LUCRARE DE ABSOLVIRE

a cursului de perfecţionare în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă

Lector îndrumător Autor

 TEMA:

Instruirea Lucrătorilor în Domeniul Securităţii şi

Sănătăţii în Muncă

CUPRINS

2
1. INTRODUCERE.............................................................................................4
2. LEGISLAȚIA SSM CARE REGLEMENTEAZĂ INSTRUIREA................5
2.1. Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006...............................5
2.2. H.G. nr. 1425/2006 - Norme Metodologice de aplicare a.......................5
Legii 319/2006.................................................................................................5
3. INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI
SANATATII IN MUNCA..................................................................................7
3.1. Instruirea introductiv-generală.................................................................7
3.2. Instruirea la locul de muncă.....................................................................8
3.3. Instruirea periodică................................................................................9
3.4 Instruirea suplimentara ( reinstruirea).......................................................9
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................11
Cititi cu atentie intrebarile si incercuiti in grila raspunsul corect....................13

Anexa 1 - Tematica de instruire introductiv generala

Anexa 2 - Test grila privind verificarea cunostintelor in domeniul SSM
Anexa 3 - Tematica de instruire la locul de munca
Anexa 4 - Tematica de instruire periodica
Anexa 5 - Dictionar explicativ de termeni

3
 1. INTRODUCERE

Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM) a fost adoptată în

România pornind de la necesitatea transpunerii prevederilor Directivei-cadru
89/391/CEE în legislatia tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene.
Aceasta lege se aplica în toate sectoarele de activitate, atât publice, căt şi
private, angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentaţilor lucrătorilor.
Instruirea lucrătorilor în domeniul SSM reprezintă un ansamblu de
activităti organizate prin care se urmareste însusirea cunostintelor si formarea
deprinderilor in acest domeniu, fiind dispusa in Capitolul III, Sectiunea a 7-a
din Legea nr.319/2006 a SSM si detailat in capitolul V al Normelor
Metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca ( H.G.
1425/2006 ).
Acest proces este o parte a pregatirii profesionale si are ca scop eliminarea
sau reducerea erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienta
cunostintelor de securitate si sanatate in munca.
Continutul procesului de instruire este format din totalitatea informatiilor
aferente sferei S.S.M. care prin asimilare si repetare, conduc la formarea
comportamentului normal in munca, dezvolta capacitatea de identificare a
riscurilor, stimuleaza capacitatea de mobilizare in raport cu acestea in vederea
eliminarii si inlaturarii lor.
Pornind de la legislatia in vigoare, lucrarea cuprinde o aplicatie ce implica
toate cele 3 faze ale instruirii si completarea fisei de instruire individuala
privind securitatea si sanatatea in munca .
Pentru aceasta, vom lua ca exemplu o societate comerciala, S.C.
Autoklass Service S.R.L., care are ca obiect de activitate comercializarea
autoturismelor si autovehiculelor comerciale usoare Mercedes-Benz, precum si
oferirea de servicii post-vanzarea conform standardelor brandului reprezentat.
Societatea este amplasata pe str. Strandului, nr. 61A, si are un numar de 30
salariati. Societatea dispune de un Serviciu Intern de Prevenire si Protectie cu
un Șef de serviciu si un lucrator desemnat.
Aplicatia va consta in intocmirea tematicii de instruire si completarea fisei
de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca pentru un
lucrator cu functia de mecanic auto. Acesta isi desfasoara activitatea in cadrul
Atelierului de Intretinere si Reparatii, efectuand verificarile si reparatiile ce se
impun, in limita dotarii si autorizarii atelierului.

4
 2. LEGISLAȚIA SSM CARE REGLEMENTEAZĂ
INSTRUIREA

Principalele acte normative din domeniul S.S.M. in Romania sunt :

- Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
- Hotararea de Guvern nr.1425/2006 – Norme Metodologice de aplicare a
Legii 319/2006 (modificata si completata prin H.G. 955/2010)

2.1. Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006

Are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii

securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor.
Legea stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor
de risc şi accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit
legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile
generale pentru implementarea acestor principii.
Se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice cat si private.
Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să
primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice
locului de muncă şi postului său:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de muncă sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări
ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrări speciale.

    Instruirea trebuie să fie:

a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri;
b) periodică şi ori de câte ori este necesar.
Angajatorul trebuie sa se asigure că lucrătorii din unitate au primit
instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în
muncă, pe durata desfăşurării activităţilor.
Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă au dreptul la instruire corespunzătoare.
Instruirea nu se realizeaza pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a
reprezentanţilor acestora.
Instruirea salariatilor se realizeaza în timpul programului de lucru.

5
 2.2. H.G. nr. 1425/2006 - Norme Metodologice de aplicare a
Legii 319/2006

Normele metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii

securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006, denumita în continuare lege.
In capitolul V, se stabileşte procedura instruirii lucrătorilor din punct de
vedere al securităţii şi sănătăţii în munca, în conformitate cu art. 20 din lege.
Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop
însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în
muncă.
Perioada în care se desfăşoară instruirea este considerată timp de muncă.
Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
cuprinde 3 faze:
   a) instruirea introductiv-generală;
   b) instruirea la locul de muncă;
   c) instruirea periodică.
La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor
fi folosite mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea,
demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruire
asistată de calculator.
Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare
unei instruiri adecvate.
Angajatorul trebuie să dispună de un program de instruire - testare, pe
meserii sau activităţi.
Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală,
conform modelului prezentat în anexa 6 din proiect, cu indicarea materialului
predat, a duratei şi datei instruirii.
Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau
cu stilou, imediat după verificarea instruirii.
După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de
către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat
instruirea.
Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de
muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini, completată de către
medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare.
Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea
angajatorului, angajatorul stabileşte, prin regulamentul intern sau prin
regulamentul de organizare şi funcţionare, reguli privind instruirea şi însoţirea
acestora în întreprindere şi/sau unitate.
Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care
desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii în întreprinderea
şi/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va
asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau
unităţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi

6
măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau
unităţii, în general.
Instruirea persoanelor aflate in intreprindere cu permisiunea
angajatorului , precum si a lucratorilor din exterior ce desfasoara activitati pe
baza de contract de prestari de servicii se consemnează în fişa de instruire
colectiva.
Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare, din care un
exemplar se va păstra de către angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de
prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de
către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau, în cazul vizitatorilor, de către
conducătorul grupului.
Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul
aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în muncă vor fi însoţiţi
de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a se întocmi fişă de
instructaj.

Organizarea activitatii de securitate si sanatate in munca la

nivelul persoanelor juridice si fizice trebuie sa aiba la baza urmatoarele
criterii fundamentale:

 obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor sub toate

aspectele referitoare la munca revine conducatorului unitatii;
 realizarea obiectiva a obligatiilor pe linie de securitate si sanatate in
munca revine personalului cu atributii de organizare si conducere a procesului
de munca;
 in contextul obligatiilor ce le revin persoanelor specificate mai sus vor
fi luate masuri tehnice si organizatorice necesare pentru asigurarea securitatii
si sanatatii angajatilor;
 masurile luate vor fi periodic adaptate nivelului de dezvoltare al
activitatii, tinand cont de schimbarea conditiilor de munca si pentru a
imbunatati situatia existenta la fiecare loc de munca.
Actiunile intreprinse in domeniul de securitate si sanatate in munca de
catre conducerile persoanelor juridice si fizice vor avea ca scop implementarea
masurilor care sa asigure securitatea si sanatatea angajatilor tinand cont de
urmatoarele principii generale de prevenire:
- evitarea riscurilor;
- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
- combaterea riscurilor la sursa;
- adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste priectarea
locurilor de munca, alegerea echipamentelor de munca si a metodelor de

7
munca, in vederea micsorarii monotoniei si a stabilirii unor ritmuri de lucru
predeterminate si a reducerii efectelor asupra sanatatii;
- adaptarea la progresul tehnic;
- inlocuirea pericolelor cu non-pericole mai mici;
- dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzatoare si coerente
care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile
sociale si influenta factorilor de mediu;
- prioritatea masurilor de protectie colectiva fata de masurile de
protectie individuala;
- prevederea de instructiuni corespunzatoare pentru lucratori.
Din cele de mai sus rezulta ca raspunderea principala pentru relizarea
securitatii muncii revine, conform legii, angajatorului (persoana juridica sau
persoana fizica), respectiv patronului, presedintelui, directorului,
administratorului.
In structura organizatorica a unitatii acestia au functii de planificare
(previziune), decizie urmarire si control.
La luarea deciziilor angajatorul trebuie sa tina cont de natura
activitatilor din unitate si sa aiba la baza urmatoarele obiective:
 sa evalueze riscurile pentru sanatatea si securitatea muncitorilor in
vederea stabilirii masurilor de prevenire;
 sa asigure imbunatatirea nivelului de protectie al muncitorilor;
 sa ia in considerare capacitatea angajatilor in ceea ce priveste
sanatatea si securitatea la angajare, periodic si ori de cate ori li se incredinteaza
acestpra sarcini deosebite;
 sa ia masuri corespunzatoare pentru ca numai lucratorii care au fost
instruiti adecvat sa aiba acces la locurile de munca unde exista pericole
majore;
 sa se asigure ca sunt consultati angajatii sau reprezentantii lor in
probleme referitoare la consecintele privind securitatea si sanatatea in munca
la introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentului de munca,
imbunatatirea conditiilor si a mediului de munca.
Realizarea efectiva a problemelor referitoare la securitate si sanatate in
munca la nivelul fiecarui loc de munca revine conducatorului acestuia, care are
in principal urmatoarele atributii:
 aplica programul unitatii si deciziile privind securitateia muncii
aferente locului de munca pe care il conduce ;

8
  urmareste respectarea cerintelor de securitate de catre personalul din
subordine si ia masuri corespunzatoare functiei in caz de abateri;
 stabileste sarcini de munca si organizeaza procesul de munca in
conformitate cu cerintele de securitate a muncii;
 ia masuri pentru acordarea primului ajutor in caz de accident de
munca, anunta producerea accidentului, fara a modifica starea de fapt rezultata
din accident, dacat in conditiile prevazute de lege.
La nivelul locului de munca conducatorul direct al acestuia are
competenta in luarea unor decizii cu caracter de prevenire dupa cum urmeaza:
 identifica aparitia unui eventual factor de risc si ia masurile
corespunzatoare de prevenire, dispunand oprirea procesului de munca in cazul
unui pericol iminent;
 solicita modificari ale planului de prevenire si protectie, in functie de
prioritatile si situatiile nou survenite la locul de munca in cazul unui pericol
iminent;
 informeaza salariatii din subordine si-i consulta in legatura cu toate
aspectele de prevenire care ii afecteaza.
In limita competentelor si atributiilor ce le revin, conducatorii locurilor
de munca raspund pentru felul in care se realizeaza activitatea de prevenire in
sectorul subordonat, implicit pentru orice abatere da la legile, normele si
celelalte reglementari legale in vigoare, fara exceptie, relativ la toate
elementele locului de munca pe care il organizeaza si conduc.
In cazurile in care un loc de munca apartine mai multor unitati,
conducatorii acestora vor coopera in implementarea reglementarilor privind
securitatea si sanatatea in munca. Luand in considerare natura activitatilor, ei
isi vor coordona actiunile de prevenire a riscurilor si se vor informa reciproc,
respectiv pe angajati, si pe reprezentantii acestora, privind riscurile
profesionale.
Fiecare executant are obligatia de a se proteja pe sine si pe cei din jurul
sau, avand urmatoarele atributiuni:
a) sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substantele
periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi,

după utilizare, sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea,
schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în
special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi
sa utilizeze corect aceste dispozitive;
9
 d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice
situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienta a
sistemelor de protecţie;
e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau
angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp
cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau cerinţe
dispuse de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari, pentru protecţia
sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) sa coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul şi/sau cu
lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de
munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi
sănătate, în domeniul sau de activitate;
h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul
securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relaţiile solicitate de către inspectorii de munca şi inspectorii
sanitari.
Desemnarea nominală a lucrătorului/ lucrătorilor pentru a se ocupa de
activităţile de prevenire şi protecţie se face prin decizie a angajatorului.
Angajatorul va consemna în fişa postului activităţile de prevenire şi
protecţie pe care lucrătorul desemnat are capacitatea, timpul necesar şi
mijloacele adecvate sa le efectueze.
Pentru a putea sa desfăşoare activităţile de prevenire şi protecţie,
lucrătorul desemnat trebuie sa îndeplinească cerinţele minime de pregătire în
domeniul securităţii şi sănătăţii în munca corespunzătoare cel puţin nivelului
mediu.
Angajatorul va stabili numărul de lucrători desemnaţi în funcţie de
mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expusi
lucrătorii, precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau
unităţii.
Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate şi timpul necesar
pentru ca lucrătorii desemnaţi sa poată desfasura activităţile de prevenire şi
protecţie conform fisei postului.

10
 3. INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL
SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

3.1. Instruirea introductiv-generală

Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile

specifice întreprinderii si / sau unitatii respective, riscurile pentru securitate şi
sănătate în muncă, precum si măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la
nivelul intreprinderii si/sau unităţii, in general.
Instruirea introductiv-generală se face de către lucrătorul desemnat din
cadrul Serviciului Intern de Prevenire şi Protecţie :
a) la angajarea lucratorilor ;
b) lucrătorilor detaşaţi in unitate;
c) lucrătorilor delegaţi in unitate;
d) lucratorilor pusi la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel
mult 20 de persoane si are durata de 8 ore, stabilita prin instructiuni proprii.
Instruirea introductiv-generală se realizeaza in cadrul Serviciului Intern de
Prevenire si Protectie intr-o sala dotata cu pupitre si scaune, afise si pliante.
In cadrul instruirii introductiv-generale se expun în principal, următoarele
probleme:
 a) legislaţia de securitate şi sănătate în muncă;
 b) consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de
securitate şi sănătate în muncă;
 c) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;
d) măsuri la nivelul unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.
Conţinutul tematicii instruirii introductiv-generale este in conformitate cu
tematica aprobată de către angajator si se realizeaza prin lecturarea
materialelor cu caracter de SSM puse la dispozitie, regulament intern, discutii.
Instruirea introductiv-generală se finalizeaza cu verificarea însuşirii
cunoştinţelor pe bază de teste.
Rezultatul verificării se consemneaza în fişa de instruire la rubrica
‘’Rezultatele testarilor privind securitatea si sanatatea in munca’’ unde se
precizeaza:
- Data;
- Materialul examinat;
- Calificativul acordat;
- Examinator;
Lucrătorii care nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea
introductiv-generală nu vor putea fi angajaţi.
Dupa efectuarea instruirii introductiv-generale lucratorului, se realizeaza
intocmirea ‘’Fisei individuale de instruire privind securitatea si sanatatea in
munca’’ astfel:
11
  pe coperta se consemneaza:
- denumirea unitatii;
- numele si prenumele persoanei instruite;
- legitimatia, marca;
- grupa sanguina;
- domiciliul;

 in interiorul “Fisei individuale de instruire”se consemneaza:

- numele si prenumele persoanei instruite;
- data si locul nasterii;
- calificarea;
- locul de munca;
- traseul si durata de deplasare la/ de la serviciu a persoanei instruite;
- data efectuarii instruirii introductiv-generale, timpul, numele persoanei
care a efectuat instruirea;
- continutul instruirii;

Dupa consemnarea acestor date in fisa de instruire, semneaza persoana

instruita, persoana care a realizat instruirea si apoi persoana care a verificat
insusirea cunostintelor.  
Fisa de instruire se intocmeste pentru personalul permanent sau detasat,
pentru lucratorii sezonieri, temporar sau zilieri si este pastrata de conducatorul
procesului de munca, respective cel care are sarcina efectuarii instruirii la locul
de munca.
Completarea fisei de instruire se face cu pix cu pasta sau stilou, imediat
dupa verificarea instruirii.
In anexa 1 este prezentata tematica de instruire introductiv generala.
In anexa 2 este prezentat testul .

  3.2. Instruirea la locul de muncă

Instruirea la locul de muncă se realizeaza după instruirea introductiv-

generală şi are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în
muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul
fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
Instruirea la locul de muncă se face tuturor lucrătorilor enumerati la
capitolul anterior (2.2.a), inclusiv la schimbarea locului de muncă în cadrul
unităţii.
Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului
de muncă timp de 8 ore.
Instruirea la locul de muncă se efectueaza pe baza tematicilor intocmite
de catre lucrătorul desemnat cu probleme de SSM din cadrul serviciului intern
de prevenire şi protecţie si sunt aprobate de către angajator. Tematicile sunt
păstrate la persoana care efectuează instruirea.
12
 Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă.
Instruirea la locul de muncă cuprinde:
a) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională
specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru;
b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă
şi/sau postul de lucru;
c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind
activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru;
e) instruirea la locul de muncă include în mod obligatoriu demonstraţii
practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi
exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a
mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor.
Inceperea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul
instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de căte şeful ierarhic
superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire
individuală.
Dupa efectuarea instruirii la locul de munca, pe prima pagina a fisei de
instruire se consemneaza:
a) Data efectuarii instruirii;
b) Locul de munca/post de lucru;
c) Timpul;
d) Numele si functia persoanei care a realizat instruirea;
e) Continutul instruirii;

Dupa consemnarea acestor date in fisa de instruire, semneaza persoana

instruita, persoana care a realizat instruirea si apoi persoana care a verificat
insusirea cunostintelor. 
Dupa efectuarea instructajului introductiv-general si la locul de munca
persoana instruita este admisa la lucru de catre angajator, acest lucru se
realizeaza prin consemnarea datelor la rubricile:
a) Admis la lucru;
b) Numele si prenumele;
c) Functia;
d) Data si semnatura;

In anexa 3 este prezentata tematica de instruire la locul de munca

3.3. Instruirea periodică

 Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prezentati la capitolul

2.2.a. si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in
domeniul securitatii si sanatatii in munca.

13
 Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de
munca pe baza tematicilor intocmite de catre lucratorul desemnat, serviciul
intern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator si sunt pastrate la
persoana care efectueaza instruirea.

Instruirea periodică se realizeaza astfel:

- semestrial - pentru personalul TESA
- trimestrial - pentru sef formatie
- lunar - pentru personalul de executie (personalul muncitor)

Instruirea periodică se consemneaza in fisa de instruire la rubrica

‘’Instruirea periodica’’, completandu-se urmatoarele date:
- Data instruirii
- Durata instruirii - se cronometreaza timpul efectiv cat a durat
instruirea si se consemneaza acest lucru
- Ocupatia salariatului
- Materialul predat
- Semnatura celui instruit
- Semnatura celui care a instruit
- Semnatura celui care a verificat instruirea
Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care
efectuează instruirea si semneaza fişele de instruire ale lucrătorilor,
confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător.
Instruirea periodică se completeaza în mod obligatoriu şi cu demonstraţii
practice. (Ex: Masuri de prim ajutor in caz de accidente)

3.4 Instruirea suplimentara ( reinstruirea)

Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele

cazuri:
   a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
   b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în
muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru
sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei
de noi riscuri în unitate;
  c) la reluarea activităţii după accident de muncă;
  d) la executarea unor lucrări speciale;
  e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale
echipamentului existent;
  f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
  g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru;

Durata instruirii periodice suplimentare este de 8 ore si se stabileste în

instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv.
In anexa 4 este prezentata tematica de instruire periodica.

14
 In anexa 5 este prezentat modul de completare al „Fisei de instruire
SSM”, pagina 4

Anexa 1

TEMATICA DE INSTRUIRE INTRODUCTIV GENERALA SSM

1. Legea 319/2006 - Legea Securitatii si Sanatatii in Munca

2. I – SSM-001 - Instructiune specifica privind principalele reglementari in
vigoare privind securitatea si sanatatea in munca .
3. I – SSM – 002 - Instructiune privind riscurile de accidentare si imbolnavire
profesionala in cadrul societatii.
4. I – SSM – 011- Instructiune privind acordarea primului ajutor in caz de
accidente
5. I – SSM – 003 - Instructiune specifica de securitate si sanatate in munca
pentru
circulatia pietonala si transport intern

Nota:
In fisa de instruire individuala, la rubrica „Continutul instruirii ” se va
consemna textul bolduit.

Director Lucrator desemnat

15
 Anexa 2

TEST
de verificare a cunoştinţelor asimilate după efectuarea instructajului
introductiv – general pentru functia de mecanic auto

Cititi cu atentie intrebarile si incercuiti in grila raspunsul corect.

1. Care este legea care reglementeaza desfasurarea activitatii de

SECURITATE
SI SANATATE IN MUNCA in Romania ?
a) Legea 481/2005
b) Legea 90/1996 republicata
c) Legea 319/2006

2. Care este scopul efectuării instruirii introductiv - generale?

a) Este o procedură practicată frecvent la angajarea în muncă a unei persoane

de către unităţile aflate în proprietatea statului;
b) Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile
specifice unităţii, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi
măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul unităţii, în general;
c) Scopul instruirii introductiv-generale este de a prezenta activitatea
desfăşurată la noul loc de muncă.

3. In cazul in care se impune intrarea pentru interventie in vase inchise,

lucratorul trebuie :

a) Sa poarte echipament individual de protectie corespunzator, sa fie dotat cu

masca cu furtun de aductiune de aer, sa aiba centura prevazuta cu franghie de
siguranta cu ajutorul careia persoana care il supravegheaza sa il poata scoate in
caz de pericol ;
b) Sa poarte echipament individual de protectie corespunzator, sa fie dotat cu
masca cu furtun de aductiune de aer sau cu masca cu cartus polivalent, sa aiba
centura prevazuta cu franghie de siguranta cu ajutorul careia persoana care il
supravegheaza sa il poata scoate in caz de pericol.

16
c) ) Sa poarte echipament individual de protectie corespunzator, sa fie dotat cu
masca cu furtun de aductiune de aer, sa isi asigure posibilitatea de iesire rapida
in cazul in care are primele simtome de intoxicare.

4. Ce reprezintă echipamentul individual de protecţie?

a) Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament

destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori
mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la
locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în
acest scop;
b) Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice îmbrăcăminte de
lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special pentru a
proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului;
c) Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice dispozitiv sau
echipament destinat purtării de către fiecare participant la procesul de muncă
pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor factori de risc de accidentare
sau îmbolnăvire profesională;

5. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din:

a) Reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii
şi sănătăţii lucrătorilor şi angajator sau reprezentantul său legal şi/sau
reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor;
b) Reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor, pe de o parte şi angajatorul sau reprezentantul său legal
şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor şi
medicul de medicina muncii, pe de altă parte.
b) Persoane care se ocupă cu activitatea de prevenire şi protecţie,
reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi
specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi angajatorul sau
reprezentantul său legal şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al
reprezentanţilor lucrătorilor

6. Semnalizare de securitate şi/sau de sănătate reprezinta :

a) Semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie

determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau
sănătatea la locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori
acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz;
b) Semnalizarea prin care se indică adoptarea unui comportament specific;
semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de urgenţă ori mijloacele de
prim ajutor sau de salvare;
c)Semnalizarea de salvare sau de prim ajutor

7. Ce reprezinta echipamentul de muncă?

17
a) Imbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în
mod special pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului;
b) Dispozitivele portabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi
factorilor nocivi.
c) Orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de muncă;

8. Intoxicatia acuta profesionala reprezinta

a) Stare patologică apărută brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe

existente la locul de muncă;
b) Pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie
de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
c) Pierdere a capacităţii de muncă datorată unor vătămări evidente,produse în
urma unui eveniment, până la emiterea deciziei de încadrare într-un grad de
invaliditate de către organele medicale în drept;

9. Ce se înţelege prin accident de muncă?

a) Vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută

profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de
cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
b) Accident suferit pe drumul de la serviciu către casă indiferent de momentul
producerii lui;
c) Vătămarea violentă a angajatului precum şi intoxicarea acută profesională
care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel mult 2 zile
calendaristice, invaliditate sau deces;

10. Evacuarea personalului din zona afectata de gaze, in urma declansarii

unei alarme chimice se face:

a) Personalul se evacueaza in orice directie in cel mai scurt timp posibil;

b) Personalul se evacueaza in cel mai scurt timp posibil, pe directia de
deplasare a vantului;
c) Personalul se evacueaza in cel mai scurt timp posibil, perpendicular pe
directia de deplasare a vantului;

 Fiecare intrebare este cotata cu un punct.

 La realizarea unui total minim de 7 puncte candidatul este declarat
,,ADMIS” din punct de vedere al cunoasterii normelor generale de protectia
muncii.
 Candidatii care se situeaza sub acest punctaj vor fi reprogramati pentru
reexaminare. Daca si de aceasta data candidatul nu reuseste sa obtina cel putin
punctajul minim va fi declarat ,,RESPINS’’.
18
Director Lucrator desemnat

Anexa 3

TEMATICA INSTRUIRE SSM LA LOCUL DE MUNCA

1. Regulament Functionare Atelier intretinere, Cap.6 - Instructiuni de

securitate si sanatate in munca
2. Demonstratie practica pentru utilizarea EIP si a aparaturii de protectie a
respiratiei.
3. I – SSM – 007 - Instructiune specifica de securitate si sanatate in munca
privind comunicarea evenimentelor
4. Regulament privind admiterea la lucru a salariatilor

Nota:

In fisa de instruire individuala, la rubrica „Continutul instruirii” se va

consemna textul bolduit.

Director Lucrator desemnat

19
 Anexa 4

TEMATICA PENTRU INSTRUIREA PERIODICA DE SECURITATE SI

SANATATE IN MUNCA A LUCRATORILOR DIN ATELIERUL DE
INTRETINERE
(mecanic auto)

TRIMESTRUL I 2019

IANUARIE

1. IP-SSM - 004; Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca pentru

intretinere si reparatii autovehicule, cap.5.4.5. Sudarea, cap. 5.4.5. Repararea
radiatorelor si rezervoarelor.
2. IP-SSM- 002; Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca pentru
circulatia pietonala si tranport intern, cap.5.1-5.3.
3. IP-SSM – 008; Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca
pentru lucrul la inaltime, cap.5.7. Echipamente individuale de protectie pentru
lucrul la inaltime.
4. IP-SSM – 009; Instructiuni privind acordarea primului ajutor in caz de
accidente, cap. 5.4. Primul ajutor in fracturi, luxatii, entorse – demonstratie
practica.

Nota:
In fisa de instruire individuala, la rubrica „Materialul predat” se va
completa astfel:

1. IP- SSM-004, cap.5.4.5

2. IP- SSM-002, cap.5.1-5.3
3. IP- SSM-008, cap.5.7
4. IP- SSM-009, cap.5.4.- demonstratie practica

FEBRUARIE

1. IP-SSM - 004; Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca pentru

intretinere si reparatii autovehicule, cap.5.4.7. Incarcarea

20
2. IP-SSM- 002; Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca pentru
circulatia pietonala si tranport intern, cap.5.4. Circulatia pietonala.
3. IP-SSM – 008; Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca
pentru lucrul la inaltime, cap. 5.8.1. Instalatii, dispozitive si scule pentru
lucrul la inaltime – Generalitati.
4. IP-SSM – 009; Instructiuni privind acordarea primului ajutor in caz de
accidente, cap. 5.5. Functiile vitale si controlul lor. Reanimarea respiratorie si
cardiaca – demonstratie practica.

Nota:
In fisa de instruire individuala, la rubrica „Materialul predat” se va
completa astfel:

1. IP- SSM-004, cap.5.4.7

2. IP- SSM-002, cap.5.4
3. IP- SSM-008, cap.5.8.1
4. IP- SSM-009, cap.5.5.- demonstratie practica

MARTIE

1. IP-SSM - 004; Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca pentru

intretinere si reparatii autovehicule, cap.5.4.8. Umflarea pneurilor
2. IP-SSM- 002; Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca pentru
circulatia pietonala si tranport intern, cap.5.6. Cerinte tehnice pentru biciclete
si conducatorii acestora.
3. IP-SSM – 008; Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca
pentru lucrul la inaltime, cap. 5.8.2. Instalatii, dispozitive si scule pentru
lucrul la inaltime – Scari rezemate.
4. IP-SSM – 009; Instructiuni privind acordarea primului ajutor in caz de
accidente, cap. 5.6. Primul ajutor in caz de electrocutare – demonstratie
practica.

Nota:
In fisa de instruire individuala, la rubrica „Materialul predat” se va
completa astfel:

1. IP- SSM-004, cap.5.4.8

2. IP- SSM-002, cap.5.6
3. IP- SSM-008, cap.5.8.2
4. IP- SSM-009, cap.5.6.- demonstratie practica

Tematica de instruire va fi consemnata, la data efectuarii instruirii periodice, la

rubrica „Materialul predat” din “Fisa de instruire individuala”, care va fi
semnata conform rubricilor respective.

21
Director Lucrator desemnat

Anexa 5

DICŢIONAR EXPLICATIV DE TERMENI

În sensul Legii 319 / 2006 art. 5, termenii si expresiile de mai jos au

urmatorul înteles:

 accident de munca – vatamare violenta a organismului, precum si

intoxicatia acuta profesionala, care au loc în timpul procesului de munca sau
în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate
temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
 accident major – accident de munca, de regula accident nuclear,
incendiu sau explozie, care determina cresterea brusca si masiva a morbitatii
si mortalitatii colectivitatii umane situate în proxima vecinatate a locului
accidentului si/sau poluarea severa a mediului înconjurator.
 accident usor – eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale
care necesita numai acordarea primelor îngrijiri medicale si a antrenat
incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile;
 alti participanti la procesul de munca – persoane aflate în întreprindere
si/ sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare
prealabila a aptitudinilor profesionale în vederea angajarii, persoane care
presteaza activitati în folosul comunitatii sau activitati în regim de voluntariat,
precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si
persoane care nu au contract individual de munca încheiat în forma scrisa si
pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor
efectuate prin orice altfel mijloc de proba
 angajator – persoana fizica sau juridica ce se afla în raporturi de munca
ori de serviciu cu lucratorul respectiv si care are posibilitatea întreprinderii si/
sau unitatii;
 aptitudine – insusire sau sistem de însusiri ale subiectului, mijlocind
reusita în activitate; posibilitate de a actionasi obtine performante; factor al
persoanei ce faciliteaza cunoasterea, practica, elaborarile tehnice si artistice,
comunicarea;

22
 boala legata de profesiune – boala cu determinare multifactoriala, la
care unii factori determinanti sunt de natura profesionala ;
 boala profesionala – afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii
unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici
caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor
organe sau sisteme ale organismului, în procesul de munca;
 deprindere – componenta automatizata a activitatii concretizata prin
desfasurarea în afara sau prin reducerea controlului constient, realizare
spontana si facila. Rezulta pri exersare repetitiva si se fundeaza pe un stereotip
dinamic sau pe o matrice functionala în care sunt reunite veriga afectiva si
afectorie a reflexelor;
 dispozitiv de protectie – dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau
în asociere cu un protector, riscul de accidentare;
 echipament de munca – orice masina, aparat, unealta sau instalatie
folosita în munca;
 echipament individual de lucru – echipament utilizat în procesul
muncii sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare;
 echipament individual de protectie – orice echipament destinat a fi
purtat sau mânuit de un lucrator pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai
multor risc 545l1112f uri care ar putea sa îi puna în pericol securitatea si
sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat
pentru a îndeplini acest obiectiv;
 evaluare – actiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem
analizat si rezultatul ei;
 evaluare a riscului de accidentare/îmbolnavire profesionala –
activitate prin care se identifica factorii de accidentare si/sau îmbolnavire
profesionala si se determina nivelul de risc;
 evaluare a securitatii muncii - activitate prin care se estimeaza, valoric
sau procentual dimensiunea securitatii muncii într-un sistem de munca;
determinarea nivelului de securitate. Este parte componenta a auditului de
conformitate;
 eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vatamarile
organismului, produs în timpul procesului de munca ori în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de
traseu ori de circulatie, în conditiile care au fost implicate persoane angajate,
incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau
legata de profesiune;
 factor de risc – insusiri, stari, fenomene, comporatmente proprii
elementelor implicate în procesul de munca si care pot provoca accidente de
munca sau îmbolnaviri profesionale; cauze potentiale ale accidentelor de
munca si bolilor profesionale;
23
 formare - actiune de a pregati, instrui, educa si rezultatul ei;
 grup vulnerabil la risc - grup de persoane departajat dupa criterii de sex,
vârsta, stare fizica si/sau fiziologica si care îndeplinesc conditia specificata
pentru persoanele vulnerabile (de exemplu, grupuri vulnerabile la risc pot fi
femeile, tinerii, persoanele handicapate etc.);
 incident periculos –evenimentul identificabil, cum ar fi explozia,
incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din
disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca sau/si din
comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar
ar fi posibil sa aiba asemenea urmari si/ sau a cauzat ori ar fi posibil sa
produca pagube materiale;
 informare - actiune intreprinsa de catre conducatorul firmei în scopul
aducerii la cunostinta salariatilor a riscurilor profesionale specifice firmei, a
modului concret de operare în situatii de functionare anormala sau în cazul
unor dereglari previzibile, precum si a actiunilor ce trebuiesc întreprinse
pentru evitarea consecintelor riscurilor profesionale;
 locul de munca – locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat în
cladirile întreprinderii si/ sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria
întreprinderii si/ sau unitatii la care lucratorul are acces în cadrul desfasurarii
activitatii;
 lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv
studentii, elevii în perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii
si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care
presteaza activitati casnice;
 lucrator expus - orice angajat care se gaseste în întregime sau partial în
zona periculoasa;
 management al securitatii si sanatatii în munca - componenta a
managementului general, care include structura oragnizatorica, activitatile de
planificare. responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele
pentru eleborarea, implementarea, realizarea si revizuirea planului de
securitate si sanatate în munca;
 masuri de prevenire a accidentelor de munca si îmbolnavirilor
profesionale - modalitati tehnice si organizatorice a realizarii securitatii
muncii;
 mediu de munca - ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si
psihosociale în care unul sau mai multi executanti îsi realizeaza sarcina de
munca;
 mijloace de productie - totalitatea mijloacelor de munca
(cladiri,instalatii, masini, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor
muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate în procesul de
productie a bunurilor materiale;

24
 nivel de risc - indicator conventional ce exprima sintetic si cumulativ
dimensiunea riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala existente
într-un sistem de munca. Se determina în cadrul activitatii de evaluare, pe
baza combinatiei dintre gravitatea si probabilitatea consecintelor maxim
previzibile ale actiunii factorilor de risc existenti în sistemul respectiv asupra
personalului;
 nivel de risc acceptabil sau risc rezidual - nivel de risc admis prin
conventiile sociale în materie de securitate a muncii. Riscul rezidual este
riscul cu gravitatea consecintelor redusa si probabilitate mica sau medie;
 nivel de securitate - indicator conventional ce exprima global starea sau
nivelul de securitate a muncii într-un sistem de munca. Se determina direct
prin autoevaluarea securitatii sau evaluarea nivelului de securitate, sau indirect
prin stabilirea nivelului de risc, fiind invers proportional cu acesta. Se exprima
prin gradul de conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;
 norma de securitate în munca - ansamblu de reglementari si prevederi
cu caracter juridic prin care se apreciaza cerintele desfasurarii unei activitati în
conditii de securitate a muncii ;
 noxa (factor nociv) – agent fizic, chimic sau biologic cu actiune în
mediul de munca asupra organismului uman, daunator sanatatii; factor de risc
de îmbolnavire profesionala;
 parametru - o marime fizica masurabila, o actiune sau operatie ce
trebuie realizata (temperatura, presiunea, debitul, concentratia, densitatea,
vâscozitatea si timpul);
 pericol - proprietate intriseca a elementelor (materialelor de lucru,
surselor de energie, echipamentelor tehnice, mediului de lucru, metodelor,
practicilor si tehnologiilor de lucru) de a cauza evenimente nedorite sau daune
(accidente, îmbolnaviri si pagube materiale);
 pericol de accidentare si îmbolnavire profesionala - sursa a unei
posibile leziuni sau afectare a sanatatii executantului unui proces de munca;
 pericol deosebit - pericol care poate conduce la consecinte grave,
ireversibile;
 pericol grav si iminent de accidentare – situatia concreta, reala si
actuala careia îi lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident
în orice moment;
 pericol iminent - pericol care poate produce în orice moment un
eveniment nedorit;
 post de lucru - element al structurii organizatorice a unei unitati
economico-sociale ce consta în ansamblu obiectivelor, sarcinilor, autoritatii si
responsabilotatilor care în mod regulat revin spre exercitare unui component
al unitatii (unui executant) sau locul pe care îl ocupa operatorul unui
echipament tehnic (masina, instalatie,utilaj etc.) pe parcursul desfasurarii
25
procesului tehnologic; un echipament poate sa aiba mai multe posturi de
lucru;
 prevenire – ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute în
toate etapele procesului de munca, în scopul evitarii sau diminuarii riscurilor
profesionale;
 prevenire intrinseca - prevenire realizata prin introducerea criteriilor de
securitate în conceptia si proiectarea echipamentelor tehnice, a tehnologiilor,
constructiilor etc., actionând asupra formei, asezarii, modului de montaj,
principiului de constructie si functionare, fara a adauga elemente special
concepute pentru realizarea securitatii muncii. Prevenirea intrinseca presupune
eliminarea riscurilor din faza de conceptie si proiectare;
 prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale -
ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de
lucru pentru evitarea sau reducerea riscurilor. Are ca scop reducerea
numarului de accidente si reducerea costurilor;
 procedura de lucru - descriere detaliata a unei operatii sau faze de lucru
(procedeu de lucru nepericulos);
  protectie colectiva - protectie constând în utilizarea unor mijloace
tehnice de protectie destinate sa asigure protectia simultana a doi sau mai
multi excutanti;
 protectie conditionata - protectie constând în utilizarea unor mijloace
tehnice de protectie la care îndeplinirea functiei de securitate este dependenta
de executant;
 protectie individuala - protectie care consta în utilizarea de mijloace
individuale de protectie destinate sa asigure protectia unui singur executant;
 protectie neconditionata - protectie constând în utilizarea unor mijloace
tehnice de protectie la care îndeplinirea functiei de securitate este
independenta de executant.
 reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice în domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor – persoana aleasa, selectata sau
desemnata de lucratori, în conformitate cu prevederile legale, sa îi reprezinte
pe acestia în ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii
lucratorilor în munca;
 risc - combinatie între probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni
sau afectari a sanatatii într-o situatie periculoasa. Risc înseamna pericol
potential. Pericol nu înseamna risc ;
 risc de accidentare si îmbolnavire profesionala - posibilitate de
producere a unui accident sau a unei îmbolnaviri profesionale, cu o anumita
frecventa si gravitate a consecintelor, într-o situatie periculoasa ;

26
 sarcina de munca - totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de
executant, prin intermediul mijloacelor de productie si în anumite conditii de
mediu, pentru realizarea scopului sistemului de munca ;
 securitate si sanatate în munca – ansamblul de activitati
institutionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune conditii în
desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice,
sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
 servicii externe – persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/
unitatii, abilitate sa presteze servicii de protectie si prevenire în domeniul
securitatii si sanatatii în munca, conform legii;
 sistem de munca - ansamblu constituit în vederea realizarii unui proces
de munca dintr-unul sau mai multi executanti, sarcina lor de munca, ale carui
elemente interactioneaza pe baza unui circuit informational. Prin definitie
accidentele de munca si bolile profesionale se produc exclusiv în sistemul de
munca, fiind rezultatul factorilor de risc generati de sistem ;
 situatie periculoasa - orice situatie în care operatorul sau orice persoana
este expusa unuia sau mai multor pericole;
 stagiu de practica – instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei
sau specialitatii în care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si
somerii în perioada de reconversie profesionala.

27
 BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ;

2.Norme metodologice pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii in munca
nr.319/2006;
3. Curs de instruire şi perfecţionare în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă ;
4. H.G. 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.

28