cu pericol de grizu

Aparate cu gaz Echipament electric pentru joas tensiune Echipament electric utilizabil n atmosfer exploziv Echipament electric utilizabil n atmosfer exploziv cu pericol de grizu

Echipament electric conceput a fi utilizat la lucrri subterane sau la instalaii de suprafa unde grizu poate ajunge prin ventilaie subteran

Page 7 of 265

Echipament electric pentru utilizare n atmosfer exploziv Compatibilitate electromagnetic Substane periculoase: mbuteliere i marcare Preparate periculoase. Clasificare, mbuteliere i marcare Substane i preparate periculoase, fie de securitate Antiduntori (insectofungici) Explozivi utilizai n scop civil Echipamente individuale de protecie

94/9/CE 89/336/CEE 92/31/CEE 93/68/CEE 67/548/CEE 7 modificri i 20 de adaptri 88/379/CEE 89/178/CEE 90/492/CEE 93/18/CEE 91/155/CEE 93/112/CEE 78/63/CEE 81/187/CEE 84/291/CEE 93/15/CEE 89/686/CEE 93/68/CEE 93/95/CEE 96/58/CE

Aparate i sisteme, electrice sau nu, concepute a fi utilizate n atmosfer exploziv.

Cerine de protecie a echipamentelor tehnice fa de perturbaiile electromagnetice Comunicarea substanelor, evaluarea periculozitii acestora, mbuteliere, marcare Preparate care conin cel puin o substan periculoas i care s fie considerate periculoase conform definiiilor din directiv

Fie cu date de securitate care trebuie aduse la cunotina utilizatorului (de specialitate) odat cu fiecare substan sau preparat Preparate destinate s protejeze, s favorizeze sau s conserve plantele sau produsele vegetale, s distrug sau s evite creterea plantelor nedorite Controlul, comercializarea i recunoaterea reciproc a omologrilor de exploziv utilizai n scop civil Echipamente individuale de protecie n general, cu excepia celor destinate forelor armate sau de ordine public, de autoaprare

Directivele elaborate pe baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam au drept obiectiv ameliorarea progresiv a securitii i sntii n munc prin armonizarea legislaiilor Statelor membre. n TABELUL NR. 2, expus n continuare se prezint o situaie la zi a Directivelor derivate din art.138 al Tratatului de la Amsterdam, Directive care poart i denumirea de Directive sociale .

Page 8 of 265

TABELUL NR. 2 DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE l SNTATE N MUNC elaborate n baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam An apariie/ nr.directiv 89/391/CEE 89/654/CEE Denumire Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de msuri pentru ncurajarea mbuntirilor n domeniul securitii i sntii n munc Directiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate pentru locurile de munc (1-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate privind utilizarea echipamentelor tehnice de lucrtori n munc (a 2-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate privind utilizarea echipamentelor individuale de protecie de lucrtori n munc (a 3-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 29.05.90 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor implicnd pentru lucrtori riscuri n special de afeciuni ale spatelui (a 4-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei Directiva Consiliului din 29.05.9089/391/CEE) cerinele minime de securitate i referitoare la sntate privind activitatea desfurat prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare (VDT) (a 5-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 28.06.90 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor asociate expunerii la ageni cancerigeni n munc (a 6-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 26.11.90 referitoare la protecia lucrtorilor contra riscurilor asociate expunerii la ageni biologici n munc (a 7- a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) (a 7-a directiv special n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 24.06.92 referitoare la implementarea cerinelor minime de securitate i sntate n antierele temporare sau mobile (a 8-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 24.06.92 referitoare la cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate n munc(a 9-a Directiv specific n sensul art.16(1) al Directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 19.10.92 referitoare la aplicarea msurilor care s promoveze mbuntirea securitii i sntii n munc pentru lucrtoarele gravide i a lucrtoarele care au nscut de curnd sau care alpteaz (a 10-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

89/655/CEE

89/656/CEE

90/269/CEE

90/270/CEE 90/394/CEE 2000/54/CE

92/57/CEE

92/58/CEE

92/85/CEE

Page 9 of 265

92/91/CEE

92/104/CEE

93/103/CEE

Directiva Consiliului din 3.11.92 referitoare Ia cerinele minime pentru mbuntirea condiiilor de munc ale lucrtorilor din industriile extractive prin foraj (a 11-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 3.12.92 referitoare la cerinele minime pentru mbuntirea condiiilor de munc ale lucrtorilor din industriile extractive de suprafa sau subteran (a 12-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare Ia cerinele minime de securitate i sntate n munc la bordul navelor de pescuit (a 13-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 7.04.98 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor asociate expunerii la ageni chimici n munc (a 14-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european i a Consiliului din 16.12.99 referitoare la cerinele minime pentru mbuntirea securitii i sntii lucrtorilor potenial expui riscului atmosferelor explozive (a 15-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Parlamentului european i a Consiliului din 6.02.2003 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate privind expunerea lucrtorilor la riscurile generate de ageni fizici (zgomot) (a 17-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) Directiva Consiliului din 27.11.80 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor asociate expunerii la ageni chimici, fizici i biologici n munc Directiva Consiliului din 28.07.82 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor asociate expunerii la plumb metalic i compuii si ionici n munc (1-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 19.09.83 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor asociate expunerii la azbest n munc(a 2-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 12.05.86 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor asociate expunerii la zgomot n munc(a 3-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 27.05.88 referitoare la protecia lucrtorilor prin interzicerea anumitor ageni specifici i/sau a anumitor activiti (a 4-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului din 29.05.91 referitoare la stabilirea valorilor limit orientative pentru implementarea Directivei 80/1107/CEE (a 5-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE) Directiva Consiliului referitoare la armonizarea dispoziiilor legislative, reglementative i administrative ale Statelor membre privind protecia sntii lucrtorilor expui la monomerul clorurii de vinil Directiva Consiliului din 25.06.91 referitoare la mbuntirea condiiilor de munc pentru lucrtori cu contract de munc pe perioad determinat sau interimari

98/24/CE

1999/92/CE

2003/10/CE

80/1107/CEE 82/605/CEE

83/477/CEE

86/188/CEE 88/364/CEE

91/322/CEE

78/610/CEE 91/383/CEE

Page 10 of 265

92/29/CEE 93/104/CEE 94/33/CEE

Directiva Consiliului din 31.05.92 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate pentru promovarea unei mai bune asistene medicale la bordul navelor Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare la anumite aspecte privind organizarea timpului de lucru Directiva Consiliului din 22.06.94 referitoare la protecia tinerilor n munc

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA CUPRINS 1. Notiuni generale 2. Securitatea si sanatatea n munca 3. Activitatea de prevenire si protectie 4. Organizarea activitatii de prevenire si protectie 5. Serviciul intern de prevenire si protectie 6. Serviciul extern de prevenire si protectie 7. Autorizarea funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc 8. Cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca 9. Lucratorii desemnati 10.Organizarea i funcionarea comitetului de securitatei sntate n munc 11.Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca 12.Obligatii generale ale angajatorilor 13. Alte obligatii ale angajatorilor 14. Sarcinile si obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea n munca 15. Sarcinile si obligatiile conducatorului locului de munca 16. Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, 17. Echipamentul individual de protectie (EIP) 18. Pericol grav i iminent i zone cu risc ridicat i specific 19. Evenimente, accidente, boli profesionale 20. Comunicarea i cercetarea accidentelor de munc 21. Raportarea, cercetarea si declararea bolilor profesionale 22. Electrosecuritatea 23. Metoda INCDPM de evaluare a riscurilor 24. Agenti chimici periculosi la locul de munca 25. Ghid cercetare evenimente 26. Sanctiuni legea 319/2006
Page 11 of 265

27. Documente elaborate de serviciul de prevenire si protectie 28. Legislatie in domeniul ssm 29. Bibliografie 1. NOTIUNI GENERALE Eliminarea tuturor accidentelor i mbolnvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii reprezint obiectivul general al securitii i sntii n munc. Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecinelor n cazul producerii accidentelor i/sau mbolnvirilor profesionale. Prevenirea trebuie s cuprind toate situaiile care afecteaz sau pot afecta integritatea sistemului de munc i continuitatea proceselor de munc. Aciunea preventiv cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice i organizatorice cu efect pozitiv n rezultatul urmtoarei ecuaii: Pericol/Risc + Imprejurri favorizante = Accident/Incident Aplicnd acestei ecuaii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot determina urmtoarele obiective de urmrit: eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinelor poteniale la surs, - eliminarea sau modificarea mprejurrilor favorizante n vederea scderii probabilitii de producere, prevederea de msuri i mijloace adecvate pentru a face fa situaiilor de urgen. Aspecte privind stadiul actual al securitii i sntii n munc Activitatea de protecie a muncii n Romnia are o istorie de peste 100 de ani i a evoluat n strns legtur cu dezvoltarea industrial care,
Page 12 of 265

nc de la sfritul secolului al XIX-lea, a atras dup sine primele manifestri ale acestei activiti. Anul 1874 consemneaz apariia i intrarea n vigoare a unei legi ce reglementeaz aspecte de sntate n munc, Legea sanitar, iar n 1894 intr n vigoare Regulamentul pentru industriile insalubre care poate fi considerat primul act normativ n domeniul securitii i sntii n munc deoarece cuprindea dispoziii obligatorii privind munca femeilor i tinerilor, prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale. O activitate susinut de aplicare a msurilor de prevenire a accidentelor de munc i a bolilor profesionale s-a desfurat ntre anii 1920 i 1940 de ctre Serviciul de Igien Industrial, organism care a funcionat n cadrul Casei Centrale a Asigurrilor Sociale. Dup cel de al doilea rzboi mondial s-a nfiinat un sistem guvernamental de instituii cu atribuii exprese n domeniu: n 1949 sa nfiinat Consiliul pentru Protecia Muncii, din subordinea Ministerului Muncii i Prevederilor Sociale, organism care cuprindea reprezentani ai Confederaiei Generale a Muncii, ai Consiliului de Stat al Planificrii, ai Ministerului Invmntului i responsabili cu protecia muncii. Un moment remarcabil l constituie adoptarea n 1965 a Legii nr. 5/1965 cu privire la protecia muncii care a reuit, ntr-o anumit msur ca, prin efectele ei, s se apropie n etapa respectiv de standardele europene n materie, s contureze cadrul organizatoric i legislativ necesar derulrii activitii de producie n condiii de securitate i sntate n munc. Ulterior, n 1966, a luat fiin un organism independent al statului, Comitetul de Stat pentru Protecia Muncii, cu o structur organizatoric pe dou niveluri: central i teritorial, care a manifestat preocupri deosebite pentru pregtirea specialitilor n acest domeniu. Dup decembrie 1989, transformrile intervenite n viaa economic i social a Romniei i tranziia spre o economie de pia au determinat
Page 13 of 265

apariia unor probleme noi, ca de exemplu: creterea rapid a numrului de ageni economici, apariia sectorului privat, creterea omajului, intensificarea fenomenului de eludare a legilor, creterea rolului partenerilor sociali (patronate, sindicate) ce au impus modificarea structurii i coninutului legislaiei privind securitatea i sntatea n munc. Astfel, nc din anul 1990 s-au ntreprins msuri pentru revizuirea reglementrilor din domeniul proteciei muncii pentru a crea un nou sistem legislativ al crui principiu fundamental s fie armonizarea cu prevederile directivelor Uniunii Europene, cu cele ale conveniilor si recomandrilor Organizaiei Internaionale a Muncii. Tot n anul 1990 a fost reproiectat structura organizatoric i funcional a instituiei proteciei muncii, aceasta fiind integrat n cadrul Ministerului Muncii i Proteciei Sociale. Ca urmare a ratificrii, la 5.04.1993, a Acordului European, care instituia o asociere ntre Romnia i U.E. n vederea acceptrii ulterioare a rii noastre ca membru cu drepturi depline , s-a nceput un proces lung de armonizare a legislaiei naionale cu cea comunitar. Reglementri legale La nivel european, preocuprile privind asigurarea unui mediu de munc sigur i sntos s-au concretizat n cuprinderea n acquis-ul comunitar a unui mare numr de directive europene n domeniul securitii i sntii n munc. O mare parte dintre acestea au fost transpuse recent n legislaia romn, determinnd modificri importante ale modului de abordare a problematicii prevenirii la nivel de ntreprindere. Astfel, angajatorii vor trebui s respecte noi cerine de securitate i sntate ale lucrtorilor, armonizate cu cele de la nivel european, care au ca obiectiv principal mbuntirea continu a condiiilor de munc. Legislaia privind securitatea i sntatea n munc este o component a sistemului naional de reglementri, care stabilete
Page 14 of 265

responsabilitile instituiilor implicate, cadrul de nfiinare i organizare a activitii n domeniu i asigur respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamental este aceea c se afl ntr-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene n domeniu. Constituia Romniei, afirmnd dreptul la protecie social, face referire i la msurile de securitate i igien a muncii, iar Codul Muncii cuprinde prevederi care se refer la protecia vieii i a sntii lucrtorilor. Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) n Legea nr.90/1996 a Proteciei Muncii, republicat, i n Normele Generale de Protecie a Muncii au fost preluate principiile prevenirii, precum i o serie de msuri care vizau mbuntirea securitii i sntii n munc. Legea 90/1996 i normele metodologice de aplicare a acesteia, au reglementat, pe o perioad de 10 ani, cadrul organizatoric al proteciei muncii i atribuiile organismelor statului privind coordonarea i controlul acestei activiti. Sistemul piramidal de reglementri, format din Legea nr.90/1996, Normele metodologice de aplicare ale acestei legi, Normele Generale de Protecie a Muncii i normele specifice de securitate a muncii, a fost integral abrogat prin adoptarea Legii nr.319/2006 a securitii i sntii n munc, ale crei prevederi au intrat n vigoare la 01 octombrie 2006. Noul sistem de reglementri transpune integral prevederile directivelor europene din domeniul securitii i sntii n munc, dup cum este evideniat n tabelul de mai jos:

LISTA TRANSPUNERII DIRECTIVELOR EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANA Nr crt 1.

Directive 83/477/CEE Page 15 of 265

Continut Privind protectia impotriva

Legislatia nationala Hotarare de Guvern nr. 1875 din 22

2.

86/188/CEE

3. 4.

89/654/CEE 89/656/CEE

5.

90/269/CEE

6.

90/270/CEE

riscurilor de imbolnvire si prevenirea acestor riscuri provocate de expunerea la azbest la locul de munc privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor determinate de expunerea la zgomot n timpul lucrului privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca referitoare la prescriptii minime de securitate si sanatate pentru utilizarea echipamentului individual de protectie de catre muncitori la lucru privind prescripiile minime de sntate i securitate pentru manipularea manual a maselor implicnd pentru lucrtori riscuri n special de afeciuni ale spatelui privind prescripiile minime de securitate si sntate referitoare la activitatea desfaurat prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locul de munc privind stabilirea valorilor limit de expunere profesionala cu caracter orientativ in aplicarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni chimici, fizici i biologici n

decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest Hotarre nr. 493 din 12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarrea nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc Hotarrea nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a EIP la locul de munc Hotrrea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare Hotarrea nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotarrea nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate pentru protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni cancerigeni sau mutageni la locul de munc HOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici

7.

90/394/CEE

8.

91/322/CEE

Page 16 of 265

9.

92/29/CEE

10.

92/57/CEE

11.

92/58/CEE

12.

92/91/CEE

13.

92/104/CEE

14.

93/103/CE

timpul lucrului cu privire la prescriptiile minime de securitate i sntate pentru mbuntirea asistenei medicale la bordul navelor privind cerinele minime de securitate i sntate care se aplic pe antierele temporare sau mobile cu privire la prescriptiile minime de semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca cu privire la prescriptiile minime vizand ameliorarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industriile extractive prin foraj privind prescriptiile minime pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile extractive de suprafata sau subteran (minerit) privind prescripiile minime de securitate i sntate n munc la bordul navelor de pescuit cu privire la securitatea i protecia sntii lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de agenii chimici la locul de munc privind prescripiile minime pentru ameliorarea proteciei securitii i sntii muncitorilor susceptibili a fi expui riscului datorat atmosferelor potential explozive privind protecia lucrtorilor

Hotarrea nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotrrea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc Hotarrea nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerinele minime pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor din industria extractiv de foraj Hotarrea nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerinele minime pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor din industria extractiv de suprafa sau subteran Hotarrea nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc la bordul navelor de pescuit HOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici Hotarrea nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerinele minime pentru mbuntirea securitii i protecia sntii lucrtorilor care pot fi expui unui potenial risc datorat atmosferelor explozive Hotarrea nr. 1092 din 16/08/2006 privind

15.

98/24/CE

16.

1999/92/CE

17.

2000/54/CE Page 17 of 265

contra riscurilor legate de expunerea la ageni biologici n munc 18. 2002/44/CE privind prescripiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (vibratii) privind prescripiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (zgomot) referitor la cerintele minime de securitate si sanatate privind expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (cmpuri electromagnetice)

protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni biologici n munc Hotarare de Guvern nr. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii Hotarre nr. 493 din 12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarrea nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice

19.

2003/10/CE

20.

2004/40

Conditiile n care se desfasoara procesele de munca, complexitatea echipamentelor de munca, intensitatea efortului mental, volumul din ce n ce mai mare si complexitatea informatiilor necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor social-administrative pe baza noilor principii de cunoastere, ntelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii. Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune conditii n desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca. Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli de prevenire si protectie aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si a mbolnavirilor profesionale n rndul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si tehnicii.

Page 18 of 265

In conformitate cu aceste reglementari, obligatia de a asigura securitatea si sanatatea, n toate aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului. Legea de baza in domeniul securitatii si sanatatii in munca, este Legea nr.319 denumita Legea securitatii si sanatatii in munca Legea securitatii si sanatatii in munca a fost adoptata in data de 14 iulie 2006, publicata in Monitorul Oficial nr.646 din 26 iulie 2006 si a intrat n vigoare incepand cu data de 01.10.2006. Legea securitatii si sanatatii in munca, nr.319/2006, transpune Directiva Consiliului nr.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de msuri privind promovarea mbuntirii securitii i sntii n munc a lucrtorilor. Legea securitatii si sanatatii in munca stabilete principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecia sntii i securitatea lucrtorilor, eliminarea factorilor de risc i accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrat potrivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentanilor lor, precum i direciile generale pentru implementarea acestor principii. Conveniile internaionale i contractele bilaterale ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri strini, n vederea efecturii de lucrri cu personal romn pe teritoriul altor ri, vor cuprinde clauze privind securitatea i sntatea n munc. Legea securitatii si sanatatii in munca se aplic n toate sectoarele de activitate, att publice, ct i private. Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplic angajatorilor, lucrtorilor i reprezentanilor lucrtorilor. Fac excepie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile n care particularitile inerente ale anumitor activiti specifice din serviciile publice, cum ar fi forele armate sau poliia, precum i cazurile de dezastre, inundaii i pentru realizarea msurilor de protecie civil, vin n contradicie cu legea securitatii si sanatatii in munca.
Page 19 of 265

2.

SECURITATEA SI SANATATEA N MUNCA

Obiectivele securitatii si sanatatii - armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vietii, protectia mediului nconjurator, asigurarea vietii, securitatii si sanatatii angajatilor; - constientizarea lucratorilor n cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si sanatate a muncii n amenajarea, dotarea locurilor de munca, exploatarea n conditii de siguranta a echipamentelor de munca n scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a mbolnavirilor profesionale; - eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau mbolnavire profesionala existenti n sistemul de munca (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediul de munca), informarea, consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora; - aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si mbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala. 3. ACTIVITATEA DE PREVENIRE SI PROTECTIE Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor n toate aspectele legate de munca. La nivelul angajatorului activitatea de prevenire si protectie se organizeaza avnd la baza principiile: - obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor, n toate aspectele referitoare la munca, revine angajatorului; - obligatiile lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca nu vor afecta principiul responsabilitatii angajatorului; - evitarea riscurilor;
Page 20 of 265

- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; - combaterea riscurilor la sursa; - asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii, indiferent de natura sau durata contractului de munca etc. Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, n urmatoarele moduri: a) prin asumarea de catre angajator, n conditiile art. 9 alin. (4) din Legea 319/2006, a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege: b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie; c) prin nfiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie; d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie. Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute mai sus n cadrul ntreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele: 1. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru; 2. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie; 3. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate n munca, tinnd seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/ntreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru; 4. propunerea atributiilor si raspunderilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza n fisa postului, cu aprobarea angajatorului; 5. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute n
Page 21 of 265

planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin n domeniul securitatii si sanatatii n munca, stabilite prin fisa postului; 6. ntocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca; 7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite; 8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul ntreprinderii si/sau unitatii; 9. asigurarea ntocmirii planului de actiune n caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor art. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006 si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui; 10. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006; 11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate n munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotarrii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca; 12. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor; 13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare; 14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic; 15. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor n mediul de munca;
Page 22 of 265

16. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta; 17. informarea angajatorului, n scris, asupra deficientelor constatate n timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie; 18. ntocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotarrile Guvernului emise n temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din LEGEA nr. 319/2006, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile; 19. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul, ncercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotarrea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea n munca de catre lucratori a echipamentelor de munca; 20. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din ntreprindere si ntocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie, conform prevederilor Hotarrii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; 21. urmarirea ntretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a nlocuirii lor la termenele stabilite, precum si n celelalte situatii prevazute de Hotarrea Guvernului nr. 1.048/2006; 22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006; ; 23. ntocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006; 24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din
Page 23 of 265

ntreprindere si/sau unitate, n conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 319/2006: 25. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor; 26. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si protectie, medicul de medicina muncii, n vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie; 27. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, n situatia n care mai multi angajatori si desfasoara activitatea n acelasi loc de munca; 28. urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare; 29. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul ndeplinirii atributiilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca; 30. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea n munca la ncheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele ncheiate cu angajatori straini; 31. ntocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati. 4. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIE I. n cazul ntreprinderilor cu pna la 9 lucratori inclusiv angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii n munca, daca se ndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevazute n anexa nr. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006:
Page 24 of 265

b) angajatorul si desfasoara activitatea profesionala n mod efectiv si cu regularitate n ntreprindere si/sau unitate; c) angajatorul ndeplineste cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca, corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006. n situatia n care nu sunt ndeplinite conditiile prevazute mai sus, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor art. 20-22 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor art. 23-27, din aceeasi norma , si/sau sa apeleze la servicii externe. n situatia n care sunt ndeplinite conditiile de mai sus, dar angajatorul nu realizeaza n totalitate activitatile de prevenire si protectie, pentru activitatile pe care nu le realizeaza angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. II. n cazul ntreprinderilor care au ntre 10 si 49 de lucratori inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii n munca, daca se ndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) activitatile desfasurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevazute n anexa nr. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006; b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate; c) angajatorul si desfasoara activitatea profesionala n mod efectiv si cu regularitate n ntreprindere si/sau unitate; d) angajatorul ndeplineste cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006.
Page 25 of 265

n situatia n care nu sunt ndeplinite conditiile prevazute mai sus, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor art. 23-27, din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006 si/sau sa apeleze la servicii externe. n situatia n care sunt ndeplinite conditiile prevazute mai sus, dar angajatorul, lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza n totalitate activitatile de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. III. n cazul ntreprinderilor si/sau unitatilor ntre 50 si 249 de lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul ntreprinderii. n cazul ntreprinderilor si/sau unitatilor prevazute mai sus, care desfasoara activitati dintre cele prevazute n anexa nr. 5, din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006, angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie. n cazul n care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. n cazul ntreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 250 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire si protectie. n cazul n care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 5. SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care ndeplinesc cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior, si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare.
Page 26 of 265

Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa ndeplineasca cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului superior. Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza n subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta. Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului. Angajatorul va consemna n regulamentul intern sau n regulamentul de organizare i funcionare activitile de prevenire i protecie pentru efectuarea crora serviciul intern de prevenire i protecie are capacitate i mijloace adecvate. Serviciul intern de prevenire i protecie trebuie s aib la dispoziie resursele materiale i umane necesare pentru ndeplinirea activitilor de prevenire i protecie desfurate n ntreprindere. Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire i protecie n funcie de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii. Angajatorul trebuie s asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire i protecie s poat desfura activitile specifice. Cnd angajatorul i desfoar activitatea n mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire i protecie trebuie s fie organizat astfel nct s se asigure n mod corespunztor desfurarea activitilor specifice. n situaia n care activitatea de prevenire i protecie este asigurat prin mai multe servicii interne, acestea vor aciona coordonat pentru asigurarea eficienei activitii. Serviciul intern de prevenire i protecie poate s asigure i supravegherea medical, dac dispune de personal cu capacitate profesional i de mijloace materiale adecvate. 6. SERVICIUL EXTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE
Page 27 of 265

Serviciul extern de prevenire si protectie este o prestare de servicii care asigura, pe baza de contract, activitatile de prevenire si protectie n domeniu. Angajatorul apeleaza la serviciile externe, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (3) lit. d) din Legea 319/2006 Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa ndeplineasca urmatoarele cerinte: a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea; b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire n domeniul securitatii si sanatatii n munca. Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care ndeplinesc cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006, si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare. Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa ndeplineasca cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006. n cazul n care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana, aceasta trebuie sa ndeplineasca cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006. 7. AUTORIZAREA A FUNCIONRII DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITII I SNTII N MUNC

Page 28 of 265

n vederea asigurrii condiiilor de securitate i sntate n munc i pentru prevenirea accidentelor i a bolilor profesionale, angajatorii au obligaia s obin autorizaia de funcionare din punct de vedere al securitii i sntii n munc, nainte de nceperea oricrei activiti. Nu se autorizeaz, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, persoanele fizice, asociaiile familiale i persoanele juridice pentru care autorizarea funcionrii, inclusiv din punct de vedere al securitii i sntii n munc, se efectueaz n temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice, cu modificrile i completrile ulterioare. Asumarea de ctre angajator a responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din punct de vedere al securitii i sntii n munc se face pentru activitile care se desfoar la sediul social, la sediile secundare sau n afara acestora. n vederea autorizrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc, angajatorul are obligaia s depun la inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia i desfoar activitatea o cerere, completat n dou exemplare semnate n original de ctre angajator, conform modelului prevzut n anexa nr. 1.la Normele Metodologice. Cererea va fi nsoit de urmtoarele acte: a)copii de pe actele de nfiinare; b)declaraia pe propria rspundere, conform modelului prezentat n anexa nr. 2, din care rezult c pentru activitile declarate sunt ndeplinite condiiile de funcionare prevzute de legislaia specific n domeniul securitii i sntii n munc. n vederea autorizrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc, inspectoratele teritoriale de munc procedeaz dup cum urmeaz: a)nregistreaz cererile de autorizare a funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc; b)verific actele depuse n susinerea acestora, precum i declaraia pe propria rspundere; c)completeaz i emit certificatul constatator, conform modelului prezentat n anexa nr. 3 la Normele Metodologice.; d)asigur evidena certificatelor constatatoare eliberate, conform modelului prezentat n anexa nr. 4 la Normele Metodologice.;
Page 29 of 265

e)asigur arhivarea documentaiei n baza creia s-au emis certificatele constatatoare. Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucrtoare, calculat de la data nregistrrii cererii. Certificatul constatator, emis n baza declaraiei pe propria rspundere, d dreptul angajatorilor s desfoare activitile pentru care au obinut certificatul. IMPORTANT: (1)n cazul n care n cadrul controalelor se constat abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securitii i sntii n munc, inspectorul de munc sisteaz activitatea i propune inspectoratului teritorial de munc nscrierea meniunii n certificatul constatator. (2)Inspectoratul teritorial de munc menioneaz sistarea activitii prevzute la alin. (1) n certificatul constatator. (3)n situaia prevzut mai sus, angajatorul poate relua activitatea numai dup ce demonstreaz c a remediat deficienele care au condus la sistarea activitii i a obinut autorizarea conform Normelor Metodologice. (4)n situaia prevzut la alin. (3), cererea va fi nsoit de certificatul constatator eliberat iniial, n original. (5)Inspectoratul teritorial de munc va meniona n certificatul constatator data relurii activitii. 8. CERINTELE MINIME DE PREGATIRE N DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII N MUNCA Nivelurile de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca, necesare pentru dobndirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie, sunt urmatoarele:
(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior, care trebuie indeplinite in mod cumulativ, sunt urmatoarele: a) absolvirea, in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice, cu diploma de licenta sau echivalenta, a ciclului I de studii universitare, studii universitare de Page 30 of 265

licenta, ori a studiilor universitare de lunga durata sau absolvirea cu diploma de absolvire a studiilor universitare de scurta durata; b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 80 de ore; c) absolvirea cu diploma sau certificat de absolvire, dupa caz, a unui program de invatamant postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180 de ore. (2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si certificatele de absolvire a cursurilor prevazute la alin. (1) lit. b) si c). (3) Cerinta minima prevazuta la alin. (1) lit. b) si c) este considerata indeplinita si in situatia in care persoana a obtinut o diploma de master sau doctorat in domeniul securitatii si sanatatii in munca." Cursurile si programele de formare in domeniul securitatii si sanatatii in munca, se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare." Ocupatiile specifice domeniului securitatii si sanatatii in munca, necesare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie, sunt urmatoarele: a) tehnician in securitate si sanatate in munca; b) expert in securitate si sanatate in munca. Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare ocupatiei technician in securitate si sanatate in munca sunt: a) studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic; b) program de formare pentru ocupatia de tehnician in securitate si sanatate in munca, de cel putin 80 de ore. (2) Indeplinirea cerintelor prevazute la pct (a) , se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a programului de formare profesionala corespunzator. Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare ocupatiei prevazute la pct( b) sunt: a) studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga sau de scurta durata absolvite cu diploma de licenta ori echivalenta in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice; b) program de formare profesionala pentru ocupatia de expert in securitate si sanatate in munca, de cel putin 80 de ore; c) curs postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180 de ore, sau masterat/doctorat in acest domeniu. (2) Indeplinirea cerintelor se atesta prin diplomele de studii si certificatul de absolvire a programului de formare profesionala corespunzator."

9. LUCRATORII DESEMNATI

Page 31 of 265

Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului. Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa ndeplineasca cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu. Angajatorul va stabili numrul de lucrtori desemnai n funcie de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii. n cazul n care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. 10. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA COMITETULUI DE SECURITATEI SNTATE N MUNC Organizarea comitetului de securitate i sntate n munc Comitetul de securitate i sntate n munc se constituie n unitile care au un numr de cel puin 50 de lucrtori, inclusiv cu capital strin, care desfoar activiti pe teritoriul Romniei. Inspectorul de munc poate impune constituirea comitetului de securitate i sntate n munc n unitile cu un numr mai mic de 50 de lucrtori n funcie de natura activitii i de riscurile identificate. n cazul n care activitatea se desfoar n uniti dispersate teritorial, se pot nfiina mai multe comitete de securitate i sntate n munc; numrul acestora se stabilete prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare i funcionare. Comitetul de securitate i sntate n munc se constituie i n cazul activitilor care se desfoar temporar, respectiv cu o durat mai mare de 3 luni.

Page 32 of 265

n unitile care au mai puin de 50 de lucrtori, atribuiile comitetului de securitate i sntate n munc revin reprezentanilor lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor Componenta comitetului de securitate si sanatate in munca Comitetul de securitate i sntate n munc este constituit din reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, pe de o parte, i angajator sau reprezentantul su legal i/sau reprezentanii si n numr egal cu cel al reprezentanilor lucrtorilor i medicul de medicina muncii, pe de alt parte. Angajatorul sau reprezentantul su legal este preedintele comitetului de securitate i sntate n munc. Lucrtorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire i protecie este secretarul comitetului de securitate i sntate n munc. Reprezentanii lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc vor fi desemnai de ctre lucrtori dintre reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, dup cum urmeaz: a)de la 10 la 100 de lucrtori - 2 reprezentani; b)de la 101 la 500 de lucrtori - 3 reprezentani; c)de la 501 la 1.000 de lucrtori - 4 reprezentani; d)de la 1.001 la 2.000 de lucrtori - 5 reprezentani; e)de la 2.001 la 3.000 de lucrtori - 6 reprezentani; f)de la 3.001 la 4.000 de lucrtori - 7 reprezentani; g)peste 4.000 de lucrtori - 8 reprezentani. Reprezentanii lucrtorilor n comitetul de securitate i sntate n munc vor fi alei pe o perioad de 2 ani. Modalitatea de desemnare a reprezentanilor lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc va fi stabilit prin contractul colectiv de munc, regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare. Membrii comitetului de securitate i sntate n munc se nominalizeaz prin decizie scris a preedintelui acestuia, iar componena comitetului va fi adus la cunotin tuturor lucrtorilor.
Page 33 of 265

La ntrunirile comitetului de securitate i sntate n munc vor fi convocai s participe lucrtorii desemnai, reprezentanii serviciului intern de prevenire i protecie i, n cazul n care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire i protecie, reprezentanii acestora: pot fi invitai s participe si inspectori de munc. IMPORTANT: (1)Angajatorul are obligaia s acorde fiecrui reprezentant al lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc timpul necesar exercitrii atribuiilor specifice. (2)Timpul alocat acestei activiti va fi considerat timp de munc i va fi de cel puin: a) 2 ore pe lun n unitile avnd un efectiv de pn la 99 de lucrtori; b) 5 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 100 i 299 de lucrtori; c) 10 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 300 i 499 de lucrtori; d) 15 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 500 i 1.499 de lucrtori; e) 20 de ore pe lun n unitile avnd un efectiv de 1.500 de lucrtori i peste. (3)Instruirea necesar exercitrii rolului de membru n comitetul de securitate i sntate n munc trebuie s se realizeze n timpul programului de lucru i pe cheltuiala unitii. Funcionarea comitetului de securitate i sntate n munc Comitetul de securitate i sntate n munc funcioneaz n baza regulamentului de funcionare propriu. Angajatorul are obligaia s asigure ntrunirea comitetului de securitate i sntate n munc cel puin o dat pe trimestru i ori de cte ori este necesar. Ordinea de zi a fiecrei ntruniri este stabilit de ctre preedinte i secretar, cu consultarea reprezentanilor lucrtorilor, i este transmis membrilor comitetului de securitate i sntate n munc, inspectoratului teritorial de munc i, dac este cazul, serviciului extern de protecie i prevenire, cu cel puin 5 zile naintea datei stabilite pentru ntrunirea comitetului.

Page 34 of 265

Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc convoac n scris membrii comitetului cu cel puin 5 zile nainte de data ntrunirii, indicnd locul, data i ora stabilite. La fiecare ntrunire secretarul comitetului de securitate i sntate n munc ncheie un proces-verbal care va fi semnat de ctre toi membrii comitetului. Comitetul de securitate i sntate n munc este legal ntrunit dac sunt prezeni cel puin jumtate plus unu din numrul membrilor si. Comitetul de securitate i sntate n munc convine cu votul a cel puin dou treimi din numrul membrilor prezeni. Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc va afia la loc vizibil copii ale procesului-verbal ncheiat. Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc transmite inspectoratului teritorial de munc, n termen de 10 zile de la data ntrunirii, o copie a procesuluiverbal ncheiat. Atribuiile comitetului de securitate i sntate n munc Pentru realizarea informrii, consultrii i participrii lucrtorilor, n conformitate cu art. 16, 17 i 18 din lege, comitetul de securitate i sntate n munc are cel puin urmtoarele atribuii: a)analizeaz i face propuneri privind politica de securitate i sntate n munc i planul de prevenire i protecie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare i funcionare; b)urmrete realizarea planului de prevenire i protecie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizrii prevederilor lui i eficiena acestora din punct de vedere al mbuntirii condiiilor de munc; c)analizeaz introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, lund n considerare consecinele asupra securitii i sntii, lucrtorilor, i face propuneri n situaia constatrii anumitor deficiene;
Page 35 of 265

d)analizeaz alegerea, cumprarea, ntreinerea i utilizarea echipamentelor de munc, a echipamentelor de protecie colectiv i individual; e)analizeaz modul de ndeplinire a atribuiilor ce revin serviciului extern de prevenire i protecie, precum i meninerea sau, dac este cazul, nlocuirea acestuia; f)propune msuri de amenajare a locurilor de munc, innd seama de prezena grupurilor sensibile la riscuri specifice; g)analizeaz cererile formulate de lucrtori privind condiiile de munc i modul n care i ndeplinesc atribuiile persoanele desemnate i/sau serviciul extern; h)urmrete modul n care se aplic i se respect reglementrile legale privind securitatea i sntatea n munc, msurile dispuse de inspectorul de munc i inspectorii sanitari; i)analizeaz propunerile lucrtorilor privind prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale, precum i pentru mbuntirea condiiilor de munc i propune introducerea acestora n planul de prevenire i protecie; j)analizeaz cauzele producerii accidentelor de munc, mbolnvirilor profesionale i evenimentelor produse i poate propune msuri tehnice n completarea msurilor dispuse n urma cercetrii; k)efectueaz verificri proprii privind aplicarea instruciunilor proprii i a celor de lucru i face un raport scris privind constatrile fcute; l)dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate i sntate n munc de ctre conductorul unitii cel puin o dat pe an, cu privire la situaia securitii i sntii n munc, la aciunile care au fost ntreprinse i la eficiena acestora n anul ncheiat, precum i propunerile pentru planul de prevenire i protecie ce se va realiza n anul urmtor. Obligaiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate i sntate n munc Angajatorul trebuie s furnizeze comitetului de securitate i sntate n munc toate informaiile necesare, pentru ca membrii acestuia s i poat da avizul n cunotin de cauz.
a. Page 36 of 265

Angajatorul trebuie s prezinte, cel puin o dat pe an, comitetului de securitate i sntate n munc un raport scris care va cuprinde situaia securitii i sntii n munc, aciunile care au fost ntreprinse i eficiena acestora n anul ncheiat, precum i pr opunerile pentru planul de prevenire i protecie ce se vor realiza n anul urmtor.
b.

Angajatorul trebuie s transmit raportul prevzut la alin. (1), avizat de membrii comitetului de securitate i sntate n munc, n termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de munc.
c.

Angajatorul trebuie s supun analizei comitetului de securitate i sntate n munc documentaia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munc, ale echipamentelor de protecie colectiv i individual, n vederea selecionrii echipamentelor optime.
d.

Angajatorul trebuie s informeze comitetul de securitate i sntate n munc cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate i sntate, msurile de prevenire i protecie att la nivel de unitate, ct i la nivel de loc de munc i tipuri de posturi de lucru, msurile de prim ajutor, de prevenire i stingere a incendiilor i evacuare a lucrtorilor.
e.

Angajatorul comunic comitetului de securitate i sntate n munc punctul su de vedere sau, dac este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de prevenire i protecie, asupra plngerilor lucrtorilor privind condiiile de munc i modul n care serviciul intern sau extern de prevenire i protecie i ndeplinete atribuiile.
f.

11. INSTRUIREA LUCRATORILOR N DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII N MUNCA Instruirea n domeniul securitatii si sanatatii n munca are ca scop nsusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate n munca. Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca la nivelul ntreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza n timpul programului de lucru si este considerata timp de munca.
Page 37 of 265

Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-generala; b) instruirea la locul de munca; c) instruirea periodica. La instruirea personalului n domeniul securitii i sntii n munc vor fi folosite mijloace, metode i tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraia, studiul de caz, vizionri de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistat de calculator. Fiecare angajator are obligaia s asigure baza material corespunztoare unei instruiri adecvate. Angajatorul trebuie s dispun de un program de instruire - testare, pe meserii sau activiti. Rezultatul instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc se consemneaz n mod obligatoriu n fia de instruire individual, conform modelului prezentat n anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei i datei instruirii. Completarea fiei de instruire individual se va face cu pix cu past sau cu stilou, imediat dup verificarea instruirii. Dup efectuarea instruirii, fia de instruire individual se semneaz de ctre lucrtorul instruit i de ctre persoanele care au efectuat i au verificat instruirea. Fia de instruire individual va fi pstrat de ctre conductorul locului de munc i va fi nsoit de o copie a fiei de aptitudini, completat de ctre medicul de medicina muncii n urma examenului medical la angajare. Pentru persoanele aflate n ntreprindere i/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabilete, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare i funcionare, reguli privind instruirea i nsoirea acestora n ntreprindere i/sau unitate. Pentru lucrtorii din ntreprinderi i/sau uniti din exterior, care desfoar activiti pe baz de contract de prestri de servicii n ntreprinderea i/sau unitatea unui alt
Page 38 of 265

angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrtorilor privind activitile specifice ntreprinderii i/sau unitii respective, riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderilor i/sau unitii, n general si se va n fia de instruire colectiv, conform modelului prezentat n anexa nr. 12la Normele Metodologice. Fia de instruire colectiv se ntocmete n dou exemplare, din care un exemplar se va pstra de ctre angajator/lucrtor desemnat/serviciu intern de prevenire i protecie care a efectuat instruirea i un exemplar se pstreaz de ctre angajatorul lucrtorilor instruii sau, n cazul vizitatorilor, de ctre conductorul grupului. Reprezentanii autoritilor competente n ceea ce privete controlul aplicrii legislaiei referitoare la securitate i sntate n munc vor fi nsoii de ctre un reprezentant desemnat de ctre angajator, fr a se ntocmi fi de instructaj.

INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA Instruirea introductiv-generala se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din LegeA 319/2006; b) lucratorilor detasati de la o ntreprindere si/sau unitate la alta; c) lucratorilor delegati de la o ntreprindere si/sau unitate la alta; d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. Instruirea introductiv-generala se face de catre: a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca; sau b) lucratorul desemnat; sau
Page 39 of 265

c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau d) serviciul extern de prevenire si protectie. Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore. Instruirea introductiv-general se face individual sau n grupuri de cel mult 20 de persoane. Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activiti i de riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderii i/sau al unitii, n general. Coninutul instruirii introductiv-generale trebuie s fie n conformitate cu tematica aprobat de ctre angajator. Instruirea introductiv-general se va finaliza cu verificarea nsuirii cunotinelor pe baz de teste. Rezultatul verificrii va fi consemnat n fia de instruire. Lucrtorii nu vor putea fi angajai dac nu i-au nsuit cunotinele prezentate n instruirea introductiv-general. n cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, n principal, urmatoarele probleme: a) legislatia de securitate si sanatate n munca; b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate n munca: Nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca se poate datora necunoasterii acestei legislatii sau nerespectarii cu buna stiinta.

Page 40 of 265

Atat persoana juridica cat si lucratorii pot fi sanctionati contraventional sau penal in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca. Amenzile contraventionale sau penale se pot aplica de catre inspectorii de munca sau de catre organele procuraturii in conformitate cu Legea nr.319/2006 cap.VIIIInfractiuni si cap.IX-Contraventii. In cadrul societatii la propunerea persoanei desemnate cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sau a sefului ierarhic superior in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca se pot aplica sanctiuni stabilite de societate prin Regulament Intern. Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea cea mai grava consecinta, aceea de producere a unui accident ,soldat cu pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca sau deces. Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea consecinte imprevizibile atat pentru angajator cat si pentru angajat, dupa cum urmeaza: Pentru angajator: - Inchisoare sau amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor savarsite, astfel: - inchisoare intre 3 luni si 3 ani; - amenzi contraventionale intre 5.000 10.000 lei. Pentru angajat: - amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptei; - suferinta de pe urma unui potential accident ce poate avea urmari grave (deces, invaliditate) atat pentru accidentat cat si pentru familie;

Page 41 of 265

- pierderea unor sume importante din salariul cuvenit pe perioada de intrerupere a perioadei de munca. Pentru ambele parti: - judecarea in instanta a unor potentiale procese cauzate de nerespectarea legislatiei cu urmarile cuvenite conform codului penal civil. c) riscurile de accidentare si mbolnavire profesionala specifice unitatii: In activitatea societatii factorii de risc cei mai frecventi sunt : Factori de risc care depind de executant prin: a) b) a)
-

actiuni gresite; omisiuni in efectuarea sarcinii de munca. Actiuni gresite pot fi:

executarea defectuoasa de operatii: comenzi, manevre gresite, utilizarea gresita a mijloacelor de protectie desi executantul a fost instruit;
-

intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca;

- efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca: stationarea in zone periculoase ; -

alimentarea sau oprirea de curent electric cadere la acelasi nivel sau de la inaltime. Omisiuni pot fi:

b)

- omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa


Page 42 of 265

- neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa lucratorului : efortul prea mare al personalului operatii de lucru gresite operatii de lucru fortate ritm mare de lucru solicitarea lucratorului peste posibilitatile acestuia

Factori de risc care depind de mijloacele de productie :


a)

Factori de risc mecanic organe de masini in miscare neprotejate suprafete periculoase (intepatoare, taioase) Factori de risc electric:

b)

atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate in functiune si neprotejate.
c)

Factori de risc termic: atingerea directa a obiectelor sau suprafetelor cu temperatura ridicata.

Factori de risc care depind de mediul de munca : - temperatura ridicata a aerului - umiditatea ridicata a aerului Pentru diminuarea acestor riscuri in cadrul societatii se iau urmatoarele masuri:
Page 43 of 265

- cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca de catre lucratorii societatii (conducatori si executanti) - instruirea lucratorilor si verificarea insusirii cunostintelor de catre acestia - dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor de munca si verificarea periodica a acestora din punct de vedere ethnic - dotarea cu echipament de protectie a lucratorilor - realizarea unei semnalizari de securitate la locurile de munca - verificarea medicala a lucratorilor in vederea asigurarii starii de sanatate corespunzatoare sarcinii de munca - organizarea primului ajutor. d) masuri la nivelul ntreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor: Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati,sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului. Caile de acces,de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta ,in orice anotimp ,libere ,practicabile si curate. Este interzisa blocarea cailor de acces ,de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie. Caile de acces ,de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile,conform reglementarilor in vigoare. Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii ;
Page 44 of 265

-sa verifice ,la inceperea si terminarea programului ,existenta unor eventuale surse de incendiu ; -sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat ; -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate ; -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu . Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului, are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri :

- alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente; - anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii); - anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica ,gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje; - asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor ; - actionarea imediata asupra focarului cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor din dotare(stingatoare portabile,carosabile,hidranti,etc.)prin manevrare manuala ; - evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei ; - protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri,asfixieri cu fum,gaze toxice,etc.) ; - verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu. INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA
Page 45 of 265

Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate n munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Instruirea la locul de munca se face: a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din LegeA 319/2006; b) lucratorilor detasati de la o ntreprindere si/sau unitate la alta; c) lucratorilor delegati de la o ntreprindere si/sau unitate la alta; d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar, inclusiv la schimbarea locului de munca n cadrul ntreprinderii si/sau al unitatii. Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, n grupe de maximum 20 de persoane. Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca. Durata instruirii la locul de munc depinde de riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de munc, post de lucru i/sau fiecrei funcii exercitate. Durata instruirii la locul de munc nu va fi mai mic de 8 ore i se stabilete prin instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu: a)angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc; sau b)lucrtorul desemnat; sau c)un lucrtor al serviciului intern de prevenire i protecie; sau d)serviciul extern de prevenire i protecie.

Page 46 of 265

Instruirea la locul de munc se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator, care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea. Instruirea la locul de munc va cuprinde: - informaii privind riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifice locului de munc i/sau postului de lucru: - Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala pot fi cauzate de una sau mai multe din componentele sistemului de munca si anume : - executant, - sarcina de munca, - mijloacele de productie - mediul de munca. - Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice profilului activitatii societatii noastre sunt urmatoarele : A. Executant : a) executarea defectuoasa de operatii (comenzi, manevre, pozitionari, fixari, reglaje) b) efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca : - pornirea echipamentelor de munca ; - alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric) ; - deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare sau dezechilibrare ; c) omisiuni :
Page 47 of 265

- neutilizarea mijloacelor de protectie(aparatorile si dispozitivele de protectie ale echipamentelor de munca) B. Sarcina de munca : a) continutul necorespunzator al sarcinii de munca : - operatii care depasesc capacitatea de pregatire a lucratorului ; - procedee gresite in solutionarea unei operatii ; - succesiunea gresita a unor operatii b) solicitare fizica - pozitii de lucru vicioase datorate particularitatii procesului de munca si pozitia ortostatica c) solicitare psihica : - lucrul cu banii C. Mijloace de productie : Factori de risc mecanic : - suprafete sau contururi periculoase (intepatoare si taioase ale cuterelor,accesoriilor din sticla-abajururi- manipulate in procesul de munca,etc.) Factori de risc electric : curentul electric prin :atingere directa si atingere indirecta Factori de risc termic : - temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor
Page 48 of 265

anume

b. prevederile instruciunilor proprii elaborate pentru locul de munc i/sau postul de lucru; c. msuri la nivelul locului de munc i/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor; Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul ,de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator). Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori ,deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca,a celor din jur. In toate cazurile ,obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei ,deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului. Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit ,deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului ; -el este colegul de munca al victimei. In cazul producerii unui accident ,interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei; -protejarea victimei; -examinarea victimei; -anuntarea accidentului; -acordarea primului ajutor; -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate.

Page 49 of 265

Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea . Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate ,salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor ; -sa-si pastreze calmul ; -sa actioneze energic,eficace si rapid in luarea unor masuri. In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor,pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat. In cazul in care victima prezinta mai multe semne ,el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina. In cazul existentei mai multor victime ,salvatorul va efectua triajul acestora ,pe baza unei examinari rapide.Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece ,sa analizeze fiecare caz in parte ,avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor,pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer,ei insisi,ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului. Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana ,in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului. Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului ; -ce s-a intamplat ; -cate victime sunt ; -ce tipuri de leziuni s-au produs ; -cine face apelul.
Page 50 of 265

Pana la sosirea echipei de specialitate,salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei ;prezenta respiratiei, a pulsului, starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: - restabilirea respiratiei si circulatiei, - oprirea hemoragiilor, - starea pansamentelor, - imobilizarea fracturilor, - pozitia de siguranta etc. -va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei. PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei ; -prevenirea infectiei ; -calmarea durerii ; -prevenirea socului. Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila ,de la margine spre pielea sanatoasa ; -spalarea pielii din jur cu apa si sapun ; -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini ; -dezinfectarea ranii cu cloramina,rivanol ;
Page 51 of 265

-acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur ; -oprirea hemoragiei si pansarea ranii ; -imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale ; -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii; -anuntarea echipei medicale de interventie. ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric ; -desfacerea hainelor la gat,piept si zona abdominala ; -verificarea respiratiei si a pulsului ; -transportarea de urgenta la spital. ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului ; -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa ; -aplicarea unor comprese sterile ;
Page 52 of 265

-infasurarea accidentatului in cearsafuri curate ,cand arsura este extinsa; -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin,antinevralgic); -administrarea de apa minerala sau ceai; -transportarea de urgenta la spital. LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira ; -se slabeste stransoarea hainelor la gat,piept si talie ; -se aseaza victima in pozitia culcat,pe spate,cu capul mai jos,membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm ; -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele). d. prevederi ale reglementrilor de securitate i sntate n munc privind activiti specifice ale locului de munc i/sau postului de lucru: -H.G. nr.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca -H.G.nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca -H.G.nr 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca- Anexa 2 -H.G.nr.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori ,in special de afectiuni dorsolombare
Page 53 of 265

-H.G. nr.1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare -H.G.nr.1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca -H.G. nr.300/2006 privind cerintele minime de securitatea si sanatate pentru santierele temporare sau mobile e. instruirea la locul de munc va include n mod obligatoriu demonstraii practice privind activitatea pe care persoana respectiv o va desfura i exerciii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecie, a mijloacelor de alarmare, intervenie, evacuare i de prim ajutor. nceperea efectiv a activitii la postul de lucru de ctre lucrtorul instruit se face numai dup verificarea cunotinelor de cate eful ierarhic superior celui care a fcut instruirea i se consemneaz n fia de instruire individual.

INSTRUIREA PERIODICA Instruirea periodic se face tuturor lucrtorilor i are drept scop remprosptarea i actualizarea cunotinelor n domeniul securitii i sntii n munc. Instruirea periodic se efectueaz de ctre conductorul locului de munc. Intervalul dintre dou instruiri periodice va fi stabilit prin instruciuni proprii, n funcie de condiiile locului de munc i/sau postului de lucru, i nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre dou instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.

Page 54 of 265

Verificarea instruirii periodice se face de ctre eful ierarhic al celui care efectueaz instruirea i prin sondaj de ctre angajator/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciile externe de prevenire i protecie, care vor semna fiele de instruire ale lucrtorilor, confirmnd astfel c instruirea a fost fcut corespunztor. Instruirea periodic se va completa n mod obligatoriu i cu demonstraii practice. Instruirea periodic se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern de de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator, care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea. Instruirea periodic se face suplimentar celei programate n urmtoarele cazuri: a) cnd un lucrtor a lipsit peste 30 de zile lucrtoare; b) cnd au aprut modificri ale prevederilor de securitate i sntate n munc privind activiti specifice ale locului de munc i/sau postului de lucru sau ale instruciunilor proprii, inclusiv datorit evoluiei riscurilor sau apariiei de noi riscuri n unitate; c) la reluarea activitii dup accident de munc; d) la executarea unor lucrri speciale; e) la introducerea unui echipament de munc sau a unor modificri ale echipamentului existent; f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; g) la introducerea oricrei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. Durata instruirii periodice in cazurile a)-g) de la paragraful anterior nu va fi mai mic de 8 ore i se stabilete n instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu: a) angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc; sau
Page 55 of 265

b) lucrtorul desemnat; sau c) un lucrtor al serviciului intern de protecie i prevenire; sau d) serviciul extern de protecie i prevenire. Instruirea periodic se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie i aprobate de ctre angajator, care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea. 12. OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor n toate aspectele legate de munca. In cazul n care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale n acest domeniu. n cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor; b) prevenirea riscurilor profesionale; c) informarea si instruirea lucratorilor; d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii n munca. Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile de prevenire si protectie pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor;
Page 56 of 265

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la sursa; d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, n vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii; e) adaptarea la progresul tehnic; f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos; g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca; h) adoptarea, n mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala; i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinnd seama de natura activitatilor din ntreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia: 3 500-7 000 a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca; b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure mbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate n ansamblul activitatilor ntreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;

Page 57 of 265

c) sa ia n considerare capacitatile lucratorului n ceea ce priveste securitatea si sanatatea n munca, atunci cnd i ncredinteaza sarcini; d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora n ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca; e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, n zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au nsusit instructiunile adecvate. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cnd n acelasi loc de munca si desfasoara activitatea lucratori din mai multe ntreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii: 3 500-7 000 a) sa coopereze n vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena n munca, lund n considerare natura activitatilor; b) sa si coordoneze actiunile n vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, lund n considerare natura activitatilor;c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale; d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale. Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena n munca nu trebuie sa comporte, n nici o situatie, obligatii financiare pentru lucratori. 3 500-7 000 Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori, pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din ntreprindere si/sau unitate, denumiti n continuare lucratori desemnati. Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de prevenire a riscurilor profesionale. 3 500-7 000 Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea ndeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege.
Page 58 of 265

Daca n ntreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe. n cazul n care angajatorul apeleaza la serviciile externe, acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile specifice. Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, n principal, atributii privind securitatea si sanatatea n munca si, cel mult, atributii complementare. n toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie, tinnd seama de marimea ntreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora n cadrul ntreprinderii si/sau unitatii se impune ca: 3 000-6 000 a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate; b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate; c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie n numar suficient. Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu sau de servicii distincte, din interiorul sau din exteriorul ntreprinderii si/sau unitatii. In cazul micro-ntreprinderilor si al ntreprinderilor mici, n care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite, angajatorul si poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara n domeniu. 13. ALTE OBLIGATII ALE ANGAJATORILOR Angajatorul are urmatoarele obligatii:
Page 59 of 265

a) sa realizeze si sa fie n posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea n munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice; 4 000 - 8 000 b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat; 4 000-8 000 c) sa tina evidenta accidentelor de munca, ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca; 2 000-4 000 d) sa elaboreze, pentru autoritatile competente si n conformitate cu reglementarile legale, rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai. 2 000-4 000 n vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate n munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii: a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale n vigoare privind securitatea si sanatatea n munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de mbolnavire profesionala a lucratorilor; 4 000-8 000 b) sa ntocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa l aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii; 5 000-10 000 c) sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii n munca, nainte de nceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale; 5 000-10 000 d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin n domeniul securitatii si sanatatii n munca, corespunzator functiilor exercitate; 4 000-8 000 e) sa elaboreze instructiuni proprii, n spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate n munca, tinnd seama de
Page 60 of 265

particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate n esponsabilitatea lor; 4 000-8 000 f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea, de catre toti lucratorii, a masurilor prevazute n planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale n domeniul securitatii si sanatatii n munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe; 4 000-8 000 g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea n munca; 2 000-4 000 h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii n munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de . munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare; 4 000-8 000 i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica; 4 000-8 000 j) sa angajeze numai persoane care, n urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, control-psihologic periodic, ulterior angajarii; 4 000-8 000 k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e); 4 000-8 000 l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si-a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate n desfasurarea proceselor tehnologice; 4 000 - 8 000 m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca n timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor; 4 000-8 000 n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor; 3000-10 000
Page 61 of 265

o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor; 4 000-8 000 p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, n afara de cazurile n care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane; 5 000-10 000 q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor; 3500-7 000 r) sa asigure echipamente individuale de protectie; 5 000-10 000 s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, n cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie. 3500-7 000 Alimentatia de protectie se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajatori, persoanelor care lucreaza n conditii de munca ce impun acest lucru, si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. 3 000-6 000 Materialele igienico-sanitare se acorda, obligatoriu si gratuit, de catre angajatori. 000-6 000 Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora, se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. 3 000-6 000 14 SARCINILE SI OBLIGATIILE LUCRATORILOR PRIVIND SECURITATEA , SANATATEA N MUNCA SI P.S.I. Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc. n mod deosebit, n scopul realizrii obiectivelor prevzute mai sus, lucrtorii au urmtoarele obligaii:
Page 62 of 265

s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii i sntii n munca i msurile de aplicare a acestora - s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport i alte mijloace tehnice; - s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup utilizare, s l napoieze sau sa l pun la locul destinat pentru pstrare; - s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor, i s utilizeze corect aceste dispozitive; - s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc despre care au motive ntemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice deficien a sistemelor de protecie; - s aduc la cunotina conductorului locului de munc i/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoan; - s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, att timp cat este necesar, pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari, pentru protecia sntii i securitii lucrtorilor; - s coopereze, att timp cat este necesar, cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri pentru securitate i sntate, n domeniul sau de activitate; - s refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munc, dac aceasta ar pune n pericol de accidentare sau mbolnvire profesional persoana sa, sau a celorlali participani la procesul de munc ; - n caz de pericol iminent , n lipsa efului ierarhic , angajatul este obligat s ia msurile care se impun pentru protejarea propriei persoane sau a altor angajai sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata conducatorul locului de munca;

Page 63 of 265

- sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si cercetare in domeniul securitatii si sanatatii muncii; - in situatia ca lucratorul este conducator de loc de munca (director directie, director divizie, sef compartiment, sef santier, sef lucrare, responsabil lucrare, coordonator proiect etc.) are obligatia de a face instruirea la locul de munca si cea periodica, asistat si ajutat de lucratorul desemnat cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca; - in situatie ca lucratorul este sofer profesionist sau conduce ocazional masina proprietatea firmei, are obligatia de a respecta instructiunile proprii de securitatea muncii pentru soferi; - in situatia ca lucratorul este personal de executie (muncitor, technician, inginer etc.) si lucreaza la inaltime sau sub joasa tensiune, trebuie sa fie autorizat conform normelor specifice pe aceasta linie, sa aiba dovada medicala ca poate lucra la inaltime si/sau tensiune si sa foloseasca obligatoriu echipamentul de protectia muncii conform legii; - in situatia ca lucratorul utilizeaza tehnica de calcul are obligatia de a respecta normele specifice pe aceasta linie; - s cunoasc i s aplice normele generale de prevenire i stingere a incendiilor i cele specifice la locurile de munc ; - s participe la instructajele de prevenire, la exerciiile de stingere a incendiilor i cele specifice i locului de munc ; - s respecte regulile instituite pe teritoriul societatii privind fumatul, precum i cele referitoare la executarea lucrrilor cu pericol de incendiu (sudur, folosirea aparatelor electrice de nclzire) ; - s controleze la nceperea i ncheierea programului, locurile de munc, n vederea depistrii i nlturrii cauzelor de incendiu ; - s cunoasc funcionarea i s ntrein n bun stare de utilizare mijloacele de protecie mpotriva incendiilor din dotare ; - s fie n msur s pun n funciune i s mnuiasc materialele i mijloacele de stingere a incendiilor din dotare ;
Page 64 of 265

- s participe la stingerea incendiilor, evacuarea oamenilor i a bunurilor materiale, nlturarea efectelor incendiilor sau ale calamitilor naturale i catastrofelor cu mijloace aflate la dispoziie. - nici un angajat nu isi poate desfasura activitatea daca nu are dovada ca este apt medical pentru locul de munca la care este angajat, daca nu are efectuate instruirile in domeniul securitatii si sanatatii in munca (instruirea introductiv generala, instruirea la locul de munca si instruirea periodica) si daca nu este admis la lucru de catre angajator. adica sa aiba intocmita si semnata fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca; - toti lucratorii au obligatia si responsabilitatea de a respecta si aplica instructiunile, normativele sau normele interne de securitate si sanatatea in munca 15. SARCINILE SI OBLIGATIILE CONDUCATORULUI LOCULUI DE MUNCA Conducatorul locului de munca raspunde de respectarea si aplicarea legislatiei si a normelor de securitate a muncii avnd urmatoarele sarcini si obligatii: - n toate locurile de munca sa afiseze, n dreptul fiecarei echipament de munca, instructiuni de folosire a acestuia si de securitate a muncii; - sa ntocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de munca, n functie de caracteristicile echipamentelor existente, precum si de conditiile concrete n care se desfasoara activitatea respectiva; pentru echipamentele de munca noi, se vor elabora instructiuni proprii, iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise sugestive; - sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective; - sa asigure nsusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practice profesionale, sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-a nsusit cunostintele necesare de securitate a muncii;
Page 65 of 265

- sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie, a echipamentului individual de protectie, raspunznd de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la locurile de munca; - sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa; n timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioara, privitor la circulatia si stationarea persoanelor n cadrul unitatii; - sa anunte conducerea unitatii n legatura cu orice accident de munca. Conducatorii locurilor de munca asigura si raspund de luarea tuturor masurilor pentru ca echipamentele tehnice din dotare sa fie exploatate in conditii de deplina siguranta, in care scop: a) organizeaza procesul de productie si repartizeaza sarcinile de munca pe intreg personalul din subordine; b) iau masuri pentru asigurarea fiecarui loc de munca cu instructiuni tehnice specifice privind exploatarea in conditii normale a echipamentelor tehnice ; c) stabilesc masurile ce trebuie luate in caz de dereglari, intreruperi sau avarii;

d) asigura stabilirea si aducerea la cunostinta fiecarei persoane a atributiilor si raspunderilor ce-i revin la locul de munca, verifica modul cum acestea au fost insusite si se indeplinesc de intregul personal; e) elaboreaza programe de fabricatie care sa asigure functionarea instalatiilor la parametrii normali si in deplina securitate; f) controleaza si raspund ca la locurile de munca cu pericol de explozie si incendii, personalul angajat sa utilizeze echipamentul de protectie specific acestor locuri, de la inceperea pana la terminarea programului de lucru; g) controleaza zilnic starea echipamentelor tehnice, respectarea normelor de exploatare a acestora si a regimului de lucru; h) asigura executarea reviziilor tehnice obligatorii si reparatiilor planificate ale echipamentelor tehnice, potrivit prevederilor documentatiilor tehnice, raspunde de
Page 66 of 265

pregatirea instalatiei in vederea executarii reparatiilor si controleaza asigurarea tuturor masurilor de securitate a acesteia; i) organizeaza instruirea personalului salariat cu privire la functionarea, exploatarea si intretinerea echipamentelor tehnice in conditii de siguranta, cunoasterea si aplicarea normelor de securitate si sanatate in munca, de prevenire si stingere a incendiilor si a normelor de interventie pentru prevenirea dereglarilor, avariilor, a accidentelor tehnice si uzurii premature; j) organizeaza un numar eficient de posturi de prim ajutor si dotarea corespunzatoare a acestora cu materiale conform necesarului prescris de organele sanitare; k) asigura conditiile de munca (iluminat, microclimat, temperatura, aerisire, umiditate) si materiale igienico-sanitare corespunzatoare, precum si intretinerea grupurilor sociale si a instalatiilor sanitare; In caz de avarii sau alte accidente tehnice, sefii de sectii sau compartimente sunt obligati sa participe nemijlocit la lichidarea urmarilor acestora, la cercetarea cauzelor si stabilirea masurilor pentru repunerea in functiune a instalatiilor si la conducerea operatiilor pentru intrarea in regim normal de functionare. Conducatorii locurilor de munca, raspund pentru organizarea si desfasurarea activitatii de productie in deplina securitate si pentru realizarea integrala a masurilor privind buna functionare, exploatare si intretinere a instalatiilor, utilajelor si masinilor incredintate. In acest scop sunt obligati sa ia masuri pentru: a) respectarea riguroasa a tehnologiilor de fabricatie si a instructiunilor privind intretinerea echipamentelor tehnice ; functionarea echipamentelor tehnice in conditii de deplina siguranta; prevenirea si eliminarea intreruperilor sau deficientelor in functionarea acestora; c) organizarea fiecarui loc de munca , repartizarea lucrarilor/serviciilor pe fiecare echipa, si pe salariatii formatiei de lucru conform calificarii acestora, supravegherea si indrumarea fiecarui angajat in vederea insusirii cunostintelor si deprinderilor necesare executarii in bune conditii a sarcinilor de serviciu, supravegherea executarii operatiilor pe intreg timpul desfasurarii lucrarilor;
b)

Page 67 of 265

d) insusirea de catre membrii formatiei de lucru a reglemetarilor privind ordinea si disciplina tehnologica si de munca, a prescriptiilor de exploatare si intretinere a echipamentelor tehnice, precum si a regulilor de manipulare, transport si depozitare a materiilor prime si produselor; e) instruirea salariatilor din subordine si supravegherea aplicarii stricte a prescriptiilor privind securitate si sanatate in munca, a regulilor de igiena a muncii si de prevenire si de stingere a incendiilor, respectarea periodica a instruirilor si verificarea insusirii acestora de catre toti lucratorii; f) asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de securitate a muncii si a utilizarii echipamentelor de protectie si de lucru prevazute de normele specifice fiecarui loc de munca, urmarirea realizarii lucrarilor de securitate si sanatate in munca si de prevenire a incendiilor, dotarea locurilor de munca cu prescriptiile tehnice de exploatare necesare; g) efectuarea la timp a operatiilor de intretinere, participarea la reviziile tehnice si reparatiile planificate; h) interzicerea participarii la lucru a celor care nu sunt apti sa indeplineasca sarcinile de serviciu, sesizarea sefului ierahic pentru inlocuirea celor care lipsesc, urmarirea efectuarii controlului medical stabilit personalului din subordine; i) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata sau accidentarea si altor persoane participante la procesul de munca. 16. PRIMUL-AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR, EVACUAREA LUCRATORILOR Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul ,de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta(salvator). Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasca pentru a fi salvatori ,deoarece poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca,a celor din jur.

Page 68 of 265

In toate cazurile ,obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei ,deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului. Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit ,deoarece : -el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului ; -el este colegul de munca al victimei. In cazul producerii unui accident ,interventia imediata a salvatorului are in vedere: -analizarea situatiei; -protejarea victimei; -examinarea victimei; -anuntarea accidentului; -acordarea primului ajutor; -supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea . Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate ,salvatorul trebuie: -sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor ; -sa-si pastreze calmul ; -sa actioneze energic,eficace si rapid in luarea unor masuri. In orice situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim ajutor,pentru a putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat.
Page 69 of 265

In cazul in care victima prezinta mai multe semne ,el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor si a rezultatelor pe care asteapta sa le obtina. In cazul existentei mai multor victime ,salvatorul va efectua triajul acestora ,pe baza unei examinari rapide.Salvatorul trebuie sa actioneze cu sange rece ,sa analizeze fiecare caz in parte ,avand in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor,pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer,ei insisi,ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului. Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana ,in functie de organizarea primului ajutor in unitatea respectiva si de locul accidentului. Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii : -unde este locul accidentului ; -ce s-a intamplat ; -cate victime sunt ; -ce tipuri de leziuni s-au produs ; -cine face apelul. Pana la sosirea echipei de specialitate,salvatorul : -va urmari semnele vitale ale victimei ;prezenta respiratiei, a pulsului, starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: - restabilirea respiratiei si circulatiei, - oprirea hemoragiilor, - starea pansamentelor, - imobilizarea fracturilor, - pozitia de siguranta etc.
Page 70 of 265

-va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei. PLAGILE Ce se urmareste prin acordarea primului ajutor : -oprirea hemoragiei ; -prevenirea infectiei ; -calmarea durerii ; -prevenirea socului. Interventie la locul accidentului : -curatirea zonei cu o compresa sterila ,de la margine spre pielea sanatoasa ; -spalarea pielii din jur cu apa si sapun ; -turnarea de apa oxigenata pentru dezinfectie si pentru antrenarea corpilor straini ; -dezinfectarea ranii cu cloramina,rivanol ; -acoperirea plagii cu compresa sterila si bandajarea ei. FRACTURILE Interventie la locul accidentului : -asezarea victimei la loc sigur ; -oprirea hemoragiei si pansarea ranii ; -imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale ; -administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii;
Page 71 of 265

-anuntarea echipei medicale de interventie. ELECTROCUTAREA Interventie la locul accidentului : -scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric ; -desfacerea hainelor la gat,piept si zona abdominala ; -verificarea respiratiei si a pulsului ; -transportarea de urgenta la spital. ARSURILE Interventia la locul accidentului trebuie sa asigure : -stingerea focului ; -indepartarea hainelor de pe suprafata arsa ; -aplicarea unor comprese sterile ; -infasurarea accidentatului in cearsafuri curate ,cand arsura este extinsa; -administrarea de medicamente antialgice(algocalmin,antinevralgic); -administrarea de apa minerala sau ceai; -transportarea de urgenta la spital. LESINUL Interventia de prim ajutor : -se verifica daca victima respira ;
Page 72 of 265

-se slabeste stransoarea hainelor la gat,piept si talie ; -se aseaza victima in pozitia culcat,pe spate,cu capul mai jos,membrele inferioare ridicate cu 15-30 cm ; -se asigura aerisirea incaperii (se deschid geamurile si ferestrele). Organizarea activitii de aprare mpotriva incendiilor la locul de munc, are ca scop asigurarea condiiilor care s permit salariailor/persoanelor fizice ca, pe baza instruirii i cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziie, s acioneze eficient pentru prevenirea i stingerea incendiilor, evacuarea i salvarea utilizatorilor construciei, evacuarea bunurilor materiale, precum i pentru nlturarea efectelor distructive provocate n caz de incendii, explozii sau accidente tehnice. Organizarea interveniei de stingere a incendiilor la locul de munc cuprinde: a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare i de alertare n caz de incendiu a personalului de la locul de munc, a serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaii de urgen, a conductorului locului de munc, proprietarului/patronului/ administratorului, precum i a specialitilor i a altor fore stabilite s participe la stingerea incendiilor; b) stabilirea sistemelor, instalaiilor i a dispozitivelor de limitare a propagrii i de stingere a incendiilor, a stingtoarelor i a altor aparate de stins incendii, a mijloacelor de salvare i de protecie a personalului, precizndu-se numrul de mijloace tehnice care trebuie s existe la fiecare loc de munc; c) stabilirea componenei echipelor care trebuie s asigure salvarea i evacuarea persoanelor/bunurilor, pe schimburi de lucru i n afara programului; d) organizarea efectiv a interveniei, prin nominalizarea celor care trebuie s utilizeze sau s pun n funciune mijloacele tehnice din dotare de stingere i de limitare a propagrii arderii ori s efectueze manevre sau alte operaiuni la instalaiile utilitare i, dup caz, la echipamente i utilaje tehnologice. Intervenia la locul de munc presupune: a) alarmarea imediat a personalului de la locul de munc sau a utilizatorilor prin mijloace specifice, anunarea incendiului la forele de intervenie, precum i la dispecerat, acolo unde acesta este constituit; b) salvarea rapid i n siguran a personalului, conform planurilor stabilite;
Page 73 of 265

c) ntreruperea alimentrii cu energie electric, gaze i fluide combustibile a consumatorilor i efectuarea altor intervenii specifice la instalaii i utilaje de ctre persoanele anume desemnate; d) acionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor din dotare i verificarea intrrii n funciune a instalaiilor i a sistemelor automate i, dup caz, acionarea lor manual; e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu i protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate n timpul interveniei; f) protecia personalului de intervenie mpotriva efectelor negative ale incendiului: temperatur, fum, gaze toxice; g) verificarea amnunit a locurilor n care se poate propaga incendiul i unde pot aprea focare noi, acionndu-se pentru stingerea acestora. Observatie: Pentru efectuarea operaiunilor prevzute mai sus, nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate, precum i n afara programului de lucru, n zilele de repaus i srbtori legale. Planurile de evacuare a persoanelor n caz de incendiu cuprind elemente difereniate n funcie de tipul i destinaia construciei i de numrul persoanelor care se pot afla simultan n aceasta i se ntocmesc astfel: a) pe nivel, dac se afl simultan mai mult de 30 de persoane; b) pe ncperi, dac n ele se afl cel puin 50 de persoane; c) pentru ncperile destinate cazrii, indiferent de numrul de locuri. Planurile de evacuare se afieaz pe fiecare nivel, pe cile de acces i n locurile vizibile, astfel nct s poat fi cunoscute de ctre toate persoanele, iar n ncperi, pe partea interioar a uilor. Planul de evacuare se ntocmete pe baza schiei nivelului sau a ncperii, pe care se marcheaz cu culoare verde traseele de evacuare prin ui, coridoare i case de scri sau scri exterioare. Pe planurile de evacuare se indic locul mijloacelor tehnice de aprare mpotriva incendiilor: stingtoare, hidrani interiori, butoane i alte sisteme de alarmare i alertare a incendiilor, posibilitile de refugiu, ncperi speciale, terase, precum i interdicia de folosire a lifturilor n asemenea situaii. Planurile de depozitare i de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se ntocmesc pentru fiecare ncpere unde se afl asemenea materiale. La amplasarea materialelor periculoase n spaiile de depozitare trebuie s se in seama de comportarea lor specific n caz de incendiu, att ca posibiliti de reacie reciproc, ct i de compatibilitatea fa de produsele de stingere.
Page 74 of 265

Planurile de depozitare i de evacuare a materialelor periculoase se ntocmesc pe baza schielor ncperilor respective, pe care se marcheaz zonele cu materiale periculoase i se menioneaz clasele acestora conform legii, cantitile i codurile de identificare ori de pericol, produsele de stingere recomandate. Traseele de evacuare a materialelor i ordinea prioritilor se marcheaz cu culoare verde. Planuri de depozitare i de evacuare se ntocmesc i pentru materialele i bunurile combustibile care au o valoare financiar sau cultural deosebit. Planurile de depozitare se amplaseaz n locuri care se estimeaz a fi cel mai puin afectate de incendiu i n apropierea locurilor de acces n ncperi, precum i la dispecerat, acolo unde acesta este constituit, astfel nct acestea s poat fi utile forelor de intervenie. Msuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea cilor de evacuare Pentru asigurarea condiiilor de evacuare i salvare a utilizatorilor n siguran n caz de incendiu se adopt urmtoarele msuri: a) ntreinerea n bun stare de funcionare a sistemelor de decomprimare sau de etanare la fum i gaze fierbini, precum i a elementelor de limitare a propagrii focului ori de izolare termic din compunerea construciilor i instalaiilor; b) pstrarea cilor de evacuare libere i n stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate i realizate; c) funcionarea iluminatului de siguran i a celei de-a doua surse de energie electric, conform reglementrilor tehnice; d) funcionarea sistemelor de alarmare i semnalizare a incendiilor la parametrii de performan pentru care au fost proiectate; e) organizarea i desfurarea, periodic, de exerciii i aplicaii cu salariaii, n condiiile legii. Cile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, n refugii sau n alte locuri special amenajate pentru evacuare, se marcheaz cu indicatoare standardizate, conform reglementrilor tehnice specifice, astfel nct traseele acestora s fie recunoscute cu uurin, att ziua ct i noaptea, de persoanele care le utilizeaz n caz de incendiu. Se monteaz indicatoare corespunztoare la rampele scrilor care duc la demisol sau subsol ori la uile de acces ctre alte spaii i ncperi din care evacuarea nu poate fi continuat. Dispozitivele care asigur nchiderea automat n caz de incendiu a elementelor de protecie a golurilor, cele de acionare a trapelor i clapetelor, precum i cele care menin
Page 75 of 265

n poziie nchis uile ncperilor tampon se menin n permanen n stare de funcionare. Se interzice blocarea n poziie deschis a uilor caselor scrilor, a celor de pe coridoare, a celor cu dispozitive de nchidere automat sau a altor ui care, n caz de incendiu, au rolul de a opri ptrunderea fumului, gazelor fierbini i propagarea incendiilor pe vertical sau orizontal. Dispozitivele care asigur nchiderea automat a uilor, se verific periodic i se menin n stare de funcionare. Sistemul de nchidere a uilor de pe traseele de evacuare trebuie s permit deschiderea uoar a acestora n caz de incendiu. Este interzis blocarea cilor de acces, de evacuare i de intervenie cu materiale care reduc limea sau nlimea liber de circulaie stabilit ori care prezint pericol de incendiu sau explozie, precum i efectuarea unor modificri la acestea, prin care se nrutete situaia iniial. n casele scrilor, pe coridoare sau pe alte ci de evacuare ale cldirilor se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier sau obiecte, amplasarea de maini de fotocopiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc., care ar putea mpiedica evacuarea persoanelor i bunurilor, precum i accesul personalului de intervenie. Accesul mijloacelor i personalului pentru interveniile operative n caz de incendiu, n vederea salvrii i acordrii ajutorului persoanelor aflate n pericol, stingerii incendiilor i limitrii efectelor acestora, trebuie s fie asigurat n permanen la toate: a) construciile i ncperile acestora; b) instalaiile tehnologice i anexe; c) depozitele nchise i deschise de materii prime, semifabricate, produse finite i auxiliare; d) mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor, precum i la punctele de comand ale acestora, cum sunt: centrale i butoane de semnalizare a incendiilor, staii de pompare a apei, hidrani de incendiu, stingtoare, panouri de incendiu, bazine, rezervoare i castele de ap, rampe ale surselor de ap naturale; e) dispozitivele de acionare a unor mijloace cu rol de protecie n caz de incendiu: cortine de siguran, sisteme de evacuare a fumului i a gazelor fierbini, clapete de pe tubulatura de ventilare i altele asemenea; f) tablourile de distribuie i ntreruptoarele generale ale instalaiilor electrice de iluminat, de for i de siguran, precum i la sursele de alimentare de rezerv care sunt destinate alimentrii receptoarelor electrice cu rol n caz de incendiu;
Page 76 of 265

g) vanele instalaiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate n caz de incendiu i punctele de comand ale acestora: gaze i lichide combustibile, benzi transportoare i altele asemenea; h) alte mijloace utilizate pentru intervenie n caz de incendiu: vehicule pentru tractare sau transport, cisterne ori autocisterne pentru ap i altele asemenea. Persoanele fizice sau juridice care dein sau administreaz construciile, instalaiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate s marcheze prin indicatoare, potrivit reglementrilor tehnice specifice, prezena mijloacelor de mai sus i s afieze regulile specifice care trebuie respectate. Intrrile n incintele unitilor i circulaiile carosabile din interiorul acestora, prin care se asigur accesul la cldiri i instalaii, la racordurile de alimentare cu ap, cum sunt reele, bazine, ruri, lacuri, traversrile de cale ferat i altele asemenea, se menin, indiferent de sezon, practicabile, curate i libere de orice obstacole, cum ar fi: materiale, utilaje, ambalaje, zpad i altele asemenea, care ar putea mpiedica intervenia operativ pentru stingerea incendiilor. n cazul n care acest lucru nu este posibil, se asigur i se marcheaz, potrivit reglementrilor tehnice specifice, ci de acces i circulaii ocolitoare. Cile de acces i de evacuare din cldiri, limitele zonelor periculoase de incendiu, explozie, electrocutare, radiaii, locurile n care sunt amplasate utilajele i instalaiile pentru stingerea incendiilor i orice alte instalaii care, n caz de incendiu, presupun manevre obligatorii se marcheaz vizibil, potrivit reglementrilor tehnice specifice. Platformele de acces i de amplasare a autospecialelor de intervenie i salvare de la nlimi, prevzute n imediata vecintate a construciilor, se marcheaz corespunztor i se menin libere. Ascensoarele de pompieri se menin permanent n bun stare de funcionare, pentru a putea fi utilizate operativ n caz de necesitate, i se marcheaz corespunztor. Concluzii: Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati,sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului.
Caile de acces,de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta ,in

orice anotimp ,libere ,practicabile si curate.


Page 77 of 265

Este interzisa blocarea cailor de acces ,de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie. Caile de acces ,de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile,conform reglementarilor in vigoare. Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii ; -sa verifice ,la inceperea si terminarea programului ,existenta unor eventuale surse de incendiu ; -sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat ; -sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate ; -sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu . Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului, are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri :

1. alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente; 2. anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii); 3. anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica ,gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje; 4. asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor ; actionarea imediata asupra focarului utilizandu-se dupa caz apa, pulberi stingatoare, nisip, in functie de natura materialului si substantelor incendiate; 5. evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei ; 6. protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri,asfixieri cu fum,gaze toxice,etc.) ;
Page 78 of 265

7. protectia impotriva temperaturii, a bunurilor din cladire care nu se pot evacua precum si elementele portante ale cladirii. 8. verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare de incendiu. Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii ntreprinderii si/sau unitatii, tinnd seama de alte persoane prezente; 3 000-6 000 b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, ndeosebi n ceea ce priveste primul-ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri. 3 000-6 000 c) sa informeze, ct mai curnd posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor; 3 500-7 000 17. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE (EIP) Echipamentul individual de protectie reprezinta orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protectie colectiva ori prin masurile ,metodele sau procedurile de organizare a muncii. Orice echipament individual de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) sa fie corespunzator pentru riscurile implicate , fara sa conduca el insusi la un risc marit ; b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca ; c) sa ia in consideratie cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului ;
Page 79 of 265

d) sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta,dupa toate ajustarile necesare ; In cazul in care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protectie , aceste echipamente trebuie sa fie compatibile si sa isi pastreze eficacitatea in raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. Conditiile de utilizare a echipamentului individual de protectie , in special durata purtarii, sunt determinate in functie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecarui lucrator si de performanta echipamentului individual de protectie. Echipamentul individual de protectie este,in principiu,destinat purtarii de catre o singura persoana. Daca imprejurarile impun purtarea echipamentului individual de protectie de catre mai multe persoane , se iau masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creeaza diferitilor utilizatori nicio problema de sanatate sau de igiena. Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de catre angajator ,care asigura buna sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii , repararii si inlocuirilor necesare. Echipamentul individual de protectie poate fi utilizat numai in scopurile specificate si in conformitate cu fisa de instructiuni. 18. PERICOL GRAV I IMINENT I ZONE CU RISC RIDICAT I SPECIFIC Definitii: 1. loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii 2. pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment
Page 80 of 265

3. zone cu risc ridicat i specific - acele zone din cadrul ntreprinderii i/sau unitii n care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate 4. loc de munca cu pericol deosebit = locul de munca cu nivel ridicat de accidentare sau imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile(deces sau invaliditate) 5. fenomenul periculos = o surs potenial de producere a unor daune. n domeniul riscurilor industriale de origine accidental, acest termen face cel mai frecvent raportare la fenomene fizice de tipul incendiilor, exploziilor, dispersiei gazelor toxice etc. 6. accidentul major = ,,orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substane periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezult din evoluii necontrolate n cursul exploatrii oricrui obiectiv care conduce la apariia imediat sau ntrziat a unor pericole grave asupra sntii populaiei i/sau asupra mediului, sau n interiorul sau n exteriorul obiectivului i n care sunt implicate una sau mai multe substane periculoase. Pericol grav si iminent de accidentare Starea de pericol grav i iminent de accidentare, aa cum este el definit la art.5 lit.l) din lege, poate fi constatat de ctre orice lucrtor din ntreprindere i/sau unitate, lucrtor al serviciului extern de prevenire i protecie cu care ntreprinderea i/sau unitatea a ncheiat contract, precum i de ctre inspectorii de munc. La constatarea strii de pericol grav i iminent de accidentare se vor lua imediat urmtoarele msuri de securitate: -oprirea echipamentului de munc i/sau activitii; -evacuarea personalului din zona periculoas; -anunarea serviciilor specializate; -anunarea conductorilor ierarhici; - eliminarea cauzelor care au condus la apariia strii de pericol grav i iminent.
Page 81 of 265

n vederea realizrii msurilor, n prealabil angajatorul va desemna lucrtorii care trebuie s opreasc echipamentele de munc i va asigura instruirea acestora. n vederea realizrii msurilor precizate mai sus referitoare la evacuarea lucratorilor, n prealabil angajatorul trebuie s: - ntocmeasc planul de evacuare a lucrtorilor; - afieze planul de evacuare la loc vizibil; - instruiasc lucrtorii n vederea aplicrii planului de evacuare i s verifice modul n care i-au nsuit cunotinele. n vederea realizrii msurilor privind anuntarea serviciilor specializate, n prealabil angajatorul trebuie s: - desemneze lucrtorii care trebuie s contacteze serviciile specializate i s-i instruiasc n acest sens; - asigure mijloacele de comunicare necesare contactrii serviciilor specializate. n vederea realizrii msurilor privind anuntarea conducatorilor ierarhici, n prealabil angajatorul trebuie s stabileasc modul operativ de anunare la nivel ierarhic superior. n vederea realizrii msurilor privind eliminare cauzelor care au condus la apariia strii de pericol grav i iminent , n prealabil angajatorul trebuie: - s desemneze lucrtorii care au capacitatea necesar s elimine starea de pericol grav i iminent, s asigure instruirea i dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interveniei; -s stabileasc serviciile specializate care pot interveni. Angajatorul trebuie s stabileasc msurile de securitate prevzute la innd seama de natura activitilor, numrul de lucrtori, organizarea teritorial a activitii i prezena altor persoane n afara celor implicate direct n procesul muncii. Zone cu risc ridicat i specific
Page 82 of 265

Evidena zonelor cu risc ridicat i specific prevzut la art. 13 lit.k) din lege, trebuie s conin nominalizarea i localizarea acestor zone n cadrul ntreprinderii i/sau unitii i msurile stabilite n urma evalurii riscurilor pentru aceste zone. Angajatorul trebuie s aduc la cunotin conductorilor locurilor de munc i lucrtorilor care i desfoar activitatea n zonele cu risc ridicat i specific msurile stabilite n urma evalurii riscurilor. Aciunile pentru realizarea msurilor stabilite n urma evalurii riscurilor pentru zonele cu risc ridicat i specific constituie o prioritate n cadrul planului de protecie i prevenire. Lucratorii care, n cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa, nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati mpotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia . Angajatorul trebuie sa se asigure ca, n cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor persoane atunci cnd seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, n conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol. Sesizare si identificare Sesizarea locurilor de munca cu pericol deosebit si/sau cu pericol iminent se poate face de catre orice salariat care are acces la echipamentele de munca sau in alte locuri de munca apartinand societatii. Persoana care a sesizat un astfel de loc este obligate sa aduca la cunostinta acest fapt conducatorului locului de munca, cel care are in exploatare si/sau gestiune echipamentele sau zona respective Locul de munca cu pericol deosebit validat de catre comisia de specialisti care analizeaza si stabilesc daca sesizarile conducatorilor de munca intrunesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare, se inregistreaza ca atare

Page 83 of 265

Prin loc de munca cu pericol deosebit se intelege locul de munca cu un nivel ridicat de risc de accidentare sau de imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile (deces sau invaliditate). Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa identifice si sa evidentieze locurile de munca cu pericol deosebit din activitatea proprie. Conducerea persoanelor juridice si persoanele fizice au obligatia de a intocmi, pentru fiecare loc de munca cu pericol deosebit, o fisa care va cuprinde date concrete privind criteriile care stau la baza stabilirii locurilor de munca cu pericol deosebit. Lista locurilor de munca identificate si fisele acestora vor fi tinute in evidenta si vor fi reactualizate ori de cate ori intervin modificari ale proceselor si parametrilor care caracterizeaza locul de munca respectiv. Fisele se intocmesc in 2 exemplare, dintre care un exemplar la conducerea unitatii si un exemplar, la conducatorul locului de munca respectiv. La stabilirea locurilor de munca cu pericol deosebit se vor avea in vedere urmatoarele criterii: a) identificarea factorilor de risc de accidentare si de imbolnavire profesionala, precum si consecintele actiunii acestora asupra organismului uman (deces sau invaliditate); b) nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnavirilor profesionale; - durata de expunere la actiunea factorilor de risc; - nivelul morbiditatii prin accidente si boli profesionale. Locurile de munca cu pericol deosebit se caracterizeaza prin existenta unuia sau a mai multor factori de risc prezentati in continuare: a) factori de risc care pot genera explozii: b) factori de risc care genereaza incendii: c) factori de risc mecanic si termic: d) factori de risc chimic: e) factori de risc fizic: f) factori de risc biologic:
Page 84 of 265

g) factori de risc datorati caracterului special al mediului: h) factori naturali de risc: i) factori de risc psihic: Identificarea locurilor de munca cu pericol deosebit se face la nivelul unitatii de catre o comisie mixta formata din specialisti desemnati de conducatorul unitatii, reprezentanti ai sindicatelor sau/si reprezentanti ai salariatilor ; unitatile pot solicita, dupa caz, asistenta tehnica de la institutele de specialitate sau experti abilitati in acest sens. La locurile de munca cu pericol deosebit se iau una sau mai multe dintre urmatoarele masuri de ssm, organizatorice sau tehnice: a) adoptarea tehnologiilor de lucru cu risc minim; b) dotarea cu aparatura de control, semnalizare si avertizare a depasirii parametrilor de securitate; c) selectia personalului de decizie si operativ pe baza verificarii pregatirii profesionale si a examinarii medicale si psihologice; d) elaborarea programelor de lucru specifice pe baza fiselor tehnologice si a instructiunilor de lucru; e) instruirea si testarea personalului cu privire la cunostintele de protectie a muncii specifice locurilor de munca; f) repartizarea sarcinilor si supravegherea indeplinirii acestora conform instructiunilor tehnologice; g) verificarea dotarii si folosirii echipamentului individual de protectie; h) dotarea cu sisteme de protectie colectiva (de exemplu: ventilatie, captare noxe etc.); i) organizarea sistemului informational si luarea deciziei de prevenire; j) alte masuri. Masurile de prevenire care se stabilesc vor fi adaptate specificului locului de munca si vor fi aprobate si avizate o data cu lista locurilor de munca cu pericol deosebit.
Page 85 of 265

Situatia locurilor de munca cu pericol deosebit de accidentare si imbolnavire profesionala si masurile de prevenire aferente constituie prioritate pentru controalele preventive. Evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit constituie obligatia persoanelor juridice si a persoanelor fizice. Angajatorul are urmatoarele obligatii: a) sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se ndrepte spre o zona sigura, n caz de pericol grav si iminent; 2 500-5 000 b) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului n situatia n care nca exista un pericol grav si iminent, n afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.3 500 -7 000 19. EVENIMENTE, ACCIDENTE, BOLI PROFESIONALE Eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs n timpul procesului de munc ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul de traseu ori de circulaie, n condiiile n care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum i cazul susceptibil de boal profesional sau legat de profesiune; Accident de munc - vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; Boal profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc Orice eveniment, va fi comunicat de ndat angajatorului, de ctre conductorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.
Page 86 of 265

Angajatorul are obligaia sa comunice evenimentele, de ndat, dup cum urmeaz: - inspectoratelor teritoriale de munca; - asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca i boli profesionale, cu modificrile i completrile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporar de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; - organelor de urmrire penal, dup caz. Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat ntr-o relatie contractual cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesional sau legat de profesiune, depistata cu prilejul prestaiilor medicale. Semnalarea prevzut anterior se efectueaz ctre autoritatea de sntate publica teritorial sau a municipiului Bucureti, de ndat, la constatarea cazului. n cazul accidentelor de circulaie produse pe drumurile publice, n care printre victime sunt i persoane aflate n ndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de poliie rutiera competente vor trimite instituiilor i/sau persoanelor fizice/juridice, prevzute anterior la comunicarea evenimentelor, n termen de 5 zile de la data solicitrii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului. Cercetarea evenimentelor este obligatorie i se efectueaz dup cum urmeaz: - de ctre angajator, n cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar de munca; - de ctre inspectoratele teritoriale de munca, n cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmat, deces, accidente colective, incidente periculoase, n cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporar de munca lucrtorilor la angajatorii persoane fizice, precum i n situaiile cu persoane date disprute;
- de ctre Inspecia Muncii, n cazul accidentelor colective, generate de unele

evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;

Page 87 of 265

- de ctre autoritile de sntate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucureti, n cazul suspiciunilor de boala profesional i a bolilor legate de profesiune. Rezultatul cercetrii evenimentului se va consemna ntr-un proces-verbal. n caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituia medicolegal competenta este obligat sa nainteze inspectoratului teritorial de munca, n termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legal. Accidente de munca In afara de accidentele suferite de lucratori in timpul desfasurarii procesului de munca sau in indeplinirea indatoriilor de service, sunt de asemenea considerate accidente de munca urmatoarele situatii: - accidentul suferit de persoane aflate n vizita n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; - accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv n cadrul unor activiti culturale, sportive, n ara sau n afar granielor tarii, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor sarcini; - accidentul survenit n cadrul activitilor cultural-sportive organizate, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor activiti; - accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de viei omeneti; - accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care ameninta avutul public i privat; - accidentul cauzat de activiti care nu au legatura cu procesul muncii, dac se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, n calitate de angajator, ori n alt loc de munca organizat de acetia, n timpul programului de munca, i nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului; - accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal de la domiciliul lucrtorului la locul de munca organizat de angajator i invers;
Page 88 of 265

- accidentul suferit n timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa

persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru ndeplinirea unei sarcini de munca;
- accidentul suferit n timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa

persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridic sau fizica, pentru ndeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normal de deplasare; - accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, dac schimba mbrcmintea personal, echipamentul individual de protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori n spalator sau dac se deplasa de la locul de munca la ieirea din ntreprindere sau unitate i invers; - accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n locuri organizate de angajator, precum i n timpul i pe traseul normal spre i de la aceste locuri; - accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegai pentru ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afar granielor tarii, pe durata i traseul prevzute n documentul de deplasare; - accidentul suferit de personalul roman care efectueaz lucrri i servicii pe teritoriul altor tari, n baza unor contracte, convenii sau n alte condiii prevzute de lege, ncheiate de persoane juridice romane cu parteneri strini, n timpul i din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciu; - accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfecionare a pregtirii profesionale, n timpul i din cauza efecturii activitilor aferente stagiului de practica; - accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundaie, alunecri de teren, trasnet (electrocutare), dac victima se afla n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;

Page 89 of 265

- disparitia unei persoane, n condiiile unui accident de munca i n mprejurri care

indreptatesc presupunerea decesului acesteia; - accidentul suferit de o persoana aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni. n situaiile precizate cu deplasarea lucratorilor, acestea trebuie sa se fac fr abateri nejustificate de la traseul normal i, de asemenea, transportul sa se fac n condiiile prevzute de reglementrile de securitate i sntate n munca sau de circulaie n vigoare. Accidentele de munca se clasifica, n raport cu urmrile produse i cu numrul persoanelor accidentate, n: accidente care produc incapacitate temporar de munca de cel puin 3 zile calendaristice;
-

accidente care produc invaliditate; accidente mortale;

accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin 3 persoane n acelai timp i din aceeai cauza. nregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare. Accidentul de munca nregistrat de angajator se raporteaz de ctre acesta la inspectoratul teritorial de munca, precum i la asigurator, potrivit legii. 20.COMUNICAREA I CERCETAREA EVENIMENTELOR, NREGISTRAREA I EVIDENA ACCIDENTELOR DE MUNC I A INCIDENTELOR PERICULOASE, Comunicarea evenimentelor Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puin urmtoarele informaii: denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul i, dac este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;
Page 90 of 265

sediul/adresa i numrul de telefon ale angajatorului; locul unde s-a produs evenimentul; data i ora la care s-a produs evenimentul/data i ora la care a decedat accidentatul; numele i prenumele victimei;

datele personale ale victimei: vrsta, starea civil, copii n ntreinere, alte persoane n ntreinere, ocupaia, vechimea n ocupaie i la locul de munc; mprejurrile care se cunosc i cauzele prezumtive; consecinele accidentului; numele i funcia persoanei care comunic evenimentul; data comunicrii; unitatea sanitar cu paturi la care a fost internat accidentatul.

n cazul accidentelor de circulaie produse pe drumurile publice, soldate cu decesul victimelor, n care printre victime sunt i persoane aflate n ndeplinirea unor ndatoriri de serviciu, serviciile poliiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de munc din judeul pe raza cruia s-a produs. Angajatorul va lua msurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultat din producerea evenimentului, pn la primirea acordului din partea organelor care efectueaz cercetarea, cu excepia cazurilor n care meninerea acestei stri ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentailor sau ar pune n pericol viaa lucrtorilor i a celorlali participani la procesul muncii. n situaia n care este necesar s se modifice starea de fapt rezultat din producerea evenimentului, se vor face, dup posibiliti, schie sau fotografii ale locului unde s-a produs, se vor identifica i se vor ridica orice obiecte care conin sau poart o urm a evenimentului; obiectele vor fi predate organelor care efectueaz cercetarea i vor constitui probe n cercetarea evenimentului.
Page 91 of 265

Pentru orice modificare a strii de fapt rezultat din producerea evenimentului, angajatorul sau reprezentantul su legal va consemna, pe propria rspundere, ntr-un proces-verbal, toate modificrile efectuate dup producerea evenimentului. La solicitarea organelor care efectueaz cercetarea evenimentului, unitatea sanitar care acord asisten medical de urgen se va pronuna, n scris, cu privire la diagnosticul provizoriu, n termen de maximum 3 zile lucrtoare de la primirea solicitrii. Unitatea sanitar , va lua msuri pentru recoltarea imediat a probelor de laborator, n vederea determinrii alcoolemiei sau a strii de influen a produselor ori substanelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, precum i pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de munc, urmnd s comunice rezultatul determinrilor specifice, n termen de 5 zile lucrtoare de la obinerea acestora. Cercetarea evenimentelor Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea mprejurrilor i a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementrilor legale nclcate, a rspunderilor i a msurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare i, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului. Cercetarea se face imediat dup comunicare, n conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din lege. Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporar de munc se efectueaz de ctre angajatorul la care s-a produs evenimentul. Angajatorul are obligaia s numeasc de ndat, prin decizie scris, comisia de cercetare a evenimentului. Comisia de cercetare a evenimentului va fi compus din cel puin 3 persoane; una dintre acestea trebuie s fie lucrtor desemnat, reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern, cu pregtire de nivel superior. Persoanele numite de ctre angajator n comisia de cercetare a evenimentului trebuie s aib pregtire tehnic corespunztoare i s nu fie implicate n organizarea i
Page 92 of 265

conducerea locului de munc unde a avut loc evenimentul i s nu fi avut o responsabilitate n producerea evenimentului. Angajatorul care i-a asumat atribuiile n domeniul securitii i sntii n munc nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului, n acest caz urmnd s apeleze la servicii externe. Dac n eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferii, n comisia de cercetare numit de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate i persoane numite prin decizie scris de ctre ceilali angajatori. Angajatorul care a organizat transportul rspunde pentru cercetarea accidentului de circulaie produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporar de munc, cu respectarea, atunci cnd este cazul. Cercetarea evenimentului ,dac acesta a avut loc n afara ntreprinderii i/sau unitii angajatorului i nu a avut nicio legtur cu aceasta, se efectueaz n condiiile legii. Angajatorul care nu dispune de personal competent sau nu are personal suficient trebuie s asigure cercetarea apelnd la servicii externe de prevenire i protecie. Persoanele mputernicite, potrivit legii, s efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul s ia declaraii scrise, s preleveze sau s solicite prelevarea de probe necesare cercetrii, s solicite sau s consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar acesta este obligat s le pun la dispoziie n condiiile legii. Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experi sau specialiti cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competene potrivit legii s efectueze expertize tehnice, iar acetia trebuie s rspund solicitrii. Specialitii i experii ntocmesc expertize tehnice care vor face parte integrant din dosarul de cercetare a evenimentului. Cheltuielile aferente efecturii expertizelor se suport de ctre angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care se face rspunztor de organizarea activitii n urma creia sa produs evenimentul. Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporar de munc se va ncheia n cel mult 5 zile lucrtoare de la data producerii.
Page 93 of 265

Fac excepie de la prevederile paragrafului anterior situaii cum ar fi cele n care este necesar prelevarea de probe ori efectuarea de expertize, pentru care se poate solicita n scris, argumentat i n termen, la inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia s-a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare. Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces, invaliditate evident, accident colectiv sau situaie de persoan dat disprut, precum i cercetarea incidentelor periculoase se vor ncheia n cel mult 10 zile lucrtoare de la data producerii acestora. Fac excepie de la prevederile paragrafului anterior situaii cum ar fi cele n care este necesar eliberarea certificatului medico-legal, prelevarea de probe sau efectuarea de expertize, pentru care inspectoratul teritorial de munc care cerceteaz evenimentele poate solicita n scris, argumentat i n termen, la Inspecia Muncii, prelungirea termenului de cercetare. n cazul accidentului cu incapacitate termporar de munc, n urma cruia a intervenit invaliditate confirmat prin decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de munc va completa dosarul de cercetare ntocmit la data producerii evenimentului i va ntocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat. ntocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului, prevzut la paragraful anterior se face n cel mult 5 zile lucrtoare de la data primirii de ctre inspectoratul teritorial de munc a deciziei de ncadrare ntr-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal. n cazul evenimentului a crui consecin este invaliditate evident, evenimentul va fi cercetat de inspectoratul teritorial de munc ca eveniment care a produs incapacitate temporar de munc Dosarul de cercetare va cuprinde: a. opisul actelor aflate n dosar; b. procesul-verbal de cercetare; c. nota de constatare la faa locului, ncheiat imediat dup producerea evenimentului de ctre inspectorul de munc, n cazul evenimentelor care se cerceteaz de ctre
Page 94 of 265

inspectoratul teritorial de munc/Inspecia Muncii, conform competenelor, sau de ctre lucrtorul desemnat/serviciile de prevenire i protecie, n cazul evenimentelor a cror cercetare intr n competena angajatorului, i semnat de ctre angajator/reprezentantul su legal, care va cuprinde precizri cum ar fi poziia victimei, existena sau inexistena echipamentului individual de protecie, starea echipamentelor de munc, modul n care funcionau dispozitivele de protecie, nchiderea fiei individuale de instructaj prin barare i semntur, ridicarea de documente sau prelevarea de probe; d. schie i fotografii referitoare la eveniment; e. declaraiile accidentailor, n cazul evenimentului urmat de incapacitate temporar de munc sau de invaliditate; f. declaraiile martorilor i ale oricror persoane care pot contribui la elucidarea mprejurrilor i a cauzelor reale ale producerii evenimentului; g. copii ale actelor i documentelor necesare pentru elucidarea mprejurrilor i a cauzelor reale ale evenimentului; h. copii ale certificatului constatator sau oricror alte autorizaii n baza crora angajatorul i desfoar activitatea; i. copii ale fiei de expunere la riscuri profesionale i ale fiei de aptitudine, ntocmite conform legii; j. copii ale contractelor individuale de munc ale victimelor; k. copii ale fielor de instruire individual n domeniul securitii i sntii n munc ale victimelor; n caz de deces aceste fie se vor anexa n original; l. concluziile raportului de constatare medico-legal, n cazul accidentului mortal; m. copie a hotrrii judectoreti prin care se declar decesul, n cazul persoanelor date disprute; n. copie a certificatelor de concediu medical, n cazul accidentului urmat de incapacitate temporar de munc;
Page 95 of 265

o. copie a deciziei de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, n cazul accidentului urmat de invaliditate; p. actul emis de unitatea sanitar care a acordat asistena medical de urgen, din care s rezulte data, ora cnd accidentatul s-a prezentat pentru consultaie i diagnosticul, n cazul accidentelor de traseu; q. copie a procesului-verbal de cercetare la faa locului, ncheiat de serviciile poliiei rutiere, n cazul accidentelor de circulaie pe drumurile publice. Dosarul va mai cuprinde, dup caz, orice alte acte i documente necesare pentru a determina caracterul accidentului, cum ar fi: copie a autorizaiei, n cazul n care victima desfura o activitate care necesita autorizare;
1. 2. 3. 4.

copie a diplomei, adeverinei sau certificatului de calificare a victimei; acte de expertiz tehnic, ntocmite cu ocazia cercetrii evenimentului;

acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care s se poat stabili locul, data i ora producerii evenimentului sau s se poat justifica prezena victimei la locul, ora i data producerii evenimentului;
5. 6. 7.

documente din care s rezulte c accidentatul ndeplinea ndatoriri de serviciu; corespondena cu alte instituii/uniti n vederea obinerii actelor solicitate;

adresele de prelungire a termenelor de cercetare, n conformitate cu art. 120 alin. (2) i (4); actul medical emis de unitatea sanitar care a acordat asisten medical de urgen, din care s rezulte diagnosticul la internare i/sau externare;
8.

procesul-verbal ncheiat dup producerea evenimentului, n condiiile prevzute la art. 111; 10. formularul pentru nregistrarea accidentului de munc, denumit n continuare FIAM, aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei.
9. Page 96 of 265

IMPORTANT: Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a. filele dosarului s fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare, numit de angajator, i tampilate cu tampila inspectoratului sau a angajatorului; b. numrul total de file coninut de dosarul de cercetare i numrul de file pentru fiecare document anexat la dosar s fie menionate n opis; c. fiecare document, cu excepia procesului-verbal de cercetare, s fie identificat n dosarul de cercetare ca anex; d. paginile i spaiile albe s fie barate; e. schiele referitoare la eveniment, anexate la dosar, s fie nsoite de explicaii; f. fotografiile referitoare la eveniment s fie clare i nsoite de explicaii; g. formularul pentru declaraie s fie conform modelului prevzut n anexa ; h. declaraiile aflate la dosar s fie tehnoredactate, pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul i semnate de ctre inspectorul care a efectuat cercetarea sau de ctre unul dintre membrii comisiei de cercetare. Dosarul de cercetare a evenimentelor se va ntocmi astfel: a. ntr-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporar de munc; dosarul se pstreaz n arhiva angajatorului care nregistreaz accidentul; b. ntr-un exemplar, pentru incidentele periculoase; dosarul se pstreaz la inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea;

Page 97 of 265

c. n dou exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmat prin decizie, deces, accidente colective; originalul se nainteaz organelor de urmrire penal i un exemplar se pstreaz la inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea; d. n dou exemplare, pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evident; originalul se pstreaz la inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea i un exemplar se transmite angajatorului care nregistreaz accidentul; e. n trei exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspecia Muncii; originalul se nainteaz organelor de urmrire penal, un exemplar se pstreaz la Inspecia Muncii i un exemplar la inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia s-a produs evenimentul; f. n mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporar de munc pentru victime cu angajatori diferii; originalul se pstreaz n arhiva angajatorului care nregistreaz accidentul i celelalte exemplare se pstreaz de ctre ceilali angajatori. IMPORTANT: n cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporar de munc sau al incidentelor periculoase n care faptele comise pot fi considerate infraciuni, potrivit legii, dosarul de cercetare se ncheie n dou exemplare, originalul fiind naintat organului de urmrire penal. Dosarul de cercetare, ntocmit de comisia numit de ctre angajator, se nainteaz pentru verificare i avizare la inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia s-a produs evenimentul, n termen de 5 zile lucrtoare de la finalizarea cercetrii. Inspectoratul teritorial de munc va analiza dosarul, va aviza i va restitui dosarul n cel mult 7 zile lucrtoare de la data primirii. Dosarul va fi nsoit de avizul inspectoratului teritorial de munc. n cazul n care inspectoratul teritorial de munc constat c cercetarea nu a fost efectuat corespunztor, poate dispune completarea dosarului i/sau refacerea procesului-verbal de cercetare, dup caz.
Page 98 of 265

Comisia de cercetare va completa dosarul i va ntocmi procesul-verbal de cercetare n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii dosarului. Dosarul de cercetare ntocmit de inspectoratul teritorial de munc va fi naintat n vederea avizrii la Inspecia Muncii, n cel mult 5 zile lucrtoare de la finalizarea cercetrii. IMPORTANT: Dosarul de cercetare pentru cazul dispariiei de persoane, ca urmare a unui eveniment i n mprejurri care ndreptesc presupunerea decesului acestora, va fi pstrat la inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea, pn la emiterea hotrrii judectoreti prin care se declar decesul persoanelor disprute, conform prevederilor legale n vigoare; dup completarea dosarului, acesta va fi naintat n vederea avizrii la Inspecia Muncii. Inspecia Muncii avizeaz i restituie dosarele n cel mult 10 zile lucrtoare de la data primirii. n cazul n care Inspecia Muncii constat c cercetarea nu a fost efectuat corespunztor, poate dispune completarea dosarului i ntocmirea unui nou procesverbal de cercetare. Inspectoratul teritorial de munc va completa dosarul i va ntocmi noul proces-verbal de cercetare n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii dosarului. Inspectoratul teritorial de munc transmite dosarele de cercetare organelor de urmrire penal,dupa caz, numai dup ce au fost avizate de ctre Inspecia Muncii. Dosarul de cercetare al accidentului de munc cu invaliditate, naintat organelor de urmrire penal, se restituie la inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea, pentru completare i ntocmirea unui nou proces-verbal de cercetare, n cazul n care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit, confirmat n baza unui act medico-legal. Dosarul mentionat la paragraful anterior se restituie la inspectoratul teritorial de munc n termen de 10 zile lucrtoare de la data solicitrii acestuia.
Page 99 of 265

Completarea dosarului mentionat la paragraful anterior i ntocmirea noului procesverbal de cercetare a evenimentului se fac n cel mult 5 zile lucrtoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial de munc. Dosarul completat i noul proces-verbal de cercetare vor fi naintate n vederea avizrii la Inspecia Muncii, care le va restitui inspectoratului teritorial de munc n termen de 10 zile lucrtoare de la data primirii. Dup avizarea de ctre Inspecia Muncii, dosarul va fi naintat organelor de urmrire penal de ctre inspectoratul teritorial de munc. Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie s conin urmtoarele capitole: a. data ncheierii procesului-verbal; b. numele persoanelor i n ce calitate efectueaz cercetarea evenimentului; - se vor indica, de asemenea, prevederile legale potrivit crora persoanele sunt ndreptite s efectueze cercetarea, precum i numele angajatorului i ale persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetri. c. perioada de timp i locul n care s-a efectuat cercetarea; - se vor indica, de asemenea, motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare. d. obiectul cercetrii; e. data i ora producerii evenimentului; - se va indica, de asemenea, data decesului, pentru cazul n care s-a produs un eveniment i ulterior a survenit decesul victimelor implicate n acest eveniment. f. locul producerii evenimentului; g. datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele reprezentantului su legal;

Page 100 of 265

- se vor indica, de asemenea, datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele, numele reprezentanilor legali ai angajatorilor, numrul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcionare din punct de vedere al securitii i sntii n munc, adresa punctului de lucru. h. datele de identificare a accidentatului/accidentailor; - se vor indica, de asemenea, urmtoarele: numele, prenumele, cetenia, vrsta, starea civil, numrul de copii minori, domiciliul, locul de munc la care este ncadrat, profesia de baz, ocupaia n momentul accidentrii, vechimea n munc, n funcie sau n meserie i la locul de munc, data efecturii ultimului instructaj n domeniul securitii i sntii n munc, iar pentru persoanele care, n momentul accidentrii, desfurau o activitate pentru care este necesar autorizare, se va face referire i la aceasta. i. descrierea detaliat a locului, echipamentului de munc, a mprejurrilor i modului n care s-a produs evenimentul; - va conine urmtoarele subcapitole: a)descrierea detaliat a locului producerii evenimentului; b)descrierea detaliat a echipamentului de munc; c)descrierea detaliat a mprejurrilor; d)descrierea detaliat a modului n care s-a produs evenimentul. j. urmrile evenimentului i/sau urmrile suferite de persoanele accidentate; k. cauza producerii evenimentului; - se va face trimitere la reglementrile legale n vigoare nclcate, cu redarea integral a textului acestora l. alte cauze care au concurat la producerea evenimentului; - se va face trimitere la reglementrile legale n vigoare nclcate, cu redarea integral a textului acestora m. alte constatri fcute cu ocazia cercetrii evenimentului;

Page 101 of 265

- se va face trimitere la reglementrile legale n vigoare nclcate, cu redarea integral a textului acestora n. persoanele rspunztoare de nclcarea reglementrilor legale, din capitolele de la lit. k), I) i m); o. sanciunile contravenionale aplicate; se va schimba n "Propuneri pentru sanciuni administrative i disciplinare", n cazul accidentelor cercetate de ctre comisia numit de angajator. p. propuneri pentru cercetare penal; q. caracterul accidentului; r. angajatorul care nregistreaz accidentul de munc sau incidentul periculos; s. msuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare i persoanele responsabile pentru realizarea acestora; t. termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munc privind realizarea msurilor prevzute la lit. s); u. numrul de exemplare n care s-a ncheiat procesul-verbal de cercetare i repartizarea acestora; v. numele i semntura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea; w. avizul inspectorului-ef adjunct securitate i sntate n munc; - se va regsi n procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de ctre inspectoratul teritorial de munc sau Inspecia Muncii, conform competenelor - in cazul accidentelor cu ITM, procesul-verbal de cercetare se va ncheia cu capitolul "Viza angajatorului" x. viza inspectorului-ef/inspectorului general de stat. - se va regsi n procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de ctre inspectoratul teritorial de munc sau Inspecia Muncii, conform competenelor
Page 102 of 265

IMPORTANT: 1. n situaiile n care din cercetare rezult c accidentul nu ntrunete condiiile pentru a fi ncadrat ca accident de munc, se va face aceast meniune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevzute la lit. q) i r) i se vor dispune msurile care trebuie luate de angajator pentru prevenirea unor cazuri asemntoare. 2. Comisia de cercetare a unui eveniment numit de angajator poate face propuneri de sanciuni disciplinare i/sau administrative, pe care le va meniona n procesul-verbal de cercetare. Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se ntocmete n: a, 3 exemplare, n cazul accidentului de munc urmat de incapacitate temporar de munc, pentru angajatorul care nregistreaz accidentul, inspectoratul teritorial de munc care a avizat dosarul i asigurtor; b. mai multe exemplare, n cazul accidentului de munc urmat de incapacitate temporar de munc pentru lucrtori cu angajatori diferii, pentru fiecare angajator, inspectoratul teritorial de munc care a avizat dosarul i asigurtor; c. 5 exemplare, n cazul accidentului de munc urmat de invaliditate, pentru angajatorul care nregistreaz accidentul, organul de urmrire penal, inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea, Inspecia Muncii i asigurtor; d. 5 exemplare, n cazul accidentului de munc mortal sau al celui colectiv, precum i n cazul accidentului mortal n afara muncii, pentru angajatorul care nregistreaz accidentul, organul de urmrire penal, inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea, Inspecia Muncii i asigurtor; e. 5 exemplare, n cazul incidentului periculos, pentru angajatorul care nregistreaz incidentul, organele de urmrire penal, inspectoratul teritorial de munc care a efectuat cercetarea, Inspecia Muncii i asigurtor. IMPORTANT:
Page 103 of 265

1. n cazul n care accidentul de munc s-a produs la un angajator, altul dect cel care l nregistreaz, un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis i acestuia. 2. n cazul n care angajatorul la care se nregistreaz accidentul de munc i are sediul, domiciliul sau reedina pe teritoriul altui jude dect cel pe raza cruia s-a produs accidentul, se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de munc pe raza cruia are sediul, domiciliul sau reedina angajatorul. 3. n cazul evenimentelor care nu au fost comunicate i cercetate, dar persoana vtmat prezint un certificat medical cu cod "accident de munc", angajatorul care i-a asumat atribuiile n domeniul securitii i sntii n munc/lucrtorul desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul extern de prevenire i protecie va solicita acesteia o declaraie scris privind modul i mprejurrile n care s-a produs evenimentul. nregistrarea i evidena accidentelor de munc i a incidentelor periculoase Inregistrarea nregistrarea accidentelor de munc i a incidentelor periculoase se face n baza procesului-verbal de cercetare. Accidentul de munc produs n timpul prestrii unor servicii pe baz de contract, comand sau alte forme legale ncheiate n ntreprinderea i/sau unitatea unui angajator, alta dect cea la care este ncadrat victima, se nregistreaz potrivit clauzelor prevzute n acest sens n documentele ncheiate. n situaia n care documentul ncheiat nu prevede clauze n acest sens, clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice, accidentul de munc se nregistreaz de ctre angajatorul rspunztor de conducerea i/sau de organizarea activitii care a avut ca urmare producerea accidentului. Accidentul de munc produs n timpul prestrii unor servicii pe baz de comand, la domiciliul clientului, se nregistreaz de ctre angajatorul la care este/a fost angajat victima.
Page 104 of 265

Accidentul de munc suferit de o persoan aflat n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n ntreprinderea i/sau unitatea altui angajator se nregistreaz de ctre angajatorul rspunztor de conducerea i/sau de organizarea activitii care a avut ca urmare producerea accidentului. Accidentele suferite n timpul stagiului de practic profesional de ctre elevi, studeni, ucenici i omeri n perioada de reconversie profesional se nregistreaz de ctre angajatorul la care se efectueaz practica/reconversia profesional. Accidentul de munc suferit de o persoan n cadrul activitilor cultural-sportive, n timpul i din cauza ndeplinirii acestor activiti, se nregistreaz de ctre instituia sau angajatorul care a organizat aciunea respectiv. Accidentul de munc produs ca urmare a unei aciuni ntreprinse de o persoan, din proprie iniiativ, pentru salvarea de viei omeneti sau pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol grav i iminent ce amenin avutul public sau privat din ntreprinderea i/sau unitatea unui angajator, se nregistreaz de ctre angajatorul la care s-a produs accidentul. n cazul accidentului produs ca urmare a unei aciuni ntreprinse de o persoan, din proprie iniiativ, pentru salvarea de viei omeneti sau pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol grav i iminent ce amenin avutul public sau privat, produs n afara ntreprinderii i/sau unitii unui angajator i care nu are nicio legtur cu acesta, nregistrarea se face conform legii. Accidentul de munc de traseu se nregistreaz de ctre angajatorul la care este angajat victima sau, dup caz, de angajatorul rspunztor de conducerea i/sau de organizarea activitii care a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetrii. Accidentul de munc de circulaie se nregistreaz de ctre angajatorul la care este angajat victima sau, dup caz, de angajatorul rspunztor de conducerea i/sau de organizarea activitii care a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetrii. Accidentul produs n afara ntreprinderii i/sau unitii, ca urmare a nelurii unor msuri de securitate de ctre un alt angajator, se nregistreaz de ctre angajatorul din vina cruia s-a produs accidentul.
Page 105 of 265

Accidentul de munc suferit de nsoitorii de ncrcturi, personalul de pot de la vagoanele C.F.R., angajai ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligai s delege nsoitori pentru astfel de ncrcturi, pe mijloace de transport ce nu le aparin, se va nregistra de ctre angajatorul rspunztor de organizarea activitii care a avut ca urmare producerea accidentului sau, dup caz, n condiiile clauzelor prevzute n documentele ncheiate. IMPORTANT: 1. Pentru unele situaii neprevzute n prezentele reglementri, cu privire la nregistrarea accidentelor de munc, inspectoratul teritorial de munc sau Inspecia Muncii va stabili modul de nregistrare a accidentului n cauz. 2. Dispariia unei persoane n condiiile unui accident de munc i n mprejurri care ndreptesc presupunerea decesului acesteia se nregistreaz ca accident mortal, dup rmnerea definitiv i irevocabil a hotrrii judectoreti, conform prevederilor legale, prin care este declarat decesul. 3. Data producerii accidentului de munc mortal, prevzut la alin. precedent, este data nscris n hotrrea judectoreasc ca fiind data decesului. 4. Angajatorul la care a fost angajat persoana disprut va comunica, imediat, numrul i data hotrrii judectoreti la inspectoratul teritorial de munc. 5. Accidentul de munc cu invaliditate se va nregistra pe baza procesului-verbal de cercetare ntocmit de inspectoratul teritorial de munc. n baza procesului-verbal de cercetare ntocmit de persoanele mputernicite prin lege, angajatorul la care se nregistreaz accidentul va completa FIAM. FIAM se completeaz pentru fiecare persoan accidentat n cte 4 exemplare care se nainteaz spre avizare dup cum urmeaz: a)inspectoratului teritorial de munc care a avizat dosarul de cercetare ntocmit de comisia angajatorului, n termen de 3 zile lucrtoare de la primirea avizului;

Page 106 of 265

b)inspectoratului teritorial de munc care a efectuat cercetarea, n termen de 3 zile lucrtoare de la primirea procesului-verbal de cercetare. Verificarea i avizarea FIAM de ctre inspectoratul teritorial de munc se fac n termen de 5 zile lucrtoare de la primirea formularului. Angajatorul la care se nregistreaz accidentul anexeaz FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare i distribuie celelalte exemplare la persoana accidentat, inspectoratul teritorial de munc i asigurtorul pe raza cruia i are sediul social, domiciliul sau reedina. n cazul n care victima unui accident de munc a fost propus pentru pensionare odat cu emiterea deciziei de ncadrare ntr-o grup de invaliditate, se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi naintat unitii de expertiz medical i recuperare a capacitii de munc. b)Evidenta Angajatorul va ine evidena evenimentelor n: a. Registrul unic de eviden a accidentailor n munc, conform modelului prevzut n anexa nr. 15 la Normele Metodologice; b. Registrul unic de eviden a incidentelor periculoase, conform modelului prevzut n anexa nr. 16 la Normele Metodologice; c. Registrul unic de eviden a accidentelor uoare, conform modelului prevzut n anexa nr. 17 la Normele Metodologice; d. Registrul unic de eviden a accidentailor n munc ce au ca urmare incapacitate de munc mai mare de 3 zile de lucru, conform modelului prevzut n anexa nr. 18 la Normele Metodologice. n registrul prevzut la lit. d) se va ine evidena accidentailor n munc pentru care perioada de incapacitate temporar de munc este de minimum 4 zile de lucru, fr a lua n calcul ziua producerii accidentului. Registrele de eviden trebuie s fie actualizate. n baza FIAM i a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase, inspectoratul teritorial de munc va ine evidena tuturor accidentelor de munc i a
Page 107 of 265

incidentelor periculoase nregistrate de angajatorii care au sediul, domiciliul sau reedina pe teritoriul judeului respectiv. IMPORTANT : 1. n contractele ncheiate ntre angajatori pentru prestarea de activiti i servicii vor fi prevzute clauze privind rspunderile referitoare la comunicarea, cercetarea i nregistrarea unor eventuale accidente de munc. 2. Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporar de munc, invaliditate sau deces au dreptul s sesizeze sau s se informeze la inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia a avut loc accidentul. 3. Dac n urma investigaiilor rezult c sunt ntrunite condiiile unui accident de munc, inspectoratul teritorial de munc va lua msuri pentru efectuarea cercetrii n conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice. 4. n situaiile prevzute la alin.(1), inspectoratul teritorial de munc va rspunde sesizrilor conform prevederilor legale sau va elibera, la cerere, o copie a procesului verbal de cercetare a evenimentului. 5. n situaia n care angajatorul, lucrtorii implicai, victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a evenimentului, se pot adresa inspectoratului teritorial de munc sau, dup caz, la Inspeciei Muncii, n termen de 30 zile calendaristice de la data primirii acestuia. 21. RAPORTAREA, CERCETAREA SI DECLARAREA BOLILOR PROFESIONALE Bolile profesionale, ct i suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de ctre toi medicii care depisteaz astfel de mbolnviri, indiferent de specialitate i locul de munc, cu prilejul oricrei prestaii medicale: examene medicale profilactice, consultaii medicale de specialitate. Medicul care suspecteaz o boal profesional completeaz fia de semnalare BP1, prevzut n anexa, i trimite bolnavul cu aceast fi la unitatea sanitar de medicina muncii, respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor, n vederea precizrii diagnosticului de boal profesional.
Page 108 of 265

Medicul specialist de medicina muncii examineaz bolnavul, stabilete diagnosticul de profesionalitate i completeaz fia de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la Autoritatea de sntate public judeean, respectiv a municipiului Bucureti, n termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului de profesionalitate. Dup primirea fiei de semnalare BP1, medicul specialist de medicina muncii din cadrul Autoritii de sntate public judeean sau a municipiului Bucureti, cerceteaz, n termen de 7 zile, avnd n vedere ruta profesional, cauzele mbolnvirii profesionale. Cercetarea se face n prezena angajatorului sau a reprezentantului acestuia sau, dup caz, a persoanelor fizice autorizate n cazul profesiilor liberale ,conform art. 34 alin. (2) din lege. Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al mbolnvirii respective, i se finalizeaz cu redactarea i semnarea Procesului verbal de cercetare, prevzut n anexa. Procesul verbal de cercetare este semnat de toi cei care au luat parte la cercetare, conform competenelor, menionndu-se n mod special cauzele mbolnvirii, responsabilitatea angajatorilor i msurile tehnice i organizatorice necesare, pentru prevenirea unor boli profesionale similare. n situaia n care angajatorul sau reprezentantul acestuia, sau, dup caz, persoana fizic autorizat n cazul profesiilor liberale, sau inspectorul de munc sau lucrtorul sau asigurtorul, nu sunt de acord cu concluziile stabilite n procesul-verbal de cercetare sau cu msura tehnic sau organizatoric formulat, se pot adresa, n scris, n termen de 30 zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare, la Comisiei de experi de medicina muncii acreditai de Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei i Ministerul Sntii Publice. Componena i atribuiile Comisiei de experi vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei i al ministrului sntii publice. Soluiile adoptate n aceste situaii vor fi comunicate n scris celor interesai, n termen de 20 de zile de la data primirii contestaiei.

Page 109 of 265

Procesul verbal de cercetare se nmneaz angajatorului, medicului care a semnalat mbolnvirea pentru evidena mbolnvirilor profesionale i pentru a urmri realizarea msurilor prescrise, precum i medicului de medicina muncii din autoritatea de sntate public judeean sau a municipiului Bucureti. Pe baza confirmrii caracterului profesional al mbolnvirii, medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea, declar cazul de mbolnvire profesional, completnd fia de declarare BP2 , prevzut n anexa Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se pstreaz la autoritatea de sntate public judeean sau a municipiului Bucureti i va cuprinde urmtoarele documente: opisul documentelor din dosar;

istoricul de expunere profesional (documentul care certific ruta profesionala i anume copie dup carnetul de munc) i dup caz, nivelul msurat al noxelor sau noxa identificat; copie dup fia de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii; istoricul strii de sntate la locul de munc (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigur asistena de medicina muncii la unitatea respectiv); document medical care precizeaz diagnosticul de boal profesional (biletul de ieire emis de clinica/secia de medicina muncii din structura spitalelor, sau adeverina medical emis de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boal profesional, n cazul n care bolnavul nu a fost internat) i copii ale unor investigaii necesare pentru susinerea diagnosticului de profesionalitate; procesul verbal de cercetare a cazului de boal profesional; copie dup fia de semnalare BP1.

Declararea bolilor profesionale se face de ctre Autoritatea de sntate public judeean sau a municipiului Bucureti din care face parte medicul de medicin a muncii care a
Page 110 of 265

efectuat cercetarea, pe baza documentelor precizate la prin Fia de declarare BP2 care reprezint formularul final de raportare a bolii profesionale nou-declarate. n cazul n care unitatea la care s-a produs mbolnvirea a fost desfiinat, sau nu mai exist la momentul precizrii diagnosticului de boal profesional, cazul respectiv se poate declara prin Fia de declarare BP2 pe baza documentelor prevzute la , cu excepia procesului verbal de cercetare a cazului. Cazurile de pneumoconioze, precum i cazurile de cancer profesional se nregistreaz la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul i unde exist factorii de risc ai bolii profesionale respective evideniai prin documente oficiale de la autoritatea de sntate public; ele se declar i se pstreaz n eviden de ctre autoritatea de sntate public judeean sau a municipiului Bucureti din judeul sau din municipiul Bucureti n care se afl agentul economic respectiv. Autoritatea de sntate public judeean, respectiv a municipiului Bucureti este rspunztoare pentru corectitudinea datelor nscrise n fia de declarare BP2. Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioz se confirm numai pe baza diagnosticului precizat de ctre comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale. Bolile profesionale nou-declarate se raporteaz n cursul lunii n care s-a produs mbolnvirea, de ctre autoritatea de sntate public judeean respectiv a muncipiului Bucureti, la Centrul naional de coordonare metodologic i informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sntate Public Bucureti, la Centrul Naional pentru Organizarea i Asigurarea Sistemului Informaional i Informatic n Domeniul Sntii Bucureti, precum i la structurile teritoriale ale asigurtorului stabilite conform legii. O copie a fiei BP2 se va nmna lucrtorului diagnosticat cu boal profesional. La nivelul Centrului naional de coordonare metodologic i informare privind bolile profesionale se constituie Registrul operativ naional informatizat al bolilor profesionale, care se reactualizeaz lunar cu datele din fiele BP2.

Page 111 of 265

Centrul naional de coordonare metodologic i informare privind bolile profesionale reprezint forul metodologic care asigur asisten i ndrumare tehnic profesional n domeniul bolilor profesionale. Centrul naional de coordonare metodologic i informare privind bolile profesionale raporteaz semestrial datele privind morbiditatea profesional Autoritii de sntate public din Ministerul Sntii Publice. Centrul naional de coordonare metodologic i informare privind bolile profesionale transmite informaiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituiilor implicate n activiti cu impact asupra sntii lucrtorilor. Lista bolilor profesionale a cror declarare, cercetare i eviden sunt obligatorii este prevzut n anexa. Structurile de medicina muncii din autoritile de sntate public judeene vor raporta cu o periodicitate anual Centrului naional de coordonare metodologic i informare privind bolile profesionale situaia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile noi declarate n anul respectiv. Intoxicaia acut profesional se declar, se cerceteaz i se nregistreaz att ca boal profesional, ct i ca accident de munc. Bolile legate de profesie Lista bolilor legate de profesie este prezentat n anexa. Bolile legate de profesie nu se declar, acestea se dispensarizeaz medical i se comunic angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sntatea lucrtorilor, n vederea lurii msurilor tehnico organizatorice de normalizare a condiiilor de munc. 22. ELECTROSECURITATEA Legislatie Terminolgie I.1. Directive europene n domeniul securitii i sntii n munc
Page 112 of 265

Dreptul comunitar reprezint ansamblul de norme juridice care impun statelor membre reguli de urmat n vederea realizrii obiectivelor pe care Comunitile europene le au de ndeplinit. Aceste norme sunt cuprinse n tratate sau sunt emise de instituiile comunitare, obiectul lor fiind Comunitile i exercitarea competenelor lor. Dreptul comunitar este un drept supranaional care n toate situaiile are ntietate fa de dreptul naional al fiecrei ri membre. Directivele europene leag orice stat membru destinatar cu privire la rezultatul ce trebuie atins lsnd instanelor naionale competena referitoare la form i mijloace. Directiva este o form a legislaiei comunitare derivate, cu dou trepte de aplicare, att la nivel comunitar ct i naional, unde apare ca instrument de colaborare ntre acestea. n domeniul securitii i sntii n munc au fost elaborate o serie de directive parte dintre ele viznd electrosecuritatea sau domenii adiacente. Aceste directive au fost transpuse n Romnia prin adoptarea Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006, iar pentru fiecare domeniu au fost adoptate Hotrri de Guvern. Lista directivelor europene n domeniul electrosecuritii i domenii adiacente ct i lista Hotrrilor de Guvern adoptate este prezentat n Anexa 1. I.2. Noiuni generale terminologie Electrosecuritatea include totalitatea metodelor i mijloacelor de protecie mpotriva electrocutrii. Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Pentru aprofundarea prevederilor normelor generale de protecie a muncii ct i a normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul, distribuia i utilizarea energiei electrice e necesar definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene i romneti n vigoare. Astfel se definesc urmtorii termeni: Msur de protecie metod tehnic i/sau organizatoric de prevenire a electrocutrii. Mijloc de protecie produs destinat proteciei mpotriva electrocutrii. Zon de manipulare (volum de accesibilitate) spaiul n care staioneaz sau circul oameni i care este limitat de ctre suprafaa pe care omul nu o poate atinge fr mijlocirea unui obiect. ncpere (spaiu) de producie electric ncpere (spaiu), utilizat exclusiv, pentru procese tehnologice electrice, n care au acces numai persoanele autorizate pentru
Page 113 of 265

exploatarea instalaiilor electrice respective i care au responsabiliti n acest sens, n conformitate cu documentaia tehnic specific n vigoare. Sistem de protecie ansamblu de dou sau mai multe mijloace i/sau msuri de protecie. Persoane calificate persoane avnd cunotine tehnice sau o experien suficient ca s permit evitarea pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune. Persoane avertizate persoane informate i/sau supravegheate de persoane calificate n scopul evitrii pericolelor ce le poate prezenta un echipament electric aflat sub tensiune (personal de ntreinere, execuie sau exploatare). Parte sub tensiune (parte activ) conductor sau element conductor care n regim normal de lucru se afl sub tensiune. Atingere direct atingere de ctre un om nemijlocit sau prin intermediul unui element conductor a prilor active ale unei instalaii electrice. Atingere indirect atingerea de ctre om a unor pri intrate accidental sub tensiune datorit unui defect electric. Clas de protecie simbol numeric convenional care arat modul de realizare a proteciei mpotriva electrocutrii. Parte conductoare natural element conductor care nu aparine instalaiei electrice, dar care poate transmite un potenial electric (structuri metalice, conducte de ap, gaze sau alte fluide). Parte accesibil - parte a echipamentului (utilajului) electric care poate fi atins de om, direct sau cu degetul de control. Mas parte conductoare a unui echipament (utilaj) accesibil, care poate fi atins direct de om i care poate fi pus sub tensiune accidental sau voit n cazuri speciale. Contact de protecie element care servete la realizarea continuitii electrice ntre mas i instalaia de protecie. Echipament electric ansamblu de elemente destinat producerii , transportului, distribuiei, acumulrii, msurrii, transformrii sau utilizrii energiei electrice. Utilaj electric ansamblu de echipamente electrice i de accesorii ale acestora destinat unui proces de lucru. Punct neutru (neutru) punct comun al prilor active ale sursei de tensiune ale crui diferene de potenial, n valori absolute, fa de fiecare conductor activ (faz) sunt egale n funcionare normal. Punct de nul (nul) neutru legat la o priz de pmnt printr-o rezisten electric neglijabil.

Page 114 of 265

Schem de protecie schem n care se reprezint situaia punctului neutru al sursei de tensiune i a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice, n raport cu pmntul (masa). Izolaie electric (izolaie) material sau ansamblu de materiale electroizolante destinate izolrii prilor active. Izolaie principal (izolaie de baz) izolaie destinat asigurrii proteciei mpotriva atingerilor directe. Izolaie de lucru (izolaie funcional) izolaie dimensionat care asigur funcionarea normal a echipamentului. Izolaie suplimentar izolaie destinat asigurrii proteciei mpotriva atingerilor indirecte periculoase n cazul deteriorrii izolaiei principale. Izolaie dubl izolaie constituit dintr-o izolaie principal i o izolaie suplimentar. Izolaie ntrit izolaie principal mbuntit, care are proprieti mecanice i electrice echivalente cu cele ale izolaiei duble. Defect de izolaie scdere sub limita prescris a rezistenei de izolaie dintre un conductor activ i pmnt (mas) sau dintre conductoare active. Born de protecie born prevzut pentru legarea unui conductor de protecie. Zon cu circulaie frecvent zon nengrdit care se afl la o distan mai mic sau egal cu 15 m, de drumuri, osele, ngrdirile locuinelor, unitilor industriale sau agricole, accesibil i altor persoane dect cele care fac parte din personalul de exploatare. Zon cu circulaie redus zon ngrdit n care are acces numai personal special instruit, precum i zona aflat la distan mai mare de 15 m, de drumuri, osele, locuine sau ngrdirile acestora. Distana de protecie distana dintre pri active i carcase de protecie, ngrdiri, balustrade, bare de protecie sau zona de manipulare. Punere la pmnt atingere accidental ntre o parte activ i pmnt sau o parte conductoare n contact cu pmntul. Punere la mas atingere accidental ntre o mas activ i mas. Timp de deconectare durata ntre producerea defectului i deconectarea circuitului defect de la sursa de alimentare cu energie electric. Conductor activ conductor destinat transportului sau distribuiei energiei electrice, care n regim normal de lucru se afl sub tensiune. Conductor de protecie conductor utilizat pentru realizarea proteciei mpotriva electrocutrii i care leag masele cu: alte mase; o priz de pmnt; un conductor de nul sau cu un alt conductor legat la pmnt (mas);
Page 115 of 265

pri legate la pmnt (mas); o parte conductoare strin; dispozitive de protecie. Conductor de legare la priza de pmnt conductor prin care se stabilete legtura dintre priza de pmnt i conductorul principal de legare la pmnt sau reeaua conductoarelor principale de legare la pmnt. Conductor de nul conductor care se leag la nul. Conductor de nul de protecie conductor de protecie prin care se leag masele la punctul de nul. Conductor de nul de lucru conductor legat la punctul de nul destinat a transporta energie electric. Tensiune de atingere parte din tensiunea unei instalaii de legare la pmnt la care este supus omul aflat la o distan de 0,8 m fa de masa pe care o atinge. Tensiune de pas parte din tensiunea unei instalaii de legare la pmnt la care este supus omul cnd atinge simultan dou puncte de pe sol, pe direcia gradientului de potenial, aflate la o distan de 0,8 m ntre ele. Tensiune de lucru valoare efectiv a tensiunii electrice a unui echipament (instalaie) electric n condiii normale de lucru. Tensiune redus tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depete 50 V n curent alternativ i 120 V n curent continuu i care se folosete ca msur de protecie mpotriva electrocutrii. Priza de pmnt element conductor sau ansamblu de elemente conductoare (electrozi) n contact cu pmntul pentru trecerea curentului n sol. Priza de pmnt artificial priza de pmnt construit special pentru conducerea curentului n sol. Priza de pmnt natural element conductor sau ansamblu de elemente conductoare al unei construcii sau instalaii, care ndeplinete i condiiile unei prize de pmnt. Instalaie de legare la pmnt ansamblu format din conductoare de legare la pmnt i priza de pmnt prin care se realizeaz legarea la pmnt. Instalaie de legare la pmnt de protecie instalaie cu ajutorul creia se realizeaz protecia prin legare la pmnt. Rezistena de dispersie a unei instalaii de legare la pmnt 1. Rezistena de dispersie rezultant a prizelor de pmnt i conductoarelor de legtur dintre acestea ce constituie instalaia; 2. Raport dintre tensiunea instalaiei de legare la pmnt i curentul de trecere la pmnt prin priz. Loc de munc puin periculos spaiu care n condiii normale este caracterizat simultan prin :
Page 116 of 265

-umiditatea relativ a aerului, max 75% la temperatura aerului cuprins ntre 15-30C. -pardoseal (amplasament) izolant. Loc de munc periculos (mediu periculos) spaiu caracterizat prin cel puin una din urmtoarele condiii : -umiditatea relativ a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste 30 dar cel mult 35C. -pardoseala cu proprieti conductoare (beton, pmnt). -parte conductoare n legtur electric cu pmntul care ocup cel mult 60% din zona de manipulare. -prezen de pulberi conductoare (pilitur de metal, grafit) -prezen de fluide care micoreaz impedana corpului uman. Loc de munc foarte periculos (mediu periculos) spaiu caracterizat prin cel puin una din urmtoarele condiii: -umiditatea relativ a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35. -pri conductoare n legtur electric cu pmntul care ocup mai mult de 60% din zona de manipulare. -prezen de ageni corozivi.

Page 117 of 265

Manevre n Instalaii Electrice II.1. Noiuni generale Terminologie Pentru aprofundarea prevederilor Normelor Generale de Protecia Muncii ct si a Regulamentului General de Manevre n Instalaiile Electrice e necesar definirea termenilor de specialitate conform standardelor europene i romneti n vigoare: Gestiunea - Instalaiile, echipamentele, etc, ncredinate prin inventar n exploatarea i ntreinerea unei uniti sunt n gestiunea unitii i n gestiunea nemijlocit a subunitilor de baz ale acesteia. Se consider n gestiunea unei uniti i instalaiile, echipamentele care nu sunt n inventarul unitii dar sunt exploatate de aceasta, n baza unei convenii de exploatare. Personalul de deservire operativ este personalul de exploatare care execut n timpul serviciului conform atribuiilor care-i revin, manevre, supraveghere, control i/sau lucrri n instalaii electrice n baza AS,DV, ITI-PM, Foi manevra, consemnnd activitatea depus ntr-un registru operativ. Prin manevr se nelege ansamblul unor operaii, operaii distincte, grupe distincte de operaii prin care se schimb starea operativ a echipamentelor, elementelor sau schema de conexiuni n care funcioneaz acestea, ns la care personalul nu are voie s ating direct prile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune. Prin manevre curente se nteleg manevrele care au ca scop modificarea regimului de funcionare a sistemului energetic al reelei sau a unei instalaii sau sunt determinate de schimbarea regimului de funcionare a sistemului energetic. Prin manevra programat se nteleg manevrele care au drept scop modificarea configuraiei sistemului instalaiei, reelei fr ca acestea s aib un caracter frecvent sau periodic, precum i cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor, elementelor, celulelor, pentru lucrri sau probe. Prin manevre de lichidare a incidentelor i avariilor se neleg manevrele care se execut cu ocazia apariiei unui incident (avarii) pentru izolarea defectului i restabilirea alimentaiei consumatorilor. Prin manevre cauzate de accident se neleg acelea ce se execut pentru scoaterea victimei de sub aciunea curentului electric. Prin manevre de execuie se neleg acele manevre ale cror operaii se desfoar n cadrul unei instalaii zona de reea i sunt ndeplinite n totalitate nemijlocit de acelai personal de servire operative aflat n instalaia respectiv. Prin manevre de coordonare se neleg acele manevre ale cror grupe distincte de operaii sau operaii distincte afecteaz un ansamblu de instalaii, fiind executate n dou sau mai multe instalaii sau zone de reea, de ctre dou sau mai multe formaii de servire operative.
Page 42 of 265

Prin operaie se nelege acionarea detaliat de ctre personalul de servire operative a elementelor de comutaie primar i reglaj ale unui echipament, celul, element, a elementelor de comutaie secundar, precum i executarea unor msuri speciale sau formaliti ce deriv din aceste acionri. Prin grupa distinct de operaii se nelege ansamblul acelor operaii din cuprinsul unei manevre ce se execut la un echipament, ce ndeplinesc simultan urmtoarele condiii: au o succesiune bine determinat n cadrul grupei respective operaiile din grupa respectiv se execut n totalitate de aceeai formaie de servire operativ ; succesiunea operaiilor din grup nu se afecteaz reciproc cu succesiunea operaiilor dintr-o alt grup identic, ce se efectueaz n acelai timp de o alt formaie de servire operativ n cadrul manevrei de coordonare respective ; operaiile din grup nu necesit coordonarea n timp cu alte formaii de servire operative. Prin operaie distinct se nelege operaia din cadrul unei menevre de execuie care necesit coordonarea n timp cu grupe distincte de operaii sau operaii distincte, care au loc n cadrul aceleiai manevre de coordonare. Prin concepia manevrelor se nelege aranjarea succesiunii grupelor destinate de operaii, operaiilor distincte i operaiilor din cadrul manevrei n aa fel, nct s se asigure desfurarea normal a acestora. II. 2. Reguli tehnice privind concepia manevrelor Manevrele efectuate n cadrul instalaiilor electrice urmresc asigurarea funcionrii continue a instalaiilor electrice, la parametrii nominali, n depline condiii de securitate a muncii. Pentru intervenii n instalaiile electrice, pentru efectuarea manevrelor n deplin securitate a muncii n concepia manevrelor trebuie respectate reguli tehnice generale pe care le prezentm succint n continuare: Pentru acionarea normal a separatoarelor (debroarea normal a ntreruptoarelor debroabile) la ntreruperea unui circuit ordinea operaiilor va fi deconectarea ntreruptoarelor i apoi deschiderea separatoarelor respective (debroarea ntreruptoarelor respective) iar la stabilirea continuitilor unui circuit, ordinea operaiilor va fi nchiderea separatoarelor (broarea ntreruptoarelor) i apoi conectarea ntreruptoarelor respective. Ca ordine de acionare a separatoarelor, la deschiderea acestora nti se deschid separatoarele de linie, transformator sau borne, i apoi cele de bare iar la nchiderea acestora nti se nchid separatoarele de bare i apoi cele de linie, transformator sau
Page 43 of 265

borne. Pentru a preveni ca n momentul acionrii unui separator s se produc conectarea accidental a ntreruptorului din circuitul respectiv, toate automatizrile care pot provoca anclaarea acestuia vor fi anulate. Pentru prentmpinarea producerii unor avarii n timpul efecturii manevrelor dup acionarea fiecrui aparat de comutaie se va verifica vizual poziia acestora (cu ajutorul aparatelor de msur i a semnalizrilor de poziie a acestora). n instalaiile telecomandate, unde manevrele se execut numai cu ntreruptoare, poziiile acestora se vor verifica din indicaiile i condiiile prevzute n acest scop de aparatura de telecomand. n cazul circuitelor fr ntreruptor Regulamentul general de manevr stabilete operaiile admise a se efectua cu ajutorul separatoarelor normale. Este interzis deschiderea sau nchiderea unui separator prin care s-ar putea ntrerupe sau stabili cureni capacitivi, n cazul n care exist o punere la pmnt a unei faze n reeaua respectiv. Punerea sub tensiune n gol a unei bare se face prin conectarea ntreruptorului unui echipament legat la bare. Liniile, transformatoarele, pentru care nu exist certitudinea c sunt n bun stare, nu se vor pune sub tensiune cu ajutorul unui separator. La conectarea unui ntreruptor cu tensiune din ambele pri este obligatoriu controlul sincronismului. La redarea n exploatare a unor linii sau echipamente dup lucrri n cursul crora ar fi putut aprea o modificare a legrii fazelor, trebuie verificat succesiunea i concordana acestora prin verificarea vizual i prin msurtori. Fiecare unitate va stabili prin instruciuni tehnice interne modalitatea de execuie a manevrelor de trecere a echipamentelor, elementelor de pe o bar pe alta, ct i msurile de prevenire a apariiei supratensiunilor de comutaie periculoase sau pentru prevenirea funcionrii intempestive a unor automatizri sau protecii ,etc. Este interzis trecerea la executarea verificrii lipsei de tensiune i executarea legturilor la pmnt la un capt al unui echipament fr ca n prealabil s se fi executat toate separrile vizibile la toate celelalte capete ale echipamentului respectiv de unde s-ar putea primi tensiune. La executarea legturilor la pmnt la un echipament care are mai multe capete de unde se poate primi tensiunea, ordinea de referin a execuiei va fi: - pentru legrile la pmnt, nti se vor executa cele care se fac prin nchiderea cuitelor de legare la pmnt i dup aceea cele care se fac prin montarea scurtcircuitoarelor mobile. - pentru dezlegarea de la pmnt, nti se vor executa cele care se fac prin
Page 44 of 265

demontarea scurtcircuitoarelor mobile i dup aceea cele care se fac prin deschiderea cuitelor de legare la pmnt. Prin instruciuni tehnice interne se vor face precizri n amnunt privind concepia manevrelor specifice fiecrui echipament sau element. La conceperea tuturor manevrelor se va ine seama n mod obligatoriu i de prevederile NPM n vigoare. II. 3. Reguli privind foile de manevr Prin foaie de manevr se nelege un document scris, care stabilete urmtoarele: - tema manevrei (starea operativ final a instalaiei, echipamentului, etc) - scopul manevrei - starea operativ iniial a instalaiei, echipamentului, etc - succesiunea operaiilor sau a grupelor distincte de operaii i operaii distincte ce urmeaz a fi efectuate - concepia manevrei - notaiile n legtur cu dispunerea i ndeplinirea operaiilor - persoanele care au legtur cu manevra i resposabilitatea acestora. Dup personalul care o folosete i felul manevrei coninute, foaia de manevr poate fi: - foaie de manevr de execuie folosit de personalul de servire operative, pentru executarea de manevre ntr-o instalaie sau zone de reea, aflat n exploatarea sa; cuprinde nscrierea detaliat a nserierii tuturor operaiunilor ce se execut i se ntocmete de regul, pentru un singur echipament. - foaie de manevr de coordonare folosit de personalul de comand operative al unei trepte de conducere operative, dup care acesta coordoneaz executarea n timp a grupelor distincte de operaii i a operaiilor distincte, ce se execut n cadrul manevrei de coordonare. Foaia de manevr de coordonare cuprinde nscrierea grupelor distincte de operaii i a operaiilor distincte ce urmeaz a se coordona. Instruciunile tehnice interne pot conine foi de manevr permanente pentru manevrele legate de lucrrile care se execut n baza acestor instruciuni. Instruciunile tehnice interne pot conine i ghiduri de manevr pentru orientarea personalului de servire operative sau de comand operative, la executarea i coordonarea manevrelor care se pot face fr foi de manevr (conform PE 118-92) sau la ntocmirea foilor de manevr programate normal sau accidental. Foile de manevr implic responsabiliti ale persoanelor care ntocmesc, verific, aprob i controleaz foile de manevr. Aceste persoane trebuie s dea dovad de o pregtire tehnic de excepie, care s implice o cunoatere temeinic a instalaiilor i a regulamentului general de manevr.
Page 45 of 265

Persoana care ntocmete foaia de manevr rspunde de corectitudinea concepiei acestora, de succesiunea corect a manevrelor, de respectarea prevederilor normelor de protecia muncii, a regulamentului general de manevr, a tuturor actelor normative tehnice n vigoare, convergente n exploatarea normal a instalaiilor. Pesoana care verific i aprob foaia de manevr are rspunderea i obligaia de a corecta eventualele greeli, de a verifica i aproba n timp a acestora. Prin aprobarea foii de manevr se certific corectitudinea i posibilitatea de folosire a acestora n condiiile pentru care a fost conceput. Persoana care controleaz foaia de manevr de execuie rspunde de corespondena concepiei acesteia cu concepia foii de manevr de coordonare, de corectitudinea grupelor distincte de operaii i operaiilor distincte nscrise i succesiunea lor corect, de respectarea prevederilor normelor de protecia muncii i a altor normative tehnice n vigoare. Persoana care verific i accept foaia de manevr (responsabilul manevrei), fiind ultima persoan care citete foaia de manevr, rspunde de verificarea coninutului foii de manevr n raport cu situaia existent n momentul nceperii manevrei i de posibilitatea desfurrii normale a manevrei. II. 4. Utilizarea simulatorului de manevre metoda teoretico-practic de formare i pregtire a personalului cu atribuii de exploatare i control n instalaii electrice n etapa actual de modernizare a instalaiilor electrice, de dotare cu instalaii complexe, o serie ntreag de probleme sunt generate de intervenia factorului uman. n acest context este foarte important gsirea unei modalitti de pregtire profesional interactiv care s permit o apropiere a relaiei om-instalaie n condiiile deplinei securiti n munc. Utilizarea simulatorului de manevre este o metod teoretico-practic de formare i pregtire a personalului cu atribuii de exploatare i control n instalaii electrice, urmnd a fi extins pe o scar larg n procesul de instruire pe teme de protecia muncii, prezentnd o serie ntreag de avantaje: - prezint modul corect de aplicare a regulamentului general de manevr i a instruciunilor tehnice interne de executare a manevrelor; - exemplific practice, pe foi de manevr, succesiunea corect a operaiilor ; - evidentiaz greelile efectuate pe parcursul manevrelor; - permite aprecierea modului de intervenie individual (al fiecrui cursant) n lichidarea avariilor aprute n sistemul energetic; - cuantific prin sistemele de programare modul de pregtire i intervenie a fiecrui cursant (personal operativ) i selecionarea personalului operativ prin testare periodic;
Page 46 of 265

- admite posibilitatea exerciiului continuu pn la nsuirea corect a modului de efectuare a manevrelor, n depline condiii de securitate a muncii ; Simultan prin analiza unei scheme reale a unei instalaii electrice, simulatorul de manevr asigur: - prezentarea schemelor monofilare ale instalaiilor; - prezentarea panourilor de comand (schema sinoptic, cheile de acionare ale ntreruptoarelor i separatoarelor, indicatoare de poziie, aparate de msur i semnalizri optice); - prezentarea panourilor de protecie; - executarea de acionri i manevre asupra aparatelor de comutaie pe schemele monofilare ; - simularea proceselor tehnologice n caz de avarii, manevre, accidente i alte perturbaii ale sistemului energetic ; - evaluarea obiectiv a gradului de pregtire a personalului testat i elaborarea raportului de evaluare a cursantului. Simulatorul pe un singur calculator este destinat antrenamentului personalului de servire operativ pentru deprinderea principiilor pe care se bazeaz efectuarea manevrelor ntr-o staie electric, i pentru testarea profesional. Staia A simulat conine patru linii electrice de 110 kV, dintre care dou sunt linii aeriene, considerate sursele staiei, iar dou sunt linii subterane radiale, i dou transformatoare de putere de 110/20 kV. Barele colectoare de 110 kV sunt de tipul cu dou sisteme secionate i cu bar de transfer (ocolire). Sectionarea sistemului I de bare este realizat cu o cupl de separatoare, iar secionarea sistemului II cu o cupl longitudinal cu ntreruptor. Pentru legtura ntre sistemele de bare colectoare de 110 kV staia este echipat cu o cupl combinat, care poate avea rol de transfer (ocolire) sau de cupl transversal, i o cupl transversal. Neutrele nfurrilor de 110 kV ale transformatoarelor de putere sunt legate la pmnt. Pe partea de 20 kV barele colectoare sunt de tipul cu dou sisteme secionate. Secionarea sistemului II cu o cupl longitudinal cu ntreruptor. Legtura ntre sistemele de bare colectoare se face prin dou cuple transversale. Neutrul de 20 kV este tratat prin rezisten. Echipamentul de tratare a neutrului este conectat n derivaie la bornele de 20 kV ale transformatoarelor de putere. n staia de 20 kV sunt simulate cinci linii subterane i dou transformatoare de servicii interne. Dispozitivele de acionare al ntreruptoarelor de 110 kV sunt de tipul oleopneumatic, iar ale ntreruptoarelor de 20 kV sunt cu resort. Dispozitivele de acionare ale separatoarelor sunt electrice, cu excepia separatoarelor
Page 47 of 265

de legare la pmnt i a separatoarelor de bare ale descrctoarelor cu rezisten variabil. Comenzile date aparatelor de comunicaie pe schema monofilar a staiei sunt considerate comenzi mecanice. Pentru comanda electric a ntreruptoarelor se folosete tensiunea continu operativ de comand BC, iar pentru comanda electric a separatoarelor se utilizeaz tensiunea continu BS. Sunt simulate funciile de comand (comenzi mecanice de la faa locului i comenzi electrice de la distan), msur, semnalizare, protecii i automatizri, blocaje. Operaiile i manevrele executate sunt nregistrate. Lista operaiilor poate fi salvat i utilizat pentru a crea foi de manevr standard, utilizate ca etalon, sau pentru evaluarea prin not a foilor de manevre. Se pot simula scurtcircuite n diferite puncte ale reelei, precum i defectri mecanice ale ntreruptoarelor. Staiile simulate sunt echipate cu transformatoare de for, bobine pentru crearea nulului artificial, rezistene de tratare, transformatori de servicii interni, transformatoare de msur. Sunt simulate manevre logice de tip nchis/deschis, operaii specifice echipamentelor de comutaie, operaii generale din foaia de manevr i existena sau absena unor parametri analogici. Formarea i perfecionarea personalului operativ pe simulatorul de manevr, permite dobndirea de aptitudini i deprinderi n luarea unor decizii optime i rapide pentru nlturarea cauzelor defectelor aprute n funcionarea instalaiilor tehnologice. Se creaz posibilitatea antrenrii cursanilor prin executarea de manevre, mbuntirea continu a relaiei om-calculator, fiecare cursant avnd posibilitatea i capacitatea de a se evalua. Evaluarea ct mai exact are n vedere patru criterii: 1. corectitudinea efecturii manevrelor cu succesiunea impus (criteriu tehnologic) 2. respectarea succesiunii foii de manevr (criteriul de disciplin) 3. realizarea strii operative finale 4. ncadrarea n timpul alocat Evaluarea se finalizeaz printr-un raport de evaluare listat de imprimant.

Page 48 of 265

Msuri De Protecia Muncii La Intervenia In Instalaii Electrice Aflate Sub Tensiune III.1. Executarea lucrrilor sub tensiune Lucrarea fr scoatere de sub tensiune este lucrarea care se execut n una din urmtoarelor situaii (conform G.T. anexa 1, poz. 29): a) la distan fa de prile aflate sub tensiune la care personalul executant nu depete ngrdirile fixe de protecie i nu se urc pe construciile de susinere ale instalaiilor electrice aflate sub tensiune; b) la distan mai mic dect distana de vecintate la care personalul executant este mpiedicat s se apropie de prile aflate sub tensiune, prin ngrdiri provizorii mobile, prin carcasarea echipamentelor sau, n mod cu totul excepional, prin indicatoare de securitate; c) n instalaii la care s-a ntrerupt tensiunea i s-au realizat separrile electrice, dar care nu sunt legate la pmnt i n scurt circuit; d) direct asupra prilor aflate sub tensiune (lucrul sub tensiune) utiliznd una din urmtoarele metode de lucru: - n contact, care se aplic la executarea de lucrri n instalaii electrice la care personalul executant utilizeaz mijloace de protecie electroizolante sau electroizolate; - la potenial, care se aplic la executarea de lucrri la liniile electrice aeriene de 110750 KV i la care personalul executant utilizeaz mijloace de protecie electroizolante i unelte electroizolate. Lucrrile care se execut direct asupra prilor aflate sub tensiune ale instalaiilor electrice prin una din metodele n contact sau la potenial trebuie s aib la baz ca form organizatoric Instruciuni tehnice interne de protecia muncii (ITI-PM) sau Atribuii de serviciu (AS). Pentru executarea lucrrilor sub tensiune n contact trebuie s se realizeze o serie de msuri tehnice: - identificarea instalaiei (locului) n care urmeaz a se lucra; - delimitarea material a zonei de lucru i montarea indicatoarelor de securitate; - luarea msurilor pentru evitarea accidentelor de natur neelectric; - asigurarea de ctre eful de lucrare i de ctre fiecare membru al formaiei de lucru c n spate i n prile laterale nu sunt n apropiere pri aflate sub tensiune, nengrdite sau neprotejate, astfel nct s existe suficient spaiu, care s permit efectuarea micrilor necesare la lucrare, n condiii de securitate.
Page 49 of 265

Pentru executarea lucrrilor asupra instalaiilor aflate sub tensiune la potenial trebuie s se realizeze urmtoarele msuri tehnice: - identificarea instalaiilor n care urmeaz a se lucra; - luarea msurilor pentru a evitarea accidentelor de natur neelectric; - utilizarea dispozitivelor i uneltelor electroizolante speciale. n cazul n care se lucreaz sub tensiune pe o linie electric aerian de nalt tensiune, trebuie s se scoat din funciune instalaiile de reanclaare automat, pe toat durata lucrrilor. Linia electric aerian de nalt tensiune la care se lucreaz i care a declanat prin protecie, nu se va reconecta dect dup ce s-au clarificat motivele declanrii. Terminologie Noiunile folosite n instruciunile tehnologice de lucru sub tensiune n instalaiile electrice de nalt tensiune au urmtoarele semnificaii: a) Instalaii electrice n exploatare instalaii aflate efectiv sub tensiune sau care pot fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutare precum i a instalatiilor care au mai fost puse sub tensiune i sunt temporar separate vizibil prin dezlegri de cordoane sau prin demontarea unor poriuni de bare. b) Unitatea de exploatare unitate cu personalitate juridic, avnd n gestiune instalaii electrice aflate n exploatare i ntreinere. c) Personal de exploatare personal care are ca sarcin deservirea operativ a instalaiilor electrice i/sau de ntreinere curent. d) Personal de ntreinere personalul care execut lucrri de revizii i reparaii, lucrri de remediere a deranjamentelor sau de prevenire a acestora n scopul meninerii instalaiilor electrice n stare tehnic corespunztoare. e) Personal delegat personal care nu aparine unitii de exploatare dar desfoar, cu aprobarea acesteia, o activitate temporar n instalaii electrice aflate n gestiunea unitii respective. f) Instalaii electrice de joas tensiune instalaiile legate galvanic la reelele cu neutrul legat la pmnt, la care tensiunea de lucru ntre fiecare faz i pmnt n regim normal de funcionare, nu depete 250 V i instalaiile legate galvanic la reelele cu neutrul izolat fa de pmnt la care tensiunea de lucru ntre faze, n regim normal de funcionare, nu depete 1000 V (exclusiv). Cunoaterea i respectarea instruciunilor tehnice de protecie a muncii este obligatorie pentru tot personalul angrenat n executarea lucrrilor sub tensiune. Responsabilitatea aplicrii instruciunilor revine fiecrui lucrtor, potrivit funciei ce o deine. Personalul cu funcii de conducere rspunde de asigurrii dotrii, controlului i instruirii
Page 50 of 265

personalului. Personalul este obligat s foloseasc la lucrri echipamentul de lucru i protecie adecvat fiind obligat de a preveni sau opri orice aciune care ar putea conduce la o accidentare proprie sau a altei persoane. Condiii ce trebuie s le ndeplineasc personalul pentru executarea lucrrilor sub tensiune Pentru executarea lucrrilor sub tensiune n instalaiile electrice de joas tensiune personalul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s fie sntos din punct de vedere fizic i psihic; - s fie calificat profesional pentru lucrrile ce i se ncredineaz; - s fie instruit i verificat din punct de vedere al proteciei muncii; - s cunoasc procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate i de acordare a msurilor de prim ajutor; - s fie autorizat pentru executarea lucrrilor sub tensiune. Executarea lucrrilor sub tensiune n instalaiile electrice de joas tensiune, se permite numai personalului ce face parte din unitile de exploatare. Nu se admite executarea acestor lucrri de ctre personalul delegat. III. 2. Msuri organizatorice de protecie a muncii pentru executarea de lucrri sub tensiune Pentru executarea lucrrilor sub tensiune n instalaiile electrice de joas tensiune sunt necesare urmtoarele msuri organizatorice: a) ndeplinirea formelor de admitere la lucru sau dispunerea de lucrri consemnnduse ntr-un registru special: - instalaiile n care urmeaz a se lucra; - numrul Instruciunii tehnice interne de protecie a muncii n baza creia urmeaz a se executa lucrarea; - numele efului de lucrare i numrul membrilor formaiei de lucru; - data executrii lucrrilor; - semnturile persoanei care dispune executarea lucrrilor i a efului de lucrare. b) Admiterea la lucru; c) Controlul activitii formaiei de lucru i supravegherea n timpul lucrului. Rspunderea direct a pregtirii i executrii lucrrilor sub tensiune revine urmtoarelor persoane: - persoana care dispune executarea lucrrii; - persoana care admite la lucru (admitentul); - eful de lucrare;
Page 51 of 265

- executanii formaiei de lucru. Persoanele care fac parte din efectivul formaiei de lucru (executanii) trebuie s aib grupele de autorizare prevzute n instruciunile tehnice interne (ITIP) specifice fiecrei categorii de lucrare i s fac parte din unitatea de exploatare. Executanii de lucrri rspund de cunoaterea i aplicarea ntocmai a normelor de protecia muncii specifice i de respectarea cu strictee a delimitrilor materiale ale zonei de lucru, desfurndu-i activitatea n limitele acestei zone. nceperea lucrrilor sub tensiune se va face numai dup delimitarea material a zonei de lucru i luarea msurilor tehnice de asigurare mpotriva accidentelor de natur neelectric. Pe toat durata desfurrii lucrrilor, membrii formaiei de lucru se subordoneaz efului de lucrare. ntreruperile ca urmare a imposibilitii de continuare a lucrrilor se fac prin grija i pe rspunderea efului de lucrare la iniiativa sa, sau la iniiativa unui membru a formaiei de lucru nsuite de eful de lucrare, la apariia oricrui fenomen sau situaie ce poate conduce la accidentarea personalului i anume: - apariia furtunilor; - apariia descrcrilor atmosferice n zon; - constatarea unei situaii n instalaie neprevzut n I.T.I.; - apariia unei situaii tehnologice ce prezint potenial de accidentare; - nerespectarea disciplinei sau a normelor de protecie a muncii de ctre membrii formaiei de lucru. La executarea lucrrilor sub tensiune se vor folosi numai mijloace de protecie electroizolante care corespund standardelor sau normelor tehnice n vigoare. Mijloacele de protecie electroizolante utilizate sunt: - mnui electroizolante de joas tensiune (asociate cu mnui din tercot, de bumbac sau ln); - mnui electroizolante de nalt tensiune; - cizme electrizolante; - covoare electrizolante mobile; - platforme electroizolante; - indicatoare de tensiune de joas tensiune. nainte de fiecare folosire a unui mijloc de protecie personalul executant este obligat s fac o verificare a acestuia privind: - starea tehnic general (lipsa defectelor exterioare, starea de curenie, lipsa de umiditate, etc.); - respectarea termenilor ncercrilor periodice.
Page 52 of 265

Ca mijloc de protecie mpotriva aciunii arcului electric i a traumatismelor se folosesc: - ochelarii de protecie; - casca de protecie; - centura de siguran. Condiii generale pentru executarea lucrrilor sub tensiune n instalaiile electrice de joas tensiune, lucrrile sub tensiune se execut folosind metoda de lucru n contact. Lucrrile se execut n baza Instruciunilor tehnice interne (conform 3.I.R.E-I42-82). La executarea lucrrilor sub tensiune se va ine seama de urmtoarele condiii meteorologice: - n caz de precipitaii atmosferice slabe lucrrile pot fi ncepute i continuate; - n caz de precipitaii atmosferice intense ceaa dens, descrcri atmosferice sau vnt puternic, lucrrile nu pot fi ncepute i nici continuate. Urcarea pe stlpii liniilor electrice aeriene cu dispozitive portative de urcat pe stlpi (crlige cu gheare sau cu tampoane de cauciuc) se va face numai dup verificarea prealabil a acestora la baza i apoi pe parcursul urcrii. Executarea de lucrri sub tensiune la coronamentele liniilor electrice aeriene prin urcare direct pe stlpi este interzis n cazul stlpilor metalici de beton sau de lemn asimilate acestora. n asemenea situaii lucrrile de coronamente se vor executa din autotelescop, autoscar sau de pe alt utilaj de urcat electroizolant, precum i de pe scara de lemn (n formaie de dou persoane). n anex sunt prezentate dou modele de I.T.I.P ntocmite pentru: - nlocuirea unui izolator de susinere; - Racordarea unui branament. Echipament De Lucru Si Protecie Pentru Electricieni Prin echipament individual de protecie se nelege orice echipament destinat s fie purtat sau inut de lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice element suplimentar sau accesoriu proiectat n acest scop. Echipamentul individual de protecie trebuie utilizat atunci cnd riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecie colectiv ori prin msurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii.

Page 53 of 265

Echipamentul individual de protecie trebuie s respecte cerinelor eseniale de securitate ale echipamentelor individuale de protecie i a condiiilor pentru introducerea lor pe pia. Orice echipament individual de protecie trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s fie corespunztor pentru riscurile implicate, fr s conduc el nsui la un risc mrit; - s corespund condiiilor existente la locul de munc; - s ia n considerare cerinele ergonomice i starea sntii lucrtorului; - s se potriveasc n mod corect persoanei care l poart, dup toate ajustrile necesare. n cazul n care prezena unor riscuri multiple impune purtarea simultan a mai multor echipamente individuale de protecie, aceste echipamente trebuie s fie compatibile i s i pstreze eficacitatea n raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. Condiiile de utilizare a echipamentului individual de protecie, n special durata purtrii, sunt determinate n funcie de gravitatea riscului, frecvena expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecrui lucrtor i de performana echipamentului individual de protecie. Angajatorul trebuie s informeze lucrtorul despre riscurile mpotriva crora l protejeaz purtarea echipamentului individual de protecie. Angajatorul trebuie s asigure instruirea lucrtorului i, dac este cazul, organizeaz antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecie. Echipamentul individual de protecie poate fi utilizat numai n scopurile specificate i n conformitate cu fia de instruciuni, cu excepia mprejurrilor specifice i excepionale. nainte de a alege echipamentul individual de protecie, angajatorul trebuie s evalueze dac echipamentul individual de protecie pe care intenioneaz s l foloseasc ndeplinete cerinele eseniale de securitate ale echipamentelor individuale de protecie. Aceast evaluare cuprinde: a) analiza i evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace; b) definirea caracteristicilor pe care trebuie s le posede echipamentul individual de protecie pentru a fi eficace mpotriva riscurilor prevzute la lit. a), lundu-se n considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul n sine; c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecie disponibil cu caracteristicile prevzute la lit. b).

Page 54 of 265

Ne propunem o prezentare general a echipamentului de lucru i protecie folosit de electricieni, cuprinznd i unele observaii i propuneri fcute n scopul mbuntirii echipamentului de lucru i protecie. Sunt tratate urmtoarele capitole: A Protecia capului cu ajutorul ctilor de protecie B Protecia ochilor cu ochelari de protecie C Protecia minilor i a braelor D Protecia picioarelor cu ajutorul mijloacelor individuale de protecie E mbrcmintea de lucru i protecie. A. Protecia capului cu ajutorul ctilor de protecie. Casca de protecie protejeaz simultan, direct i indirect. Aciunea de protecie direct const n excluderea posibilitii unui contact nemijlocit ntre agentul mecanic i craniu, subansamblul activ fiind calota. Aciunea de protecie indirect const n amortizarea complex prin care parametrii mecanici sunt diminuai i redistribuii. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc casca de protecie sunt: - s realizeze protecia capului mpotriva ocului produs de agenii mecanici; - s fie fiziologice; - s fie igienice. Criteriile limitative pe care trebuie s le satisfac ctile de protecie sunt: - protecia fa de agenii mecanici - criteriu ergonomic. Caracteristicile fiecrui tip de casc de protecie sunt dictate de condiiile specifice fiecrui loc de munc nefiind posibil realizarea unui tip universal de casc de protecie. a. Elementele constructive ale ctilor de protecie sunt: - calota - echipamentul interior constituit din sistemul de fixare i reglare pe cap. - anexele ctii. 1. Calota. - Vrful calotei acoper cretetul capului i poate fi dintr-un material deosebit de restul calotei, cu rezisten superioar la impact. - Nervurile rigidizeaz i mrete rezistena calotei la impactul ntmpltor. Sistemul de nervuri este amplasat de obicei dup raiunile de optimizare a tehnologiei injeciei (la materiale sintetice) sau dup criterii estetice de simetrie. Nu se respect ns gradul de expunere al regiunii lor craniene i nici topografia contraforturilor craniene.

Page 55 of 265

- Marginea calotei este o ngroare continu a peretelui calotei la nivelul perimetrului acestuia contribuind la protecia feei i urechilor de cderile ntmpltoare a diverselor corpuri de la nlime. - Cozorocul este destinat protejrii ochilor i a nasului. Lungimea cozorocului se recomand s fie limitat la 50-55 mm. Dezavantajul cozoroacelor mai lungi: mrirea greutii ctii dezechilibrnd-o, crearea unei apsri pe frunte, obiectele czute pe cozoroc dau o valoare mai mare momentului nvrtitor, casca fiind scoas de pe cap. Cozoroacele prea scurte devin ineficiente. nclinarea cozorocului se recomand s fie sub 30, nclinarea mai mare a cozorocului limitnd cmpul vizual n sus. Nu se admit proeminene pe faa interioar a cozorocului (nervuri, profile) sau exfolieri. - Borul este evazarea plan direct a peretelui calotei, sau a marginei calotei, nconjurnd tot perimetrul, protejnd fruntea, urechile, ceafa i umerii obrajilor, mpotriva agenilor mecanici i a picturilor de ploaie. Borul apr i de insolaie. Limea borului mai mare de 30 mm sunt jenante, periculoase i inadmisibile. - Jgeabul colector de ap obinut prin rularea marginii perimetrului calotei n form de jgheab. - Sistemul de ventilare este format din orificii plasate pe suprafeele calotei cu reglarea obturrii totale sau pariale a acestor orificii i de spaiul format din bride de dimensionare circumferinei capului i de peretele interior al ctilor . Ctile care au numai unul din aceste dou elemente ale sistemului de ventilaie rezolv parial problema microclimatului. Calota ctii de protecie trebuie s satisfac urmtoarele condiii: - s asigure meninerea unui spaiu liber ntre peretele interior al calotei i banda de contur de cel puin 5 mm, iar n mod normal s nu depeasc 20 mm pentru a nu influena defavorabil stabilitatea ctii pe cap. n zona vrfului calotei, spaiul liber ajunge la cel puin 30 mm. - grosimea pereilor calotei i traseul nervurilor trebuie corelate cu topografia grosimii pereilor calotei craniene. - suprafaa exterioar a calotei trebuie s fie alunecoas, colorat uniform n culori deschise i fr defecte. - nici un element al calotei s nu prezinte muchii ascuite ndreptate spre interiorul calotei. - s aib rezisten la aciunea direct flcrii i neinflamabilitate, precum i capacitate de electroizolaie. 2. Echipamentul interior al ctii. - Sistemul de fixare este partea din ansamblul interior al ctii coafura constituit bride, inele, butoni, ireturi etc.
Page 56 of 265

Butoanele, capsele, niturile de fixare pentru casca pentru electricieni trebuie s fie din materiale sintetice izolante. - Sistemul de amortizare este format din elementele echipamentului interior care vin n contact cu capul purttorului: banda de contur (lime 28-35 mm) bride radiale ( se recomand 6 bride a 25 mm, dispuse simetric) brida central (nereglabil), tampoanele din material plastic. Echipamentul interior trebuie s satisfac urmtoarele condiii: - s asigure o bun stabilitate pe cap - s respecte nlimile minime de purtare, respectnd n mod obligatoriu spaiul liber de 30 mm. - s fie uor reglabil i asigurat mpotriva autodereglrii. - suprafaa de contact cu craniul s nu depeasc 10-25 mmp. - s fie uor demontabil. 3. Anexele ctii de protecie Sunt elementele, piesele i subansamblurile suplimentare necesare pentru a mbunti condiiile de portabilitate: aprtoarea de la ceaf i urechi, cureaua de brbie, capionul. Materiale folosite pentru casca de protecie: - Textolitul prezint cea mai slab rezisten la oc, are cea mai mare greutate specific, cea mai mic duritate Brinell, alungire i rezisten la sfiere insuficiente n comparaie cu celelalte materiale; referitor la construcia ctilor de textolit se constat c au calotele prea puin adnci existnd tendina ca purttorul s desfac ireturile. Astfel spaiul de amortizare subcalotor este practic desfiinat, casca purtndu-se inutil, capacitatea de preluare a energiilor nefiind asigurat. - Materialele plastice prezint o serie de avantaje: greutate specific mic, caliti electroizolante bune, proprieti fizico-chimice bune, se prelucrez uor. - Polietilena prin caracteristicile sale superioare este cel mai indicat material pentru nlocuirea textolitului. c. Tipuri de cti: - Casc de protecie din textolit tip A are o calot de form oval, cu marginea terminal printr-un mic bor. Coafura intern de fixare a ctii pe cap este fixat de interiorul ctii prin butoni rapizi sau nituri. - Casc de protecie din textolit tip B are o calot de care se prinde cu ajutorul unei srme de oel (diametrul de 1 mm) o band de carton sau prepan prevzut cu dispozitivul interior de amortizare. n interiorul ctii pe dispozitivul de amortizare se
b. Page 57 of 265

poate fixa o pelerin pentru protecia urechilor i a cefei mpotriva curenilor reci, a umezelii i a prafului. - Casc de protecie din textolit tip C se prezint sub form de apc avnd un dispozitiv interior de amortizare, reglabil (prezint 7 bride radiale). Calota este rigidizat prin patru nervuri. - Casc de polietilen de joas presiune format dintr-o calot elipsoidal cu suprafaa neted, rigidizat prin 6 nervuri conexe. Bridele dispozitivului de fixare ctii pe cap sunt reglabile. Brida de la spate a dispozitivului se aeaz pe ceaf, mult sub nivelul ctii permind fixarea ctii mai bine pe cap. - Casca Champion KSU are o bun stabilitate pe cap i un jgheab de ap colector, coafura interioar reglabil precis i uor pe laterale intercalat ntre coafur i calot are o band antioc. Este igienc i lavabil, toate elementele sunt demontabile, fr custuri, capse i cordoane. Este climatizabil. Greutatea total inclisiv coafura 270 gr. Este fabricat din materiale plastice injectabile, insensibile la influene atmosferice. Asigur protecie electric pn la 20.000 V. - Casca K.S.K.P. luminescent are caracteristici identice recomandabil pentru lucrri de ntuneric. Prezint luminozitate constant care se ncarc la lumina natural i artificial. Greutatea (fr coafur) 300 gr. Asigur o protecie electric pna la 20.000 kv. - Cti de protecie din materiale termoplaste (firma Petitcollin Frana). Au proprietate dielectric foarte bun. - Casc dielectric pentru muncitorii care lucreaz la tensiuni nalte, are calota construit din bistan (policarbonat). Pstrarea i ntreinerea ctilor de protecie Ctile se pstreaz aezate n rafturi n ncperi cu temperatur i umiditate normal a atmosferei de ncpere (t = 20C, f = 50%). Se vor feri de radiaiile directe ale surselor de cldur (paravane de azbest, geamuri vruite). Dup depozitare ndelungat, ctile trebuie recondiionate nainte de folosire. Recondiionarea const n meninerea n atmosfer cu t = 18 - 20C, f = 60 80%) timp de 24 ore. Ctile de protecie se ntrein prin: - splare cu ap i spun; - dezinfectare; - reimpregnare sau retratare cu diverse straturi de protecie.

Page 58 of 265

B. Protecia ochilor i a feei cu ochelari de protecie

Ochelarii de protecie trebuie s satisfac urmtoarele caliti: - lentilele s fie nedeformabile, s fie optic neutre; - lentilele s aib o luminozitate suficient i un cmp vizual ct mai intens posibil, mai ales n sens orizontal; - lentilele nu trebuie s formeze cioburi tioase sub efectul unui oc, interzicndu-se folosirea sticlei obinuite; - ochelarii trebuie s se adapteze la formatul feei; - lentilele i ramele s fie neinflamabile; - aerarea trebuie s fie satisfctoare pentru evita aburirea prii optice. a). Materialele folosite: - sticl mineral securizat, sticl tip triplex, sticl special; - materiale plastice. b). Caracteristicele fiziologice ale ochelarilor de protecie. 1.Acuitatea vizual joac un rol n viteza perceperii vizuale, avnd importan n asigurarea vederii n profunzime, n perceperea formelor obiectelor i n alte funcii vizuale. Acuitatea vizual trebuie urmrit n raport cu urmtoarele situaii: n timpul purtrii unor ochelari cu vizor dintr-un material transparent fr defeciuni, n timpul aburirii vizoarelor, dup purtarea ochelarilor un timp ndelungat. 2. Cmpul vizual. Este necesar un cmp vizual suficient pentru a se da posibilitatea observrii micrii persoanelor din jur, n scopul coordonrii muncii proprii cu celorlali pentru o mai bun desfurare a activitii. 3. Poziia corect ochelarilor pe figur. Pentru asigurarea cmpului vizual, e necesar ca ochelarii s se adapteze ct mai bine pe figura purttorului, vizoarele s corespund deschiderii orbitelor iar centrul lor s coincid pe ct se poate cu orificiul pupilelor.Este necesar confecionarea ochelarilor pe mai multe mrimi. Existena unui microclimat favorabil n spaiul de sub ochelari este condiionat de posibilitatea schimbului de aer dintre aceste spaii i mediul nconjurtor. Astfel evacuarea transpiraiei se poate face n ntregime fr s se produc o suprasaturare a aerului de sub ochelari cu vapori de ap iar diferena de temperatur ntre aceast regiune i exterior s fie mic, mpiedicnd aburirea vizoarelor. Practic aceast situaie nu se poate realiza, deoarece protecia ochilor prin intermediul ochelarilor este condiionat de necesitatea unei construcii nchise. Ochelarii nchii etani creaz n orice condiii de purtare un microclimat neigienic n spaiul de sub ochelari, avnd diferene mari fa de microclimatul nconjurtor. Ochelarii cu aprtoare lateral
Page 59 of 265

(semideschii) asigur un microclimat apropiat de cel al mediului exterior. Cu ct distana dintre fa i lentile este mai mare cu att microclimatul din spaiul de sub ochelari este mai favorabil. Durata de apariie a aburirii este invers proporional cu intensitatea efortului depus. Ochelarii de protecie trebuie s satisfac cerine legate de caracteristicile noxei oculare (arcul electric i lovirii) caracteristicile locului de munc (n ncperi nchise sau aer liber i la nlime) caracteristicile organismului uman, caracteristicile constructive. Funcie de aceste cerine pentru mbuntirea microclimatului n spaiul de sub ochelari este necesar ca la ochelarii folosii de electricieni s fie mrit distana dintre fa i lentile, iar pentru asigurarea unui cmp vizual corespunztor este necesar adoptarea unui model de ochelari cu protecie panoramic. C.Protecia minilor i a braelor Protecia minilor se realizeaz folosind mnuile de cauciuc lungi cu cinci degete, dielectrice. Pentru fi folosite este necesar ca mnuile s fie verificate i n perfect stare. Neajunsul principal este transpiraia minii sub mnui. Mnuile trebuie s fie pstrate la temperatura de 20 - 25C. Cnd mnuile se poart o perioad mai ndelungat, ele se pot mbrca deasupra unor mnui de bumbac uoare, talcarea lor uureaz mbrcarea minilor. Este indicat ca mnuile s fie splate, att pe partea interioar ct i pe partea exterioar cu spun. Dup fiecare ntrebuinare mnuile trebuie curate. Pe lng mnui, protecia minilor se realizeaz i cu palmare i degetare. D.Protecia picioarelor cu ajutorul mijloacelor de protecie Dou probleme de baz se pun n legtur cu asigurarea confortului n timpul purtrii nclmintei: problema microclimatului din interiorul nclmintei i problema formatului. Microclimatul neigienic n spaiul dintre cizm i picior se caracterizeaz prin temperatur i umiditate ridicat, care determin creterea temperaturii pielii i senzaia de nclzire. Umiditatea ridicat este determinat de acumularea i suprasaturarea cu vapori de ap provenii din transpiraie, spaiului respectiv i prin imposibilitatea eliminrii vaporilor din exterior (din cauza impermeabilitii cauciucului i a formatului cizmei care nu permit aerisirea piciorului n timpul mersului). Neevaporarea transpiraiei duce la scderea rezistenei electrice interioare a cizme. esturile cele mai bune sunt tricotajele din bumbac, gros care se pot utiliza sub forma de cptueal pentru cizme, sau ciorapi .
Page 60 of 265

Cizmele, oonii i galoii electroizolani trebuie s difere de cizmele, oonii i galoii destinai altor scopuri prin aspectul lor exterior, prin culoare, prin lipsa lor de luciu sau alte semne distinctive speciale. Se pstreaz n dulapuri sau lzi nchise. Se recomand s fie pstrate ntr-un loc rcoros i ntunecos. E. mbrcmintea de protecie i de lucru. mbrcmintea trebuie s pstreze corpul omului de diferite aciuni mecanice, arsuri, murdrie i umiditate. Trebuie s realizeze starea termic a organismului prevenind supranclzirea i subrcirea lui, c contribuie la prevenirea mbolnvirilor de rceal (s fie permeabil pentru aer i vapori). esturile destinate mbrcmintei de protecie trebuie s satisfac urmtoarele condiii de baz: - s posede parametri superiori n ceea ce privete rezistena la sfiere, agare, mpungere, crestare, uzur prin frecare. - s fie uoare i flexibile, satisfcnd condiiile de igien i confort. Din punct de vedere al specificului activitii electricienilor cele mai bune rezultate le ofer docul. Actualmente echipamentul de lucru pentru electricieni este format din salopete cu cele dou pri componente pantalonul i bluza de salopet, care nu satisfac ntrutotul cerinele impuse specificul activitii electricienilor prezentnd unele lipsuri (ex: pentru electricienii de exploatare): - nu sunt prevzute cu detalii auxiliare corespunztoare (buzunare, butoniere) pentru pstrarea sculelor. - nu asigur protecia integral a corpului n cazul manevrelor la nlime, bluza iese din pantalon, incomodnd pe cel care lucreaz; nu este rezolvat problema fixrii pantalonilor de salopet pe corp (la bru i la glezn). Consider c rezultatele satisfctoare n activitatea electricienilor de exploatare ar avea adoptarea unei mbrcminte de lucru tip combinezon Influena Cmpurilor Electromagnetice IV 1. Terminologie
- Cmpuri electromagnetice cmpuri magnetice statice i cmpuri electrice,

magnetice i electromagnetice care variaz n timp cu frecvene pn la 300 GHz - Valori limit de expunere limite de expunere la cmpuri electromagnetice a cror respectare asigur protecia lucrtorilor la cmpuri electromagnetice mpotriva efectelor nocive cunoscute mpotriva sntii
Page 61 of 265

- Valori de declanare a aciunii nivelul parametrilor direct masurabili (E,H,B,S) de

la care trebuie s fie luate una sau mai multe msuri de protecie; respectarea valorilor de declanare asigur respectarea valorilor limit de expunere Parametri direct masurabili ce caracterizeaz expunerea la cmpuri electromagnetice - Ic curentul de contact dintre o persoan i un obiect (A) - J densitatea de curent curentul care traverseaz o unitate de suprafa, perpendicular pe fluxul de curent, ntr-un volum conductor (A/m2). - E intensitatea cmpului electric (E) fora exercitat asupra unei particule ncrcate independent de deplasarea ei n spaiu (V/m) - H intensitatea cmpului magnetic (H) mpreun cu inducia magnetic definete un cmp magnetic n orice punct din spaiu (A/m) - B inducia magnetic sau densitatea de flux magnetic (B) fora exercitat asupra sarcinilor mobile (T). n spaiul liber i n materiile biologice pot fi utilizate att inducia magnetic ct i intensitatea cmpului magnetic (1A/m = 4 x 10-7T) - S densitatea de putere cantitatea de putere radiant, incident perpendicular pe o suprafa mprit la aria acelei suprafee (W/m2). - SA absorbia specific a energiei energia absorbit pe unitate de mas de esut biologic (J/Kg) - SAR rata de absorbie specific a energiei medii pe ntregul corp sau pe o anumit parte a corpului debitul cu care este absorbit energia pe unitate de mas de esut corporal (W/Kg). SAR pe ntregul corp este o mrime acceptat pentru a stabili raportul ntre efectele termice nocive i expunerea la cmpuri de radiofrecven (RF). SAR medie pe ntregul corp i SAR local sunt necesare pentru a evalua i limita depozitarea excesiv de energie pe prile mici ale corpului n condiii speciale de expunere (expunerea unei persoane legate la pmnt la frecven radio inferioar din domeniul de frecvene n MHz sau expunerea unei persoane n cmpul apropiat unei antene . Pot fi msurate direct: inducia magnetic (B), curentul de contact (Ic), intensitatea cmpului electric (E), intensitatea cmpului magnetic (H) i densitatea de putere (S). n funcie de domeniul de frecven se prevd valori limit de expunere pentru densitatea de curent indus n cap i trunchi, SAR medie, pentru ntregul corp, SAR localizata (cap i trunchi), SAR localizate (membre), densitatea de putere. Valorile limit de expunere pentru densitatea de curent trebuie s protejeze mpotriva efectelor acute ale expunerii asupra esuturilor sistemului nervos central la nivelul capului i al trunchiului. Datorit eterogenitii electrice a corpului uman trebuie
Page 62 of 265

calculat media densitilor de curent pe o seciune de 1 cm2, perpendicular pe direcia curentului. Pentru cmpuri electromagnetice n impulsuri ori tranzitorii sau pentru expunerea simultan la cmpuri de frecvene multiple, trebuie s se aplice metode de evaluare, de msurare i de calcul adecvate, care permit analizarea caracteristicilor formei de und i a naturii interaciunilor biologice conform standardelor naionale n domenii armonizate cu standardele europene stabilite de CENELEC (Comitetul European pentru Standardizare i Electrotehnic) Valorile de declanare a aciunii se obin plecnd de la valori limit de expunere n conformitate cu principiile stabilite de Comisia internaional pentru protecia mpotriva radiaiilor neionizate prin limitarea expunerii la radiaii neionizate (ICNIRP 7/99). IV. 2. Determinarea expunerii i evaluarea riscurilor n ndeplinirea obligaiilor prevazute n Legea 319/2006 angajatorul trebuie s evalueze i dac este necesar, s masoare i/sau s calculeze nivelurile cmpurilor electromagnetice la care sunt expui lucrtorii acordnd atenie deosebit: - nivelului, spectrului de frecven, duratei i timpului expunerii - valorile limit de expunere i valorile de declanare a aciunii - efectele asupra strii de sntate i securitii lucrtorilor care aparin unor grupuri sensibile la riscuri specifice - efectelor indirecte: interferenele cu echipamente i dispozitive medicale electronice, inclusiv stimulatoare cardiace i alte dispozitive implantate, riscul de proiectare a obiectelor feromagnetice n cmpuri magnetice statice avnd o inducie magnetic mai mare de 3 mT, amorsarea dispozitivelor electroexplozive detonatoare, incendiile i exploziile rezultate n urma aprinderii materialelor inflamabile datorit scnteielor provocate de cmpuri induse, cureni de contact sau descrcri de scntei. - existena unor echipamente de munc proiectate pentru a reduce nivelurile de expunere la cmpuri electromagnetice - informaiile adecvate obinute n urma supravagherii strii de sntate, inclusiv informaiile publicate - sursele de expunere multiple - expuneri simultane la cmpuri de frecven multiple Angajatorul trebuie s dein o evaluare a riscurilor n conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a din Legea nr. 319/2006 i trebuie s stabileasc msurile pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor n conformitate cu art. 14-20. n cazul depirii
Page 63 of 265

valorilor de declanare a aciunii angajatorul trebuie s pun n aplicare un program de msuri tehnice i organizatorice pentru ncadrarea n valori normale prin: - adoptarea unor metode de lucru care s conduc la o expunere mai redus la cmpuri electromagnetice - alegerea unor echipamente care emit mai puine cmpuri electromagnetice - reducerea emisiei cmpurilor electromagnetice, recurgerea la mecanisme de blocare, ecranare sau mecanisme similare de protecie a strii de sntate - programe adecvate de ntreinere a echipamentelor de munc, a locului de munc i a posturilor de lucru - proiectarea i amenajarea locurilor de munc i a posturilor de lucru - limitarea duratei i a intensitii expunerii - asigurarea cu echipament adecvat de protecie individual Reducerea riscurilor rezultate din expunerea la cmpuri electromagnetice are la baz principiile generale de prevenire prevzute de Legea 319/2006. Primul Ajutor n Caz De Electrocutare Prin electrocutare se nelege totalitatea tulburrilor provocate de trecerea curentului electric prin corp, urmare a contactului direct sau indirect cu un conductor electric. Se folosete termenul de electrocuie n cazul leziunilor mortale i de electrocutare pentru leziunile compatibile cu viaa. Accidentul prin electrocutare apare atunci cnd corpul omului se intercaleaz accidental ntre dou puncte cu poteniale electrice diferite- situaii n care prin el circul un curent capabil ,s afectez funciile vitale ale corpului (respiraia, circulaia sngelui i activitatea nervoas) Accidentele se pot produce fie prin atingere direct de tip bifazic(bipolar) corpul devenind altfel un unt, fie de tip monofazic (unipolar) cnd corpul se interpune ntre dou conductoare electrice sau ntre un conductor electric i pmnt. Accidentele se pot produce i prin atingere indirect ca n cazul induciei cind un conductor electric din apropierea unui curent electric cu potenial ridicat prezint un curent de autoinducie(periculos cu accidentatul atingerea apei n care au czut fire electrice etc.) . Primul caz de electrocutare accidental a fost semnalat n 1897. Toate sistemele de protecie mpotriva electrocutrilor iau n calcul limitele admise pentru curent prin corpul uman, tensiunile de lucru , tensiunile de atingere i de pas, tensiunile prin cuplaj inductiv n vederea realizrii proteciei
Page 64 of 265

mpotriva electrocutrilor n instalaii electrice de curent continuu i de curent alternativ de frecven industrial. Pentru proiectarea i stabilirea unor sisteme de protecie mpotriva electrocutrilor limita maxim admis a impedanei totale a corpului uman, Z(se considera egal cu rezistena ohmic a corpului, R) este: Zh=R=1000 - n cazul proteciei mpotriva electrocutrilor prin atingere direct. Zh=R=3000 - n cazul proteciei mpotriva electrocutrilor prin atingere indirect. n funcie de intensitatea curentului care strbate corpul omenesc se produc urmtoarele efecte: - 0,5 2mA- prag de senzaie. - 2 3 mA-senzaie tremur, nepturi. - 3 10 mA-convulsii, oc electric. - 10 18 mA contracii musculare dureroase. - 18 - 25 mA-respiraie grea. 25 - 75 mA-oc electric sever. 75 - 200 mA-fibrilaie ventricular - 200--1000mA-arsuri la punctele de intrare i ieire din organism - 1000-4000 mA-arsuri grave Limitele maxime admise ale curenilor prin corpul omului,considerate n calcule pentru stabilirea unor sisteme de protecie mpotiva electrocutrilor sunt stabilite funcie de felul curentului, numrul sistemelor de eliminare a defectului, timpul de ntrerupere la protecia de baz t stabilit conform documentaiilor specifice. n cazul proteciei mpotiva curenilor capacitivi se consider urmtoarele limite maxime admise ale curenilor prin corpul omului, pentru un timp mai mare de 3 s: - 30 mA -dac se consider R= 0 - 10mA-dac se consider R=3000 Valorile curenilor i efectele lor au fost grupate n zone de pericol astfel: - curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA pericolul de deces este foarte redus. - curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA- pericol de paralizare a funciilor sistemului nervos , de apariie a stopului respirator sau stopului cardiac. - curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA probabilitate ridicat de deces , agravat de efectele termice ale curentului electric. Efectele cele mai probabile de paralizare a funciilor sistemului nervos le provoac intensitile curenilor de tip industrial(380/220 V).
Page 65 of 265

Timpul de expunere(timpul de trecere a curentului prin corpul omenesc) este foarte important mai ales n raport cu intensitatea curentului .Cu ct timpul este mai scurt, valoare curentului la care omul reuete s se desprind este mai mare i invers. Din motive de protecie limitele timpului de deconectare a instalaiilor electrice de joas tensiune trebuie s fie de 0,2 sec. pentru tensiuni pn la 250 V i 0,1s pentru tensiuni pn la 500 V. Traseul strbtut de curent prin corp este uneori decisiv considerndu-se foarte periculoase : mna stng-piciorul drept (axa inimii) i mna dreapt- marginea superioar a bazinului. Tensiunile de lucru ale instalaiilor i echipamentelor sunt conform STAS-930-75 cu excepia echipamentelor electrice portabile, corpurilor de iluminat i utilajelor mobile de sudare. Limita maxim admis a tensiunii de lucru pentru echipamentele electrice portabile folosite n medii periculoase este stabilit n funcie de msura de protecie aplicat mpotriva electrocutrilor prin atingere indirect i de tipul reelei n care se poate aplica msura de protecie respectiv (STAS 2612-87). NR. CRT. 1. 2. 3. 4. 5. 6. MSURA DE PROTECIE APLICAT Separarea de protecie Izolaie suplimentar de protecie(cu dubl izolare) Egalizarea potenialelor Izolaie ntrit i tensiune redus Tensiune redus + izolaie de lucru Legare la nul(TN) sau la pmnt(TT)+ echipament electroizolant TIPUL REELEI DE ALIMENTARE Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I Tsau I T TENSIUNE DE LUCRU MAXIM ADMIS (V) 400 400 400 50 24 400

Pentru lucrul n mediul minier(la suprafa sau subteran ) sunt prevederi specifice. Limita maxim admis a tensiunilor de atingere i de pas pentru instalaiile i echipamentele de joas tensiune sunt stabilite n funcie de categoria reelei de alimentare, de zona de amplasare a echipamentului (instalaiilor) i de timpul de ntrerupere n caz de defect. Limitele sunt stabilite innd seama c n toate situaiile se prevede un sistem de eliminare a defectului cu respectarea
Page 66 of 265

prevederilor din STAS 6119-79 i STAS 6616-83 privind condiiile de ntrerupere n caz de defecte i de dimensionarea a instalaiilor de protecie. Limita maxim admis a tensiunilor de atingere i de pas pentru echipamentele (instalaiile) de nalt tensiune este stabilit n funcie de tipul echipamentului(instalaiei electrice), de zona de amplasare, de tipul reelei i de timpul de ntrerupere n caz de defect. Limitele sunt stabilite innd seama c n toate situaiile se prevede cel puin un sistem de eliminare a defectului cu respectarea prevederilor STAS 7334-83 privind condiiile de ntrerupere n caz de defect i de dimensionarea instalaiilor de protecie. n instalaiile electrice exist un pericol de electrocutare dac se execut lucrri n aceste instalaii sau n vecintatea lor fr respectarea normelor de protecie a muncii. Efectele curentului electric asupra funciilor vitale pot avea urmri imediate sau ntrziate Urmrile imediate au ca efect paralizarea funciilor respiratorii i/sau circulatorie, respectiv apariia stopului respirator i/sau a stopului cardiac ori deces instantaneu prin fibrilaie ventricular. Urmri ntrziate constau ntr-o slbire a forei musculare, amoreli, tulburri care influenez centrul generator de excitaii al inimii. Intervenia imediat i competena n cazul unui accident salveaz accidentatul mai ales n cazul unei electrocutri. Personalul ncadrat n munc indiferent de funcie este obligat s cunoasc cel puin urmtoarele msuri imediate necesare a fi luate pentru readucerea la via a unuei persoane care a fost electrocutate sau axfixiate, primul ajutor n caz de stop cardiorespirator, oprirea unei hemoragii care insoete o fractur, transportarea corect a unui rnit, luarea primelor msuri n caz de incendiu sau avarii. Rapiditatea cu care se intervine n operaia de salvare prin respiraie artificial trebuie s in seama permanent de urmtoarele reguli: - intervenie dup un minut creaz anse de salvare 95%. - intervenie dup dou minute creaz anse de salvare 90%. - intervenie dup patru minute creaz anse de salvare 50% .a.m.d. Operaia de respiraie artificial nu poate fi ntrerupt dect de medic, singurul care poate hotr asupra strii accidentatului.Pentru metodele de respiraie artificial menionm: 1. reanimarea cardiorespirtorie, respiraie gur la gur i masajul cardiac extern. 2. metoda Sylvester. 3. metoda Sehaefeer. 4. respiraia artificial prin insuflarea cu aparate mecanice
Page 67 of 265

Supravegerea dup readucerea la via a accidentatului este obligatorie n aa fel, nct s se poat aciona n caz de nevoie. Primul ajutor acordat n cazul accidentatului prin electrocutare depinde de competena celor prezeni n momentul accidentului .Se ntlnesc dou situaii: -accidentatul nu se poate desprinde de instalaia electric. -accidentatul s-a desprins de instalaia electric nemaifiind n contact cu aceasta i nici n imediata ei apropiere. n ambele situaii persoana care acord primul ajutor trebuie s evalueze operativ i rapid situaia accidentatului i s intervin astfel nct s nu se suprapun riscului de accidentare Scoaterea accidentatului de sub influiena curentului electric impune o serie de msuri a cror succesiune trebuie respectat : - ntreruperea tensiunii prin deschiderea ntreruptorului de alimentare (n lipsa acestuia prin deschiderea separatorului, scoaterea siguranelor, scoaterea din priz etc.). Dac accidentatul este n contact cu instalaia electric i se afl la nlime trebuie luate msuri preventive de eliminare cderii(dup ntreruperea tensiunii muchii se relaxaz). - scoaterea accidentatului de sub tensiune prin utilizarea oricror materiale sau echipamente electroizolante i ndeprtarea accidentatului de zona de pericol. n cazul instalaiilor cu tensiuni peste 1000V apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator din cauza tensiunii de pas. Se vor efectua urmtoarele manevre: - deconectarea instalaiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoan care cunoate bine instalaia ,iar scoaterea accidentatului din instalaii aflate sub tensiune este permis numai dup deconectare. - scoaterea accidentatului din instalaie aflat sub tensiune este permis numai in staiile electrice, unde operaia se execut de personalul special instruit n acest sens i care utilizeaz mijloace de protecie electroizolante(cizme i mnui de nalt tensiune tanga de manevr, corespunztoare tensiunii normale a instalaiei). n situaia n care arcul electric ,(provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaiei electrice ) provoac aprinderea hainelor se va interveni pentru stingerea hainelor aprinse prin nbuire. Dup scoaterea accidentatului de sub tensiune se va determina starea clinic a victimei printr-o examinare rapid, aciunile de prim ajutor fiind difereniate n funcie de starea accidentatului: - dac accidentatul este contient. - dac accidentatul este incontient.
Page 68 of 265

- dac accidentatul prezint vtmri sau rniri. Chiar dac n urma electrocutrii accidentatul nu acuz stri de ru, el trebuie inut n repaus timp de aproximativ 1 or dup care trebuie supus unor cosultaii medicale. Dac starea de ru se agraveaz : - accidentatul va fi aezat n poziia culcat cu picioarele ridicate. - mbrcmintea trebuie descheiat i slbit n zona gtului, pieptului i abdomenului. - se va asigura transportul calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgen. Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medical deoarece ulterior pot surveni tulburri de ritm cardiac.

Page 69 of 265

23.PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCURETI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I MBOLNVIRE PROFESIONAL

PREMISE TEORETICE

Fig. 1 Relaia risc securitate

Page 70 of 265

Fig. 1.3 Curba de acceptabilitate a riscului

DESCRIEREA METODEI SCOP I FINALITATE determinarea cantitativ a nivelului de risc/securitate pentru un loc de munc, sector, secie sau ntreprindere, pe baza analizei sistemice i evalurii riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional; aplicarea metodei se finalizeaz cu un document centralizator (FIA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNC), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de munc care constituie baza fundamentrii programului de prevenire a accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale pentru locul de munc, sectorul, secia sau ntreprinderea analizat. PRINCIPIUL METODEI identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munc) pe baza unor liste de control prestabilite i cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaiei dintre gravitatea i frecvena consecinei maxim previzibile; nivelul de securitate pentru un loc de munc este invers proporional cu nivelul de risc.
Page 71 of 265

UTILIZATORI POTENIALI Metoda poate fi utilizat: 1. n faza de concepie i proiectare a locurilor de munc pentru integrarea principiilor i msurilor de securitate a muncii n concepia i proiectarea sistemelor de munc; 2. n faza de exploatare pentru ndeplinirea de ctre personalului de la compartimentele de protecie a muncii din ntreprinderi a urmtoarelor atribuii: analiza pe o baz tiinific a strii de securitate a muncii la fiecare loc de munc; fundamentarea riguroas a programelor de prevenire. Aplicarea metodei necesit echipe complexe formate din persoane specializate att n securitatea muncii, ct i n tehnologia analizat (evaluatori + tehnologi); 1. 2. 3. 4. 5. ETAPELE METODEI definirea sistemului de analizat (loc de munc); identificarea factorilor de risc din sistem; evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional; ierarhizarea riscurilor i stabilirea prioritilor de prevenire; propunerea msurilor de prevenire.

INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1)

este un formular care cuprinde, ntr-o form uor identificabil i comprimat, principalele categorii de factori de risc de accidentare i mbolnvire profesional, grupate dup criteriul elementului generator din cadrul sistemului de munc (executant, sarcin de munc, mijloace de producie i mediu de munc). Lista de consecine posibile ale aciunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2)
Page 72 of 265

este un instrument ajuttor n aplicarea scalei de cotare a gravitii consecinelor; cuprinde categoriile de leziuni i vtmri ale integritii i sntii organismului uman, localizarea posibil a consecinelor n raport cu structura anatomofuncional a organismului i gravitatea minim maxim generic a consecinei. Scala de cotare a gravitii i probabilitii consecinelor aciunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) este o gril de clasificare a consecinelor n clase de gravitate i clase de probabilitate a producerii lor; gravitatea consecinelor se bazeaz pe criteriile medicale de diagnostic clinic, funcional i de evaluare a capacitii de munc elaborate de M.S. i M.M.S.S.F.; clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U.E. Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4)

cu ajutorul grilei se realizeaz exprimarea efectiv a riscurilor existente n sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate frecven de apariie. Scala de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5)

construit pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat n aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate. Fia de evaluare a locului de munc (Anexa 6)

este documentul centralizator al tuturor operaiilor de identificare i evaluare a riscurilor de accidentare i/sau mbolnvire profesional; acest formular cuprinde: - date de identificare a locului de munc: unitatea, secia (atelierul), locul de munc; - date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcie; - componentele generice ale sistemului de munc; - nominalizarea factorilor de risc identificai; - explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificai (descriere, parametri i caracteristici funcionale); - consecina maxim previzibil a aciunii factorilor de risc;
Page 73 of 265

clasa de gravitate i probabilitate previzionat; nivelul de risc. Fia de msuri propuse (Anexa 7)

este un formular pentru centralizarea msurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munc. APLICAREA METODEI PROCEDURA DE LUCRU Constituirea echipei de analiz i evaluare

echipa de analiz i evaluare va cuprinde specialiti n domeniul securitii muncii i tehnologi, buni cunosctori ai proceselor de munc analizate; nainte de nceperea activitii membrii echipei trebuie s cunoasc n detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate i procedurile concrete de lucru; este necesar o minim documentare prealabil asupra locurilor de munc i proceselor tehnologice care urmeaz s fie analizate i evaluate; dup constituirea echipei de analiz i evaluare, respectiv dup nsuirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise. Definirea sistemului de analizat (loc de munc)

n aceast etap se efectueaz o analiz detaliat a locului de munc, urmrind: identificarea i descrierea componentelor sistemului i modului su de funcionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaiilor de munc, mainile i utilajele folosite - parametri i caracteristici funcionale, unelte etc.; precizarea n mod expres a sarcinii de munc ce-i revine executantului n sistem (pe baza fiei postului, a ordinelor i deciziilor scrise, a dispoziiilor verbale date n mod curent etc.); descrierea condiiilor de mediu existente; precizarea cerinelor de securitate pentru fiecare component a sistemului, pe baza normelor i standardelor de securitate a muncii, precum i a altor acte normative incidente.
Page 74 of 265

informaiile necesare pentru aceast etap se preiau din documentele ntreprinderii (fia tehnologic, crile tehnice ale mainilor i utilajelor, fia postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiz a factorilor de mediu, norme, standarde i instruciuni de securitate a muncii) i din discuiile purtate cu lucrtorii de la locul de munc analizat. Identificarea factorilor de risc din sistem

n aceast etap se stabilete, pentru fiecare component a sistemului de munc evaluat (respectiv loc de munc), n baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncii poate prezenta, n toate situaiile previzibile i probabile de funcionare; identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funcionrii sistemului i deducerea respectivelor abateri; aceasta se poate face printr-o analiz verbal cu tehnologul, prin aplicarea metodei arborelui de evenimente, prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer; factorii de risc identificai se nscriu n Fia de evaluare a locului de munc (Anexa 6), unde se mai specific, n aceeai etap, i forma lor concret de manifestare: descrierea acestora i dimensiunea parametrilor prin care se apreciaz respectivul factor (de exemplu, rezistena la apsare, forfecare, greutate i dimensiuni, curba Cz etc.).

Evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional

pentru determinarea consecinelor posibile ale aciunii factorilor de risc se utilizeaz lista din Anexa 2; gravitatea consecinei astfel stabilite se apreciaz pe baza grilei din Anexa 3; informaiile pentru aprecierea ct mai exact a gravitii consecinelor posibile se obin din statisticile accidentelor de munc i bolilor profesionale produse la locul de munc respectiv sau la locuri de munc similare; pentru determinarea frecvenei consecinelor posibile se folosete scala din Anexa 3; ncadrarea n clasele de probabilitate se face dup ce se stabilesc, pe baz statistic sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, sptmnal, lunar, anual etc.); intervalele respective se transform ulterior n frecvene exprimate prin numr de evenimente posibile pe an; rezultatul obinut n urma procedurilor anterioare se identific n Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) i se nscrie n Fia locului de munc (Anexa 6). cu ajutorul scalei de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate se determin apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc n parte; se obine astfel o ierarhizare a
Page 75 of 265

dimensiunii riscurilor la locul de munc, ceea ce d posibilitatea stabilirii unei ierarhizri a msurilor de prevenire i protecie, funcie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc; nivelul de risc global (Nr) pe locul de munc se calculeaz ca o medie ponderat a nivelurilor de risc (Ri) stabilite pentru factorii de risc identificai; pentru ca rezultatul obinut s reflecte ct mai exact posibil realitatea, se utilizeaz ca element de ponderare rangul factorului de risc (ri), care este egal cu nivelul de risc; formula de calcul al nivelului de risc global este urmtoarea: n ri R i i=1 Nr = ..................... n ri i=1 unde: Nr = nivelul de risc global la locul de munca; ri = rangul factorului de risc i ; Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc i ; n = numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv. nivelul de securitate (Ns) pe loc de munc se identific pe Scala de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5); att nivelul de risc global, ct i nivelul de securitate se nscriu n Fia locului de munc (Anexa 6).

Stabilirea msurilor de prevenire

pentru stabilirea msurilor necesare mbuntirii nivelului de securitate a sistemului de munc analizat se impune luarea n considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), n ordinea: 7 1 dac se opereaz cu nivelurile de risc; 1 7 dac se opereaz cu nivelurile de securitate. se ine cont i de ordinea ierarhic generic a msurilor de prevenire: msuri de prevenire intrinsec; msuri de protecie colectiv;
Page 76 of 265

msuri de protecie individual. msurile propuse se nscriu n Fia de msuri de prevenire propuse (Anexa 7). Aplicarea metodei se ncheie cu redactarea raportului analizei care

conine: modul de desfurare a analizei; persoanele implicate; rezultatele evalurii, respectiv fiele locurilor de munc cu nivelurile de risc; interpretarea rezultatelor evalurii; fiele de msuri de prevenire.

A . 1.

ANEXA 1 LIS TA DE IDENTIF ICAR E A F ACTO RILO R DE RIS C EXECUTANT ACIUNI GREITE 1.1 Executare defectuoas de operaii . - comenzi - manevre - poziionri - fixri - asamblri - reglaje - utilizare greit a mijloacelor de protecie etc. 1.2 Nesincronizri de operaii . - ntrzieri - devansri 1.3 Efectuare de operaii neprevzute prin sarcina de munc . - pornirea echipamentelor tehnice - ntreruperea funcionrii echipamentelor tehnice - alimentarea sau oprirea alimentrii cu energie (curent electric, fluide energetice etc.) - deplasri, staionri n zone periculoase

Page 77 of 265

2.

B . 1.

- deplasri cu pericol de cdere: l de la acelai nivel: - prin dezechilibrare - alunecare - mpiedicare l de la nlime: - prin pire n gol - prin dezechilibrare - prin alunecare 1.4 Comunicri accidentogene . OMISIUNI 2.1 Omiterea unor operaii . 2.2 Neutilizarea mijloacelor de protecie . SARCINA DE MUNC CONINUT NECORESPUNZTOR AL SARCINII DE MUNC N RAPORT CU CERINELE DE SECURITATE 1.1 Operaii, reguli, procedee greite . 1.2 Absena unor operaii . 1.3 Metode de munc necorespunztoare (succesiune greit a . operaiilor) SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONAT N RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 2.1 Solicitare fizic: . - efort static - poziii de lucru forate sau vicioase - efort dynamic 2.2 . Solicitare psihic: - ritm de munc mare - decizii dificile n timp scurt - operaii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc. - monotonia muncii MIJLOACE DE PRODUCIE

2.

C
Page 78 of 265

1.

2.

FACTORI DE RISC MECANIC 1.1 Micri periculoase . 1.1 Micri funcionale ale echipamentelor tehnice: .1. - organe de maini n micare - curgeri de fluide - deplasri ale mijloacelor de transport etc. 1.1 Autodeclanri sau autoblocri contraindicate ale .2. micrilor funcionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor 1.1 Deplasri sub efectul gravitaiei: .3. - alunecare - rostogolire - rulare pe roi - rsturnare - cdere liber - scurgere liber - deversare - surpare, prbuire - scufundare 1.1 Deplasri sub efectul propulsiei: .4. - proiectare de corpuri sau particule - deviere de la traiectoria normal - balans - recul - ocuri excesive - jet, erupie 1.2 Suprafee sau contururi periculoase: . - neptoare - tioase - alunecoase - abrazive - adezive 1.3 Recipiente sub presiune . 1.4 Vibraii excesive ale echipamentelor tehnice . FACTORI DE RISC TERMIC

Page 79 of 265

2.1 . 2.2 . 2.3 . 3.

Temperatura ridicat a obiectelor sau suprafeelor Temperatura cobort a obiectelor sau suprafeelor Flcri, flame

4.

5.

D 1.

FACTORI DE RISC ELECTRIC 3.1 Curentul electric: . - atingere direct - atingere indirect - tensiune de pas FACTORI DE RISC CHIMIC 4.1 Substane toxice . 4.2 Substane caustice . 4.3 Substane inflamabile . 4.4 Substane explozive . 4.5 Substane cancerigene . FACTORI DE RISC BIOLOGIC 5.1 Culturi sau preparate cu microorganisme: . - bacterii - virusuri - richei - spirochete - ciuperci - protozoare 5.2 Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrvitoare) . 5.3 Animale periculoase (exemplu: erpi veninoi) . MEDIU DE MUNC FACTORI DE RISC FIZIC

Page 80 of 265

1.1 . 1.2 . 1.3 . 1.4 . 1.5 . 1.6 . 1.7 . 1.8 . 1.9 . 1.1 0

Temperatura aerului: - ridicat - sczut Umiditatea aerului: - ridicat - sczut Cureni de aer Presiunea aerului: - ridicat - sczut Aeroionizarea aerului Suprapresiune n adncimea apelor Zgomot Ultrasunete Vibraii Iluminat: - nivel de iluminare sczut - strlucire - plpire Radiaii 1.11. 1. Electromagnetice: - infraroii - ultraviolete - microunde - de frecven nalt - de frecven medie - de frecven joas - laser Ionizante:

1.1 1.

1.11.
Page 81 of 265

1.1 2. 1.1 3.

- alfa - beta - gamma Potenial electrostatic Calamiti naturale (trsnet, inundaie, vnt, grindin, viscol, alunecri, surpri, prbuiri de teren sau copaci, avalane, seisme etc.) Pulberi pneumoconiogene

2.

2.

3.

4.

1.1 4. FACTORI DE RISC CHIMIC 2.1 Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici . 2.2 Pulberi n suspensie n aer, gaze sau vapori inflamabili sau . explozivi FACTORI DE RISC BIOLOGIC 3.1 Microorganisme n suspensie n aer: . - bacterii - virusuri - richei - spirochete - ciuperci - protozoare etc. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI - subteran - acvatic - subacvatic - mltinos - aerian - cosmic etc.

Page 82 of 265

ANEXA 3 : S C A L A D E C O T A R E A G R A V I T I I I P R O B A B I L I T I I
CONSECINELOR ACIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE GRAVITATE CONSECINE 1 2 3 4 5 6 7 NEGLIJABIL E MICI MEDII MARI GRAVE FOARTE GRAVE MAXIME

GRAVITATEA CONSECINELOR

consecine minore reversibile cu incapacitate de munc previzi-bil pn la 3 zile calendaristice (vindecare fr tratament) consecine reversibile cu o incapacitate de munc previzibil de 3 - 45 zile care necesit tratament medical consecine reversibile cu o incapacitate de munc previzibil n-tre 45 - 180 zile care necesit tratament medical i prin spitali-zare consecine ireversibile cu o diminuare a capacitii de munc de maxim 50 % (invaliditate de gradul III) consecine ireversibile cu pierdere ntre 50 - 100 % a capacitii de munc, dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gra-dul II) consecine ireversibile cu pierderea total a capacitii de mun-c i a capacitii de autoservire (invaliditate de gradul I) deces

CLASE DE PROBABILIT ATE 1 EXTREM DE RARE 2 FOARTE RARE 3 RARE 4 PUIN


Page 55 of 265

PROBABILITATEA CONSECINELOR

Probabilitate de producere a consecinelor extrem de mic P < 10-1/an Probabilitate de producere a consecinelor foarte mic 10-1 < P < 5-1/an Probabilitate de producere a consecinelor mic 5-1 < P < 2-1/an Probabilitate de producere a consecinelor medie

FRECVENTE 5 FRECVENTE 6 FOARTE FRECVENTE

2-1 < P < 1-1/an Probabilitate de producere a consecinelor mare 1-1/an < P < 1-1/lun Probabilitate de producere a consecinelor foarte mare P > 1-1/lun

Page 56 of 265

Page 56 of 265

ANEXA 5 S CALA DE NCADRARE A NIV ELURILO R DE RIS C/ S ECURI TAT E

NIVEL DE RISC 1 2 3 4 5 6 7 MINIM FOARTE MIC MIC MEDIU MARE FOARTE MARE MAXIM

CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) (6,6) (7,5) (7,6)

NIVEL DE SECURITATE 7 MAXIM 6 5 4 3 2 1 FOARTE MARE MARE MEDIU MIC FOARTE MIC MINIM

Page 57 of 265

Page 58 of 265

ANEXA 8 O RDINEA IERARH IC A M S URILO R DE P REV ENIRE MSURI PRIMARE (msuri de ordinul nti) RISC OM ELIMINAREA RISCURILOR MSURILE TREBUIE S ACIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSEC)

MSURI SECUNDARE (msuri de ordinul doi) IZOLAREA RISCURILOR RISC OM FACTORII DE RISC PERSIST, DAR PRIN MSURI DE PROTECIE COLECTIV SE EVIT SAU DIMINUEAZ ACIUNEA LOR ASUPRA OMULUI

MSURI TERIARE (msuri de ordinul trei) EVITAREA RISCURILOR RISC OM INTERACIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC I OM SE EVIT PRIN MSURI ORGANIZATORICE I REGLEMENTRI PRIVIND COMPORTAMENTUL

MSURI CUATERNARE (msuri de ordinul patru) IZOLAREA OMULUI RISC OM LIMITAREA ACIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE PRIN PROTECIE INDIVIDUAL

Page 59 of 265

MODEL PRACTIC DEFINIREA SISTEMULUI ANALIZAT PROCESUL DE MUNC LOCUL DE MUNC NR. 1 CONDUCATOR AUTO NEPROFESIONIST, OCAZIONAL 1.1 PROCESUL DE MUNC Procesul de munc n cazul conducatorului auto are drept scop transportul persoanelor i al unor cantiti mici de materiale, ntre diferitele puncte de lucru, cu ajutorul autoturismelor.
Dupa analiza tabelului cu functiunile personalului, a fiselor de post, a consultarii cu persoana desemnata cu atributii in domeniul s.s.m. din firma si impreuna cu medicul de medicina muncii, s-au identificat locuri de munca cu caracter general deci care cuprind activitati comune, conditii de mediu comune, cerinte de securitate comune, riscuri comune si sarcini de munca comune - si care sunt descrise mai jos.

Sunt x persoane care in plus fata de sarcinile postului respectiv mai conduc ocazional. Deci un total de x. persoane conducatori auto neprofesionisti, ocazionali. 1.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC EVALUAT MIJLOACELE DE PRODUCIE autoturisme DACIA, RENAULT CLIO si RENAULT MEGAN autoutilitare tip FIAT 3

Page 60 of 265

trus de scule tip auto; carburani (benzin, motorin); lubrifiani (ulei motor, ulei transmisie, ulei hidraulic, unsori); antigel (toxic); freon (n instalaiile de climatizare); lichid de frn (toxic); electrolit baterii acumulator (soluie de H2SO4); lichid pentru curare parbrize; dispozitive de suspendare: mecanice i hidraulice; triunghiuri reflectorizante; manometre pentru verificarea presiunii n pneuri; stingtoare portabile cu praf i CO2; SARCINA DE MUNC

sosirea la serviciu; recepionarea cheilor i a documentaiei de la revizor (foi de parcurs,

certificat nmatriculare auto, talon PSI, talon de verificare a strii tehnice, ordine de deplasare etc.); verificarea strii tehnice a autoturismului; verific nivelurile de carburani, lubrifiani, lichid de rcire, lichid de verific funcionarea corect a instalaiei electrice, a motorului i a alimenteaz cu carburani dac este cazul;

frn i electrolit n bateriile de acumulator; sistemelor de frnare i direcie; -

Page 61 of 265

completeaz nivelurile deficitare; se prezint la punctul indicat n documentele primite; execut transport de persoane i materiale pe drumurile publice sau n remediaz n parcurs pene sau mici defeciuni tehnice; la sfritul parcurgerii itinerarului ordonat se rentoarce cu autoturismul verific din nou starea tehnic a autoturismului; pred actele i cheile de contact i acces revizorului de la punctul tehnic raporteaz toate neregulile ntmpinate pe parcurs sau referitoare la execut lucrri de ntreinere specifice autoturismelor (splare, curare particip la reparaii i revizii tehnice, executnd lucrri de complexitate

incinte de uniti; -

la locul de parcare; -

de control; starea tehnic a autoturismelor; etc.); mic i medie; lucrrile sunt atribuite de ctre eful formaiei de revizii i reparaii.
MEDIUL DE MUNC

Conducatorul auto i desfoar activitatea n habitaclul autoturismelor. Unele autoturisme sunt prevzute cu sisteme de climatizare. Apar cureni de aer din cauza neetaneitilor. Nivelul de zgomot se plaseaz sub limita de 80 dB(A). La deplasarea pe unele drumuri rurale sau neamenajate apar pulberi pneumoco-niogene (praf) ce nu sunt nlturate de autoturismele care nu au prevzute filtre la instalaia de climatizare.

Page 62 of 265

1.3. FACTORII DE RISC IDENTIFICAI A. Factori de risc proprii mijloacelor de producie

Factori de risc mecanic: Organe de maini n micare: prindere, antrenare mn sau articole vestimentaie (mneci, cravate, fular prindere, antrenare de ctre polizorul electric sau bormain, n timpul Lovire de ctre mijloacele de transport (auto i/sau CF) n caz de incident Autoblocarea funcionrii mecanismului de direcie sau a sistemului de Rostogoliri de piese, materiale de form cilindric sau a roilor (provenite Rsturnare piese, materiale neasigurate mpotriva deplasrilor necontrolate n Cdere liber de scule, piese, materiale la lucrul n canalul de acces sub Scurgere liber de uleiuri, carburani, la lucrul sub autoturism; Proiectare de corpuri sau particule: la lucrul la polizorul electric, bormain, polizor electric manual; particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia;

etc.) de ctre transmisiile prin curele ventilator/pomp de ap, curea distribuie; rutier; -

reviziilor i al reparaiilor;

frnare n mers; de la locurile de munc nvecinate) n atelier n timpul reviziilor i al reparaiilor;


-

cazul lucrului n atelierul de revizii i reparaii; autoturism sau la lucrul pe platform, sub autoturism; -

Page 63 of 265

Tiere, nepare la contactul cu suprafee periculoase, n special la operaii de Recipiente sub presiune buteliile de oxigen plasate n vecintatea

mentenan i la reparaii; traseelor pedestre ale oferului de autoturism;

Factori de risc termic: Temperatur ridicat a unor suprafee, atinse accidental la inspecii i Factori de risc electric: Electrocutare prin atingere direct: deteriorarea accidental a izolaiilor unor ci de curent, la lucrul cu panouri electrice neasigurate prin ncuiere n atelierul de reparaii; Electrocutare prin atingere indirect sau apariia tensiunii de pas la deteriorarea Factori de risc chimic: Lucrul cu substane toxice antigel, freon, lichid de frn; Lucrul cu substane caustice electrolitul bateriilor de acumulatori Lucrul cu substane inflamabile combustibili, uleiuri, unsori etc. B. Factori de risc proprii mediului de munc

reparaii (galerii sistem evacuare, bloc motor etc.);

unelte cu acionare electric, portabile (la reparaii);

circuitelor de legare la instalaia de mpmntare; -

arsur chimic;

Factori de risc fizic: Temperatur cobort iarna i ridicat vara n habitaclul autoturismelor care Cureni de aer neetaneiti ale habitaclului la unele autoturisme;

nu sunt dotate cu instalaie de condiionare a aerului; Page 64 of 265

portabil;
-

Nivel de iluminare: la lucrul n atelier se folosete preponderent iluminatul local cu lamp la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire pro-vocat Calamiti naturale trsnet, inundaie, alunecri de teren, prbuiri de Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale la

de folosirea incorect a luminilor de ctre participanii la trafic; copaci, seisme; majoritatea autoturismelor din dotare nu exist sistem eficient de filtrare a aerului care intr n habitaclu;

Factori de risc chimic: Gaze, vapori, aerosoli toxici provenite de la funcionarea motoarelor

termice n incinta atelierelor. C.Factori de risc proprii sarcinii de munc Suprasolicitare fizic: Efort static, poziie fix la parcurgerea traseelor lungi; Suprasolicitare psihic: Solicitare permanent a ateniei n timpul deplasrii, decizii dificile n timp

scurt intervenii pe baza reflexelor dobndite (efort mai accentuat n cazul deplasrii n condiii atmosferice grele cea, ploaie, ninsoare). D.Factori de risc proprii executantului Aciuni greite: Circulaia sub influena buturilor alcoolice, a unor medicamente sau

ntr-un stadiu avansat de oboseal;


Page 65 of 265

Executarea de manevre nepermise de legislaia care reglementeaz Circulaia fr nchiderea centurii de siguran; Circulaia cu defeciuni la mecanismul de direcie, instalaia electric, Neadaptarea vitezei la condiiile de trafic i la starea atmosferic; Depirea numrului maxim de persoane admis, a sarcinii maxime ntreruperea motorului n ramp i aducerea manetei de viteze n poziia Cdere la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare, dezechilibrare la Cdere de la nlime (n canalele de acces sub autoturism din atelierul de Omisiuni: Neutilizarea echipamentului individual de protecie i a celorlalte mijloace

circulaia pe drumurile publice;

instalaia de frnare;

admise sau angajarea de discuii cu pasagerii; neutru (la coborre); deplasarea pedestr; revizii i reparaii) sau de la joas nlime (la accesul pe rampa de splare);

de protecie din dotare.

Page 66 of 265

UNITATEA:
SECIA:

NUMR PERSOANE EXPUSE: 1.4. FIA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNC DURATA EXPUNERII: 8 h/sch. ECHIPA DE EVALUARE:

LOCUL DE MUNC: CONDUCATOR AUTO COMPONEN TA SISTEMULU I DE MUNC 0 FACTORI DE RISC IDENTIFIC AI 1

FIA NR. 12

FORMA CONCRET DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri) 2

CONSECINA MAXIM PREVIZIBIL 3

CLAS A DE GRA VITA TE 4

CLAS A DE PROB ABILI TATE 5

NIVEL PARIAL DE RISC 6

Page 67 of 265

FACTORI DE RISC MECANIC

MIJLOACE DE PRODUCIE

Organe de maini n micare: prindere, antrenare mn sau articole vestimentaie (mneci, cravate, fular etc.) de ctre transmisiile prin curele ventilator/pomp de ap, curea distribuie prindere, antrenare de ctre polizorul electric sau bormain, n timpul reviziilor i reparaiilor 2. Lovire de ctre mijloacele de transport (auto i/sau CF) n caz de incident rutier 3. Autoblocarea funcionrii mecanismului de direcie sau a sistemului de frnare n mers 4. Rostogoliri de piese, materiale de form cilindric sau a roilor (provenite de la locurile de munc nvecinate) n atelier n timpul reviziilor i reparaiilor 5. Rsturnare piese, materiale, neasigurate mpotriva deplasrilor necontrolate n cazul lucrului n atelierul de revizii i reparaii
1. -

DECES

DECES DECES ITM 4590 zile DECES

7 7 3

1 1 1

3 3 2

Page 68 of 265

FACTORI DE RISC TERMIC


Page 69 of 265

2 6. Cdere liber de scule, piese, materiale la lucrul n canalul de acces sub autoturism sau la lucrul pe platform, sub autoturism 7. Scurgere liber de uleiuri, carburani, la lucrul sub autoturism 8. Proiectare de corpuri sau particule: la lucrul la polizorul electric, bormain, polizor electric manual particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia 9. Tiere, nepare la contactul cu suprafee periculoase, n special la operaii de mentenan i la reparaii 10. Recipiente sub presiune buteliile de oxigen plasate n vecintatea traseelor pedestre ale oferului de autoturism 11. Temperatur ridicat a unor suprafee, atinse accidental la inspecii i reparaii (galerii sistem evacuare, bloc motor etc.)

3 DECES ITM 3-45 zile INV gr. III

Fia nr. 1. (continuare) 4 5 6 7 1 3 2 4 1 1 1 2

ITM 3-45 zile DECES ITM 3-45 zile

2 7 2

1 1 1

1 3 1

12. Temperatur cobort a suprafeelor metalice

FACTORI DE RISC ELECTRIC

atinse la lucrul n aer liber n anotimpul rece (scule, dispozitive etc.) 13. Electrocutare prin atingere direct: deteriorarea accidental a izolaiilor unor ci de curent, la lucrul cu unelte cu acionare electric, portabile (la reparaii) panouri electrice neasigurate prin ncuiere n atelierul de reparaii 14. Electrocutare prin atingere indirect sau apariia tensiunii de pas la deteriorarea circuitelor de legare la instalaia de mpmntare 2 15. Lucrul cu substane toxice antigel, freon, lichid de frn 16. Lucrul cu substane caustice electrolitul bateriilor de acumulatori arsur chimic 17. Lucrul cu substane inflamabile combustibili, uleiuri, unsori etc.

ITM 3-45 zile DECES

2 7

1 1

1 3

DECES

1 FACTORI DE RISC CHIMIC

3 DECES ITM 4590 zile DECES

Fia nr. 1. (continuare) 4 5 6 7 1 3 3 7 1 1 2 3

Page 70 of 265

FACTORI DE RISC FIZIC

18. Temperatur cobort iarna i ridicat vara n

MEDIUL DE MUNC

FACTORI DE RISC CHIMIC

habitaclul autoturismelor care nu sunt dotate cu instalaie de condiionare a aerului 19. Cureni de aer neetaneiti ale habitaclului la unele autoturisme 20. Nivel de iluminare: la lucrul n atelier se folosete preponderent iluminatul local cu lamp portabil la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire provocat de folosirea incorect a luminilor de ctre participanii la trafic 21. Calamiti naturale trsnet, inundaie, alunecri de teren, prbuiri de copaci, seisme 22. Pulberi pneumoconiogene la deplasarea pe unele drumuri rurale la majoritatea autoturismelor din dotare nu exist sistem eficient de filtrare a aerului care intr n habitaclu 23. Gaze, vapori, aerosoli toxici provenite de la funcionarea motoarelor termice n incinta atelierelor

ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile DECES

2 2 7

1 1 1

1 1 3

DECES ITM 3-45 zile DECES

7 2

1 1

3 1

Page 71 of 265

SARCINA DE MUNC

SUPRASOLIC I-TARE FIZIC

24. Efort

static, poziie fix la parcurgerea traseelor lungi

ITM 3-45 zile

Page 72 of 265

1 SUPRASOLICITARE PSIHIC

EXECUTANT

ACIUNI GREITE

2 25. Solicitare permanent a ateniei n timpul deplasrii, decizii dificile n timp scurt intervenii pe baza reflexelor dobndite (efort mai accentuat n cazul deplasrii n condiii atmosferice grele cea, ploaie, ninsoare) 26. Circulaia sub influena buturilor alcoolice, a unor medicamente sau ntr-un stadiu avansat de oboseal 27. Executarea de manevre nepermise de legislaia care reglementeaz circulaia pe drumurile publice 28. Circulaia fr nchiderea centurii de siguran 29. Circulaia cu defeciuni la mecanismul de direcie, instalaia electric, instalaia de frnare 30. Neadaptarea vitezei la condiiile de trafic i la starea atmosferic 31. Depirea numrului maxim de persoane admis, a sarcinii maxime admise sau angajarea de discuii cu pasagerii 32. ntreruperea motorului n ramp i aducerea manetei de viteze n poziia neutru (la coborre)

Fia nr. 1. (continuare) 3 4 5 6 ITM 453 1 2 90 zile

DECES DECES DECES DECES DECES DECES DECES

7 7 7 7 7 7 7

1 1 1 1 1 1 1

3 3 3 3 3 3 3

Page 73 of 265

OMISIUNI

la acelai nivel prin mpiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestr 34. Cdere de la nlime (n canalele de acces sub autoturism din atelierul de revizii i reparaii) sau de la joas nlime (la accesul pe rampa de splare) 35. Neutilizarea echipamentului individual de protecie i a celorlalte mijloace de protecie din dotare

33. Cdere

ITM 3-45 zile DECES

2 7

1 1

1 3

DECES

Page 74 of 265

Nivelul de risc global al locului de munc este:

Nrg 1. =

ri Ri i=1 22(3x3) + 4(2x2) + 9(1x1) 223 ----------------- = ------------------------------------- = --------- = 2,68 35 22x3 + 4x2 + 9x1 83 ri i=1

Page 75 of 265

1.5. FIA DE MSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNC Nr. 1


N r C rt

FACTOR DE RISC

Nivel de risc 2

MSURI PROPUSE Nominalizarea msurii

1 Lovire de ctre mijloacele de transport (auto i/sau CF) n caz de incident rutier

3 MSURI ORGANIZATORICE: respectarea normelor de circulaie rutier; conducerea autoturismului numai atunci cnd oferul prezint aptitudini psihofiziologice i o stare de sntate corespunztoare; instruirea lucrtorilor privind necesitatea respectrii acestor restricii; verificarea sever a modului n care sunt ele respectate. MSURI ORGANIZATORICE: verificarea periodic i ori de cte ori este necesar a sistemelor i mecanismelor autoturismelor; interzicerea deplasrii pe drumurile publice i n incinte a autoturismelor cu defeciuni la sistemul de frnare i la mecanismul de direcie; verificarea sistematic a modului n care se respect aceast interdicie. MSURI TEHNICE:

Autoblocarea funcionrii mecanismului de direcie sau a sistemului de frnare n mers Proiectare de corpuri sau

Page 76 of 265

particule

3 montarea de parbrize securizate pe maini. MSURI ORGANIZATORICE: utilizarea echipamentului individual de protecie corespunztor la lucrrile de polizare i la celelalte activiti n care se folosesc corpuri abrazive n micare de rotaie; verificarea, nainte de nceperea operaiei, a strii fizice a corpului abraziv; MSURI TEHNICE: Izolarea bornelor de legtur i a celorlalte ci de curent din componenta echipamentelor electrice de sudare Verificarea i repararea conductorilor de alimentare Realizarea circuitelor de mas conform prevederilor tehnice i de securitate n vigoare asigurarea prin ncuiere a panourilor electrice din atelierul de reparaii; marcarea conductoarelor dezafectate, aflate temporar sub tensiune. MSURI ORGANIZATORICE: Instruirea lucrtorilor Verificarea mai riguroas a modului n care se respect restriciile de securitate i disciplina tehnologic MSURI ORGANIZATORICE: permiterea plecrii pe traseu numai a conductorilor auto care corespund

Electrocutare direct

prin

atingere

Solicitare permanent a ateniei n timpul deplasrii, decizii

Page 77 of 265

1 dificile n timp scurt intervenii pe baza reflexelor dobndite

3 din punctul de vedere al aptitudinilor psihofiziologice i al strii de sntate; practicarea, de ctre oferi, de pauze de odihn, atunci cnd se parcurg trasee lungi, pe timp de noapte sau n condiii meteo nefavorabile; realizarea controlului medical periodic n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare; insistarea, n cadrul instructajului de protecie a muncii, asupra importanei respectrii regulamentului de circulaie pe drumurile publice.

Page 78 of 265

1.6. INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII PENTRU LOCUL DE MUNC Nr.1 CONDUCATOR AUTO Nivelul de risc global calculat pentru locul de munc Conducator auto este egal cu 2,68 valoare ce l ncadreaz n categoria locurilor de munc cu nivel de risc mic spre mediu. Rezultatul este susinut de Fia de evaluare nr. 1, din care se observ c din totalul de 35 factori de risc identificai, 22 se ncadreaza n categoria factorilor de risc mic, 4 se ncadreaza n categoria factorilor de risc foarte mic, iar ceilali 9 se ncadreaza n categoria factorilor de risc minim. Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor care se situeaz n domeniul cel mai inalt sunt necesare msurile generic prezentate n Fia de msuri propuse pentru locul de munca Conducator auto. n ceea ce privete repartiia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaia se prezint dup cum urmeaz :

48,57 %, factori proprii mijloacelor de producie; 17,14 %, factori proprii mediului de munc; 5,71 %, factori proprii sarcinii de munc; 28,58 %, factori proprii executantului.

Din analiza Fiei de evaluare se constat c 65,71% dintre factorii de risc identificai pot avea consecine ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE) ceea ce indic existena elementelor cu pericol deosebit de accidentare i mbolnvire profesional.

Page 79 of 265

Page 80 of 265

Fig. 46. PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAI DUP ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNC LOCUL DE MUNC Nr. : VIZITATOR NIVELUL DE RISC GLOBAL: 2,48

F ACTORI D RISC E PROPRII E XECU TAN LU TU I 28 % ,58

FACTORI DERISC PROPRII M LOACELOR IJ DEPROD C U IE 48 7 ,5 %

FACTORI D RISC E PROPRII SARCINII DE M NC U 5 1 ,7 %

F ACTORI DERISC PROPRII M IU I DE ED LU MN U C 1 4% 7,1

Page 81 of 265

24. AGENTI CHIMICI, AGENTII PERICULOSI LA LOCUL DE MUNCA Procesul muncii presupune realizarea anumitor activitati, in timp si spatiu, pentru care lucratorii depun efort fizic si/sau intelectual, in cadrul unor anumite conditii date ale mediului de munca in care pot exista unul sau mai multi factori de risc care pot afecta securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor.

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea in munca drept acea stare de bunastare fizica, mentala si sociala completa si nu numai datorata lipsei bolilor profesionale sau accidentelor de munca. In acest context, se poate aprecia ca mediul de munca si sanatatea in munca sunt puternic relationate si ca numai un mediu de munca sigur si sanatos poate asigura acea stare de bine fizica, mentala si sociala. Factorii de risc ai mediului de munca, ce pot influenta in mod negativ sanatatea in munca prin ruperea echilibrului fizic, mental si/sau social al lucratorilor, care pot produce imbolnaviri profesionale sau care pot genera accidente de munca, pot fi factori de natura chimica, biologica, fizic si/sau sociala. In conformitate cu prevederile Normeler Generale de Protectie a Muncii, factorii chimici, fizici sau biologici, prezenti in mediul de munca si care pot constitui un pericol pentru sanatatea angajatilor, sunt definiti ca agenti periculosi, noxe sau agenti nocivi. Agentii periculosi la locul de munca ce vor fi tratati in cadrul acestui capitol sunt agenti chimici, cancerigeni si mutageni, azbestul si agentii biologici.
Page 82 of 265

Reducerea continua si eficienta a riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi la locul de munca trebuie sa fie o preocupare majora a angajatilor. Agentii periculosi sunt numerosi si variati si sunt raspanditi in majoritatea locurilor de munca. Ei prezinta pericole pentru seuritatea si sanatatea lucratorilor si riscuri ca urmare a expunerii de scurta sau lunga durata sau prin acumularea lor pe termen lung in orgnism. Efectele asupra sanatatii lucratorilor expusi pot fi reversibile sau ireversibile, mi putin grave sau foarte grave, de tipul cancerelor, disfunctiilor in reproducere sau anomaliilor congenitale, care pot manifesta asupra organismului imediat sau dupa o perioada de latenta ce poate fi uneori mai mare de 10-15 ani. Pentru a putea asigura protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor periculosi si la locul de munca, angajatorii trebuie sa cunoasca ce sunt agentii periculosi, cum se clasifica, modul de patrundere in orgnism, pericolele si riscurile associate, care sunt si ce prevad rglementarile legele in vigoare pentru asigurarea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca impuse de directivele europene.

Page 83 of 265

Agentii periculosi la locul de munca sunt substante sau preparate care, datorita propietatiilor fizico-chimice, chimice sau toxicologice, datorita modului de folosire sau datorita prezentei la locul de munca, prezinta un risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, deoarece pot cauza imbolnaviri profesionale sau accidente de munca; substante si preparate care, indeplinesc criteriile de clasificare a substantelor periculoase in concordanta cu criteriiledin actele normative in vigoare, respective OUG 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata cu modificari prin Legea nr. 451/2000; pulberile de azbest si/sau materiale cu continut azbest, silicati fibrosi , inregistrati la Chemical Abstract service sub diferite forme, cele mai cunoscute fiind azbestul ab (crisotil), azbestul albastru (crocidolit), azbestul brun (amozit); agentii cancerigeni, substante, preparate sau procedee, inclusiv substante sau preparate degajate in urma unui procedeu, care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata, pot produc aparitia cancerului ori pot creste frecventa acestuia. Tot ca agenti cancerigeni sunt considerate si substantele sau preparatele mentionate in Lista substantelor periculoase din anexa 2 a H.G. 490/16 mai 2002, precum (anexa 1 la Directiva 67/548/CEE), precum si orice substanta care intruneste criteriile de clasificare ca agent cancrigen de categoria 1 sau 2, stabilite in anexa 1 a H.G. 490/16 mai 2002 (anexa 6 la Directiva 67/548/CEE);
Page 84 of 265

agentii mutageni, substante sau preparate care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata, pot cauza anomalii genetice ereditare ori pot creste frecventa acestora, precum si orice substanta care indeplineste conditiile de clasificare in categoria 1 sau 2 de agent mutagen, definite in anexa VI la Directiva 67/548/CEE; agenti biologici contaminanti, micoorganisme, culturi celulare si endoparaziti umani, care sunt susceptibili sa provoace infectie, alergie sau intoxicatie. De asemenea, sunt considerati agenti biologici bacteriile, virusurile, ciupercile (drojdii si mucegaiuri) si parazitii prezenti la locul de munca si care actioneaza asupra angajatilor ca urmare a manipularii unor produse patologice sau a unor materiale contaminate, precum si hormonii sau toxinele. Datorita implicatiilor majore pe care le au asupra sanatatii lucratorilor expusi, implicatii ce se pot manifesta dupa o perioada de latenta de 10,15 sau chiar peste 20 de ani dupa expunere, in cadrul agentilor chimici periculosi se acorda o atentie deosebita azbestului si agentilor cancerigeni mutageni.

Surse de informare
Page 85 of 265

Pentru a afla informatii legate de proprietatile periculoase ale agentilor periculosi si despre implicatiile asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi, angajatorii pot consulta: Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata IESCE, aprobat prin Ordinul nr. 227/13 iunie/2002 al ministrului industriilor si resurselor. Anexa 2, Lista substantelor periculoase Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata prin H.G. 490/16 mai 2002; Lista Europeana a Substantelor Chimice Notificate ELINCS, aprobata prin Ordinul nr. 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor; Normele Generale de Protectie a Muncii, aprobate prin Ordinul nr. 508/933 al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei;
ANEXA nr. 31 Valori limita de expunere profesionala pentru agentii chimici;

ANEXA nr. 32 Valori limita admisibile pentru pulberi; ANEXA nr. 33 Limite biologice tolerabile (LBT); ANEXA nr. 34 Interdictii; ANEXA nr. 35 Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de azbest in atmosfera locului de munca; ANEXA nr. 36 Recomandari practice pentru supravegherea clinica a angajatilor expusi la azbest; ANEXA nr. 37 Lista indicativa a tipurilor de activitati profesionale;
Page 86 of 265

ANEXA nr. 38 Clasificrea agentilor biologici; ANEXA nr. 39 Recomadari practice pentru supravgherea medicala a angajatilor expusi la agenti biologici; ANEXA nr. 40 Indicatii privind masurile pe niveluri de izolare (agenti biologici); ANEXA nr.41 Izolare pentru procese industriale (agenti biologici); ANEXA nr. 42 Cod de conduita recomandat pentru vaccinare (agenti biologici) Tabelul 3 Lista agentilor, procedeelor si conditiilor de munca, susceptibile sa prezinte risc pentru femeile gravide, lauze si care alapteaza; Tabelul 4 Lista agentilor si conditiilor de munca interzise femeilor gravide si celor care alapteaza; Tabelul 5 Lista de agenti, procedee si activitati susceptibile sa antreneze riscuri specifice pentru tineri; Anexa nr.2 Tabel cu bolile profesionale ci declarare obligatorie. Inventarul European al Substantelor Chimice Existente puse pe piata, preluat prin Ordinul nr. 227/13 iunie 2002 ai ministrului industriilor si resurselor, contine lista definitiva cuprinzand toate substantele chimice considerate ca se aflau pe piata comunitara la data de 18 septembrie 1981, si atribuie numarul Comunitatii Economice Europene unui numar de peste 100.000 de substante chimice. Din statisticile comunitatii europene, publicate in anul 2002 , de Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca , din cele 100.000 de substante inregistrate, circa 10.000 sunt vandute in cantitati mai mari de 10 tone, 30.000 sunt utilizate in mod obisnuit la locul de munca, dar 20.000 din acestea nu au facut
Page 87 of 265

obiectul unor testari toxicologice complete si sistematice, 350 sunt cunoscute ca substante cancerigene , iar 3000 ca factori alergeni. Uniunea Europeana eleboreaza actualmente o strategie pentru evaluarea sistematica a substantelor chimice deja existente si 200 din acestea au fost incluse pe o lista de prioritati pentru care se va efectua evaluarea riscului si se vor pune la dispozitia consumatorilor datele de identificare. Dupa 1981, angajatorii Uniunii Europene au fost obligati, prin reglementari legislative , sa faca notificarea substantelor noi introduse pe piata ceea ce a presupus si evaluarea riscurilor pe care acestea le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, etichetarea substantelor si intocmirea Fiselor Tehnice de Securitate,astfel incat fiecare utilizator, manipulator sau transportator al respectivelor substante sa cunoasca pericolele si sa previna riscurile la locurile de munca. Aceste substante noi, puse pe piata dupa 1981, sunt cuprinse in Lista Europeana a Substantelor Chimice Noificate ELINCS, preluata prin Ordinul nr. 608/2002 al ministrului industriilor si resurselor.

Unde se intalnesc? Agentii periculosi se intalnesc


Page 88 of 265

in majoritatea locurilor de munca din intreprinderile mici, mijlocii si mari, din sectoare de activitate foarte variate. Ei pot fi intalniti in birouri, in saloanele de coafura, in laboratoarele dentare, veterinare sau de analize medicale, in ateliere de reparatii auto, in curatatoriile chimice, dar si in santiere de constructii, industria poligrafica, agricultura, vopsitorii, ateliere de acoperiri metalice, turnatorii, in marile uzine din industria chimica sau in fermele agricole si zootehnice, bucatarii, brutarii, sectiile de boli infectioase, dializa sau sterilizare, spalatorii etc. Azbestul, datorita proprietatilor lui fizico-chimice (rezistenta mecanica la uzura, isolator termic, electric si fonic, rezistenta la agresiuni de tip acid sau bazic, ignifug si usor de utilizat si inlobat in alte materiale) are multiple intrebuintari si poate fi intalnit in numeroase locuri de munca. Acesta poate fi eliberat sub forma pulbere in timpul lucrarilor de manipulare a azbestului tesut sau impletit (interventii asupra panglicilor, snururilor, cordoanelor, manipularea covoarelor din azbest tesut destinate protectiei impotriva caldurii), in timpul lucrarilor asupra elementelor din azbociment (decuparea, gaurirea sau polarizarea elementelor de constructii din azbociment, gaurirea sau debitarea tevilor si instalatiilor din azbociment), in lucrarile de depozitare, transport si manipulare a materialelor care contin azbest, in lucrari de desprafuire, curatare sau demolare a cladirilor, in curatarea hainelor sau a echipamentelor d lucru poluate cu azbest, transportul, depozitarea sau eliminarea deseurilor de azbest.

Page 89 of 265

Agentii cancerigeni si mutageni se intalnesc in lucrarile de pulverizare a insecticidelor (compusi cu arsen), lucrari de extractie a carbunelui, in saloanele de coafura (saruri de nichel din coloranti), distilarea petrolului (benzen), operatiile de cromare si pasivare a metalelor (crom hexavalent), fabricarea parfumurilor , fabricarea sticlei, a ceramicii sau prelucrarea cauciucului, constructii si reparatii (smoala, pulberi de lemn, silice cristaline) etc. Agentii biologici se intalnesc in locurile de munca din serviciile de sanatate de toate tipurile, inclusive in unitatile de izolare si examinare post-mortem, din activitati profesionale in care exista contact cu animalele si/sau produse de origine animala (proteine, epitelii animale si urina, bacterii, ciuperci, acarieni si virusi ce se transmit prin intermediul animalelor, paraziti si capusi), precum agricultura, silvicultura, horticultura, productia de hrana pentru animale si furaje, cresterea vitelor, cabinetele veterinare, din activitatile in instalatii de productie alimentara, abatoare, brutarii, activitati in instalatiile de transport si de epurare a apelor uzate, de eliminare a deseurilor, in lucrari de canalizare, de colectare, sortare si eliminare finala a deseurilor, zone de lucru cu sisteme de aer conditionat si umiditate ridicata (mucegaiuri, drojdii), arhive, muzee, librarii (mucegaiuri si bacterii) etc. Agentii chimici periculosi, substante organice sau anorganice, naturale sau sintetice, pot afecta personalul, in mod accidental sau in mod current, in procesul direct de fabricatie unde se intalnesc ca materii prime, produse intermediare, finite sau reziduuri, in activitatile in care sunt uilizate ca materiale de vopsitorie (cei mai frecventi sunt solventii organici), etansare (adezivi sau masticuri pe baza de poliuretan) etc., in timpul manipularii, al transportului sau al depozitarii, precum si in activitatile auxiliare de reparatii
Page 90 of 265

ale cladirilor (fumul de sudura, etc), de reparatii, intretinere sau curatare a utilajelor tehnologice, a halelor de productie, a mijoacelor de transport etc. Agentii biologici periculosi pot afecta lucratorii ori de cate ori vin in contact cu materialele naturale sau organice, cum sunt solul, argila, materialele de origina vegetala (fan, paie, bumbac, etc.), substante de origine animala (lana, par, etc), alimente, praf organic (faina, praful de hartie, matreata animala), gunoi, dejectii animale, sange si alte lichide biologice, etc. Angajatii pot intra in contact cu agentii biologici in mod deliberat, cu buna stiinta, spre exemplu in activitati de cultivare a microorganismelor intr-un laborator de microbiologie sau atunci cand agentii biologici se utilizeaza in mod controlat pentru productia alimentara sau in mod necontrolat, neintentionat si necunoscut ca o consecinta a procesului de munca, asa cum se intampla in cazul activitatilor agricole sau al sortarii deseurilor ori al activitatilor de restructurare a cladirilor deteriorate. Expunerea la agenti biologici periculosi se mai poate produce in mod accidental, prin muscaturi de animale sau manipularea deseurilor din spitale, scurgeri accidentale de sange sau intepaturi cu ace de seringa contaminate.

Efectele expunerii Efectele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la agenti periculosi pot fi
Page 91 of 265

alterarea starii de sanatate pe perioade de scurta durata, care pot dispare cand expunerea a incetat, de exemplu durerile de cap, ametelile, greturile sau varsaturile, boli profesionale diverse si foarte grave , boli legate de profesie, intoxicatii acute profesionale sau vatamari violente ale organismului urmate de incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile sau invaliditate, ca urmare a unor accidente de munca. Bolile profesionale care pot aparea in urma expunerii la diversi agenti chimici pot fi boli de sange, de tipul anemiilor, cauzate de expunerea la hydrogen arseniat, plumb etc, boli ale sistemului nervos, cauzate de expunerea la magneziu, mercur, arsen si compusi de arsen, sulfura de carbon, solventi organici, boli le ochilor si anexelor, de tipul catractei, cauzatede expunerea la trinitrotoluene, naftalina, dinitrofenol, boli ale sistemului respirator, cauzate, in principal, de pulberile de azbest, carbune, bioxid de siliciu, aluminiu, pulberi de fier, metale grele, bumbac, in canepa, cereale, tutun etc., sau boli ale pielii si tesuturilor subcutanate, de tipul dermatitelor sau urticariei.
Bolile legate de profesie, cauzate de expunerea la agenti chimici la locul de munca, pot fi si afectiuni digestive, respiratorii cornice sau nevroze.

Agentii biologici pot provoca imbolnaviri de tipul infectiilor, cauzate de paraziti, virusi au bacterii, alergii, provocate de expunerea la mucegaiuri, praf de natura organica cum ai fi praful de faina si matreata animala, enzime si acarieni sau, mai grav, pot provoca otravire, intoxocatii ori pot prezenta pericol potential de cancer sau de afectare e fetusului. Microorganismele pot produce infectii ale cailor respiratorii superioare
Page 92 of 265

sau ale sistemului digestive. Cele mai cunoscute boli provocate de agentii biologici sunt tubrculoza, turbarea, legionla, hepatitele virale, HIV, salmonela etc. Consecintele expunerii la agentii periculosi la locul de munca se rasfrang asupra individului afectat si a familiei lui, a angajatorului, dar si a societatii. Individul afectat va avea de suferit atat din punct de vedere fizic cat si psihic, prin implicatiile materiale si sociale care intervin odata cu boala sau accidentul. Individul este nevoit, uneori, sa-si schimbe locul de munca sau sa se retraga din activitate inainte de termen, sa-si schimbe obiceiurile si sa-si paraseasca colegii. Familia acestuia va avea de suferit alaturi de un membru al familiei afectat de boala sau de accident de munca, va trebui sa-si reorganizeze cheltuielile materiale, care vor fi mai restranse. Pe de alta parte, angajatorul va suferi pierderi materiale generate de plata concediilor medicale sau a eventualelor spitalizari, va inregistra o scadere a poductivitatii in munca, urmare a absentismului individului afectat sau a fluctuatiei fortei de munca, iar societatea poate inregistra, uneori, un lucrator mai putin in campul muncii datorita pensionarii anticipate, invaliditatii sau chiar decesului.

Clasificarea agentilor chimici periculosi


Page 93 of 265

se poate face in functie de forma de prezentare sau de efectele pe care le au asupra organismului uman.

Dupa forma de prezentare agentii chimici pot fi: Agenti chimici in stare gazoasa, sub forma de gaze sau vapori.
Gazele se produc in general in procesele de topire, sudura, fermentatii, ca urmare a diferitelor reactii chimice. Exemple: bioxid de carbon, monoxidul de carbon, bioxidul de surf, azotul,etc.

Vaporii pot preveni de la substante lichide mai mult sau mai putin volatile sau de la solide care sublimeaza la temperatura normala, cum este de exemplu mercurul. Cele mai frecvente cazuri sunt vaporii organici care se genereaza din solventii folositi in vopsele, rasini, cerneluri, etc. In general, se produc vapori in toate procesele de distilare, fie a petrolului, gudronului, fie in cele de fabricare a polimerilor. Agenti chimici in stare de materie in suspensie-aerosoli Prin materii in suspensie se inteleg toate tipurile de particule, solide si/sau lichide care se regasesc suspendate in aer si se pot inhala. Marimea lor poate oscila de la dimensiuni moleculare pana la 100 microni in diametru. Acestea pot fi de origine naturala sau pot fi provocate de om si generarea lor poate fi data de foc, eroziune, sublimare, condensare, frictiune intre materiale la manipulare sau transport etc. Aerosolii au mare importanta pentru mediul de munca si se pot prezenta sub forma de: pulberi sunt suspensii de particule solide in aer, rezultate din operatii mecanice, precum macinarea, slefuirea, manipularea materialelor solide organice sau anorganice, cum ar fi roci, lemn, carbon sau grane; fum suspensie de particule solide in aer, pe baza de carbon, care rezulta in urma unei combustii incomplete; fum metalic fumuri provenite din procesul de topire a metalelor, din operatiile de sudura sau, de exemplu, din combustia manganului;
Page 94 of 265

ceata, pacla, negura dispersii de picaturi lichide in aer, rezultate fie prin condensarea din stare gazoasa,fie prin dispersia unui lichid prin pulverizare, balbotare sau fierbere. Exemplu, ceata de ulei din operatiile de frezare si ascutire sau ceata acida sau alcalina produsa in procesele electrochimice. Agenti in stare lichida: acizi, baze, solventi; Agenti in stare solida: saruri, hidroxid de calciu, bioxid de siliciu, etc In conformitate cu O.U.G. nr. 200/2000, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata prin Legea nr. 451/2001, si cu Anexa 1 a H.G. nr. 490/ 2000, normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 200/2000, clasificarea agentilor chimici periculosi se face in functie de proprietatile lor si de efectele asupra sanatatii umane si mediului. Dupa proprietatile lor fizico- chimice,agentii chimici pot fi substante si preparate explosive

substantele si preparatele solide, lichide, pastoase sau gelatinoase, care pot sa reactioneze exoterm in absenta oxigenului din atmosfera, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii de proba determinate, detoneaza, produc o deflagratie rapida sau , sub efectul caldurii, explodeaza cand sunt partial inchise;

substante si preparate oxidante substante si preparate extrem de inflamabile

substantele si preparatele care in contact cu alte substante, in special cu cele inflamabile, prezinta o reactie puternic exoterma;

Page 95 of 265

substantele si preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scazut si cu un punct de fierbere scazut, precum

si substantele si preparatele gazoase care sunt inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului ambient; substante si preparate foarte inflamabile - substantele si preparatele care pot sa se incalzeasca si apoi sa se aprinda in contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de energie; substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta dupa un scurt contact cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa se consume si dupa indepartarea sursei; - substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scazut; - substantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte inflamabile in cantitati periculoase;

substante si preparate inflamabile substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere scazut. Dupa proprietatile toxicologice, agentii chimici pot fi substante si preparate toxice si foarte toxice substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata in cantitati foarte mici sau reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii. Actiunea toxicelor asupra organismului poate fi locala, numai asupra anumitor organe (de ex. benzenul actioneaza asupra sistemului nervos central) sau generala, cand afecteaza toate tesuturile si organele (de ex. acidul cianhidric sau oxigenul sulfurat). Nu se poate face, insa, o delimitare precisa dupa criteriul tipului de
Page 96 of 265

actiune, deoarece majoritatea substantelor toxice au, in acelasi timp, si o actiune generala si una locala asupra organismului. Actiunea toxica a substantelor din aceeasi clasa variaza functie de compozitia lor chimica. De exemplu, la hidrocarburi toxicitatea creste odata cu numarul de atomi de carbon din molecula. Actiunea substantelor toxice asupra organismului variaza si in functie de microclimat. Temperaturile inalte maresc pericolul de intoxicare, pe de o parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism, iar pe de alta parte, datorita accelerarii circulatiei sangelui in organism si intensificarii patrunderii toxicelor prin piele. Umiditatea ridicata favorizeaza, de asemenea, producerea intoxicatiei. substante si preparate nocive substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii; substante si preparate corozive

substante si preparate care in contact cu tesuturile vii exercita o actiune distructiva asupra acestora din urma;

substante si preparate iritante

Page 97 of 265

substante si preparate necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetatcu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie. Aceste substante pot produce inflamatii ale partilor anatomice cu care intra in contact si, in special, mucoaselor si sistemului respirator. Caracterul iritant al agentilor chimici se poate manifesta: La nivelul pielii, prin senzatii de intepatura, usturime sau arsuri; La nivelul ochilor, cu actiuni diferite in functie de produs (actiunea bazelor este mai periculoasa decat cea a acizilor), conjuctivite, cheratite si chiar perturbari ale vederii; La nivelul bronhiilor, unde pot produce disconfort respirator insotit sau nu de tuse si chiar afectiuni mai grave cum ar fi edemul pulmonar etc. substante si preparate sensibilizante

substante si preparate, care prin inhalare sau penetrare cutanata pot da nastere unei reactii de hipersensibilizare, iar in cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice: Sensibilizarea se poate produce ca urmare a inhalarii de substante nocive de tipul izociantilor, sau altele asemanatoare, in acest caz astmul fiind considerat ca expresie de hipersensibilitate. De asemenea, trebuie luate in considerare si alte reactii de hipersensibilitate, precum rinita si alveolita.
Page 98 of 265

Sesibilizarea se poate produce si ca urmare a contactului cu pielea ai substantelor iritante, in acest caz, aparitia dermatitelor de contact alergice fiind considerata expresia hipersensibilizarii. Aceste substante afecteaza in general mainile si antebratele, parti care sunt cele mai expuse contactului cutanat, dar se pot extinde si la alte parti ale corpului. Simptomele include uscaciunea pielii, roseata, sau senzatia de mancarime sau mai grav tumefierea, craparea, ingrosarea pielii, putand aparea uneori si pustule. Dupa efectele pe care le au asupra sanatatii umane, agentii periculosi pot fi Substante cancerigene substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot determina aparitia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta acestora; Agentii cancerigeni se clasifica pe trei categorii, si anume: Categoria 1: substante cunoscute drept cancerigene pentru om, pentru care exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect, intre expunerea omului la asemenea substante si aparitia cancerului. Categoria 2: substante care trebuie asimilate ca substante cancerigene pentru om, pentru care exista suficiente elemente de justificare a unei prezumtii ca expunerea omului la asemenea substante poate determina aparitia cancerului.

Page 99 of 265

Categoria 3: substante si preparate care provoaca ingrijorare pentru oameni din cauza efectelor cancerigene posibile, dar informatiile disponibile nu permit o evaluare satisfacatoare. Exista informatii reiesite din studii adecvate pe animale, dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea substantei in categoria 2. - substante mutagene substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea si avand in vedere starea actuala a cunostintelor, aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute drept mutagene pentru om. Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si defectele genetice ereditare. Categoria 2: Substante care trebuie sa fie asimilate ca substante mutagene pentru om. Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante poate duce la defecte genetice ereditare. Categoria 3: Substante care pot provoca motive de ingrijorare pentru oameni din cauza posibilelor efecte mutagene. Studii corespunzatoare de mutagenicitate au furnizat elemente, dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea acestor substante in categoria 2.

Page 100 of 265

substante toxice pentru reproducere substante si preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot produce ori pot creste frecventa fectelor nocive nonereditare in progenitura sau pot dauna functiilor ori capacitatiilor reproductive masculine sau feminine. In ceea ce priveste clasificarea si etichetarea, tinand seama de starea actuala a cunostiintelor, aceste substante sunt impartite in 3 categorii: Categoria 1: Substante cunoscute pentru alterarea fertilitatii la oameni. Exista suficiente elemente pentru stabilirea existentei unei relatii cauza-efect intre expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii. Categoria 2: Substante care trebuie asimilate ca substante care altereaza fertilitatea la oamneni. Exista suficiente elemente pentru justificarea unei prezumtii ca expunerea omului la astfel de substante si alterarea fertilitatii. Categoria 3: Substante care provoaca ingrijorare in ceea ce priveste fertilitatea oamenilor. Agenti biologici sunt clasificati in patru grupe distincte in functie de nivelul de risc pe care il prezinta:
Page 101 of 265

grupa 1 agenti biologici care nu sunt susceptibili sa provoace o boala omului;

grupa 2 agenti biologici care pot provoca o boala omului si constituie un pericol pentru angajati; propagarea in colectivitate este improbabila; exista, in general, o profilaxie si un tratament eficace; grupa 3 agenti biologici care pot provoca imbolnaviri grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati; ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate, dar exista, in general, o profilaxie si un tratament eficace; grupa 4 agenti biologici care pot provoca boli grave omului si constituie un pericol serios pentru angajati; ei pot sa prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate si nu exista, in general, o profilaxie si un tratament eficace.

Caile de patrundere in organism a agentilor periculosi pot fi respiratorie, digestiva, sau cutanata. calea respiratorie inhalare/inspirare.

Substante periculoase pot sa patrunda pe aceasta cale de intrare sub forma de gaz (oxid de etilena, diazometan etc. ), de vapori (benzen, clorura de vinil etc.), pulberi (siliciu cristalin, azbest etc). Multi agenti biologici se transmit prin aer, cum sunt bacteriile din aerul expirat de bolnavi sau animale, toxinele din graul mucegait sau aerosolii infectiosi care contin agenti biologici (recoltarea si transportul probelor biologice fara precautii, schimbarea asternuturilor bolnavilor, manipularea animalelor de laborator etc.)
Page 102 of 265

Cazurile de imbolnavire produse prin inhalare sunt cele mai frecvente. Concentratia unei substante in aerul de respirat depinde de propietatile acesteia, cum ar fii volatilitatea sau tendinta de transformare in pulberi, precum si de alti factori, cum ar fii cantitatea utilizata, temperatura etc. Daca produsul nu are miros, nu e vizibil si nu e iritant, inhalarea este insidioasa. In functie de caracterul iritant sau coroziv, gazele vor ataca caile respiratorii superioare si chiar palmanul (clorul Cl2, bioxidul de sulf SO2, fosgenul, oxidul de carbon CO). Oxidul de carbon (CO) intra in concurenta cu oxigenul (O 2) si hemoglobina producand intoxicatii, dureri de cap si, in functie de doza si durata, poate provoca moartea. Vaporii de solventi sunt mai mult sau mai putin perceputi in functie de caracteristicele solventului. Pot provoca iritatii ale cailor respiratorii superioare sau vor cobori, fiind preluati de sange, cu efect asupra ficatului si sistemului nervos. Pulberile, in functie de marimea particulelor, prin inhalare, pot intra in bronhii si in alveolele pulmonare. Cand pulberea patrunde in plamani produce efecte toxice la nivel respiratoriu, putand cauza boli profesionale de tipul azbestozei sau silicozei. Unele pulberi po trece dincolo de alveolele pulmonare si pot fi transportate in sange, cum este cazul pulberii de plumb care nu are efect la nivel respiratoriu, dar prin circulatia sanguina incarca organismul cu plumb (Pb). Inhalarea pulberilor care contin bioxid de siliciu liber cristalin (cuart) poate implica riscul distrugerii treptate a plamanilir silicoza. De regula, silicoza se instaleaza la 10 - 30 de ani din momentul in care incxepe expunerea la pulberi cu continut de cuart. Boala nu este vindecabile, iar in stadiu avansat ea conduce la slabirea inimii si riscuri crescute de imbolnavire de tuberculoza.
Page 103 of 265

Inhalare fibrelor de azbest poate cauza modificari, in primul rand, la nivelul aparatului respirator. Boala numita azbestoza presupune aparitia unor cicatrici la nivelui plamanilor si reducerea functie acestora pana la invaliditate sau deces. Inhalarea fibrelor de azbest creste, de asemenea, riscul aparitiei cancerului pulmonar, mai ales cazul fumatorilor. calea digestiva ingestie (inghitire)

Contaminarea pe cale digestiva cu agenti chimici este mai rara la locul de munca si se poate produce prin inghitirea accidentala a unor lichide sau solide, drumul intoxicatiei fiind gura, esofagul, sistemul digestiv, iar daca produsul este foarte agresiv acesta poate sa treaca prin ficat si sa intre in sistemul sanguin si de aici sa fie redistribuit catre ochi, sistemul nervos etc. (de ex. Ingestia de saruri anorganice de mercur poate provoca otravire cu mercur). Aceste accidente se produc, in cele mai multe cazuri, prin refolosirea ambalajelor de produse chimice pentru ambalarea produselor alimentare, prin nerespectarea regulilor de igiena a mainilor si/sau prin fumatul, bautul si mancatul la locul de munca poluat. Contaminarea cu agenti biologici pe cale digestiva se poate produce prin pipetarea cu gura care trebuie interzisa total in laboratoare, fumatul in timpul activitatilor la patul bolnavului sau laboratoarele de analize medicale, eroroile de manevrare sau prin mainile murdare (enterocolite, dizenteria sau hepatita de tip A). calea cutanata transcutanata si/sau percutanata
Page 104 of 265

Calea transcutanata se refera la faptul ca agentul patrunde prin piele, prin difuziune, fara sa existe o leziune a epidermei, iar calea percutanata face referire la notiuna de patrundere a agentului prin piele, ca urmare a unei ruperi a tesutului epidermic. Substantele chimice periculoase pot intra in contact cu stratul superficial al pielii sai cu epiderma, in care caz se produce contactul cu vasele de sange, efectele fiind locale, sau cu derma care este puternic vascularizata si, in acest caz, se poate produce trecerea in sange si substanta toxica poate fi condusa la rinichi,ficat, sistem nervos. De exemplu, fenolul trece rapid in derma in timp ce alte substante patrund incet si dificil , dar toate patrund in derma cand contactul este prelungit. Contactul solventilor organici cu pielea, in cazul operatiilor de degresare fara manusi, poate produce iritatii, exeme sau dermatite de contact, precum si dureri de cap, tulburari digestive, chiar daca s-a facut protectie respiratorie. Trebuie sa se tina cont de faptul ca efectul unei substante se poate accentua in cazul in care utilizarea acesteia presupune incalzirea ei. In cazul utilizarii unor substante care pot cauza probleme de sanatate chiar si in urma expunerii la cantitati mici, este important sa se aiba in vedere ca pot ramane urme de substante chiar si pe ambalaj. Agentii biologici patrund frecvent in organism pe calea cutanata. Trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin patrunderea accidentala (rani, intepaturi, muscaturi), in timpul operatiilor de injectare, recapisonare a acelor de seringa, tratamentelor stomatologice, transportul deseurilor in saci
Page 105 of 265

necorespunzatori. Muscaturile accidentale ale animalelor de laborator sau ale celor domestice pot produce infectii ale zonelor muscate sau ale intregului organism. Simbolizarea pericolelor asociate substantelor chimice periculoase ... Pericolul este proprietatea intrinseca a unui agent de a afecta negativ starea de sanatate. Categoriile de pericol ale substantelor si preparatelor chimice periculoase, precum si simbolurile corespunzatoare, sunt cele prezentate in anexa 4 a Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata H.G. 490/2002. Cele 10 simboluri grafice de avertizare sunt aliniate prevederilor europene in domeniu si pot fi obligatoriu plasate pe etichetele substantelor si preparatelor chimice periculoase alaturi de frazele de risc de tip R. Simbolul grafic de avertizare este compus din simbolul de pericol, constituit dintr-o pictograma imprimata cu negru pe fond galben orange, semnul grafic exprimat printr-o litera sau doua (F, Xn, etc.) si indicatia de pericol care se exprima prin unul sau mai multe cuvinte (foarte toxic, coroziv).
Page 106 of 265

Frazele de risc de tip R exprima riscul care poate apare in urma expunerii. Simbolurile grafice de avertizare a pericolelor si semnificatia lor Riscurile asociate agentilor periculosi risc: probabilitatea ca un agent periculos sa afecteze starea de securitate si sanatate, in conditiile utilizarii lui si/sau expunerii la acesta . Riscurile pe care le prezinta agentii chimici si biologici periculosi pentru securitatea si sanatatea lucratorilor sunt in functie de pericolul potential al agentului si de durata si intensitatea expunerii. Riscurile si consecintele acestora asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, asociate pericolelor pe care le prezinta substantele periculoase, sunt: 1. Riscuri fizico-chimice Aceste riscuri pot fi consecinte ale expunerii la substante care, prin proprietatile lor fizico-chimice, prezinta pericol de incendiu-explozie si/sau de intoxicatii acute profesionale. Acest risc este luat in considerare de majoritatea angajatorilor datorita faptului ca este cel mai cunoscut prin efectele lui. Un incendiu sau o explozie antreneaza intotdeauna un numar mare de persoane direct sau indirect implicate la locul de munca, interventii ale unor echipe specializate din afara unitatii (echipe de pompieri profesionisti, medici de urgenta etc), este uneori amplu mediatizat de presa audio/scrisa si aduce atingere imaginii unitatii respective. Consecintele asupra securitatii lucratorilor pot fi vatamari violente ale organismului de tipul leziunilor, arsurilor, lovirilor cu corpuri proiectate si/sau intoxicatia acuta profesionala. 2. Riscuri toxicologico-biologice
Page 107 of 265

Consecintele asupra sanatatii lucratorilor expusi la acesti agenti chimici periculosi sunt imbolnavirile cronice de tipul cancerelor, alergiilor. Cancerele obisnuite de origine profesionala cuprind: cancerul cavitatii nazale, generat de pulberile de lemn de esenta tare si praful de nichel, care afecteaza lucratorii din domeniul forestier, al prelucrarii lemnului, respectiv, finisarea metalelor; leucemia, datorata expunerii la benzen, un solvent utilizat la obtinerea combustibililor si diferitelor alte produse; Principalele boli provocate de inhalarea fibrelor de azbest sunt: azbestoza, un tip de fibroza pulmonara, care apare dupa mai multi ani de expunere, atunci cand doza retinuta in plamani este suficient de mare; cancerul bronho-pulmonar, care apare dupa un termen de latenta de circa 15 ani dupa expunere; mezoteliomul, cancer primar al pleurei, care poate surveni la cativa zeci de ani dupa expunere. Agentii biologici pot provoca alergii. 3. Risc de sensibilizare Substantele iritante (Xi) provoaca sensibilizare prin contact cutanat, efectul fiind in acest caz dermatitele de contact alergice. Substantele nocive (Xn) provoaca, in general, sensibilizare prin inhalare, efectul fiind manifestari cu caracter clinic al unei reactii alergice, astm, rinita sau alveolita. Agentii sensibilizanti cei mai intalniti la locul de munca nu sunt clasificati sau etichetati ca atare. Multi sunt de origine naturala fiind, in principal, vorba de proteine si agneti biologici.
Page 108 of 265

Prevenirea riscurilor asociate agentilor periculosi la locul de munca este obligatia legala a angajatorului si instrumentul principal in asigurarea obiectivului managementului in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Pentru prevenirea riscurilor datorate expunerii la agenti periculosi la locul de munca, angajatorul va tine cont de toate proprietatile periculoase ale agentilor periculosi (chimici, azbest, agenti cancerigeni si mutageni si biologici) prezenti la locul de munca, de intensitatea expunerii si de conditiile de lucru, respectand urmatoarele obligatii legale: investigarea/identificarea prezentei agentilor chimici periculosi la locul de munca; evaluarea riscurilor pe care aceste substante periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor; aplicarea principiilor generale de prevenire a riscurilor, precum si a masurilor speciale aplicabile cazurilor de accidente de munca, incidente sau urgente, in scopul diminuarii numarului de accidente de munca si imbolnaviri profesionale, prin masuri tehnice si organizatorice; informarea lucratorilor despre substantele periculoase utilizate la locul de munca si riscurile la care sunt expusi; consultarea si implicarea lucratorilor in luarea deciziilor privind prevenirea riscurilor asociate agentilor chimici periculosi; supravegherea constinua a starii de sanatate a lucratorilor expusi in mediul de munca; respectarea interdictiilor privind utilizarea anumitor substante periculoase;
Page 109 of 265

informarea autoritatilor competente: inspectoratul teritorial de munca, directia de sanatate publica, pentru activitati speciale cu azbest; infiintarea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere.

Investigarea/identificarea pericolelor datorate prezentei agentilor periculosi la locul de munca, presupune identificarea si inventarierea agentilor chimici utilizati in activitatile curente din unitate sub forma materiilor prime, a produselor intermediare sau finite, a agentilor generati din diferite activitati, precum fumul de sudura, pulberile de lemn, pulberile de azbest, pulberile de faina, vaporii de solventi, ceata de ulei, etc., a celor proveniti accidental din emisii, scapari, scurgeri, precum si inventarierea agentilor biologici: bacterii, ciuperci, acarieni, virusi, microorganisme, care pot apare in activitatile curente sau auxiliare. De asemenea, vor fi identificate activitatile care implica agenti chimici periculosi, adica orice proces de munca in care sunt utilizati sau se intentioneaza utilizarea agentilor chimici sau in care pot apare agenti biologici, inclusiv producerea, manipularea, depozitarea, transportul, comercializarea si tratarea reziduurilor, luand in considerare si activitatile de intretinere, curatenie sau reparare a unei cladiri, a instalatiilor de canalizare sau a utilajelor tehnologice sau a altor activitati specifice care implica expunerea la agenti biologici la locul de munca Angajatorul va avea in vedere si identificarea principalelor surse de risc, luand in considerare factorii de risc proprii executantului: erori, omisiuni sau actiuni gresite (executare defectuoasa de operatii, comenzi, manevre etc., efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca, neutilizarea echipamentelor de protectie), factorii de risc proprii sarcinii de munca: solicitare fizica (effort static, pozitii de lucru fortate
Page 110 of 265

sau vicioase, efort dinamic), solicitare psihica (ritm de munca mare, decizii dificile in timp scurt, operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc., monotonia muncii), precum si unii factori de risc proprii mijloacelor de productie. Din activitatea de investigare/identificare rezulta o serie de date, ce vor fi folosite in etapa urmatoare de evaluare a riscurilor, si anume: lista agentilor chimici si biologici periculosi; cantitatile de agenti chimici periculosi folositi sau emisi; lista locurilor de munca si a activitatilor care implica agenti chimici si biologici periculosi; lista lucratorilor expusi in mod curent sau in cazul operatiilor de curatenie, de interventii, revizii si reparatii. Angajatorul trebuie sa faca dovada ca a efectuat aceasta investigare, iar in cazul in care se constata prezenta agenilor chimici si biologici periculosi la locul de munca, acesta are obligatia, conform Normelor Generale de Protectie a Muncii, sa evalueze orice risc referitor la securitatea si sanatatea lucratorilor, care decurge din prezenta lor.

Evaluarea riscurilor pe care substantele periculoase le prezinta pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, se va efectua luand in considerare proprietatile lor periculoase si informatiile date de furnizor, producator sau alte surse,
Page 111 of 265

nivelul, tipul si durata expunerii, dar si conditiile de lucru cu astfel de agenti, inclusiv informatii referitoare la cantitatile utilizate, valorile limita de expunere profesionala sau valorile limita biologice si concluziile referitoare la supravegherea starii de sanatate, atunci cand sunt disponibile, precum si recomandarile emise de autoritatile competente privind protectia la expunerea la agenti biologici, informatiile asupra bolilor ce pot fi contactate datorita activitatii profesionale. Angajatorii pot afla informatii despre proprietatile periculoase ale agentilor periculosi, despre pericolele asociate si unele masuri de prevenire consultand: eticheta produsului; fisa tehnica de securitate; medicul de medicina muncii; institutii si specialisti in domeniu. Eticheta produselor permite identificarea agentului chimic, a pericolelor si a riscurilor, precum si a unor masuri de securitate.

IMPORTANT! Agentii chimici pot fi plasati pe piata si utilizati numai daca eticheta ambalajelor include simbolurile de pericol ( Legea nr. 451/ 2001).

Page 112 of 265

Eticheta substantelor periculoase care se plaseaza pe piata trebuie sa includa indicatii lizibile, conform prevederiloe OUG 200/2000, si anume: numele substantei, recunoscut international; numele si adresa completa, inclusiv numarul de telefon, ale celui care raspunde de plasarea pe piata a substantei sau preparatului chimic periculos, respectiv, producatorul, importatorul sau distribuitorul; simbolurile referitoare la pericol si, daca este cazul, indicatii despre pericolele rezultate din folosirea substantei; frazele de risc (tip R), specifice utilizarii substantelor periculoase, referitoare la riscurile care pot aparea la utilizarea substantei periculoase; frazele de securitate (tip S), indicand recomandari referitoare la prudenta cu care trebuie utilizata substanta periculoasa; atribuirea numarului Comunitatii Economice Europene din IESCE, daca acesta este alocat. Eticheta preparatelor periculoase care se plaseaza pe piata va contine, in plus, denumirea chimica a componentelor clasificate ca substante periculoase precum si cantitatea nominala (masa nominala sau volumul nominal) a continutului, in cazul preparatelor chimice periculoase comrcializate persoanelor fizice.

EXEMPLU de ETICHETA
Page 113 of 265

Eticheta va fi in limba romana, va fi asezata la loc vizibil si va avea dimensiuni corespunzatoare tipului de ambalaj. FISA TEHNICA DE SECURITATE a produselor reprezinta o alta sursa de informare pentru angajator si ofera informatii reale, disponibile, necesare pentru luarea masurilor de protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Fisa tehnica de securitate este trimisa, la prima livrare a substantelor si preparatelor periculoase sau chiar inainte de aceasta livrare, de catre producator, importator sau distribuitor. Fisa tehnica de securitate a produsului ofera informatii privind proprietatile periculoase si riscurile, recomandari privind unele masuri de prevenire si mijloace de protectie, mijloace de interventie in caz de accident etc. Informatiile continute in fisele tehnice de securitate pot constitui punctul de plecare in demersul de identificare a pericolelor la care sunt expusi lucratorii si a masurilor de tinere sub control care se impun. Masurile de securitate recomandate in fisele tehnice de securitate trebuie adaptate conditiilor specifice fiecarui los de munca. Fisa tehnica de securitate va fi redactata in limba romana de catre furnizor pentru fiecare substanta sau preparat periculos si va purta data ultimei actualizari. Angajatorul va pune fisa tehnica de securitate la dispozitia medicului de medicina muncii care supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor expusi si la dispozitia lucratorilor pentru informare. Fisa tehnica de securitate contine obligatoriu 16 rubrici referitoare la: 1. Identificarea produsului si a societatii 2. Compozitia/clasificarea
Page 114 of 265

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Proprietatile periculoase Primul-ajutor Masurile in caz de incendiu Masurile in caz de scapari accidentale Depozitarea si manipularea Limitarea expunerii/masuri individuale de protectie Proprietatile fizice si chimice Stabilitatea chimica si reactivitatea Informatiile toxicologice Informatiile ecotoxicologice Manipularea reziduurilor/deseurilor Informatiile privind transportul Prevederile legale in domeniu Alte informatii

Valorile limita de expunere profesionala constituie informatii importante pentru evaluarea si managementul riscurilor. Pentru agentii chimici periculosi la locul de munca, valorile limita de expunere profesionala reprezinta concentratia agentului respectiv in aerul respirat de lucratori in mediul de munca, pe o perioada determinata, care nu altereaza starea de sanatate, chiar daca uneori pot apare modificari fiziologice reversibile si tolerabile.
Page 115 of 265

Valorile limita de expunere profesionala pot fi obligatorii, ceea ce inseamnca ca trebuie respectate intocmai, sau indicative, constituind o indicatie privind limitele care nu trebuie depasite. Ele sunt utilizate in evaluarea calitatii aerului si pot constitui informatii importante in alegerea produselor, in alegerea metodei de lucru, in evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor de prevenire a inhalarii noxelor ( dimensionarea dispozitivelor de ventilatie, de neutralizare si retinere). Pentru agentii biologici, pana in prezent, nu au fost stabilite valori limita de expunere profesionala, desi unele state membre au fixat limite pentru toxinele acestora. Diferenta esentiala intre agentii biologici si alte substante periculoase consta in capacitatea lor de a reproduce. In conditii favorabile, un microorganism se poate inmulti considerabil intr-o perioada foarte scurta de timp. Normele Generale de Protectie a Muncii stabilesc in anexa nr.31 valori limita de expunere profesionala, obligatorii, pentru un numar de 591 agenti chimici, in anexa nr. 32 valori limita admisibile pentru un numar de 25 de tipuri de pulberi, iar in anexa 33 limite biologice tolerabile pentru 52 de agenti chimici. Din cele 591 de substante pentru care sunt stabilite valori limita de expunere profesionala: - 9 sunt notate cu indicativul C si sunt considerate substante cu actiune cancerigena (arsen si compusi anorganici, benzidina, bis-cloro-metil-eter, clorura de vinil, crom hexavalent si metalurgia cromului, cromat de zinc, hidrocarburi policiclice aromatice), fractiunea extractibila in benzen (naftalina, nichel si compusi), - 7 sunt notate cu indicaticul Fp si sunt considerate substante foarte periculoase, expunerea la aceste substante trebuind practic exclusa (3-4 benzpiren, benzidina, bis-cloro-metil-eter ( naftalina, 4-nitrodifenil, N- nitrozo-dimetilamina, O-tolidina), - 32 sunt notate cu indicativul pC si sunt considerate substante potential cancerigene,
Page 116 of 265

- 130 sunt notate cu indicativul P (piele), aceste substante putand patrunde in organism prin pielea sau mucoasele intacte. Pentru toate locurile de munca la care angajatii sunt expusi la agenti chimici, la pulberea generata din azbest si/sau din materiale cu continut de azbest, si/sau la agenti cancerigeni si mutageni, angajatorul trebuie sa asigure reducerea expunerii pana la cel mai scazut nivel ce poate fi practic atins si, in orice caz, sub valoarea limita de expunere profesionala impusa de reglementarile in vigoare. In mod periodic si ori de cate ori se produce vreo schimbare in conditiile care pot afecta expunerea angajatilor, angajatorul trebuie sa dispuna efectuarea de masurari ale concentratiilor in atmosfera mediului de munca. Metodele de masurare si evaluare a concentratiei agentilor chimici din aer la locul de munca trebuie sa fie standardizate, iar prin masurarea continutului de azbest in aer la locul de munca se va folosi metoda descrisa in anexa nr. 35 a Normelor Generale de Protectie a Muncii sau orice alta metoda prin care se obtin rezultate echivalente. Atunci cand o valoare limita de expunere profesionala este depasita, angajatorul trebuie sa identifice cauzele acestei depasiri, sa informze angajatii implicati si/sau reprezentantii lor in unitate cat mai rapid posibil asupra acestei depasiri si asupra cauzelor ei, sa consulte angajatii si/sau reprezentantii acestora asupra masurilor ce trebuie luate sau, in caz de urgenta, sa dispuna masurile cele mai adecvate pentru remedierea situatiei in timp cat mai scurt posibil. Este interzisa continuarea lucrului in zonele afectate pana la luarea masurilor adecvate pentru protectia angajatilor. Pentru a verifica eficienta masurilor dispuse, se va realiza imediat o noua masurare a concentratiei de noxe in mediul de munca.
Page 117 of 265

In conditiile in care valoarea masurata a concentratiilor de agenti chimici depaseste valoarea limita de expunere profesionala obligatorie impusa prin legislatie si noxa profesionala determinata se regaseste ca efect asupra starii de sanatate a lucratorilor, evidentiata prin indicatori de expunere si/sau de efect biologic, sau se regaseste in morbiditatea exprimata prin boli profesionale inregistrate la locul de munca in ultimii 15 ani, acel loc de munca poate fi incadrat ca loc de munca in conditii deosebite. Institutiile care au in structura laboratoare abilitate pentru efectuarea determinarilor de noxe profesionale sunt: directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti; clinicile de medicina muncii sau boli profesionale; Inspectia Muncii, prin Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional; Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii; Institutele de sanatate publica din Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara; alte laboratoare abilitate de Ministerul Sanatatii si recunoscute de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Pentru fiecare angajator, respectarea valorilor limita de expunere profesionala trebuie sa fie un obiectiv minimal, obligatia lui legala fiind de a reduce nivelul de expunere la cea mai mica valoare ce poate fi atinsa. Alte surse de informare despre substantele si preparatele periculoase pot fi organismele nationale si europene cu atributii in prevenirea securitatii si sanatatii la locul de munca, ce pun la dispozitia angajatorilor, prin intermediul paginilor de internet, ghiduri si informatii privind bunele practici europene, precum si studii de caz.
Page 118 of 265

Angajatorii pot accesa paginile de internet ale: Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii, www.protectiamuncii.ro; Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase, www.minind.ro ( A.N.S.Ch.P.); Agentiei Europene pentru Sanatate si Securitate in Munca de la Bilbao, Spania, http://agency.osha.eu.int; Biroului European pentru Substante Chimice; Eurostat ( biroul de statistica al Comunitatii Europene); Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Riscurile generate de agentii chimici, azbest si/sau agentii cancerigeni sau mutageni sunt determinate alaturi de caracteristicile agentilor periculosi si de gradul de expunere. Evaluarea expunerii la substantele periculoase identificate se face luandu-se in considerare natura si tipul expunerii ( expunere la agenti chimici, la azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni, prin inhalare, ingestie, absortie transcutanata si/sau percutanata etc.), gradul de expunere si durata (ex: zilnic, saptamanal, lunar o data pe zi, mai multe ore pe zi etc.), conditiile in care se produce expunerea lucratorilor (se vor examina spatiul si modul de operare: manual, mecanizat, in vas inchis, la cald etc.), precum si efectele combinate ale mai multor substante periculoase utilizate simultan si riscurile aferente. Evaluarea riscului, in conformitate cu prevederile legii securitatii si sanatatii in munca, se face:
Page 119 of 265

obligatoriu inaintea inceperii unei acticitati noi; pentru toti agentii chimici prezenti, in combinatie sau pentru toti agentii biologici periculosi (apartinand mai multor grupe), prezenti la locul de munca; pentru toate locurile de munca; pentru toate activitatile, inclusiv cele de intretinere, reparatii; pentru toate activitatile care implica riscul expunerii la agenti chimici, pulbere de azbest degajata din azbest sau din materiale cu continut de azbest, agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi; periodic si obligatoriu, la orice modificare a conditiilor de lucru care pot influenta expunerea angajatilor la agenti chimici, azbest, agenti cancerigeni si/sau mutageni si agenti biologici periculosi. Evaluarea riscului trebuie prezentata in forma corespunzatoare si actualizata permanent, mai ales atunci cand au intervenit schimbari tehnologice semnificative sau rezultatele starii de sanatate o impun. Rezultatul evaluarii riscului poate releva un risc redus pentru securitatea si sanatatea lucratorilor expusi, caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri generale de protectie, prevenire si supraveghere, sau un risc ridicat, caz in care angajatorul are obligatia de a aplica masuri specifice de protectie, prevenire si supraveghere. Evaluarea riscurilor trebuie revizuita ori de cate ori se modifica tehnologiile de lucru, se introduc agenti chimici noi sau se adapteaza un proces tehnologic, dupa un accident sau incident periculos, daca valorile limita de expunere profesionala au fost depasite si s-au luat masuri tehnice pentru reducerea lor, daca
Page 120 of 265

rezultatele supravegherii starii de sanatate a lucratorilor au relevat alterari ale starii de sanatate si, oricum, periodic. Masurile specifice de protectie, prevenire si supraveghere pentru eliminarea sau reducerea la minimum a riscului sunt masurile pe care angajatorul are obligatia sa le aplice la locul de munca in cazul in care evaluarea riscului a demonstrat existenta unui risc crescut pentru securitatea si sanatatea lucratorilor ca urmare a expunerii la agenti chimici, azbest, agenti cancerigeni si mutageni si agenti biologici la locul de munca. Masurile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor la care sunt expusi lucratorii la locul de munca depind de pericolul chimic sau biologic specific; exista, insa, unele masuri comune, aplicabile in toate cazurile de expunere la agenti periculosi, a caror ordine de aplicare este necesar a fi respectata de toti angajatorii. Cea mai eficienta masura specifica de protectie si primul pas in prevenirea sau supravegherea riscurilor legate de expunerea la agenti periculosi este eliminarea riscului, prin inlocuirea agentului periculos (chimic, azbest, cancerigen, biologic) cu un agent chimic sau biologic sau cu un proces tehnologic care nu este periculos sau este mai putin periculos pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. Eliminarea sau inlocuirea unui agent periculos contribuie la imbunatatirea mediului de munca si a starii de sanatate a lucratorilor expusi, la reducerea costurilor alocate masurilor speciale de protectie si platii concediilor medicale, la cresterea productivitatii muncii.
Page 121 of 265

Eliminarea sau substituirea unui agent periculos sau a unui proces tehnologic presupune, asa cum arata bunele practici europene puse la dispozitie angajatorilor, trei faze, si anume: identificarea tuturor alternativelor posibile de inlocuire sau eliminare, compararea alternativelor din punct de vedere al riscurilor evaluate pentru fiecare si adoptarea deciziei pe baza analizei implicatiilor privind calitatea mediului de munca, a calitatii produselor si a mediului inconjurator, a costurilor implicate de eventualele investitii necesare aplicarii noii tehnologii sau a celor necesare nevoilor de instruire a personalului pentru utilizarea noului produs. In cazul in care angajatorul urmareste inlocuirea unui agent chimic periculos cu unul mai putin periculos, analiza comparativa a alternativelor se poate referi, de exemplu, la inlocuirea unui produs pulbere cu unul sub forma de granule, pasta sau solutie, sau a unui produs volatil cu altul mai putin volatil etc. Eliminarea sau substituirea unor produse periculoase sau a unor tehnologii periculoase aduce avantaje tuturor factorilor implicati in respectivul proces productiv si pot contribui la imbunatatirea imediata sau pe termen lung a starii de sanatate a lucratorilor expusi, la reducerea costurilor prin reducerea absentelor motivate de boala etc. In cazul in care eliminarea sau substituirea pericolului nu este posibila, se va urmari reducerea riscului la minimum si tinerea lui sub control prin conceperea unor procese de munca si de control corespunzatoare, care sa permita reducerea expunerii. Angajatorul va urmari, de asemenea, dotarea locurilor de munca cu materiale si echipamente adecvate pentru lucrul cu agenti periculosi, care sa permita prevenirea sau reducerea cat mai mult posibil a generarii de noxe si/sau emiterea de noxe chimice sau biologice in atmosfera mediului de munca, in special, de noxe cancerigene si mutagene, precum si degajarea pulberilor de azbest.
Page 122 of 265

Se va acorda prioritate masurilor colective de protectie la sursa de risc, capabile sa asigure protectia unui numar mare de lucratori la locul de munca. In acest sens, se recomanda procesarea in sistem inchis, prin inchiderea utilajelor in carcase in care se creaza depresiune, automatizarea proceselor, ventilarea generala, dotarea utilajelor cu paravane si ecrane de protectie impotriva stropilor, dotarea cu sisteme locale de captare, retinere si neutralizare a noxelor degajate in procesul tehnologic, dotarea cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici si de prevenire si avertizare a starilor de pericol. Pentru laboratoarele care efectueaza activitati ce implica manipularea agentilor biologici din grupele 2, 3 sau 4 in scopuri de cercetare, de dezvoltare, invatamant, diagnostic, precum si pentru procedeele industriale care utilizeaza astfel de agenti, angajatorul trebuie sa stabileasca masuri de izolare in functie de gradul de risc si sa desfasoare activitatile numai in zonele de lucru corespunzatoare nivelurilor de izolare, in scopul reducerii la minimum a riscului de infectie. Odata implementate aceste masuri tehnice, este foarte important ca angajatorul sa asigure cadrul necesar pentru mentinerea acestora in stare de functionare si la parametrii proiectati. In acest sens, angajatorul va elabora si implementa proceduri de intretinere care sa asigure securitatea si sanatatea angajatilor in procesul de munca. Procedurile de intretinere vor stabili in mod clar intervalele de timp, metodele si aparatele folosite pentru curatare. De exemplu, pentru activitatile care includ folosirea azbestului, procedura de intretinere va prevedea curatarea si intretinerea eficienta si periodica a tuturor cladirilor si/sau instalatiilor si echipamentelor utilizate in fabricarea sau tratarea azbestului, prin procedee umede sau aspiratoare de praf in locul maturatului. In organizarea sistemelor de munca, angajatorul va urmari reducerea la minimum a numarului de angajati expusi sau care pot fi expusi, in special, in cazul activitatilor de intretinere, reparatii, revizii, unde
Page 123 of 265

expunerea lucratorilor la noxe este semnificativ crescuta, tinand cont de acest lucru mai ales in cazul agentilor cancerigeni sau mutageni care pot provoca, in functie de cantitatea inhalata, inghitita sau patrunsa prin piele, efecte ireversibile asupra starii de sanatate chiar dupa o singura expunere. Pentru efectuarea lucrarilor de reparatii, interventii, revizii care prezinta risc de accidente de munca sau imbolnaviri profesionale, angajatorul va intocmi permise de lucru, care atesta realizarea masurilor de protectie necesare efectuarii operatiilor in conditiile se securitate si va desemna personalul de specialitate, pe tipuri de operatii, specificat in permis si instruit si/sau autorizat in acest scop. Prin masuri organizatorice, angajatorul va urmari si reducerea la minimum a duratei si intensitatii de expunere, precum si reducerea cantitatii de agent chimic si biologic prezent la locul de munca. Pentru toti lucratorii si, in special, pentru cei expusi la riscuri chimice si biologice, angajatorul va asigura masuri corespunzatoare de igiena la locul de munca, mai ales in cazul agentilor cancerigeni unde este obligatorie curatarea regulata a pardoselilor, peretilor si altor suprafete, delimitarea zonelor de risc ai utilizarea unor indicatoare de securitate adecvate, inclusiv indicatorul fumatul interzis, in zonele in care angajatii sunt expusi sau exista probabilitatea de expunere la agenti cancerigeni sau mutageni. La locurile de munca se vor utiliza panouri de semnalizare si avertizare adecvate pentru riscurile chimice si biologice, conform prescriptiilor de semnalizare. Tot ca masuri generale de prevenire a riscurilor, angajatorul va asigura elaborarea si implementarea de proceduri adecvate de lucru, manipulare, depozitare, transport in siguranta la locul de munca al agentilor chimici. Pentru azbestul folosit ca materie prima se va prevedea stocarea si transportul in ambalaje sigilate si etichetate in mod corespunzator.
Page 124 of 265

Se vor avea, de asemenea, in vedere si deseurile care contin agenti chimici, azbest si agenti cancerigeni si mutageni, care vor fi tratate conform reglementarilor in vigoare referitoare la deseuri toxice si periculoase. In cazul agentilor biologici periculosi, se vor utiliza mijloace ce permit colectarea, depozitarea si eliminarea deseurilor, in deplina securitate pentru angajati, daca este cazul, dupa tratarea acestora, inclusiv utilizarea unor recipiente sigure, usor identificabile. Fiecare masura generala de protectie, prevenire sau supraveghere, implementata in procesul de munca, se va monitoriza din punct de vedere al eficientei, pentru a depista orice tendinta de deteriorare in timp. Pentru cazurile in care masurile tehnico-organizatorice adoptate si puse in aplicare la locul de munca nu rezolva reducerea expunerii la valori ale agentilor chimici si biologici fara risc pentru sanatatea lucratorilor, se vor aplica masuri individuale de protectie prin acordarea de echipamente individuale de protectie adecvate si in cantitati suficiente. Echipamentul individual de protectie trebuie ales in functie de proprietatile periculoase ale agentilor utilizati, de tipul sarcinii de munca. Trebuie elaborate proceduri si asigurate conditiile pentru verificarea si curatarea echipamentului inainte si dupa fiecare utilizare, dezinfectarea, controlul, repararea sau schimbarea inaintea unei noi utilizari in cazul in care prezinta defectiuni si intretinerea periodica a echipamentelor individuale de protectie, in special, a mastilor de protectie respiratorie. Echipamentele de protectie individuale, asa cum le arata si numele, trebuie utilizate de catre un singur lucrator, fiind interzisa folosirea acestuia si de alte persoane. Imbracamintea de lucru si echipamentele de protectie, care pot fi contaminate de agenti biologici, trebuie sa fie scoase atunci cand paraseste zona de lucru si trebuie sa pastreze separat de alta imbracaminte, sa fie dezinfectate si curatate sau, la nevoie, distruse.
Page 125 of 265

Angajatorul va asigura conditii pentru igiena personala a lucratorilor prin amenajarea de vestiare speciale pentru echipamentul de lucru sau de protectie, sepatat de imbracamintea personala, grupuri sanitare sau dusuri curate, corespunzatoare si dotate cu substante antiseptice pentru piele si ochi in cazul expunerii la agenti biologici, sala de masa, instruirea si informarea lucratorilor sa nu manance, sa nu bea si sa nu fumeze in zonele de lucru in care exista riscul contaminarii cu agenti cancerigeni, mutageni sau biologici. Se vor acorda, de asemenea, materiale igienico-sanitare, la recomandarea medicului de medicina a muncii, inclusiv crme pentru protectia pielii, luand in considerare tipul contaminatiilor care pot fi uleiosi, grasi sau lipiciosi, cum este cazul rasinilor, adezivilor sau lacurilor, folosirea manusilor de protectie, protectia impotriva r4azelor ultraviolete si a stropilor de metal incins rezulatati la sudura. Masuri speciale pentru cazuri de accidente, incidente sau urgente sunt masurile care trebuie luate de angajator in vederea interventiilor in astfel de situatii si prevenirii efectelor pe care acestea le pot avea asupra lucratorilor. Pentru aceste situatii, angajatorul are obligatia de a intocmi planuri/proceduri de urgenta, care vor fi puse in practica in momentul aparitiei unor astfel de evenimente. Aceste proceduri vor include exercitii adecvate fiecarei situatii, prevederi referitoare la dotarile necesare acordarii primului ajutor si interventiilor in caz de scapari accidentale sau de incendui- explozie, masuri de prevenire a efectelor si de informare a angjatiilor asupra efectelor, echiopamentele individuale de protectie care se vor acorda lucratorilor carora li se permite sa lucreze in zona afectata, precum si masurile necesare pentru asigurarea avertizarii si a
Page 126 of 265

sistemelor de comunicare necesare semnalarii unui risc crescut si pentru inceperea imediata a actiunilor de remediere, operatiunilor de evacuare, salvare si asistenta. Angajatorul trebuie sa asigure ca serviciile interne si externe pentru accidente si urgente au acces la aceste informatii. Masuri de prevenire specifice riscului fizico chimic sunt masuri tehnice si/sau organizatorice corespunzatoare naturii activitatilor, inclusuv depozitarea manipularea si izolarea agentilor chimici incompatibili, in vederea asigurarii protectiei lucratorilor impotriva riscului de incendiu explozie datorat pericolelor ce decurg din propietatiile fizico chimice ale agentilor chimici. Explozia sau incendiul, nu poate avea loc decat daca cele 3 elemente ale triunghiului de foc sunt reunite : carburant substante inflamabile : gaze, vapori, pulberi, lichide: b) carburant care poate fi oxigen sau substante oxidante; c) sursa de initiere suprafata fierbinte, flacara, scantei de origine mecanica, scantei electrice, curent electric, electricitate statica sau substante explozive.
a)

Masurile specifice riscului fizico chimic se refera, in principal, la izolarea unui element astfel incat sa nu mai fie indeplinite conditiile necesare exploziei sau incendiului.
Page 127 of 265

In cadrul acestor masuri specifice se acorda prioritate prevenirii prezentei substantelor inflamabile sau chimic instabile, in concentratii periculoase la locul de munca, prin sisteme de ventilatie corespunzatoare, prin depozitarea materialelor oxidante separat de materialele combustibile etc. Eliminarea sau evitarea surselor de aprindere care pot produce explozii sau incendii este o alta masura specifica de prevenire a riscului de incendiu-explozie care se poate realiza practic prin masuri de prevenire a formarii scanteilor de origine mecanica sau electrostatica si prin interzicerea fumatului, a lucrului cu foc deschis sau a suprafetelor inchise in halele si instalatiile unde se lucreaza cu substante inflamabile. Pentru orice situatie susceptibila de a prezenta risc de incendiu-explozie, angajatorul trebuie sa prevada masuri pentru limitarea/diminuarea efectelor wxploziilor si incendiilor, in principal, prin amplasarea in locuri vizibile si potrivite a mijloacelor corespunzatoare de combatere a incendiilor, distantarea utilajelor periculoase de alte locuri de munca, cu conditia pastrarii spatiului dintre ele, pereti din materiale necombustibile etc. Instruirea si informarea lucratorilor asupra riscului ... este o alta componenta importanta a managementului riscurilor chimice de care depinde in mare masura realizarea obiectivelor propuse.
Page 128 of 265

Numai lucratorii instruiti si informati corespunzator sunt in masura sa aplice masurile stabilite si sa promoveze aplicarea in practica a masurilor pentru un mediu de munca sigur si sanatos. De aceea, este foarte important ca angajatii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca o pregatire suficienta si adecvata riscurilor la care sunt expusi, in special, sub forma de informatii si instructiuni. La fiecare loc de munca, angajatorii trebuie sa difuzeze, iar angajatii trebuie sa cunoasca informatiile privind denumirea si propietatile periculoase ale agentilor chimici prezenti, si ale posibililor agenti biologici, nivelul, tipul si durata expunerii, conditiile in care se desfasoara activitatea, rezultatele masuratorilor de concentratii ale noxelor in mediul de munca si valorile limita de expunere profesionala, precum si continutul fiselor tehnice de securitate date de furnizor. De asemenea, pentru a se asigura ca se vor respecta toate masurile de prevenire adoptate, angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta lucratorilor efectele asupra sanatatii si securitatii ce decurg din aceste masuri, precautiile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii, cerintele de igiena ce trebuie recpectate, inclusiv necesitatea de a se abtine de la fumat, precum si masurile pe care trebuie sa le ia angajatii, in special personalul de interventie, in cazul producerii unor incidente. Angajatorul trebuie sa informeze angajatii cu privire la instalatiile si recipientele auxiliare acestora care contin agenti cancerigeni sau mutageni, sa vegheze ca toate aceste recipiente, ambalaje si anstalatii sa fie etichetate clar si vizibil si sa expuna semnele de avertizare in mod cat mai vizibil.

