Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Material metodic
Tulcea, 2009
INTRODUCERE ......................................................................................... 3
ANIVERSĂRI 2009
Anul Internaţional al Astronomiei
Anul Internaţional al Fibrelor Naturale
Anul Internaţional al Reconcilierii
Anul Internaţional al Gorilei
Anul European al creativităţii şi inovării
Anul Internaţional Charles Darwin
Anul Internaţional Eugene Ionesco
Oraşele Vilnius şi Linz sunt Capitale Europene ale Culturii
ANIVERSĂRI 2010
Anul Internaţional al Diversităţii Biologice
Deviza anului 2009 “Din amonte în aval- Zonele umede ne unesc pe toţi!”
Scop: Educaţia ecologică a elevilor.
Obiective:
-să cunoască varietatea zonelor umede;
-să evidenţieze importanţa zonelor umede;
-să manifeste un comportament ecologic faţă de mediu;
-să acţioneze conştient în păstrarea calităţii apei;
Materiale necesare:
Coli, markere, atlase botanice şi zoologice, materiale redactate de cadrul didactic, pliante,
flip-chart, fişe de lucru, mănuşi de unică folosinţă, saci menajeri.
Desfăşurarea acţiunii:
1.Joc de perspicacitate ;
Elevii vor fi puşi să găsească cuvintele din următoarele anagrame : TUNAFUR, RITĂIE,
IOLB, COF, RAE, ARELUPO (furtuna, tăieri, boli, foc, aer, poluare)
Stătătoare………
Curgătoare……..
Naturală………..
Artificială………
Permanentă…….
Temporară………
V.Se distribuie fişele de lucru: elevii lucrează timp de 15 minute, fac schimb de fişe între
grupe, astfel îşi compară răspunsurile reciproc şi se dau explicaţii întrebărilor adresate de
elevi dacă sunt lucruri neclare.
Istoric: Celebrarea Zilei Mondiale a Apei este o iniţiativă a ONU, organizaţie internaţională
ce a adoptat in data de 22 Decembrie 1992 rezoluţia prin care data de 22 Martie a fost
declarată Ziua Mondială a Apei şi a fost sărbătorită incepând cu anul 1993 in conformitate
cu Agenda 21 (Cap. 18 – Resurse de apă curată).
Importanţa: APA - „sângele alb‟ al pământului, este şi sângele vieţii care face să circule
hrana şi intreţine metabolismul în orice fiinţă.
Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au stabilit in apropierea unei surse de apă, sub diferite
forme: izvoare, râuri, fluvii, lacuri, lunci inundabile – aceste zone umede contribuind in mod
determinant la dezvoltatea comunităţilor umane.
Ştiaţi că . . .
o 71% din suprafata pământului este ocupată de apă sub forma mărilor şi oceanelor;
o apa este de 775 de ori mai grea decât aerul;
o apa se incălzeşte şi se răceşte de cinci ori mai incet decât pământul;
o culoarea apei se datorează absorbirii şi reflectării selective a radiaţiilor luminoase:
albastru, sub un cer senin; cenuşiu închis, sub cerul noros.
APA ŞI SĂNĂTATEA
Şcoala cu clasele I-VIII Chilia Veche, judeţul Tulcea,
Anton Constanţa – profesor de biologie
În fiecare an, la nivel global, sunt desemnate date speciale pentru organizarea unor
activităţi de celebrare a elementelor de mediu, pentru informarea şi sensibilizarea
publicului asupra problemelor de mediu. Scopul acestor acţiuni este de a clarifica legăturile
dintre sănătatea individuală şi mediu, pentru a spori contribuţia fiecăruia la îmbunătăţirea
calităţii mediului în care trăim.
Bareme : 1-c; 2-c; 3-a; 4-c; 5-a; 6-b; 7-c; 8-c; 9-b; 10-c; 11-b; 12-b; 13-b; 14-c.
C. Sugestie metodologică.
Se poate practica - Joc de rol .
Jocul se prezintă sub forma unei scenete cu două personaje: medicul şi pacientul bolnav.
Pacientul îi explică medicului simptomele pe care le are, iar doctorul va trebui să ghicească
despre ce boală este vorba.
D. Exerciţiu practic.
Distribuirea de către elevi a fluturaşilor, informând populaţia despre riscurile apei
nepotabile şi prevederile legale.
Înainte de ieşirea pe teren se pot face, ca foarte scurte activităţi la clasă, unele care să-i
familiarizeze pe elevi cu informaţii referitoare la:
- folosirea şi păstrarea în bune condiţii a aparaturii optice în teren
- utilizarea determinatoarelor de păsări şi de plante
- cunoştinţe primare despre părţile corpului păsărilor şi despre diferitele semne distinctive
de pe penaj ce pot constitui indicii utile la identificarea speciei
Foarte importante se vor dovedi toate acele activităţi premergătoare legate de cunoaşterea
şi ocrotirea păsărilor la care de-a lungul întregului an au participat copiii. Acestea vor ajuta
enorm la sărbătorirea în bune condiţii în teren a ZILEI PĂSĂRILOR. Astfel de activităţi
benefice sunt:
1. Participarea membrilor SOR din şcoala noastră în taberele naţionale ornitologice
organizate de SOR (lângă lacul Furtuna-Maliuc şi la Vadu în zona lagunară şi litorală)
2. Participarea anuală la monitorizarea păsărilor sălbatice cu ocazia European Bird Watch
Day (prima sâmbată din octombrie).
Astfel elevii cei mai pasionaţi şi antrenaţi de astfel de acţiuni premergătoare vor putea ajuta
şi la trezirea interesului celorlalţi pentru păsări şi pentru ieşiri în natură. Este ştiut că
interesul e „contagios” iar ZIUA PĂSĂRILOR ar trebui să fie un astfel de eveniment care să
favorizeze „contagierea” unui număr cât mai mare de tineri cu dragostea faţă de păsări şi
de natură …
După cum am mai menţionat cele mai interesante şi aşteptate acţiuni sunt ieşirile în teren.
In apropiere de localitatea Maliuc noi avem o amenajare piscicolă care nu mai serveşte
scopului ei iniţial, dar, spre bucuria noastră, aici pot fi observate o mulţime de specii de
păsări, cu precădere păsări de ţărm şi de apă.
Chiar înainte de plecarea în excursie, elevilor şi celorlalţi participanţi li se reaminteşte
necesitatea respectării codurilor de bună conduită, obligatorii la orice ieşire în teren pentru
observaţii ornitologice (se va sublinia cât de importante pentru reuşita excursiei vor fi
evitarea zgomotelor, a strigătelor, a mişcărilor bruşte sau a oricărui alt comportament
neadecvat ce poate să deranjeze păsările). Se recomandă închiderea telefoanelor şi
lăsarea acasă a radiourilor etc.
Se fac scurte precizări despre habitatele unde urmează să se facă observaţiile şi despre
speciile pe care e posibil să le întâlnim.
Se dau îndrumări practice referitoare la folosirea aparaturii optice (binocluri, luneta de
teren).
Materiale didactice recomandate a fi folosite în teren
- binocluri (astăzi pot fi procurate destule la preţuri accesibile)
- lunete de teren, în cazul în care acestea pot fi puse la dispoziţie de RBDD sau de unele
ONG-uri
- determinatoare ilustrate de păsări (şi acestea pot fi comandate prin internet-vezi
www.sor.ro
- carneţele şi pix-uri pentru notarea observaţiilor, (este esenţial ca elevii să înţeleagă
necesitatea de a-şi nota observaţiile, iar la şcoală, într-una din zilele următoare va face o
centralizare cu numărul de specii observate şi se vor trage concluzii)
Excursia propriu-zisă trebuie să fie relaxantă în ciuda bogăţiei de informaţii. Este bine ca la
fiecare grup de 15 elevi să fie un adult (profesor sau un cunoscător al păsărilor) care să
ofere explicaţii şi să atragă atenţia asupra unor specii care merită observate cu atenţie, iar
după ce toţi copiii au făcut observaţiile la o specie să se provoace o discuţie pentru a se
Ghid practic de educaţie pentru mediu (II) 20 / 80
vedea caracterele distinctive şi pentru a se putea dirija observaţia spre lucrurile
semnificative. Elevii trebuie să înţeleagă relaţia dintre păsări şi habitatul lor preferat, să
observe în ce ar putea consta măsurile de protejare a păsărilor şi de conservare a
habitatelor. Se va insista şi asupra frumuseţii păsărilor, a graţiei cu care acestea cântă sau
zboară. Sublinierea aspectului estetic va stârni mai uşor la elevi simpatie pentru lumea
înaripatelor şi dorinţa de a se implica în acţiuni de ocrotire a avifaunei. Se vor evita pe cât
se poate aspectele teoretice. Totul trebuie să pornească de la cele întâlnite în teren iar
majoritatea concluziilor să fie evidente în teren. Flexibilitatea de care dă dovadă
conducătorul grupului e esenţială. Toate expunerile trebuie să fie foarte scurte şi incitante.
În natură nu e timp de poveşti. Observaţia elevilor va fi dirijată prin indicaţii semnificative,
uşor de înţeles. Aspectul de predare ca la şcoală nu trebuie să apară în această activitate.
Se va stârni curiozitatea elevilor şi vor fi stimulaţi să observe şi să înţeleagă conform
nivelului lor de pregătire. Se va stimula dialogul şi observarea sistematică. Legat de
observarea felului de hrănire al păsărilor, de duşmanii lor naturali (păsări răpitoare) se pot
sugera informaţii despre lanţuri/piramide trofice chiar şi elevilor care încă nu au studiat
aceste noţiuni la şcoală. Participanţii trebuie să înţeleagă că şi păsările răpitoare au rolul
lor bine determinat în menţinerea echilibrului ecologic, că acestea sunt admirabile
zburătoare şi dau dovadă de curaj şi de deosebite abilităţi în capturarea prăzilor.
În momentele de odihnă este bine să se organizeze mici concursuri fulger cu premii,
întrebările trebuie să fie antrenante şi relativ uşoare ţinându-se cont şi de cât de avansate
sunt cunoştinţelor participanţilor la acest eveniment pentru a permite cât mai multor să
participe. Glumele şi voia bună nu trebuie să lipsească, dar e bine să nu se depăşească
anumite limite… Se va evita culegerea florilor sălbatice, făcându-i pe elevi să înţeleagă ca
acestea sunt frumoase în mediul lor natural si că a le fotografia e cea mai bună metodă de
a le lua cu ei, fără să le ucidă. Copiii sunt tentaţi să prindă broaşte, şopârle, şerpi, chiar să
le omoare. E absolut necesar să-i facem să înţeleagă să le lase în pace, să respecte viaţa,
să înţeleagă că acestea au numeroşi duşmani naturali chiar dintre păsări care se hrănesc
cu ele (ex. vânturelul, barza, stârcul, egreta). În teren se învaţă respectul pentru natură.
Evident că organizarea acestui eveniment depinde de mai mulţi factori precum locul unde
se face excursia, de imaginaţia, de preocupările şi de pasiunea profesorilor/instructorilor
însoţitori, de nivelul de pregătire al elevilor. Însă chiar şi acolo unde nu există prea multă
experienţă şansele de succes sunt mari dacă există pasiune pentru natură. Pasiunea
poate suplini deseori chiar lipsa unor cunoştinţe speciale, dar niciodată cunoştinţele reci,
oricât de bogate vor fi nu vor putea suplini rolul fundamental al pasiunii în formarea unor
tineri care să iubească şi să respecte natura. Aşa că le sugerăm profesorilor care nu se
prea implică în aceste activităţi, deoarece consideră că nu deţin o specializare în
ornitologie, le sugerăm să îndrăznească… pentru că succesul e aproape sigur. Nu ezitaţi
să implicaţi şi elevi de la ciclul primar, veţi fi surprinşi cât de receptivi vor fi aceştia. Ziua
Păsărilor s-ar putea dovedi un moment important în care cunoştinţele despre mediu
acumulate în şcoală să capete o dimensiune mai bogată, să prindă cu adevărat viaţă în
inima copiilor.
Materialul acesta nu are pretenţia să fie un ghid pentru alţii, ci doar să sugereze câteva
idei, ce s-ar putea dovedi utile şi altora, chiar dacă ele au izvorât doar din experienţa de
câţiva ani dintr-o mică, aproape neînsemnată şcoală de la ţară.
„Fie numai paşnice şi fericite Zilele Pământului pentru minunata noastră navă cosmică,
Terra, care continuă să zboare şi să se rotească în spaţiul rece cosmic cu încărcătura sa
caldă şi fragilă care este viaţa...” U Thant, Secretar General al ONU, 21 martie 1971
Dumnezeu ne-a daruit acest loc superb numit Pământ ca să fie casa noastră. Pământul
are foarte multe bogăţii pe care ni le-a daruit, noi ar trebui doar să avem grijă de el. Pentru
asta ar trebui să nu mai aruncăm deşeuri, să renunţăm la ţigări, la poluare, la toate
lucrurile care ne pun şi pun şi Pământul în primejdie. Oare o să ne trezim şi o să realizăm
că suntem în mare pericol? Se pare că da, deşi reacţionăm încă timid. Faptul că unii s-au
gândit şi au propus o astfel de sărbătoare ne dă speranţe.
ISTORIC
John McConnell un lider în mişcarea de pace mondială a introdus pentru prima dată ideea
de sărbătoare globală numită "Ziua Pământului" la Conferinţa UNESCO de mediu din
1969. Proclamarea Primei Zile a Pământului a fost emisă în San Francisco de Primarul
Joseph Alioto la 21 martie 1970. Sărbătorile au fost ţinute în diferite oraşe incluzând San
Francisco, în Davis, California şi altele, cu o multitudine de petreceri stradale. Secretarul-
General al Naţiunilor Unite -U Thant- a susţinut iniţiativa globală a lui McConnell de a
celebra acest eveniment anual şi la 26 februarie, 1971, a semnat o proclamaţie, care
spunea: „Fie ca Zilele de pace şi preţuire a Pământului să vină în minunată Navă Spaţială
a Pământului care să continue să se învârtă şi să se rotească în spaţiul rece, cu căldura şi
fragilitatea încărcăturii vieţii animate.”
PROIECT DE MEDIU
B. APLICANTUL:
● Cordonate de contact:
Persoane de contact:
Ghid practic de educaţie pentru mediu (II) 24 / 80
C. ARGUMENT
Ne aflăm într-un moment de răscruce al istoriei Pământului, un moment în care
umanitatea trebuie să decidă viitorul său. Pe măsură ce lumea devine din ce în ce mai
interdependentă şi fragilă, viitorul ne poate rezerva atât mari pericole cât şi nebănuite
oportunităţi. Pentru a progresa trebuie să recunoaştem că în mijlocul diversităţii magnifice
de culturi şi forme de viaţă suntem o singură familie umană şi o singură comunitate
terestră cu un destin comun. Omenirea este o parte a unui vast univers în evoluţie.
Pământul – casa noastră – este el însuşi viu găzduind o comunitate unică a vieţii. Forţele
naturii fac din existenţă o aventură solicitantă şi nesigură, dar Pământul a oferit condiţiile
esenţiale pentru evoluţia vieţii. Persistenţa fiinţelor vii depinde de conservarea unei
biosfere sănătoase cu toate sistemele sale ecologice, o varietate bogată de plante şi
animale, soluri fertile, ape pure şi aer curat. Protecţia vitalităţii, diversităţii şi frumuseţii
Pământului este o responsabilitate sacră. Oamenii au început să înţeleagă necesitatea
adoptării unui comportament responsabil faţă de natură şi este bine ca educaţia ecologică
să înceapă la vârste cât mai fragede.
D. DESCRIEREA PROIECTULUI
Scopul proiectului: Propunerea unor modalităţi şi demararea unor acţiuni de
eliminare/diminuare a efectelor poluării asupra mediului înconjurător
Obiective
- Să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a elevilor privind problemele de
mediu;
- Să întrevadă în activităţile pe care le vor desfăşura o alternativă ecologică de petrecere
a timpului liber;
- Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în favoarea conservării naturii, împăduririi,
pentru protecţia atmosferei, solurilor şi apelor, ocrotirii faunei şi florei, biodiversităţii,
monumentelor naturii.
Grup ţintă
Proiectul se adresează tuturor elevilor claselor I –XII prin programul Cunoaşterea datelor
din calendarul ecologic iar prin programele 2 Februarie - Ziua Mondială a Zonelor
Umede, 15 Aprilie – Ziua Pădurii, 22 Aprilie – Ziua Pământului, 5 Iunie – Ziua Mediului
urmăreşte să dezvolte cunoştinţele elevilor claselor V-X.
Durata proiectului: 25 septembrie – 10 iunie
Conţinutul proiectului: fişe de înscriere la cercul Micul ecologist, calendarul
activităţilor, publicaţie de ecologie, contracte de parteneriat cu CIEMD
Calendarul activităţilor
Rezultate: postere, pliante, material didactic, realizarea unui album foto, CD.
Locul de desfăşurare
- Şcoala
- CIEMD
- Aer liber
Ghid practic de educaţie pentru mediu (II) 26 / 80
Resurse umane:
- profesori
- elevi
- reprezentant CIEMD
- voluntari CIEMD
E. EVALUAREA PROIECTULUI
- realizarea unui raport final al proiectului;
- expoziţie cu materialele realizate.
F. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
- prezentul proiect urmează să se dezvolte în anul şcolar următor în parteneriat cu
CIEMD
- sperăm să putem accesa şi fonduri structurale sau de la Fondul de Mediu pentru a
obţine şi o finanţare extrabugetară a activităţilor derulate.
G. BUGETUL PROIECTULUI
- surse de finanţare proprii;
- diferiţi sponsori;
H. ANEXE
- contractul de parteneriat
- bilanţ contabil.
I. DISEMINARE ŞI MEDIATIZARE
- pliante pentru părinţi, elevi şi profesori;
- publicarea rezultatelor proiectului în revista şcolii;mas-media locală , emisiuni TV local
- film didactic
Aria de desfăşurare: sălile de clasă, şcoala, curtea şcolii, CIEMD, parcuri, grădiniţa din
cartier
Activităţi desfăşurate:
- Informarea elevilor despre factorii poluanţi şi depistarea acestora în zonă;
- Realizarea unor afişe (pliante) cu factorii care poluează mediul;
- Concurs “Cea mai curată clasă”, organizat la nivelul claselor primare;
- Amenajarea şi întreţinerea “colţului viu” al clasei (flori, acvariu cu peşti);
- Îngrijirea parcului şcolii, plantarea de puieţi şi instalarea unor plăcuţe confecţionate de
elevi cu îndemnul “Nu călcaţi iarba!”;
- “Şi gestul tău contează” – acţiune de curăţenie în curtea şcolii şi în parcul oraşului;
Evaluare:
- Chestionar de evaluare cu mesaj ecologic- PRIETENUL PĂMÂNTULUI
Pentru cei care sărbătoresc Ziua Pământului s-a constituit şi o reţea internaţională (Earth
Day Network) care încearcă să ofere participanţilor posibilitatea de a organiza acţiuni
comune; oferă, de asemenea, materiale şi oportunităţi de educaţie ecologică. Cei care
doresc, pot să se înscrie în această retea folosind formularele de înregistrare de la
www.earthday.net
Inchei cu o parte din "Mesajul Pământului" conceput de tinerii prieteni ai Fundaţiei Potaissa
din Turda pe care ni l-au inmânat când au venit la noi in vizită:
Un model de CHESTIONAR :
Etapa 3: Grupele vor dezbate pe baza unor materiale puse la dispoziţie de către
profesor şi îşi vor elabora puncte de vedere pe care vor trebuie să şi le justifice. Toţi
trebuie să ţină cont şi de argumentele care ar putea fi aduse de cealaltă grupă şi să se
gândească cum pot contracara aceste argumente.
Etapa 4: Aşezaţi elevii într-o ordine propice dezbaterii. Grupele trebuie să se afle pe
poziţii opuse, vezi imaginea din Parlamentul Britanic. Este bine ca elevul care conduce
discuţia să se afle în rândul din faţă, iar publicul (elevii care nu participă în mod direct
la dezbatere) să fie plasat în spatele grupelor divergente.
Etapa 6: Şefii de grupă cer observatorilor să decidă ce argumente li s-au părut mai
convingătoare.
Etapa 7: La finalul dezbaterii poziţiile sunt exprimare din nou - cauza fiind aceeaşi ca
la început. În cazul în care apar diferenţe faţă de rezultatele iniţiale, elevii trebuie să
discute cauzele acestor schimbări.
Sfaturi ecologice
Dacă te preocupă problemele ecologice, dacă doreşti să contribui şi tu cu ceva la
minimizarea impactului negativ al oamenilor asupra mediului şi nu ştii ce să faci, atunci
citeşte sfaturile de mai jos, suntem siguri că vei găsi ceva util şi pentru tine.
Obiective :
-cunoaşterea semnificaţiei acestei zile;
-plantarea unor flori, pomişori, arbuşti, construirea unor căsuţe pentru păsărele;
-prezentarea unui mesaj ecologic şi a unei soluţii pentru păstrarea şi îngrijirea parcului;
-formarea deprinderilor de apreciere, păstrare, îngrijire şi îmbunătăţire a spaţiului verde;
-dezvoltarea spiritului de emulaţie şi competitivitate;
Desfăşurare:
Se vor lipi afişe la toate şcolile sus menţionate în jurul datei de 25 martie:
<<Sunteţi invitaţi la concursul:”VERDELE NE PROVOACĂ”, pe data de 24 mai, ora 10:00,
Parcul Victoria. Condiţii de participare:
1. Fiecare şcoală va fi reprezentată de un echipaj format din 10 copii;
2. Fiecare şcoală va planta până la data concursului minim 10 flori, 2 arbuşti
ornamentali, 1 pomişor fructifer;
3. Fiecare va pregăti un teatru scurt cu mesaj ecologic;
4. Înscrierea se va face la Echipa Verde, la Şcoala Nr. 12 Tulcea până pe data de 17
mai;>>
1. ”Pe aici am trecut şi noi!” prezentarea verdelui plantat de fiecare echipaj (5 min/echipaj);
9. Concurs de role. (pe rampă se măsoară înălţimea la care ajung şi timpul pentru 3 ture)
Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în
1972 pentru a marca deschiderea Conferinţei asupra mediului înconjurător, care a avut loc
la Stockholm şi care a recunoscut eşecul omenirii
în gestionarea biosferei şi a chemat la minimizarea
decalajului dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de
dezvoltare. De la această conferinţă numeroase
ţări au introdus problemele de mediu în agendele
lor şi multe organizaţii de mediu guvernamentale şi
neguvernamentale au fost create. În fiecare an
există un slogan sub care se desfăşoară acest
eveniment şi care poate fi marcat pe mai multe căi:
parade ale voluntarilor ecologişti, simpozioane,
concursuri şcolare de eseuri şi postere, igienizarea spaţiilor verzi şi plantare de arbori,
expoziţii cu obiecte din materiale reciclabile, campanii de colectare a deşeurilor, jocuri de
rol etc.
Resturile alimentare
Cotorul de măr (CM) : Salut, prietene !
Cotorul de roşie (CR) : Salut !
(CM) : Cine ţi-a mâncat haina de pe tine?
(CR) : Haina mea mi-a mâncat-o domnul Popescu la cină. Dar pe-a ta cine a mâncat-o?
(CM) : Pe-a mea a mâncat-o Mihai, fiul domnului Popescu. Dar cum ai ajuns aici ?
(CR) : Păi, stăteam liniştită într-o farfurie cu flori albastre pe margine şi o floare mai mare
în mijloc, când doamna Popescu m-a aruncat la găleata cu gunoi, deoarece a vrut să spele
farfuria. Dar tu ?
(CM) : Pe mine m-a aruncat Mihai după ce m-a ronţăit.
(CR) : Odată am auzit la radio că groapa de gunoi poluează solul, apa şi aerul.
(CM) : Oare noi putem fi reciclate ?
(CR) : Sigur că da. Putem fi arse în crematorii, iar căldura rezultată ar fi folosită la
încălzirea locuinţei sau putem fi supuse unei degradări biologice şi apoi folosite ca
îngăşământ natural.
(CM) : Ar fi foarte bine, dar cred că e valabil pentru alte ţări. Plec să mă culc, poate până
mâine se va schimba ceva şi la noi în ţară. Noapte bună !
(CR) : Noapte bună !
Cutia de detergent
Sunt o cutie din carton, frumos colorată şi conţin detergent plăcut mirositor. Doamna
Popescu este foarte atentă când mă cumpără la menţiunea „biodegradabil”, ce a început
să apară pe unele produse, deoarece se referă la faptul că substanţele din care sunt
constituiţi detergenţii se descompun în apă şi îşi pierd orice agresivitate după folosire.
Ghid practic de educaţie pentru mediu (II) 41 / 80
După ce conţinutul s-a terminat, aş dori să nu mă arunce la gunoi, pentru că sunt
reciclabilă.
Dialog între o ceaşcă şi o farfurie
Ceaşca (C): Eu sunt ceşcuţa Silviei.
Farfuria (F): Eu îi aparţin lui Mihai.
(C) : Pe mine m-a primit de la mama ei când a împlinit un an.
(F) : Mihai n-a fost la fel de grijuliu cu mine, m-a ciobit şi întotdeauna când mă spală îmi
este frică că o să mă spargă.
(C) : Şi Silvia se va plictisi într-o zi de mine. Mă va uita pe un raft şi îşi va cumpăra alte
modele.
(F) : Eu dacă am să fiu spartă am să ajung la gunoi. Oare pot fi reciclată ?
Bijuteria
Eu sunt un inel cu pietricică roşie din rubin, transmis din generaţie în generaţie. Doamna
Popescu l-a primit de la domnul Popescu ca inel de logodnă. Ea mă păstrează într-o
cutiuţă de catifea roşie şi în fiecare dimineaţă mă pune pe degetul inelar de la mâna
stângă, iar eu la rândul meu sper să-i aduc fericire şi dragoste. Sunt puţin trist pentru că
peste mai mulţi ani Mihai, fiul familiei Popescu se va logodi şi va trebui să o părăsesc pe
mama lui, dar sunt fericit în acelaşi timp deoarece ştiu că voi fi dăruit unei fete frumoase.
Cutie de Coca-Cola
Eu sunt o cutie de Coca-Cola. Am fost fabricată din aluminiu, vopsită la exterior în culoarea
roşie şi umplută cu sucul preferat al Silviei. Ieri, după ce a băut sucul mă temeam că mă va
arunca la gunoi. Îi mulţumesc că a preferat să-mi taie capacul, să-mi pilească marginea
pentru a nu se tăia şi m-a pus pe birou, unde m-a încărcat cu toate cariocile sale. Sunt
Ghid practic de educaţie pentru mediu (II) 42 / 80
fericită la gândul că în fiecare zi va lua cariocile, va colora, iar eu îi voi admira desenele.
Ştiu că după un timp nu voi mai fi preferata ei, deoarece vor apărea alte recipiente mult
mai frumoase ca mine, iar eu voi fi aruncată. Dar mă bucur că mă voi putea întoarce în
locurile unde am fost făcută şi acolo voi fi reciclată şi transformată într-un exemplar nou.
Ziarul
Eu sunt ziarul preferat al domnului Popescu. Mă citeşte cu mare interes în fiecare zi
deoarece vrea să fie informat despre toate câte se petrec în ţară şi în lume. După ce îşi
satisface curiozitatea mă adaugă la colecţia pe care o are de ani de zile. Eu cred că nu
procedează bine, deoarece materia primă din care sunt făcut, adică hârtia este reciclabilă.
Hârtia colectată separat de restul deşeurilor poate fi recirculată după decolorare şi
recolorare, reducându-se astfel consumul de lemn necesar fabricării hârtiei. Reciclarea
hârtiei are un efect benefic atât asupra protecţiei mediului înconjurător, cât şi asupra
economiei. Din hârtie reciclată se poate obţine o gamă variată de produse, de la coli de
scris şi cartoane până la hârtie igienică.
Argument
Programa opţionalului „Deşertificarea” completează cultura generală biologică asigurată
de curriculumul obligatoriu cu cunoştinţe şi deprinderi dintr-un domeniu faţă de care
elevii manifestă interes, având in vedere că profilul liceului este ,,Resurse naturale şi
protecţia mediului”.
Parcurgerea opţionalului presupune activităţi care se vor realiza atât în şcoală, cât şi în
zonele afectate profund de diverşi factori care au determinat fenomenul de deşertificare.
Deşertificarea este o problemă globală, care afectează în mod egal oamenii şi mediul în
care trăiesc. Conform studiului realizat de 13 institute europene de pedologie şi
meteorologie, jumătatea sudică a continentului european va suferi schimbări climatice
drastice ca urmare a încălzirii globale. Zece judeţe ale României vor deveni aride în
următorii douăzeci de ani şi multe culturi de plante vor dispărea. Producţia de cereale
din cele 10 judeţe, situate cu precădere în sudul ţării va scădea cu 40%. Judeţele cel
mai puternic afectate de schimbările climatice sunt Constanţa, Tulcea, Călăraşi,
Ialomiţa, Brăila, Teleorman, Dolj, Olt, Dâmboviţa, Vrancea. În special, zona Dobrogei
prezintă premise considerabile ca peste un interval destul de mare de timp să se
transforme într-un deşert asemănător Saharei. Schimbările climatice pot precipita
procesul de deşertificare, însă activităţile umane reprezintă cauza principala şi cea mai
frecventă.
Conţinuturi
o Introducere – Prezentarea generală a fenomenului de deşertificare
o Etapele deşertificării
o Cauzele deşertificării
o Efectele deşertificării
o Flora şi fauna mediului arid
o Diversitatea biologică
o Consecinţele deşertificării asupra mediului
o Consecinţele socio-economice ale deşertificării
o Topul dezastrelor de mediu
Defrişările
Gropile de gunoi
Eroziunea falezelor
Poluare industrială
Dispariţia unor specii
o Rolul Convenţiei Naţiunilor Unite. Protocolul de la Kyoto. Programul pentru
Mediu al Natiunilor Unite
o Practicarea şi dezvoltarea unei agriculturi
durabile
o Utilizarea surselor de energie neconvenţională
o Agenda 21 locală
Valori şi atitudini:
o Preocuparea pentru ocrotirea mediului
Modalităţi de evaluare
o probe orale, scrise,
o investigaţia
o observarea sistematică a elevilor
o referate
o postere
o proiecte
o eseuri
o studii de caz
o portofoliul- rezultat al muncii individuale pe tema deşertificării, a metodelor
de prevenire şi combatere, cu analize, imagini, etc.
Resurse materiale
o Albume, postere, referate, referate, reviste, casete video, DVD, planşe;
Bibliografie :
1. Koichiro Matsuu, Hama Arba Diallo ,,Kit pedagogique sur la lutte contre la
desertification” UNESCO 2001
2. Koichiro Matsuu, Hama Arba Diallo ,, Etudes de cas”, UNESCO 2001
3. Cerghit I., Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi
strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2002;
„Dunărea - al doilea mare fluviu al Europei după Volga, atât ca lungime (2.857 km) cât şi
ca debit (aproximativ 5.600 m3/sec la intrarea în România) - reprezintă o adevărată axă a
Europei Centrale, pe care o leagă de Marea Neagră.
Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră din Germania prin doua izvoare (Brege si Brigach) şi
se varsă în Marea Neagră prin cele trei braţe: Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe. În drumul
său, străbate teritoriul a 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Iugoslavia,
România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina) şi patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta şi
Belgrad).
Bazinul hidrografic al Dunării este împărţit de 18 state europene: Albania, Austria, Bosnia-
Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Italia, Macedonia,
Republica Moldova, Polonia, România, Serbia şi Muntenegru, Republica Slovaca,
Slovenia, Elveţia şi Ucraina.
Dintre ţările dunărene, România deţine cea mai mare suprafaţă - 30% din Bazinul Dunării,
sectorul cel mai lung al fluviului Dunărea - 1.076 kilometri şi Delta Dunării - a doua mare
zonă umedă din Europa.
Peste 5.200 de specii de floră şi faună sunt adăpostite de Delta Dunării. Cu toate acestea,
fluviul şi vieţuitoarele acestuia au suferit pierderi considerabile, mai ales în ultimul secol. În
prezent, Bazinul Dunării acoperă doar 20% din suprafaţa iniţială acoperită de apă, din care
doar jumătate mai prezintă caracteristici naturale în adevăratul sens al cuvântului.
Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului
Dunărea oferă cadrul legal de cooperare pentru asigurarea protecţiei apei şi resurselor
ecologice, precum şi pentru utilizarea lor durabilă în Bazinul Dunării.
Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena
(Austria), coordonează toate activităţile desfăşurate în cadrul Convenţiei şi este principalul
organism de decizie al Convenţiei. România a devenit stat membru al Comisiei
Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea în 1995, odată cu ratificarea, prin Legea
nr. 14/1995, a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a
fluviului Dunărea.
ICPDR serveşte drept platformă pentru coordonare la nivel bazinal în vederea dezvoltării şi
iniţierii Planului de management bazinal al fluviului Dunărea. Totodată, ICPDR este
puternic implicată în implementarea Directivei Cadru pentru Apă 2000/60/EC a Uniunii
Europene la nivelul Bazinului Hidrografic al Dunării, principalul obiectiv al Convenţiei.”
Ghid practic de educaţie pentru mediu (II) 52 / 80
2. Semnificaţia zilei
29 iunie este ziua în care, recunoscători, ne întoarcem cu toţii privirile spre fluviul care, de
peste 2 milioane de ani, fără să ne dăm seama, face parte din viaţa noastră şi ne
defineşte.
Este ziua în care, cu 15 ani în urmă, adică în 1994, a fost semnată la Sofia Convenţia
privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.
Obiectivele Convenţiei sunt:
- Gospodărirea durabilă şi echitabilă a apelor în Bazinul Dunării;
- Asigurarea conservării, îmbunătăţirii şi folosirea raţională a apelor de suprafaţă şi
subterane;
- Controlul descărcărilor apelor uzate, al intrării nutrienţilor şi substanţelor de risc din
surse ale emisiilor punctiforme şi nepunctiforme;
- Controlul dezastrelor provocate de inundaţii şi îngheţ;
- Controlul pericolelor, rezultate din accidente, sau determinate de substanţe
periculoase, viituri (măsuri de avertizare şi prevenire);
- Reducerea poluării Mării Negre, din cauza surselor de poluare din Bazinul Dunării.
Deoarece programul dedicat cunoaşterii şi protejării Dunării a înregistrat un real succes, în
anul 2004, ICPDR a decis ca ziua de 29 iunie să fie “Ziua Dunării” pentru toate ţările
situate în bazinul acestui fluviu.
4. Aplicaţie practică
În iunie 2007, la recomandarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea, şcoala noastră a
fost selectată alături de alte 19 şcoli din Lunca Dunării şi Deltă pentru a participa la
proiectele asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta – Academia Caţavencu”: „Reţeaua Şcolilor
Dunărene” şi „Manualul Fluviul Dunărea” având ca scop stabilirea legăturilor între elevii
şcolilor din localităţile dunărene şi redactarea şi implementarea ca materie opţională de
studiu a disciplinei „Fluviul Dunărea”.
Exemplu:
Obiective:
Copiii învaţă...
✔ să recunoască habitatele importante de pe cursul râului, flora şi fauna specifică lor
✔ să recunoască habitatul în care trăiesc plantele şi animalele şi să identifice locurile în
care se află aceste habitate pe cursul râului.
Materiale:
Activitatea 1: copii ale habitatelor caracteristice, eventual pe un suport transparent, copii
după cartonaşele cu flora şi fauna, care se vor decupa, posterul Dunării, bandă adezivă,
fişa de lucru „Habitatele specifice terenurilor inundabile“.
Aspecte organizatorice:
Durată: 2 ore de clasă.
Loc de desfăşurare: sala de clasă.
Habitatele de pe cursul unui râu mare oferă condiţii de viaţă diferite pentru speciile de
plante şi animale.
Faceţi copii după cele 24 de cartonaşe cu floră şi faună din modelele din următoarele
pagini şi decupaţi-le (în funcţie de mărimea clasei, faceţi mai multe copii).
Aşezaţi cartonaşele cu faţa în jos şi invitaţi copiii să aleagă câte un cartonaş.
Desenaţi următorul tabel pe tablă, faceţi copii ale habitatelor corespunzătoare şi
aşezaţi-le lângă coloana cu habitate din tabel.
Copiii trebuie să clasifice speciile de plante şi animale pe care le-au extras în funcţie de
habitat şi apoi să le treacă denumirile în tabel. Pe spatele cartonaşelor cu floră şi faună
sunt informaţii privind caracteristicile plantelor şi animalelor, care se introduc în tabel
sub forma câtorva cuvinte-cheie. În acest fel, copiii îşi formează o imagine de ansamblu
despre plantele şi animalele din diverse habitate.
Floră şi faună
Caracteristici
Toţi copiii care au cartonaşe conţinând caracteristici ale aceluiaşi habitat formează câte
un grup. Fiecare grup primeşte poza habitatului (cu căsuţe libere şi la o scară cât mai
apropiată de realitate), copiată pe un suport transparent. Cu ajutorul textului de pe
spatele cartonaşelor, copiii pot să-şi dea seama de locul ce corespunde fiecărei specii
şi le pot lipi corect.
Copiii notează pe planşe caracteristicile plantelor şi animalelor de pe tablă.
Fixează apoi planşele transparente pe posterul Dunării. Grupul introduce în tabel
denumirea secţiunii râului. Cu ajutorul informaţiilor din tabel, fiecare copil repetă
sarcinile din fişa de lucru.
Copiii transferă informaţiile din tabel pe fişa de lucru şi o completează cu portretul
plantei sau animalului lor. Acesta poate fi un desen (pozele din atlase sunt de ajutor)
sau o descriere pe baza informaţiilor din lista de caracteristici ale florei şi faunei. O
descriere completă a florei şi faunei corespunzătoare habitatelor din desene poate fi
găsită în articolul „Speciile principale din habitate“ de pe CD-ROM.
Bibliografie
1. http://www.mmediu.ro/fluviul_dunarea.htm
2. http://www.apmil.ro/html/ziua_dunarii.html
3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid
metodologic pentru aplicarea programelor şcolare de limba franceză, clasele III-VIII,
Bucureşti, 2001
4. Cartea Dunării albastre
Data de 1 septembrie a fost declarată Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării pentru a
marca importanţa şi valoarea acestei arii naturale protejate, în conformitate cu prevederile
Ordinului 539/ 9 mai 2008 emis de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.
Această zi a fost aleasă pentru a marca data la care a intrat în vigoare Hotărârea
Guvernului României nr. 983 din anul 1990 prin care întreaga Deltă a Dunării şi unităţile
geografice vecine au fost declarate rezervaţie a biosferei. Totodată a fost înfiinţată
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ca instituţie specializată să implementeze
măsurile de management adecvate pentru conservarea patrimoniului natural şi dezvoltarea
durabilă a regiunii.
Acest moment ne oferă prilejul organizării unor acţiuni cu caracter ştiinţific şi educativ,
aducând în atenţia publicului caracterul unic al Rezervaţiei.
„Am învăţat că toată lumea vrea să trăiască pe vârful unui munte, fară să ştie că adevărata
fericire este în felul în care urci pantele abrupte spre vârf” . Gabriel Jose Garcia Marquez.
De ce Ziua Mondială a Munţilor Curaţi/ Carpaţi? Pentru că acum locuiesc în această zonă
iar muntele şi delta, zona unde m-am născut, fac parte dintr-un tot ce-a dăinuit peste timp.
Cum se explică acest lucru? Una dintre îndeletnicirile de bază ale românilor a fost
păstoritul. Numai la români se întâlneşte obiceiul transhumanţei. Vara ciobanii creşteau
oile la munte, iarna porneau cu ele spre câmpie până în Dobrogea, până spre apele
Nistrului si chiar dincolo de acestea. Astfel s-a produs o omogenizare a limbii. Faptul ca
românii din interiorul munţilor Carpaţi nu se deosebesc prin limbă, port şi obiceiuri de cei
din exteriorul acestui inel arată ca munţii Carpaţi nu au reprezentat un obstacol, o barieră
ci, dimpotrivă, un element de legătură. De aceea Carpaţii alcătuiesc “coloana vertebrală a
pământului şi poporului românesc” (fraza a fost lansată încă din 1909 de geograful H.
Grothe, citat în I. Conea, “Carpaţii, hotar natural?”).
Vintilă Mihăilescu aduce o completare binevenită cu privire la obiceiul românesc al
transhumanţei. El face precizarea că circulaţia populaţiei între “bastionul transilvănean”
către câmpii şi valea Dunării s-a făcut, într-adevăr, prin transhumanţă, dar nu numai atât.
La această mişcare au contribuit nu numai păstorii, ci şi plugarii, podgorenii, minerii,
pescarii, negustorii, meseriaşii. Mai mult, nu a existat un singur sens de circulaţie, anume
radierea dinspre podişul transilvan spre periferia ţării carpatice, ci şi pe cel dinspre marele
fluviu, care a reprezentat una dintre “axele de polarizare a neamului românesc”, către
Carpaţi şi podişul transilvan, “a doua axă de polarizare cu intermitenţe de împrăştiere
centrifugă a aceluiaşi neam” (“Blocul carpatic românesc”, pag. 8).
I. Conea conchide că Munţii Carpaţi nu sunt un lanţ, ci “o ţară înaltă, o zonă sau un
ansamblu de regiuni naturale” (“Carpaţii, hotar natural?”).
Cât priveşte importanţa munţilor, trebuie precizat că sunt o privelişte obişnuită pe
această planetă, fiind denumiţi şi ,,biomul de pe înălţimi.”
Ei alcătuiesc o cincime din peisajul lumii, şi găzduiesc cel puţin o zecime din populaţia
lumii. Mai mult decât atât, 2 miliarde de oameni depind de ecosistemele munţilor de unde
iau cea mai mare parte a alimentelor lor, hidroenergia, lemnul şi mineralele. Circa 80% din
apa dulce a planetei provine din munţi.
Aceste aspecte determină importanţa conştientizării copiilor în protejarea munţilor şi
formarea competenţelor de responsabilizare faţă de natura în mijlocul căreia trăiesc.
Manifestările prilejuite de această zi se vor concretiza în:
- Împădurirea unor zone delimitate de pădurarii din zonă;
- Igienizări ale unor zone montane din apropierea municipiului;
- Jocuri de orientare turistică;
- Drumeţii şi activităţi de creaţie în natură organizate de grupuri etnice diferite de la
următoarele Şcoli Generale: Nr. 4, Nr. 5, Nr. 6 din Săcele, (pictură pe piatră, creaţii
literare, colectarea de materiale naturale pentru orele de abilităţi practice);
Lucrând alături de părinţii noştri şi de membrii firmei ,,Gardenbau Oyntzen” din Braşov,
parteneri în proiect, ne simţim mândri şi responsabili.
Mulţumim domnului Thomas Oyntzen pentru materialul
săditor necesar şi pentru implicarea în proiect.
Muncind cu trudă şi pasiune parcul
prinde contur!
Copacul prieteniei
certifică valoarea
muncii în echipă. Împreună am reuşit!
Bucuria muncii împlinite se citeşte pe
feţele noastre!
Acum avem grijă de copăcei şi–i ocrotim cu mult drag!
Doar la ceas de bilanţ se conştientizează faptul că s-au
realizat obiectivele propuse în proiecte, în rest activitatea
de educaţie ecologică face parte din firescul vieţii noastre de zi de zi.
Marea Neagră are cel mai mare bazin hidrografic din lume, acoperind o treime din
suprafaţa Europei. În fiecare an, râurile tributare deversează peste 350 km3 de apă, 85%
provenind din cele trei mari fluvii: Dunărea, Nistrul şi Niprul.
Legătura cu Oceanul Mondial se face doar prin Strâmtoarea Bosfor, foarte îngustă, de
doar 700 m lăţime şi 70 m adâncime. Deşi adâncimea Mării Negre depăşeste 2000 m,
viaţa marină se desfăşoară doar în stratul superior de 150-200 m, adâncime sub care mai
trăiesc doar bacterii care, consumând oxigenul, au dat naştere celei mai întinse «mări
anoxice» sau sărace în oxigen.
3. Nu voi mai arunca niciodată în vasul de toaletă sau în chiuvetă substanţele uleioase,
vopselele sau alte substanţe chimice. Voi întreba autorităţile locale care este cea mai
sigură metodă de depozitare a acestor materiale periculoase.
4. Voi planta copăcei, gard viu/arbuşti sau flori în spaţiile goale din jurul casei sau a
blocului în care locuiesc. Voi vorbi, şi-i voi convinge şi pe vecinii mei să participe la
îngrijirea acestora. Copacii reprezintă un veritabil filtru natural pentru deşeurile menajere
lichide şi apele de şiroire, înainte ca acestea să ajungă în mare sau alte cursuri de apă.
5. De câte ori voi merge la piaţă sau la super-market, voi lua la mine propria sacoşă şi nu
voi mai accepta alte pungi din plastic, dacă nu am nevoie. Voi încerca să nu cumpăr la
bucată şi voi cumpăra produse cu mai puţin ambalaj.
6. Voi afla unde sunt depozitate şi cum sunt tratate deşeurile produse în familia mea
(gunoiul şi apele menajere). Dacă nu sunt mulţumit/ă de situaţia actuală, îi voi scrie
primarului şi voi semna scrisoarea împreună cu cel puţin două persoane.
Obiectivele proiectului
La sfârşitul proiectului elevul va fi capabil:
- să localizeze şi să cerceteze oraşele din regiunea de dezvoltare Sud-Est a României,
care au azi probleme cu poluarea;
- să descrie şi să identifice cauzele şi efectele creşterii poluării oraşelor;
- să caute, să selecteze şi să prezinte succint proiecte de mediu aplicate de autorităţile
locale în oraşul studiat;
- să evalueze nivelul de preocupare şi implicare a autorităţilor locale pentru a face faţă
poluării acestor oraşe (prin identificarea proiectelor ce se derulează în fiecare oraş);
- să înveţe să creeze o prezentare care să detalieze cauzele şi efectele poluării, soluţiile
propuse pentru conservarea mediului şi combaterrea poluării.
Detaliile proiectului
Grupaţi elevii în echipe de câte patru pentru acest proiect. Aceasta le va permite elevilor
să-şi asume rolul de:
o Istoric
Ghid practic de educaţie pentru mediu (II) 75 / 80
o Primar
o Voluntar ecologist
o Inginer
Fiecare membru al echipei are responsabilităţi şi îndatoriri specifice în cadrul proiectului de
cercetare şi totodată trebuie să ajute la asamblarea datelor pentru a crea prezentarea
finală.
Echipele de elevi îşi concentrează investigaţia asupra a şase oraşe din regiunea Sud-Est a
României:
o Brăila
o Buzău
o Constanţa
o Focşani
o Galaţi
o Tulcea.
La sfârşitul proiectului elevii vor compara situaţia poluării celor şase oraşe, dovezile şi
propunerile de programe şi proiecte din prezentările pe care le-au văzut şi vor decide unde
implicarea comunităţii locale este mai puternică şi care soluţii de protecţie a mediului au
efecte imediate sau în timp.
Durata proiectului
Proiectul se va desfăşura pe parcursul a şase săptămâni (6 ore).
Lista de adrese sugerate
Această listă include exemple de site-uri cu informaţii şi date statistice despre fiecare oraş
din acest proiect. Se pot găsi şi alte adrese de site-uri folosind motorul de căutare Google.
Oferă echipelor de elevi o listă de pagini Web:
Brăila: ro.wikipedia.org/wiki/Brăila , www.primariabraila.ro/
Buzău: ro.wikipedia.org/wiki/Buzău , www.primariabuzau.ro/
Constanţa: ro.wikipedia.org/wiki/Constanţa , www.primaria-constanta.ro/
Focşani: ro.wikipedia.org/wiki/Focşani , www.focsani.info/
Galaţi: ro.wikipedia.org/wiki/Galati , www.primaria.galati.ro
Tulcea: ro.wikipedia.org/wiki/Tulcea , www.primaria-tulcea.ro/