FUNCŢIILE ORGANISMULUI UMAN SI BAZA LOR ANATOMICĂ

1.Funcţiile de relaţie • • Pun omul în legătură cu mediul înconjurător, fie că acesta este favorabil, fie că este ostil Sunt îndeplinite de organe speciale, grupate în sisteme corespunzătoare - sistemul nervos şi organele de simţ – pentru sensibilitate - sistemul locomotor – pentru mişcare

lungă.Impulsurile sunt declanşate întotdeauna de excitarea uneia sau a mai multor din dendritele neuronului şi sunt trimise către corpul celulei.Au un nucleu central situat într-o porţiune aproximativ sferică a neuronului numită corp celular. care transmit informaţia de la organele de simţ ale corpului la sistemul nervos central.Acest spaţiu este denumit sinapsă. semi permeabil care are un rol important în transmiterea impulsurilor.Din corpul celular se desprind un număr de prelungiri fine. principala fibrăcare asigură conducerea semnalului într-un nerv. care. Structura neuronului Neuronii au diferite forme şi mărimi.SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială. fiecare terminându-se cu mici butoni. . ca de exemplu respiraţia.Fiecare neuron este delimitat de un perete subţire.De aici se propagă de-a lungul axonului. neuroni motori.În centrul sau se gasesc creierul si maduva spinării. controlul mişcărilor şi reglarea funcţiilor corpului.La extremitatea sa. ramificate. controlează tot ţesutul nervos din celelalte părti ale corpului. în final.Acestea sunt denumite denditre. prin care mesajele sunt transmise de către substanţe chimice numite mediatori neuronali. Celulele nervoase Unităţile funcţionale ale sistemului nervos sunt milioanele de celule nervoase interconectate denumite neuroni.Fiecare buton se găseşte în imediata apropiere a unei dendrite de la un alt neuron. care iniţează acţiunile voluntare şi involuntare. fără a o atinge de fapt.Fiind cea mai complexă structură a organismului. este de asemenea vitală pentru dezvoltarea limbajului. în raport cu funcţia lor: neuroni senzitivi.Neuronii sunt clasificaţi în trei tipuri.Funcţia lor este oarecum asemănătoare cu cea a circuitelor dintr-un aparat electric complex:ele preiau semnalele dintr-o parte a sistemului nervos şi le transmit alteia. unde ele pot fi retransmise altor neuroni pentru a determina o anumită acţiune.Din celulă se desprinde o fibră unică. neuroni integrativi (interneuroni). denumită axon. axonul se divide şi el întrun număr de ramificaţii. gândirii si memoriei. dar toţi au aceeaşi structură de bază. percepţia durerii şi a plăcerii. mulţi axoni au un inveliş de mielină.Pentru a mări viteza de transmitere a semnalelor. care procesează informaţia primită.

de asemenea. care furnizează oxigenul în substanţele nutritive. transmit impulsurile de-a lungul fibrelor motorii.Lichidul are un efect de amortizare.Când un semnal atinge butonii axonului. acesta poate. Lichidul cefalorahidian este un limpede. Deşi multi neuroni senzitivi se termină şi mulţi neuroni motori au originea in creier. iar celulele SCHWANN se găsesc în cel periferic. în anumite imprejurări. Întregul sistem nervos central necesita un aport substanţial de sânge. care circulă în meninge.Primul este osos: craniul.Neuronii nu sunt singurele tipuri de celule care se întâlnesc în sistemul nervos celulele denumite nevroglii sau celule gliale sunt prezente în număr mare în sistemul nervos central. ajutând la protejarea ţesutului nervos vital faţa de agresiuni. în măduva spinării şi ventriculii cerebrali (cavităţi). Sistemul nervos central Creierul si măduva spinării formează unitatea centrală care prelucrează impulsurile ele primesc mesaje prin fibrele senzitive de la organele de simţ şi receptori le selectează şi analizează şi. majoritatea neuronilori cerebrali sunt interneuroni care au funcţia de a filtra.El este de asemenea protejat de doua tipuri de învelişuri. care adăposteşte creierul. şi coloana vertebrală. care adăposteşte măduva spinării. producând un răspuns adecvat al muschilor şi glandelor. apos.Cel de-al doilea este constituit din trei membrane fibroase denumite meninge.Ambele tipuri leagă. după aceea.Aceste acopera in intregime creierul si măduva spinării. analiza şi stoca informaţiile. să traverseze sinapsele către dendritele unui alt neuron adiacent si astfel să se propage în continuare. . oferă suport neuronilor. protejează şi hrănesc şi.

fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi.În primul rând.Măduva spinării Măduva spinarii este o coloană de ţesut aproximativ cilindrică.Materia cenuşiedenumire a aglomerărilor neuronale-are formă de H pe secţiune transversală. creierul mijlociu şi creierul anterior.Este compusă din aglomerări de neuroni si fascicule de fibre nervoase.fasciculele ascendente duc impulsurile senzitive către creier. astfel încât .Cel anterior este compus din neuroni motori. activităţi motorii. în lungime aproximativ de 40 de cm(16 inci).Aceasta este imprăştiată în trei cordoane şi conţine fasciculele ascendente şi descendente care conectează creierul la măduva spinării în ambele direcţii. Materia cenuşie este inconjurată de materia albă. care este situată in interiorul canalului vertebral de la creier până la vertebrele inferioare. Creierul: În principiu. vin în contact cu dndritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau mtori aparţinând sistemului nervos periferic. ale căror prelungiri se extind pe distanţe mici in sus şi în jos prin măduva spinării şi prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi şi cei motori. ea funcţionează ca un sistem de conducere în ambele sensuri între creier şi sistemul nervos periferic. Cea mai mare structura a creierului posterior este cerebelul.Aceasta se obţine prin neuroni. în timp ce cornul posterior conţine corpii celulari ai neuronilor de asociaţie şi senzitivi. cu un corn posterior si unul anterior în fiecare jumătate.Fiecare din aceste regiuni este divizată în zone separate care controlează funcţii distincte toate interconectate cu alte porţiuni ale creierului. ce pleacă din diferite părţi ale creierului.Această funcţie este indeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi şi motori. A doua funcţie a măduvei spinării este de a controla activităţile reflecse simple. creierul poate fi impărţit în trei regiuni distincte:creierul posterior.Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor între neuronii periferici şi cei spinali. în principal.Această zonă are.Ea trimite impulsuri care produc mişcările inconştiente ale muşchilor.Ele coboară pe distanţe variate prin maduva spinării şi la capătul lor la mare distanţa de creier. Funcţiile măduvei spinării Măduva spinării are doua funcţii principale.Fasciculele descendente propagă impulsurile motorii de la creier la sistemul nervos periferic.

tot creierul mijlociu şi o parte din cel anterior. ceea ce permite corpului să îndeplinească diferite tipuri de mişcări. În interiorul emisferelor cerebrale există o aglomerare de substanţă cenuşie denumită ganglioni bazali. Variatele structuri ale trunchiului cerebral. care leagă creierul cu măduva spinării. . Acesta este locul unde toate celelalte părţi ale creierului transmit mesajele pentru a fi luata o decizie. presiunea arterială. memorie conştientă şi procesele mentale superioare. cuprinde părţi din creierul posterior. Ele controlează frecvenţa cardiacă. Acestea sunt mai dezvoltate la om decât la orice alt animal şi sunt esenţiale pentru gândire. Aceste celule formează un sistem complex de control. şi formaţia reticulată. astfel încât partea stângă a corpului este controlată de partea dreaptă a creierului şi viceversa.postura şi echilibrul sunt menţinute şi acţioneaza în perfect acord cu ariile motorii ale emisferelor cerebrale pentru coordonarea mişcărilor corpului. respiraţia şi somnul.liber şi inconştient. deglutiţia. Trunchiul cerebral. care coordonează activitatea musculară. Emisferele cerebrale şi hipotalamusul Partea ce a mai mare din creier este reprezentată de emisferele cerebrale localizate în creierul anterior. Ele sunt unite la bază printr-un fascicul gros de fibre nervoase. denumite corp calos.incluzându-le pe cele denumite bulb şi puntea-care fac parte din creierul posterior. Creierul mare este împărţit pe linia mediană în două jumatătăţi. cunoscute sub numele de emisfere cerabrale. Aici este locul de încrucişare al tuturor căilor aferente şi eferente. care face parte din creierul mijlociu-au funcţii vitale. tusea.

ca două fire ale unui cablu electric. una alcătuită din fibre motorii şi cealaltă din fibre senzitive. conţin doar fibre senzoriale. în număr de 43 de perechi îşi au originea în sistemul nervos central:12 perechi se desprind din portiunea inferioară a creierului (nervii cranieni) si 31 perechi din măduva spinării (nervii spinali). şi ganglionii nervoşi.) La mică distanţa de măduva spinării. cât şi cele motorii sunt doar părţi ale neuronilor senzitivi şi motorii. inervează organele digestive. se divid în numeroase ramuri mai mici. Nervii spinali se desprind la intervale regulate din măduva spinării şi conţin intotdeauna atât fibre mtorii cât şi senzitive.Ei inervează toate regiunile corpului situate mai jos de gât. inima si căile respiratorii din plămâni. fiecare nerv spinal se divide în ramuri care. deşi un nerv cranian foarte important vagul.De exemplu.Dupa unirea rădăcinilor cele două tipuri de fibre se alătură pentru a forma nervul. în principal. grupe de celule nervoase situate în diverse puncte ale sistemului nervos. o fibră motorie a unui neuron din măduva spinării se poate întinde fără întrerupere până la un muşchi al piciorului. de asemenea ataşaţi de regiunea inferioară a creierul prin rădăcini.Fiecare nerv spinal este ataşat de măduva spinării prin intermediul a doua rădăcini. formând o reţea care inervează tot corpul. cum ar fi nervul optic.Fibrele motorii şi senzitive sunt prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi. care leagă sistemul nervos central de alte părţi ale corpului. impreuna cu ţesutul conjunctiv şi vasele sanguine. la rândul lor. deşi fiecare acţionează independent de cealaltă.Nervii principali.Unii nervi cranieni. fibrele senzitive şi motorii formează de regula. (În timp ce la nervii cranieni. organele de simţ şi muşchii capului. Un nerv este un fascicul alcătuit din fibre motorii şi senzitive. nervi separaţi. .Sistemul nervos periferic Componentele principale ale sistemului nervos sunt nervii. Nervii cranieni inervează. Atât fibrele senzitive.

Coroida este o foţa membranoasă subţire între sclerotica ce o protejează la exterior şi retina. cum ar fi lentila de forma specială a aparatului de fotografiat sau lentila alcătuita din ţesut a ochiului uman.Puterea optică a corneei este aproximativ două treimi din puterea totală de refracţie a ochiului. ea se răspândeşte în toate direcţiile.Funcţionează ca diafragma unui aparat de fotografiat.Totuşi. de asemenea.Ochii Stunci când oamenii vor sa explice mecanismul vederii.Acesta este structura al cărui pigment dă culoarea ochilor. Irisul Ataşat de corpul ciliar formează peretele posterior al camerei anterioare. creând posibilitatea ca obiectele să poată fi văzute. ce alimentează retina şi formează o reţea intricată pe cea mai mare parte a ochiului. pentru a înţelege pe deplin felul în care lumea exterioară poate fi vizualizată în mica structură care este ochiul. ochiul cu un aparat de fotografiat perfect proiectat.Corneea reprezintă o lentila puternică cu focar fix. Corneea Când o rază luminoasă ajunge la ochi.Rolul ei este de a modifica forma cristalinului prin intermediul contracţiei muşchilor ciliari permiţandu-ne focalizarea vederii pe obiectele situate la distaţa mică şi. trebuie să ne reamintim principiile de bază. ei compară. deşi de obicei se transmite linear. corpul ciliar şi irisul. fibrele lui musculare dilatând sau contractând pupila şi controlând astfel cantitatea de lumină care ajunge la . lichidul care circulă în camera anterioară. prima structură pe care o întâlneşte este o fereastră rotundă numită cornee. Celălalt lucru important de înţeles despre lumină este că.ORGANELE DE SIMŢ 1. Corpul ciliar este o porţiune cutată a uveei. situată în partea anterioară a ochiului. poate fi distorsionată la trecerea prin anumite structuri. între cristalin şi suprafaţa internă a corneei.De la orice sursă. de oicei. de a produce umoarea apoasă. Uvea Uvea reprezintă tunica medie a ochiului alcătuită din trei structuri distincte:coroida. care este prima din cele două lentile ale ochiului.Această membrană are o vascularizaţie bogată.Corneea are doar o jumatate de milimetru grosime la centru şi un milimetru la joncţiunea cu sclerotica ( albul ochiului). Cel mai bun mod de a explica lumina este acela de a o considera ca un instrument de transmitere.

constituit din două tipuri de celule fotosnsibile. de fapt. a ochiului. Umoarea vitroasă şi retina În spatele cristalinului este camera internă.Acestea sunt responsabile de claritatea imaginii şi sunt cele mai numeroase la polul posterior al ochiului. Pe suprafaţa internă. principala.Aceasta este plină cu o substanţa denumită umoarea vitroasă.La lumină slabă. a globului ocular se găseşte un strat fotosensibil. denumit retină. numite bastonaşe şi conuri. avănd o putere de refracţie mai mică decât a corneei. făra ca noi sa facem nici un efort conştient. datorită formei pe care o au. curbată. în aria denumită foveea sau macula.Dacă intensitatea luminii este puternică pupila isi micşoreaza dimensiunile.În spatele irisului se găseşte cristalinul elastic şi transparent. işi măreşte diametrul.retină. culoarea care este in schimb percepută de conuri.Bastonaşele sunt sensibile la lumina de intesnsitate slabă şi nu percep. ce are un aspect gelatinos şi dă consistenţa forma şi elasticitatea ochiului.acesta este. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful