Suport Curs Issm

SUPORT CURS INSPECTOR
SECURITATE SI SANATATE IN
MUNCA
1
CUPRINS
• CAPITOLUL I - SISTEMUL LEGISLATIV REFERITOR LA SECURITATE SI

SANATATE IN MUNCA
• CAPITOLUL II - DEFINIREA PRINCIPALILOR TERMENI LEGISLATIVI
UTILIZATI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
• CAPITOLUL III - ACTIVITATI DE PREVENIRE SI PROTECTIE
• CAPITOLUL IV - ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE PREVENIRE SI
PROTECTIE
• CAPITOLUL V - AUTORIZAREA FUNCTIONARII DIN PUNCT DE VEDERE
AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
• CAPITOLUL VI - CERINTELE MINIME DE PREGATIRE IN DOMENIUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
• CAPITOLUL VII - REPREZENTANTII LUCRATORILOR CU RASPUNDERI
SPECIFICE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
• CAPITOLUL VIII - ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COMITETULUI DE
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
• CAPITOLUL IX – INSTUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL
• CAPITOLUL X - OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILOR
• CAPITOLUL XI - ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE (EIP)
• CAPITOLUL XII - PERICOL GRAV SI IMINENT SI ZONE CU RISC RIDICAT
SI SPECIFIC
• CAPITOLUL XIII - EVENIMENTE, ACCIDENTE, BOLI PROFESIONALE
• CAPITOLUL XIV - COMUNICAREA SI CERCETAREA EVENIMENTELOR,
INREGISTRAREA SI EVIDENTA ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A
INCIDENTELOR PERICULOASE
• CAPITOLUL XV - SEMNALAREA, CERCETAREA, DECLARAREA SI
RAPORTAREA BOLILOR PROFESIONALE
2
CAPITOLUL 1
SISTEMUL LEGISLATIV REFERITOR LA SECURITATE SI SANATATE
IN MUNCA
1.INSTITUTII EUROPENE
• Uniunea Europeana si institutiile sale

Uniunea Europeana constituie rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a
inceput in 1951, intre sase tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si
Olanda). Uniunea Europeana numara astazi 27 de state membre (inclusiv ROMANIA si
BULGARIA din 2007).
Consiliul European
Consiliul Uniunii Europene este format din ministrii celor 27 de state europene, fiecare
tara din Uniune detinand presedintia pe o perioada de 6 luni.
Parlamentul European Comisia Europeana

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene Consiliul Europei si institutiile sale
Consiliul Europei este o organizatie politica creata in 1949 de zece tari europene in scopul
promovarii unei mai stranse unitati intre membrii sai. In prezent Consiliul Europei
reuneste 45 de state si are sediul la Strasbourg. Romania este stat membru al Consiliului
Europei din 7 octombrie 1993.
Adunarea Parlamentara
Curtea Europeana a Drepturilor Omului
3
2. PRINCIPALELE ETAPE ALE CONSTRUCTIEI UNIUNII EUROPENE
Principalele etape institutionale ale acestei constructii au fost:
TRATATUL DE LA PARIS, din 1951, de constituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si

Otelului( CECA);
TRATATUL DE LA ROMA, din 1957, de constituire a Comunitatii Economice Europene

(CEE). Art.100 si art.118 contin unele prevederi referitoare la domeniul securitatii si sanatatii
in munca.
Tot in 1957 s-a constituit Comunitatea Europeana de energie atomica (EUROATOM). Aceste
Tratate fundamentale au fost modificate prin urmatoarele tratate ulterioare :
in 1987 prin ACTUL UNIC EUROPEAN, Statele membre fixeaza data de 01 ianuarie 1993
pentru realizarea Pietei unice. S-au adus unele amendamente Tratatului de la Roma, foarte
importante pentru domeniul securitatii si sanatatii in munca, respectiv prin introducerea
art.100A si art.118A;
in 1992 prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, Statele membre decid crearea Uniunii

Europene pe baza unui sistem de cooperare interguvernamentala. Comunitatea Economica
Europeana(CEE) este redenumita Comunitatea Europeana(CE) ;
in 1999 prin TRATATUL DE LA AMSTERDAM, s-au consolidat cei 3 piloni ai Uniunii creati
prin Tratatul de la Maastricht: Comunitatile Europene (primul pilon), securitatea comuna (al
doilea pilon), cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne (al treilea pilon);
in 2001 prin TRATATUL DE LA NISA, s-a prevazut reformarea institutiilor Uniunii Europene
in vederea viitoarelor extinderi.
3. SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE
Sistemul legislativ al UE este constituit din cinci surse de drept:
• Tratatele europene expuse anterior si Principiile generale ale Dreptului, care sunt
reglementari cunoscute sub denumirea de legislatie primara;
• Acordurile internationale ale UE;
• Reglementarile, Directivele, Recomandarile si Deciziile generale/individuale, care sunt
reglementari cunoscute sub denumirea de legislatie secundara ;
• Principiile generale de drept administrativ;
• Conventiile incheiate intre Statele membre UE
Mentionam ca Legislatia primara, Acordurile internationale ale UE, Principiile generale de

drept administrativ, Reglementarile , Directivele si Deciziile sunt documente obligatorii a fi
respectate de toate Statele membre ale UE.
4
Recomandarile nu constituie documente obligatorii.
4. REGLEMENTARI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE SI

SANATATE IN MUNCA IN UNIUNEA EUROPEANA
4.1. Evolutia reglementarilor legislative referitoare la securitate si sanatate in munca
In Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a Comunitatii Economice Europene, erau

incluse doua articole – art.100 si art.118 – care se refereau la promovarea imbunatatirii
conditiilor de viata si de munca ale lucratorilor si la protectia impotriva accidentelor, in special
prin colaborari intre Statele membre, ca urmare a diferentelor existente intre masurile de
asigurare a securitatii si sanatatii ale fiecarui Stat membru. Ele s-au concretizat in final cu
diverse avize, studii sau consultatii.
In 1974 a fost creat Comitetul consultativ pentru securitate, igiena si protectia sanatatii care a
avut un rol major in elaborarea primului program de actiune al Comisiei europene in domeniul
securitatii si sanatatii in munca care s-a desfasurat in perioada 1978 -1982.
Al doilea program coordonat de actiune al Comisiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca

s-a desfasurat intre anii 1983-1987 .
In anul 1986 s-a adoptat Rezolutia Consiliului din 07.05.1986 referitoare la o noua abordare in
materie de armonizare tehnica si standardizare . Conform acestui document:
• armonizarea tehnica este limitata la adoptarea cerintelor esentiale pe care trebuie sa le

respecte produsele daca ele vor sa beneficieze de circulatie libera pe piata comunitara;
• cerintele esentiale pe care trebuie sa le respecte produsele se stabilesc prin Directive;
Cerintele esentiale pe care trebuie sa le respecte produsele se detaliaza prin specificatii tehnice
in standarde armonizate;
Produsele realizate conform standardelor armonizate beneficiaza de prezumtia de conformitate

cu cerintele esentiale;
Standardele armonizate nu sunt obligatorii a fi respectate de produs, producatorul poate aplica

alte specificatii tehnice pentru ca produsul sa respecte cerintele esentiale;
Producatorul poate alege intre diverse proceduri de evaluare a conformitatii prevazute in

Directiva aplicabila.
In anul 1987 Tratatul de la Roma a fost revizuit prin intrarea in vigoare a Actului Unic
European. In domeniul securitatii si sanatatii in munca s-au introdus doua noi articole –
art.100A si art.118A
• prin care, pentru prima oara, securitatea si sanatatea in munca a fost mentionata ca o
clauza directa:
5
Prin art.100 A nou introdus s-a stipulat ca:
• produsele care circula fara bariere comerciale intr-o piata unica a Comunitatii trebuie sa
prezinte un nivel de protectie ridicat;
• Comisia va adopta masurile necesare de armonizare a legislatiilor nationale pentru
stabilirea si functionarea pietei unice (prin Directive).
Prin art.118 A nou introdus s-a stipulat ca:
Statele membre se vor angaja sa promoveze, in special, imbunatatirea mediului de munca,

pentru a proteja securitatea si sanatatea lucratorilor avand ca obiectiv armonizarea progresiva a
conditiilor existente;
Realizarea obiectivului de la alineatul precedent se va concretiza prin introducerea de cerinte

minime in Directive, aplicabile progresiv.
Al treilea program de actiune (1988 -1992) adoptat de Comisie a fost puternic focusat pe
legislatie si a avut in vedere respectarea a trei cerinte: necesitatea de a se promova in toate
domeniile imbunatatirea securitatii si sanatatii lucratorilor, obligatia de a asigura ca lucratorii
dispun de protectie adecvata fata de riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala si
necesitatea de a asigura ca presiunile generate de concurenta existenta in piata unica nu vor
afecta securitatea si sanatatea lucratorilor.
Programul de actiune s-a concretizat prin elaborarea de numeroase Directive - pe baza

conceptului Noii Abordari si al aplicarii prevederilor art.100A si art.118A al Tratatului de la
Roma – dintre care trebuie mentionata principala Directiva derivata din art.118A, Directiva-
cadru a Consiliului din 12.06.1989 privind introducerea de masuri pentru incurajarea
imbunatatirilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca ( 89 / 391 / CEE)
Anul 1992 a fost declarat de Comisie ca - An european pentru securitate, igiena si sanatate
la locul de munca.
Tot in 1992 se semneaza Tratatul de la Maastricht de infiintare a Uniunii Europene. Printre

punctele importante cuprinse in acest document este si cel referitor la extinderea Europei
sociale prin punerea in aplicare a prevederilor Cartei comunitare a
drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor, adoptata deja in 1989.
Aceasta Carta contine un capitol referitor la realizarea securitatii si sanatatii la locul de
munca.
In 1993 Consiliul a dispus infiintarea Agentiei europene pentru securitate si sanatate in munca
avand drept sarcina inventarierea si diseminarea enormei cantitati de cunostinte si informatii
regionale in materie de securitate si sanatate in munca, in special in ceea ce priveste masurile
de prevenire, contribuind astfel la ameliorarea securitatii si sanatatii in munca.
6
Programul Comunitatii stabilit pentru perioada 1996-2000 a constat in:
• elaborarea unor standarde de securitate si sanatate mai eficiente care vor conduce la
cresterea competivitatii;
• supravegherea transpunerii corecte si la timp a Directivelor de catre Statele membre;
• evidentierea noilor riscuri asociate noii dezvoltari economice si elaborarea de noi
reglementari legislative;
• promovarea in continuare a dialogului social pentru asigurarea reusitei actiunilor de
securitate si sanatate in munca
In aceasta perioada a fost elaborata o cantitate considerabila de standarde de securitate si

sanatate armonizate pentru produse, standarde realizate pentru detalierea cerintelor esentiale de
securitate si sanatate enuntate in Directive.
In martie 2002 a fost stabilita strategia Comisiei in domeniul securitatii si sanatatii in

munca pentru perioada 2002-2006, strategie care s-a axat pe cinci directii importante:
1. Imbunatatirea continua a starii de confort in munca, atat cea fizica, cat si cea morala
si sociala;
2. Consolidarea culturii de prevenire a riscurilor;
3. Conjugarea tuturor mijloacelor de imbunatatire a securitatii si sanatatii in munca si
realizarea de parteneriate;
4. Pregatirea extinderii;
5. Dezvoltarea cooperarii
4.2 Directive referitoare la securitate si sanatate in munca
Directivele sunt reglementari obligatorii pentru Statele membre.
Directivele referitoare la securitate si sanatate in munca sunt elaborate, fie in baza art.100A al
Tratatului de la Roma, fie in baza art.118A a aceluiasi Tratat.
Prin Tratatul de la Amsterdam (1999) aceste articole s-au renumerotat, art.100A devenind art.95
iar art.118A devenind art.138.
In TABELUL NR. 1, expus in continuare se prezinta exemple de Directive elaborate in baza

art.95 al Tratatului de la Amsterdam.
Directivele elaborate pe baza art.95 au ca obiectiv conceperea (proiectarea) si realizarea de

produse care sa prezinte un nivel ridicat de securitate la utilizare si sunt cunoscute sub
denumirea de Directive de securitate a produselor.
7
TABELUL NR.1
DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Sl SANATATE IN MUNCA

elaborate in baza art.95 al Tratatului de la Amsterdam (exemple)
Categoria An aparitie
Domeniu de aplicare
de produse /Nr.Directiva
Produse de consum noi, folosite sau reconditionate (cu
Produse (in
92/59/CEE exceptia antichitatilor) pentru care nu exista
general)
reglementari comunitare
Produse pentru introducerea permanenta pe santierele
89/106/CEE industriale sau de constructii civile cu caracteristici care
Produse pentru
influenteaza rezistenta mecanica si stabilitatea de
constructii
93/68/CEE siguranta si in caz de incendiu, mediu ambiant sau
izolarea termica/acustica a constructiei
84/529/CEE
Ascensoare (pentru transportul de persoane) instalate fix
Ascensoare 86/312/CEE in imobile permanente si componentele de securitate ale
acestora
90/486/CEE
Vehicule cu motor si remorcile acestora precum si
68 directive
componentele si dispozitivele care conditioneaza
Vehicule cu motor cu
securitatea acestora. Se exclud tractoarele din agricultura
amendamente
si silvicultura
26 directive cu Tractoare din agricultura si silvicultura, caracteristici
Tractoare
amendamente generale si principalele lor dispozitive de protectie
Masini in general, cu exceptia celor actionate de forta
98/37/CE
umana, a celor concepute pentru uz nuclear, medical sau
Masini
militar si a celor le care fac obiectul directivelor
98/79/CE
specifice
Utilaje de santier 79/113/CEE
- compresoare 85/405/ CEE
- macarale turn 84/533/CEE

Se stabilesc limitele de emisiune sonora (exprimate ca
-grupuri 85/406/ CEE
puteri acustice sau ca nivele de zgomot, la locul
electrogene de
operatorului
sudura 84/534/CEE
- ciocane de spart 87/405/ CEE

beton si
pickhamere 84/533/CEE
8
- masini de tuns 85/407/ CEE
iarba
84/537/CEE
87/404/CEE
Recipiente simple Recipiente sudate pentru a contine aer sau azot la
90/488/CEE
sub presiune presiune de peste 50 bar
93/68/CEE
Aparate pentru coacere, incalzire si producerea apei
Aparate cu gaz 90/396/CEE calde si dispozitivele si componentele acestora care se
comercializeaza separat
73/23/CEE Echipament electric destinat a fi utilizat la o tensiune
Echipament
nominala cuprinsa intre 50 V si 1000 Vca. si intre 75 V
electric pentru
93/68/CEE si 1500 Vcc.
76/117CEE
79/196/CEE
Echipament
electric utilizabil Echipament electric conceput a fi utilizat in
84/47/CEE
in atmosfera exploziva si prevazut cu anumite sisteme de
protectie, cu exceptia celui conceput pentru utilizare in
88/571/CEE
atmosfera mine cu pericol de grizu
exploziva
88/665/C EE
90/487/CEE
Echipament 82/130/CEE
electric utilizabil Echipament electric conceput a fi utilizat la lucrari
in atmosfera 88/35/CEE subterane sau la instalatii de suprafata unde grizu poate
exploziva cu ajunge prin ventilatie subterana
pericol de grizu 91/169/CEE
Echipament
electric pentru
Aparate si sisteme, electrice sau nu, concepute a fi
utilizare in 94/9/CE
utilizate in atmosfera exploziva.
atmosfera
exploziva
89/336/CEE
Compatibilitate Cerinte de protectie a echipamentelor tehnice fata de
92/31/CEE
electromagnetica perturbatiile electromagnetice
93/68/CEE
Substante 67/548/CEE 7
periculoase: Comunicarea substantelor, evaluarea periculozitatii
imbuteliere si modificari si acestora, imbuteliere, marcare
marcare 20 de adaptari
9
88/379/CEE
Preparate
periculoase.
89/178/CEE Preparate care contin cel putin o substanta periculoasa si
care sa fie considerate periculoase conform definitiilor
Clasificare,
90/492/CEE din directiva
imbuteliere si
marcare
93/18/CEE
Substante si
Fise cu date de securitate care trebuie aduse la
preparate
91/155/CEE cunostinta utilizatorului (de specialitate) odata cu fiecare
periculoase, fise de
substanta sau preparat
securitate
93/112/CEE
78/63/CEE
Antidaunatori Preparate destinate sa protejeze, sa favorizeze sau sa
81/187/CEE conserve plantele sau produsele vegetale, sa distruga sau
(insectofungici) sa evite cresterea plantelor nedorite
84/291/CEE
Explozivi utilizati Controlul, comercializarea si recunoasterea reciproca a
93/15/CEE
in scop civil omologarilor de exploziv utilizati in scop civil
89/686/CEE
Echipamente Echipamente individuale de protectie in general, cu
individuale de 93/68/CEE exceptia celor destinate fortelor armate sau de ordine
protectie publica, de autoaparare
93/95/CEE
Directivele elaborate pe baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam au drept obiectiv

ameliorarea progresiva a securitatii si sanatatii in munca prin armonizarea legislatiilor Statelor
membre.
In TABELUL NR. 2, expus in continuare se prezinta o situatie la zi a Directivelor derivate din

