FUNCŢIILE ORGANISMULUI UMAN SI BAZA LOR ANATOMICĂ

1.Funcţiile de relaţie • • Pun omul în legătură cu mediul înconjurător, fie că acesta este favorabil, fie că este ostil Sunt îndeplinite de organe speciale, grupate în sisteme corespunzătoare - sistemul nervos şi organele de simţ – pentru sensibilitate - sistemul locomotor – pentru mişcare

prin care mesajele sunt transmise de către substanţe chimice numite mediatori neuronali. denumită axon.Acestea sunt denumite denditre. ramificate. percepţia durerii şi a plăcerii.Fiind cea mai complexă structură a organismului.Au un nucleu central situat într-o porţiune aproximativ sferică a neuronului numită corp celular. care. Structura neuronului Neuronii au diferite forme şi mărimi. care transmit informaţia de la organele de simţ ale corpului la sistemul nervos central.Pentru a mări viteza de transmitere a semnalelor. Celulele nervoase Unităţile funcţionale ale sistemului nervos sunt milioanele de celule nervoase interconectate denumite neuroni.Impulsurile sunt declanşate întotdeauna de excitarea uneia sau a mai multor din dendritele neuronului şi sunt trimise către corpul celulei.La extremitatea sa.SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială. .Acest spaţiu este denumit sinapsă.Funcţia lor este oarecum asemănătoare cu cea a circuitelor dintr-un aparat electric complex:ele preiau semnalele dintr-o parte a sistemului nervos şi le transmit alteia. unde ele pot fi retransmise altor neuroni pentru a determina o anumită acţiune.Din corpul celular se desprind un număr de prelungiri fine. dar toţi au aceeaşi structură de bază. mulţi axoni au un inveliş de mielină. care procesează informaţia primită. controlează tot ţesutul nervos din celelalte părti ale corpului.De aici se propagă de-a lungul axonului.Din celulă se desprinde o fibră unică. este de asemenea vitală pentru dezvoltarea limbajului. neuroni integrativi (interneuroni). neuroni motori. care iniţează acţiunile voluntare şi involuntare.În centrul sau se gasesc creierul si maduva spinării. semi permeabil care are un rol important în transmiterea impulsurilor. controlul mişcărilor şi reglarea funcţiilor corpului. fără a o atinge de fapt. ca de exemplu respiraţia. principala fibrăcare asigură conducerea semnalului într-un nerv. gândirii si memoriei. lungă.Fiecare neuron este delimitat de un perete subţire.Neuronii sunt clasificaţi în trei tipuri. în raport cu funcţia lor: neuroni senzitivi.Fiecare buton se găseşte în imediata apropiere a unei dendrite de la un alt neuron. axonul se divide şi el întrun număr de ramificaţii. fiecare terminându-se cu mici butoni. în final.

. majoritatea neuronilori cerebrali sunt interneuroni care au funcţia de a filtra. după aceea. şi coloana vertebrală.Cel de-al doilea este constituit din trei membrane fibroase denumite meninge. Sistemul nervos central Creierul si măduva spinării formează unitatea centrală care prelucrează impulsurile ele primesc mesaje prin fibrele senzitive de la organele de simţ şi receptori le selectează şi analizează şi. Întregul sistem nervos central necesita un aport substanţial de sânge. în anumite imprejurări. care furnizează oxigenul în substanţele nutritive. care adăposteşte măduva spinării. transmit impulsurile de-a lungul fibrelor motorii.Neuronii nu sunt singurele tipuri de celule care se întâlnesc în sistemul nervos celulele denumite nevroglii sau celule gliale sunt prezente în număr mare în sistemul nervos central. producând un răspuns adecvat al muschilor şi glandelor. în măduva spinării şi ventriculii cerebrali (cavităţi).Aceste acopera in intregime creierul si măduva spinării. să traverseze sinapsele către dendritele unui alt neuron adiacent si astfel să se propage în continuare. care circulă în meninge. protejează şi hrănesc şi. Lichidul cefalorahidian este un limpede. ajutând la protejarea ţesutului nervos vital faţa de agresiuni.Când un semnal atinge butonii axonului. iar celulele SCHWANN se găsesc în cel periferic.Ambele tipuri leagă. apos. de asemenea.Primul este osos: craniul. care adăposteşte creierul.El este de asemenea protejat de doua tipuri de învelişuri. Deşi multi neuroni senzitivi se termină şi mulţi neuroni motori au originea in creier.Lichidul are un efect de amortizare. analiza şi stoca informaţiile. oferă suport neuronilor. acesta poate.

în lungime aproximativ de 40 de cm(16 inci).Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor între neuronii periferici şi cei spinali.Cel anterior este compus din neuroni motori. ale căror prelungiri se extind pe distanţe mici in sus şi în jos prin măduva spinării şi prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi şi cei motori. ea funcţionează ca un sistem de conducere în ambele sensuri între creier şi sistemul nervos periferic.fasciculele ascendente duc impulsurile senzitive către creier.Ele coboară pe distanţe variate prin maduva spinării şi la capătul lor la mare distanţa de creier. creierul mijlociu şi creierul anterior. astfel încât . creierul poate fi impărţit în trei regiuni distincte:creierul posterior.Aceasta este imprăştiată în trei cordoane şi conţine fasciculele ascendente şi descendente care conectează creierul la măduva spinării în ambele direcţii. Creierul: În principiu.În primul rând. activităţi motorii.Această funcţie este indeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi şi motori.Fasciculele descendente propagă impulsurile motorii de la creier la sistemul nervos periferic.Materia cenuşiedenumire a aglomerărilor neuronale-are formă de H pe secţiune transversală. în principal. ce pleacă din diferite părţi ale creierului.Aceasta se obţine prin neuroni.Fiecare din aceste regiuni este divizată în zone separate care controlează funcţii distincte toate interconectate cu alte porţiuni ale creierului. care este situată in interiorul canalului vertebral de la creier până la vertebrele inferioare. Cea mai mare structura a creierului posterior este cerebelul. A doua funcţie a măduvei spinării este de a controla activităţile reflecse simple.Este compusă din aglomerări de neuroni si fascicule de fibre nervoase. Materia cenuşie este inconjurată de materia albă. în timp ce cornul posterior conţine corpii celulari ai neuronilor de asociaţie şi senzitivi. vin în contact cu dndritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau mtori aparţinând sistemului nervos periferic.Această zonă are.fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi.Ea trimite impulsuri care produc mişcările inconştiente ale muşchilor. Funcţiile măduvei spinării Măduva spinării are doua funcţii principale.Măduva spinării Măduva spinarii este o coloană de ţesut aproximativ cilindrică. cu un corn posterior si unul anterior în fiecare jumătate.

memorie conştientă şi procesele mentale superioare. Creierul mare este împărţit pe linia mediană în două jumatătăţi. şi formaţia reticulată. respiraţia şi somnul. Acesta este locul unde toate celelalte părţi ale creierului transmit mesajele pentru a fi luata o decizie. Trunchiul cerebral. cunoscute sub numele de emisfere cerabrale. cuprinde părţi din creierul posterior. astfel încât partea stângă a corpului este controlată de partea dreaptă a creierului şi viceversa. În interiorul emisferelor cerebrale există o aglomerare de substanţă cenuşie denumită ganglioni bazali.tot creierul mijlociu şi o parte din cel anterior. care coordonează activitatea musculară. care face parte din creierul mijlociu-au funcţii vitale. deglutiţia. Aici este locul de încrucişare al tuturor căilor aferente şi eferente. tusea. care leagă creierul cu măduva spinării.postura şi echilibrul sunt menţinute şi acţioneaza în perfect acord cu ariile motorii ale emisferelor cerebrale pentru coordonarea mişcărilor corpului. Acestea sunt mai dezvoltate la om decât la orice alt animal şi sunt esenţiale pentru gândire.incluzându-le pe cele denumite bulb şi puntea-care fac parte din creierul posterior. Aceste celule formează un sistem complex de control. ceea ce permite corpului să îndeplinească diferite tipuri de mişcări. Emisferele cerebrale şi hipotalamusul Partea ce a mai mare din creier este reprezentată de emisferele cerebrale localizate în creierul anterior. Ele sunt unite la bază printr-un fascicul gros de fibre nervoase. denumite corp calos. . Ele controlează frecvenţa cardiacă. Variatele structuri ale trunchiului cerebral. presiunea arterială.liber şi inconştient.

se divid în numeroase ramuri mai mici. fibrele senzitive şi motorii formează de regula. în principal. deşi un nerv cranian foarte important vagul. una alcătuită din fibre motorii şi cealaltă din fibre senzitive.Unii nervi cranieni. şi ganglionii nervoşi. Nervii cranieni inervează. .Fibrele motorii şi senzitive sunt prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi.Dupa unirea rădăcinilor cele două tipuri de fibre se alătură pentru a forma nervul. organele de simţ şi muşchii capului.Ei inervează toate regiunile corpului situate mai jos de gât. grupe de celule nervoase situate în diverse puncte ale sistemului nervos. inervează organele digestive. inima si căile respiratorii din plămâni. în număr de 43 de perechi îşi au originea în sistemul nervos central:12 perechi se desprind din portiunea inferioară a creierului (nervii cranieni) si 31 perechi din măduva spinării (nervii spinali). cum ar fi nervul optic. Nervii spinali se desprind la intervale regulate din măduva spinării şi conţin intotdeauna atât fibre mtorii cât şi senzitive. fiecare nerv spinal se divide în ramuri care. cât şi cele motorii sunt doar părţi ale neuronilor senzitivi şi motorii.Nervii principali.Sistemul nervos periferic Componentele principale ale sistemului nervos sunt nervii. impreuna cu ţesutul conjunctiv şi vasele sanguine. care leagă sistemul nervos central de alte părţi ale corpului. Atât fibrele senzitive. o fibră motorie a unui neuron din măduva spinării se poate întinde fără întrerupere până la un muşchi al piciorului.Fiecare nerv spinal este ataşat de măduva spinării prin intermediul a doua rădăcini. Un nerv este un fascicul alcătuit din fibre motorii şi senzitive. ca două fire ale unui cablu electric. (În timp ce la nervii cranieni.De exemplu.) La mică distanţa de măduva spinării. nervi separaţi. de asemenea ataşaţi de regiunea inferioară a creierul prin rădăcini. deşi fiecare acţionează independent de cealaltă. formând o reţea care inervează tot corpul. la rândul lor. conţin doar fibre senzoriale.

ea se răspândeşte în toate direcţiile. lichidul care circulă în camera anterioară. cum ar fi lentila de forma specială a aparatului de fotografiat sau lentila alcătuita din ţesut a ochiului uman. pentru a înţelege pe deplin felul în care lumea exterioară poate fi vizualizată în mica structură care este ochiul.De la orice sursă. deşi de obicei se transmite linear.Funcţionează ca diafragma unui aparat de fotografiat. Corneea Când o rază luminoasă ajunge la ochi. ei compară.Acesta este structura al cărui pigment dă culoarea ochilor.Corneea reprezintă o lentila puternică cu focar fix.Corneea are doar o jumatate de milimetru grosime la centru şi un milimetru la joncţiunea cu sclerotica ( albul ochiului). care este prima din cele două lentile ale ochiului. între cristalin şi suprafaţa internă a corneei. de asemenea. Corpul ciliar este o porţiune cutată a uveei. poate fi distorsionată la trecerea prin anumite structuri. trebuie să ne reamintim principiile de bază.Rolul ei este de a modifica forma cristalinului prin intermediul contracţiei muşchilor ciliari permiţandu-ne focalizarea vederii pe obiectele situate la distaţa mică şi. Celălalt lucru important de înţeles despre lumină este că. Irisul Ataşat de corpul ciliar formează peretele posterior al camerei anterioare.Această membrană are o vascularizaţie bogată.ORGANELE DE SIMŢ 1.Ochii Stunci când oamenii vor sa explice mecanismul vederii. de oicei. corpul ciliar şi irisul. situată în partea anterioară a ochiului. Cel mai bun mod de a explica lumina este acela de a o considera ca un instrument de transmitere. creând posibilitatea ca obiectele să poată fi văzute. Coroida este o foţa membranoasă subţire între sclerotica ce o protejează la exterior şi retina. ce alimentează retina şi formează o reţea intricată pe cea mai mare parte a ochiului. Uvea Uvea reprezintă tunica medie a ochiului alcătuită din trei structuri distincte:coroida. de a produce umoarea apoasă. prima structură pe care o întâlneşte este o fereastră rotundă numită cornee.Puterea optică a corneei este aproximativ două treimi din puterea totală de refracţie a ochiului. ochiul cu un aparat de fotografiat perfect proiectat. fibrele lui musculare dilatând sau contractând pupila şi controlând astfel cantitatea de lumină care ajunge la .Totuşi.

constituit din două tipuri de celule fotosnsibile. principala. făra ca noi sa facem nici un efort conştient.La lumină slabă. Pe suprafaţa internă.retină. avănd o putere de refracţie mai mică decât a corneei. a globului ocular se găseşte un strat fotosensibil. a ochiului. ce are un aspect gelatinos şi dă consistenţa forma şi elasticitatea ochiului.În spatele irisului se găseşte cristalinul elastic şi transparent.Dacă intensitatea luminii este puternică pupila isi micşoreaza dimensiunile.Aceasta este plină cu o substanţa denumită umoarea vitroasă. işi măreşte diametrul. numite bastonaşe şi conuri. .Acestea sunt responsabile de claritatea imaginii şi sunt cele mai numeroase la polul posterior al ochiului. denumit retină. culoarea care este in schimb percepută de conuri.acesta este. Umoarea vitroasă şi retina În spatele cristalinului este camera internă. de fapt. curbată.Bastonaşele sunt sensibile la lumina de intesnsitate slabă şi nu percep. datorită formei pe care o au. în aria denumită foveea sau macula.