Descrierea CIP 4 Bibliotecii Natjonale a Romnici GAVRELIUC, ALIN cilitorie alituri de celilale / Alin Gavreliuc, —Timijoara Editura Universitit de Vest, 2005 400 p.; 20 om. Bibliogr ISBN 973-85553.9-6 Editor: Adrian Bodnaru Redactor: Gabriela Tolcea Coperta: Dan Ursachi Paginare: Dragos Croitoru ©Copyright, 2002, Editura Universitagii de Vest Toate drepturile asupra acestei edigii sunt rezervate, Reproducerea integrali sau paryala, pe orice suport, fara scordal seal edna, ese intel EDITURA UNIVERSITAT DE VEST 300223 — Timijoara, Bd, V. Pirvan a. BCUT, cam, 010 B, tl fax: 0236 592 253 Bho, a alin gavreliuc = o calatorie alaturi de ,celalalt" studii de psihologie sociala UY Editura Universitagii de Vest ~ Timisoara, 2002ternic® la ,dezacord puternic*, Scorul ativudinii este obtinut din suma valorilor individuale pentru fiecare rispuns ; — scala Guttman, in cazul cireia, pentru a avea constituita © atitudine fagi de un obiect social, trebuie inventariate mai multe opinii si, doar in misura in care se manifesta o coerenta in raport cu problematica selectati, atitudinea se articuleaz4 (se cumuleaz progresiy inerebiri de cunoastere, valorizare, opsiune practici, actitune sociala, identificare a ,celuilale* gi, numai tn masura in care se formuleazi opinii in toate aceste registre, ele se transforma in atitudini). Astfel, itemii sunt prezentagi in aga fel tneit subiectul, care este de acord cu un anumit item, accepta tog itemii de rang subordonat. in conchizie, atitudinile sociale au urmatoarele trasituri : —constituie 0 variabili: de inferenpit, pe baza circia se poate reconstitui comportamentul care a generat-o gi se poate prognoza conduita viitoare ; —caracterizenzil persoanele sau grupul generator, gi nu numai acpiunea lor, participind la definirea identitagi grupale, nu doar la descifrarea strategiilor sale; — sunt, in general, polarizate si incitrcate de afectivicate , —se construiesc cumulativ si sunt supuse influengelor externe (fapt ilustrat de scala Guttman), constituind atit un efect, cit si o sursa a socializarii. 122 PREJUDECATA $I DISCRIMINAREA SAU RAPORTAREA STEREOTIPA LA ,CELALALT< Prejudecata — intre concept gi realitate sociala Deseori in cursul viegii noastre ne confruncim cu prejudecata gi ctiminarea. Secolul XX a fost cel in care discriminarile etnice si rasiale —~ Holocaustul find cel mai tulburitor exempli — au cunoscut derive dincolo de orice limite ale ororii. Intemeiate pe prejudecisi hranite ideologic, actiunile exterminatorii s-au dovedit a fi expresia unei patologii sociale care a condus la travestirea riu- tui ultim — crima in masa sistematica — intr-o ,banalitate a ru- lui (Arendt, 1963/1997), tocmai datorits proportiei coplegitoare si asumérii sale de citre comunitayi intregi. De aceea, 0 discutie asupra originilor prejudecji, care si ne prevind asupra efectelor perverse pe care le activeaza, este de o extremi importanga th lumea 123de azi, o fume in care-clivajele etice, ‘rasiale, confesionale, eco- nomice, sociale si chiar civilizationale sunt departe de a se fi cpuizat, episodul din L1 septembrie 2001 fiind 0 ultima ilustrare a conflictului dinere dous arii civilizationale care s-au privit indelung cu neincredere gi care s-au judecat una pe cealalt’ precumpénitor in cheie stereotipa. Totodati, o evaluare a strategiilor de a preveni sau, atunci cind s-a manifestat deja, de a pondera prejudecata, evidentia- 7A miza major’ pe care o aduce in joc analiza acestei teme. Prejudecara se poate defini ca atitudinea in general negativa indvepratd inspre membrii unui grup, intemeiata pe simpla aparte- nenpa a ,subicepilor pinta® la acel grup. Privitd conceptual, prejude- cata este deci o nofiune rélationala, care pune in legituri o informagie categoriali (ce desemneazi caracteristicile grupului) cu o informagie particularizata (specifica subiectului care devine obiec- tal prejudecatii), postulind ci trasiturile categoriei, in general negative, construite pe criteriul diferengierii, sunt proiectate asupra subicctului individual, in absenta, cel mai adesea, a confruntarii cu realitatea celui din urma sce de erisaturi (cel particularizat) (Baron, Byrne, 1997, p. 195). Carncteristicile cele mai pregnante ale prejudecagii sunt: — reprezinta o ntitudine operazionalid ce permite 0 gestionare mai facili. a informagiei din mediul social. Astfel, dacd impartisim per- ‘spectiva cognitiei sociale, vom ingelege cA atitudinile sane scheme cognitive structurate pentcu organizarea, prelucratea, rememorarea si interpretarea informagillor din mediu (Fiske, Taylor, 1991), iar cercetirile dovedesc ci informatia consistenta fn articularea prejudecigii este mai des frecventati gi este rememorati mai fidel decit cea care nu ¢ concentrati in prejudecata (Judd, Ryan, Parke, 1991). Pe aceasta calc, in absenta experiengei nemijlocite gi a con- fruntérii cu faptele, se produce fenomenul autoconfirmirii sale, subiectii intrind intr-un joc simbolic subteran in care filtreazt doar informatia ce este convergent’ cu tiparul stereotip. Priner-un fenomen recurent de intarire — dacd pas cu pas stereotipul este 124 reconfirmat in contexte diverse — se ajunge fa o consolidare gio srmanentizare a prejudecatii, energia sociala ce trebuie mobilizata tru a o invinge fiind mule mai costisitoare. — prejudecata, asemeni stereotipului generic, este puternic incitr- catd de afectivitate. Prin urmare, acest gen de stereotip nu aduce in relatie doar © proiectie depreciativa a ,celuilale™ in registru cogni- tix; ci este insofit de emogii si sentimente pregnant negative fara de persoanele din grupul ginti (de la nelinigte gi anxietate pind la revolt si dispret) (Bodenhausen et al,, 1994), dar gi de o serie de expectagii gi credinge privitoare la ,celalale* diferit, conform anei logici conspirative implicite (Jussim er al., 1995), precum gi de tendinga de a transfera in conduit’ manifesta starile noastre cogni- tive si afective (am s&-l aduc ¢u la ordine !*), Prejudecata muta aecentul dinspre evaluarea rationala a ,,celuilale* prin intermediul cunoasterii nemijlocite inspre evaluarea afectiva, intemeiati pe 0 anumita instinctivitate sociala in raportarea la ,,celdlalt*, Adepsii cognitiei sociale argumenteaza cum, in modul in care percepem, actualizm si valorificim informatia, avem o capacitate limitata atunci cind suntem confruntagi cu sarcini reunite gi suntem nevoiti sa adoptim scurtaturi cognitive (cognitive shortcuts) pentru a izbuti {in efortul nostru de a stipini contextul si de a conferi sens realitigii sociale. (Gilbert, Hixon, 1991). Prejudecata, ca specie de stereotip ricgatix, dobindeste pe asemenea cale o fanctie instrumental importanta prin faptul c4 permite o gestiune si o prelucrare mai facili, émediatd, a informagiilor contextuale. Projudecata este privi {, conform acestei perspective, ca 0 strategie salvatoare in gestiunen efortulni cognitiv complex, fenomen dovedit de cercetarile ce pun in evidenga faptul ca activarea stereotipurilor conduce la 0 crestere a performantei in sarcini realizate simultan (Macrae, Milne, Bodenhausen, 1994). Experimentul realizat de echipa coordonata de C. Macrae s-a derulat in dowd etape, corespunzitoare celor dou sarcini solicitare subiectilor : 125—formarea impresiei, in care participangii trebuiau si se focalizeze asupra unor personaje fictive, in care numele acestora, prezentat pe monitorul tinui PC, era asociat cu o serie de trisiturt de personalicate ; “—ascultare, tn care subiectii audiau o casetd ce prezenta economia $i geografia Indoneziei. ‘Dupa ce s-au parcurs cele dowd sarcini, subiectii trebuiau si mentioneze : — cit mai multe trisdturi ale persoanelor necunoscute pe care le puceau evoca; “— cit mai multe elemente legate de Indonezia, prin inter- mediul unor rispunsuri la intrebarile puse in cadrul unui ches- sionar. "Astfel, dacd stereotipurile fanctjoneaza ca $i sourtituri mentale ce protejeaza resursele cognitive ale subiectilor, persoanele la care Se activeaza stereotipurile clibereaz4 o parte din energia cognitivs globali ce poate fi intrebuinyatd in gestionarea simultana a celor fou sarcini. in cazul experimentului descris anterior, stereotipurile erau activate prin indicarca nu numai a numelui subiectilor, ci gi a anumitor etichere difercnyiatoare, care tineau de statusul lor social (de exemplu, artist, medic, student la litere, instalator). In con- secinti, in conditia experimental subiectilor li se activa etichera (conditja stereotip prevent), iar in cea martor evaluarile erau reali- zate doar pe baza informatiilor prealabile pe care le aveau la dis- pozitie (condigia stereotip absent), Rezultatcle obginute sunt cele din Figura nr. 1. Desigur, etichetele erau evocatoare de atribute identitare (sociale, profesionale) ce permitean o mai rapid’ construise a portretului persoanei fictive, iar expunerea la eticheta conducea fa © sporire considerabild a performangei in sarcin: Pentrt a explica mecanismele de gestiune a informatie, putem recurge la 0 analogic sugerata de psihologii cognitivi: cet Eu computerul. Resursele noastre cognitive sunt asement memori¢i 126 | Iaacele cognitive shortcuts, cici doar in acest fel putem stipini imen- sa cantitate de informagii contrariante si 0 putem organiza (in sarcini cognitive simple ,,memoria intern“ de care dispunem este sufi- sid), De aceea recurgem la stereotipuri si, in particular, la Performanga / Formarea impresici Pecformanta / Sarcina de invigare Saraoupsbsane creat present interne a unui calculator (,RAM-ul*), care poate fi maria, dar nu dincolo de o anumica limita fizicd. Creierul nostra e intocmai ca un mictoprocesor ce are de gestionat o informatie complex, apelind la experienta de viata : toate evenimentele noastre trite sau imagi- nate sunt stocate iner-o ,memorie externa uriaga ca si intindere (HDD-ul"), din care putem activa, selectiv, prin intermediul memoriei interne, doar o mica parte. Confruntagi cu o sarcina cog- iva complexa, suntem obligati srecurgem la an ,soft™ accesibil 127intr-un alt experiment, eticherele sunt prezentate Partici: pantilor cu o viteza foarte mare, dincolo de pragul de perceptic, si, cant e acestea, performanta sporegte in ambele sarcini, 1a fel cain Cxperimentul precedent, spre deosebire de grupul manson care nu a font expus Ia. stereoripuri (Macrae of al, 1994). Prin wrmare, crercouipurile gi, pe aceasti cale, prejudeciile repreine’ tactici de sesrve a encrgict eagnitive cat gi in cazal in care subiecyii nu sunt congtient) de prezenta lor. Tati de ce ele se dovedese atit de persis- Cente. constieuind un fel de mijloc natural de gestinme m cogrsPiln ¢ sconomie coymitiné. Dack mecanismal activarii ¢ neutru, conginutil seemed, cel mai adesea, puternic conorat social si simbolic st deci sniza cunoasterii lor este foarte importants Mat mult, cu ct mai freevent sunt folosite categoriile care alcataiese prejudecata, cu atit mai accesibila devine accasta 91 invers prejudecdpite activindse automat (Stagnor of a, 1992; Higgins, 1996), In studiul lui L. Lepore si R. Brown (1997) observ seticdlarea unui astfel de mecanism subteran. Participangil sunt stir dent britanic, iar experimentaroril le prezines intro prime situagie, ie Tanai une computer, o serie de euvinte precum blacks 74g Fe cooks asociate cu populatia de culoare din Marea Britanie, dar 3 Fer Merk abit de ase ince nu pot fi distinse (condigia 1), iar in ce fated situagic, doar cuvinte Fira sens (condisia 2). Apot fiecare participant citeste o descriere @ unei persoane, fae doar in mod | Rinbigtra este corclach cu portretul stereorip i want 96 din ‘Anglia (de genul ,atletic si agresiv®), si, mai Apel, ‘tebuie si evalu- eze persoaina tint. in conditia 1, aprecierea celuifale este mult wei brereotip’ decit in conditia 2, iar efeccul este cw are mai intens, i Ge persoanele evaluaroare au fost identificate tn prealabil, printr-un chestionar separat, ca find mai negatiy orientate impotsi: PeMpeptilor. © cercetare din Sratcle Unite pe © rem similari (Wittenbrink, Judd, Park, 1997) a oferit rezuleare practic identice privitoare la’modul automat in care sune activate prejudecasile rasiale. ‘Totodact, prejudtecpile nu determina doar 0 activire cognitiva a sroveoripurilr, ci sunt insopite si de o generare a unor sentimente nega fie, O ingenioasa cale experimental, intemeiata pe. miisuritori filologice realizate prin electromiografie faciala a pus in evident acest fenomen (Cacioppo ¢f ai., 1986). Cu o astfel de metoda de nate finege se poate misura conductibilitatea electric’ a actvitagi muschilor faciali asociati expresivitigi cimbecului sau erimase Misurdtorile se pot efectua chiar si in cazul tn care schimbirile expresiilor faciale nu sunt vizibile gi pot aprecia modal in care sunt gerivate aucomat afecte negative sau pozitive in raport cu anumice grupuri sociale (Vanman eé al,, 1997). fner-un studi coordonat de Re Fazio, psihologii au folosit tehnica primingului, in care partici- pantii vedeau imagini ale fizionomiilor unor albi sau negri onitorul unui computer, urmate de cuvinte conotate pozitiv i negativ (precum ,senin‘, ,generos* sau ,boala", ,intuneric*), iat farina lor era sf apese cfe pot de repede pe unul din cele dous butoane de confirmare, indicind daci acel cuvint este pozitiv sau negativ (Fazio et al., 1995), Pentru marea majoritate a partici pangilor ‘ispunsurile la cuvintele pozitive eran antici yee de {hipurile albilor, iar cele negative, de chipurile negrilor. ‘Marimea acestei diferente (cit de repede rispunde negativ la imaginea negru- Ini, £8 de cic de repede raspunde pozitiv la imaginea albului) ‘age duia stabilirea unei evaluiri relative a intensitigit prejudecagi proprie pentru fiecare subiect in parte. O tchnici asctednitoare'se fumeste Testud asocipilor implicive™ (implicit Assuciation Test — JAD), cate misoara asocicrile automate ale grupurilor sociale cu evaluiti pozitive sau negative (Greenwald, McGhee, Schwartz, 1998). Acest test implica o serie de sarcini realizate succesiv, prin prezentarea pe ecranul unui PC a unor nume, cuvinte si asociatii nume-cuvinte, iar computerul inregistreaza timpul de rezolvare a sarcinii de cAtre subiect. De exemplu, pentru o evaluare a doui grupuri rasiale (albii‘, negrii*), dupa parcurgerea de citre subiecti albi a citorva sarcini de antrenament, de genul identificarii 128 129numelor unor negti sau albi sau a unor cuvinte plicute-neplicute, ©. Wegner (1994). ati de ce toate aceste mecanisme perverse tre- din momentul realizarii asociatiilor, sarcinile cresc in dificultate, _puie cunoscute si se impun valorificate stratcgiile validate de psi- ‘Astfel, combinatia de genul: ynume al unui negra — cuvint pla. hologia sociala pentru invingerea prejudecigilor, descrise in ultima cat este mult mai greu de ficut decit nume negru — cuvint parte a capitolului curent. neplicut, realizati practic automat. Masurarea diferentei, a eforr. lui de a da vaspunsul corect corut de exercipin, releva varia inersici prejudecagii, specific’ pentru fiecare subiect, dar pe deplin cuantfi- cabil’ suzenebensnneny Un efect surprinzator este cel al refntiririé prejudecdilor prin suprimaren gindurilor stereotipe. Accasta concluzic neobignuits a fost pusa in evidenga gi in urma cercetirii lui C. Macrae gi a colaborato- tilor sai (1994), in care studensilor englezi participangi la expe ment li se prezenta fotografia unui skinhead, dup& care crau rugagi si redacteze © scurti compunere privitoare la viata acelui tinar deviant. in conditia experimental, subiectilor li se cerca si cvite ctichecitile negative, prejudecagile si conceptiile prefabricate legate de obiectul evaluarii, iar in condigia martor nu primeau nici o instrucgiune speciald. Ambele grupuri gi-au dus la bun sfirsit satci- na. Aspectul interesant incepe insi din acest moment, cici subiecgilor din ambele yi uputi li sc comunici fapeul 4 il vor insil- ni direct, intr-o sala vecina, chiar pe ccl pe care tl descrisesera nara tiv pind acunci. Intrind in camera invecinata, ei vor descoperi un pulover gi citeva lucruri personale ale persoanei deviante lasate pe lun scaun, sugerindu-li-se cA aceasta va putea intra in ineipere in orice clipi. Variabila dependent era ,Ja ce distant fay de scaunul skinhead-ului se vor ageza subiectii in cele dowd condigii® Rezultatele au fost neagteptate : subiectii din conditia experim tali au ales un scaun sensibil mai depirtat decit cei din condisia martor. Rezultate similare s-au obtinut gi in cazul in care interdictia de a gindi seercotip nu era impus’ exogen, ci provenea din propria interioritate (Macrae, Bodenhausen, Milne, 1998), subliniind ideea ‘ca, odata suprimate, stcreotipurile devin ncori mai accesibile gi mai intense, fapt ilustrat convingator in studiul evocat anterior al lui Discriminarea ca prejudecata in act jn ce misurd fnsd prejudecata se transferi in conduite explicite? Din tema deja parcursé a convergenrei atitudini-comportamente am retinut cX potentialul actional al aticudinilor este considerabil. ) Dar din experienga cotidiana stim ca atitudinile nu sunt intotdeau- na manifeste. Normele sociale, presiunea conformismului, ~ nelinistea provocata de marginalizarea sau respingerea grupului de “apattenenti inhib’ manifestarea explicitd a atitudinilor, acestea riminind intr-o stare latent’, de ,inghey“. Mai mule, sunt cercetiri care dovedesc ci activarea unei prejudecati, congticntizati ca atare de citre subiect, in pofida caracterului reglatoriu la nivel cognitiy, genercaza o stare semnificativa de disconfort emotional, insosiei de lun sentiment acut de vinovatie greu gestionabil, care determina subiectul si controleze si si resping’ pe viitor exteriorizarea ci. (Devine, Monteith, 1993). Tata cit de insemnara este constien zarea subiectului asupra naturii injuste a prejudecatii, ce poate con- duce la inhibarea transferului in act a acesteia, Prin urmare, discriminaven se defineste ca acel comportament negativ care ave ca pinta obiectul unei prejudeciipi — de veguld mem- brul unui out-grup — pe baza unui stereotip social, precum cel impus de statusul etnic, rasial, economic sau confesional al ,celuilalt® Desi in forma hard“ (comportamente agresive manifeste) fenomenul discriminatii s-a diminuat foarte mult in sociecatile occi dentale ~~ in Statele Unite un studiu recent al lui J. Swim faporteaza o reducere importanti a discriminarilor efective la adrcsa populatici de culoare, de exemplu — fenomenul rémine influent in alte arii culturale, precum Balcanii, Extremul Orient sau 130 131lumea islamicé in general (Swim et al. 1995). Urmarind continu. tul jurnalelor de stiri, dar si conduitele explicite din spagii cotidiene frecventate, prectim mijloacele de transport in comun, localurile unde se servea masa, institutiile de invagimine sau carticrele micginage ale marilor metropole, J. Swim ne atrage atengia c4, mai degraba decit sa dispar, fenomenul s-a sublimat in forme soft, mai subtile, travestite, precum soul rasism. Nefiind cu nimic mai putin primejdios, in pofida respingerii formale a rasismului mani- fest, acesta induce subteran o segregare sociali (de la cea edu- cationala, pina la cea legata de statusul economic gi rezidential) si 0 diferentiere pe baze peiorative a ,celuilale*, Membrii ont-group-ului sunt plasati simbolic in mod natural la marginea societigi, iar deseori situarea lor urmeaza chiar o logicd circular : ei chiar éiese, cel mai frecvent, la margine (reridengial, bundoara), iar simpla lor plasare ex-centrica este un semn convingitor al inabilitigii si defici- tului lor de identitate ,sinitoasi (cum este identitatea ,noastra), fapt care trebuie si ne puna in garda gi si ne determine sa ne sepa- rim jgienic de ci. Desigur, ne situim in miczul dispute’. pentru cigtigarea teritoriilor simbolice si pentru mostenirea unui capital simbolic apreciativ ce aparsine in mod firese inggroup-ului si care asociaza stigmatul owt-group-ului, De la teoria habitusului gi a capi talului simbolic a lui P, Bourdicu (1970/1973 ; 1979, 1980), ceaa identicatii sociale a lui H. Tajfel (1982) sau cea antropo-psihologi- cA asupra stigmatului a lui E. Goffman (1969/1992), toatd aceasti logica implicit a socialului ne evidentiaza cA, in pofida discursu- rilor conciiante gi a diminuarii actiunilor explicite agresive impotti- va ,celuilalt® care ameningA stabilitatea lumii ,noastre“, exist un tipar atitudinal si cognitiv subteran difereniator, ce incearcd, pe calea unei ereditit) sociale mascate, conscrvarea ,valorilor lumii noastre®, Pe termen mediu gi lung, activarea acestui pattern atitudi- nal gi simbolic este mai diunatoare chiar decit cea clasica, adincind clivajele sociale, . 132 Cit de frecvent am intilni in jurul nostra, dact am trece pra- gul intimitigii si increderii semenului asemenea nou’ (binageanul Erraditional*, de exemplu), exprimarea mocniti, rarcori manifest | f revoltei exteriorizati in formula: Si plece in Oltenia lor! : _adresati celui care invadeazt spagiul séu simbolic (precum scara de a | bloc in care tocmai s-a mutat gi i-a devenit vecin) ! Ameningarea la | adresa mostenitii simbolice locale este resimsica intr-un registra diferengjator extrem, pe baza acestei matrici stereotipe care substi- tuie informatia individualizanta (ceea ce este in particular vecinul |» postru, cu calitatile si defectele lui specifice) cu informatia catego- tala (ceea ce sunt ,oltenii®) si produce o conduita defensiva la nivel manifest, dar una ofensiva la nivel latent, plina de neinccedere, care se vaactiva intotdcauna tn contexte favorizante (cind vecinul, poate “| doar intimplator, se identifica cu trasicurile generice ale stereotipu- “tui regional). Tack de ce aceasta energie negativa ascunsi este | responsabili nu numai pentru intarirea granitei identitare proprii _— ,celilalt devenind ,strainul, ,,vinitura® —, ci gi de alimentarea “nor comportamente sociale mascate, dar nu mai putin discrimi- “fiatoare la adresa sa (Cheleca, Ligea, 2000). "| Reluind sugestiile lui J. Swim gi ale colaboracorilor sai (1995), yom intelege mai bine cum rasismul modern reconfigureaza rasis- ‘mul clasic prin cel putin trei registre atitudinale —prin respingerea de facto a recunoasterii discriminirii _“fmportiva ,celuilale™ (,Tratamencul injust la adresa giganilor sau “ungurilor este o inventie in Romania de azi, de fapt ci dispun de _ toate drepturile posibile, chiar prea mudte...°) ; { —prin respingerea cererilor minoricagjlor pentru un trata- "ment egal in numele unui principiu supraordonat (,,S4 mai termine fodata... Nu acestea sunt adevaratele probleme ale ¢arii*) ; = prin hrinirea resentimencului-privitor la drepturile acor- ‘date deja minoritigilor (In anii din urma s-a acordat o importangi agerata problemei giganilor/ungurilor, mass-media a intrat 133tner-uun joc vinovat tratind atic de des aceasti problematic doar de dragul senzationalului*). ‘Freeventa unor asemenea clisce discursive pe teritoriul viegi publice romanegti se cuvine sine atensioneze, asupra intinderi, / fenomenului si asupra imensului potential negativ adus cu sine de | astfel de logici difcrensiatoare, iar indreptarea acestei stiri de Iucruri nu se va putea produce Fira o interventie in toate cele tej. 7 registre ale atitudinii sociale evocate. (© alti cale travestita de producere a discriminarii este expr mata de modelul costuri exorbitante-beneficii pugine, ce pune in evi- Geng’, in cadrul unei organizagii, discriminarea ascunsi datorara 3 sprijinului inisial obsinut din partea unei instange supracrdonate pentru dobindiren consimpita a unei pozigi sociale superioare, asock 7 ped cu constatarea cA aceasti ascensiune se datoreazd nu meritelor’ | personale, ci apartenentei la o categorie simbolica anume (un anu- 5 init grup social, etnic, de gen, apartenenga fa o anumiti ,familie* influenta etc.). Cercetirile dovedesc ca subiectul in situagic va trai o Stare de disconfort psihologic, asociat cu perceperea sa negativ’ de catre veilalsi membri ai organizatiei (Muton, Lake, 1973; Chacko, 1982; Rosenficld ef al., 1982; Summers, 1991). Mai mult, actul favorizant initial va deveni o scuza justificatoare pentru toate dis ceiminirile viitoare, iar atunci cind dispare obiectul interesului {care cel mai adesea determin’ decizia inisiald a instansel supraoe- donate), conform principiului Am facut deja destul: pentru cl Subiectul va trebui si pliteascd costuri exorbirante, mult mai man J Gecit in situagja in care ar fi obyinut acea pozitic social exclusiv prin forge propri, stima sa de sine fiind proftnd afectara, Cum atarcon in jocurile interpersonale ,cineva supraordonat™ are mere intere- sul si ne promoveze, s-ar cuveni s4 fim mai prudengi arunct ind Solicitim .s4 ni se puna o vorba buna cuiva, undeva, cdci angajarea inigiala dezechilibeara va conduce, pe viitor, cel mai frecvent, ad pierderi simbolice (dar gi psihologice) mult mai consistente. in cadrul acestui mode! teoretic vom ingelege mai bine es _ diunator pe termen lung al favorizarii membriior Rant eg oe __ simpla lor apartenens& la acel grup (Fajardo, 1985). De excmpluy, | practica unor profesori de a favoriza, mascat, copili ce provin din " Fimilile bine situate social este insogitd de rezultate dezamagitoare __ gide costuti psihologice considerabil mai mari decit in situatia fapornurilor echilibrate, corecte atie pentru cel care a inigiat pos - gaport (profesorul), cit si pentru elevii care, confruntagi cu un exa- ‘men neutra si imparyal, eyuear. $i tot astfel vom deslusi cit de _pierzitoare este calea pe care merg unii profesori din mediul aca- “demic, ofetind, lipsigi de discernimint, numai note mari ira ca " scudentii si le merite, pentru a avea linigte, a fi ,lasagi in pace“ gi | pentru a fi apreciasi imediat, atitudine care pe termen medi a _nestimulativa, iar pe termen lung provoaci descumpanire 3i sufe- | ring la prima confruntare cu o situagie de evaluare obiectiva (de ‘exemplu la integearea intr-o universitate occidentala in care criteti- ile de evaluare sunt foarte severe, dar rational exigente). Be Co ‘Temeiurile prejudecitii Vom infatiga dou : judeciti on niin do ae mao de activare a prejudecigii, sugerate ~ confer direc intergrupur — conditiile soci: i a am i sc guutonuiie social economice precre. Sa le anlizim in cele Conflicoul intergrupuri ca sursi a prejudecst 4 | gremisele cuprinse in teoria conflictelar realiste (Coser FI9s6/1982, 1968; Bobo, 1983) conform cireia resursele sociale gi simbolice __puse in joc inte-un context determinat (pozigii sociale, bunuri, pu- fere-gi influengi, memorie socials onoranta) sunt limitate. ‘Touma ont miza este atic de insemnati, ir cigiguriletner-un asl nflict sunt reale — spre ceosebire de confliceele expresive, unde egeigurile sunt iluzorii, iar miza, instrumentali —, competitia care 134 135se naste intre grupuri concurente pentru dobindirea unui acces cit mai permisiv fa resurse angajea7 evaluarea negativa a ,celuilale® sj privirea acestuia prin grila prejudecisii, Erichetarea concurentului ee adversar sau ca ,inamic® provoacd o delimitare a granitelor iden. titare intre grupurl gi evaluarea egocentric’ a grupului proprit. Cu tite cuvinte, confruntate cu un acces limitat la resurse, grupurile jnclind natural si transforme competitia in infruntare, iat mecanis- mele psihologice care hrinese aceasta viziune beligerant-simbolica sunt cele proprii prejudecitii. Prin escaladarea infruntarii se poate ajunge a conflicte violente, ce pun in discuge echilibrul comunitar saut societal. Tinul dintre cele mai binecunoscute experimente de psiholo= gie sociala care descrie articularea conflictelor intergrupuri, dar sugereaza si 0 cale de depasire a lor, apartine lui M. Sherif si colaboratorilor sai (1961/1988). Procedura experimentala s-a suc: in trei stadii 7 i Participantii au fost selectagi din rindul unor clevi din ciclul gimnazial, de 11 ani, adusi sisi petreact vacanga sub arenta supraveghere a psihologilor intr-o ona necunoscuta, incarcata de un mister atit de atrigator pentru copii, de vreme ce locul in care cabilit tabira se numea incitane, conform unei legende locale evoca- toare, The Robbers Cave* (,,Pestera tilharului*). Copii au fost se- parati in dowd geupuri distiacte, amplasagi in dow’ extremicigt ale faberei si au primit ctichete grupale diferite: un prim grup ers desemnat cu apelativul Eagles (,,Vulturii®), iar cetalale cu ,Rattlers* uralivii®), Fiecare grup gi-a elaborat un program propriu de (ies pizcure jaolald, au sabilit reguli, au realizat alte simbolua identifieatorii proprii (precam un steag specific) si au dezvoleat curind un atagament profund pentru propriul grup. : "2. Cele doua grupuri astfel stabilizace sunt angajate in activitigi concurengiale. De exemplu, echipa de inot care izbutea st cigtige intrecerca cra r4splitit’ ca un premiut substantial in fats fineregii asistente reunite, Tati cum o resursa simbolict Umitaté 136 declangat 0 competitic ce a escaladat, curind, intr-un conflict major intre cele doud tabere. Prejudecata se activa energic acum, sporind -tensiunea inter-grupuri si se manifesta de la aluzii verbale $i etichetiri negative ale ,celuilale* (sunteti ,grei de cap", ,,vagabonzi* | si,yhandicapagi) la acte directe de agresiune, Astfel, on ,Eagels* a | gjuns si dea foc steagului ,Rattlers“-ilor, iar, ca replic’, in ziua urmatoare rezidenta ,Eagels“ilor a fost atacati pe ascuns, ris- turnindu-li-se paturile gi sfigiindu-li-se mocheta din dormitoare. - Violenta sporea cu fiecare clipa si risca sa scape de sub control. Evaluarile ,cclorlalgi* ajungeau extreme gi parea sa nu mai existe ale de intoarcere. Organizatorii, surpringi de intensitatea si pute- rea.conflictclor, intervin drastic, stopind exacerbarea violentei. — 3. Psihologii propun atunci copiilor s4 descopere scopuri supraordonate, pe care ambele grupuri le dorese atinse. De exempltt, activitati in vederea refacerii bazinului distrus, repararea unui camion defect, parcat intr-un teritoriu ,nerevendicae* al campusu- lai, in care se puteau juca impreuna ,de-a mecanicii“, punerea unci sume de bani laolalté de citre membrii ambelor grupe pentru inchirierea unui film rivnie de coat lumea au schimbat considerabil raportérile identitare initiale. Dupa numai gase zile granigele sim- bolice dintre cele dou’ grupuri, odinioara ostile, se destrama, copiii ajung si-si faci prieteni chiar din rindul taberei pind de curind indezirabile. in pofida unor critici aduse procedurii experimentale, legace / indeosebi de omogenitatea grupului — tori subiecgii sunt baie, cu co virsti inca fraged, cu un capital simbolic asemanator din punct de vedere al statutului social al paringilor, al etniei, confesiunii si rasei —, reaultatele sale aveau si fie confirmate gi in experiente ulterioare aseminitoare, care reficeau modelul propus de M. Sherif si puneau ‘n-evidengi citeva fenomene psihosociale foarte importante : — concurenta pentru resurse sociale si simbolice limitate intre -grupuri se transforma, dack nu este controlati, intr-un conflict intergrupuri cu consecinge grave pentru climatul social local ; 137—Ia bazele acestui conflict se afla gindirea stereotipa gi acti- varea prejudecatilor sub forma discriminarilor ; — sporirea contactului intergrupuri nu este o conditie nece- sari si stficienta a reducerii imaginilor negative si a actiunilor manifeste in dauna ,celuilalt*; conflictul, odaeé inigiat, determing mai degraba o accentuare a prejudecagilor gi discriminarilor decte o diminuare a lor; — pentru a depigi starea de tensiune intergrupuri trebuie ident ficat — de regul de cltre o entitate independent’ — un scop supra- ‘ordonat care si rispunda intereselor bilaterale si care si angajeze colectiv ambele tabere ce se aflaserd pind atunci in confruntare. “Trebuie, agadar, filocuitd o strategie conflictuald, pentru atingerea unor scopuri exclusive, cu 0 strategie cooperanta, pentru atingeren nor finte inclusive, ‘Condigiile social-economice precare reprezinta o alta sursi impor- tanta a discriminarii. O intuigie ce ar apartine psihologului naiv ar afirma ci in situagii de nerinduiali, de reagezare sociald dramatica, de siricie si mizerie comportamentele discriminatorii, transferate deseori in conduite agresive, cunosc o rispindire impresionanté. Societatea romAneasca a ultimilor ani este un bun gi nefericic excin- plu al acestei intuigii, in care toate efluviile de violens& colectiva (mineriadele sunt cea mai limpede ilustrare) se hrinesc din frus- tririle sociale ale unor straturi tot mai influente ale lumii romanesti ce traiese la limita supravicguirii si in care identificarea fapului ispasitor in ,cclilale diferit® (intelectualii, studengii, patronii, politi- cienii de alt’ oricntare decit ,a noastra*) reprezinta strategia cog- nitiva gi simbolic& cea mai facil’ de umplere a unui gol existential {intretinut, de regula, chiar de citre cei care, in actiunea lor iragiona- 14, aceste mase umane fi apreciau ca fiind yai nostri“. Exist’ numeroase studii ce probeaz’ cxistenta unei corelagii semnificative intre mizeria colectiva, sAricie si aparitia conflictelor sociale, Cele mai cunoscute sunt reunite in jurul iporezel frustrare- agresiune, formulate intiia dati de J. Dollard si colaboratorii sit 138 (1939) $i reluate in cercetirile lui C. Hovland gi R. tin deceniul V din Statcle Unite. Recumatd, ipoteza pena cn mati astfcl: condifiile economico-sociale precare provoacil frustrare socialdt care, la rindul ci, porengeazd agresiviaten sociala. Pentru a pune in evidensa acest postulat, autorii au urmirit, printr-o analiza longitudinal intins’ pe mai bine de jumitate de secol (1882-1930), doi indicatori care exprimau cele doua variabile : — conditii social-economice precare : prin identificarea anilor abuni® si anilor yt8i*, exprimati prin producyia din anumite ramuri agricole gi textile din Statele Unite; —agresivitatea: prin violenta rasiali extrema regisita in numérul de linsaje pe care le-au suferit, din partea albilor, reprezen- tantii populatiei de culoare, Rezultatele sunt cuprinse in Figura nr. 2. Figura nr. 2 139Rezultatele sunt dramatice si dovedese cum, pe baza acestor indicatori, in anii ,,rai violenta rasiali extrema practic se dubleazi, iar sciderea relativa a numérului de agresiuni (in pofida mentinerii raportului de 2 a 1 a anilor siraci fag de anii favorabili) nu trebuie pusa decit pe seama travestirii rasismului brut, explicit, in forma deja-evocata a rasismului modern. “Toate aceste constatiri ne indreptigesc si afirmim ca, atita vreme cit la nivel societal nu va interveni o instanti mediatoare — reprezentati, de exemplu, de o fort politica responsabili —, capa- bili si identifice scopuri supraordonate pentru diferitele steaturi sociale romanesti aflate in conflict, clivajele sociale si violenta colec- tiv vor cunoaste 0 exacerbare continua, Strategii de invingere a prejudecitilor Cele mai cunoscute strategii care pot demonta mecanismele prejudecigii sunt: socializarea critica a subiecpilor, ce reptezinti 0 strategic costisitoare, global, de termen mediu si lung, dar foarte influent, Aceasta presupune ca mediul social integrator s4 produc proiecte sistematice de remodelare a atitudinilor membrilor socictisii ia vederea reconfigurarii unor atitudini specifice ,sinatoase“ cu privire la teme problematice ale socialului si care si se intemeieze pe discerndmint social. Campania de presi de mare amploare din ani ’60 din Statele Unite, consistent sustinued guvernamental, prin care paringii crau dezobisnuiti si foloseasci biuturi alcoolice impre- ‘und cu copii lor — fenomen foarte frecvent in epoc’ — a avut un efect remarcabil peste o generatic. in ani °90, in marea lor majori- tate, paringii americani se feresc si mai bea in prezenta copiilor lor (Baron, Byrne, 1997). Prin discernamint social se ingelege, agadar, capacitatca achizi- gionata de subiect de a evalua in mod critic contextul si de a alege, pe baza reperelor valorice produse de socieratea respectiva, condui- 140 fa pe care trebuie sa 0 urmeze intr-o situatie anume. Premisa aces- “fei strategii sustine cA prejudecata este invagata social, iar o focializare realizaté in valorile tolerangei gi respectului diversitagi este mult mai profitabili intr-o lume care, prin natura ci, este tot mai pusin omogena, Tehnici precum jocul de rol, in care subiectul Gere pus si exerseze un rol empatic (cum este si fii femeie tntr-o Organizatic sau si devii un student de alta emie deeit cea majoricara fntr-o universitate de stat), ori reforma curriculara tn ycoala, care sil determine pe tinar, prin intermediul unor noi conginuturi, si asimileze valorile tolerangei fata de altericate, pot constitui tot atitca hi eficace prin care prejudecata poate fi ponderata. ‘Tinind cont de faptul ci socializarea primara este cea mai penetranta, reformarca modului de a gindi diferenta proprie aringilor va avea o inriurire decisiva asupra copiilor lor. Mai mult, studiile din domeniu au indicat c& prejudecata si discriminarea afecteazi nu numai persoana supusi evaluirii si tratamencului nedrept, ci gi pe cea care judeca gi se comport pe baza stereotipu- ui, inteetinind, pe termen mediu, o stare de conflictualitate social si de disconfort psihologic considerabila (Grau, 1985; Jussim, 1991). Prin urmare, parinsii tebuie sa fie avertizati asupra cos- turilor implicate de 0 educatie in valorile ego- si etnocentrice. — concactul nemijlocit intergrupuri, care tncearci si cvi- dentieze in ce condigii sporirea contactului intergrupal conduce la 9 diminuare a prejudecatilor reciproce, redimensionind paradigma experimentali a Iui M. Sherif. Astfel, contactul intre persoane ce aparsin unor gruputi diferite poate si fie insoyit de 0 recunoagtere a similaritagilor, mai degraba decit a deosebirilor dintre ele, gi poate, pe aceasta cale, inlitura iluzia omogenititii onf-group-uluu. Torodata, in pofida rezistentei la schimbare a stereotipurilor, 0 cunoagtere suplimentara a ,,celuilale* poate conduce la descoperirea anumeroase trisicuri care sc abat de la imaginea-cligeu initiala, evi- dentiind exceptiile de la reprezentarea prefabricata gi altcrind sem- hificativ contururile si puterea stercotipului de inceput (Kunda, 1Oleson, 1995). Agadar, pentru ca iporeza contactului — care afirm’ c& sporirea legiturilor incer-grupuri conduce la diluarea prejudecitilor reciproce — sa se verifice, se cuvin reunite mai multe conditii (Baron, Byrne, 1997, p. 217): — ineractiunea intergrupuri si se produca in cadrul anor sarcini necontrariante (obiectivele lor s4 nu fie concurente $i reci- proc exclusive) ; — membrii-grupurilor aflate in contact si detina un status economic gi social apropiat ; —situatia de contact sa favorizeze cooperarea gi interdepen- denta prin identificarea unor scopuri comune supraordonate ; —E'membrii si se cunoasca gi in registrul informal, nu numai in cel al relagjilor formale, subiccyii izbutind, astfel, s& se evalueze tunii pe alii ca individualitagi, nu doar generic s normele existente in grupuri si favorizeze cgalitatea sanselor gi nu discreditarea ,celuilale* ; — si se poati crea un climat de analiza criticd a contextului interactiunii gi nu de gindire dogmatic’ Desigur, nu este deloc ugor ca toate aceste conditii si fie reunite, find suficicnt& nerespectarea doar a unui imperativ din cele enumerate gi contactul intergrupuri si nu conduci la o diminuare a prejudecatilor, dar ingiruirea de mai sus ne indica rolul vital al sesponsabilivapi sociale — 0 alta abilitate invigatd prin socializare — care impune nevoia de ciutare a adcvirului, de adecvare, de asumare 2 conduitelor si de analizi critic a propriilor actiuni in yederea conservatii valorilor ,sanatoase“ ale grupului, actiuni ce nu pot exclude respecrul fapas de alteritate, care fntotdcaunea imbogapeste si nu striceste universul valoric propris. e ecategorizares presupune moderarca prejudecagilor prin retrasarea granite’ identitare intre grupuri, climinind frontiera sim- bolica ingroup — ot-group prin punerea in evidenta si activarca tunei apartenenge supraordonate a membrilor grupurilor particu: fare, Cind, in pofida unei puternice idencitagi regionale, ,banaenii* 142 ~ F _ gjung st-i priveasca stereotip intr-o lumina defavorabilé pe ,olteni* {situagi de concurenga (precum un meci de fotbal dintre P [Universitatea Craiova), atunci cind se cauta gi se activeaza o identi- ficare supraordonat’, precum ,echipa nagionala de fotbal", vechit _ jadvetsari* devin ,ai nogtri* (si fi eratim ca atare), cici apartin unei Tntegorii inglobante care-i cuprinde laolaleé pe ,olteni* gi pandyeni* fner-o sarcina comund:: infruntarea unui adversar strain pentru un meci decisiv de calificare. Cu alte cuvinte, daci gisim pareenente multiple (jar noi nu aparginem niciodaté unui singur grup) si relagii de interdependengd intre gruputi, putem favoriza 0 redesenare a granitei ,ccluilalt“ pentru a include grupurile care anterior au fost excluse. O astfel de strategie nu elimina — dar te pondera — inclinatia naturali a subicctilor individuali si Golectivi de sporire simbolic4 a propriei identitati gi diminuare sim- bolica’a ,,celuilale*, asa cum ne dovedeste teoria identitatii sociale (Tajfel, 1982). — intervengiile cognitive constituie o cale instrumentali de invingere a prejudecitilor i se bizuie pe diminuarea erorii de infe- rent produs& de subiect, prin preluarea informatiei categoriale gi heglijarea informatici individualizante. Pe aceasti cale, se incearci stimularca subiectului de a se centra pe caracteristicile ,celuilale* care il individualizeaza, il transforma tnte-o personalitate unica. De asemenea, 0 tehnicd adecvata se bizuie pe valorificarea mecanismu- lui atribuirii (Mackie e¢ al., 1992). Astfel, deseori cind. facem eva- luiri asupra ,celuilalt® ne centeam asupra _rezulcacelor comportamentului siu, avind tendinta de a ignora alti factori care intervin, Cind un coleg care a aplicat pentru o bursa onoranta in strdinatate obtine la un test Toefl un scor de 550, iar cerinta bursei era un scor de 500, rezultatul este ci a trecut cu bine selectia pe ‘citeriul limbii. Daca acelasi coleg, intr-o alta imprejurare (o bursa Fulbright), obgine 550 la acelasi test, dar pentru a fi admis avea nevoie de un scor de 600, cezuleatul este ci a esuat®, Daca veg fi pus s& facegi o evaluare a inteligengei, abilitasilor specifice, moti- 143,vatici yi consecvengei colegului dvs., veti produce o apreciere maj pozitiva in prima conditie si mai negativa in cea de-a doua, in pof. da faptului cd el a reusit si realizeze acelasi scor in ambele cazusi Prin urmare, este necesara o reorientare a evaluarii, punind in.ba. langi rezuleatul, dar gi determinangii situagionali, doar in acest mod reugind si sporim cunoasterea in context si producind © calificare mai corecti a ,celuilale®. — dexagregarca stercotipurilor implicite, plecind de la premisa c4, in pofida strategiilor folosite mai sus, stereotipul poate fi con. setvat si intarit, subiectul ciutind si explice atributele ce se abat de Ja viziunea cligeu: prin caracterul lor individualizant, exceptional Atunci cind asteptirile stereotipe servesc ca tipar evaluator al unui membru ce aparsine unui grup, cei care se abat de la trasiturile generale ale grupului, necomportindu-se aga cum ,.ne-am agteprat®, provoaca efectul de contrast. Pentru a-l ingelege, sa reluam concluzi, ile studiului organizat de M. Manis, ‘T. Nelson gi J. Shedler (1988), in care cercetétorii au creat un stereotip al unui pacient dintr-un spital de psihiatrie, Subiectii participangi sunt studentii unui colegiu care cites © ,scrisoare® (fictiva, desigur) ,redactata* de ppacientul tints, ce dezvaluie fie o alterare severa, fie una foarte modest a sindtatii sale mentale. Apoi studentii citese ,scrisori* ale altor ,pacienti*, care indicé un nivel mediu de patologic mentalé, Datoriti contrastului dintre asteptirile lor, cei ce s-au aflat sub influenta imaginii ,nebuniei avansate“ au fost inclinagi sii priveasca pe noii ,pacienti* ca fiind doar foarte putin bolnavi, iar cei care, dimpotriva, si-au fixat foarte jos pragul_ ,nebuniei stereotipe* i-au privit pe acciagi noi ,pacienti* ca fiind extrem de boinavi. Astfel, cei ce deviaza de la asteptirile lor sunt apreciagi sim- bolic ca exceptii de la reguli, iar stereotipul initial este protejat Un mecanism frecvent articulat de subjectul confruntat cu un stereotip ill constituie crearea unor subtipuri, intelese ca gi categorii sociale care sunt subordonate obiectului stereotipului. De exemplu, studentii germani realizeaza atribuiri diferite pentru subtipurile femeii®, precum ,casnica“, ,femeie de cariers, ,tinird cuceri- mare (Eckes, 1994), iar noile categorii le permit si formuleze ctafii mai nuantate despre reprezentantele particulare ale apulti general, pastrind fnsi-tn acelagi timp stereotipul generic Bralterat. Pentru ca aprecierea ,celuilait si nu conserve prejudeca- > ta, iar stercotipul implicit 8 se dizolve, se impun urmatoarcle : —contactul cu ,celalalt* sa furnizeze repetat informatii inconsistente cu stereotipul generic ; — sa implice mai muldi membri ai grupului stereotip, pentru a depisi incadrarea lor in subtipuri ; — informatiile si parvind de la membrii tipici ai grupului Doar pe aceasti cale contrastul nu se mai produce, stereotipul se diminueazi, iar relatiile intergrupuri se imbunatagesc (Smith, Mackie, 2000, p. 201). 144 145