art.138 al Tratatului de la Amsterdam, Directive care poarta si denumirea de Directive sociale.
TABELUL NR. 2
DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Sl SANATATE IN MUNCA
elaborate in baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam
An aparitie/
Denumire
nr.directiva
Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de
89/391/CEE masuri pentru incurajarea imbunatatirilor in domeniul securitatii si
sanatatii in munca
10
Directiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerintele minime de
89/654/CEE securitate si sanatate pentru locurile de munca (1-a directiva specifica in
sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)
securitate si sanatate privind utilizarea echipamentelor tehnice de
89/655/CEE
lucratori in munca (a 2-a directiva specifica in sensul art.16(1) al
directivei 89/391/CEE)
securitate si sanatate privind utilizarea echipamentelor individuale de
89/656/CEE
protectie de lucratori in munca (a 3-a directiva specifica in sensul
art.16(1) al directivei 89/391/CEE)
securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor implicand
90/269/CEE
pentru lucratori riscuri in special de afectiuni ale spatelui (a 4-a directiva
specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)
securitate si sanatate privind activitatea desfasurata prin intermediul
90/270/CEE
unor echipamente cu ecrane de vizualizare (VDT) (a 5-a directiva
specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)
Directiva Consiliului din 28.06.90 referitoare la protectia lucratorilor
90/394/CEE impotriva riscurilor asociate expunerii la agenti cancerigeni in munca (a
6-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)
contra riscurilor asociate expunerii la agenti biologici in munca (a 7- a
2000/54/CE
directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE) (a 7-a
directiva speciala in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)
Directiva Consiliului din 24.06.92 referitoare la implementarea
cerintelor minime de securitate si sanatate in santierele temporare sau
92/57/CEE
mobile (a 8-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei
89/391/CEE)
Directiva Consiliului din 24.06.92 referitoare la cerintele minime pentru
92/58/CEE semnalizarea de securitate si/sau sanatate in munca(a 9-a Directiva
specifica in sensul art.16(1) al Directivei 89/391/CEE)
Directiva Consiliului din 19.10.92 referitoare la aplicarea masurilor care
sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii in munca pentru
92/85/CEE lucratoarele gravide si a lucratoarele care au nascut de curand sau care
alapteaza (a 10-a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei
89/391/CEE)
Directiva Consiliului din 3.11.92 referitoare Ia cerintele minime pentru
imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile
92/91/CEE
extractive prin foraj (a 11-a directiva specifica in sensul art.16(1) al
directivei 89/391/CEE)
11
Directiva Consiliului din 3.12.92 referitoare la cerintele minime pentru
imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile
92/104/CEE
extractive de suprafata sau subteran (a 12-a directiva specifica in sensul
art.16(1) al directivei 89/391/CEE)
Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare Ia cerintele minime de
93/103/CEE securitate si sanatate in munca la bordul navelor de pescuit (a 13-a
directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)
98/24/CE impotriva riscurilor asociate expunerii la agenti chimici in munca (a 14-
a directiva specifica in sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)
Directiva Parlamentului european si a Consiliului din 16.12.99
referitoare la cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si
1999/92/CE
sanatatii lucratorilor potential expusi riscului atmosferelor explozive (a
Directiva Parlamentului european si a Consiliului din 6.02.2003
referitoare la cerintele minime de securitate si sanatate privind
2003/10/CE
expunerea lucratorilor la riscurile generate de agenti fizici (zgomot) (a
80/1107/CEE impotriva riscurilor asociate expunerii la agenti chimici, fizici si
biologici in munca
impotriva riscurilor asociate expunerii la plumb metalic si compusii sai
82/605/CEE
ionici in munca (1-a directiva specifica in sensul art.8 al directivei
80/1107/CEE)
83/477/CEE impotriva riscurilor asociate expunerii la azbest in munca(a 2-a directiva
specifica in sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)
86/188/CEE impotriva riscurilor asociate expunerii la zgomot in munca(a 3-a
directiva specifica in sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)
88/364/CEE prin interzicerea anumitor agenti specifici si/sau a anumitor activitati (a
4-a directiva specifica in sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)
Directiva Consiliului din 29.05.91 referitoare la stabilirea valorilor
91/322/CEE limita orientative pentru implementarea Directivei 80/1107/CEE (a 5-a
directiva specifica in sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)
Directiva Consiliului referitoare la armonizarea dispozitiilor legislative,
78/610/CEE reglementative si administrative ale Statelor membre privind protectia
sanatatii lucratorilor expusi la monomerul clorurii de vinil
Directiva Consiliului din 25.06.91 referitoare la imbunatatirea
91/383/CEE conditiilor de munca pentru lucratori cu contract de munca pe perioada
determinata sau interimari
12
92/29/CEE securitate si sanatate pentru promovarea unei mai bune asistente
medicale la bordul navelor
Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare la anumite aspecte privind
93/104/CEE
organizarea timpului de lucru
Directiva Consiliului din 22.06.94 referitoare la protectia tinerilor in
94/33/CEE
munca
5. REGLEMENTARI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE SI

SANATATE IN MUNCA IN ROMANIA
La nivel european, preocuparile privind asigurarea unui mediu de munca sigur si sanatos
s-au concretizat in cuprinderea in acquis-ul comunitar a unui mare numar de directive
europene in domeniul securitatii si sanatatii in munca. O mare parte dintre acestea au fost
transpuse recent in legislatia romana, determinand modificari importante ale modului de
abordare a problematicii prevenirii la nivel de intreprindere.
Astfel, angajatorii vor trebui sa respecte noi cerinte de securitate si sanatate ale
lucratorilor, armonizate cu cele de la nivel european, care au ca obiectiv principal
imbunatatirea continua a conditiilor de munca.
Legislatia privind securitatea si sanatatea in munca este o componenta a sistemului national de

reglementari, care stabileste responsabilitatile institutiilor implicate, cadrul de infiintare si
organizare a activitatii in domeniu si asigura respectarea principiilor de prevenire a accidentelor
de munca si bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamentala este aceea ca se afla intr-un
proces de armonizare cu prevederile directivelor europene in domeniu.
Constitutia Romaniei, afirmand dreptul la protectie sociala, face referire si la masurile de

securitate si igiena a muncii, iar Codul Muncii cuprinde prevederi care se refera la
protectia vietii si a sanatatii lucratorilor.
Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) in Legea nr.90/1996 a Protectiei

Muncii, republicata, si in Normele Generale de Protectie a Muncii au fost preluate
principiile prevenirii, precum si o serie de masuri care vizau imbunatatirea securitatii si
sanatatii in munca. Legea 90/1996 si normele metodologice de aplicare a acesteia, au
reglementat, pe o perioada de 10 ani, cadrul organizatoric al protectiei muncii si
atributiile organismelor statului privind coordonarea si controlul acestei activitati.
Sistemul piramidal de reglementari, format din Legea nr.90/1996, Normele metodologice

de aplicare ale acestei legi, Normele Generale de Protectie a Muncii si normele specifice
de securitate a muncii, a fost integral abrogat prin adoptarea Legii nr.319/2006 a
securitatii si sanatatii in munca, ale carei prevederi au intrat in vigoare la 01 octombrie
2006.
Noul sistem de reglementari transpune integral prevederile directivelor europene din domeniul
securitatii si sanatatii in munca, dupa cum este evidentiat in tabelul de mai jos:
13
LISTA TRANSPUNERII DIRECTIVELOR EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANA
Nr
Directive Continut Legislatia nationala
crt
Privind protectia impotriva
Hotarare de Guvern nr. 1875 din 22
riscurilor de imbolnavire si
decembrie 2005 privind protectia
1 83/477/CEE prevenirea acestor riscuri
sanatatii si securitatii lucratorilor fata
provocate de expunerea la
de riscurile datorate expunerii la azbest
azbest la locul de munca
Hotarare nr. 493 din 12.04.2006
privind protectia lucratorilor
privind cerintele minime de securitate
impotriva riscurilor
2 86/188/CEE si sanatate referitoare la expunerea
determinate de expunerea la
lucratorilor la riscurile generate de
zgomot in timpul lucrului
zgomot
privind cerintele minime de Hotararea nr. 1091 din 16/08/2006
3 89/654/CEE securitate si sanatate pentru privind cerintele minime de securitate
locul de munca si sanatate pentru locul de munca
referitoare la prescriptii
minime de securitate si Hotararea nr. 1048 din 09/08/2006
sanatate pentru utilizarea privind cerintele minime de securitate
4 89/656/CEE
echipamentului individual de si sanatate pentru utilizarea de catre
protectie de catre muncitori la lucratori a EIP la locul de munca
lucru
privind prescriptiile minime Hotararea de Guvern nr.
de sanatate si securitate pentru 1051/9.08.2006 privind cerintele
manipularea manuala a minime de securitate si sanatate pentru
5 90/269/CEE
maselor implicand pentru manipularea manuala a maselor care
lucratori riscuri in special de prezinta riscuri pentru lucratori, in
afectiuni ale spatelui special de afectiuni dorsolombare
privind prescriptiile minime
Hotararea nr. 1028 din 09/08/2006
de securitate si sanatate
referitoare la activitatea
6 90/270/CEE si sanatate in munca referitoare la
desfasurata prin intermediul
utilizarea echipamentelor cu ecran de
unor echipamente cu ecrane
vizualizare
de vizualizare
referitoare la protectia
privind stabilirea cerintelor minime de
lucratorilor impotriva
securitate si sanatate pentru protectia
7 90/394/CEE riscurilor legate de expunerea
lucratorilor impotriva riscurilor legate
la agenti cancerigeni la locul
de expunerea la agenti cancerigeni sau
de munca
mutageni la locul de munca
privind stabilirea valorilor HOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie
8 91/322/CEE limita de expunere 2006 privind stabilirea cerintelor
profesionala cu caracter minime de securitate si sanatate in
14
orientativ in aplicarea munca pentru asigurarea protectiei
Directivei Consiliului lucratorilor impotriva riscurilor legate
80/1107/CEE privind protectia de prezenta agentilor chimici
lucratorilor impotriva
riscurilor legate de expunerea
la agenti chimici, fizici si
biologici in timpul lucrului
cu privire la prescriptiile
minime de securitate si
9 92/29/CEE sanatate pentru imbunatatirea
si sanatate referitoare la asistenta
asistentei medicale la bordul
medicala la bordul navelor
navelor
privind cerintele minime de Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006
securitate si sanatate care se privind cerintele minime de securitate
10 92/57/CEE
aplica pe santierele temporare si sanatate pentru santierele temporare
sau mobile sau mobile
Hotararea de Guvern nr.
971/26.07.2006 privind cerintele
minime de semnalizare de
11 92/58/CEE minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau sanatate la
securitate si/sau de sanatate la locul de
locul de munca
munca
minime vizand ameliorarea
privind cerintele minime pentru
securitatii si sanatatii
12 92/91/CEE asigurarea securitatii si sanatatii
lucratorilor din
lucratorilor din industria extractiva de
industriile extractive prin
foraj
foraj
pentru imbunatatirea
conditiilor de munca ale
13 92/104/CEE asigurarea securitatii si sanatatii
lucratorilor din industriile
lucratorilor din industria extractiva de
extractive de suprafata sau
suprafata sau subteran
subteran (minerit)
privind prescriptiile minime Hotararea nr. 1135 din 30/08/2006
de securitate si sanatate in privind cerintele minime de securitate
14 93/103/CE
munca la bordul navelor de si sanatate in munca la bordul navelor
pescuit de pescuit
HOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie
cu privire la securitatea si
2006 privind stabilirea cerintelor
protectia sanatatii lucratorilor
minime de securitate si sanatate in
15 98/24/CE impotriva riscurilor legate de
munca pentru asigurarea protectiei
agentii chimici la locul de
lucratorilor impotriva riscurilor legate
munca
de prezenta agentilor chimici
15
pentru ameliorarea protectiei
securitatii si sanatatii
imbunatatirea securitatii si protectia
16 1999/92/CE muncitorilor susceptibili a fi
sanatatii lucratorilor care pot fi expusi
expusi riscului datorat
unui potential risc datorat atmosferelor
atmosferelor potential
explozive
explozive
privind protectia lucratorilor Hotararea nr. 1092 din 16/08/2006
contra riscurilor legate de privind protectia lucratorilor impotriva
17 2000/54/CE
expunerea la agenti biologici riscurilor legate de expunerea la agenti
in munca biologici in munca
de securitate si sanatate in Hotarare de Guvern nr. 1876 din 22
munca legate decembrie 2005 privind cerintele
18 2002/44/CE minime de securitate si sanatate
de expunerea lucratorilor la referitoare la expunerea lucratorilor la
riscurile datorate agentilor riscurile generate de vibratii
fizici (vibratii)
Hotarare nr. 493 din 12.04.2006
de securitate si sanatate in
munca legate de expunerea
19 2003/10/CE si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile
lucratorilor la riscurile generate de
datorate agentilor fizici
zgomot
(zgomot)
referitor la cerintele minime
de securitate si sanatate
privind expunerea lucratorilor
20 2004/40/CE si sanatate referitoare la expunerea
la riscurile datorate agentilor
lucratorilor la riscuri generate de
fizici (campuri
campuri electromagnetice
electromagnetice)
Conditiile in care se desfasoara procesele de munca, complexitatea echipamentelor de munca,

intensitatea efortului mental, volumul din ce in ce mai mare si complexitatea informatiilor
necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor
social- administrative pe baza noilor principii de cunoastere, intelegere si aplicare a
standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii.
Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand

ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de
munca.
Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli de

prevenire si protectie aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.
16
Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca,
prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale in randul lucratorilor si adaptarea la
progresul stiintei si tehnicii.
In conformitate cu aceste reglementari, obligatia de a asigura securitatea si sanatatea, in toate

aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu
afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului.
Legea de baza in domeniul securitatii si sanatatii in munca, este Legea nr.319 denumita Legea
securitatii si sanatatii in munca
Legea securitatii si sanatatii in munca a fost adoptata in data de 14 iulie 2006, publicata in
Monitorul Oficial nr.646 din 26 iulie 2006 si a intrat in vigoare incepand cu data de 01.10.2006.
Legea securitatii si sanatatii in munca, nr.319/2006, transpune Directiva Consiliului

nr.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si
sanatatii lucratorilor la locul de munca.
Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de masuri privind promovarea
imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
Legea securitatii si sanatatii in munca stabileste principii generale referitoare la prevenirea

riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc
si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea
lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor
principii.
Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu

parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor
cuprinde clauze privind securitatea si sanatatea in munca.
Legea securitatii si sanatatii in munca se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat
si private.
Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplica angajatorilor, lucratorilor si

reprezentantilor lucratorilor.
Fac exceptie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile in care

particularitatile inerente ale anumitor activitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele
armate sau politia, precum si cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de
protectie civila, vin in contradictie cu legea securitatii si sanatatii in munca.
17
INSTITUTII CU ATRIBUTII IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN
MUNCA
Legea nr. 319/2006 prevede faptul ca Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
elaboreaza politica si strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in
colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice si prin consultarea cu alte institutii cu atributii in
domeniu.
De asemenea, legea stipuleaza ca Inspectia Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce

priveste controlul aplicarii legislatiei referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
Inspectia Muncii isi desfasoara activitatea in baza Legii nr. 108/1999, republicata si a
Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii, aprobat prin H.G. 767/1999
si exercita atributii de autoritate de stat in domeniul muncii, relatiilor de munca, securitatii si
sanatatii in munca.
In subordinea Inspectiei Muncii functioneaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti

inspectorate teritoriale de munca, unitati cu personalitate juridica.
Obiectivele acestei institutii sunt urmatoarele:
• controlul aplicarii prevederilor legale referitoare la relatiile de munca, securitatea si

sanatatea in munca, la protectia salariatilor care lucreaza in conditii de munca deosebite
si a prevederilor legale referitoare la asigurarile sociale;
• informarea autoritatilor competente despre deficientele legate de aplicarea corecta a
dispozitiilor in vigoare;
• asistarea tehnica a angajatorilor si angajatilor pentru prevenirea riscurilor profesionale
si a conflictelor sociale;
• initierea de propuneri adresate Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale pentru
imbunatatirea legislatiei existente si elaborarea de noi acte legislative in domeniu. Casa
Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale reprezinta autoritatea
competenta in domeniul asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale si are
atributii pentru:
o sprijinirea activitatii de prevenire a angajatorilor;
o reabilitarea medicala si, dupa caz, psihologica, precum si compensarea
victimelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale;
o raportarea catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a situatiilor
deosebite care necesita imbunatatirea reglementarilor
Sub coordonarea metodologica a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale se afla si Institutul

National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Muncii, care fundamenteaza stiintific
masurile de imbunatatire a activitatii de securitate si sanatate in munca si promoveaza politica
stabilita pentru acest domeniu.
18
CAPITOLUL 2
DEFINIREA PRINCIPALILOR TERMENI LEGISLATIVI UTILIZATI IN
DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
1. TERMENI SI EXPRESII DIN LEGEA 319/2006 PRIVIND SECURITATEA SI

SANATATEA IN MUNCA
Lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in
perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de
munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
Angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu
lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
Reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii

lucratorilor - persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu
prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la
protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca;
Prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului
de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
Eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in
timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana
data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau
legata de profesiune;
19
Accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
Boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca,
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de
munca;
Echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
Echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un

lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in
pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
Pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste
doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
Securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop

asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul
de munca;
Incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul

tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui
echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a
afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost
posibil sa produca pagube materiale;
Accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai
acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai
mica de 3 zile;
Boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori

determinanti sunt de natura profesionala.
2. TERMENI SI EXPRESII DIN H.G. nr. 1425/2006 NORMELE METODOLOGICE

DE APLICARE A LEGII NR. 319/2006 SI INTELESUL ACESTORA
Autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca -

asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din
punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca;
20
Serviciu intern de prevenire si protectie - totalitatea resurselor materiale si umane alocate
pentru efectuarea activitatilor de prevenire si protectie in intreprindere si/sau unitate;
Comitet de securitate si sanatate in munca - organul paritar constituit la nivelul

angajatorului, in vederea participarii si consultarii periodice in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, in conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege;
Zone cu risc ridicat si specific - acele zone din cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care au
fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave,
ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
Accident care produce incapacitate temporara de munca (ITM) - accident care produce
incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata prin
certificat medical sau, dupa caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor legale;
Accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmata
prin decizie de incadrare intr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale in drept;
Accident mortal (D) - accident in urma caruia se produce decesul accidentatului, confirmat
imediat sau dupa un interval de timp, in baza unui act medico-legal;
Accident colectiv - accidentul in care au fost accidentate cel putin 3 persoane, in acelasi timp
si din aceleasi cauze, in cadrul aceluiasi eveniment;
Accident de munca de circulatie - accident survenit in timpul circulatiei pe drumurile publice

sau generat de traficul rutier, daca persoana vatamata se afla in indeplinirea indatoririlor de
serviciu;
Accident de munca de traseu:
• accident survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la

domiciliu si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul;
• accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa in locuri organizate de
angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa
si invers, si care a antrenat vatamarea sau decesul;
• accident care a antrenat vatamarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al
deplasarii de la locul de munca la locul unde isi incaseaza salariul si invers, daca acesta
este organizat de angajator in afara unitatii;
Accident in afara muncii : accident care nu indeplineste conditiile prevazute la art. 5 lit. g) si
la art. 30 din lege;
Invaliditate - pierdere partiala sau totala a capacitatii de munca, confirmata prin decizie de
incadrare intr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale in drept;
21
Invaliditate evidenta - pierdere a capacitatii de munca datorata unor vatamari evidente, cum
ar fi un brat smuls din umar, produse in urma unui eveniment, pana la emiterea deciziei de
incadrare intr-un grad de invaliditate de catre organele medicale in drept;
Intoxicatie acuta profesionala - stare patologica aparuta brusc, ca urmare a expunerii

organismului la noxe existente la locul de munca;
Indatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite in: contractul individual de munca,

regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, fisa postului, deciziile
scrise, dispozitiile scrise ori verbale ale conducatorului direct sau ale sefilor ierarhici ai
acestuia;
Comunicare - procedura prin care angajatorul comunica producerea unui eveniment, de

indata, autoritatilor prevazute la art. 27 alin. (1) din lege;
Evidenta - mijloacele si modalitatile de pastrare a informatiilor referitoare la evenimentele

produse;
Cercetare a bolilor profesionale - procedura efectuata in mod sistematic, cu scopul de a

stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;
Semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care se indica pentru prima oara faptul ca
o boala ar putea fi profesionala;
Raportare a bolilor profesionale - procedura prin care se transmit informatii referitoare la

bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul national de coordonare metodologica si
informare privind bolile profesionale si la Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea
Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii Bucuresti.
22
CAPITOLUL 3
ACTIVITATI DE PREVENIRE SI PROTECTIE
Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, in

urmatoarele moduri:
1. prin asumarea de catre angajator, in conditiile art. 9 alin. (4) din lege, a
atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege;
2. prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile
de prevenire si protectie;
3. prin infiintarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire si protectie;
4. prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie
Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute mai sus in cadrul
intreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele:
• identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului

de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/ echipamente de
munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;
• elaborarea, indeplinirea, monitorizarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;
• elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de
securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale
unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru, si difuzarea
acestora in intreprindere si/sau unitate numai dupa ce au fost aprobate de catre angajator;
• propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce
revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa
postului, cu aprobarea angajatorului;
23
• verificarea insusirii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de
prevenire si protectie, a instructiunilor proprii, precum si a atributiilor si
responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca stabilite prin
fisa postului;
• intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a
lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
• elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea, in scris, a periodicitatii
instruirii adecvate pentru fiecare loc de munca in instructiunile proprii, asigurarea
informarii si instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si
verificarea insusirii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite;
• elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau unitatii;
• asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent, conform
prevederilor art. 101-107, si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea
lui;
• evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107;
• stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabilirea
tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului
nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate
la locul de munca;
• evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este
necesara autorizarea exercitarii lor;
• evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
• evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii,
necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;
• monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de
masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru
controlul noxelor in mediul de munca;
• verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de
urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;
• efectuarea controalelor interne la locurile de munca, cu informarea, in scris, a
angajatorului asupra deficientelor constatate si asupra masurilor propuse pentru
remedierea acestora;
• intocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotararile Guvernului emise in
temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot
si santiere temporare si mobile;
• evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este
cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane
competente, conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr. 1.146/2006 privind
cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca;
• identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru
din intreprindere si intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament
individual de protectie, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.048/2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
24
• urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale
de protectie si a inlocuirii lor la termenele stabilite, precum si in celelalte situatii
prevazute de Hotararea Guvernului nr. 048/2006;
• participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-
177;
• intocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
• elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din
intreprindere si/sau unitate, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din
lege;
• urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor
de control si al cercetarii evenimentelor;
• colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de
prevenire si protectie, medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor de
prevenire si protectie;
• colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor
angajatori, in situatia in care mai multi angajatori isi desfasoara activitatea in acelasi loc
de munca;
• urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a
planului de evacuare;
• propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii
obligatiilor si atributiilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
• propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor
de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini;
• intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati;
• evidenta echipamentelor, zonarea corespunzatoare, asigurarea/urmarirea ca verificarile
si/sau incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate la timp si de
catre persoane competente ori alte activitati necesare, potrivit prevederilor Hotararii
Guvernului nr. 1.058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si
protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor
explozive;
• alte activitati necesare/specifice asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de
munca.
• Evaluarea riscurilor cu privire la securitatea si sanatatea in munca la nivelul
intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, in
urmatoarele situatii:
1. ori de cate ori intervin schimbari sau modificari in ceea ce priveste tehnologia,
echipamentele de munca, substantele ori preparatele chimice utilizate si amenajarea
locurilor de munca/posturilor de munca;
2. dupa producerea unui eveniment;
3. la constatarea omiterii unor riscuri sau la aparitia unor riscuri noi;
4. la utilizarea postului de lucru de catre un lucrator apartinand grupurilor sensibile la
riscuri specifice;
5. la executarea unor lucrari
25
CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE PREVENIRE SI PROTECTIE
Stabilirea structurii organizatorice a activitatii de prevenire si protectie, la nivelul unei

intreprinderi se face pe baza prevederilor Legii 319, Legea Securitatii si Sanatatii in munca,
SECTIUNEA a 2-a Servicii de prevenire si protectie, art.8, art.9 si art.19.
Conform prevederilor art. 8:
• Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile
de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere si /
sau unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati.
• Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie
si a celei de prevenire a riscurilor profesionale.
• Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini
obligatiile ce le revin prin prezenta lege.
• Daca in intreprindere si /sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele
de protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii
externe.
• In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea
trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ce au efecte sau
sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa
aiba acces la informatiile privind riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum
si masurile si activitatile de prevenire si de protectie atat la nivelul intreprinderii si /sau
unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si /sau fiecarei functii.
• Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si
sanatatea in munca si, cel mult, atributii complementare.
26
Conform prevederilor art. 9:
• In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de

protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si /sau unitatii si / sau de riscurile la
care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si
/sau unitatii, se impune ca:
1. lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;

2. serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si
profesionale adecvate;
3. lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar
• Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa

fie asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din
interiorul sau din exteriorul intreprinderii si /sau
• Lucratorul /lucratorii si /sau serviciul / serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa

colaboreze intre ei ori de cate ori este
• In cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara activitati

fara riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si
sanatatii in munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are
capacitatea necesara in domeniu.
• Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice

de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si
numarul considerat suficient, prevazut la alin. (1) si (4).
Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata in baza Normelor metodologice

de aplicare a Legii 319, aprobate prin H.G. nr. 1425/2006, modificata si completata, norme care
detaliaza prevederile acesteia.
Conform acestor norme organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata:
• prin asumarea de catre angajator a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de

lege;
• desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire
si protectie;
• infiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie;
• apelarea la servicii externe de prevenire si protectie
In cazul intreprinderilor cu pana la 9 lucratori, inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile

din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
• activitatile desfasurate in cadrul intreprinderii nu sunt cele prevazute in anexa 5;
27
• angajatorul isi desfasoara activitatea profesionala in mod efectiv si cu regularitate in
intreprindere si /sau unitate;
• angajatorul a urmat cel putin un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, cu o durata minima de 40 de ore si continutul prevazut in anexa nr. 6 lit. A,
fapt care se atesta printr-un document de absolvire a programului de
In situatia in care nu sunt indeplinite aceste conditii, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau
mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie si /sau sa apeleze
la servicii externe.
In cazul in care angajatorul/lucratorii desemnati/serviciile interne de prevenire si protectie nu

au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si
protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe pentru acele activitati de prevenire
si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu.
In cazul intreprinderilor care au intre 10 si 49 de lucratori, inclusiv, angajatorul poate efectua

activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
• activitatile desfasurate in cadrul intreprinderii nu sunt cele prevazute in anexa 5;

• riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave,
ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
• angajatorul isi desfasoara activitatea profesionala in mod efectiv si cu regularitate in
intreprindere si /sau unitate;
• angajatorul a urmat cel putin un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, cu o durata minima de 40 de ore si continutul prevazut in anexa nr. 6 lit. A,
fapt care se atesta printr-un document de absolvire a programului de
In situatia in care nu sunt indeplinite aceste conditii, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau
mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie si /sau sa apeleze
la servicii externe.
In cazul in care angajatorul/lucratorii desemnati/serviciile interne de prevenire si protectie nu

au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si
protectie prevazute la art. 15, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe pentru acele
activitati de prevenire si protectie pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu.
In cazul intreprinderilor si /sau unitatilor formate din personal cuprins intre 50 si 249 de
lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, sau sa organizeze
serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie
din cadrul intreprinderii.
In cazul intreprinderilor si /sau unitatilor formate din personal cuprins intre 50 si 249 de
lucratori, care desfasoara activitati dintre cele prevazute in anexa nr.5, angajatorul trebuie sa
organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie.
28
In cazul in care lucratorii desemnati /serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile
si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie,
angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie
pe care nu le poate desfasura cu personalul propriu.
In cazul intreprinderilor si /sau unitatilor care au peste 250 de lucratori angajatorul trebuie sa
organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie.
In cazul in care serviciile interne de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile

necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa
apeleze la unul sau mai multe servicii externe pentru acele activitati de prevenire si protectie pe
care nu le poate desfasura cu personalul propriu.
Lucratori desemnati
Desemnarea nominala a lucratorului /lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire

si protectie se face prin decizie a angajatorului.
Angajatorul va desemna lucratorul numai din randul lucratorilor cu care are incheiat contract
individual de munca cu norma intreaga.
Angajatorul va consemna in fisa postului activitatile de prevenire si protectie pe care lucratorul

desemnat are capacitatea, timpul necesar si mijloacele adecvate sa le efectueze.
Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa

indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
corespunzatoare cel putin nivelului mediu.
Angajatorul va stabili numarul de lucratori desemnati in functie de marimea intreprinderii si

/sau unitatii, si /sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in
cadrul intreprinderii si /sau unitatii.
Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate si timpul necesar pentru ca lucratorii

desemnati sa poata desfasura activitatile de prevenire si protectie conform fisei postului.
Serviciile interne de prevenire si protectie
Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc
cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare
nivelului mediu si /sau superior si, dupa caz, alti lucratori.
Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca cerintele minime

de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior.
Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care au contract
individual de munca cu norma intreaga incheiat cu angajatorul.
29
Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza in subordinea directa a
angajatorului ca o structura distincta.
Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai
activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi prevenirea si
stingerea incendiilor si protectia mediului.
Angajatorul va consemna in Regulamentul intern activitatile de prevenire si protectie pentru

efectuarea carora serviciul intern de prevenire si protectie are capacitate si mijloace adecvate.
Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa aiba la dispozitie resursele materiale si

umane necesare pentru indeplinirea activitatilor de prevenire si protectie desfasurate in
intreprindere.
Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire si protectie in functie de marimea

intreprinderii si /sau unitatii, si /sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de
distributia acestora in cadrul intreprinderii si /sau unitatii.
Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciului intern de prevenire si

protectie sa poata desfasura activitatile specifice.
Cand angajatorul isi desfasoara activitatea in mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire
si protectie trebuie sa fie organizat astfel incat sa se asigure in mod corespunzator desfasurarea
activitatilor specifice.
In situatia in care activitatea de prevenire si protectie este asigurata prin mai multe servicii
interne, acestea vor actiona coordonat pentru asigurarea eficientei activitatii.
Serviciul intern de prevenire si protectie poate sa asigure si supravegherea medicala, daca

dispune de personal cu capacitate profesionala si de mijloace materiale adecvate.
Servicii externe de prevenire si protectie

Serviciul extern de prevenire si protectie asigura, pe baza de contract, activitatile de
prevenire si protectie sau consultanta in domeniu.
Serviciul extern trebuie sa aiba acces la toate informatiile necesare desfasurarii activitatii de
prevenire si protectie.
Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
• sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale

necesare pentru a-si desfasura activitatea;
• sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de
avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul
securitatii si sanatatii in
30
Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc
cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare
nivelului mediu si /sau superior si, dupa caz, alti lucratori.
Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca cerintele

minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului
superior.
In cazul in care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana,
aceasta trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii
in munca corespunzatoare nivelului superior.
Contractul incheiat intre angajator si serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa

cuprinda si urmatoarele:
1. activitatile de prevenire si protectie care vor fi desfasurate de catre fiecare serviciu

extern de prevenire si protectie;
2. modul de colaborare cu lucratorii desemnati/serviciile interne si/sau cu alte servicii
externe de prevenire si protectie;
3. clauze privind solutionarea litigiilor aparute intre parti.
Serviciile externe de prevenire si protectie au obligatia sa puna la dispozitia beneficiarilor de

servicii informatiile prevazute la art. 26 si 27 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii
in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 68/2010.
Serviciul extern trebuie sa intocmeasca, in doua exemplare, un raport de activitate semestrial,

conform modelului din anexa nr.10 din Norma metodologica.
Rapoartele vor fi inaintate Inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia isi are sediul
serviciul extern in termen de 15 zile de la incheierea trimestrului.
31
CAPITOLUL 5
AUTORIZAREA FUNCTIONARII DIN PUNCT DE VEDERE AL

In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea

accidentelor si a bolilor profesionale, angajatorii au obligatia sa obtina autorizatia de
functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei
activitati.
Nu se autorizeaza, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice:
1. persoanele juridice pentru care autorizarea functionarii, inclusiv din punctul de vedere
al securitatii si sanatatii in munca, se efectueaza in temeiul Legii nr. 359/2004 privind
simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice,
asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si
la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile
ulterioare;
2. persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati economice, intreprinderile
individuale si intreprinderile familiale pentru care procedura de inregistrare in registrul
comertului si de autorizare a functionarii este reglementata de Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele
fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile
ulterioare
Asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din

punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca se face pentru activitatile care se desfasoara
la sediul social, la sediile secundare sau in afara acestora.
32
In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, angajatorul are
obligatia sa depuna la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea
o cerere, completata in doua exemplare semnate in original de catre angajator, conform
modelului prevazut in anexa nr. 1.la Normele Metodologice.
Cererea va fi insotita de urmatoarele acte:
a)copii de pe actele de infiintare;

b)declaratia pe propria raspundere, conform modelului prezentat in anexa nr. 2, din care rezulta
ca pentru activitatile declarate sunt indeplinite conditiile de functionare prevazute de legislatia
specifica in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inspectoratele

teritoriale de munca procedeaza dupa cum urmeaza:
1. inregistreaza cererile de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si

sanatatii in munca;
2. verifica actele depuse in sustinerea acestora, precum si declaratia pe propria raspundere;
c)completeaza si emit certificatul constatator, conform modelului prezentat in anexa nr. 3 la

Normele Metodologice.;
d)asigura evidenta certificatelor constatatoare eliberate, conform modelului prezentat in anexa
nr. 4 la Normele Metodologice.;
e)asigura arhivarea documentatiei in baza careia s-au emis certificatele constatatoare.
Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucratoare, calculat de la data

inregistrarii cererii.
Certificatul constatator, emis in baza declaratiei pe propria raspundere, da dreptul angajatorilor

sa desfasoare activitatile pentru care au obtinut certificatul.
IMPORTANT:
• In cazul in care in cadrul controalelor se constata abateri de la respectarea

prevederilor legale din domeniul securitatii si sanatatii in munca, inspectorul de
munca sisteaza activitatea si propune inspectoratului teritorial de munca
inscrierea mentiunii in certificat
• Inspectoratul teritorial de munca mentioneaza sistarea activitatii prevazute la alin.
(1) in certificat
• In situatia prevazuta mai sus, angajatorul poate relua activitatea numai dupa ce
demonstreaza ca a remediat deficientele care au condus la sistarea activitatii si a
obtinut autorizarea conform Normelor Metodologice.
• In situatia prevazuta la alin. (3), cererea va fi insotita de certificatul constatator
eliberat initial.
• Inspectoratul teritorial de munca va mentiona in certificatul constatator data
reluarii activitatii.
33
CAPITOLUL 6
CERINTELE MINIME DE PREGATIRE IN DOMENIUL
Nivelurile de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, necesare pentru

dobandirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si
protectie, sunt urmatoarele:
• nivel mediu;
• nivel superior
Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare

nivelului mediu sunt:
1. studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil
tehnic;
2. curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui
prevazut in anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80 de ore
Nivelul mediu se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a cursului.

nivelului superior, care trebuie indeplinite in mod cumulativ, sunt urmatoarele:
1. absolvirea, in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice, cu

diploma de licenta sau echivalenta, a ciclului I de studii universitare, studii universitare
de licenta, ori a studiilor universitare de lunga durata sau absolvirea cu diploma de
absolvire a studiilor universitare de scurta durata;
34
2. curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui
prevazut in anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80 de ore;
3. absolvirea cu diploma sau certificat de absolvire, dupa caz, a unui program de
invatamant postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de
cel putin 180 de
Indeplinirea cerintelor se atesta prin diploma de studii si certificatele de absolvire a cursurilor.
Cerinta minima prevazuta la alin. lit. b) si c) este considerata indeplinita si in situatia in care
persoana a obtinut o diploma de master sau doctorat in domeniul securitatii si sanatatii in
munca.

ocupatiei tehnician in securitate si sanatate in munca sunt:
1. studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil
tehnic;
2. program de formare pentru ocupatia de tehnician in securitate si sanatate in munca, de
cel putin 80 de ore
Indeplinirea cerintelor se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a programului

de formare profesionala corespunzator.

ocupatiei expert in securitate si sanatate in munca sunt:
1. studii universitare absolvite cu diploma de licenta, respectiv studii superioare de lunga

sau de scurta durata absolvite cu diploma de licenta ori echivalenta in domeniile
fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice;
2. program de formare profesionala pentru ocupatia de expert in securitate si sanatate in
munca, de cel putin 80 de ore;
3. curs postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin
180 de ore, sau masterat/doctorat in acest
Indeplinirea cerintelor se atesta prin diplomele de studii si certificatul de absolvire a

programului de formare profesionala corespunzator.
Cerinta minima prevazuta la alin. lit. b) si c) este considerata indeplinita si in situatia in care
persoana a obtinut o diploma de master sau doctorat in domeniul securitatii si sanatatii in
munca.
Cursurile si programele de formare in domeniul securitatii si sanatatii in munca, se efectueaza

de catre furnizori de formare profesionala autorizati, potrivit prevederilor Ordonantei
Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare.
35
CAPITOLUL 7
REPREZENTANTII LUCRATORILOR CU RASPUNDERI SPECIFICE IN

DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in

munca, sunt alesi de catre si dintre lucratorii din intreprindere si/sau unitate, conform celor
stabilite prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare
si functionare.
Numarul de reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si

sanatatii in munca, care se aleg, va fi stabilit prin contractul colectiv de munca, regulamentul
intern sau regulamentul de organizare si functionare, in functie de numarul total al lucratorilor
din intreprindere si/sau unitate.
Numarul minim va fi stabilit dupa cum urmeaza:
1. un reprezentant, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au intre 10 si 49 de

lucratori inclusiv;
2. 2 reprezentanti, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au sub 50 si 100 de
lucratori inclusiv;
3. conform cerintelor prevazute la art. 60 alin. (3), in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor
care au peste 101 lucratori
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca

trebuie sa urmeze un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o
durata de cel putin 40 de ore.
36
Indeplinirea cerintei prevazute mai sus se atesta printr-un document de absolvire a programului
de pregatire.
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca

sunt consultati si participa, la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitate si sanatate
in munca, si pot desfasura urmatoarele activitati:
1. colaboreaza cu angajatorul pentru imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate in

munca;
2. insotesc echipa/persoana care efectueaza evaluarea riscurilor;
3. ajuta lucratorii sa constientizeze necesitatea aplicarii masurilor de securitate si sanatate
in munca;
4. aduc la cunostinta angajatorului sau comitetului de securitate si sanatate in munca
propunerile lucratorilor referitoare la imbunatatirea conditiilor de munca;
5. urmaresc realizarea masurilor din planul de prevenire si protectie;
6. informeaza autoritatile competente asupra nerespectarii prevederilor legale in domeniul
securitatii si sanatatii in munca.
37
CAPITOLUL 8
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COMITETULUI DE
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie in unitatile care au un numar de cel

putin 50 de lucratori, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei.
Inspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate si sanatate in munca

in unitatile cu un numar mai mic de 50 de lucratori in functie de natura activitatii si de riscurile
identificate.
In cazul in care activitatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe
comitete de securitate si sanatate in munca; numarul acestora se stabileste prin contractul
colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare si
functionare.
Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie si in cazul activitatilor care se

desfasoara temporar, respectiv cu o durata mai mare de 3 luni.
In unitatile care au mai putin de 50 de lucratori, unde nu s-a costituit comitet de securitate si
sanatate in munca atributiile acestuia revin reprezentantilor lucratorilor, cu raspunderi specifice
in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor.
Componenta comitetului de securitate si sanatate in munca
Comitetul de securitate si sanatate in munca este constituit din reprezentantii lucratorilor cu

raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii muncii, pe de o parte, si angajator sau
38
reprezentantul sau legal si/sau reprezentantii sai in numar egal cu cel al reprezentantilor
lucratorilor si medicul de medicina muncii, pe de alta parte.
Angajatorul sau reprezentantul sau legal este presedintele comitetului de securitate si sanatate
in munca.
Lucratorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire si protectie este

secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca.
Reprezentantii lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca vor fi desemnati de

catre lucratori dintre reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii
si sanatatii lucratorilor, dupa cum urmeaza:
a)de la 50 la 100 de lucratori - 2 reprezentanti;
b)de la 101 la 500 de lucratori - 3 reprezentanti;
c)de la 501 la 1.000 de lucratori - 4 reprezentanti;
d)de la 1.001 la 2.000 de lucratori - 5 reprezentanti;
e)de la 2.001 la 3.000 de lucratori - 6 reprezentanti;
f)de la 3.001 la 4.000 de lucratori - 7 reprezentanti;
g)peste 4.000 de lucratori - 8 reprezentanti.
Reprezentantii lucratorilor in comitetul de securitate si sanatate in munca vor fi alesi pe o

perioada de 2 ani.
Modalitatea de desemnare a reprezentantilor lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate

in munca va fi stabilita prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul
de organizare si functionare.
Membrii comitetului de securitate si sanatate in munca se nominalizeaza prin decizie scrisa a

presedintelui acestuia, iar componenta comitetului va fi adusa la cunostinta tuturor lucratorilor.
La intrunirile comitetului de securitate si sanatate in munca vor fi convocati sa participe

lucratorii desemnati, reprezentantii serviciului intern de prevenire si protectie si, in cazul in care
angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire si protectie,
reprezentantii acestora: pot sa participe si inspectori de munca.
39
IMPORTANT:
• Angajatorul are obligatia sa acorde fiecarui reprezentant al lucratorilor in

comitetele de securitate si sanatate in munca timpul necesar exercitarii atributiilor
• Timpul alocat acestei activitati va fi considerat timp de munca si va fi de cel putin:
1. 2 ore pe luna in unitatile cu un efectiv de pana la 99 de lucratori;

2. 5 ore pe luna in unitatile cu un efectiv intre 100 si 299 de lucratori;
3. 10 ore pe luna in unitatile cu un efectiv intre 300 si 499 de lucratori;
4. 15 ore pe luna in unitatile cu un efectiv intre 500 si 1.499 de lucratori;
5. 20 de ore pe luna in unitatile cu un efectiv de 1.500 de lucratori si peste.
• Instruirea necesara exercitarii rolului de membru in comitetul de securitate si

sanatate in munca trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru si pe
cheltuiala
Functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca
Comitetul de securitate si sanatate in munca functioneaza in baza regulamentului de functionare

propriu.
Angajatorul are obligatia sa asigure intrunirea comitetului de securitate si sanatate in munca cel
putin o data pe trimestru si ori de cate ori este necesar.
Ordinea de zi a fiecarei intruniri este stabilita de catre presedinte si secretar, cu consultarea

reprezentantilor lucratorilor, si este transmisa membrilor comitetului de securitate si sanatate in
munca, inspectoratului teritorial de munca si, daca este cazul, serviciului extern de protectie si
prevenire, cu cel putin 5 zile inaintea datei stabilite pentru intrunirea comitetului.
Secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca convoaca in scris membrii comitetului

cu cel putin 5 zile inainte de data intrunirii, indicand locul, data si ora stabilite.
La fiecare intrunire secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca incheie un proces-

verbal care va fi semnat de catre toti membrii comitetului.
Comitetul de securitate si sanatate in munca este legal intrunit daca sunt prezenti cel putin
jumatate plus unu din numarul membrilor sai.
Comitetul de securitate si sanatate in munca convine cu votul a cel putin doua treimi din
numarul membrilor prezenti.
Secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca va afisa la loc vizibil copii ale
procesului- verbal incheiat.
Secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca transmite inspectoratului teritorial de

munca, in termen de 10 zile de la data intrunirii, o copie a procesului-verbal incheiat.
40
Atributiile comitetului de securitate si sanatate in munca
Pentru realizarea informarii, consultarii si participarii lucratorilor, comitetul de securitate si

sanatate in munca are cel putin urmatoarele atributii:
a)analizeaza si face propuneri privind politica de securitate si sanatate in munca si planul de

prevenire si protectie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare si
functionare;
b)urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare

realizarii prevederilor lui si eficienta acestora din punct de vedere al imbunatatirii conditiilor
de munca;
c)analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luand in considerare

consecintele asupra securitatii si sanatatii, lucratorilor, si face propuneri in situatia constatarii
anumitor deficiente;
d)analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si utilizarea echipamentelor de munca, a

echipamentelor de protectie colectiva si individuala;
e)analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce revin serviciului extern de prevenire si

protectie, precum si mentinerea sau, daca este cazul, inlocuirea acestuia;
f)propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tinand seama de prezenta grupurilor

sensibile la riscuri specifice;
g)analizeaza cererile formulate de lucratori privind conditiile de munca si modul in care isi
indeplinesc atributiile persoanele desemnate si/sau serviciul extern;
h)urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile legale privind securitatea si

sanatatea in munca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii sanitari;
i)analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a

imbolnavirilor profesionale, precum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propune
introducerea acestora in planul de prevenire si protectie;
j)analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale si

evenimentelor produse si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor dispuse in
urma cercetarii;
k)efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii si a celor de lucru si face
un raport scris privind constatarile facute;
l)dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate si sanatate in munca de catre

conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca,
41
la actiunile care au fost intreprinse si la eficienta acestora in anul incheiat, precum si propunerile
pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza in anul urmator.
Obligatiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate si sanatate in munca
1. Angajatorul trebuie sa furnizeze comitetului de securitate si sanatate in munca toate

informatiile necesare, pentru ca membrii acestuia sa isi poata da avizul in cunostinta de
cauza.
2. Angajatorul trebuie sa prezinte, cel putin o data pe an, comitetului de securitate si
sanatate in munca un raport scris care va cuprinde situatia securitatii si sanatatii in
munca, actiunile care au fost intreprinse si eficienta acestora in anul incheiat, precum si
propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se vor realiza in anul in curs.
3. Angajatorul trebuie sa transmita raportul prevazut la alin. (1), avizat de membrii
comitetului de securitate si sanatate in munca, in termen de 10 zile, inspectoratului
teritorial de munca.
4. Angajatorul trebuie sa supuna analizei comitetului de securitate si sanatate in munca
documentatia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca, ale
echipamentelor de protectie colectiva si individuala, in vederea selectionarii
echipamentelor;
5. Angajatorul trebuie sa informeze comitetul de securitate si sanatate in munca cu privire
la evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate, masurile de prevenire si protectie
atat la nivel de unitate, cat si la nivel de loc de munca si tipuri de posturi de lucru,
masurile de prim ajutor si de prevenire si stingere a incendiilor;
6. Angajatorul comunica comitetului de securitate si sanatate in munca punctul sau de
vedere sau, daca este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau
extern de prevenire si protectie, asupra plangerilor lucratorilor privind conditiile de
munca si modul in care serviciul intern sau extern de prevenire si protectie isi
indeplineste rolul;
42
CAPITOLUL 9
INSTUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL
Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor si

formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul intreprinderii si/sau

al unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru si este considerata timp de munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde 3 faze:
1. instruirea introductiv-generala;
2. instruirea la locul de munca;
3. instruirea
La instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace,

metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de
filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.
Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri
adecvate. Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruire - testare, pe meserii sau
activitati.
Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se consemneaza in

mod obligatoriu in fisa de instruire individuala, conform modelului prezentat in anexa nr. 11,
cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
43
Completarea fisei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dupa
verificarea instruirii.
Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit
si de catre persoanele care au efectuat si au verificat instruirea.
Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita

de o copie a fisei de aptitudini, completata de catre medicul de medicina muncii in urma
examenului medical la angajare.
Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul

stabileste, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si functionare, reguli
privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau unitate.
Pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati pe baza
de contract de prestari servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul
beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice
intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum
si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderilor si/sau unitatii, prin
completarea unei fise de instruire colectiva, conform modelului prezentat in anexa nr. 12 la
Normele Metodologice.
Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va pastra
de catre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire si protectie care a efectuat
instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, in cazul
vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.
Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei

referitoare la securitate si sanatate in munca vor fi insotiti de catre un reprezentant desemnat de
catre angajator, fara a se intocmi fisa de instructaj.
INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA
Instruirea introductiv-generala se face:
1. la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din LegeA 319/2006;

2. lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
3. lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
4. lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca
Instruirea introductiv-generala se face de catre:
1. angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
sau
2. lucratorul desemnat; sau
3. un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau
44
4. serviciul extern de prevenire si protectie.
Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu

va fi mai mica de 1 ora si se stabileste prin programul de instruire- testare elaborat al nivelul
intreprinderii.(Conform H.G. nr. 767/2016- moficarea si completarea unor acte normative din
domeniul sistemului asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de munca si al securitatii si
sanatatii in munca).
Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20 de persoane.
Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitati si de riscurile pentru

securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la
nivelul intreprinderii si/sau al unitatii, in general.
Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica aprobata de

catre angajator.
Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe baza de

teste. Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire.
Lucratorii nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea
introductiv-generala.
In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele probleme:
a) legislatia de securitate si sanatate in munca;

b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si
sanatate in munca:
• Nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca se poate datora necunoasterii

acestei legislatii sau nerespectarii acesteia;
• Atat persoana juridica cat si lucratorii pot fi sanctionati contraventional sau penal in
cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca;
• Amenzile contraventionale sau penale se pot aplica de catre inspectorii de munca sau
de catre organele procuraturii in conformitate cu Legea nr.319/2006 cap.VIII-Infractiuni
si cap.IX-Contraventii.
• In cadrul societatii la propunerea persoanei desemnate cu raspunderi specifice in
domeniul securitatii si sanatatii in munca sau a sefului ierarhic superior in cazul
nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca se pot aplica sanctiuni stabilite
de societate prin Regulament;
• Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea

cea mai grava consecinta, aceea de producere a unui accident, soldat cu pierderea totala
sau partiala a capacitatii de munca;
• Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea
consecinte imprevizibile atat pentru angajator cat si pentru angajat, dupa cum urmeaza:
45
Pentru angajator:
• Inchisoare sau amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor savarsite, astfel:

inchisoare intre 3 luni si 3 ani; amenzi contraventionale intre 5.000– 10.000 lei
Pentru angajat:
• amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptei;

• suferinta de pe urma unui potential accident ce poate avea urmari grave (deces,
invaliditate) atat pentru accidentat cat si pentru familie;
• pierderea unor sume importante din salariul cuvenit pe perioada de intrerupere a
perioadei de munca.
Pentru ambele parti:
• judecarea in instanta a unor potentiale procese cauzate de nerespectarea legislatiei cu

urmarile cuvenite conform codului penal
c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii:
In activitatea societatii factorii de risc cei mai frecventi sunt :

Factori de risc care depind de executant prin:
1. actiuni gresite;
2. omisiuni in efectuarea sarcinii de munca.
1. Actiuni gresite pot fi:

• executarea defectuoasa de operatii: comenzi, manevre gresite, utilizarea gresita a
mijloacelor de protectie desi executantul a fost instruit;
• intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca;
• efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca: stationarea in zone
periculoase ; alimentarea sau oprirea de curent electric cadere la acelasi nivel sau de la
inaltime.
2. Omisiuni pot fi:

• omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa
• neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare
Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa lucratorului :
• efortul prea mare al personalului

• operatii de lucru gresite
• operatii de lucru fortate
• ritm mare de lucru
• solicitarea lucratorului peste posibilitatile acestuia
46
Factori de risc care depind de mijloacele de productie :
1. Factori de risc mecanic

• organe de masini in miscare neprotejate
• suprafete periculoase (intepatoare, taioase)
2. Factori de risc electric:

• atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate in functiune
si neprotejate
3. Factori de risc termic:
• atingerea directa a obiectelor sau suprafetelor cu temperatura ridicata.
Factori de risc care depind de mediul de munca :

• temperatura ridicata a aerului
• umiditatea ridicata a aerului
Pentru diminuarea acestor riscuri in cadrul societatii se iau urmatoarele masuri:
• cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul securitatii si

sanatatii in munca de catre lucratorii societatii (conducatori si executanti)
• instruirea lucratorilor si verificarea insusirii cunostintelor de catre acestia
• dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor de munca si
verificarea periodica a acestora din punct de vedere tehnic
• dotarea cu echipament de protectie a lucratorilor
• realizarea unei semnalizari de securitate la locurile de munca
• verificarea medicala a lucratorilor in vederea asigurarii starii de sanatate
corespunzatoare sarcinii de munca
d) masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor,

stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor:
Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati,sunt obligatorii si fac

parte din sarcinile de serviciu aferente postului.
Caile de acces,de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta ,in orice
anotimp, libere, practicabile si curate.
Este interzisa blocarea cailor de acces, de evacuare si de interventie cu materiale care reduc
latimea sau inaltimea libera de circulatie.
Caile de acces, de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile,

conform reglementarilor in vigoare.
Lucratorii sunt obligati :
-sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii
47
-sa verifice, la inceperea si terminarea programului ,existenta unor eventuale surse de incendiu
-sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul
de amplasare al acestora in spatiul afectat ;
-sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate ;
-sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol
de incendiu .
Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile

obiectivului, are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri :
• alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente;

• anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea
incendiilor(pompierii);
• anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze
naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje;
• asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor ;
• actionarea imediata asupra focarului cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor din
dotare(stingatoare portabile,carosabile,hidranti,etc.)prin manevrare manuala ;
• evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care
pot fi deteriorate in timpul interventiei ;
• protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de
incendiu(arsuri,asfixieri cu fum,gaze toxice,etc.) ;
• verificarea altor locuri de munca sau spatii in care se poate prognoza sau apare focare
de incendiu.
INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA
Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop

prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile
de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii
exercitate.
Instruirea la locul de munca se face:
1. la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din LegeA 319/2006;

2. lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
3. lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
4. lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar, inclusiv la
schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii si/sau al
Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, in grupe
de maximum 20 de persoane.
48
Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca.
Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in munca,
precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca,
post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii la locul de munca, aceasta nu va
fi mai mica de 1 ora (Conform H.G. nr. 767/2016- moficarea si completarea unor acte
normative din domeniul sistemului asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de munca si
al securitatii si sanatatii in munca). Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de de
1 ora si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv,
impreuna cu:
a)angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
sau
b)lucratorul desemnat; sau
c)un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau
d)serviciul extern de prevenire si protectie.
Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul

care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul
desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si
aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Instruirea la locul de munca va cuprinde:
1. INFORMATII PRIVIND RISCURILE DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE

PROFESIONALA SPECIFICE LOCULUI DE MUNCA SI/SAU POSTULUI DE
LUCRU:
Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala pot fi cauzate de una sau mai multe din
componentele sistemului de munca si anume :
• executant,
• sarcina de munca,
• mijloacele de productie
• mediul de munca
Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice profilului activitatii societatii:
A. Executant :
1. executarea defectuoasa de operatii (comenzi, manevre, pozitionari, fixari, reglaje)
49
2. efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca : pornirea echipamentelor de
munca ; alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric) ; deplasari cu
pericol de cadere de la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare sau dezechilibrare ;
3. omisiuni : neutilizarea mijloacelor de protectie(aparatorile si dispozitivele de protectie
ale echipamentelor de munca)
B. Sarcina de munca :
1. continutul necorespunzator al sarcinii de munca : operatii care depasesc capacitatea de

pregatire a lucratorului ; procedee gresite in solutionarea unei operatii ; succesiunea
gresita a unor operatii
2. solicitare fizica: pozitii de lucru vicioase datorate particularitatii procesului de munca si
anume pozitia ortostatica
3. solicitare psihica : lucrul cu banii
4. Mijloace de productie;
Factori de risc mecanic :
• suprafete sau contururi periculoase (intepatoare si taioase ale cuterelor,accesoriilor din

sticla- abajururi- manipulate in procesul de munca,etc.)
Factori de risc electric :
• curentul electric prin :atingere directa si atingere indirecta
Factori de risc termic :
• temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor
2. PREVEDERILE INSTRUCTIUNILOR PROPRII ELABORATE PENTRU LOCUL

DE MUNCA SI/SAU POSTUL DE LUCRU;
3. MASURI LA NIVELUL LOCULUI DE UNCA SI/SAU POSTULUI DE LUCRU
PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR SI
EVACUAREA LUCRATORILOR;
4. PREVEDERI ALE REGLEMENTARILOR DE SECURITATE SI SANATATE IN
MUNCA PRIVIND ACTIVITATI SPECIFICE ALE LOCULUI DE MUNCA
SI/SAU POSTULUI DE LUCRU:
-H.G. nr.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca
de catre lucratori a echipamentelor de munca
-H.G.nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre

lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
-H.G.nr 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca-
Anexa 2
50
-H.G.nr.1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori ,in special de afectiuni dorsolombare
-H.G. nr.1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la

utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
-H.G.nr.1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la

agenti biologici in munca
-H.G. nr.300/2006 privind cerintele minime de securitatea si sanatate pentru santierele

temporare sau mobile
Instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu demonstratii practice privind

activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de
prim ajutor.
Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa
verificarea cunostintelor de cate seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se
consemneaza in fisa de instruire individuala.
INSTRUIREA PERIODICA
Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are drept scop reimprospatarea si actualizarea
cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii, in functie de
conditiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel

mult 12 luni.
Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea
si prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si
protectie/serviciile externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale
lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.
Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a
asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul
intern de de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre
angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
51
Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:
1. cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;

2. cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind
activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor
proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
3. la reluarea activitatii dupa accident de munca;
4. la executarea unor lucrari speciale;
5. la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
6. la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
7. la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri
Durata instruirii periodice in cazurile a)-g) de la paragraful anterior nu va fi mai mica de 1 ora
si se stabileste in instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv,
impreuna cu:
1. angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
sau
2. lucratorul desemnat; sau
3. un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau
4. serviciul extern de protectie si
Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a
asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul
intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre
angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
52
CAPITOLUL 10
OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATORILOR
Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele

legate de munca.
In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de

responsabilitatile sale in acest domeniu.
In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
1. asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;

2. prevenirea riscurilor profesionale;
3. informarea si instruirea lucratorilor;
4. asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in
Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile de prevenire si protectie pe baza

urmatoarelor principii generale de prevenire:
1. evitarea riscurilor;
2. evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
3. combaterea riscurilor la sursa;
4. adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca,
alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor
acestora asupra sanatatii;
5. adaptarea la progresul tehnic;
6. inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
putin periculos;
53
7. dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea
muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
8. adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de
protectie individuala;
9. furnizarea de instructiuni corespunzatoare
Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din
intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
1. sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la
amenajarea locurilor de munca;
2. ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire,
precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure
imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate
in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile
ierarhice;
3. sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea
in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;
4. sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor
cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra
securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile
si mediul de munca;
5. sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa
fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile
Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi
desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au
urmatoarele obligatii:
1. sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si
igiena in munca, luand in considerare natura activitatilor;
2. sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor
profesionale, luand in considerare natura activitatilor;
3. sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
4. sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.
Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte, in nici o

situatie, obligatii financiare pentru lucratori.
Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori, pentru a se ocupa de activitatile de
protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere si/sau unitate,
denumiti in continuare lucratori desemnati.
Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a

celei de prevenire a riscurilor profesionale.
Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini obligatiile
ce le revin prin prezenta lege.
54
Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de
protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.
In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe, acestea trebuie sa fie informate de
catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte
asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile specifice.
Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in

munca si, cel mult, atributii complementare.
In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de

protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt
expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii se
impune ca:
1. lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;

2. serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si
profesionale adecvate;
3. lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar
Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, trebuie sa fie

asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu sau de servicii distincte, din interiorul
sau din exteriorul intreprinderii si/sau unitatii.
In cazul micro-intreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara activitati fara

riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in
munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in
domeniu.
ALTE OBLIGATII ALE ANGAJATORILOR
Angajatorul are urmatoarele obligatii:
1. sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea

in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
2. sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra
echipamentului de protectie care trebuie utilizat;
3. sa tina evidenta accidentelor de munca, ce au ca urmare o incapacitate de munca mai
mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor
periculoase, precum si a accidentelor de munca;
4. sa elaboreze, pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale,
rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii
55
In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
1. sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor

de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme
prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror
aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire
profesionala a lucratorilor;
2. sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare,
organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice
corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii;
3. sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in
munca, inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
4. sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
5. sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau
aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de
particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in esponsabilitatea lor;
6. sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea, de catre toti lucratorii, a masurilor
prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale
in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria
competenta sau prin servicii externe;
7. sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor,
cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
8. sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la
care aceasta este expusa la locul de . munca, precum si asupra masurilor de prevenire si
de protectie necesare;
9. sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de
legislatia specifica;
10. sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute
si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, control-psihologic periodic, ulterior
angajarii;
11. sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e);
12. sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie,
a aparaturii de masura si control, precum si-a instalatiilor de captare, retinere si
neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
13. sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul
controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
14. sa asigure realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul
vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;
15. sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
16. sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv,
in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar
periclita viata accidentatilor si a altor persoane;
17. sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
56
18. sa asigure echipamente individuale de protectie;
19. sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al
pierderii calitatilor
Alimentatia de protectie se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajatori, persoanelor care

lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru, si se stabileste prin contractul colectiv de
munca si/sau contractul individual de munca.
Materialele igienico-sanitare se acorda, obligatoriu si gratuit, de catre angajatori.
Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea

acestora, se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca
SARCINILE SI OBLIGATIILE LUCRATORILOR PRIVIND SECURITATEA ,

SANATATEA IN MUNCA
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea

sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane
care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute mai sus, lucratorii au urmatoarele
obligatii:
1. sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii

in munca si masurile de aplicare a acestora
2. sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele
de transport si alte mijloace tehnice;
3. sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
4. sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii,
uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
5. sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
6. sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
7. sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar,
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii
de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
8. sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru
sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
9. sa refuze intemeiat executarea unei sarcini de munca, daca aceasta ar pune in pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala persoana sa, sau a celorlalti participanti la
procesul de munca ;
57
10. in caz de pericol iminent , in lipsa sefului ierarhic , angajatul este obligat sa ia masurile
care se impun pentru protejarea propriei persoane sau a altor angajat
11. sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa
informeze de indata conducatorul locului de munca;
12. sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control si cercetare in
domeniul securitatii si sanatatii muncii;
13. in cazul in care lucratorul este conducator de loc de munca (director directie, director
divizie, sef compartiment, sef santier, sef lucrare, responsabil lucrare, coordonator
proiect etc.) are obligatia de a face instruirea la locul de munca si cea periodica, asistat
si ajutat de lucratorul desemnat cu atributii privind securitatea si sanatatea in munca;
14. in cazul in care lucratorul este sofer profesionist sau conduce ocazional masina
proprietatea firmei, are obligatia de a respecta instructiunile proprii de securitatea
muncii pentru soferi;
15. in cazul in care lucratorul este personal de executie (muncitor, technician, inginer etc.)
si lucreaza la inaltime sau sub joasa tensiune, trebuie sa fie autorizat conform normelor
specifice pe aceasta linie, sa aiba dovada medicala ca poate lucra la inaltime si/sau
tensiune si sa foloseasca obligatoriu echipamentul de protectia muncii conform legii;
16. in cazul in care lucratorul utilizeaza tehnica de calcul are obligatia de a respecta normele
specifice pe aceasta linie;
17. sa cunoasca si sa aplice normele generale de prevenire si stingere a incendiilor si cele
specifice la locurile de munca ;
18. sa participe la instructajele de prevenire, la exercitiile de stingere a incendiilor si cele
specifice si locului de munca ;
19. sa respecte regulile instituite pe teritoriul societatii privind fumatul, precum si cele
referitoare la executarea lucrarilor cu pericol de incendiu (sudura, folosirea aparatelor
electrice de incalzire) ;
20. sa controleze la inceperea si incheierea programului, locurile de munca, in vederea
depistarii si inlaturarii cauzelor de incendiu ;
21. sa cunoasca functionarea si sa intretina in buna stare de utilizare mijloacele de protectie
impotriva incendiilor din dotare ;
22. sa fie in masura sa puna in functiune si sa manuiasca materialele si mijloacele de stingere
a incendiilor din dotare
23. sa participe la stingerea incendiilor, evacuarea oamenilor si a bunurilor materiale,
inlaturarea efectelor incendiilor sau ale calamitatilor naturale si catastrofelor cu mijloace
aflate la dispozitie.
24. nici un angajat nu isi poate desfasura activitatea daca nu are dovada ca este apt medical
pentru locul de munca la care este angajat, daca nu are efectuate instruirile in domeniul
securitatii si sanatatii in munca (instruirea introductiv generala, instruirea la locul de
munca si instruirea periodica) si daca nu este admis la lucru de catre angajator. adica sa
aiba intocmita si semnata fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in
munca;
25. toti lucratorii au obligatia si responsabilitatea de a respecta si aplica instructiunile,
normativele sau normele interne de securitate si sanatatea in
58
SARCINILE SI OBLIGATIILE CONDUCATORULUI LOCULUI DE MUNCA
Conducatorul locului de munca raspunde de respectarea si aplicarea legislatiei si a normelor de

securitate a muncii avand urmatoarele sarcini si obligatii:
• in toate locurile de munca sa afiseze, in dreptul fiecarei echipament de munca,

instructiuni de folosire a acestuia si de securitate a muncii;
• sa intocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de
munca, in functie de caracteristicile echipamentelor existente, precum si de conditiile
concrete in care se desfasoara activitatea respectiva; pentru echipamentele de munca
noi, se vor elabora instructiuni proprii, iar la locurile de munca se vor afisa tablite
avertizoare si afise sugestive;
• sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si
masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective;
• sa asigure insusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practice
profesionale, sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-
a insusit cunostintele necesare de securitate a muncii;
• sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie, a echipamentului individual
de protectie, raspunzand de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la
locurile de munca;
• sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa; in
timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine
interioara, privitor la circulatia si stationarea persoanelor in cadrul unitatii;
• sa anunte conducerea unitatii in legatura cu orice accident de munca.
Conducatorii locurilor de munca asigura si raspund de luarea tuturor masurilor pentru ca

echipamentele tehnice din dotare sa fie exploatate in conditii de deplina siguranta, in care scop:
1. organizeaza procesul de productie si repartizeaza sarcinile de munca pe intreg

personalul din subordine;
2. iau masuri pentru asigurarea fiecarui loc de munca cu instructiuni tehnice specifice
privind exploatarea in conditii normale a echipamentelor tehnice ;
3. stabilesc masurile ce trebuie luate in caz de dereglari, intreruperi sau avarii;
4. asigura stabilirea si aducerea la cunostinta fiecarei persoane a atributiilor si
raspunderilor ce-i revin la locul de munca, verifica modul cum acestea au fost insusite
si se indeplinesc de intregul personal;
5. elaboreaza programe de fabricatie care sa asigure functionarea instalatiilor la parametrii
normali si in deplina securitate
6. controleaza si raspund ca la locurile de munca cu pericol de explozie si incendii,
personalul angajat sa utilizeze echipamentul de protectie specific acestor locuri, de la
inceperea pana la terminarea programului de lucru;
7. controleaza zilnic starea echipamentelor tehnice, respectarea normelor de exploatare a
acestora si a regimului de lucru;
8. asigura executarea reviziilor tehnice obligatorii si reparatiilor planificate ale
echipamentelor tehnice, potrivit prevederilor documentatiilor tehnice, raspunde de
pregatirea instalatiei in vederea executarii reparatiilor si controleaza asigurarea tuturor
masurilor de securitate a acesteia;
59
9. organizeaza instruirea personalului salariat cu privire la functionarea, exploatarea si
intretinerea echipamentelor tehnice in conditii de siguranta, cunoasterea si aplicarea
normelor de securitate si sanatate in munca, de prevenire si stingere a incendiilor si a
normelor de interventie pentru prevenirea dereglarilor, avariilor, a accidentelor tehnice
si uzurii premature;
10. organizeaza un numar eficient de posturi de prim ajutor si dotarea corespunzatoare a
acestora cu materiale conform necesarului prescris de organele sanitare;
11. asigura conditiile de munca (iluminat, microclimat, temperatura, aerisire, umiditate) si
materiale igienico-sanitare corespunzatoare, precum si intretinerea grupurilor sociale si
a instalatiilor sanitare;
In caz de avarii sau alte accidente tehnice, sefii de sectii sau compartimente sunt obligati sa
participe nemijlocit la lichidarea urmarilor acestora, la cercetarea cauzelor si stabilirea
masurilor pentru repunerea in functiune a instalatiilor si la conducerea operatiilor pentru
intrarea in regim normal de functionare.
Conducatorii locurilor de munca, raspund pentru organizarea si desfasurarea activitatii de

productie in deplina securitate si pentru realizarea integrala a masurilor privind buna
functionare, exploatare si intretinere a instalatiilor, utilajelor si masinilor incredintate.
In acest scop sunt obligati sa ia masuri pentru:
1. respectarea riguroasa a tehnologiilor de fabricatie si a instructiunilor privind intretinerea

echipamentelor tehnice ;
2. functionarea echipamentelor tehnice in conditii de deplina siguranta; prevenirea si
eliminarea intreruperilor sau deficientelor in functionarea acestora;
3. organizarea fiecarui loc de munca, repartizarea lucrarilor/serviciilor pe fiecare echipa,
si pe salariatii formatiei de lucru conform calificarii acestora, supravegherea si
indrumarea fiecarui angajat in vederea insusirii cunostintelor si deprinderilor necesare
executarii in bune conditii a sarcinilor de serviciu, supravegherea executarii operatiilor
pe intreg timpul desfasurarii lucrarilor;
4. insusirea de catre membrii formatiei de lucru a reglemetarilor privind ordinea si
disciplina tehnologica si de munca, a prescriptiilor de exploatare si intretinere a
echipamentelor tehnice, precum si a regulilor de manipulare, transport si depozitare a
materiilor prime si produselor;
5. instruirea salariatilor din subordine si supravegherea aplicarii stricte a prescriptiilor
privind securitate si sanatate in munca, a regulilor de igiena a muncii si de prevenire si
de stingere a incendiilor, respectarea periodica a instruirilor si verificarea insusirii
acestora de catre toti lucratorii;
6. asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de securitate
a muncii si a utilizarii echipamentelor de protectie si de lucru prevazute de normele
specifice fiecarui loc de munca, urmarirea realizarii lucrarilor de securitate si sanatate
in munca si de prevenire a incendiilor, dotarea locurilor de munca cu prescriptiile
tehnice de exploatare necesare;
7. efectuarea la timp a operatiilor de intretinere, participarea la reviziile tehnice si
reparatiile planificate;
60
8. interzicerea participarii la lucru a celor care nu sunt apti sa indeplineasca sarcinile de
serviciu, sesizarea sefului ierahic pentru inlocuirea celor care lipsesc, urmarirea
efectuarii controlului medical stabilit personalului din subordine;
9. sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv,
in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar
periclita viata sau accidentarea si altor persoane participante la procesul de munca.
61
CAPITOLUL 11
ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE (EIP)
Echipamentul individual de protectie reprezinta orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut
de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in
pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau
accesoriu proiectat in acest scop.
Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau
limitate suficient prin mijloacele tehnice de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau
procedurile de organizare a muncii.
Orice echipament individual de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. sa fie corespunzator pentru riscurile implicate , fara sa conduca el insusi la un risc marit
2. sa corespunda conditiilor existente la locul de munca ;
3. sa ia in consideratie cerintele ergonomice si starea sanatatii lucratorului ;
4. sa se potriveasca in mod corect persoanei care il poarta,dupa toate ajustarile necesare ;
In cazul in care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor
echipamente individuale de protectie, aceste echipamente trebuie sa fie compatibile si sa isi
pastreze eficacitatea in raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.
Conditiile de utilizare a echipamentului individual de protectie, in special durata purtarii, sunt

determinate in functie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicile postului
de lucru al fiecarui lucrator si de performanta echipamentului individual de protectie.
Echipamentul individual de protectie este, in principiu, destinat purtarii de catre o singura

persoana.
62
Daca imprejurarile impun purtarea echipamentului individual de protectie de catre mai multe
persoane, se iau masuri corespunzatoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creeaza
diferitilor utilizatori nicio problema de sanatate sau de igiena.
Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de catre angajator, care asigura buna
sa functionare si o stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii, repararii si
inlocuirilor necesare.
Echipamentul individual de protectie poate fi utilizat numai in scopurile specificate si in

conformitate cu fisa de instructiuni.
63
CAPITOLUL 12
PERICOL GRAV SI IMINENT SI ZONE CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC
Definitii:
1. loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile

intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii
la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii ;
2. pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii
lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
3. zone cu risc ridicat si specific - acele zone din cadrul intreprinderii si/sau unitatii in
care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu
consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
4. loc de munca cu pericol deosebit - locul de munca cu nivel ridicat de accidentare sau
imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave,
ireversibile(deces sau invaliditate);
5. fenomenul periculos - o sursa potentiala de producere a unor daune. In domeniul
riscurilor industriale de origine accidentala, acest termen face cel mai frecvent
raportare la fenomene fizice de tipul incendiilor, exploziilor, dispersiei gazelor toxice ;
6. accidentul major -orice eveniment survenit, cum ar fi o emisie de substante
periculoase, un incendiu sau o explozie, care rezulta din evolutii necontrolate in cursul
exploatarii oricarui obiectiv care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor
pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, sau in interiorul sau
in exteriorul obiectivului si in care sunt implicate una sau mai multe substante
Pericol grav si iminent de accidentare
Starea de pericol grav si iminent de accidentare, asa cum este el definit la art.5 lit.l) din lege,
poate fi constatata de catre orice lucrator din intreprindere si/sau unitate, lucrator al serviciului
64
extern de prevenire si protectie cu care intreprinderea si/sau unitatea a incheiat contract, precum
si de catre inspectorii de munca.
La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor lua imediat urmatoarele
masuri de securitate:
-oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;
-evacuarea personalului din zona periculoasa;
-anuntarea serviciilor specializate;
-anuntarea conducatorilor ierarhici;
-eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent.
In vederea realizarii masurilor, in prealabil angajatorul va desemna lucratorii care trebuie sa

opreasca echipamentele de munca si va asigura instruirea acestora.
In vederea realizarii masurilor precizate mai sus referitoare la evacuarea lucratorilor, in

prealabil angajatorul trebuie sa:
• intocmeasca planul de evacuare a lucratorilor;
• afiseze planul de evacuare la loc vizibil;
• instruiasca lucratorii in vederea aplicarii planului de evacuare si sa verifice modul in

care si-au insusit
In vederea realizarii masurilor privind anuntarea serviciilor specializate, in prealabil angajatorul

trebuie sa:
• desemneze lucratorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate si sa-i instruiasca

in acest sens;
• asigure mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor
In vederea realizarii masurilor privind anuntarea conducatorilor ierarhici, in prealabil

angajatorul trebuie sa stabileasca modul operativ de anuntare la nivel ierarhic superior.
In vederea realizarii masurilor privind eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de
pericol grav si iminent , in prealabil angajatorul trebuie:
• sa desemneze lucratorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de pericol grav si

iminent, sa asigure instruirea si dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interventiei;
• sa stabileasca serviciile specializate care pot interveni.
65
Angajatorul trebuie sa stabileasca masurile de securitate tinand seama de natura activitatilor,
numarul de lucratori, organizarea teritoriala a activitatii si prezenta altor persoane in afara celor
implicate direct in procesul muncii.
Zone cu risc ridicat si specific
Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazuta la art. 13 lit.k) din lege, trebuie sa contina
nominalizarea si localizarea acestor zone in cadrul intreprinderii si/sau unitatii si masurile
stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone.
Angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si lucratorilor care

isi desfasoara activitatea in zonele cu risc ridicat si specific masurile stabilite in urma evaluarii
riscurilor.
Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc
ridicat si specific constituie o prioritate in cadrul planului de protectie si prevenire.
Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona
periculoasa, nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte
negative si nejustificate pentru acestia .
Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria
securitate sau a altor persoane atunci cand seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat,
toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor
si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.
Sesizare si identificare
Sesizarea locurilor de munca cu pericol deosebit si/sau cu pericol iminent se poate face de catre
orice salariat care are acces la echipamentele de munca sau in alte locuri de munca apartinand
societatii.
Persoana care a sesizat un astfel de loc este obligata sa aduca la cunostinta acest fapt
conducatorului locului de munca, cel care are in exploatare si/sau gestiune echipamentele sau
zona respectiva.
Locul de munca cu pericol deosebit validat de catre comisia de specialisti care analizeaza si
stabilesc daca sesizarile conducatorilor de munca intrunesc conditiile prevazute de legislatia in
vigoare, se inregistreaza ca atare.
Prin loc de munca cu pericol deosebit se intelege locul de munca cu un nivel ridicat de risc de
accidentare sau de imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave,
ireversibile (deces sau invaliditate).
Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa identifice si sa evidentieze locurile de munca cu

pericol deosebit din activitatea proprie.
66
Conducerea persoanelor juridice si persoanele fizice au obligatia de a intocmi, pentru fiecare
loc de munca cu pericol deosebit, o fisa care va cuprinde date concrete privind criteriile care
stau la baza stabilirii locurilor de munca cu pericol deosebit.
Lista locurilor de munca identificate si fisele acestora vor fi tinute in evidenta si vor fi
reactualizate ori de cate ori intervin modificari ale proceselor si parametrilor care caracterizeaza
locul de munca respectiv.
Fisele se intocmesc in 2 exemplare, dintre care un exemplar la conducerea unitatii si un

exemplar, la conducatorul locului de munca respectiv.
La stabilirea locurilor de munca cu pericol deosebit se vor avea in vedere urmatoarele criterii:
1. identificarea factorilor de risc de accidentare si de imbolnavire profesionala, precum si

consecintele actiunii acestora asupra organismului uman (deces sau invaliditate);
2. nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnavirilor profesionale;
3. durata de expunere la actiunea factorilor de risc;
4. nivelul morbiditatii prin accidente si boli
Locurile de munca cu pericol deosebit se caracterizeaza prin existenta unuia sau a mai multor
factori de risc prezentati in continuare:
1. factori de risc care pot genera explozii:

2. factori de risc care genereaza incendii:
3. factori de risc mecanic si termic:
4. factori de risc chimic:
5. factori de risc fizic:
6. factori de risc biologic:
7. factori de risc datorati caracterului special al mediului:
8. factori naturali de risc:
9. factori de risc psihic:
Identificarea locurilor de munca cu pericol deosebit se face la nivelul unitatii de catre o comisie
mixta formata din specialisti desemnati de conducatorul unitatii, reprezentanti ai sindicatelor
sau/si reprezentanti ai salariatilor ; unitatile pot solicita, dupa caz, asistenta tehnica de la
institutele de specialitate sau experti abilitati in acest sens.
La locurile de munca cu pericol deosebit se iau una sau mai multe dintre urmatoarele masuri de
securitate si sanatate in munca, organizatorice sau tehnice:
1. adoptarea tehnologiilor de lucru cu risc minim;

2. dotarea cu aparatura de control, semnalizare si avertizare a depasirii parametrilor de
securitate;
3. selectia personalului de decizie si operativ pe baza verificarii pregatirii profesionale si
a examinarii medicale si psihologice;
67
4. elaborarea programelor de lucru specifice pe baza fiselor tehnologice si a instructiunilor
de lucru;
5. instruirea si testarea personalului cu privire la cunostintele de protectie a muncii
specifice locurilor de munca;
6. repartizarea
sarcinilor si supravegherea indeplinirii acestora conform instructiunilor
tehnologice;
7. verificarea dotarii si folosirii echipamentului individual de protectie;
8. dotarea cu sisteme de protectie colectiva (de exemplu: ventilatie, captare noxe );
9. organizarea sistemului informational si luarea deciziei de prevenire;
10. alte.
Masurile de prevenire care se stabilesc vor fi adaptate specificului locului de munca si vor fi
aprobate si avizate o data cu lista locurilor de munca cu pericol deosebit.
Situatia locurilor de munca cu pericol deosebit de accidentare si imbolnavire profesionala si

masurile de prevenire aferente constituie prioritate pentru controalele preventive.
Evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit constituie obligatia persoanelor juridice si a

persoanelor fizice.
In cazul locurilor de munca cu pericol deosebit angajatorul are urmatoarele obligatii:
1. sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca

lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura,
in caz de pericol grav si iminent;
2. sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav
si iminent, in afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
68
CAPITOLUL 13
EVENIMENTE, ACCIDENTE, BOLI PROFESIONALE
Eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in
timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana
data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau
legata de profesiune;
Accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta

profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
Boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca,
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de
munca;
Orice eveniment, va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului

de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.
Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:
- inspectoratelor teritoriale de munca;
69
- asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si
boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de
incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
- organelor de urmarire penala, dupa caz.
Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu
angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala
profesionala sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale.
Semnalarea prevazuta anterior se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica

teritoriala sau a municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului.
In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime

sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de politie rutiera
competente vor trimite institutiilor si/sau persoanelor fizice/juridice, prevazute anterior
la comunicarea evenimentelor, in termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al
procesului-verbal de cercetare la fata locului.
Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
• de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de

munca;
• de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs

invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase,
in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la
angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute;
• de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente

deosebite, precum avariile sau exploziile;
• de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti,

in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.
Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.
In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala

competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de
la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala.
Accidente de munca
In afara de accidentele suferite de lucratori in timpul desfasurarii procesului de munca sau in

indeplinirea indatoriilor de serviciu, sunt de asemenea considerate accidente de munca
urmatoarele situatii:
70
• accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului;
• accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public,
inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii,
in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
• accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in timpul si din
cauza indeplinirii acestor activitati;
• accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;
• accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si
privat;
• accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce
la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in
alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza
culpei exclusive a accidentatului;
• accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la
domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;
• accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea
unei sarcini de munca;
• accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat
de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca,
pe durata normala de deplasare;
• accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda
uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea
personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la
dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul
de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
• accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri
organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste
locuri;
• accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane,
delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si
traseul prevazute in documentul de deplasare;
• accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul
altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege,
incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza
indeplinirii indatoririlor de serviciu;
• accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare
a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului
de practica;
• accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol,
cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in
timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
71
• disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care
indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
• accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare
a unei agresiuni.
Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor

accidentate, in:
• accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;
• accidente care produc invaliditate;
• accidente mortale;
• accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din
aceeasi cauza.
Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul

teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii.
72
CAPITOLUL 14
COMUNICAREA SI CERCETAREA EVENIMENTELOR,

INREGISTRAREA SI EVIDENTA ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A
INCIDENTELOR PERICULOASE
COMUNICAREA EVENIMENTELOR
Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel putin urmatoarele informatii:
• denumirea angajatorului la care s-a produs accidentul si daca este cazul

, denumirea angajatorului la care este angajat accidentatul ;
• sediul/adresa si numarul de telefon ale angajatorului;
• locul unde s-a produs evenimentul;
• data si ora la care s-a produs evenimentul/data si ora la care a decedat accidentatul;
• numele si prenumele victimei;
• datele personale ale victimei: varsta, starea civila, copii in intretinere, alte persoane in
intretinere, ocupatia, vechimea in ocupatie si la locul de munca;
• imprejurarile care se cunosc si cauzele prezumtive;
• consecintele accidentului;
• numele si functia persoanei care comunica evenimentul;
• data comunicarii;
• unitatea sanitara cu paturi la care a fost internat
In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, soldate cu decesul victimelor,

in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor indatoriri de serviciu,
serviciile politiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de munca din
judetul pe raza caruia s-a produs.
73
Angajatorul va lua masurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din
producerea evenimentului, pana la primirea acordului din partea organelor care efectueaza
cercetarea, cu exceptia cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera producerea altor
evenimente, ar agrava starea accidentatilor sau ar pune in pericol viata lucratorilor si a celorlalti
participanti la procesul muncii.
In situatia in care este necesar sa se modifice starea de fapt rezultata din producerea
evenimentului, se vor face, dupa posibilitati, schite sau fotografii ale locului unde s-a produs,
se vor identifica si se vor ridica orice obiecte care contin sau poarta o urma a evenimentului;
obiectele vor fi predate organelor care efectueaza cercetarea si vor constitui probe in cercetarea
evenimentului.
Pentru orice modificare a starii de fapt rezultata din producerea evenimentului, angajatorul sau
reprezentantul sau legal va consemna, pe propria raspundere, intr-un proces-verbal, toate
modificarile efectuate dupa producerea evenimentului.
Inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc evenimentul va comunica Inspectiei
Muncii:
1. incidentul periculos;
2. evenimentul care a avut ca urmare un deces;
3. evenimentul care a avut ca urmare un accident colectiv;
4. evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate evidenta;
5. evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate;
6. evenimentul care a avut ca urmare disparitia unei/unor persoane.
Evenimentele prevazute la lit. d) si e) se vor comunica Inspectiei Muncii dupa primirea deciziei
de incadrare intr-un grad de invaliditate.
La solicitarea organelor care efectueaza cercetarea evenimentului, unitatea sanitara care acorda
asistenta medicala de urgenta se va pronunta, in scris, cu privire la diagnosticul provizoriu, in
termen de maximum 3 zile lucratoare de la primirea solicitarii.
Unitatea sanitara, va lua masuri pentru recoltarea imediata a probelor de laborator, in vederea
determinarii alcoolemiei sau a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a
medicamentelor cu efecte similare acestora, precum si pentru recoltarea altor probe specifice
solicitate de inspectoratul teritorial de munca, urmand sa comunice rezultatul determinarilor
specifice, in termen de 5 zile lucratoare de la obtinerea acestora.
CERCETAREA EVENIMENTELOR
Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au condus la

producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se
impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare si, respectiv, pentru
determinarea caracterului accidentului.
74
Cercetarea se face imediat dupa comunicare, in conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din
lege, astfel:
1. de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de

munca;
2. de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs
invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente
periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de
munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu
persoane date disparute;
3. de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele
evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
4. de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti,
in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor
Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporara de munca se efectueaza de catre

angajatorul la care s-a produs evenimentul.
In cazurile in care lucratorii au suferit o invaliditate evidenta, cazurile in care victimele sunt
cetateni straini sau cazurile in care printre victime se afla cetateni straini, cercetarea se
efectueaza de catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul.
Angajatorul are obligatia sa numeasca de indata, prin decizie scrisa, comisia de cercetare a
evenimentului.
Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusa din cel putin 3 persoane; una dintre acestea
trebuie sa fie lucrator desemnat, reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului
extern, cu pregatire de nivel superior.
Persoanele numite de catre angajator in comisia de cercetare a evenimentului trebuie sa aiba

pregatire tehnica corespunzatoare si sa nu fie implicate in organizarea si conducerea locului de
munca unde a avut loc evenimentul si sa nu fi avut o responsabilitate in producerea
evenimentului.
Angajatorul care si-a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu poate
face parte din comisia de cercetare a evenimentului, in acest caz urmand sa apeleze la servicii
externe.
Daca in eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiti, in comisia de cercetare numita
de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate si persoane numite prin
decizie scrisa de catre ceilalti angajatori.
Angajatorul care a organizat transportul raspunde pentru cercetarea accidentului de circulatie

produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporara de munca, cu respectarea, atunci
cand este cazul.
75
Cercetarea evenimentului ,daca acesta a avut loc in afara intreprinderii si/sau unitatii
angajatorului si nu a avut nicio legatura cu aceasta, se efectueaza in conditiile legii.
Angajatorul care nu dispune de personal competent sau nu are personal suficient trebuie sa
asigure cercetarea apeland la servicii externe de prevenire si protectie.
Cercetarea evenimentelor care au ca urmare decesul si/sau invaliditatea lucratorilor, precum si

a incidentelor periculoase care se produc pe teritoriul altor judete decat judetul unde are sediul
social angajatorul se va face de catre inspectoratul teritorial de munca pe teritoriul caruia a avut
loc evenimentul.
In cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice in care sunt implicate persoane aflate
in indeplinirea indatoririlor de serviciu, serviciile politiei rutiere vor transmite comisiei numite
de angajator, inspectoratului teritorial de munca pe teritoriul caruia a avut loc evenimentul sau
Inspectiei Muncii, la cererea acestora, in termen de 5 zile lucratoare de la solicitare, un exemplar
al procesului- verbal de cercetare la fata locului si orice alte documente existente necesare
cercetarii, cum ar fi: copii de pe declaratii, foaia de parcurs, ordin de deplasare, schite.
In cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice, in baza documentelor prevazute mai

sus transmise de organele de politie si a altor documente din care sa rezulte ca victima se afla
in indeplinirea unor indatoriri de serviciu, organele imputernicite potrivit prevederilor legale
vor efectua cercetarea evenimentului.
Persoanele imputernicite, potrivit legii, sa efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul sa ia

declaratii scrise, sa preleveze sau sa solicite prelevarea de probe necesare cercetarii, sa solicite
sau sa consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar acesta este obligat sa le puna la
dispozitie in conditiile legii.
Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experti sau specialisti cum ar fi cei din cadrul
unor operatori economici cu competente potrivit legii sa efectueze expertize tehnice, iar acestia
trebuie sa raspunda solicitarii.
Specialistii si expertii intocmesc expertize tehnice care vor face parte integranta din dosarul de
cercetare a evenimentului.
Cheltuielile aferente efectuarii expertizelor se suporta de catre angajatorul la care a avut loc
evenimentul sau care se face raspunzator de organizarea activitatii in urma careia s-a produs
evenimentul.
Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca se va incheia in cel mult

10 zile lucratoare de la data producerii.
Fac exceptie de la prevederile paragrafului anterior situatii cum ar fi cele in care este necesara
prelevarea de probe ori efectuarea de expertize, pentru care se poate solicita in scris, argumentat
si in termen, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul,
prelungirea termenului de cercetare.
76
Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces, invaliditate evidenta, accident colectiv sau
situatie de persoana data disparuta, precum si cercetarea incidentelor periculoase se vor incheia
in cel mult 15 zile lucratoare de la data producerii acestora.
Fac exceptie de la prevederile paragrafului anterior situatii cum ar fi cele in care este necesara
eliberarea certificatului medico-legal, prelevarea de probe sau efectuarea de expertize, pentru
care inspectoratul teritorial de munca care cerceteaza evenimentele poate solicita in scris,
argumentat si in termen, la Inspectia Muncii, prelungirea termenului de cercetare.
In cazul accidentului cu incapacitate termporara de munca, in urma caruia a intervenit

invaliditate confirmata prin decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de munca va
completa dosarul de cercetare intocmit la data producerii evenimentului si va intocmi un nou
proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul astfel completat.
Intocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului, prevazut la paragraful anterior se

face in cel mult 10 zile lucratoare de la data primirii de catre inspectoratul teritorial de munca
a deciziei de incadrare intr-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-
legal.
In cazul evenimentului a carui consecinta este invaliditate evidenta, evenimentul va fi cercetat

de inspectoratul teritorial de munca ca eveniment care a produs incapacitate temporara de
munca.
Dosarul de cercetare va cuprinde:
1. opisul actelor aflate in dosar;

2. procesul-verbal de cercetare;
3. c) nota de constatare la fata locului, incheiata imediat dupa producerea evenimentului
de catre inspectorul de munca, in cazul evenimentelor care se cerceteaza de catre
inspectoratul teritorial de munca/Inspectia Muncii, conform competentelor, sau de catre
lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie, iar in absenta acestora, de
serviciul extern de prevenire si protectie, in cazul evenimentelor a caror cercetare intra
in competenta angajatorului, si semnata de catre angajator, care va cuprinde precizari
referitoare la pozitia victimei, existenta sau inexistenta echipamentului individual de
protectie, starea echipamentelor de munca, modul in care functionau dispozitivele de
protectie, inchiderea fisei de instruire individuala prin barare si semnatura, ridicarea de
documente sau prelevarea de probe si orice alte indicii care pot clarifica toate cauzele si
imprejurarile producerii evenimentului; 3^)nota de constatare la fata locului, intocmita
de alte organe de cercetare abilitate si incheiata in prezenta si cu participarea
reprezentantilor inspectoratului teritorial de munca, care reprezinta piesa la dosar si
inlocuieste nota prevazuta la pct3). Nota de constatare nu se va intocmi in situatiile in
care se mentine o stare de pericol grav si iminent de accidentare, care nu permite accesul
inspectorilor de munca la locul evenimentului, argumentandu-se acest fapt;
4. schite si fotografii referitoare la eveniment;
5. declaratiile accidentatilor, in cazul evenimentului urmat de incapacitate temporara de
munca sau de invaliditate
77
6. declaratiile martorilor si ale oricaror persoane care pot contribui la elucidarea
imprejurarilor si a cauzelor reale ale producerii evenimentului
7. copii ale actelor si documentelor necesare pentru elucidarea imprejurarilor si a cauzelor
reale ale evenimentului;
8. copii ale certificatului constatator sau oricaror alte autorizatii in baza carora angajatorul
isi desfasoara activitatea;
9. copii ale fisei de expunere la riscuri profesionale si ale fisei de aptitudine, intocmite
conform legii;
10. copii ale contractelor individuale de munca ale victimelor;
11. copii ale fiselor de instruire individuala in domeniul securitatii si sanatatii in munca ale
victimelor; in caz de deces aceste fise se vor anexa in original;
12. concluziile raportului de constatare medico-legala, in cazul accidentului mortal;
13. copie a hotararii judecatoresti prin care se declara decesul, in cazul persoanelor date
disparute;
14. copie a certificatelor de concediu medical, in cazul accidentului urmat de incapacitate
temporara de munca
15. copie a deciziei de incadrare intr-un grad de invaliditate, in cazul accidentului urmat de
invaliditate;
16. actul emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa
rezulte data, ora cand accidentatul s-a prezentat pentru consultatie si diagnosticul, in
cazul accidentelor de traseu;
17. copie a procesului-verbal de cercetare la fata locului, incheiat de serviciile politiei
rutiere, in cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice
Dosarul va mai cuprinde, dupa caz, orice alte acte si documente necesare pentru a determina
caracterul accidentului, cum ar fi:
• copie a autorizatiei, in cazul in care victima desfasura o activitate care necesita

autorizare;
• copie a diplomei, adeverintei sau certificatului de calificare a victimei;
• acte de expertiza tehnica, intocmite cu ocazia cercetarii evenimentului;
• acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care sa se poata stabili locul, data si
ora producerii evenimentului sau sa se poata justifica prezenta victimei la locul, ora si
data producerii evenimentului;
• documente din care sa rezulte ca accidentatul indeplinea indatoriri de serviciu;
• corespondenta cu alte institutii/unitati in vederea obtinerii actelor solicitate
• adresele de prelungire a termenelor de cercetare, in conformitate cu art. 120 alin. (2) si
(4) din Normele metodologice;
• actul medical emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din
care sa rezulte diagnosticul la internare si/sau externare;
• procesul-verbal incheiat dupa producerea evenimentului, in conditiile prevazute la art.
111 din Normele metodologice;
• formularul pentru inregistrarea accidentului de munca, denumit in continuare FIAM,
aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si muncii
78
IMPORTANT:
Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. filele dosarului sa fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea

sau de membrii comisiei de cercetare, numita de angajator, si stampilate cu
stampila inspectoratului sau a angajatorului;
2. numarul total de file continut de dosarul de cercetare si numarul de file pentru
fiecare document anexat la dosar sa fie mentionate in opis;
3. fiecare document, cu exceptia procesului-verbal de cercetare, sa fie identificat in
dosarul de cercetare ca anexa;
4. paginile si spatiile albe sa fie barate;
5. schitele referitoare la eveniment, anexate la dosar, sa fie insotite de explicatii;
6. fotografiile referitoare la eveniment sa fie clare si insotite de explicatii;
7. formularul pentru declaratie sa fie conform modelului prevazut in anexa ;
8. declaratiile aflate la dosar sa fie tehnoredactate, pentru a se evita eventualele
confuzii datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul si
semnate de catre inspectorul care a efectuat cercetarea sau de catre unul dintre
membrii comisiei de
Dosarul de cercetare a evenimentelor se va intocmi astfel:
1. intr-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporara de munca;

dosarul se pastreaza in arhiva angajatorului care inregistreaza accidentul;
2. intr-un exemplar, pentru incidentele periculoase; dosarul se pastreaza la inspectoratul
teritorial de munca care a efectuat cercetarea;
3. in doua exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmata prin
decizie, deces, accidente colective; originalul se inainteaza organelor de urmarire penala
si un exemplar se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat
cercetarea;
4. in doua exemplare, pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidenta; originalul
se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea si un exemplar
se transmite angajatorului care inregistreaza accidentul;
5. in trei exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspectia Muncii; originalul se
inainteaza organelor de urmarire penala, un exemplar se pastreaza la Inspectia Muncii
si un exemplar la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs
evenimentul;
6. in mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporara de
munca pentru victime cu angajatori diferiti; originalul se pastreaza in arhiva
angajatorului care inregistreaza accidentul si celelalte exemplare se pastreaza de catre
ceilalti
IMPORTANT:
In cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporara de

munca sau al incidentelor periculoase in care faptele comise pot fi considerate infractiuni,
79
potrivit legii, dosarul de cercetare se incheie in doua exemplare, originalul fiind inaintat
organului de urmarire penala.
Dosarul de cercetare, intocmit de comisia numita de catre angajator, se inainteaza pentru

verificare si avizare la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs
evenimentul, in termen de 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii.
Inspectoratul teritorial de munca va analiza dosarul, va aviza si va restitui dosarul in cel

mult 7 zile lucratoare de la data primirii.
Dosarul va fi insotit de avizul inspectoratului teritorial de munca.
In cazul in care inspectoratul teritorial de munca constata ca cercetarea nu a fost efectuata

corespunzator, poate dispune completarea dosarului si/sau refacerea procesului-verbal de
cercetare, dupa caz.
Comisia de cercetare va completa dosarul si va intocmi procesul-verbal de cercetare in

termen de 5 zile lucratoare de la data primirii dosarului.
Dosarul de cercetare intocmit de inspectoratul teritorial de munca va fi inaintat in vederea

avizarii la Inspectia Muncii, in cel mult 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii.
IMPORTANT:
Dosarul de cercetare pentru cazul disparitiei de persoane, ca urmare a unui eveniment si

in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acestora, va fi pastrat la
inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, pana la emiterea hotararii
judecatoresti prin care se declara decesul persoanelor disparute, conform prevederilor
legale in vigoare; dupa completarea dosarului, acesta va fi inaintat in vederea avizarii la
Inspectia Muncii.
Inspectia Muncii avizeaza si restituie dosarele in cel mult 10 zile lucratoare de la data
primirii.
In cazul in care Inspectia Muncii constata ca cercetarea nu a fost efectuata corespunzator,

poate dispune completarea dosarului si intocmirea unui nou proces-verbal de cercetare.
Inspectoratul teritorial de munca va completa dosarul si va intocmi noul proces-verbal de

cercetare in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii dosarului.
Inspectoratul teritorial de munca transmite dosarele de cercetare organelor de urmarire

penala,dupa caz, numai dupa ce au fost avizate de catre Inspectia Muncii.
Dosarul de cercetare al accidentului de munca cu invaliditate, inaintat organelor de

urmarire penala, se restituie la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat
cercetarea, pentru completare si intocmirea unui nou proces-verbal de cercetare, in cazul
80
in care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit, confirmat in
baza unui act medico-legal.
Dosarul mentionat la paragraful anterior se restituie la inspectoratul teritorial de munca

in termen de 10 zile lucratoare de la data solicitarii acestuia.
Completarea dosarului mentionat la paragraful anterior si intocmirea noului proces-

verbal de cercetare a evenimentului se fac in cel mult 5 zile lucratoare de la primirea
dosarului la inspectoratul teritorial de munca.
Dosarul completat si noul proces-verbal de cercetare vor fi inaintate in vederea avizarii

la Inspectia Muncii, care le va restitui inspectoratului teritorial de munca in termen de 10
zile lucratoare de la data primirii.
Dupa avizarea de catre Inspectia Muncii, dosarul va fi inaintat organelor de urmarire

penala de catre inspectoratul teritorial de munca.
Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie sa contina urmatoarele capitole:
a. data incheierii procesului-verbal;

b. numele persoanelor si in ce calitate efectueaza cercetarea evenimentului;
- se vor indica, de asemenea, prevederile legale potrivit carora persoanele sunt indreptatite sa
efectueze cercetarea, precum si numele angajatorului si ale persoanelor care au participat din
partea organelor competente la primele cercetari.
c. perioada de timp si locul in care s-a efectuat cercetarea;
- se vor indica, de asemenea, motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de
cercetare.
d. obiectul cercetarii;
e. data si ora producerii evenimentului;
- se va indica, de asemenea, data decesului, pentru cazul in care s-a produs un eveniment si
ulterior a survenit decesul victimelor implicate in acest eveniment.
f. locul producerii evenimentului;
g. datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul,
numele reprezentantului sau legal;
- se vor indica, de asemenea, datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost
angajate victimele, numele reprezentantilor legali ai angajatorilor, numarul documentului prin
care s-a certificat autorizarea de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in
munca, adresa punctului de lucru.
h. datele de identificare a accidentatului/accidentatilor;
- se vor indica, de asemenea, urmatoarele: numele, prenumele, cetatenia, varsta, starea civila,
numarul de copii minori, domiciliul, locul de munca la care este incadrat, profesia de baza,
ocupatia in momentul accidentarii, vechimea in munca, in functie sau in meserie si la locul de
munca, data efectuarii ultimului instructaj in domeniul securitatii si sanatatii in munca, iar
pentru persoanele care, in momentul accidentarii, desfasurau o activitate pentru care este
necesara autorizare, se va face referire si la aceasta.
i. descrierea detaliata a locului, echipamentului de munca, a imprejurarilor si modului in care
81
s-a produs evenimentul;
- va contine urmatoarele subcapitole:
a)descrierea detaliata a locului producerii evenimentului;
b)descrierea detaliata a echipamentului de munca;
c)descrierea detaliata a imprejurarilor;
d)descrierea detaliata a modului in care s-a produs evenimentul.
j. urmarile evenimentului si/sau urmarile suferite de persoanele accidentate;
k. cauza producerii evenimentului;
- se va face trimitere la reglementarile legale in vigoare incalcate, cu redarea integrala a textului
acestora
l. alte cauze care au concurat la producerea evenimentului;
acestora
m. alte constatari facute cu ocazia cercetarii evenimentului;
acestora
n. persoanele raspunzatoare de incalcarea reglementarilor legale, din capitolele de la lit. k), I)
si m);
o. sanctiunile contraventionale aplicate;
-se va schimba in "Propuneri pentru sanctiuni administrative si disciplinare", in cazul
accidentelor cercetate de catre comisia numita de angajator.
p. propuneri pentru cercetare penala;
q. caracterul accidentului;
r. angajatorul care inregistreaza accidentul de munca sau incidentul periculos;
s. masuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare si persoanele responsabile
pentru realizarea acestora;
t. termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munca privind realizarea masurilor
prevazute la lit. s);
u. numarul de exemplare in care s-a incheiat procesul-verbal de cercetare si repartizarea
acestora;
v. numele si semnatura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea;
w. avizul inspectorului-sef adjunct securitate si sanatate in munca;
- se va regasi in procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de catre
inspectoratul teritorial de munca sau Inspectia Muncii, conform competentelor
- in cazul accidentelor cu ITM, procesul-verbal de cercetare se va incheia cu capitolul "Viza
angajatorului"
x. viza inspectorului-sef/inspectorului general de stat.
- se va regasi in procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de catre
inspectoratul teritorial de munca sau Inspectia Muncii, conform competentelor
IMPORTANT:
1. In situatiile in care din cercetare rezulta ca accidentul nu intruneste conditiile

pentru a fi incadrat ca accident de munca, se va face aceasta mentiune la capitolele
procesului-verbal de cercetare prevazute la lit. q) si r) si se vor dispune masurile
care trebuie luate de angajator pentru prevenirea unor cazuri asemanatoare.
82
2. Comisia de cercetare a unui eveniment numita de angajator poate face propuneri
de sanctiuni disciplinare si/sau administrative, pe care le va mentiona in procesul-
verbal de cercetare.
Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se intocmeste in:
1. 3 exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de munca,

pentru angajatorul care inregistreaza accidentul, inspectoratul teritorial de munca care a
avizat dosarul si asigurator;
2. mai multe exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara
de munca pentru lucratori cu angajatori diferiti, pentru fiecare angajator, inspectoratul
teritorial de munca care a avizat dosarul si asigurator;
3. 5 exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de invaliditate, pentru angajatorul
care inregistreaza accidentul, organul de urmarire penala, inspectoratul teritorial de
munca care a efectuat cercetarea, Inspectia Muncii si asigurator;
4. 5 exemplare, in cazul accidentului de munca mortal sau al celui colectiv, precum si in
cazul accidentului mortal in afara muncii, pentru angajatorul care inregistreaza
accidentul, organul de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat
cercetarea, Inspectia Muncii si asigurator;
5. 5 exemplare, in cazul incidentului periculos, pentru angajatorul care inregistreaza
incidentul, organele de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat
cercetarea, Inspectia Muncii si
IMPORTANT:
1. In cazul in care accidentul de munca s-a produs la un angajator, altul decat cel
care il inregistreaza, un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis si
2. In cazul in care angajatorul la care se inregistreaza accidentul de munca isi are
sediul, domiciliul sau resedinta pe teritoriul altui judet decat cel pe raza caruia s-
a produs accidentul, se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare
inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia are sediul, domiciliul sau
resedinta
3. In cazul evenimentelor care nu au fost comunicate si cercetate, dar persoana
vatamata prezinta un certificat medical cu cod "accident de munca", angajatorul
care si-a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul
desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si
protectie va solicita acesteia o declaratie scrisa privind modul si imprejurarile in
care s-a produs
Inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase
Inregistrarea accidentelor de munca si a incidentelor periculoase se face in baza procesului-

verbal de cercetare.
Accidentele de munca produse la sediile secundare aflate pe raza altui judet decat cel unde este
declarat sediul social se vor inregistra la sediul social, cu exceptia cazului in care sediul
secundar are personalitate juridica.
83
Accidentul de munca produs in timpul prestarii unor servicii pe baza de contract, comanda sau
alte forme legale incheiate in intreprinderea si/sau unitatea unui angajator, alta decat cea la care
este incadrata victima, se inregistreaza potrivit clauzelor prevazute in acest sens in documentele
incheiate.
In situatia in care documentul incheiat nu prevede clauze in acest sens, clauzele nu sunt suficient
de acoperitoare pentru toate situatiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme
metodologice, accidentul de munca se inregistreaza de catre angajatorul raspunzator de
conducerea si/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului.
Accidentul de munca produs in timpul prestarii unor servicii pe baza de comanda, la domiciliul
clientului, se inregistreaza de catre angajatorul la care este/a fost angajata victima.
Accidentul de munca suferit de o persoana aflata in indeplinirea indatoririlor de serviciu in

intreprinderea si/sau unitatea altui angajator se inregistreaza de catre angajatorul raspunzator
de conducerea si/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului.
Accidentele suferite in timpul stagiului de practica profesionala de catre elevi, studenti, ucenici
si someri in perioada de reconversie profesionala se inregistreaza de catre angajatorul la care se
efectueaza practica/reconversia profesionala.
Accidentul de munca suferit de o persoana in cadrul activitatilor cultural-sportive, in timpul si

