P. 1
Turismul in Olanda

Turismul in Olanda

|Views: 1,166|Likes:
Published by Sanmartinean Adela

More info:

Published by: Sanmartinean Adela on Jan 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/08/2013

pdf

text

original

I .

Prezentare generala
1. Cadrul general Tara a lalelelor si a altor o mie de flori minunate, a morilor de vânt si a porţelanurilor de Delft, a lacurilor învolburate si a canalelor romantice, patria unor pictori care au dat omenirii opere de prima mana, Olanda atrage ca un magnet turiştii iubitori de natura si de arta. Olanda este situata în nord-vestul Europei (Latitudine/longitudine: 52030’N, 5045’E) în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos şi câteva colonii. Ţările de Jos (Nederland în neerlandeză) sunt o monarhie constituţională, făcând parte din Regatul Ţărilor de Jos (format in 1815) şi din Benelux. În 1830 Belgia s-a separat şi a format un regat. Deşi Regatul ţărilor de Jos a rămas neutru în Primul Război Mondial, a suferit o brutală invazie germană în cel de-al II lea Război Mondial. După 1980, Olanda este reprezentă de regina Beatrix, succesoarea reginei Iuliana. Teoretic, regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină. Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanţă mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal). Ţările de Jos mai sunt cunoscute şi sub numele încetăţenit de Olanda, nume care nu este însă corect, întrucât desemnează doar o parte din teritoriul ţării, anume provinciile Olanda de Nord şi Olanda de Sud. Fie ca i se spune, Nederland, Niederland, Holland, Pays-Bas sau Tarile de Jos, Olanda este cunoscuta ca unu din cele mai « simpatice » si respectate tari europene, simpatie si prestigiu datorate mai ales vredniciei locuitorilor săi. Tara Batavilor reprezintă un tip mai aparte de civilizaţie in peisajul european. Calatorii romani, sosiţi de la Marea Neagra si Carpaţi, dintr-o zona dăruita de Dumnezeu cu avuţii naturale, vor găsi in Olanda un loc in

000km (inclusiv apele interne).85 naşteri/1. iar una din preocupările lor de seama este prezervarea purităţii mediului natural. si varianta vorbita tot ca limba oficiala. harnici. Ţările de Jos au două capitale: Amsterdam şi Haga (Den Haag în neerlandeză. Amsterdam este capitala oficială conform Constituţiei. in Surinam (fosta Guyana Olandeza). au fost culorile uniformei purtate de Prinţul Olandez. Populaţia număra 16 150 511 (estimare din Iulie 2003)locuitori. Este statul european cu cea mai densa populaţie (in marile oraşe ajunge la 850locuitori/ kmp. 8 milioane locuitori.9%. nume oficial 's-Gravenhage). in Belgia.000 locuitori. La Haga se află sediul guvernului. afrikaans.de origine germanica. 15 – 64 ani: 67. Toleranţi. dintre care: 0 – 14 ani: 18.9%.5% Rata natalităţii: 11. precum şi cea mai mare parte a ambasadelor.000 locuitori. reşedinţa regală.Africana. Steagul Olandei a fost recunoscut la 19 Feb 1937. la jumătatea secolului al XVII lea. Albastrul şi albul. Rata mortalităţii: 8. Rata de creştere a populaţiei: 0. Mai târziu. limba oficiala in Republica Sud . Limba oficiala este olandeza (neerlandeza). Suprafaţa tarii totalizează aproape 41.041kmp din care circa 2500kmpreprezinta suprafaţa polderelor.care oamenii sunt cei care au luptat pentru a-si face viata mai lesnicioasa. William de Orange.000 locuitori. iar procentul de urbanizare se cifrează la 88%.34 migrări/1. construind diguri i-au protejat viata si avuţiile. civilizaţi. . în timp. media naţionale este de 378locuitori/ kmp. roşu.2%. de aproape 4 ori mai mare decât cea din România). portocaliul a fost înlocuit cu roşu – culoare oficială – deoarece portocaliul folosit în vopsirea steagurilor era foarte instabil şi avea tendinţa să devină. Ei au reuşit sa-i smulgă naturii pământ si.69 decese/1. democratici. Acum are 15. „uscatul” măsoară 24. Rata netă a migrării: 2. cum aproape jumătate din suprafaţa tarii lor se afla sub nivelul marii. 65 ani şi peste: 13.olandezii si-au făcut cu adevărat o tara ca o gradina. de-a lungul culorii portocaliu. Singurele dialecte ale limbii olandeze exista numai in afara tarii: dialectul flamand.

500 mile de diguri. vecina de la Apus. cu înălţimi de pana in 320m. unde găsim un colt al Munţilor Ardei. Întregul teritoriu naţional este brăzdat si de o mulţime de canale (însumând 4500 km. Johannes Vermeer van Delft. dar pericolul permanent de inundaţii si lupta pentru dobândirea de noi teritorii a dus la construirea pe ţărmurile ei a unor imense diguri si poldere. fiind protejat de 1. agricultura si agrement. Singurele înălţimi pot fi văzute intr-o porţiune restrânsa din sud-est. Arata plastica olandeza. Rijn si Maas. Peste veacuri. Rolul primordial revine Marii Nordului . spre vărsare.37 decese/1. In Olanda. etc). Dar cel care întruchipează geniul artistic olandez este fără îndoiala. prin multiplele lor guri de vărsare. Petrus van Musschenbroek. Johannes Diderik Van der Waals. arta lui Vincent van Gogh (1853-1890) va confirma perenitatea forţei creatoare a artiştilor olandezi. folosite pentru comerţ. numit Ij se varsă in noul lac de apa dulce Ijseelmeer. Villem Kalf etc). alături de care evoluase pana atunci. dar si marilor cursuri de apa. oamenii de stiinta Huygens.000 născuţi vii (estimări din iulie 2003) Pe pământul Olandei au trăit marii gânditori Erasmus. alcătuiesc o mare delta. de fapt un podiş calcaros (Limburg). Grotius. tratând subiecte fantastice sau simbolice. a evoluat disociat de arta flamanda. Rembrandt van Rijn (1606-1669). In parte de sud a tarii. etc. Hyeronimus Bosch (spre 1450-1516) a lăsat o opera stranie. care împreuna. comunicaţii. Natura statica evoca viata liniştita. se varsă in Marea Nordului. Marea constituie o sursa de hrana si alte venituri. din care cel nordic.Rata mortalităţii infantile: 4. Pictura a preferat subiecte luate din viata cotidiana si portretul de grup si individual (Frans Hals. O foarte mare parte din pământ este sub nivelul mării. Delta comuna cu Maas are si ea mai multe braţe. Geografia Olandei este dominata de relaţia ape-pământuri. începând din sec 17. . cu încercări de recuperare. un alt important fluviu. Spinoza. Rijnul se bifurca in doua braţe principale. Schelde. în medie cu aproape 37’ deasupra nivelului mării. Relieful este in mare majoritate de şes. Clima este temperat marina cu veri răcoroase si ierni temperate. îmbelşugata a olandezilor (Pieter Claesz. numite Waal si Leck. din totalul de 6000 km al apelor navigabile).

cu benzi separate de spatii verzi si piste speciale pentru cele 10 milioane de biciclete si 1. Rotterdam este unul din cele mai importante porturi ale lumii si in el se stabilesc preturile mondiale la produsele petroliere. 2. Situaţia economica – ritm de dezvoltare Economia tarii este foarte prospera.5 milioane de motorete ale locuitorilor.Regatul Ţărilor de Jos este compus din douăsprezece provincii: Provincia Frizia Groningen Drenthe Overijssel Flevoland Gelderland Utrecht Olanda de Nord Olanda de Sud Zeelanda Brabantul de Nord Limburg Capitala Leeuwarden Groningen Assen Zwolle Lelystad Arnhem Utrecht Haarlem Haga Middelburg 's-Hertogenbosch Maastricht Olanda dispune de 1750 km de autostrăzi rapide. Agricultura este mecanizată şi angajează 4% din populaţia activă. Olanda este (alături de Regatul Unit) unul din cele doua state UE. urmata îndeaproape de Luxemburg.5%. . Datorita imenselor sale zăcăminte si producţiei de gaze naturale. cel al rafinării petrolului şi cel al maşinilor electrice şi electrocasnice (cea mai importantă companie din acest domeniu fiind Philips). carne si altele. chimic. Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar. Olanda avea cea mai ridicata oferta de locuri de munca din Uniunea Europeana. Cu o rata a şomajului de 2. care înregistra in acelaşi an 2. fără taxe si multe alte şosele pentru circulaţie rapida. independente energetic.3 % (in 2004).

a crizei economice si a tarifelor din ce in ce mai mici ale pachetelor de vacanta. Implicaţii ale fenomenelor interioare si exterioare Datorita salariului minim pe economie de 1273 EURO din Olanda. Olandezii înregistrează o schimbare a preferinţelor pentru destinaţiile de vacanta. dar monedele şi bancnotele au intrat în circulaţie doar la 1 ianuarie 2002. Cauza: recesiunea economica . sau chiar si a continentului. Consumatorul olandez de produs turistic are posibilitatea alegerii unei game largi de pachete de servicii turistice de acelaşi fel. 3. 20% din numărul agenţiilor de turism Din Olanda vor dispărea din cauza concurentei acerbe . incendii: 9% . .Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene.3%. 35% din vacantele organizate sunt vândute sub preţul înscris in catalog. Creşterea economica este de 0. Mai exista si o serie de factori externi care ii fac pe turiştii olandezi sa aibă temeri cum ar fi: canicula: 15% . Anul acesta s-a manifestat o creştere a cerinţei pentru vacante de scurta durata sau pentru vacante in interiorul tarii de reşedinţa. ceea ce va conduce la falimentul multor agenţii de turism. preferând uneori ca banii destinaţi vacantelor sa-i folosească in alte scopuri sau in scopul de economii. Se previzionează faptul ca in următorii 5 ani cca. dar si a ratei şomajului de 2. S-a simţit totuşi si in acest an (mai puţin decât in ultimii 2-3 ani precedenţi) influenta recesiunii economice din Olanda asupra pieţei turistice de outgoing .Olandezii au fost si in acest an (comparativ cu perioada de glorie 1999. le permite olandezilor sa îşi petreacă vacantele in afara tarii. destinaţiile îndepărtate. In momentul de fata cca. putem trage concluzia ca venitul/ cap de locuitor.3% ( estimare din 2003) Salariul minim pe economie: 1273 EURO/ luna. accidente rutiere: 11%. Guldenul olandez a fost înlocuit de euro la 1 ianuarie 1999. Astfel îşi pierd treptat din importanta destinaţiile pentru turismul de masa. la tarife destul de scăzute. in special a acelora din categoria mici si mijlocii. Concediul tradiţional anual începe sa-si piardă uşor din importanta. atacuri teroriste: 22%. făcând loc unor noi destinaţii precum Europa de Est.2000-2002) precauţi in ceea ce priveşte cheltuielile pentru vacante. Tendinţa se va accentua in următorii ani. destinaţiile islamite. războiul din Irak: 10%.

Destinaţiile cele mai mult solicitate in aceasta vara au fost cele din categoria "îndepărtate" (acestea au înregistrat o creştere cu 28%) precum si Turcia (creştere cu 24% fata de perioada similara a anului trecut). acestea înregistrând o creştere cu 60% fata de anul 2003. in timp ce Turcia a fost vizitata de 54. olandezii se încadrează in rândul popoarelor care călătoresc cel mai mult. Contrar aşteptărilor. statisticile recente ale ANVR/NIPO au făcut cunoscut faptul ca pana la data de 8 august a.000 a numărului persoanelor care vor efectua o vacanta lunga in afara tarii de reşedinţa.cu 30% mai mult fata de perioada similara a anului trecut.000 olandezi au calatori pentru vacante in Spania (creştere cu numai 3% fata de perioada similara 2003) .preferinţele îndreptându-se spre destinaţii ca Franţa . Turismul emitent 1. numărul înscrierilor pentru vacante a fost cu 1 % mai mare decât in perioada similara a anului trecut.ceea ce reprezintă cu 17% mai mult decât in perioada similara anului trecut.c.Marea Britanie . in perioada 11 iulie-8 august numai 44. La agenţiile de turism membre ANVR(similar ANAT in România) s-au înregistrat intre 11 iulie si 8 august a. Numărul deplasărilor cu trenul a înregistrat de asemenea o creştere spectaculoasa. Institutul de cercetare a opiniei publice "Continuu Vakantie Ondezoek" aprecia la începutul anului 2004 faptul ca in vara anului 2004 numărul olandezilor care vor beneficia de vacante in afara tarii de reşedinţa se va micşora. 80% din totalul populaţiei (cca. De asemenea. olandezii au rezervat si un număr mare de vacante intercontinentale. Numărul deplasărilor pentru vacante cu autocarul a crescut cu 10% fata de anul precedent. un număr de 188. Principalele destinaţii In cadrul Uniunii Europene.500 înscrieri pentru vacante cu avionul spre destinaţii situate in Europa. 16 milioane locuitori). Fata de anul 2003 –aprecia CVO-.c. va fi vorba de o scădere cu 500.000 olandezi( cu 26% mai mult decât in anul 2003).II. participarea olandezilor la vacante fiind de cca. Destinaţia Spania a fost mai puţin solicitata anul acesta. Spre exemplificare. Scandinavia si Cehia. .

Forme ale turismului solicitate • Turism cultural • Turism rural • Speoturism • Agrement nautic • Sporturi de iarna • Croaziere • Alpinism • Odihna si recreare Forma de organizare a vacantei seniorilor olandezi: Vacante individuale organizate: 38% .Maroc(+69%) . Totuşi. 2.Creşteri spectaculoase pentru vacantele lungi au înregistrat si destinaţiile islamite: Egipt(+38%). Numărul vacantelor spre destinaţii îndepărtate a crescut uimitor in anul 2004.Tunisia(+68%). fost dar si OLANDA(+2%).5 milioane olandezi au rezervat o vacanta organizata la agenţiile ANVR pana la data de 8 august a.c.Destinaţia de vacante preferata pentru călătoriile cu autoturismul propriu a fost Franţa.Foarte mult solicitate in anul 2004 au fost :Scandinavia(+37%).in detrimentul destinaţiilor preferate in anul 2003 si anume Grecia(-7%).Portugalia(-12%) si Spania (-15%).Egipt(+70%) si Europa de Est (+19%). destinaţiile preferate fiind Africa(+17%). ca îşi revine treptat după câţiva ani de regres si incertitudini. Caraibi(+35%) sau Orientul Îndepărtat(+39%).Marea Pentru vacantele in Britanie(+35%). aceasta a înregistrat o scădere cu 10% pentru acest tip de vacante fata de anul 2003. Toate acestea demonstrează faptul ca piaţa turistica olandeza se afla intr-o mişcare ascendenta.48%). Mai mult de 4.Europa calde cererea de Est(+15%) a . caracteristici de altfel pieţei turistice mondiale. urmaţi de cei care au călătorit cu autoturismul propriu(44%). destinaţii preponderenta pentru Turcia(+24%). Majoritatea au preferat vacantele cu avionul (cca.

