FUNCŢIILE ORGANISMULUI UMAN SI BAZA LOR ANATOMICĂ

1.Funcţiile de relaţie • • Pun omul în legătură cu mediul înconjurător, fie că acesta este favorabil, fie că este ostil Sunt îndeplinite de organe speciale, grupate în sisteme corespunzătoare - sistemul nervos şi organele de simţ – pentru sensibilitate - sistemul locomotor – pentru mişcare

percepţia durerii şi a plăcerii. gândirii si memoriei.SISTEMUL NERVOS Sistemul nervos este esenţial pentru percepţia senzorială. . ramificate. Celulele nervoase Unităţile funcţionale ale sistemului nervos sunt milioanele de celule nervoase interconectate denumite neuroni.Funcţia lor este oarecum asemănătoare cu cea a circuitelor dintr-un aparat electric complex:ele preiau semnalele dintr-o parte a sistemului nervos şi le transmit alteia. prin care mesajele sunt transmise de către substanţe chimice numite mediatori neuronali.Acestea sunt denumite denditre.De aici se propagă de-a lungul axonului. fără a o atinge de fapt. dar toţi au aceeaşi structură de bază.Fiecare buton se găseşte în imediata apropiere a unei dendrite de la un alt neuron.Impulsurile sunt declanşate întotdeauna de excitarea uneia sau a mai multor din dendritele neuronului şi sunt trimise către corpul celulei.Pentru a mări viteza de transmitere a semnalelor. unde ele pot fi retransmise altor neuroni pentru a determina o anumită acţiune. care iniţează acţiunile voluntare şi involuntare. axonul se divide şi el întrun număr de ramificaţii. denumită axon. care procesează informaţia primită.Fiind cea mai complexă structură a organismului.Din corpul celular se desprind un număr de prelungiri fine.La extremitatea sa. neuroni motori. în raport cu funcţia lor: neuroni senzitivi. neuroni integrativi (interneuroni).Neuronii sunt clasificaţi în trei tipuri. care transmit informaţia de la organele de simţ ale corpului la sistemul nervos central. Structura neuronului Neuronii au diferite forme şi mărimi. controlul mişcărilor şi reglarea funcţiilor corpului. mulţi axoni au un inveliş de mielină.Din celulă se desprinde o fibră unică. care. în final. controlează tot ţesutul nervos din celelalte părti ale corpului. principala fibrăcare asigură conducerea semnalului într-un nerv. este de asemenea vitală pentru dezvoltarea limbajului.Fiecare neuron este delimitat de un perete subţire. semi permeabil care are un rol important în transmiterea impulsurilor. fiecare terminându-se cu mici butoni. ca de exemplu respiraţia. lungă.Au un nucleu central situat într-o porţiune aproximativ sferică a neuronului numită corp celular.Acest spaţiu este denumit sinapsă.În centrul sau se gasesc creierul si maduva spinării.

şi coloana vertebrală.Când un semnal atinge butonii axonului. Lichidul cefalorahidian este un limpede.Neuronii nu sunt singurele tipuri de celule care se întâlnesc în sistemul nervos celulele denumite nevroglii sau celule gliale sunt prezente în număr mare în sistemul nervos central. majoritatea neuronilori cerebrali sunt interneuroni care au funcţia de a filtra.Primul este osos: craniul. Sistemul nervos central Creierul si măduva spinării formează unitatea centrală care prelucrează impulsurile ele primesc mesaje prin fibrele senzitive de la organele de simţ şi receptori le selectează şi analizează şi. protejează şi hrănesc şi.Cel de-al doilea este constituit din trei membrane fibroase denumite meninge. care adăposteşte măduva spinării. după aceea. care circulă în meninge. care furnizează oxigenul în substanţele nutritive. Întregul sistem nervos central necesita un aport substanţial de sânge. Deşi multi neuroni senzitivi se termină şi mulţi neuroni motori au originea in creier. oferă suport neuronilor. iar celulele SCHWANN se găsesc în cel periferic. de asemenea. ajutând la protejarea ţesutului nervos vital faţa de agresiuni.Aceste acopera in intregime creierul si măduva spinării. producând un răspuns adecvat al muschilor şi glandelor.Ambele tipuri leagă. care adăposteşte creierul. analiza şi stoca informaţiile.El este de asemenea protejat de doua tipuri de învelişuri. să traverseze sinapsele către dendritele unui alt neuron adiacent si astfel să se propage în continuare. în măduva spinării şi ventriculii cerebrali (cavităţi). transmit impulsurile de-a lungul fibrelor motorii. în anumite imprejurări. .Lichidul are un efect de amortizare. apos. acesta poate.

A doua funcţie a măduvei spinării este de a controla activităţile reflecse simple. creierul mijlociu şi creierul anterior. ea funcţionează ca un sistem de conducere în ambele sensuri între creier şi sistemul nervos periferic. Creierul: În principiu.fasciculele ascendente duc impulsurile senzitive către creier.Fasciculele descendente propagă impulsurile motorii de la creier la sistemul nervos periferic.Ele coboară pe distanţe variate prin maduva spinării şi la capătul lor la mare distanţa de creier.Măduva spinării Măduva spinarii este o coloană de ţesut aproximativ cilindrică. creierul poate fi impărţit în trei regiuni distincte:creierul posterior.Ea trimite impulsuri care produc mişcările inconştiente ale muşchilor.Aceasta este imprăştiată în trei cordoane şi conţine fasciculele ascendente şi descendente care conectează creierul la măduva spinării în ambele direcţii. în principal. Funcţiile măduvei spinării Măduva spinării are doua funcţii principale. cu un corn posterior si unul anterior în fiecare jumătate.Materia cenuşiedenumire a aglomerărilor neuronale-are formă de H pe secţiune transversală. care este situată in interiorul canalului vertebral de la creier până la vertebrele inferioare. vin în contact cu dndritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau mtori aparţinând sistemului nervos periferic. Materia cenuşie este inconjurată de materia albă. ce pleacă din diferite părţi ale creierului.Această funcţie este indeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi şi motori. activităţi motorii. ale căror prelungiri se extind pe distanţe mici in sus şi în jos prin măduva spinării şi prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi şi cei motori. astfel încât .În primul rând.Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor între neuronii periferici şi cei spinali. Cea mai mare structura a creierului posterior este cerebelul.fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi. în lungime aproximativ de 40 de cm(16 inci). în timp ce cornul posterior conţine corpii celulari ai neuronilor de asociaţie şi senzitivi.Această zonă are.Fiecare din aceste regiuni este divizată în zone separate care controlează funcţii distincte toate interconectate cu alte porţiuni ale creierului.Este compusă din aglomerări de neuroni si fascicule de fibre nervoase.Cel anterior este compus din neuroni motori.Aceasta se obţine prin neuroni.

Aici este locul de încrucişare al tuturor căilor aferente şi eferente. deglutiţia. Acesta este locul unde toate celelalte părţi ale creierului transmit mesajele pentru a fi luata o decizie.tot creierul mijlociu şi o parte din cel anterior. care leagă creierul cu măduva spinării. Aceste celule formează un sistem complex de control. . care face parte din creierul mijlociu-au funcţii vitale. care coordonează activitatea musculară. respiraţia şi somnul. Trunchiul cerebral. presiunea arterială.postura şi echilibrul sunt menţinute şi acţioneaza în perfect acord cu ariile motorii ale emisferelor cerebrale pentru coordonarea mişcărilor corpului. Variatele structuri ale trunchiului cerebral.liber şi inconştient. cuprinde părţi din creierul posterior. astfel încât partea stângă a corpului este controlată de partea dreaptă a creierului şi viceversa.incluzându-le pe cele denumite bulb şi puntea-care fac parte din creierul posterior. Ele sunt unite la bază printr-un fascicul gros de fibre nervoase. ceea ce permite corpului să îndeplinească diferite tipuri de mişcări. denumite corp calos. Emisferele cerebrale şi hipotalamusul Partea ce a mai mare din creier este reprezentată de emisferele cerebrale localizate în creierul anterior. memorie conştientă şi procesele mentale superioare. Creierul mare este împărţit pe linia mediană în două jumatătăţi. În interiorul emisferelor cerebrale există o aglomerare de substanţă cenuşie denumită ganglioni bazali. cunoscute sub numele de emisfere cerabrale. tusea. şi formaţia reticulată. Ele controlează frecvenţa cardiacă. Acestea sunt mai dezvoltate la om decât la orice alt animal şi sunt esenţiale pentru gândire.