din cauza indeplinirii acestor activitati, se inregistreaza de catre institutia sau angajatorul care
a organizat actiunea respectiva.
Accidentul de munca produs ca urmare a unei actiuni intreprinse de o persoana, din proprie
initiativa, pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol
grav si iminent ce ameninta avutul public sau privat din intreprinderea si/sau unitatea unui
angajator, se inregistreaza de catre angajatorul la care s-a produs accidentul.
In cazul accidentului produs ca urmare a unei actiuni intreprinse de o persoana, din proprie
initiativa, pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol
grav si iminent ce ameninta avutul public sau privat, produs in afara intreprinderii si/sau unitatii
unui angajator si care nu are nicio legatura cu acesta, inregistrarea se face conform legii.
Accidentul de munca de traseu se inregistreaza de catre angajatorul la care este angajata victima
sau, dupa caz, de angajatorul raspunzator de conducerea si/sau de organizarea activitatii care a
avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetarii.
Accidentul de munca de circulatie se inregistreaza de catre angajatorul la care este angajata

victima sau, dupa caz, de angajatorul raspunzator de conducerea si/sau de organizarea activitatii
care a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetarii.
Accidentul produs in afara intreprinderii si/sau unitatii, ca urmare a neluarii unor masuri de
securitate de catre un alt angajator, se inregistreaza de catre angajatorul din vina caruia s-a
produs accidentul.
84
Accidentul de munca suferit de insotitorii de incarcaturi, personalul de posta de la vagoanele
C.F.R., angajati ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligati sa delege insotitori pentru
astfel de incarcaturi, pe mijloace de transport ce nu le apartin, se va inregistra de catre
angajatorul raspunzator de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului
sau, dupa caz, in conditiile clauzelor prevazute in documentele incheiate.
IMPORTANT:
1. Pentru unele situatii neprevazute in prezentele reglementari, cu privire la

inregistrarea accidentelor de munca, inspectoratul teritorial de munca sau
Inspectia Muncii va stabili modul de inregistrare a accidentului in
2. Disparitia unei persoane in conditiile unui accident de munca si in imprejurari
care indreptatesc presupunerea decesului acesteia se inregistreaza ca accident
mortal, dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti,
conform prevederilor legale, prin care este declarat
3. Data producerii accidentului de munca mortal, prevazut la alin. precedent, este
data inscrisa in hotararea judecatoreasca ca fiind data
4. Angajatorul la care a fost angajata persoana disparuta va comunica, imediat,
numarul si data hotararii judecatoresti la inspectoratul teritorial de
5. Accidentul de munca cu invaliditate se va inregistra pe baza procesului-verbal de
cercetare intocmit de inspectoratul teritorial de
In baza procesului-verbal de cercetare intocmit de persoanele imputernicite prin lege,

angajatorul la care se inregistreaza accidentul va completa FIAM- formular inregistrare
accidente de munca
FIAM se completeaza pentru fiecare persoana accidentata in cate 4 exemplare care se inainteaza
spre avizare dupa cum urmeaza:
1. inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare intocmit de comisia

angajatorului, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea avizului;
2. inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, in termen de 3 zile
lucratoare de la primirea procesului-verbal de
Verificarea si avizarea FIAM de catre inspectoratul teritorial de munca se fac in termen de 5

zile lucratoare de la primirea formularului.
Angajatorul la care se inregistreaza accidentul anexeaza FIAM la dosarul sau la procesul-verbal

de cercetare si distribuie celelalte exemplare la persoana accidentata, inspectoratul teritorial de
munca si asiguratorul pe raza caruia isi are sediul social, domiciliul sau resedinta.
In cazul in care victima unui accident de munca a fost propusa pentru pensionare odata cu
emiterea deciziei de incadrare intr-o grupa de invaliditate, se va completa un exemplar FIAM
care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi inaintat unitatii de expertiza medicala si
recuperare a capacitatii de munca.
85
Angajatorul are obligatia de a anunta incheierea perioadei de incapacitate temporara de munca
la inspectoratul teritorial de munca la care a inaintat FIAM, in termen de 5 zile lucratoare de la
incheierea perioadei de incapacitate temporara de munca.
Evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase Angajatorul va tine evidenta

evenimentelor in:
1. Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca, conform modelului prevazut in

anexa nr. 15 la Normele Metodologice;
2. Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase, conform modelului prevazut in
anexa nr. 16 la Normele Metodologice;
3. Registrul unic de evidenta a accidentelor usoare, conform modelului prevazut in anexa
nr. 17 la Normele Metodologice;
4. Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce au ca urmare incapacitate de
munca mai mare de 3 zile de lucru, conform modelului prevazut in anexa nr. 18 la
Normele Metodologice.
In registrul prevazut la lit. d) se va tine evidenta accidentatilor in munca pentru care perioada
de incapacitate temporara de munca este de minimum 4 zile de lucru, fara a lua in calcul ziua
producerii accidentului.
Registrele de evidenta trebuie sa fie actualizate.
In baza FIAM si a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase, inspectoratul

teritorial de munca va tine evidenta tuturor accidentelor de munca si a incidentelor periculoase
inregistrate de angajatorii care au sediul, domiciliul sau resedinta pe teritoriul judetului
respectiv.
IMPORTANT :
1. In contractele incheiate intre angajatori pentru prestarea de activitati si servicii

vor fi prevazute clauze privind raspunderile referitoare la comunicarea,
cercetarea si inregistrarea unor eventuale accidente de
2. Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporara
de munca, invaliditate sau deces au dreptul sa sesizeze sau sa se informeze la
inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc
3. Daca in urma investigatiilor rezulta ca sunt intrunite conditiile unui accident de
munca, inspectoratul teritorial de munca va lua masuri pentru efectuarea
cercetarii in conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.
4. In situatiile prevazute la alin.(1), inspectoratul teritorial de munca va raspunde
sesizarilor conform prevederilor legale sau va elibera, la cerere, o copie a
procesului verbal de cercetare a evenimentului.
5. In situatia in care angajatorul, lucratorii implicati, victimele sau familiile acestora
nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a
evenimentului, se pot adresa inspectoratului teritorial de munca sau, dupa caz, la
Inspectiei Muncii, in termen de 30 zile calendaristice de la data primirii
86
CAPITOLUL 15
SEMNALAREA, CERCETAREA, DECLARAREA SI RAPORTAREA

BOLILOR PROFESIONALE
Bolile profesionale, cat si suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de catre
toti medicii care depisteaza astfel de imbolnaviri, indiferent de specialitate si locul de munca,
cu prilejul oricarei prestatii medicale: examene medicale profilactice, consultatii medicale de
specialitate.
Medicul care suspecteaza o boala profesionala completeaza fisa de semnalare BP1, prevazuta
in anexa nr. 19 la Normele de aplicare a legii, si trimite bolnavul cu aceasta fisa la unitatea
sanitara de medicina muncii, respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina
muncii din structura spitalelor, in vederea precizarii diagnosticului de boala profesionala.
Medicul specialist de medicina muncii examineaza bolnavul, stabileste diagnosticul de

profesionalitate si completeaza fisa de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la Autoritatea de
sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, in termen de maximum 7 zile de
la precizarea diagnosticului de profesionalitate.
Dupa primirea fisei de semnalare BP1, medicul specialist de medicina muncii din cadrul
Autoritatii de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti, cerceteaza, in termen de
7 zile, avand in vedere ruta profesionala, cauzele imbolnavirii profesionale.
Cercetarea se face in prezenta angajatorului sau a reprezentantului acestuia sau, dupa caz, a
persoanelor fizice autorizate in cazul profesiilor liberale ,conform art. 34 alin. (2) din lege.
Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al imbolnavirii
respective, si se finalizeaza cu redactarea si semnarea Procesului verbal de cercetare, prevazut
in anexa nr. 20 din Normele metodologice.
87
Procesul verbal de cercetare este semnat de toti cei care au luat parte la cercetare, conform
competentelor, mentionandu-se in mod special cauzele imbolnavirii, responsabilitatea
angajatorilor si masurile tehnice si organizatorice necesare, pentru prevenirea unor boli
profesionale similare.
In situatia in care angajatorul sau reprezentantul acestuia, sau, dupa caz, persoana fizica
autorizata in cazul profesiilor liberale, sau inspectorul de munca sau lucratorul sau asiguratorul,
nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare sau cu masura tehnica
sau organizatorica formulata, se pot adresa, in scris, in termen de 30 zile de la data primirii
procesului-verbal de cercetare, la Comisia de experti de medicina muncii acreditati de
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Sanatatii Publice.
Componenta si atributiile Comisiei de experti vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului
muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii publice.
Solutiile adoptate in aceste situatii vor fi comunicate in scris celor interesati, in termen de 20
de zile de la data primirii contestatiei.
Procesul verbal de cercetare se inmaneaza angajatorului, medicului care a semnalat

imbolnavirea pentru evidenta imbolnavirilor profesionale si pentru a urmari realizarea
masurilor prescrise, precum si medicului de medicina muncii din autoritatea de sanatate publica
judeteana sau a municipiului Bucuresti.
Pe baza confirmarii caracterului profesional al imbolnavirii, medicul de medicina muncii care

a efectuat cercetarea, declara cazul de imbolnavire profesionala, completand fisa de declarare
BP2 , prevazuta in anexa nr. 21 la Normele metodologice.
Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se pastreaza la autoritatea de

sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti si va cuprinde urmatoarele documente:
• opisul documentelor din dosar;
• istoricul de expunere profesionala (documentul care certifica ruta profesionala si anume

copie dupa carnetul de munca) si dupa caz, nivelul masurat al noxelor sau noxa
identificata;
• copie dupa fisa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de

medicina muncii;
• istoricul starii de sanatate la locul de munca (documentul eliberat de medicul de

medicina muncii care asigura asistenta de medicina muncii la unitatea respectiva);
• document medical care precizeaza diagnosticul de boala profesionala (biletul de iesire

emis de clinica/sectia de medicina muncii din structura spitalelor, sau adeverinta
medicala emisa de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boala
88
profesionala, in cazul in care bolnavul nu a fost internat) si copii ale unor investigatii
necesare pentru sustinerea diagnosticului de profesionalitate;
• procesul verbal de cercetare a cazului de boala profesionala;
• copie dupa fisa de semnalare
In cazul bolilor profesionale:
1. declararea se face de catre directia de sanatate publica judeteana sau a municipiului

Bucuresti din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea, pe
baza documentelor prevazute la alinitul de mai sus, prin fisa de declarare a cazului de
boala profesionala BP2, care reprezinta formularul final de raportare a bolii profesionale
nou-declarate;
2. semnalarea si declararea se fac intr-un interval de maximum 2 ani de la incetarea
expunerii profesionale considerate cauza a imbolnavirii. Exceptie fac cazurile de
pneumoconioze si
Pentru bolile profesionale declarate in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale
Spatiului Economic European trebuie intocmita o fisa de declarare a cazului de boala
profesionala BP2 de catre Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.
In cazul in care unitatea la care s-a produs imbolnavirea a fost desfiintata, sau nu mai exista la
momentul precizarii diagnosticului de boala profesionala, cazul respectiv se poate declara prin
Fisa de declarare BP2 pe baza documentelor, cu exceptia procesului verbal de cercetare a
cazului.
Toate cazurile de boli profesionale se declara la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul si unde
exista factorii de risc ai bolii profesionale respective evidentiati prin documente oficiale de la
directia de sanatate publica; ele se declara si se pastreaza in evidenta de catre directia de sanatate
publica din judetul sau din municipiul Bucuresti in care se afla angajatorul respectiv.
Directia de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, este raspunzatoare

pentru corectitudinea datelor inscrise in fisa de declarare BP2.
Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioza se confirma numai pe baza

diagnosticului precizat de catre comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli
profesionale.
Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza in cursul lunii in care s-a produs declararea, de
catre directia de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, la Centrul
national de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar - Compartimentul sanatate
ocupationala si mediul de munca din cadrul Institutului National de Sanatate Publica, denumit
in continuare Centrul national de monitorizare a riscurilor, precum si la structurile teritoriale
ale asiguratorului stabilite conform legii.
89
O copie a fisei de declarare BP2 se va inmana lucratorului diagnosticat cu boala profesionala.
O copie a procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala se va inmana

lucratorului a carui boala profesionala a fost infirmata in urma cercetarii.
La nivelul Centrului national de monitorizare a riscurilor se constituie Registrul operativ

national informatizat al bolilor profesionale, care se reactualizeaza lunar cu datele din fisele de
declarare BP2.
Centrul national de monitorizare a riscurilor reprezinta forul metodologic care asigura asistenta
si indrumare tehnica profesionala in domeniul bolilor profesionale, al bolilor legate de
profesiune, precum si in elaborarea de reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu
expunerea la agenti periculosi in mediul de munca, promovarea sanatatii la locul de munca
(elaborare de ghiduri, stabilirea de valori-limita de expunere profesionala, metode standardizate
de masurare a concentratiilor de agenti chimici conform recomandarilor Comisiei Europene,
instruiri de specialitate).
Lista bolilor profesionale a caror declarare, cercetare si evidenta sunt obligatorii este prevazuta
in anexala nr. 22 din Normele metodologice.
Centrul national de monitorizare a riscurilor raporteaza semestrial datele privind morbiditatea

profesionala Directiei de Sanatate Publica si Control in Sanatate Publica din cadrul Ministerului
Sanatatii.
Centrul national de monitorizare a riscurilor transmite informatiile de interes public privind

bolile profesionale tuturor institutiilor implicate in activitati cu impact asupra sanatatii
lucratorilor.
Structurile de medicina muncii din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a

municipiului Bucuresti vor raporta, cu o periodicitate anuala, Centrului national de monitorizare
a riscurilor situatia absenteismului medical ca urmare a bolilor profesionale in anul respectiv.
Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala

profesionala, cat si ca accident de munca.
Bolile legate de profesie
Lista bolilor legate de profesiune este prezentata in anexa nr. 23 din Normele metodologice.
Bolile legate de profesie nu se declara, acestea se dispensarizeaza medical si se comunica

angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sanatatea lucratorilor, in
vederea luarii masurilor tehnico – organizatorice de normalizare a conditiilor de munca.
90

Suport Curs Issm

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Issm

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT CURS INSPECTOR

• CAPITOLUL I - SISTEMUL LEGISLATIV REFERITOR LA SECURITATE SI

• Uniunea Europeana si institutiile sale

Parlamentul European Comisia Europeana

Principalele etape institutionale ale acestei constructii au fost:

TRATATUL DE LA PARIS, din 1951, de constituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si

TRATATUL DE LA ROMA, din 1957, de constituire a Comunitatii Economice Europene

in 1992 prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, Statele membre decid crearea Uniunii

3. SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENE

Sistemul legislativ al UE este constituit din cinci surse de drept:

Mentionam ca Legislatia primara, Acordurile internationale ale UE, Principiile generale de

4. REGLEMENTARI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE SI

4.1. Evolutia reglementarilor legislative referitoare la securitate si sanatate in munca

In Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a Comunitatii Economice Europene, erau

Al doilea program coordonat de actiune al Comisiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca

• armonizarea tehnica este limitata la adoptarea cerintelor esentiale pe care trebuie sa le

Produsele realizate conform standardelor armonizate beneficiaza de prezumtia de conformitate

Standardele armonizate nu sunt obligatorii a fi respectate de produs, producatorul poate aplica

Producatorul poate alege intre diverse proceduri de evaluare a conformitatii prevazute in

Prin art.118 A nou introdus s-a stipulat ca:

Statele membre se vor angaja sa promoveze, in special, imbunatatirea mediului de munca,

Realizarea obiectivului de la alineatul precedent se va concretiza prin introducerea de cerinte

Programul de actiune s-a concretizat prin elaborarea de numeroase Directive - pe baza

Tot in 1992 se semneaza Tratatul de la Maastricht de infiintare a Uniunii Europene. Printre

In aceasta perioada a fost elaborata o cantitate considerabila de standarde de securitate si

In martie 2002 a fost stabilita strategia Comisiei in domeniul securitatii si sanatatii in

4.2 Directive referitoare la securitate si sanatate in munca

Directivele sunt reglementari obligatorii pentru Statele membre.

In TABELUL NR. 1, expus in continuare se prezinta exemple de Directive elaborate in baza

Directivele elaborate pe baza art.95 au ca obiectiv conceperea (proiectarea) si realizarea de

DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Sl SANATATE IN MUNCA

- compresoare 85/405/ CEE

- macarale turn 84/533/CEE

- ciocane de spart 87/405/ CEE

Directivele elaborate pe baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam au drept obiectiv

In TABELUL NR. 2, expus in continuare se prezinta o situatie la zi a Directivelor derivate din

DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE Sl SANATATE IN MUNCA

elaborate in baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam

5. REGLEMENTARI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE SI

Legislatia privind securitatea si sanatatea in munca este o componenta a sistemului national de

Constitutia Romaniei, afirmand dreptul la protectie sociala, face referire si la masurile de

Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) in Legea nr.90/1996 a Protectiei

Sistemul piramidal de reglementari, format din Legea nr.90/1996, Normele metodologice

Conditiile in care se desfasoara procesele de munca, complexitatea echipamentelor de munca,

Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand

Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli de

In conformitate cu aceste reglementari, obligatia de a asigura securitatea si sanatatea, in toate

Legea securitatii si sanatatii in munca, nr.319/2006, transpune Directiva Consiliului

Legea securitatii si sanatatii in munca stabileste principii generale referitoare la prevenirea

Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu

Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplica angajatorilor, lucratorilor si

Fac exceptie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile in care

De asemenea, legea stipuleaza ca Inspectia Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce

In subordinea Inspectiei Muncii functioneaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti

Obiectivele acestei institutii sunt urmatoarele:

• controlul aplicarii prevederilor legale referitoare la relatiile de munca, securitatea si

Sub coordonarea metodologica a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale se afla si Institutul

1. TERMENI SI EXPRESII DIN LEGEA 319/2006 PRIVIND SECURITATEA SI

Reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii

Echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un

Securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop

Incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul

Boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori