FUNCŢIILE ORGANISMULUI UMAN SI BAZA LOR ANATOMICĂ

1.Funcţiile de relaţie • • Pun omul în legătură cu mediul înconjurător, fie că acesta este favorabil, fie că este ostil Sunt îndeplinite de organe speciale, grupate în sisteme corespunzătoare - sistemul nervos şi organele de simţ – pentru sensibilitate - sistemul locomotor – pentru mişcare

este de asemenea vitală pentru dezvoltarea limbajului. Structura neuronului Neuronii au diferite forme şi mărimi. neuroni motori.Au un nucleu central situat într-o porţiune aproximativ sferică a neuronului numită corp celular.Fiecare buton se găseşte în imediata apropiere a unei dendrite de la un alt neuron.Pentru a mări viteza de transmitere a semnalelor.Din corpul celular se desprind un număr de prelungiri fine. percepţia durerii şi a plăcerii. care. mulţi axoni au un inveliş de mielină. principala fibrăcare asigură conducerea semnalului într-un nerv. în final. în raport cu funcţia lor: neuroni senzitivi.Din celulă se desprinde o fibră unică. lungă. dar toţi au aceeaşi structură de bază. semi permeabil care are un rol important în transmiterea impulsurilor. fiecare terminându-se cu mici butoni. denumită axon. fără a o atinge de fapt. care procesează informaţia primită. controlează tot ţesutul nervos din celelalte părti ale corpului.La extremitatea sa. .De aici se propagă de-a lungul axonului.Funcţia lor este oarecum asemănătoare cu cea a circuitelor dintr-un aparat electric complex:ele preiau semnalele dintr-o parte a sistemului nervos şi le transmit alteia. care iniţează acţiunile voluntare şi involuntare. ca de exemplu respiraţia. axonul se divide şi el întrun număr de ramificaţii.În centrul sau se gasesc creierul si maduva spinării. ramificate.Acestea sunt denumite denditre. prin care mesajele sunt transmise de către substanţe chimice numite mediatori neuronali.Acest spaţiu este denumit sinapsă.Fiecare neuron este delimitat de un perete subţire. Celulele nervoase Unităţile funcţionale ale sistemului nervos sunt milioanele de celule nervoase interconectate denumite neuroni.Fiind cea mai complexă structură a organismului.Impulsurile sunt declanşate întotdeauna de excitarea uneia sau a mai multor din dendritele neuronului şi sunt trimise către corpul celulei. neuroni integrativi (interneuroni). controlul mişcărilor şi reglarea funcţiilor corpului. unde ele pot fi retransmise altor neuroni pentru a determina o anumită acţiune.SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială.Neuronii sunt clasificaţi în trei tipuri. care transmit informaţia de la organele de simţ ale corpului la sistemul nervos central. gândirii si memoriei.

Cel de-al doilea este constituit din trei membrane fibroase denumite meninge. Lichidul cefalorahidian este un limpede. . majoritatea neuronilori cerebrali sunt interneuroni care au funcţia de a filtra. să traverseze sinapsele către dendritele unui alt neuron adiacent si astfel să se propage în continuare. protejează şi hrănesc şi. care circulă în meninge. după aceea.Când un semnal atinge butonii axonului.Neuronii nu sunt singurele tipuri de celule care se întâlnesc în sistemul nervos celulele denumite nevroglii sau celule gliale sunt prezente în număr mare în sistemul nervos central. transmit impulsurile de-a lungul fibrelor motorii.Primul este osos: craniul. care adăposteşte măduva spinării. în măduva spinării şi ventriculii cerebrali (cavităţi).Aceste acopera in intregime creierul si măduva spinării. Întregul sistem nervos central necesita un aport substanţial de sânge. analiza şi stoca informaţiile. oferă suport neuronilor. Sistemul nervos central Creierul si măduva spinării formează unitatea centrală care prelucrează impulsurile ele primesc mesaje prin fibrele senzitive de la organele de simţ şi receptori le selectează şi analizează şi. care furnizează oxigenul în substanţele nutritive.Ambele tipuri leagă. producând un răspuns adecvat al muschilor şi glandelor. apos. care adăposteşte creierul. ajutând la protejarea ţesutului nervos vital faţa de agresiuni. iar celulele SCHWANN se găsesc în cel periferic. şi coloana vertebrală. de asemenea.Lichidul are un efect de amortizare. Deşi multi neuroni senzitivi se termină şi mulţi neuroni motori au originea in creier. acesta poate.El este de asemenea protejat de doua tipuri de învelişuri. în anumite imprejurări.

creierul mijlociu şi creierul anterior. A doua funcţie a măduvei spinării este de a controla activităţile reflecse simple. Creierul: În principiu. cu un corn posterior si unul anterior în fiecare jumătate.În primul rând. în timp ce cornul posterior conţine corpii celulari ai neuronilor de asociaţie şi senzitivi. Funcţiile măduvei spinării Măduva spinării are doua funcţii principale.fasciculele ascendente duc impulsurile senzitive către creier.Este compusă din aglomerări de neuroni si fascicule de fibre nervoase. vin în contact cu dndritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau mtori aparţinând sistemului nervos periferic.Cel anterior este compus din neuroni motori. Cea mai mare structura a creierului posterior este cerebelul.Măduva spinării Măduva spinarii este o coloană de ţesut aproximativ cilindrică. ea funcţionează ca un sistem de conducere în ambele sensuri între creier şi sistemul nervos periferic.Aceasta este imprăştiată în trei cordoane şi conţine fasciculele ascendente şi descendente care conectează creierul la măduva spinării în ambele direcţii. ce pleacă din diferite părţi ale creierului.Fasciculele descendente propagă impulsurile motorii de la creier la sistemul nervos periferic. creierul poate fi impărţit în trei regiuni distincte:creierul posterior.Această zonă are. astfel încât .Fiecare din aceste regiuni este divizată în zone separate care controlează funcţii distincte toate interconectate cu alte porţiuni ale creierului.Materia cenuşiedenumire a aglomerărilor neuronale-are formă de H pe secţiune transversală.fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi.Această funcţie este indeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi şi motori. activităţi motorii. care este situată in interiorul canalului vertebral de la creier până la vertebrele inferioare.Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor între neuronii periferici şi cei spinali. în principal.Ele coboară pe distanţe variate prin maduva spinării şi la capătul lor la mare distanţa de creier. ale căror prelungiri se extind pe distanţe mici in sus şi în jos prin măduva spinării şi prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi şi cei motori. în lungime aproximativ de 40 de cm(16 inci).Aceasta se obţine prin neuroni.Ea trimite impulsuri care produc mişcările inconştiente ale muşchilor. Materia cenuşie este inconjurată de materia albă.

incluzându-le pe cele denumite bulb şi puntea-care fac parte din creierul posterior. care coordonează activitatea musculară. memorie conştientă şi procesele mentale superioare.tot creierul mijlociu şi o parte din cel anterior. denumite corp calos. tusea. deglutiţia. care face parte din creierul mijlociu-au funcţii vitale. . şi formaţia reticulată. cunoscute sub numele de emisfere cerabrale. Trunchiul cerebral. Acestea sunt mai dezvoltate la om decât la orice alt animal şi sunt esenţiale pentru gândire.liber şi inconştient. astfel încât partea stângă a corpului este controlată de partea dreaptă a creierului şi viceversa. care leagă creierul cu măduva spinării. Creierul mare este împărţit pe linia mediană în două jumatătăţi. Ele controlează frecvenţa cardiacă. Aici este locul de încrucişare al tuturor căilor aferente şi eferente.postura şi echilibrul sunt menţinute şi acţioneaza în perfect acord cu ariile motorii ale emisferelor cerebrale pentru coordonarea mişcărilor corpului. Variatele structuri ale trunchiului cerebral. În interiorul emisferelor cerebrale există o aglomerare de substanţă cenuşie denumită ganglioni bazali. respiraţia şi somnul. Acesta este locul unde toate celelalte părţi ale creierului transmit mesajele pentru a fi luata o decizie. ceea ce permite corpului să îndeplinească diferite tipuri de mişcări. cuprinde părţi din creierul posterior. Emisferele cerebrale şi hipotalamusul Partea ce a mai mare din creier este reprezentată de emisferele cerebrale localizate în creierul anterior. Aceste celule formează un sistem complex de control. presiunea arterială. Ele sunt unite la bază printr-un fascicul gros de fibre nervoase.

Atât fibrele senzitive. o fibră motorie a unui neuron din măduva spinării se poate întinde fără întrerupere până la un muşchi al piciorului. impreuna cu ţesutul conjunctiv şi vasele sanguine. ca două fire ale unui cablu electric. cât şi cele motorii sunt doar părţi ale neuronilor senzitivi şi motorii. inervează organele digestive. care leagă sistemul nervos central de alte părţi ale corpului. deşi fiecare acţionează independent de cealaltă. formând o reţea care inervează tot corpul.Ei inervează toate regiunile corpului situate mai jos de gât.Nervii principali. conţin doar fibre senzoriale. de asemenea ataşaţi de regiunea inferioară a creierul prin rădăcini. la rândul lor. (În timp ce la nervii cranieni. în principal.Fibrele motorii şi senzitive sunt prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi. Un nerv este un fascicul alcătuit din fibre motorii şi senzitive.Unii nervi cranieni. cum ar fi nervul optic. grupe de celule nervoase situate în diverse puncte ale sistemului nervos. şi ganglionii nervoşi.Fiecare nerv spinal este ataşat de măduva spinării prin intermediul a doua rădăcini. în număr de 43 de perechi îşi au originea în sistemul nervos central:12 perechi se desprind din portiunea inferioară a creierului (nervii cranieni) si 31 perechi din măduva spinării (nervii spinali). Nervii spinali se desprind la intervale regulate din măduva spinării şi conţin intotdeauna atât fibre mtorii cât şi senzitive. inima si căile respiratorii din plămâni. .Sistemul nervos periferic Componentele principale ale sistemului nervos sunt nervii.Dupa unirea rădăcinilor cele două tipuri de fibre se alătură pentru a forma nervul. una alcătuită din fibre motorii şi cealaltă din fibre senzitive.De exemplu. Nervii cranieni inervează. nervi separaţi. fiecare nerv spinal se divide în ramuri care. organele de simţ şi muşchii capului. se divid în numeroase ramuri mai mici. deşi un nerv cranian foarte important vagul. fibrele senzitive şi motorii formează de regula.) La mică distanţa de măduva spinării.

Corpul ciliar este o porţiune cutată a uveei.Corneea reprezintă o lentila puternică cu focar fix. ce alimentează retina şi formează o reţea intricată pe cea mai mare parte a ochiului.Puterea optică a corneei este aproximativ două treimi din puterea totală de refracţie a ochiului.Corneea are doar o jumatate de milimetru grosime la centru şi un milimetru la joncţiunea cu sclerotica ( albul ochiului).Ochii Stunci când oamenii vor sa explice mecanismul vederii. pentru a înţelege pe deplin felul în care lumea exterioară poate fi vizualizată în mica structură care este ochiul.Acesta este structura al cărui pigment dă culoarea ochilor. de a produce umoarea apoasă.ORGANELE DE SIMŢ 1. fibrele lui musculare dilatând sau contractând pupila şi controlând astfel cantitatea de lumină care ajunge la . ochiul cu un aparat de fotografiat perfect proiectat.De la orice sursă. poate fi distorsionată la trecerea prin anumite structuri. trebuie să ne reamintim principiile de bază. Cel mai bun mod de a explica lumina este acela de a o considera ca un instrument de transmitere. situată în partea anterioară a ochiului.Funcţionează ca diafragma unui aparat de fotografiat. Irisul Ataşat de corpul ciliar formează peretele posterior al camerei anterioare. de oicei.Totuşi. ei compară. Corneea Când o rază luminoasă ajunge la ochi. Celălalt lucru important de înţeles despre lumină este că.Această membrană are o vascularizaţie bogată. Coroida este o foţa membranoasă subţire între sclerotica ce o protejează la exterior şi retina. deşi de obicei se transmite linear. care este prima din cele două lentile ale ochiului. între cristalin şi suprafaţa internă a corneei. prima structură pe care o întâlneşte este o fereastră rotundă numită cornee. Uvea Uvea reprezintă tunica medie a ochiului alcătuită din trei structuri distincte:coroida. ea se răspândeşte în toate direcţiile. corpul ciliar şi irisul. de asemenea. lichidul care circulă în camera anterioară. creând posibilitatea ca obiectele să poată fi văzute.Rolul ei este de a modifica forma cristalinului prin intermediul contracţiei muşchilor ciliari permiţandu-ne focalizarea vederii pe obiectele situate la distaţa mică şi. cum ar fi lentila de forma specială a aparatului de fotografiat sau lentila alcătuita din ţesut a ochiului uman.

Pe suprafaţa internă. numite bastonaşe şi conuri. işi măreşte diametrul.Acestea sunt responsabile de claritatea imaginii şi sunt cele mai numeroase la polul posterior al ochiului.În spatele irisului se găseşte cristalinul elastic şi transparent. datorită formei pe care o au. curbată. a globului ocular se găseşte un strat fotosensibil.La lumină slabă. avănd o putere de refracţie mai mică decât a corneei. principala.Aceasta este plină cu o substanţa denumită umoarea vitroasă. constituit din două tipuri de celule fotosnsibile. .Dacă intensitatea luminii este puternică pupila isi micşoreaza dimensiunile. denumit retină. în aria denumită foveea sau macula. Umoarea vitroasă şi retina În spatele cristalinului este camera internă. ce are un aspect gelatinos şi dă consistenţa forma şi elasticitatea ochiului.acesta este.retină.Bastonaşele sunt sensibile la lumina de intesnsitate slabă şi nu percep. făra ca noi sa facem nici un efort conştient. de fapt. a ochiului. culoarea care este in schimb percepută de conuri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful