P. 1
FUNCŢIILE ORGANISMULUI UMAN SI BAZA LOR ANATOMICĂ

FUNCŢIILE ORGANISMULUI UMAN SI BAZA LOR ANATOMICĂ

|Views: 1,598|Likes:
Published by Andrada Loredana

More info:

Published by: Andrada Loredana on Mar 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/19/2013

pdf

text

original

FUNCŢIILE ORGANISMULUI UMAN SI BAZA LOR ANATOMICĂ

1.Funcţiile de relaţie • • Pun omul în legătură cu mediul înconjurător, fie că acesta este favorabil, fie că este ostil Sunt îndeplinite de organe speciale, grupate în sisteme corespunzătoare - sistemul nervos şi organele de simţ – pentru sensibilitate - sistemul locomotor – pentru mişcare

De aici se propagă de-a lungul axonului.Fiind cea mai complexă structură a organismului.Neuronii sunt clasificaţi în trei tipuri. fără a o atinge de fapt. care. unde ele pot fi retransmise altor neuroni pentru a determina o anumită acţiune.SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială. care iniţează acţiunile voluntare şi involuntare.La extremitatea sa.Din corpul celular se desprind un număr de prelungiri fine.Acestea sunt denumite denditre. dar toţi au aceeaşi structură de bază. în final. ramificate. care transmit informaţia de la organele de simţ ale corpului la sistemul nervos central. mulţi axoni au un inveliş de mielină.În centrul sau se gasesc creierul si maduva spinării. controlează tot ţesutul nervos din celelalte părti ale corpului.Au un nucleu central situat într-o porţiune aproximativ sferică a neuronului numită corp celular.Fiecare buton se găseşte în imediata apropiere a unei dendrite de la un alt neuron.Fiecare neuron este delimitat de un perete subţire. care procesează informaţia primită. axonul se divide şi el întrun număr de ramificaţii. denumită axon. lungă. prin care mesajele sunt transmise de către substanţe chimice numite mediatori neuronali. gândirii si memoriei. neuroni integrativi (interneuroni).Pentru a mări viteza de transmitere a semnalelor. percepţia durerii şi a plăcerii.Acest spaţiu este denumit sinapsă. neuroni motori. în raport cu funcţia lor: neuroni senzitivi. .Impulsurile sunt declanşate întotdeauna de excitarea uneia sau a mai multor din dendritele neuronului şi sunt trimise către corpul celulei. ca de exemplu respiraţia. Structura neuronului Neuronii au diferite forme şi mărimi. fiecare terminându-se cu mici butoni.Din celulă se desprinde o fibră unică. Celulele nervoase Unităţile funcţionale ale sistemului nervos sunt milioanele de celule nervoase interconectate denumite neuroni.Funcţia lor este oarecum asemănătoare cu cea a circuitelor dintr-un aparat electric complex:ele preiau semnalele dintr-o parte a sistemului nervos şi le transmit alteia. controlul mişcărilor şi reglarea funcţiilor corpului. principala fibrăcare asigură conducerea semnalului într-un nerv. semi permeabil care are un rol important în transmiterea impulsurilor. este de asemenea vitală pentru dezvoltarea limbajului.

să traverseze sinapsele către dendritele unui alt neuron adiacent si astfel să se propage în continuare.Lichidul are un efect de amortizare. care adăposteşte măduva spinării. după aceea. protejează şi hrănesc şi. şi coloana vertebrală.Neuronii nu sunt singurele tipuri de celule care se întâlnesc în sistemul nervos celulele denumite nevroglii sau celule gliale sunt prezente în număr mare în sistemul nervos central. care adăposteşte creierul. ajutând la protejarea ţesutului nervos vital faţa de agresiuni. Lichidul cefalorahidian este un limpede. care circulă în meninge.Primul este osos: craniul. oferă suport neuronilor. care furnizează oxigenul în substanţele nutritive. acesta poate.Ambele tipuri leagă. producând un răspuns adecvat al muschilor şi glandelor. . Întregul sistem nervos central necesita un aport substanţial de sânge. iar celulele SCHWANN se găsesc în cel periferic. de asemenea. transmit impulsurile de-a lungul fibrelor motorii. Sistemul nervos central Creierul si măduva spinării formează unitatea centrală care prelucrează impulsurile ele primesc mesaje prin fibrele senzitive de la organele de simţ şi receptori le selectează şi analizează şi.Când un semnal atinge butonii axonului. majoritatea neuronilori cerebrali sunt interneuroni care au funcţia de a filtra.Cel de-al doilea este constituit din trei membrane fibroase denumite meninge. analiza şi stoca informaţiile.El este de asemenea protejat de doua tipuri de învelişuri.Aceste acopera in intregime creierul si măduva spinării. în anumite imprejurări. în măduva spinării şi ventriculii cerebrali (cavităţi). apos. Deşi multi neuroni senzitivi se termină şi mulţi neuroni motori au originea in creier.

în principal.fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi. în lungime aproximativ de 40 de cm(16 inci). ea funcţionează ca un sistem de conducere în ambele sensuri între creier şi sistemul nervos periferic. activităţi motorii.Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor între neuronii periferici şi cei spinali. astfel încât .Este compusă din aglomerări de neuroni si fascicule de fibre nervoase.Fiecare din aceste regiuni este divizată în zone separate care controlează funcţii distincte toate interconectate cu alte porţiuni ale creierului.Aceasta este imprăştiată în trei cordoane şi conţine fasciculele ascendente şi descendente care conectează creierul la măduva spinării în ambele direcţii.Această zonă are. creierul mijlociu şi creierul anterior.Fasciculele descendente propagă impulsurile motorii de la creier la sistemul nervos periferic. cu un corn posterior si unul anterior în fiecare jumătate. Cea mai mare structura a creierului posterior este cerebelul.Materia cenuşiedenumire a aglomerărilor neuronale-are formă de H pe secţiune transversală.Ele coboară pe distanţe variate prin maduva spinării şi la capătul lor la mare distanţa de creier. A doua funcţie a măduvei spinării este de a controla activităţile reflecse simple. Creierul: În principiu.Aceasta se obţine prin neuroni.Cel anterior este compus din neuroni motori. care este situată in interiorul canalului vertebral de la creier până la vertebrele inferioare.Ea trimite impulsuri care produc mişcările inconştiente ale muşchilor. Funcţiile măduvei spinării Măduva spinării are doua funcţii principale. creierul poate fi impărţit în trei regiuni distincte:creierul posterior. ale căror prelungiri se extind pe distanţe mici in sus şi în jos prin măduva spinării şi prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi şi cei motori.Această funcţie este indeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi şi motori.fasciculele ascendente duc impulsurile senzitive către creier. Materia cenuşie este inconjurată de materia albă. vin în contact cu dndritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau mtori aparţinând sistemului nervos periferic. în timp ce cornul posterior conţine corpii celulari ai neuronilor de asociaţie şi senzitivi. ce pleacă din diferite părţi ale creierului.În primul rând.Măduva spinării Măduva spinarii este o coloană de ţesut aproximativ cilindrică.

care coordonează activitatea musculară. Ele sunt unite la bază printr-un fascicul gros de fibre nervoase. şi formaţia reticulată. Acesta este locul unde toate celelalte părţi ale creierului transmit mesajele pentru a fi luata o decizie.postura şi echilibrul sunt menţinute şi acţioneaza în perfect acord cu ariile motorii ale emisferelor cerebrale pentru coordonarea mişcărilor corpului. memorie conştientă şi procesele mentale superioare. Acestea sunt mai dezvoltate la om decât la orice alt animal şi sunt esenţiale pentru gândire. care leagă creierul cu măduva spinării. Trunchiul cerebral. tusea. Ele controlează frecvenţa cardiacă. . Variatele structuri ale trunchiului cerebral.incluzându-le pe cele denumite bulb şi puntea-care fac parte din creierul posterior. care face parte din creierul mijlociu-au funcţii vitale. ceea ce permite corpului să îndeplinească diferite tipuri de mişcări. astfel încât partea stângă a corpului este controlată de partea dreaptă a creierului şi viceversa. Aici este locul de încrucişare al tuturor căilor aferente şi eferente. presiunea arterială. Emisferele cerebrale şi hipotalamusul Partea ce a mai mare din creier este reprezentată de emisferele cerebrale localizate în creierul anterior. cuprinde părţi din creierul posterior. deglutiţia. denumite corp calos. cunoscute sub numele de emisfere cerabrale. În interiorul emisferelor cerebrale există o aglomerare de substanţă cenuşie denumită ganglioni bazali. Creierul mare este împărţit pe linia mediană în două jumatătăţi. Aceste celule formează un sistem complex de control.liber şi inconştient. respiraţia şi somnul.tot creierul mijlociu şi o parte din cel anterior.

Nervii spinali se desprind la intervale regulate din măduva spinării şi conţin intotdeauna atât fibre mtorii cât şi senzitive. deşi fiecare acţionează independent de cealaltă. Un nerv este un fascicul alcătuit din fibre motorii şi senzitive. inima si căile respiratorii din plămâni.Ei inervează toate regiunile corpului situate mai jos de gât. impreuna cu ţesutul conjunctiv şi vasele sanguine. se divid în numeroase ramuri mai mici. conţin doar fibre senzoriale.De exemplu. de asemenea ataşaţi de regiunea inferioară a creierul prin rădăcini. fiecare nerv spinal se divide în ramuri care. care leagă sistemul nervos central de alte părţi ale corpului. la rândul lor. cât şi cele motorii sunt doar părţi ale neuronilor senzitivi şi motorii. deşi un nerv cranian foarte important vagul. o fibră motorie a unui neuron din măduva spinării se poate întinde fără întrerupere până la un muşchi al piciorului. ca două fire ale unui cablu electric. în principal. grupe de celule nervoase situate în diverse puncte ale sistemului nervos.Nervii principali.Dupa unirea rădăcinilor cele două tipuri de fibre se alătură pentru a forma nervul. (În timp ce la nervii cranieni. Atât fibrele senzitive.Sistemul nervos periferic Componentele principale ale sistemului nervos sunt nervii. formând o reţea care inervează tot corpul. fibrele senzitive şi motorii formează de regula. organele de simţ şi muşchii capului.Fiecare nerv spinal este ataşat de măduva spinării prin intermediul a doua rădăcini. Nervii cranieni inervează. cum ar fi nervul optic.Fibrele motorii şi senzitive sunt prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi. una alcătuită din fibre motorii şi cealaltă din fibre senzitive. .Unii nervi cranieni. nervi separaţi. şi ganglionii nervoşi. în număr de 43 de perechi îşi au originea în sistemul nervos central:12 perechi se desprind din portiunea inferioară a creierului (nervii cranieni) si 31 perechi din măduva spinării (nervii spinali). inervează organele digestive.) La mică distanţa de măduva spinării.

Irisul Ataşat de corpul ciliar formează peretele posterior al camerei anterioare. de a produce umoarea apoasă.Acesta este structura al cărui pigment dă culoarea ochilor. prima structură pe care o întâlneşte este o fereastră rotundă numită cornee. Corpul ciliar este o porţiune cutată a uveei. de asemenea.ORGANELE DE SIMŢ 1. fibrele lui musculare dilatând sau contractând pupila şi controlând astfel cantitatea de lumină care ajunge la .Această membrană are o vascularizaţie bogată.Rolul ei este de a modifica forma cristalinului prin intermediul contracţiei muşchilor ciliari permiţandu-ne focalizarea vederii pe obiectele situate la distaţa mică şi. care este prima din cele două lentile ale ochiului. ochiul cu un aparat de fotografiat perfect proiectat. de oicei.Funcţionează ca diafragma unui aparat de fotografiat.Totuşi. ei compară. ea se răspândeşte în toate direcţiile. trebuie să ne reamintim principiile de bază.Corneea are doar o jumatate de milimetru grosime la centru şi un milimetru la joncţiunea cu sclerotica ( albul ochiului). deşi de obicei se transmite linear. corpul ciliar şi irisul. cum ar fi lentila de forma specială a aparatului de fotografiat sau lentila alcătuita din ţesut a ochiului uman. Coroida este o foţa membranoasă subţire între sclerotica ce o protejează la exterior şi retina.De la orice sursă. Celălalt lucru important de înţeles despre lumină este că. poate fi distorsionată la trecerea prin anumite structuri. Uvea Uvea reprezintă tunica medie a ochiului alcătuită din trei structuri distincte:coroida. Corneea Când o rază luminoasă ajunge la ochi.Puterea optică a corneei este aproximativ două treimi din puterea totală de refracţie a ochiului. lichidul care circulă în camera anterioară. pentru a înţelege pe deplin felul în care lumea exterioară poate fi vizualizată în mica structură care este ochiul. ce alimentează retina şi formează o reţea intricată pe cea mai mare parte a ochiului.Ochii Stunci când oamenii vor sa explice mecanismul vederii. Cel mai bun mod de a explica lumina este acela de a o considera ca un instrument de transmitere. situată în partea anterioară a ochiului. creând posibilitatea ca obiectele să poată fi văzute.Corneea reprezintă o lentila puternică cu focar fix. între cristalin şi suprafaţa internă a corneei.

ce are un aspect gelatinos şi dă consistenţa forma şi elasticitatea ochiului. avănd o putere de refracţie mai mică decât a corneei. constituit din două tipuri de celule fotosnsibile. în aria denumită foveea sau macula.Acestea sunt responsabile de claritatea imaginii şi sunt cele mai numeroase la polul posterior al ochiului. de fapt. făra ca noi sa facem nici un efort conştient. . işi măreşte diametrul. numite bastonaşe şi conuri. culoarea care este in schimb percepută de conuri.retină.La lumină slabă. Umoarea vitroasă şi retina În spatele cristalinului este camera internă.Dacă intensitatea luminii este puternică pupila isi micşoreaza dimensiunile.Aceasta este plină cu o substanţa denumită umoarea vitroasă. curbată.În spatele irisului se găseşte cristalinul elastic şi transparent. Pe suprafaţa internă. denumit retină. a globului ocular se găseşte un strat fotosensibil.Bastonaşele sunt sensibile la lumina de intesnsitate slabă şi nu percep. datorită formei pe care o au. principala. a ochiului.acesta este.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->