Turiştii vor fi plăcut surprinşi să descopere ca cele 12 provincii olandeze ofere păduri întinse si bogate. Haga. ci si pe stradă.Vacante in grup organizate: 23% Vacante pe cont propriu: 8% Vacante organizate pe cont propriu cu rezervarea Cazării si/sau mijlocului de transport: 27% Nu ştiu : 3% 3. Mijloace de transport solicitate : Mijloacele de transport cele mai iubite de către turistul olandez sunt autoturismul si avionul. unde veţi găsi vânzători ambulanţi de brânză. superbe rezervaţii naturale si nu în ultimul rând pajişti întinse pline de vestitele lalele viu colorate. mijlocul de transport cel mai des folosit este autoturismul(cu caravana sau rulota) . in urma desfiinţării companiei Tarom din Amsterdam si a tarifelor mari practicate de KLM si alte companii aeriene.urmat de avion. staţiuni atrăgătoare cu faleze pline de viată dar si un binecunoscut si . peste si alte produse specifice. muzee bogate în cultura zilelor noastre dar si în fascinanta istorie. Turismul receptor 1. III. Pentru călătoriile in România. de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici. urmate de autocar si de tren. Principalele oferte si produse turistice Principalele oferte se bazează pe sejururi/ excursii in Amsterdam dar si in localităţile de la litoralul Marii Nordului. Să nu uităm reşedinţa Familiei Regale. un oraş de o deosebită elegantă ce oferă turiştilor pieţe colorate. elegante boutiquri si cafenele îmbietoare. Dar cultura Olandei nu se găseşte numai în cele peste 1000 de muzee. îmbrăcaţi în costume tradiţionale. dealuri ondulate cu podgorii de vită de vie. autocar si tren. Însă Olanda înseamnă si mai mult: oraşe moderne combinate cu sate tradiţionale. Călătoriile cu autocarul si trenul au început sa câştige teren.

tăvi cu nisip. Nieuwe Prinsengracht. inclusiv pentru micile feline. poate sute. Dincolo de acest diametru se afla zona portuara si industriala. Rotterdam . turiştii vor avea ocazia sa vadă si un vapor destinat câtorva zeci. Keizergracht. nu numai celor care vin pe Rin. Resurse naturale si antropice AMSTERDAM Este străbătut. Iniţial aceste canale se opreau la Amstel.unul dintre cele mai mari porturi ale Europei. au apărut si prelungirile lor. Herengracht. Prinsengracht. rămâne al doilea port al tarii. cu faimosul pod Erasmus si numeroase clădiri istorice.frecventat cazino. acestea se intersectează cu alte canale radiale. se afla gara feroviara centrala – Centraal Station (CS). In nord. ceea ce semnifica Centrala tăvilor de camera pentru pisici. radial si circular. este puse in evidenta si de circulaţia pe străzi a unor furgonete pe care se poate citi inscripţia Kattenbakencentrale. cărora li s-a spus Nieuwe Herengracht. Spre sud a fost trasat canalul circular Singel-gracht. Centraal Station . Astfel. grija fata de animale in general. Aglomeraţia urbana a dus la accepţiunea a circa 2500 de ambarcaţiuni-locuinţa de-a lungul cheiurilor canalelor. accesibil si navelor maritime. Nieuwe Keizergracht. exista 150 de canale care însumează 100km. Deşi este separat de Ijsselmer printr-un dig de 30km lungime. Principalele canale interioare circulare sunt: Singel. De altfel. de pisici care s-au acomodat vieţii lacustre. de canale si străzi. extinzându-se oraşul. traversate de 1300 de poduri. precum o pânza de păianjen . 2. schimbate zilnic cu unele curate. la mijlocul diametrului sau. Intre altele. gratie canalelor. Amsterdam.

Tot aici au punct final cele 3 linii ale metroului. proiectat in 1899 de Cornelis hendrik Peters. de acelaşi autor. Se fac remarcate timpanele sculptate de Artus cel Batran din Anvers. in stil neoclasic. aşezata pe 13.J. proiectat de Jacob van Campen. inima oraşului se afla la intersecţia mai multor mari artere: Damrak.H. Din fata staţiei pot fi luate si vaporaşele si vaporul-bus care fac curse pe canale. a fost transformata in resedinta regala. Koninlij Paleis Deschis (iunie-august) zilnic. Rokin si Damstraat. Nu departe de Palatul Regal si Nieuwe Kerk. ridicata in 1648. lădirea găzduieşte simpozioane. 24.10) si in incinta gării exista Oficii de informare VVV (deschise :9-17h). program variabil. parcurgând pe jos Damrak sau . Locul care a fost încă din secolul 13. pur si simplu .659 piloni de lemn. dreptunghiulara. in lungul canalului Singel. de la care pot fii obţinute planurile si pliantele necesare orientării in cel mai mare oraş olandez.30-17h. marele centru comercial Magna Plaza. 25 din CS. (sept-mai).000 de piloni.Cuypers. 12. De aici pornesc aproape toate tramvaiele (16 in total) si majoritatea celor 30 de linii de autobuz. In apropierea pieţei exista un Oficiu de informare turistica. In fata sa afla staţia centrala de transport public urban. pe Nieuwezijds Voorburgwal 182. in 1808. este din 1992. O construcţie clasica. In holul mare se afla o sculptura care-l reprezintă pe Atlas susţinând globul pământesc. Madame Tussaud Scene-rama . conferinţe si vizite ale şefilor de state străini. In piaţa se afla De Bijenkorf. intr-o clădire cu aspect oriental. Kalverstraat. Locul este frecventat de tineri. 9. Dam Aici se poate ajunge cu tramvaiele: 4. In piaţa (Stationpleins nr.Gara feroviara centrala a fost construita in 1885 după planul arhitectului P. 16. Este de fapt vechea Primărie care . pana la intersecţia cu Raadhuissstraat. pe o insula artificiala consolidata cu 30. cel mai mare magazin universal din oraş. sub Louis Bonaparte. aşa cum sunt edificiile veneţiene.

un portret al şotiei lui Rembrandt. (iul. Replica olandeza a celebrului muzeu al figurilor de ceara ne introduce in atmosfera atelierelor lui Rembrandt si Bosch.30h. faianţa de Delft.)zilnic 9. atrăgând vizitatorii de toate vârstele. pot fi văzute operele primitivilor si ale artiştilor influenţaţi de Renasterea Italiana. Toate îşi prezintă domeniile prin mijloace ultramoderne. Logodnica Evreica. duminica13-17h . practic. Saskia. pe lângă tablouri.Cuypers in acelaşi stil cu Amsterdam Centraal Station.J.-iun. etc. exista si o secţiune istorica. Artis Deschis: zilnic 9-17h. inclusiv in nocturna. Un etaj este dedicat integral vieţii din oraş. In sălile etajului 1. sunt expuse porţelanuri de China si Japonia. Tot aici mai pot fi văzute un Autoportret . proiectata de P.30h. un terariu si un planetariu. In apropierea grădinii botanice se afla si renumita gradina zoologica.H. de fapt un complex muzeal care mai cuprinde si un acvariu. Rembrandthuis Deschis zilnic: 10-17h. in aripa de răsărit.)zilnic. Rijksmuseum Deschis: zilnic 10-17h. si una dintre cele mai frumoase opere ale sale de bătrâneţe. Este adăpostit intr-o impozanta clădire din 1885. interactive. in Secolul de aur. 10-17. creaţie a aceluiaşi arhitect. Dintre operele lui Rembrandt pot fi admirate vestitele portrete de grup Sindicii Postavari si Rondul de noapte. sub forma unor spectacole.30-19.Deschis (sept. Deşi acum muzeul este in refacere. rămân in expunere cele mai valoroase opere.-aug. el prezintă multe personaje istorice cunoscute dar vedete ala industriei muzicale si cinematografiei. Jan Steen. Secolul de Aur in pictura este reprezentat de Frans Hals. Imobilul este imens (250 de încăperi). Atunci când muzeul funcţionează normal .

cu saboţi de lemn. Locuitorii poarta costume tradiţionale. iar la nr. Se afla ici unul dintre autoportretele cu Saskia. Farmecul aşezării este conferit de partea sa medievala. este mereu animata. Enkhuizen-45km. Oraşul vechi. bonete. Hoorn-33km. Alkmaar-40km. alături de alte doua autoportrete. ambele îmbinate cu pătrunderea in intimitatea vieţii rurale. Aici sunt expuse aproape 300 de gravuri ale sale. Micile case ţărăneşti au devenit acum magazine pentru vizitatori. dintre care foarte pitoreşti sunt cele aflate mult sub nivelul străzilor. dar si cu modeste buticuri. cu cheiuri înalte si localuri. cu magazine mari si elegante.Casa in care a trăit timp de 20 de ani.000locuitori. păstrătoare a tradiţiilor.201-203 este marele magazin universal Vroom&Dreesmann. Cu un efort minim se poate ajunge in una din localităţile al căror destin a fost radical schimbat prin realizarea marelui lac (artificial) cu apa dulce Ijsselmeer. din delta Rinului. un puternic centru urban cu peste 500. in perioada tinereţii si a maturităţii sale. .92 poate fi admirata impunătoarea clădire a Burgerweeshuis. oraşul de pe malurile canalului Merwede. UTRECHT Astăzi. actuala artera comerciala care leagă extremitatea sudica a canalului Singel de Dam. bistrouri la nivelul apei. Ijsselmeer Marken-15km. etc. turiştii pot cunoaşte 2 laturi importante ale specificului olandez: lupta cu marea si cultivarea florilor. a jucat un rol proeminent in istorie. aflata in preajma Begijnhof. exclusiv pietonala. cu cafenele. a fost amenajata pentru a reda cat mai bine ambianta din perioada sa de glorie. care cunosc acum o revigorare puternica datorita veniturilor din activităţile folcloric-turistice si din fabricarea si vânzarea vestitelor brânzeturi. Kalverstraat Fostul târg de vite. cu romanticele canale. La nr. Aşezările care se înşiră pe ţărmurile lacului Ijsselmeer sunt vechi porturi pescăreşti. Vizitând împrejurimile Amsterdamului. pline de pitoresc. Edam-24km.

Întemeiat in 1299. Astăzi. Petru. Principalele monumente sunt reprezentate de: Catedrala oraşului.000 de locuitori. Palatul Congreselor. la Haga este sediul Curţii Internaţionale de Justiţie. Palatul din Pădure. ROTTERDAM Al doilea mare oraş al tarii. marele braţ al deltei comune a Meusei si Rinului. fabrica de lumânări. al Curţii Permanente de Arbitraj Internaţional. Europoort.Galeria Regala de Arta. Număra mai puţin de 500. Euromast.Puncte de atracţie: Muzeul cailor ferate. lipsita de tumultul si trepidaţia metropolelor economice portuare. primăria construita in sec. HAGA A doua capitala a Olandei este reşedinţa Curţii Regale. auritshuis. HAARLEM Cândva loc de refugiu pentru flamanzii prigoniţi de spanioli. a corpului diplomatic si a autoritarilor.14. ca si cele peste 700 de grădini publice. ii conferă o atmosfera pur rezidenţiala. de altfel cea mai mare din Olanda. Frans Halsmuseum. Haarlemul de azi număra 150. primind in sec.orăşelul in miniatura. a devenit rapid una din marile aşezări medievale. muzeul cutiilor muzicale si al flaşnetelor. adevărata metropola a Olandei Meridionale. Iacob. Este foarte aerisita si apropierea Marii Nordului. Madurodam. datând din 1778. halele de carne construite in stilul Renaşterii olandeze. Catedrala Sf. muzeul Central. Teylers museum. Biserica Sf. centrul comercial Hoog Catharijne si La Vie.000locuitori. Schveningen. 14 statutul de oraş liber. este locul unde multe tratate de pace au fost negociate Punctele de atracţie sunt reprezentate de un sir de palate printre care: Palatul Păcii. Kinderdijk. . care este cel mai vechi muzeu public al Olandei. muzeul Arhiepiscopal. este aşezat pe Nieuwe Maas. Puncte de atracţie: Muzeele Marinei.

mai-septembrie :turismul neorganizat.Totuşi locuri de vizitat sunt mult mai multe decât cele prezentate pe scurt aici. Middelburg. Rotterdam IV. cure . Veere. 3. Breda. Trenurile fiind dese. cu autoturismul propriu (cazări:rulotă&camping &particulari) precum si turismul organizat efectuat de agenţiile olandeze care operează destinaţia România (in număr de 26 in prezent) care consta in principal din circuite. Leeuwarden. Maastricht. Eindhoven. Trebuie insa lăsata o cauţiune destul de substanţiala si procurat un lăcat. Mijloace de transport utilizate Principalele mijloace de transport: autoturismul si avionul. nu sunt necesare rezervări prealabile decât la cursele internaţionale Transportul urban: metrou. Bicicletele acest mijloc naţional olandez de transport poate fi folosit si de câtre turiştii străini. asigura legături rapide si eficace in toate colturile localităţilor . Dordrecht. tramvaie. bus-vapor. ceea ce le face preferabile taxiurilor (destul de costisitoare) sau vehicul propriu. In mai toate gările feroviare centrale exista oficii de închiriere a bicicletelor. Căile ferate olandeze asigura legături rapide si confortabile intre localităţi. Groningen. Cu bicicleta trebuie sa se circule cu multa grija.Schipol. Relaţiile Olandei cu România in ceea ce priveşte turismul Perioadele in care turiştii olandezi călătoresc in România: . cum ar fi: Delta olandeza. localnicii sunt necruţători cu cicliştii neatenţi. bus. Forme de turism • Turism cultural • Turism rural • Agrement nautic • Croaziere 4. Aeroporturi: Amsterdam.urmate de autocar si de tren. după caz. Valkenburg. Take-aBike.

balneare. Totuşi se înregistrează inga reclamaţii cu privire la: .lipsa de igiena in unele unitatea de cazare si in tara in general.Bucovina.Turiştii olandezi care călătoresc in România sunt in general mulţumiţi de vacantele lor in tara noastră.). seminarii. Principalele activităţi de promovare >activitate de relaţii cu publicul (târguri. Nu au mai fost difuzate recent filme sau alte materiale care arata numai o parte a realităţii romaneşti(filme cu cerşetori etc.Litoral.Bucovina . Atracţii principale in România pentru turistul olandez: >Transilvania. alte oraşe reşedinţa de judeţ) >Drumeţii montane in Carpaţi >Ciclism >Delta Dunării >Litoral Probleme de imagine: Imaginea României pe piaţa turistica olandeza s-a îmbunătăţit semnificativ.lipsa de profesionalism si serviabilitate a personalului(începând cu politia de frontiera pana la personalul de deservire din unităţile de cazare si alimentaţie publica) . expoziţii. Bucureşti.decembrie-februarie:turism pentru sporturi de iarna petrecerea sărbătorilor de iarna la rude si prieteni.tot parcursul anului:turismul de afaceri Se observa sosirea cu preponderenta a turiştilor olandezi in perioada vacantei de vara. drumeţii montane si ciclism . contacte cu mass-media etc.Maramureş. Maramureş >Circuite(Transilvania. .) >acţiuni realizate împreuna cu parteneri de pe piaţa locala sau din România .fenomenele de corupţie .Delta.

1998.>acţiuni de informare(mailing sau marketing direct). ceea ce reprezintă o creştere cu 50% fata de perioada anilor 1997. In anul 2005 România a beneficiat de un număr de 29 de parteneri olandezi pentru turismul organizat . .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->