Liviu Rebreanu prezinta viata rurala intr-o forma autentica, punand accentul pe trairile

interioare ale personajelor si relatiile pe care acestea le stabilesc intr-o realitate in care domina
dragostea pentru pamant, si nu cea pentru semeni.

Astfel, personajele se impart in cele doua mari categorii sociale: taranii si intelectualitatea
rurala , aceasta stratificare(bogati si saraci) fiind evidentiata prin descrierea primelor doua case din
sat, cea a invatatorului Herdelea si cea a lui Ion, care anticipeaza rolul acestor personaje in roman.
Actiunea debuteaza cu scena horei care se tine in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea, naratorul
axandu-se pe prezentarea vietii taranimii.

Modul in care oamenii sunt asezati indica o ierarhizare ferma si relatii sociale bine
delimitate. Mai intai sunt prezentati satenii in ansamblu: tinerii care sunt prinsi in hora, femeile care
discuta despre necazuri si isi admira copiii, barbatii bogati care vorbesc despre treburile obstesti. Pe
de alta parte, se remarca si prezenta preotului Belciug, a doamnei Herdelea, a lui Titu si a Laurei, care
participa la hora, dar nu iau parte efectiv si nu se amesteca cu taranimea . Ritmurile de somesana de
pe arcusurile tiganilor lautari atrag in joc fetele si baietii satului, energia dansului manifestandu-se in
impulsul de a intemeia noi familii. Potrivit obiceiurilor, casatoriile se incheiau de cele mai multe ori
pe criterii materiale, pragmatice, relatiile dintre parinti si copii fiind caracterizate de violenta verbala
sau chiar fizica. In acest sens, se remarca relatia tensionata pe care Vasile Baciu, tatal Anei o are cu
aceasta si modul violent de a actiona al acestuia, doar pentru a-si pastra intacta mosia.

Mai mult decat atat, Ion si George Bulbuc se detaseaza dintre participantii la hora.
Autoritatea taranului bogat este evidentiata de faptul ca lautarii asculta de Ion, mergand in urma lui
la carciuma si nu de George care trebuia sa ii plateasca,in final totul lamurindu-se la carciuma, Ion
iesind invingator.

Insa, conflictul principal al romanului ramane acela dintre Ion si Vasile Baciu, neintelegerile
dintre cei doi fiind determinate de faptul ca tanarul si Ana sunt surprinsi impreuna in gradina sub
nuc de catre Ilie care il informeaza pe George. Afland Baciu, care si-a promis fata lui George, se
infurie si vrea sa il bata pe Ion, dar este oprit de sateni.

Asadar, etapele evolutiei lui Ion al Glanetasului surprind relatiile conflictuale pe care acesta le
stabileste cu celelalte personaje, insa incapacitatea lui de a alege intre dragostea pentru pamant si
cea pentru Florica duc in cele din urma la sfarsitul tragic al personajului.