P. 1
Rezervatia stiintifica codri

Rezervatia stiintifica codri

|Views: 954|Likes:
Published by Marian Solonaru

More info:

Published by: Marian Solonaru on Jan 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/27/2013

pdf

text

original

Rezervatia stiintifica codri Initial, aria rezervatiei era de 2 740 ha.

Printr-o Hotarare a Guvernului din 1982 aria ei s-a extins la 5175 ha, rezervandu-si zona de protectie (2 km). Coordonate geografice: 47 grade 04' - la nord, 47 grade 01'- la sud, latitudine; si 28 grade 20'-la vest, 28 grade 30'-la est, longitudine, la o altitudine maxima de 130-382,5 m intr-o zona cu clima moderat continentala. Sediul Central al Rezervatiei se afla in vecinatatea com.Lozova din or. Straseni (parcela 5). Rezervatia ³Codrii´ este situata in partea NW a Podisului Central Moldovenesc, intre Prut si Nistru. Administreaza o parte din padurile si terenurile forestiere din zona Codrilor in treimea superioara a bazinelor hidrografice ale raurilor Cogalnic, Botna si Bac. Este administrat de Asociatia de Stat pentru Silvicultura ³Moldsilva´. Datorita conditiilor climaterice prielnice, acest teritoriu Äa fost impadurit vesnic din tertiar incoace´ si Äprezinta un masiv de padure, cu totul deosebit pentru Basarabia, foarte apropiat de padurile foioaselor cu frunze late din Europa mijlocie´ [PACZOSKI]. Rezervatia stiintifica ÄCodrii´ are o suprafata de 17475,8 ha (720 ha ± zona strict protejata, 4455,8 ha ± zona de tampon si 123000 ha zona de tranzitie). Structura administrarii rezervatiei: Sectia de PAZA si SILVICULTURA; Sectia de STIINTA; Sectia ADMINISTRATIV-ECONOMICA. Activitatea rezervatiei este condusa de director prin 2 organe consultative: Administratia rezervatiei si Consiliul Stiintific. Administratia se conduce de un Regulament special adoptat de catre Guvernul republicii Moldova. Conform acestui Regulament, sarcina de baza de rezervatiei este de a evalua starea ecologica a patrimoniului natural prin cercetari stiintifice, ce tin sa asigure conservarea si protectia fondului genetic de plante si animale. ACTIVITATI STIINTIFICE Rezervatia "Codrii" dispune de un muzeu natural. Pe parcursul a 3 decenii au fost publicate in jur de 180 de lucrari, inclusiv monografii - 3, culegeri - 2, brosuri - 2, buclete - 5, aditiile anuale "Analele naturii".

gorunete cu fag. Lacurile 11-16 sunt situate in sectoarele impadurite. componenta specifica a faunei. dar mai putin sunt investigate receptivitatea vegetatiei silvice fata de schimbarile climaterice. stejarete cu carpen. plopisuri si salcisuri). nivelul apelor freatice se afla la 5 m adancime. foarte multe izvoare. gorunete cu carpen. speciilor noi si rare de plante si animale. latimea ± 10-30 m. . deoarece sunt alimentate cu apa de afluentul r:Bac. 3. componenta numerica a principalelor grupe de animale. In anii 1988-1990 a fost instalata o retea de sonde acvatice pentru inregistrarea nivelului apelor subterane. 56 de bazine acvatice. Formatiunile silvice sunt constituite din 2 grupe: virgina si derivata. Din grupa virgina s-au mai pastrat 830 ha. care isi iau inceputul pe teritoriul rezervatiei: Botna. fructificarea macromicetelor. inregistrarea fenomenelor neobisnuite in viata plantelor si fitocenozelor. Cogalnic si Bac. care se afla la adacimi foarte mici. Padurile rezervatiei sunt bine studiate floristic (99991 de specii de plante vasculare. 9 si 10. pe pantele dealurilor. componentele carora au areal sudic."Analele naturii" includ date privitor la starea vremii. In schimb. In urma inventarierii retelei hidrografice (1977) a fost pusa in evidenta prezenta a 15 paraie. ele nu seaca. În anul 1985 în parcela a 4-a s-au evidentiat 3 ha de padure termofila de gorun cu scumpie. 60 de specii de plante rare si 24 de specii incluse în Cartea Rosie (2001) si tipologic (fagete. In unele locuri la suprafata solului pot fi observate apele freatice. gorunete cu tei si frasin. Lungimea totala a raurilor este de 27 km. FORMATIUNI SILVICE Rezervatia cuprinde un trup de padure mezofila de tip Central European cu cel mai vechi statut de arie protejata din Republica Moldova. Culturile silvice ocupa suprafata de 396 ha. grupei de paduri derivate cu arborete de provenienta din lastari ii revine restul suprafetei. nivelul lor variaza in dependenta de anotimp: de la 1 la 3 m. 9 sunt bazine permanente. Bazinele 2. dinamica sezoniera a comunitatilor vegetale. HIDROGRAFIA Reteaua hidrografica a rezervatiei ÄCodrii´ este prezentata de 3 afluenti ai raului Nistru. cat si generalizarea datelor despre periodizarea fenologica a anului. schimbarile din componenta florei si faunei. 11 bazine acvatice se afla in lunca inundabila a parcelelor 5. adancimea 2-6 m. care se manifesta în ultimii ani. 6. aprecierea fructificarii si productivitatii seminsiere la plantele lemnoase. iar in calendarul naturii sunt incluse intr-o succesiune cronologica datele despre fenomenele din natura organica si neorganica in legatura dinamnica cu elementele vremii.

dintre care 23 sunt incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova. Arboretele celorlalte specii ocupa doar 13%. darmosul. Flora include in sine 774 de specii de angiosperme [POSTOLACHE. lemnul raios.1894 ha sau 38%. Sporadic se intalnesc exemplare de stejar pedunculat si fag in varsta de peste 150-160 de ani. salba-moale-europeana. COLUN A.5%. iar pe versantii abrupti. ciresul.De stejar pedunculat cu carpen . In rape.. pe unele sectoare joase.7-0. 1995]. muschi ± 69.8. SCUTARU M. ocupa suprafete neinsemnate. unde in trecut accesul era anevoios. Ale specii. care provin din 3 regiuni fitogeografice: mediteraneana (forestiera). care formeaza 3 tipuri de padure: . 0.suprafata de 1579 ha (32%). Pe pante abrupte cu expozitia nordica si de rasarit in rapele adanci se intalnesc suprafete neinsemnate cu arborete de fag.. Aceste formatiuni sunt prezente pe circa 3314 ha sau 66%. Dintre arbusti . artarul de camp si tataresc. sorbul. pentru gorun . fag . In fondul silvic al rezervatiei predomina arboretele de varsta medie (55%). pe altitudinile mai inalte de 200 m si cu expozitie sudica se intalneste gorunul.. tei. de varsta inaintata (19%). Arboretele cu stejar pedunculat si gorun predomina si sunt prezente pe o suprafata de 2460 ha. FLORA Flora se compune din specii de plante. jugastrul.7-0. 2001]. . licheni ± 68 [COLUN A.De gorun cu frasin si tei . ce constituie 29. gorunul si fagul. central-europeana (forestiera) si euroasiatica (stepica). carpenul obtinut.Principalele specii silvoformante sunt: stejarul pedunculat. paducelul incovoiat. plopul canadian.80. artarcarpen. 1996. Din speciile de amestec mai frecvent pot fi intalnite: frasinul. BALAN V. precum paltinul.1 ha. ceea ce constituie 49% din suprafata acoperita cu paduri. In rezervatie sunt inregistrate 60 de specii de plante rare. Pentru stejarul pedunculat a fost stabilita varsta de 60 de ani. s-au mai pastrat formatiuni de mlastina. sangerul rosu. carpen. .526 ha (10.cornul. Dintre speciile de amestec pe o suprafata destul de impunatoare poate fi intalnit frasinul .ocupa o suprafata de 2322 ha (46%). macromicete ± 192 [GRAJDIAN N. pteridofite ± 10. teiul argintiu.. Formatiunile cu stejar pedunculat sunt situate pe altitudini de pana la 200 m deasupra nivelului marii. ulmul de camp si de munte. dintre care 9% (460 ha) revin carpenului. tineretul (8%). . Varsta medie a arboretelor este de 80 de ani cu consistenta optima de 0. s-au pastrat sectoare de arboret din fag.. stejar pedunculat cu structura caracteristica arboretelor naturale autohtone.De gorun cu fag . 2003].5%).100.9 ha sau 1.

chitcanul cu abdomen alb. S-au format conditii favorabile de crestere si de reproducere pentru reprezentantii faunei din muntii Carpati si Balcani. canarasul. din Asia Mica. rame (Lumbricidae) .12. Formicoidea . care intrunesc circa 52 de specii de mamifere.) si extremitatea sudica (Eriophorum latifolium. ferigi. moluste .43. fiind reprezentata prin fasii inguste si palcuri de plopisuri. usturoaia.244. capuse (Gamasina .74).Vegetatia zonala este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala cu formatiunile: Fagus sylvaticae. 151 de specii de pasari.42. ciocanitoarea neagra. porumbelul de scorbura. Heteroptera . barza neagra. Ornitofauna enumera 151 de specii. 8 specii de reptile. soimul dunarean. vipera. etc. egreta mare. rachitisuri si pajisti mezofile. Vegetatia interzonala s-a format in vagauni. Aici si-au gasit extremitatea estica a arealului unele specii central europene (fag.11). .20. Padus avium. ORHIDEE CIUPERCI & LICHENI FAUNA Reprezinta aproape in totalitate fauna padurilor Europei Centrale si de Vest. precum jderul de padure. Pteromalidae .28). pisica salbatica. Hymenoptera (Apoidea 184. Psylloidea . etc. acvila tipatoare. Este unica rezervatie din Moldova. dintre care 10 specii sunt incluse in Cartea Rosie a Moldovei: acvila pitica.105.130 de specii. 10 specii de amfibieni si peste 8000 de specii de insecte. unde s-a efectuat regulat studiul faunei nevertebratelor. Querceta petraeae si Querceta roburis. orhidee. acvila tipatoare mica. Coleoptera (Curculionidae .). Ixodides . Se intalnesc specii rare. salcisuri. lebada de vara.155). S-au publicat liste privind tipurile de insecte prezente: ordinele Homoptera (Aphidoidea . Ichneumonidae .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->