P. 1
Curs --- distributia Gazelor Naturale

Curs --- distributia Gazelor Naturale

|Views: 557|Likes:
Published by catarsis4you

More info:

Published by: catarsis4you on Jan 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/12/2013

pdf

text

original

Curs 1 Instalatii de utilizare Ansamblu de conducte aparate si accesorii montate in zona unui consumator in aval de bransament, inclusiv focarul

si cosul de evacuare al gazelor de ardere. Instalatia de utilizare exterioara se gaseste in exteriorul cladirilor intre robinetul de bransment si postul de reglare si robinetul de incendiu montat la intrarea in cladiri Instalatia de utilizare interioara – intre robinetul de incendiu si aparatele de utilizare inclusiv focarul si cosul de evacuare al gazelor de ardere . Instalatiile de uz casnic civile functioneaza la presiune joasa 0.05 bar, presiune medie 2–6 bar. Pt cladirile industriale avem in plus presiune medie. Putem folosii domenii de presiune medie si joasa. Utilizarea gazelor este admisa numai in incaperi in care nu : exista pericol de incendii, nu exista pericol de explozie a substantelor aflate in interior, pericol de intoxicare si axfixiere a utilizatorului cu gaze de ardere. Instalatia exterioara pot fi montate suprra si subteran la o inaltime 0.5- 6 m pe pereti exteriori, garduri stalpi metalici. Instalarea cladirii cu finisaj deosebit confera modul de amplasare ak instalatiei de utilizare prin intermediul unor camine de vizitare bine aerisite in care gasim robinete de bransament sau robinete de incendiu. Fiecare cladire sau hala se alimenteaza cu Gn din instalatia exterioara printr-un racord sau prin 2 racorduri.in situatia halelor mari ce prezinta puncte de ardere concentrate la capete. In cazul in care distanta dintre robinetul de incendiu si robinetul contorului este mai mica de 5 m, robinetul contor va avea dublu serviciu. In cazul in care instalatia de utilizare prezinta robinet de incendiu amplasat la o h > 2 m obligatoriu va fi prevazut cu scara de acces catre pozitia de manevra a robinetului de incendiu. Volumul de aer pt camere este de minim 18 metri cubi La bucatarii bai si oficii 7.5 metri cubi Aerul necesar arderii prin ventilatie naturala sau mecanica. Evacuarea gazelor de ardere in atmosfera , precum si suprafetele vitrate. Suprafata vitrata – geamuri luminatoare cu geamuri sau goluri. Detectorul de gaze se monteaza daca limita superioara de gaz este 2% din volum. Volumul net al incapeii se calculeaza ca diferenta dintre volumul total si volumul in care nu se pot cumula gaze. In incaperi cu volumul mai mic se pot utiliza aparate legate la cos : accesul aerului de ardere si aprinderea aparatelor de utilizare sa se faca din exterior, sau folosirea unor aparate cu aprindere din exterior asigurate impotriva stingerii flacarii fie prin dispozitive de protectie suplimentara sau integrate in constructia aparatului . In incaperi cu volumul mai mic de 18 metri cubi si in bai nu sunt admise : aparate petru preparare instantanee a apei calde de consum, aparate pentru incalzire centrala sau locala prevazute cu arzator atmosferic sau rupere de tiraj chiar daca au termostat la cos., exceptie o fac aparatele reglementate ISCIR prevazute cu tubulatura etansa in camera de ardere, etansa pentru care se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii precum si evacuarea totala la exterior a gazelor de ardere. . Suprafata vitrate se determina xa produs intre coeficientul 0.05 si volumul incaperii { cazul constructiilor din zidarie) si 0.03 volumul net pentru constructiile din beton armat.

Aparate de utilizare si arzatoate Aparatele de utilizare sunt in functie de conceptia constructorilor. Se pot monta pe pereti de zifdarie sau beton fara strat izolator si pe pardoseala. Aparatele de utilizare cu Q> 25 Nmc/h se produc cu armaturi pentu aparatul de masura si control si prize de aer in vederea evacuarii determinarilor bilantului termic, manometru pe conductele de intrare, termometre pe conducta de alimentare cu gaze naturale, canal de

pentru instalatiile industriale diametrul maxim = 50 mm cu presiunea mai mica de 2 bar Traseele vor fi la vedere si vor evita contacte cu corpuri calde. inclusive in subsolurile care indeplinesc aceste conditii.iesire a gazelor de ardere. laminate si circulate cu acces permanent. plafoane.2008 Trasee si conditii tehnice de amplasare a conductelor La alegerea traseelor pentru conducte de gaze naturale. ventilate. Curs2 – 21. pentru asigurarea scurgerii in exterior a eventualelor infiltratii de apa -fara legaturi la canalizarea de apa uzate -cu dimensiuni care sa permita controlul si repararea conductelor. Alegerea si montarea arzatoarelor si aparatelor de utilizare cu respectarea conditiilor tehnice si criteriile de performanta din prezentele norme tehnice. -pe cat posibil. se mai poate monta contor de masurare a debitelor. prize de prelevare a probelor din gazele naturale. in spatii uscate. montati special in acest scop sau in scopul sustinerii conductelor de gaze naturale impreuna cu conducte pentru alte instalatii Pentru alimentarea punctelor de consum care nu sunt amplasate langa pereti se admite montarea conductelor in canale amenajate in pardoseala: -acoperirea cu capace perforate si usor demontabile -uscate si bine aerisite -pe trasee cat mai scurte -cu panta. pe elemente rezistenete ale constructiei. racordurile flexibile nu au organe de inchidere sau reglare si nu este permisa cuplarea cu 2 sau mai multe racorduri flexibile. dupa caz. Lungimea maxima 1 m si d min = 10 mm pentru o instalkatie de joasa presiune. instructiunile producatorului precum si alte reglementari in vigoare Racoirdarea aparatelor de utilizare si arzatoarelor Se racordeaza rigid exceptand aparatele cu un debit mai mic de 3 Nmc/h precum si arzatoare industriale independente utilizate la aparate mobile . grinzi. Conductele instalatiilor interioare de utilizare se amplaseaza: -aparent. Procesul nefiind supravegheat continuu vor fi prevazute cu dispozitive automate de control. cand se impune un control riguros al arderii. gazele de ardere precum si priza de masurare a tirajului. racordurile flexibile vor treui sa respecte urmatoarele caracteristici tehnice : Presiunea pentru care a fost calculat racordul sa fie mai mare ca presiunea de regim din instalatie. reglarea si semnalizare declansand automat sistarea furnizarii. -pe stalpi metalici sau de beton.pe langa atestarile vizate si legislatia in vigoare. se vor evita posibilitatea agatarii si strivirii asigurand in acelasi timp protectia contra intemperiilor. conditiile de siguranta au prioritate fata de alte conditii.10. pereti stalpi. Racordul flexibil se monteaza intre robinetul de siguranta si aparatul de utilizare. Este interzisa trecerea conductelor in urmatoarele cazuri: -trecerea conductelor unui apartament prin alt apartament -trecerea conductelor commune prin aparatmente -trecerea conductelor prin spatii neventilate -montarea conductelor ingropate in elemtele de constructii ale pardoselii -cosuri si canale de ventilare -puturi si camera pentru ascensoare -incaperi neventilate si spatii inchise cu rabit si alte material -incaperi cu mediu coroziv sau cu degajare de noxe -incaperi cu umiditate pronuntata -incaperi in care se pastreaza material inflamabile -camari pentru pastrat alimente .

b)pe fiecare ramificatie importanta c)pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare montate la aparate. care alimenteaza maxim 24 puncte de consum e)inaintea fiecarui arzator: -2 robiente monatate pe conducta pentru arzatoarelor si aparatelor de utilizare care nu au robinet de manevra propriu sau cazul celor care au record flexibil -un robinet pentru cazul arzatoarelor si aparatelor care au racor dirgid si au robinet de manevra prorpiu Asigurarea aerului necesar arderii Pentru toate aparatele de utilizare racordate la cos sau cu flacara libera se asigura aerul necesar arderiii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere. -podurile cladirilor -wc-uri. prin goluri practicate la partea inferioara a incaperii. mese de lucru. Conductele instalatiilor de utilizare din hale industrial se vor amplasa astfel incat sa fie protejate impotriva degradarii prin: -lovire directa sau trepidatii -contactul cu lichide corozive -contactul indelungat cu apa -radiatii sau conductie termica. -canale colectoare. -distanta de la cos pana la aparatul de utilizare sa fie mai mica de 5 m -panta catre cos sa fie minim 8%. Armaturi de inchidere Robinetele de inchidere se prevad: a)inaintea fiecarui contor In instalatiile cu un singur contor daca distanta dintre robinetul de inchidere si contor nu depaseste 5 m. robinetul de incendiu tine loc de robinetul de contor. Suprafata golului pentru accesul aerulu de arder intr-o incapere in care se utilizeaza gazelle naturale se determina prin S=0.0025*Qi unde: S – suprafata golulu pentru accesul aerului de ardere [mp] Qi-debitul instalat in incapere [mcN/h] Evacuarea gazelor de ardere Evacuarea gazelor de ardere din bucatarii si oficii se face prin tiraj natural sau mechanic utilizandu-se: -canale individuale. Curs4 Influenta umiditatii . rigid sau flexibil. se admite in urmatoarele conditii: -sectiunea burlanului sa fie cel putin egala cu sectiunea racordului de iesirea din aparatul de utilizare. in care sunt montate conducte pentru alte instalatii.-subsoluri si canale tehnice -ghene sau nise commune mai multor nivele. inclusive sub deschiderile inferioare ale acestora. d)la baza fiecarei colane in cladiri cu peste 5 nivele daca plasarea robinetelor de baza coloanelor nu se poate face in conditii de siguranta si estetica corespunzatoare se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane. se prevede accesul aerului direct din exterior. se considera ca prin neetanseitatile tamplariei se asigura aerul necesar arderii -pentru cazul Vi/Qn<30. -sectiunea vertical de cel putin 0. Se va evita trecerea conductelor prin camera de dormit neprevazute cu instalatii de gaze naturale. Legarea la cos prin burlan din table metalica. cu exceptia celor prevazute cu aparate de utilizare -lucuri greu accesibile in care intretinerea normala a conductelor nu poate fii asigurata.4 m la iesirea din aparatul de utilizare. laboratoare. Aerul necesar arderii se asigura in functie de raportul Vi/Qn: -pentru cazul Vi/Qn>=30.

Re identice nu reprezinta identitatea riguroasa a curgerilor ci numai o asemanare din punct de vedere mecanic.raportul fortelor de inertie si de frecare care apar in timpul deplasarii fluidului trebuie sa fie acelasi.Aceste fenomene pot fi: . nr Re.micsorarea capacitatii de transport . Viteza critica este orice viteza ce corespunde lui Re critic: λ = 64/Re Regimul instabil reprezinta o zona intermediara cuprinsa intre 2320 – 4000. Vaporii de apa din gazele naturale pot forma cu moleculele de hidrocarburi care alcatuiesc gazele naturale niste combinatiinestabile numite criohidranti al caror aspect este asemanator cu gheata sau zapada. . Doua nr. Trecerea de la un regim la altul se produce brusc.tevile cu sectiune circulara vor avea suprafata peretilor inferiori geometric asemenea. se disting trei regimuri fundamentale: . are aceleasi valori oricare ar fi sistemul de unitati de masura in care este exprimat: Regimuri de curgere Unu dintre criteriu de apreciere a regimurilor de curgere.Amestecul de gaze cu umiditate ridicata (vapori de apa) implica fenomene neplacute in exploatarea conductelor de distributie. adica posibiliatea de a trata curgerile asemanator din pct de vedere mecanic si matematic. Regimul turbulent Comparativ cu regimul laminar curgerea ordonata a fluidului se transforma intr-o miscare neordonata a particulelor formandu-se mici vartejuri. astfel fluxurile de gaz diferite transportate cu viteze diferite prin tevi cu diametre si sectiuni deiferite pot fi tratate similar si sunt mecanic asemenea daca au acelasi numar reynolds.regimul intermediar .Conditia de formare si existenta a criohidrantilor este ca presiunea partiala a vaporilor de apa (in amestecul gaz-vapori de apa la presiunea si temperatura curgerii gazelor) sa fie mai mare decat presiunea partiala a vaporilor de criohidranti. Curgerea gazelor LEGEA SIMILITUDINII: NR LUI REYNOLDS Conditii: .Conductele sunt echivalente cand apar noi consumatori. interval situat intre regimul laminar si cel turbulent in care curgerea este mai putin cunoscuta. utilizat in sistemele de calcul curente.regimul turbulent. In distributie gazul poate contine pana la 3g de apa la m3.afecteaza functionarea statiilor de comprimare.formarea criohidrantilor . Re – este un numar adimensional. Printro comducta cu diametrul D1 se transporta un fluid cu densitatea ρ 1 si vascozitatea η1. pragul de trecere fiind marcat de valorile lui Re numite valori critice. .regimul laminar . respectiv printro alta conducta cu D2 se transporta un fluid cu densitatea ρ2 si vascozitatea η2 curgerea in cele doua conducte este similara din pct de vedere mecanic atunci cand: Conductele echivalente au geometrie diferita si transporta aceeasi cantitate de gaze.

5 . curgerea nu este influentata de rugozitatea conductei K.84. conductele sunt de asemenea considerate netede dpdv hidraulic cand asperitatile sunt fine sau o conducta ce prezinta asperitati pronuntate situatie in care existenta filmului laminar nu este afectata. de unde => λ= f(Re si D/k).regimul turbulent -> 0. fapt dovedit experimental.rugozitate de ondulatie (ideala. Legea de curgere in conductele netede S-a dovedit practic ca pierderile de sarcina sunt dupa caz mai mult sau mai putin afectate de starea de rugozitate a peretelui. Astfel λ este mai mare decat in regimul laminar deoarece la rezistenta datorata frecarii interne se adauga si rezistenta datorataturbionarii curentului. nu mai depinde de Re ci numai de rugozitatea conductei.. in aceste conditii λ nu este influentat de rugozitatea peretelui.9 In paractica se recomanda valoarea medie a vitezei aprox 0. stratul limita disparand. neuniforma) Cand dispare filmul laminar. astfel in conducte rugoase valoarea lui λ numai depinde de Re si numai de rugozitatea conductei.Datorita aspectului “selenar” al asperitatilor peretelui definirea rugozitatii k cu o marime caracteristica devine dificila. grosimea acestuia scade odata cu cresterea nr Re.8. neuniforma) .0. Stratul limita – stratul de langa peretele tevii paralel cu acesta. S-a determinat astfel coeficientul de frecare pt tevi rugoase dpdv hidraulic: In practica se recomanda folosirea invarsa a raportului D/k . Concomitent cu cresterea lui Re se inregistreaza o crestere a raportului vitezei medii si vitezei maxime: . frecarea cu peretii conductei. Legea de curgere in conductele netede Peretele este neted dpdv hidraulic. Exista 2 feluri de rugozitate principal posibile: .12D de la perete si nu depinde de Q sau de rugozitatea peretelui.conducte rugoase dpdv hidraulic . varfurile asperitatilor sunt in contact direct cu fluxul de fluid. Utilizand rugozitatea artificiala (prin lipirea pe un perete neted a unui strat continuu dr nisip calibrate cu grija) Nicuradze a definit rugozitatea printrun singur parametru: k/D. In domeniu turbulent viteza medie se gaseste la aprox 0. raportul dintre inaltimea medie a grauntelui de nisip si diametrul conductei.regimul laminar ->0.In timpul exploatarii unui sistem de distributie au loc modificari ale rugozitatii suprafetelor interioare datorita erodarii peretelui de catre particulele in suspensii solide antrenate in curentul de gaze sau formarii oxizilor.conducte in care curgerea are loc in domeniul de tranzitie intre starea neteda si cea rugoasa.Fenomenul apare pentru debite si viteze mari.regimul intermediar -> 0. patrund in acesta marindu-i frecarea si rezistenta facand ca teava sa se comporte rugos dpdv hidraulic. Starile hidraulice in regimul turbulent . insa datorita frecarii fluidului cu peretii interiori ai conductei vartejurile generate de miscarile transversale alei particulei dispar apoi se refac din nou. aceasta constatare explica de ce la tevile rugoase.rugozitate de asperitate (reala.fiind un strat subtire in care nu apar miscari transversale. numit rugozitate relativa. dpdv hidraulic.7 . atunci cand filmul laminar acopera asperitatile lui. .. ci numai de nr Re.conducte netede dpdv hidraulic .Datorita acestui amestec de particule avand viteze diferite profilul curgerii se aplatizeaza in raport cu cel laminar.

diametrul interior in conducta [m] T – temperatura in conditii standard [288.1.2*sqrt(((p12-p22)*D5)/(λ*L*T*ρN)) P1. de tranzitie intre neted si rugos (Colebrook) Cel mai raspandit in distributie. Legea de curgere in domeniul turbulent cu asperitati moderate.2008 Variatia presiunii in lungul unui tronson Px=Sqrt(pa2-(pa2-pb2)*x/L) Determinarea presiunii medii intre doua sectiuni (cazul fluidelor compresibile) pm=2/3*(p1+p22/(p1+p2)) Calculul vitezei in regim cu volum variabil w=0. δ. unde λ depinde atat de Re cat si de k/D..007 Curs – 25.. dispar apoi se refac din nou..0. Rugozitati utilizate: a) teava de otel trasa fara sudura – noua k=0.2.5 .15 . retele de distributie cu presiune redusa reprezinta o cantitate covarsitoare in miscarea de regim turbulent cu asperitati moderate.coefficientul de frecare intre gaze si peretele conductei ρN – densitatea relative a gazului in raport cu aerul [0.folosita k= 0. T.2 c) teava PE k=0. vartejurile generate de miscarile transversale ale particuleu. in aceleasi conditii de Pi.0.1. formanduse mici vartejuri..3 b) teava de otel sudata longitudinal – usor ruginita k=0. P 2.554 kg/mcN] .dupa mai multi ani de exploatare k= 0.15 k] L – lungimea conductei intre sectiunile limita de calcul [m] λ ...Acest fenomen apare pt debite si viteze mai mari. λ pot transporta acelasj debit de gaz.Pentru calculul conductelor cu rugozitate neuniforma necontrolata aplicarea relatiei de mai sus inseamna de fapt echivalarea rugozitatii reale a conductelor cu o anumita rugozitate uniforma.05. curgerea ordonata a fluidului se transforma intro miscare neordonata a particulelor.0.. In comparatie cu regimul laminar.p2 – presiunile absolute in sectiunile de inceput si de sfarsit ale traseului calculate [N/mp] D. insa datorita frecarii fluidului cu peretii interiori ai conductei.536*QN/(D2*(p1+ p22/(p1+p2))) Conducta echivalenta Doua conducte de diametre si lungimi diferite sunt echivalente daca.. Lech=L(Dech/D)5 Q=4..0.11.

largiri conice de sectiune. ca urmare a scoaterii din functiune a tuturor consumatorilor situati dupa sectiunea intrerupta in caz de avarii. largiri bruste de sectiune. -alimentarea localitatilor mici. -siguranta redusa in exploatare. ramificat. marimea si perspectivele consumului. Scheme pentru sisteme de distributie Forma si structura sistemului de distributie a gazelor pentru o localitate depinde de mai multi factori printre care cei mai important sunt: -configuratia si marimea localitatii. fiind alcatuite din tronsoane de conducte dispuse in serie. -bransament comun pentru cel mult 2 imobile vecine cu acordul furnizorului. .Rezistente locale Orice schimbare de directive sau orice modificare a directiei sau formei sectiunii pe traiectul urmat de curgerea unui gaz intr-o conducta. In cazul intersectiilor cu alte instalatii utilitare conductele de gaze naturale se vor poza la o distant de cel putin 200 mm deasupra celorlalte perpendicular pe axul instalatie sau lucrarilor traversate. Retele inelare In comparative cu schema ramificata. -uniformizeaza regimul de presiuni la consumatori. Traseul bransamentului sau racordului se realizeaza perpendicular pe conducta la care se leaga. Modificarile pot fi ingustari bruste de sectiune. strangulari de sectiune sau diafragme. cu exceptia unor cazuri obligate la care unghiul nu va fii mai mic de 60 grade. -repartizarea diverselor tipuri de consumatori( contrentrarea consumatorilor industriali sau a altor consumatori importanti) Indiferent de regimul de presiune utilizat. Avantaje: -necesita un consum mai mic de tevi in comparatie cu schema inelara. Bransamente si racorduri Bransamentul este asnamblul de conducte si accesorii care serveste la realizarea legaturii intre instalatia interioara de gaze si reteaua publica de distributie Alimentarea consumatoriilor se face prin: -bransament separate petru fiecare imobil. schema inelara prezinta urmatoarele avanatje: -mareste gradul de siguranta in exploatare ca urmare a posibilitatilor de alimentare a consumatorilor din mai multe directii. acest lucru reprezinta rezistente locale implicand anumite pierderi de presiune cu modificari ale pragului curgerii(aparitia unor vartejuri sau a unor forme sau directii secundare ce influenteaza fluxul principal al curgerii). Retele ramificate Alimenteaza consumatorii succesiv. -structura. -usureaza operatiunile de interventii pentru exploatare si intretinere Dezavantaje: -cantitatea mai mare de tevi necesare si volumul sporit de lucrari de constructii montaj. retele pentru distributia gazelor pot fi realizate in urmatoarele configuratii: -ramificat sau arborescent. -mixt. -inelar sau buclat. Aceasta schema se aplica pentru: -distributia gazelor in incinte si in interiorul ansamblurilor de locuinte.

Particularitati ale bransamentelor din PE Capetele de bransament utilizate in realizarea sistemelor de distributie din PE sunt de 2 tipuri -fara anod de protectie(la care trecerea PE/otel se realizeaza deasupra solului. inorice punct al retelei sa se asigure 50% din debitul de calcul d)pentru bransamentele si instalatiile consumatorilor casnici se prevede debitul total simultan al tuturor aparatelor de utilizare. -consumuri pentru prepararea apei calde -consumuri pentru dotari si scopuri comerciale -consumuri industrial. de regula una sau doua trepte de presiune si de obicei. -presiunile de regim sa fie cat mai ridicate.2008 Criterii de proiectare a unui sisterm de distributii: -disponibilul total de presiune trebuie astfel repartizat in una sau doua trepte de presiune. pe baza planurilor de urbanism. -schimbarile amplasamentelor unor consumatori important. in raport de lungime a traseelor si de marimea si densitatea debitelor nivelul minim de la care cresterea de presiune nu ar mai fii eficace( nu s-ar obtine sporuri de debit sau reduceri de diameter de luat in consideratie) -caderei de presiune(viteze) cat mai mari. fara intermediul unui regulator de presiune. -cu anod de protective (la care trecerea PE/otel se realizeaza sub pamant. Prentu determinarea debitelor de gaz se foloseste fie calculul analitic. si prin teu de bransament pentru diameter mai mici(cazul bransamentelor din otel). -eventuala modificare a densitatii consumatorilor. bucatarii collective). fie calculul pe baza de indici. incat pentru debite date. determinat de aparatajul disponibil. -consumuri pentru prepararea hranei (locuinte. in partea vertical a capatului de bransament) pentru diameter de 32-63 mm. spatii cu alte destinatii).Legatura la conducta publica se face prin sudare directa pentru diameter ale conductei de record peste 80 mm. b)pentru conductele interconectate se pervade si debitul de avarie al sectoarelor vecine. P2 – presiunea minima necesara la iesirea din conducta in [bara]. Pentru retele si instalatii care alimenteaza direct aparate de utilizare la presiune joasa. trasee date si conditii de functionare fixate sa se realizeze un system de distributie cu cost si consum de material minim. -numarul treptelor de presiune sa fie minim. c)pentru dimensionarea retelei de repartitie se precede ca in caz de defectare a uneia din statiile de predare. caderea de presiune va fii egala cu fluctuatia maxima de presiune . fara a depasii. prescrise Stabilirea debitelor de calcul Debitele de calcul se stabilesc in limita debitelor aprobate si a factorilor de simultaneitate specifici avand urmatoarele recomandari: a)pentru reteaua de repartitie si pentru ramurile principale ale retelei de distributie se prevad se prevad debitele pentru o etapa de perspective de 20 de ani tinand cont de : -dezvoltarea in viitor a zonelor ce se vad alimentate. Curs – 2. in partea orizontala a capatului de bransament) pentru diameter de de 75 de mm si mai mari. In general se intalnesc urmatoarele tipuri de consumuri de gaze naturale: -consumul pentru incalzit (locuinte.12. in limitele adimisibile. care se stabilesc cu relatia ΔP=P1-P2: In care: P1 – presiunea minima disponibila la intrarea in conducta in [bara]. Stabilirea caderiilor disponibile de presiune Determinarea diametrului conductelor se face pe baza caderilor de presiune admisibile.

Proba de receptie . Avem 2 adancimi -una vizeaza amplasamentele in spatii verzi -0. Rasuflatori. la rez la etansieitate STAS 8821 fct de destinatia treapata de presiune utilizata.5 presiunea de lucru. pt bransamente diametrul tubului este diam ext al bransamentului +50 mm. punerea in functiune.sunt pernise cu fitinguri pana la Dn 100 mm in dom pres joase.2 si adancimea 0. pres citita se va corecta cu un coef “c” care exprima influenta temp intre inceputul si sf probei. Conductele sunt supuse la o egalizare. lungimea tubului trebuie sa asigure distantele suplimentare de circa 1m in cazul conductelor telefonice. pt conducte este diam est al conductei +100mm.6.2008 Adancimea de pozare a conductelor. tolerantele admise sunt cele compensatoare dar de precizie a aparatulii utilizat.5m. Eclise(….5 x pres de lucru.Dn<100mm cu arc electic Protectia conductelor.admisibila la aparatele de utlizare prevazuta in standardul sau cartea tehnica de fabricatie a aparatului(de regula 20-25% din presiunea nominal a aparatului) Curs – 16. Probe de presiune vizeaza date de incercare diferite. Executarea inbinarilor. Rasuflatorile sunt bine venite la conductele de otel. Subtravesarile de cale ferata adancimea de pozare este de 1. la P joasa avand caract de sudabilitate indicate .7m -pt traffic intens adancimea este de minim 0.6 sub generatoarea tevii. se realizeazape doua cai -prin aplicarea unor izolatii de baza de tip: *normala cu grosimea de 1mm *intarita cu gr 1.deasupra fiecarei suduri dar nu la dist mai mica da 1 m la capetele tuburilor de protectie.8 m in cazul conductelor aflate sub presiune.de material care suplimenteaza durata…… Dpvd al procedeului: -cu flacara .12. Diametrul tuburilor de protectie. Prin sudare la diam peste 20 mm pt domeniu redus. deasemenea sunt premise fitinguri pana la Dn 20 mm in dom de presiune medie.4m iar pt Dn >100 latimea este 0. facuta la o val a pres de 1.situate la nivelul santului in care se fac imbinarile tevei si are latimea santului +0. Inaintea de punerea in functiune inst se supune unor incercari. lungimea 1.9m Cea mai mica este la capatul bransamentelor si poate fi de 0. .5m Latimea santului -pt diametrre mai mici de 100m latimea de 0. pe trasee fara constructii se va monta rasuflatoarea la schimbare de directie. timpil de incercare de circa 2 ore. se foloseste la protectia cond din otel -protectia activa Receptia. Pt un volum de 10 m cub timp de egalizare 8 ore pt cond incercate.5mm *f intarita peste 2mm. Imbinare prin sudura Dpvd al realizarii: -cap la cap -cu niplu intre pt Dn >100 -cu manson fct de cond local…. pluviale si aproximativ 0.4+Dn Gropile de pozitie. anume o ora pt proba si 24 ore pt etansieitate. La polietilena proba contine 2 etape. proba preliminara pe tronsoane de pana la 500m la val 1. presiune redusa. acesta trebuie sa se mentinacirca 24 ore.

media pres absolute la inceperea.. ro=0.la joasa presiune => polietilena de inalta densitate PHD la temp de 20-80 C.07 g/10min Intr-un recipient se pun granule de polietilena cu dim unei boabe de grau. coef de dilatare termica este mai ridicat intre 20-90 C. Incadrandu-se in frupa mat ….. . Sdr11= D ext/grosimea de perete Codul de eroare sa fie zero Defecte de sudare -bavuri inegale -aparitie de fisuri -cordon neformat -cordon cu latime nergulata -cordon cu bavuri nerasfrante -deformatie unhiulara(necoaxialitate) -crestaturi marginale(temperaturi excesive) -cavitati in cordonul de sudura -cordon de sudura de grosime excesiva Defecte de electrofuziune: -deviatie unghiulara -defect interior de curgere a masei plastice(cand nu s a efectuat debitarea corespunzatoare) Caracteristicile conductelor de PE Mecanice: .temp initiala Tf.945-0.915-0.Structura semicristalina partiala amorfa. ro=0. pres cu val intre 0. Polietilena Sist de distributie din polietilena au aparut in 1933 in Mbritanie Polietilena este o rasina care face parte din fam ….C=Pm*Ti-Tf/273-Tm Tm.prin polimerizare la inlta pres=> polietilena de joasa densitate= 250 C P= 100-300 Mpa.2 mm/C cu o dilatatie de 20 de ori mai mare ca a otelului. incercarile continua pana cand ….media temp la inceperea c.. la molecule individuale Polimerizarea poate fi facuta astfel: .temp finala In cazul cand pe parcursul incercarii pres barometica va avea peste 26mbar. Si molecula se formeaza prin ….925 kg/cm cub cu pct de topire intre 105-125 C avand armatura puternic ramificata . singura metoda de imbinare este sudarea.corectia temp Pm. PE este un material termoplast termofuzibil. verivicarea documentelor la receptie. sf incercarii Ti.2Mpa.47 g/ 10min -PLD=1.. 0. Prin reactii chimice dublura valenta a carbonului se ….965 kg/m cub cu pct de topite a … intre 125 si 140 C fara ramificatii.. a da rez appreciate intr-un interval de 24 ore. receptia se face prin verificarea calitatii ….1 0. Sigma s=MRS/C c-coef de siguranta Indicii de fluiditate (MFI) -PHD=0. prin pres hidrostatica la temp 20 C pt durata de serviciu de 500 ani. poate fi …. efectuarea incercarilor de pres.. MRS val min garantata a sarcinii de rupere def prin tens tangentiala ale .

5 din limita teoriei inferioare de rezistenta pe termen lung la solicitare hidrostatica pentru o temperatura de 20 de grade celsius si o perioada de timp de 50 de ani.presiunea maxima de functionare. c. Pf-(20*Rms/a*Sdr-1) Mrs-valoarea de la Mpa Geometrice: Dm. comportarea pe termen lung precum si diferenta proprietatilor de temperatura si cu presiuni diferite Ovalitatea-este diferenta dintre valorile extreme ale diametrelor exterioare maxime si minime ale tevii.daca avem de asigurat o redistribuire a presiunii de la mediu la joasa.variatii ale sectiunii orificiului de trecere.fiind cea mai mare presiune admisa in sistemul de conducte la functionare continua pe durata unui ciclu normal. Regulatoarele Clasificare dupa modul de functionare: -regulatoare cu actiune directa la care diferenta dintre presiunea obtinuta efectiv in aval si presiunea de reper Pl pe care regulatorul trebuie sa o asigure in aval este suficienta pentru comanda directa pe cale mecanica prin intermediul unor parghii .Sunt exprimate prin intermediul unor marimi Lcm-limita inferioara de incredere este o marime ce caracterizeaza materialul tevii si prin def reprezinta 97.presiunea maxima de servire definita ca cea mai mare valoare posibila a presiunii de lucru in sistemul de conducte in conditii date.diametrul exterior specificat care deseneaza numeric dimensiunea comuna a tuturor elementelor componente ale sistemului em-grosimea nominala de perete-reprezinta valoare numerica a grosimii de perete a unei tevi exprimate in milimetrii printr un numar rotunjit apropiat aproximativ egal cu grosimea de fabricatie em-in functie de diametrul nominal ABCD A-factori ce caracterizeaza efectele marimilor fizice timp si temperatura B-factori ce caracterizeaza efectele marimilor mecanice presine interioara si forta interioara D.coeficient global de exploatare cu valoare supraunitara fiind un coeficient ce inglobeaza conditii specifice de exploatare si proprietatile componente sistemului. altele decat cele exprimate de limita inferioara de incredere Pms. Pf. .factori ce caracterizeaza proprietatile materialelor. Statii de reglare identice ca cele de la transport dar fara statii de odorizare Statiile de reglare si posturile de reglare sunt destinate sa pastreze presiunea intr un anumit interval de functionare a aparaturii cu performante maxime si sa evite aparitia de presiuni mai mari decat cele necesare unor functionari corecte Posturile de reglare accepta montaj al regulatoarelor in paralel intre 1 si 4 regulatoare. In varianta serie se pot monta maxim 2 regulatoare .

cu ajutorul caruia se poate creea o variatie a presiunii de reper fixate in aval. numit pilot.amplificator. .in caz de rupere a mebranei sau parghiei sau scaderea presiunii orificiul de trecere se inchide automat.Intr un sistem de avarii regulat cu o actiune directa ruperea membranei sau a unei parghii face ca orificiul de trecere sa ramana deschis -regulatoare cu actiune indirecta-la mari consumatori oentru debite mari la care forta necesara modificarii orificiului de trecere este modificata de un dispozitiv auxiliar .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->