Page 129 of 265

Atunci cand, din motive intemeiate, este necesara purtarea echipamentului individual de lucru, angajatorul trebuie se explice lucratorilor necesitatea si consecintele referitoare la purtarea echipamentelor de protectie, modul de intretinere si valabilitatea acestora. Instruirea si informarea lucratorilor trebuie efectuate inaintea inceperii unei activitati care implica expunerea la agenti chimici si biologici, adaptate evolutiei riscurilor si aparitiei unor riscuri noi si repetate perodic. Informatiile vor fi furnizate prin comunicare orala, instruire individuala si instruire bazata pe support scris, in functie de natura si gradul riscului. Supravegherea continua a starii de sanatate a lucratorilor expusi la agenti chimici in mediul de munca se face inaintea expunerii si apoi periodic, conform reglementarilor in vigoare, prin controale medicale si tehnici adecvate indicate de medicul de medicina muncii, care sa permita detectarea simtomelor bolii sau efectul negativ. Angajatorul are obligatia de a asigura suptavegherea starii de sanatate a tuturao angajatiilor prin servicii medicale de medicina muncii. Medicul de medicina muncii trebuie sa cunoasca bine conditiile de expunere a fiecarui lucrator, in special, a celor care sunt expusi la azbest, agenti cancerigeni, mutageni si biologici , la locul de munca.
Page 130 of 265

Pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala, angajatorul va intocmi fisa de expunere la riscuri profesionale, ce va fi inaintata medicului de medicina muncii care, in functie de riscurile mentionate, de conditiile de lucru descrise si de agentii periculosi specuficati, ca stabili tipul si periodicitatea controalelor medicale. Medicul de medicina muncii va intocmi pentru fiecare angajat aflat sub supraveghere medicala, un dosar medical care va fi pastrat impreuna cu fisa de expunere la riscuri profesionale, la cabinetul de medicina muncii, si il va insoti pe lucrator pe toata durata activitatii lui prifesionale, la toate locurile de munca. Dosarul cu inregistrarile medicale se transmite catre un alt cabinet de medicina a muncii , la schimbarea locului de munca, la directie de sanatate publica in cazul falimentului angajatorului sau catre medicul de femilie, in cazul pensionarii sau al somajul lucratorului. Inregistrarile medicale vor fi pastrate o perioada de timp cel putin egala cu perioada de expunere. In cazul expunerii la agenti biologici, dosarul medical va fi pastrat o perioada mai mare de 10 ani de la incetarea expunerii. In cazul expunerii la azbest, agenti cancerigeni, mutageni si agenti biologici susceptibili sa antreneze infectii, dosarul medical va fi pastrat o perioada de cel putin 40 de ani dupa sfarsitul expunerii. Angajatorul nu are acces la dosarul medical al lucratorului.

Page 131 of 265

Angajatorul pastreaza si pune la dispozitia organelor de control lista locurilor de munca cu riscuri profesionale, fisele de aptitudini ale angajatiilor expusi la noxe in mediul de munca, completate si parafate numai de medicul de medicina muncii, precum si registrul de expunere a lucratorilor la azbest, cancerigeni, mutageni sau biologici. Angajatul are acces la toate informatiile privind starea lui de sanatate, poate cunsulta medicul de medicina muncii pentru orice simptome pe care le atribuie conditiilor de munca si activitatii desfasurate. In functie de rezultatele controlului medical, medicul de medicin muncii va recomanda masuri individuale de protectie adecvate expunerii sau, dupa caz, va recomanda vaccinarea adecvata imunizarii impotriva agentilor biologici la care sunt expusi sau chiar schimbarea locului de munca si retragerea angajatilor de la orice expunere la pulberile de azbest sau la agenti cancerigeni si mutageni. Monitorizarea biologica a angajatilor expusi la plumb metalic si compusii sai ionici trebuie sa includa masurarea nivelului de plumb in sange (PbB), folosind petrometria de absorbtie sau o metoda care sa dea rezultate echivalente. Supravegherea medicala are loc atunci cand se produce expunerea la o concentratie de plumb in aer mai mare de 0,075 mg/mc, calculata ca o medie ponderata cu timpul pe o perioada de peste 40 ore/saptamana, sau cand s-a inregistrat un nivel al plumbului in sange mai mare de 20 ug Pb/100 ml sange la angajati. Pentru fiecare angajat, dosarul medical si fisa individula de expunere vor fi actualizate. Atunci cand, in urma supravegherii starii de sanatate de descopera de catre medicul de medicina muncii ca un angajat are o boala identificabile sau o afectare a starii de sanatate, ca rezultat al expunerii in procesul de munca la un agent chimic periculos sau ca valoarea limita biologica prevazuta in anexa nr. 33 este
Page 132 of 265

depasita, angajatul este informat de catre medicul de medicina muncii despre rezultatul care il priveste personal, inclusiv asupra unor date si recomandari medicale pe care sa le urmeze dupa incetarea expunerii. Respectarea restrictiilor si interdictiilor legale este o obligatie importanta a angajatilor, avand in vedere propietatile tixice ale unor agenti periculosi si/sau a activitatilor care implica agenti chimici periculosi. In acest sens, angajatorul trebuie sa cunoasca si sa respecte prevederile actelor normative in vigoare, care interzic : - intrebuintarea carburantului bazic de plumb (ceruza), a sulfatului de plumb si a tutror produselor continand acesti pigmenti in orice lucrare de vopsitorie cu exceptia vagoanelor de cale ferata, a podurilor de cale ferata, a dublului fund al vapoarelor, a picturii decorative. In aceste cazuri, carbonatul bazit de plumb, sulfatul de plumb si produsele care contin acesti pigmenti vor fi utilizati sub forma de pasta sau vopsea gata preparata ; - vopsirea prin pulverizare cu oxid (miniu) de plumb ; aplicarea azbestului prin procedee de stropire (sprayere), precum si activitatile care implica in procesul de munca utilizarea unor izolatii termice sau acustice de joasa densitate (un gram/cmc) cu continut de azbest ; producerea sau folosirea agentilor chimici si activitatile prezentate in anexa nr. 34 NGPM, pentru care se pot admite derogari in urmatoarele situati :
Page 133 of 265

pentru scopuri exclusive de cercetare stiintifica si testare, inclusiv analize ; pentru activitati destinate sa elimine agentii chimici prezenti in deseuri si produse secundare ; pentru producerea agentilor chimici interzisi, daca acestia sunt folositi ca intermediari ;

munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor la lucrarile de vopsit care comporta utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruza), a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb si a tuturor produselor care contin acesti pigmenti. In conformitate cu prevederile H.G. 124/2003, privind prevenirea si controlul poluarii mediului cu azbest, de la 1 ianuarie 2007 vor fi interzise toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest. Lista produselor care trenuie avute in vedere in mod deosebit, fiind interzise la comercializare si utilizare, este prevazuta in anexa nr. 2 a H.G. 124/2003. Se excepteaza diafragmele care contin crisotil, pentru instalatiile de electroliza existente, care pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestor diafragme, dar nu mai tarziu de 1 ianuarie 2008. Produsele care contin azbest comercializate pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2006. Alte restrictii sunt :
Page 134 of 265

informarea in scris a inspectoratului teritorial de munca si a directiei de sanatate publica pentru activitatile de extractie, de fabricare si de transformare a azbestului, cu descrierea succinta a tipurilor si cantitatilor de azbest utilizate, activiatatilor si procedeelor utilizate, produselor fabricate. Ori de cate ori intervine o modificare semnificativa in activitatile de extractie, de fabricare si prelucreare a azbestului, angajatorul trebuie se efectueze o noua informare in scris. Transmiterea catre inspectoratul teritorial de munca , cu o luna inaintea inceperii lucrarilor, a Planului de lucru pentru demolarea sau de indepartare a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest din cladiri si/sau structura acestora, din aparate, instalatii si vapoare. Planul de lucru trebuie sa contina, in special : faptul ca azbestul si/sau materialele cu continut de azbest sunt indepartate inaintea demolarii propiu-zise, pe cat este posibil din punct de vedere practic ; echipamentul de protectie individual necesar este furnizat ; natura si durata probabila a activitatii ; locul unde are loc activitatea ; metodele aplicate atunci cand activitatea implica manipularea a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest; caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia si decontaminarea angajatilor care participa la activitate; caracteristicile echipamentului utilizat pentru protectia celorlalte persoane prevazute la locul sau in vecinatatea locului unde se desfasoara activitatea.
Page 135 of 265

Intocmirea si actualizarea permanenta a registrelor de expunere, pentru angajatii desemnati sa efectueze activitati ce implica expunerea la azbest si/sau materiale cu continut de azbest, la agenti cancerigeni si mutageni precum si la agenti biologici din grupele 3 si/sau 4 ; angajatorul va infiinta si actualiza permanent registrele de expunere.

Registru de expunere va contine informatii privind natura activitatii si a expunerii, durata activitatii depuse si a expunerii, agentul biologic la care angajatii au fost expusi si, dupa caz, datele referitoare la accidente si incidente. Registrul se pastreaza cel putin 40 de ani dupa incheierea expunerii. Medicul de medicina muncii si inspectoratul de munca au acees la acest registru. Angajatii si/sau reprezentantii lor in unitati au acces la informatiile colective anonime cuprinse in acest registru.

Legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca referitoare la agenti chimici, azbest si agenti cancerigeni si mutageni

Page 136 of 265

Legislatia romana in domeniul securitatii si sanatatii in munca, armonizata cu prevederile directivelor europene urmareste reducerea la minim a riscurilor pentru securitate si sanatate legate de prezenta agentilor chimici, a azbestului si a agentilor cancerigeni, mutageni, precum si biologici la locurile de munca. Legislatia romana, asemenea celei comunitare, aplica principiile generale de prevenire si acorda prioritate eliminarii si inlocuirii agentilor periculosi, in cadrul masurilor de protectie a lucratorilor expusi. Alaturi de legislatia referitoare la securitatea si sanatatea in munca, importanta deosebita o are si cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatorii a reglementarilor legale referitoare la clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, deoarece acesta impune, prin eticheta si fisele tehnice de securitate, transmiterea de informatii despre pericole si riscuri, despre propietatile fizico-chimice si toxicologice, despre masuri de prim ajutor si interventii in cazul de urgenta etc. Directivele europene transpuse in legislatia romana, in domeniul agentilor periculosi chimici si biologici, sunt: Directiva cadru 89/391/CEE, privind introducerea de masuri pentru incurajarea imbunatatirilor in domeniul sanatatii si securitatii muncitorilor la locul de munca; Directiva 98/24/CEE (amendata de D2000/39/CEE), cu privire la securitatea si protectia sanatatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locurile de munca ; Directiva 90/394/CEE (amendata de D97/42/CEE si D99/38/CEE), referitoare le protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locurile de munca ; Directiva 67/548/CEE, cu amendamentele ulterioare ;
Page 137 of 265

Directica 83/477/CEE (amendata de D 91/382/CEE), privind protectia impotriva riscurilor de imbolnavire si prevenirea acestor riscuri legate de expunerea la azbest la locul de munca; Directiva 91/322/CEE, pentru stabilirae valorilor limita indicative in scopul implementarii Directivei 80/1107/CEE, privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici la locul de munca ; Directiva 2000/54/CEE, privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor datorate expunerii la agenti biologici la locul de munca pentru securitatea si sanatatea lucratorilor ; Directica 92/85/CEE, privind aplicarea masurilor de promovare a securitatii si sanatatii la locul de munca a lucratoarelor gravide, a celor care au nascut de curand sau alapteaza ; Directiva 94/33/CEE, privind protectia tinerilor in munca ; Directiva 92/58/CEE, privind prescriptii minime de semnalizare de securiate si/sau sanatate la locul de munca. Legislatia romana in vigoare in domeniul agentilor chimici Constitutia Romaniei; LEGEA nr.53 din 24 ianuarie 2003 CODUL MUNCII; ORDIN MMPS nr. 225/1995, privind aprobarea Normativului cadru de acordare si utilizare a echpamentului individual de protectie ; LEGEA nr.126/1995, privind Regimul materiilor explozive ;
Page 138 of 265

ORDIN nr.225/1996, pentru aprobarea Normelor tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in activitatile detinatorilor si autorizarea artificierilor pirotehnisti; NORME TEHNICE din 30 mai 2002, privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materilor explozive utilizate in alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnistilor ORDONANTA DE URGENTA nr. 76/2001, privind simplificarea unor formalizati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor Republicare modificata si completata de O.U.G. nr.35/2003; HOTARARE nr. 572/2002, pentru stabilirea modelului si continutului cererii de inregistrare si ale certificatului de inregistrare a comerciantului ; HOTARARE nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (PROCEDURA DE AUTORIZARE a functionarii comerciantilor din punct de vedere al protectiei muncii); ORDIN nr. 657/2001, pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea functionarii persoanelor fizice si juritice din punct de vedere al protectiei muncii; HOTARARE nr. 261/2001, privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite, modificarile si completarile ulterioare; ORDONANTA DE URGENTA nr. 200/2000, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata prin LEGEA nr. 451/2001;
Page 139 of 265

H.G. 490 pe 16 mai 2002, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.200/2000, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase; H.G. nr. 92 pe 23 inuarie pe 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a Ordoanantei de Urgenta a Guvernului nr.200/2000, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase; SR13253 Etichetarea substantelor si produselor chimice periculoase; H.G. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta perricole de accidende majore in care sunt implicate substante periculoase; H.G. 124/2003 ( MAPM ), privind Prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest; H.G. 1300/2002 Notificarea substantelor chimice; HOTARARE nr.347/2003, privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase; ORDINUL MIR 608/2002, privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate ELINCS; OM MIR 227/13 iunie 2002, privind Inventarul european al subsantelor existente puse pe piata IESCE; O.U.G. 78/16 iunie 2000 privind Regimul deseurilor aprobata prin LEGEA nr. 426/2001;
Page 140 of 265

ORDIN MAPM 1215/2003, pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor; DECRET nr. 466/1979 privind regimul substantelor toxice; ORDONANTA nr.4/1995 privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar penru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura, aprobata prin LEGEA nr. 85/1095; H.G. nr. 172/5mai 1997, pentru infiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionare a acestuia ; H.G. 707/3 iulie 2002, preivind organizarea si functionarea a Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase ; ORDIN MAPM 1441/2003, privind infintarea Secretariatului de risc penru controlul activitatilor care prezinta pericole de accidentare majora in care sunt implicate substante periculoase ( unitati econamice de tip SEVESO II ) ; LEGEA 1022/2002, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 48/1999, privind transportul rutier al marfurilor periculoase ; ORDIN nr. 1147/10 dec 2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor costruirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri ;
25. DOCUMENTE SI ACTIVITATI DESFASURATE LA EVENIMENT
Page 141 of 265

CERCETAREA EVENIMENTELOR SE VA FINALIZA CU INTOCMIREA UNUI DOSAR, care va cuprinde:


a. b. opisul actelor aflate n dosar; procesul-verbal de cercetare; c. nota de constatare la faa locului, ncheiat imediat dup producerea evenimentului de ctre inspectorul de munc, n cazul evenimentelor care se cerceteaz de ctre inspectoratul teritorial de munc/Inspecia Muncii, conform competenelor sau de ctre lucrtorul desemnat/serviciile de prevenire i protecie, n cazul evenimentelor a cror cercetare intr n competena angajatorului i semnat de ctre angajator/reprezentantul su legal, care va cuprinde precizri cum ar fi poziia victimei, existena sau nu a echipamentului individual de protecie, starea echipamentelor de munc, modul n care funcionau dispozitivele de protecie, nchiderea fiei individuale de instructaj prin barare i semntur, ridicarea de documente sau prelevarea de probe; schie, fotografii referitoare la eveniment; d. declaraiile accidentailor, n cazul evenimentului urmat de incapacitate temporar de munc sau de invaliditate; e. declaraiile martorilor i ale oricror persoane care pot contribui la elucidarea mprejurrilor i a cauzelor reale ale producerii evenimentului; f. copii ale actelor i documentelor necesare pentru elucidarea mprejurrilor i a cauzelor reale ale evenimentului; g. copii ale certificatului constatator sau orice alte autorizaii n baza cruia angajatorul i desfoar activitatea; copii ale fiei de expunere la riscuri profesionale i fiei de aptitudine, ntocmite conform legii; j. copii ale contractelor individuale de munc al victimelor; k. copii ale fielor de instruire individual n domeniul securitii i sntii n munc ale victimelor; n caz de deces se va anexa n original; l. concluziile raportului de constatare medico-legal, n cazul accidentului mortal; m. copie a hotrrii judectoreti prin care se declar decesul, n cazul persoanelor date disprute; n. copie a certificatelor de concediu medical n cazul accidentului urmat de incapacitate temporar de munc; o. copie a deciziei de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, n cazul accidentului urmat de invaliditate; p. actul emis de unitatea sanitar care a acordat asistena medical de urgen, din care s rezulte data, ora cnd accidentatul s- a prezentat pentru consultaie i diagnosticul, n cazul accidentelor de traseu; q. copie a procesului-verbal de cercetare la faa locului, ncheiat de serviciile poliiei rutiere, n cazul accidentelor de circulaie pe drumurile publice. Dosarul va mai cuprinde, dup caz, orice alte acte i documente necesare pentru a determina caracterul accidentului, cum ar fi: a) copie a autorizaiei, n cazul n care victima desfura o activitate care necesita autorizare; b) copie a diplomei, adeverinei sau certificatului de calificare a victimei; c) acte de expertiz tehnic, ntocmite cu ocazia cercetrii evenimentului;

Page 142 of 265

d) acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care s se poat stabili locul, data i ora producerii evenimentului sau s se poat justifica prezena victimei la locul, ora i data producerii evenimentului; e) documente din care s rezulte c accidentatul ndeplinea ndatoriri de serviciu; f) corespondena cu alte instituii/uniti n vederea obinerii actelor solicitate; g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare, n conformitate cu Error: Reference source not foundalin.(2) i (4); h) actul medical, emis de unitatea sanitar care a acordat asisten medical de urgen, din care s rezulte diagnosticul la internare i/sau externare; i) procesul verbal ncheiat dup producerea evenimentului, n condiiile prevzute la ; formularul pentru nregistrarea accidentului de munc, denumit n continuare FIAM, aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei.

PROCESUL-VERBAL DE CERCETARE A EVENIMENTELOR trebuie s conin urmtoarele capitole:


a. data ncheierii procesului-verbal; b.numele persoanelor i n ce calitate efectueaz cercetarea evenimentului; c.perioada de timp i locul n care s-a efectuat cercetarea; d.obiectul cercetrii; e.data i ora producerii evenimentului; f.locul producerii evenimentului; g.datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele reprezentantului su legal; h.datele de identificare a accidentatului/accidentailor; i.descrierea detaliat a locului, echipamentului de munc, a mprejurrilor i modului n care s-a produs evenimentul; j..urmrile evenimentului i/sau urmrile suferite de persoanele accidentate; k.cauza producerii evenimentului; l.alte cauze care au concurat la producerea evenimentului; m.alte constatri fcute cu ocazia cercetrii evenimentului; n.persoanele rspunztoare de nclcarea reglementrilor legale, din capitolele prevzute la lit. k), l) i m);
Page 143 of 265

o.sanciunile contravenionale aplicate; p.propuneri pentru cercetare penal; q.caracterul accidentului; r.angajatorul care nregistre az accidentul de munc sau incidentul periculos; s.msuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare i persoanele responsabile pentru realizarea acestora; t.termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munc privind realizarea msurilor prevzute la lit.s); u.numrul de exemplare n care s-a ncheiat procesul-verbal de cercetare i repartizarea acestora; v.numele i semntura persoanei/persoanelor care au efectuat cercetarea; w.avizul inspectorului-ef adjunct securitate i sntate n munc; x.viza inspectorului-ef/inspectorului general de stat. n capitolul prevzut la lit.b) se vor indica, de asemenea, prevederile legale potrivit crora persoanele sunt ndreptite s efectueze cercetarea, precum i numele angajatorului i al persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetri. n capitolul prevzut la lit.c) se vor indica, de asemenea, motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare. n capitolul prevzut la lit.e) se va indica, de asemenea, data decesului, pentru cazul n care s-a produs un eveniment i ulterior a survenit decesul victimelor implicate n acest eveniment. n capitolul prevzut la lit.g) se vor indica, de asemenea, datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele, numele reprezentanilor legali ai angajatorilor, numrul documentului prin care s-a certificat autorizarea de funcionare din punct de vedere al securitii i sntii n munc, adresa punctului de lucru. n capitolul prevzut la lit.h) se vor indica, de asemenea urmtoarele: numele, prenumele, cetenia, vrsta, starea civil, numrul de copii minori, domiciliul, locul de munc la care este ncadrat, profesia de baz, ocupaia n momentul accidentrii, vechimea n munc, n funcie sau n meserie i la locul de munc, data efecturii ultimului instructaj n domeniul securitii i sntii n munc, iar pentru persoanele care, n momentul accidentrii, desfurau o activitate pentru care este necesar autorizare, se va face referire i la aceasta. Capitolul prevzut la lit.i) va conine urmtoarele subcapitole:
Page 144 of 265

a.descrierea detaliat a locul producerii evenimentului; b.descrierea detaliat a echipamentului de munc; c.descrierea detaliat a mprejurrilor; d.descrierea detaliat a modului n care s-a produs evenimentul. n capitolele prevzute la lit.k)-m) se va face trimitere la reglementrile legale n vigoare nclcate, cu redarea integral a textului acestora. Denumirea capitolul prevzut la lit.o) se va schimba cu Propuneri pentru sanciuni administrative i disciplinare, n cazul b.accidentelor cercetate de ctre comisia numit de ctre angajator. Capitolele prevzute la lit.w)-x) se vor regsi n procesul verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de ctre inspectoratul teritorial de munc sau Inspecia Muncii, conform competenelor. n cazul accidentelor cu ITM, procesul verbal de cercetare se va ncheia cu capitolul prevzut la lit.w) care va fi numit Viza angajatorului. n situaiile n care, din cercetare, rezult c accidentul nu ntrunete condiiile pentru a fi ncadrat ca accident de munc, se va face aceast meniune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevzute la lit.r) i se vor dispune msurile care trebuie luate de angajator, pentru prevenirea unor cazuri asemntoare.
PRECIZARI FIAM FIAM Nr. Numrul formularului FIAM se completeaz la sediul ITM n momentul aprobrii P.V. de cercetare A1 Nr. Accident la angajator [_a_/_b_/_c_] Semnificaie: a nr. accident la angajator, b nr. persoane accidentate n accident (cmp a), c nr. accidentat n cadrul accidentului (cmp a) B4 Se codific codul prin cod regiune + cod jude conform CLASIFICARE 1 prezent n ANEX CLASIFICRI (Ex. BACU = 104 1 = cod regiune nord est; 04 = cod jude Bacu) D1, D3, D4 - se completeaz codurile activitilor economice la nivel de Diviziune, Grup respectiv Clas, conform cmpurilor solicitate prin FIAM D1 Activitatea economic principal este definit ca cel mai important tip de activitate, n termeni de cel mai mare numr de angajai. Page 145 of 265

D3 Activit.ec. n care este implicat accidentatul vizeaz activitatea economic a unitii locale n care i desfoar activitatea accidentatul (Unitatea local este considerat amplasamentul geografic n care este desfurat n principal activitatea sau se spune c este baza operaional a activitii. Dac o persoan are mai multe locuri n care lucreaz (transport, construcii, ntreinere, supraveghere, activiti ambulante) sau lucreaz la domiciliu, unitatea local este considerat a fi locul de unde se dau instruciuni sau de unde este organizat activitatea. D5 Se bifeaz csua corespunztoare dimensiunii intreprinderii F3 n cazul n care accidentatul nu are cod numeric personal se vor completa doar primele 7 poziii ale cmpului, cunoscut fiind faptul c acestea reprezint: SAALLZZ (S = sexul, AA = anul naterii, LL = luna naterii, ZZ = ziua naterii). Completarea cmprilor va fi fcut conform acestei structuri i n cazul persoanelor din afara rii care nu au cod numeric personal pe aceeasi structur, sau n cazul persoanelor la care nu se poate obine CNP. K18; K20; K22 se completeaz pe baza Anexei CLASIFICRI CLASIFICARE 2 (Agentul material) AGENTUL MATERIAL Detaliere: Poziia 4 a codului (ultimele 2 caractere care au forma: 0A, 0B, 0C, 0D, 0E, 0F, 0G, 0H) este utilizat pentru a face diferenierea ntre agenii materiali. Aceast poziie const n clasificarea 0X, care reprezint tipul materialului de lucru, sau clasificarea 0Y care prezint tipul pachetului. Codificarea Agentului material, cu literele X i Y este redefinit, pentru fiecare agent material, conf. Tabelului de mai jos. VALORILE CODURILOR 0X SAU 0Y 0A 0B 0C 0D 0E 0F 0G 0H NATURA MATERIALULUI Piatr, minereuri Metal Lemn Cauciuc, plastic Hrtie, carton Textile Piele Alimente

Page 146 of 265

ANEXA FIAM [________/____]PENTRU NREGISTRAREA FINALIZRII INCAPACITII TEMPORARE DE MUNC Se completeaz i se transmite la ITM care a nregistrat accidentul de munc, n termen de maximum 5 zile lucrtoare de la finalizarea incapacitii temporare de munc a persoanei accidentate (prin prezentarea documentelor care certific durata incapacitii precum i modalitatea de terminare a acesteia: R - reluarea activitii; I - Invaliditate ncadrarea persoanei accidentate ntr-un grad de invaliditate; D - Deces - decesul persoanei accidentate dup un numr de zile de incapacitate temporara de munc)

Page 147 of 265

26. SANCTIUNI LEGEA 319/2006 CERINTA LEGISLATIVA ART.39(2) Neintocmirea de catre angajator a unui plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii Neobtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale Modificarea starii de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane. Neasigurarea de echipamente individuale de protectie ART.39(3) Neasigurarea realizarii masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor. ART.39(4) Nerealizarea si neposedarea unei evaluari a riscurilor pt.securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pt.acele grupuri sensibile la riscuri specifice. Neluarea deciziilor asupra masurilor de protectie cate trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat. Neadoptarea, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor. Nestabilirea pentru lucratori, prin fisa postului, a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in ART LEGE Art.13(b) Valoar e 5.00010.000

Art.13(c) Art.13(p)

5.00010.000 5.00010.000 5.00010.000 3.00010.000 4.0008.000 4.0008.000 4.0008.000

Art.13(r) Art.13(n) Art.12(1) lit.a Art.12(1) lit.b Art.13(a)

Art.13(d)

4.0008.000

munca, corespunzator functiilor exercitate Neelaborarea instructiunilor proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor. Neasigurarea si necontrolarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe. Neasigurarea informarii fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare Neluarea masurilor pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica Nerespectarea prevederilor privind angajarea numai a persoanelor care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic, ulterior angajarii Nu se tine evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art.7 alin.4 lit.e Nu se asigura functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice Nu prezinta documentele si relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor Nu desemneaza, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor Nu asigura conditii pt.ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire in dom.SSM, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca/postului sau.

Art.13(e)

4.0008.000 4.0008.000

Art.13(f)

Art.13(h)

4.0008.000 4.0008.000 4.0008.000

Art.13(i) Art.13(j)

Art.13(k) Art.13(l)

4.0008.000 4.0008.000

Art.13(m ) Art.13(o) Art.20

4.0008.000 4.0008.000 4.0008.000

Nu efectueaza cercetarea evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca Nu inregistreaza si nu raporteaza accidentul de munca la inspectoratul teritorial de munca, precum si la asigurator Art.39(5) Nerespectarea obligatiilor ref.la evaluarea riscurilor, imbunatatirea nivelului securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor, consultarea lucratorilor si permiterea accesului in zonele cu risc ridicat numai a lucratorilor instruiti corespunzator Nerespectarea obligatiilor ref.la utilizarea in comun, de catre angajati ai unor societati distincte, a acelorasi locuri de munca Implicarea financiara a lucratorilor in masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca Nerespectarea prevederilor ref.la lucratorii desemnati Neinformarea lucratorilor ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent despre riscurile si masurile aferente acestui pericol Neasigurarea pregatirii acelor lucratori ce pot fi expusi unui pericol grav si iminent pt.a fi pregatiti in situatia cand seful ierarhic superior nu poate fi contactat Neasigurarea de echipamente de munca fara pericol pt.securitatea si sanatatea lucratorilor Neacordarea echipamentului individual de protectie nou in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie Necomunicarea evenimentelor (definite cf.art.5lit.f) catre ITM Necomunicarea evenimentelor urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces asiguratorului cf.Legii346/2002 Art.39(6)lit.a Neluarea tuturor masurilor necesare organizarii activitatilor de prevenire si de protectie (in functie de marimea intrepr., riscuri, dispersia teritoriala, competente etc.) Nerespectarea obligatiilor ref.la acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, desemnarea lucratorilor care aplica masurile stabilite, a legaturilor cu serviciile specializate etc. Nerespectarea prevederilor ref. la informarea lucratorilor privind riscurile pt.securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie generale si specifice fiecarui

Art.29(1) lit.a Art.32(2) Art.7(4)

4.0008.000 4.0008.000 3.5007.000 3.5007.000 3.5007.000 3.5007.000 3.5007.000 3.5007.000 3.5007.000 3.5007.000 3.5007.000 3.5007.000 3.0006.000 3.0006.000 3.0006.000

Art.7(5) Art.7(6) Art.8 Art.11(1) Art.11(3) Art.13(q) Art.13(s) Art.27(1) lit.a Art.27(1) lit.b Art.9(1) Art.10

Art.16

post de lucru Art.39(6)lit.b Neacordarea alimentatiei de protectie cf. contractului colectiv de munca (contr.individual de munca) Neacordarea materialelor igienico-sanitare cf. contractului colectiv de munca ( contr.individual de munca) Nedeclararea bolilor profesionale medicilor competenti Art.39(7) Prejudicierea lucratorilor care, in caz de pericol grav si iminent parasesc locul de munca/zona periculoasa Sanctionarea lucratorilor care actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava Ingradirea accesului lucratorilor desemnati/a reprezentantilor lucratorilor la evaluarea riscurilor si la masurile de protectie, orice informatii, evidente si rapoarte in domeniul SSM Neorganizarea si nefunctionarea Comitetelor de securitate si sanatate in munca Nerespectarea prevederilor ref.la cheltuielile cu instruirea lucratorilor, efectuarea instruirii in timpul programului de lucru Art. 39(8) Lipsa evidentei accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor uoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum i a accidentelor de munca Neelaborarea pentru autoritile competente i n conformitate cu reglementrile legale a rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucrtorii proprii Neluarea msurilor pentru asigurarea de materiale necesare informrii i instruirii lucrtorilor, cum ar fi afie, pliante, filme i diafilme cu privire la securitatea i sntatea n munca Prejudicierea reprezentanilor lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii in munca din cauza consultarii, informarii si participarii la problemele de ssm Neacordarea timpului adecvat reprezentanilor lucrtorilor cu raspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, fr diminuarea drepturilor salariale i nefurnizarea mijloacele necesare pentru a-i putea exercita drepturile i atribuiile specifice ssm

Art.14 Art.15 Art.34(1) Art.11(2) Art.11(4) Art.17 Art.19 Art.21 Art.12(c)

3.0006.000 3.0006.000 3.0006.000 2.5005.000 2.5005.000 2.5005.000 2.5005.000 2.5005.000 2.0004.000 2.0004.000 2.0004.000 2.0004.000 2.0004.000

Art.12(d) Art.13(g) Art.18(5) Art.18(6)

Neamenajarea locurile de munca innd seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice: femeile gravide, lehuzele sau femeile care alapteaza, inerii, precum i persoanele cu dizabilitati

Art.36

2.0004.000

ART. 37(1) Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munca de ctre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesional, constituie infraciune si se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda (2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amenda. (3) Fapta prevzut la alin. (1) svrit din culpa se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culpa se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. ART. 38(1) Nerespectarea de ctre orice persoana a obligaiilor i a msurilor stabilite cu privire la securitatea i sntatea n munca, dac prin aceasta se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda. (2) Dac fapta prevzut n alin. (1) a produs consecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amenda. (3) Dac nerespectarea consta n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i utilajelor, anterior eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-a luat msura opririi lor, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 2 ani sau amenda. (4) Faptele prevzute la alin. (1) i (3) svrite din culpa se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culpa se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. ART. 39(9) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementrilor de securitate i sntate n munc privind: a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substanelor ori preparatelor chimice periculoase i a deeurilor rezultate;

b) prevenirea prezenei peste limitele maxime admise a agenilor chimici, fizici sau biologici, precum i suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman; c) darea n exploatare sau repunerea n funciune, parial ori total, a construciilor, echipamentelor de munc noi sau reparate, precum i pentru aplicarea proceselor tehnologice; d) ntocmirea i respectarea documentaiilor tehnice pentru executarea lucrrilor care necesit msuri speciale de siguran; e) folosirea surselor de foc deschis i fumatul la locurile de munc unde acestea sunt interzise; f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, ntreinerea i repararea instalaiilor i a echipamentelor electrice, precum i pentru prevenirea efectelor electricitii statice i ale descrcrilor atmosferice; g) asigurarea i folosirea instalaiilor electrice de construcie adecvate la locurile de munc unde exist pericole de incendiu sau de explozie; h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electric a echipamentelor de munc; i) transportul, manipularea i depozitarea echipamentelor de munc, materialelor i produselor; j) delimitarea, ngrdirea i semnalizarea zonelor periculoase; k) semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc; l) asigurarea exploatrii fr pericole a recipientelorbutelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalaiilor mecanice sub presiune i a celor de ridicat, a conductelor prin care circul fluide sub presiune i a altor asemenea echipamente de munc; m) utilizarea, ntreinerea, revizia i repararea periodic a echipamentelor de munc; n) asigurarea, marcarea i ntreinerea cilor de acces i de circulaie;

o) asigurarea iluminatului de siguran; p) organizarea activitii de pstrare, ntreinere i denocivizare a echipamentului individual de protecie; q) ntocmirea documentelor de urmrire a parametrilor funcionali ai echipamentelor de munc i a rapoartelor de serviciu pentru instalaiile cu regim special de exploatare; r) aplicarea metodelor de exploatare minier, execuia, exploatarea i ntreinerea lucrrilor miniere, realizarea i funcionarea sistemului de aeraj, corespunztor clasificrii minelor din punctul de vedere al emanaiilor de gaze; s) amenajarea locurilor de munc pentru lucrul la nlime, n spaii nchise i n condiii de izolare. Art. 40. - Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei neprezentarea de ctre serviciile externe a raportului semestrial de activitate.

Documente elaborate de serviciul de prevenire si protectie Nr Documentul crt 1 Decizie desemnare lucrator desemnat 2 Decizie desemnare lucrator pentru masuri prim ajutor,PSI, evacuare 3 Decizie CSSM 4 Decizie desemnare serviciul intern 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Decizie desemnare lucratori pentru oprirea EM in caz de pericol grav si iminent Decizie lucratori desemnati contactare servicii specializate in caz de pericol grav si iminent Decizie comisie cercetare eveniment Decizie conducator loc de munca Plan actiune in caz de pericol Instructiuni cu masuri in caz de pericol Plan de prevenire si protectie Fisele posturilor Instructiuni proprii Planuri si rapoarte de control Identificarea pericolelor/riscurilor Necesar documentatie informare/instruire Tematici instruire Prevederi L 319 Art.8 al 1 Art.10 al 2 Art.19 Prevederi HG 1425 Art. 20 al 1;2 Art.63 Art.19 al 1; Art.23;24 al 1;3 Art.103al 1 Art.104 Art.103 al 3a Art.103 al 5 a Art.116 al 2 Art.20 Art.15 al 9 Art.15 al 2 Art.15 al 4 Art.15 al 3 Art.15 al 5; 17 Art.15 al 1 Art.15 al 6;31 Art.15 al 1 Art.88 al 2 Art.93 al 1 Art.97 Art.15 al 8 Art.15 al 11 Art.15 al 12 Art.15 al 13;14 Art.15 al 20 Art.65 Art.66 al 2 Art.66 al 3 Art.66 al 4 Art.66 al 6 Art.69 al 1 Art.103 al 3 a Art.109;116 al 2 122 al 1 Art.140 al 1

Art.11 al b Art.13 al b Art.13 al d Art.13 al e Art.13 al f Art.13 al h

18 Program instruire-testare 19 Stabilirea zonelor cu necesar semnalizare 20 Stabilirea meseriilor si profesiilor care necesita autorizare 21 Stabilirea posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare, testarea aptitudinilor si/sau ex,psihologic 22 Lista cu EIP necesare 23 Regulament organizare si funct. CSSM 24 Ordinea de zi CSSM 25 Convocator Membrii CSSM 26 Proces verbal sedinta CSSM 27 Plan economico financiar 28 Raport annual al angajatorului in CSSM 29 Plan evacuare lucratori 30 Dosar cercetare 31 FIAM + FIAM anexa 32 Fise instruire individuale si colective

LEGISLATIA N DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII N MUNCA Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/14 iulie 2006 - M.Of. nr. 646/26 iul. 2006 Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 H.G. 1425/ M.Of.nr.882/30 oct. 2006 Hotarari de Guvern in domeniul protectiei muncii Hotarrea nr. 1218 din 06/09/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate n munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor mpotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici H.G nr.1146/30 august 2006 - M. Of. nr. 815 - 03.X.2006 privind cerintele minime de securitate si sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc Hotarrea de Guvern nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice Hotarrea de Guvern nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca la bordul navelor de pescuit Hotarrea de Guvern nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca Hotarrea de Guvern nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici n munca Hotarrea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca Hotarrea de Guvern nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru mbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive

Hotarrea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, n special de afectiuni dorsolombare. Hotarrea de Guvern nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj Hotarrea de Guvern nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran Hotarrea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca Hotarrea de Guvern nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Hotarrea de Guvern nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotarrea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca Hotarre de Guvern nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile Hotarare de Guvern nr. 1876/22.12.2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii (MO nr. 81/30.01.2006) Hotarare de Guvern nr. 1875/22.12.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest (MO nr. 64/24.01.2006) Hotarre de Guvern nr. 752 din 14/05/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii n atmosfere potential explozive

Ordin nr. 753 din 16/10/2006 privind protectia tinerilor in munca ( Monitorul Oficial, Partea I nr. 925 din 15/11/2006) Ordin nr. 754 din 16 octombrie 2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire i protecie i de avizare a documentaiilor cu caracter tehnic de informare i instruire n domeniul securitii i sntii n munca(MO nr. 887 din 31 octombrie 2006 Ordin nr. 706 din 26-09-2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale(MO nr. 915 partea I din 10-11-2006) HOTRRE nr. 246 din 7 martie 2007privind metodologia de reinnoire a avizelor de ncadrare a locurilor de munca n condiii deosebite(MO nr. 169 din 9 martie 2007) Hotarare nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 332 din 17/05/2007 Hotarare nr. 557/2007 din 06/06/2007 privind completarea masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de munca pentru salariatii incadrati in baza unui contract individual de munca pe durata determinata si pentru salariatii temporari incadrati la agenti de munca temporara(MO nr. 407 din 18/06/2007) Ordonanta de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi aplicate n perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor ncadrate n munca(MO nr. 304 din 4 iulie 2000)
1.

Ordin nr. 3 din 03/01/2007 privind aprobarea Formularului pentru nregistrarea accidentului de munc FIAM MO nr. 70 din 30/01/2007Intrare in vigoare: 30/01/2007.

Bibliografie - Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/14 iulie 2006 - M.Of. nr. 646/26 iul. 2006 - Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 H.G. 1425/ M.Of.nr.882/30 oct. 2006 - HG 955/2010 - modificare HG 1425/2006 de aplicare a legii 319/2006 - Dr. ing. Stefan PECE, Ec Aurelia DASCALESCU, "Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si mbolnavire profesionala la locurile de munca",1998 - Darabont, Al., Pece, St., Dascalescu, Aurelia, Managementul securitatii si sanatatii n munca - Ed. Agir, 2001 - "Medicina Muncii", Prof. Dr. Toma Niculescu, Conf. dr. Ion Toma, Dr. Duca Pavel, ed. MEDMUN, 1999 - "Evaluarea riscurilor n sistemul om-masina", dr. ing. Pece Stefan, ed. Atlas Press, 2003 - "Costul accidentelor de munca", dr. ing. Aurelia Dascalescu, ed. Atlas Press, 2003 - "Implementarea managementului securitatii si sanatatii n munca", dr. ing. Steluta Nisipeanu, ing. Raluca Stepa, ed. Libra 2003