o fibră motorie a unui neuron din măduva spinării se poate întinde fără întrerupere până la un muşchi al piciorului. şi ganglionii nervoşi. organele de simţ şi muşchii capului. impreuna cu ţesutul conjunctiv şi vasele sanguine. conţin doar fibre senzoriale. care leagă sistemul nervos central de alte părţi ale corpului. la rândul lor. fibrele senzitive şi motorii formează de regula. inima si căile respiratorii din plămâni. de asemenea ataşaţi de regiunea inferioară a creierul prin rădăcini. Atât fibrele senzitive. în principal.Sistemul nervos periferic Componentele principale ale sistemului nervos sunt nervii. cum ar fi nervul optic. una alcătuită din fibre motorii şi cealaltă din fibre senzitive. cât şi cele motorii sunt doar părţi ale neuronilor senzitivi şi motorii. Nervii spinali se desprind la intervale regulate din măduva spinării şi conţin intotdeauna atât fibre mtorii cât şi senzitive. fiecare nerv spinal se divide în ramuri care.De exemplu.Nervii principali. formând o reţea care inervează tot corpul. deşi fiecare acţionează independent de cealaltă. inervează organele digestive. Un nerv este un fascicul alcătuit din fibre motorii şi senzitive. deşi un nerv cranian foarte important vagul.Fibrele motorii şi senzitive sunt prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi. ca două fire ale unui cablu electric. grupe de celule nervoase situate în diverse puncte ale sistemului nervos.Fiecare nerv spinal este ataşat de măduva spinării prin intermediul a doua rădăcini. . Nervii cranieni inervează. nervi separaţi. se divid în numeroase ramuri mai mici.Unii nervi cranieni.Dupa unirea rădăcinilor cele două tipuri de fibre se alătură pentru a forma nervul. în număr de 43 de perechi îşi au originea în sistemul nervos central:12 perechi se desprind din portiunea inferioară a creierului (nervii cranieni) si 31 perechi din măduva spinării (nervii spinali).) La mică distanţa de măduva spinării. (În timp ce la nervii cranieni.Ei inervează toate regiunile corpului situate mai jos de gât.

Acesta este structura al cărui pigment dă culoarea ochilor. ea se răspândeşte în toate direcţiile. fibrele lui musculare dilatând sau contractând pupila şi controlând astfel cantitatea de lumină care ajunge la . ochiul cu un aparat de fotografiat perfect proiectat.De la orice sursă. pentru a înţelege pe deplin felul în care lumea exterioară poate fi vizualizată în mica structură care este ochiul. creând posibilitatea ca obiectele să poată fi văzute. de asemenea. lichidul care circulă în camera anterioară. poate fi distorsionată la trecerea prin anumite structuri. Irisul Ataşat de corpul ciliar formează peretele posterior al camerei anterioare. care este prima din cele două lentile ale ochiului. Celălalt lucru important de înţeles despre lumină este că.ORGANELE DE SIMŢ 1. între cristalin şi suprafaţa internă a corneei. de a produce umoarea apoasă. situată în partea anterioară a ochiului.Această membrană are o vascularizaţie bogată. corpul ciliar şi irisul.Corneea reprezintă o lentila puternică cu focar fix.Ochii Stunci când oamenii vor sa explice mecanismul vederii. Corpul ciliar este o porţiune cutată a uveei. deşi de obicei se transmite linear. ei compară.Rolul ei este de a modifica forma cristalinului prin intermediul contracţiei muşchilor ciliari permiţandu-ne focalizarea vederii pe obiectele situate la distaţa mică şi.Totuşi. Cel mai bun mod de a explica lumina este acela de a o considera ca un instrument de transmitere.Funcţionează ca diafragma unui aparat de fotografiat. de oicei. Uvea Uvea reprezintă tunica medie a ochiului alcătuită din trei structuri distincte:coroida. trebuie să ne reamintim principiile de bază.Puterea optică a corneei este aproximativ două treimi din puterea totală de refracţie a ochiului. Corneea Când o rază luminoasă ajunge la ochi. cum ar fi lentila de forma specială a aparatului de fotografiat sau lentila alcătuita din ţesut a ochiului uman. Coroida este o foţa membranoasă subţire între sclerotica ce o protejează la exterior şi retina. prima structură pe care o întâlneşte este o fereastră rotundă numită cornee.Corneea are doar o jumatate de milimetru grosime la centru şi un milimetru la joncţiunea cu sclerotica ( albul ochiului). ce alimentează retina şi formează o reţea intricată pe cea mai mare parte a ochiului.

curbată. de fapt. ce are un aspect gelatinos şi dă consistenţa forma şi elasticitatea ochiului.retină. Umoarea vitroasă şi retina În spatele cristalinului este camera internă.La lumină slabă.Aceasta este plină cu o substanţa denumită umoarea vitroasă. Pe suprafaţa internă.În spatele irisului se găseşte cristalinul elastic şi transparent.Acestea sunt responsabile de claritatea imaginii şi sunt cele mai numeroase la polul posterior al ochiului. numite bastonaşe şi conuri. a ochiului. culoarea care este in schimb percepută de conuri. a globului ocular se găseşte un strat fotosensibil. datorită formei pe care o au. avănd o putere de refracţie mai mică decât a corneei.Dacă intensitatea luminii este puternică pupila isi micşoreaza dimensiunile. denumit retină. . işi măreşte diametrul.acesta este. constituit din două tipuri de celule fotosnsibile. făra ca noi sa facem nici un efort conştient. principala. în aria denumită foveea sau macula.Bastonaşele sunt sensibile la lumina de intesnsitate slabă şi nu percep.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful