Sunteți pe pagina 1din 2

Opera de Fictiune

Romanul – Jurnal

Omul de stiinta respecta adevarul realitatii, pe cand


artistul respecta adevarul imaginatiei lui. Lumea inventata
de artist, opera, este o fictiune, o constructie imaginara.
Operele literare – Opere fictinale
Lucrarile de stiinta – Opere non-fictionale

Scriitorul traditional, clasic, intelege fiinta umana ca


pe un univers coerent inchegat, armonios, lipsit de
convulsii. Omul se simte protejat de o instanta
superioara, divinitate, regi sau zei.
Scriitorul modern concepe fiinta umana intr-o stare
de neliniste, de criza. Nemaiexistand o coerenta a lumii,
omul isi descopera singuratatea, nefericirea, dar uneori si
maretia spiritului.

Romanul

Scriere de Numeroase Planuri


Multitudine
mari evenimente epice
de tipuri
dimensiuni si personaje diferite

Romanul jurnal apare tarziu, in deceniul al III-lea al


secolului al XX-lea ca o forma directa, spontana de
exprimare a existentei, a experientei umane. Este o
manifestare libera, indrazneata a scriitorului care se
dezice de canoanele, de regulile consacrate de literatura.
Trasaturile romanului jurnal:
- dorinta de sinceritate, de naturalete;
- consemnarea disparata, fragmentara, lipsita de
coerenta uneori;
- transcriere fara menajamente ale unor experiente
de viata autentice;
- emitatorul nu se ascunde in spatele personajelor;
- romanul-jurnal este o forma de reprezentatie
explicit subiectiva.
In jurnal, persoanele sunt trecute prin filtrul
gandirii celui care scrie. In jurnalul personal sau in
memorii, eul este real, pe cand intr-un text literar exista
un eu fictional, care nu e altceva decat o protectie a eului
real, al scriitorului.
Romanul jurnal pretinde ca intamplarile, personajele
sunt reale, ca experinta de viata e autentica, dar ramane
o opera de fictiune in care realitatea este imaginara,
trecuta prin filtrul imaginatiei autorului in functie de
motivatiile psihologice si intentiile artistice ale acestuia.
Textul memorialistic – cuprinde rememorarea
propriei vieti, dintr-o perspectiva ulterioara, a
maturitatii. Textele memorialistice se pot limita la o
anumita perioada si pot cuprinde reflectii morale si
filosofice sau portrete ale unor personalitati.
Autobiografia este redarea evolutiei de-a lungul
intregii vieti in ordine cronologica.

S-ar putea să vă placă și