Intrebari Cu Raspunsuri La Ecuatii Cu Derivate Partiale

ecuatii
MULTIPLE CHOICE
1. --
Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2
Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este
a. c.
b. d.
2. --
a. c.
b. d.
1
3. --
a. c.
b. d.
4. --
a. c.
b. d.
5. --
a. c.
b. d.
2
6. --
Se da ecuatia diferentiala
Sa se identifice intre ecuatiile cu derivatele partiale de mai jos acea ecuatie care admite ecuatia
de mai sus ca ecuatie a caracteristicilor:
a.
b.
c.
d.
7. --
Ecuatia caracteristicilor asociata unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 pe un

domeniu este
. Atunci daca pe D ecuatia de mai sus este de tip
a. hiperbolic c. eliptic
b. parabolic d. nu putem decide tipul ecuatiei
3
8. --

domeniu este
b. parabolic d. nu putem decide tipul ecuatiei
9. --

domeniu este
b. parabolic d. criteriul nu decide tipul ecuatiei
10. --
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe un domeniu . Ecuatia
caracteristicilor asociata acestei ecuatii este
sinx⋅ y' 2 − 2 cosx⋅ y'− sinx = 0
. Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip
b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus
4
11. --
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe . Ecuatia caracteristicilor

asociata acestei ecuatii este
. Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip
12. --
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe cu ecuatia caracteristicilor

asociata acestei ecuatii
y' 2 − cos x ⋅ y'+ 3 = 0
Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip
13. --
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe cu ecuatia caracteristicilor

asociata acestei ecuatii
y' 2 − 2cos x ⋅ y'+ 4 = 0
Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip
5
14. --
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe un domeniu cu ecuatie
a caracteristicilor asociata
. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca , cu

functii reale si distincte in fiecare punct .
Atunci pe D ecuatia de mai sus este de tip
15. --
. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca cu functie reala in

fiecare punct .
6
16. --
. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca , cu

functii complex conjugate asa ca in fiecare punct , nu
este reala.
17. --
Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

acestei ecuatii
. cu .
Sa se identifice mai jos schimbarea de variabile potrivita pentru reducerea la forma canonica a
ecuatiei cu derivate partiale
a. c.
b. d.
7
18. --
Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

acestei ecuatii
. cu .
a. c.
b. d.
19. --

acestei ecuatii
. cu .
ecuatiei cu derivate partiale.
a. c.
b. d.
8
20. --
Forma canonica a unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 de tip hiperbolic este
a.
b.
c.
d.
21. --
Forma canonica a unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 de tip parabolic este
a.
b.
c.
d.
9
22. --
Forma canonica a unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 de tip eliptic este
a.
b.
c.
d.
23. --
Forma canonica a unei ecuatii liniare si omogene in raport cu derivatele de ordinul al doilea cu
coeficienti constanti de tip hiperbolic. este
a.
10
25. --
coeficienti constanti de tip eliptic. este
a. c.
b. d.
26. --
Forma canonica a ecuatiei
este
a. c.
b. d.
11
27. --
este
a. c.
b. d.
28. --
este
a. c.
b. d.
12
29. --
este
a. c.
b. d.
30. --
Se considera o ecuatie liniara si omogena de ordinul al doilea cu coeficienti constanti a carei

forma canonica este
Atunci ecuatia este de tip
31. --

forma canonica este
13
32. --

forma canonica este
14
33. --
coeficienti constanti . este
De aici rezulta ca
a.
unde f este functie de clasa .
b.
unde f,g sunt functii de clasa .
c.
d.
e. Niciuna din variantele de mai sus
15
34. --
Ecuatia
unde c>0 este o constanta , reprezinta
a. ecuatia propagarii caldurii
b. problema Dirichlet pentru disc
c. ecuatia coardei vibrante in absenta fortelor perturbatoare
d. ecuatia neomogena a coardei vibrante
35. --
Ecuatia
reprezinta o forma particulara a
a. ecuatiei propagarii caldurii
b. problemei Dirichlet pentru disc
c. ecuatiei coardei vibrante in absenta fortelor perturbatoare
d. ecuatiei neomemogene a coardei vibrante
16
36. --
Se considera ecuatia
pentru si .
O conditie de tipul pentru orice reprezinta
a. O conditie la limita c. Niciuna din variantele de mai sus
b. O conditie initiala
37. --
Se considera ecuatia
pentru si .
O conditie de tipul , pentru reprezinta
a. O conditie la limita c. Niciuna din variantele de mai sus
b. O conditie initiala
38. --
Forma canonica a ecuatiei coardei vibrante fara forte perturbatoare este
a. c.
b. d.
17
39. --
Pentru ecuatia coardei vibrante fara forte perturbatoare conditiile
sunt
a. conditii initiale c. conditii necesare
b. conditii la limita d. niciuna din variantele de mai sus
40. --
Consideram ecuatia coardei vibrante fara forte perturbatoare cu conditiile initiale
si conditiile la limita
si incercam sa o rezolvam cu metoda separarii variabilelor. La primul pas cautam o solutie

particulara a ecuatiei initiale de forma
a. c.
b. d.
18
41. --
Consideram urmatoarea ecuatie
(8)
a>0. Aceasta este
a. ecuatia omogena a coardei vibrante c. ecuatia propagarii caldurii
b. ecuatia neomogena a coardei vibrante d. ecuatia lui Laplace
42. --
(9)
a>0. Aceasta este o ecuatie de tip
b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus.
19
43. --
Consideram ecuatia propagarii caldurii
cu conditia initiala
si conditiile pe frontiera

a. c.
b. d.
44. --
(11)
Aceasta este
a. ecuatia omogena a coardei vibrante c. ecuatia caldurii
b. ecuatia neomogena a coardei vibrante d. ecuatia lui Laplace
20
45. --
(12)
Aceasta este o ecuatie de tip
b. parabolic d. nicuna din variantele de mai sus
46. --
Pentru rezolvarea problemei Dirichlet pentru disc
a. se trece la coordonate polare dupa care se aplica metoda separarii variabilelor
b. se aplica metoda separarii variabilelor dupa care se trece la coordonate polare
c. se reduce problema Dirichlet la forma canonica utilizandu-se metoda

caracteristicilor
d. niciuna din variantele de mai sus
47.
1. Pentru a aduce la forma canonica urmatoarea ecuatie:
Folosim schimbarea de variabila :
a. ξ=y+x; η =2x c. ξ=y+x; η =x

b. ξ=y-x; η =2x d. ξ=y+x; η =2xy
21
TRUE/FALSE
1. --
Ecuatia caracteristicilor asociata unei ecuatii liniare si omogene in raport cu derivatele de

ordinul al doilea cu coeficienti constanti are forma
unde a,b,c sunt niste numere reale constante.
2. Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2
22
Ecuatii cu derivate partiale
MULTIPLE CHOICE
1. Să se rezolve problema Cauchy pentru ecuaŃia:

∂ 2u ∂ 2u
− =0
∂t 2 ∂x 2
cu condiŃiile iniŃiale:
∂u
u t =0 = x 2 , t =0 = 0
∂t
a. u ( x, t ) = t 2 + x 2
b. u ( x, t ) = t 2 − x 2
1
c. u ( x, t ) = ϕ ( x − t ) + ϕ ( x + t )  , ϕ ( ⋅) - funcŃie arbitrară.
2
1
d. u ( x, t ) = ϕ ( x − t ) − ϕ ( x + t )  , ϕ ( ⋅) - funcŃie arbitrară.
2
2. DeterminaŃi soluŃia ecuaŃiei:
∂ 2u ∂ 2u
 2 −4 2 =0
 ∂t ∂x

u = 0, ∂u = x
 t = 0 ∂t
t =0
1
a. u ( x, t ) = ϕ ( x − 2t ) + ϕ ( x + 2t )  , ϕ ( ⋅) - funcŃie arbitrară.
4
b. u ( x, t ) = xt
c. u ( x, t ) = ϕ ( x 2 + t 2 ) , ϕ ( ⋅) - funcŃie arbitrară.
d. u ( x, t ) = t 2 + x 2
π
3. DeterminaŃi forma unei coarde la momentul t = dacă mişcarea ei este definită de ecuaŃia:
2a
∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u
− a şi de condiŃiile iniŃiale u t =0 = sin x, t =0 = 1.
∂t 2 ∂x 2 ∂t
a. u ( x, t ) = sin ax cos t + t
b. u ( x, t ) = sin x cos t + t
π
c. u ( x, t ) =
2a
1
d. u ( x, t ) = sin x cos at
2a
1
∂ 2u ∂ 2u
 2 − 2 =0
 ∂t ∂x

u = x, ∂u = − x
t =0 t =0
 ∂t
a. u ( x, t ) = t (1 − x )
b. u ( x, t ) = x ( t − 1)
c. u ( x, t ) = tx
d. u ( x, t ) = x (1 − t )

∂ 2u 2 ∂ u
2
 2 −a =0
 ∂t ∂x 2

u = 0, ∂u = cos x
 t =0 ∂t
t =0
1
a. u ( x, t ) = cos x sin at
a
1
b. u ( x, t ) = sin x cos at
a
1
c. u ( x, t ) = sin x cos x
a
1
d. u ( x, t ) = cos at sin x
a
6. Să se găsească forma unei coarde la momentul t = π dacă mişcarea sa este definită de ecuaŃia:
∂ 2u ∂ 2u
 2 − 2 =0
 ∂t ∂x

u = sin x, ∂u = cos x
 t =0 ∂t
t =0
a. u = cos x
b. u = − sin x
c. u = − cos x
d. u = sin x
2
7. Să se aducă la forma canonică indicând transformările de variabile:
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u ∂u
+ 2 − 3 + 2 + 6 = 0.
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂x ∂y
∂ u 1 ∂u
2
a. + =0 , ξ = x+ y , η = 3x − y
∂ξ∂η 2 ∂ξ
∂ 2u 1 ∂u
b. − =0 , ξ = x+ y , η = 3x − y
∂ξ∂η 2 ∂ξ
∂ 2u 1 ∂u
c. + =0 , ξ = x− y , η = 3x + y
∂ξ∂η 2 ∂ξ
∂ 2u 1 ∂u
d. − =0 , ξ = x+ y , η = 3x + y
∂ξ∂η 2 ∂ξ
8. Să se aducă la forma canonică şi să se indice transformările de variabile efectuate:
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u ∂u
+4 +5 2 + +2 = 0
∂x 2
∂x∂y ∂y ∂x ∂y
∂ u ∂ u ∂u
2 2
a. + + = 0 , ξ = 2x + y , η = −x
∂ξ 2 ∂η 2 ∂η
∂ 2u ∂ 2u ∂u
b. + + = 0 , ξ = 2x − y , η=x
∂ξ 2 ∂η 2 ∂η
∂ 2u ∂ 2u ∂u
c. − + = 0 , ξ = 2x − y , η=x
∂ξ 2 ∂η 2 ∂η
∂ 2u ∂ 2u ∂u
d. + − = 0 , ξ = 2x − y , η=x
∂ξ 2 ∂η 2 ∂η
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u ∂u
− 2 + 2 +α +β + cu = 0.
∂x 2
∂x∂y ∂y ∂x ∂y
∂ 2u ∂u ∂u
a. − (α + β ) +β + cu = 0 , ξ = x− y , η=y
∂η 2
∂ξ ∂η
∂ 2u ∂u ∂u
b. + (α − β ) −β + cu = 0 , ξ = x+ y , η=y
∂η 2
∂ξ ∂η
∂ 2u ∂u ∂u
c. + (α + β ) +β + cu = 0 , ξ = x+ y , η=y
∂η 2
∂ξ ∂η
∂ 2u ∂u ∂u
d. + (α + β ) +β + cu = 0 , ξ = x+ y , η=y
∂η 2
∂ξ ∂η
3
10. Să se aducă la forma canonică şi să se indice transformările de variabile efectuate
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u
∂x 2
− 2 cos x
∂x∂y
− ( 3 + sin 2
x ) ∂y 2
−y
∂y
=0
∂ 2u η − ξ  ∂u ∂u 
a. +  −  = 0 , ξ = 2 x + sin x + y , η = 2 x - sin x - y
∂ξ∂η 16  ∂ξ ∂η 
∂ 2u η − ξ  ∂u ∂u 
b. +  + =0, ξ = 2 x + sin x + y , η = 2 x - sin x - y
∂ξ∂η 16  ∂ξ ∂η 
∂ 2u η − ξ  ∂u ∂u 
c. +  − =0, ξ = 2 x − sin x + y , η = 2 x - sin x - y
∂ξ∂η 16  ∂ξ ∂η 
∂ 2u η − ξ  ∂u ∂u 
d. +  − =0, ξ = 2 x + sin x + y , η = 2 x - sin x - y
∂ξ∂η 32  ∂ξ ∂η 
11. Să se aducă la forma canonică şi să se indice transformările de variabile efectuate

∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u
y 2
+ 2 xy + 2x +y = 0.
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂y
∂ 2 u ∂ 2u 1 ∂u 1 ∂u
a. + 2+ ⋅ + ⋅ = 0 , ξ = x2 − y 2 , η = x2
∂ξ 2
∂η ξ − η ∂ξ 2η ∂η
∂ u ∂ 2u
2
1 ∂u 1 ∂u
b. − 2+ ⋅ + ⋅ = 0 , ξ = x2 − y2 , η = x2
∂ξ 2
∂η ξ − η ∂ξ 2η ∂η
∂ u ∂ 2u
2
1 ∂u 1 ∂u
c. + 2− ⋅ + ⋅ = 0 , ξ = x2 + y 2 , η = x2
∂ξ 2
∂η ξ − η ∂ξ 2η ∂η
∂ 2u ∂ 2 u 1 ∂u 1 ∂u
d. + 2+ ⋅ + ⋅ = 0 , ξ = x2 + y2 , η = x2
∂ξ 2
∂η ξ + η ∂ξ η ∂η
∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u
tg 2 x − 2 y tgx + y + tg 3 x = 0.
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂x
∂ 2u ξ ∂u
a. − ⋅ = 0 , ξ = y sin x , η = y
∂η 2 η ∂ξ
∂ 2u 2ξ ∂u
b. − ⋅ = 0 , ξ = y sin x , η = y
∂η 2 η 2 ∂ξ
∂ 2u ξ ∂u
c. + ⋅ = 0 , ξ = y sin x , η = − y
∂η 2 η ∂ξ
∂ 2u ξ ∂u
d. + ⋅ = 0 , ξ = y sin x , η = − y
∂η 2 η ∂ξ
4
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u 1 ∂u
+ 2sin x − cos 2
x + cos x + sin 2 x = 0.
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂x 2 ∂y
∂u 1
2
ξ + η ∂u
a. − cos = 0 , ξ = x − y + cos x , η = x − y − cos x
∂ξ∂η 2 2 ∂η
∂ 2u 1 ξ + η ∂u
b. − cos = 0 , ξ = x − y + cos x , η = x − y − cos x
∂ξ∂η 2 2 ∂η
∂ 2u 1 ξ + η ∂u
c. + cos = 0 , ξ = x + y + cos x , η = x − y − cos x
∂ξ∂η 2 2 ∂η
∂ 2u 1 ξ − η ∂u
d. + cos = 0 , ξ = x + y + cos x , η = x − y − cos x
∂ξ∂η 2 2 ∂η
∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u ∂u
x 2
+ 2 xy − 3y − 2 x + 4 y + 16 x 4u = 0.
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂x ∂y
∂u2
1 ∂u 1 ∂u x
a. + ⋅ − +u = 0 , ξ = x− y , η =
∂ξ∂η 4η ∂ξ 2ξ ∂η y
∂ 2u 1 ∂u 1 ∂u x
b. + ⋅ − +u = 0 , ξ = x+ y , η =
∂ξ∂η 4η ∂ξ 2ξ ∂η y
∂ 2u 1 ∂u 1 ∂u x
c. − ⋅ + + u = 0 , ξ = xy , η =
∂ξ∂η 4η ∂ξ ξ ∂η y
∂u2
1 ∂u 1 ∂u x3
d. + ⋅ − + u = 0 , ξ = xy , η =
∂ξ∂η 4η ∂ξ ξ ∂η y
∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u ∂u
(1 + x2 ) ∂x 2
+ (1 + y ) ∂y 2
+x +y
∂x ∂y
= 0.
a.
∂ 2u ∂ 2u
+
∂ξ 2 ∂η 2
( ) (
= 0 , ξ = ln x + 1 + x 2 , η = ln y + 1 + y 2 )
b.
∂ 2u ∂ 2u
−
∂ξ 2 ∂η 2
( ) (
= 0 , ξ = ln x + 1 + x 2 , η = ln y + 1 + y 2 )
c.
∂ 2u ∂ 2u
∂ξ 2 ( ) (
+ 2 = 0 , ξ = ln x + 1 + x 2 , η = ln 3 y + 1 + 9 y 2
∂η
)
∂ u ∂ 2u
( ) ( )
2
d. − 2 = 0 , ξ = ln 2 x + 1 + 4 x 2 , η = ln y + 1 + y 2
∂ξ 2
∂η
5
∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
sin 2 x − 2 y sin x + y = 0.
∂x 2 ∂x∂y ∂y 2
∂ 2u 2ξ ∂u x
a. − 2 ⋅ = 0 , ξ = y ln , η = y
∂η ξ + η ∂ξ
2 2
2
∂u2
2ξ ∂u x
b. − 2 ⋅ = 0 , ξ = ytg , η = y
∂η ξ + η ∂ξ
2 2
2
∂u2
2ξ ∂u x
c. + 2 ⋅ = 0 , ξ = tg , η = y
∂η ξ + η ∂ξ
2 2
y
∂u2
2ξ ∂u y
d. − 2 ⋅ = 0 , ξ = xtg , η = − y
∂η ξ + η ∂ξ
2 2
2
∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u
cth x 2 − 2 y cthx
2
+y + 2y = 0.
∂x ∂x∂y ∂x 2
∂y
∂ 2u 1  ∂u ∂u 
a. + 2 
ξ −η  = 0 , ξ = y chx , η = shx
∂η 1 − η  ∂ξ
2
∂η 
∂ 2u 1  ∂u ∂u 
b. + 2 
ξ −η =0 , ξ = y shx , η = chx
∂η 1 + η  ∂ξ
2
∂η 
∂ 2u 1  ∂u ∂u 
c. + 2 
ξ +η =0 , ξ = y chx , η = shx
∂η 1 + η  ∂ξ
2
∂η 
∂ 2u 1  ∂u ∂u 
d. − 2 
η +ξ =0, ξ = y chx , η = yshx
∂η 1 + η  ∂ξ
2
∂η 
6
18. Să se stabilească tipul ecuaŃiei în funcŃie de x şi apoi să se aducă la forma canonică, precizând
transformarea făcută:
∂ 2u ∂ 2 u
y 2 + 2 = 0.
∂x ∂y
a. ecuaŃia este de tip eliptic dacă y > 0 ,iar, forma canonică este:
∂ 2u ∂ 2u 1 ∂u 2 32
+ + = 0 , ξ = x , η = y ( y > 0)
∂ξ 2 ∂η 2 3η ∂η 3
b. ecuaŃia este de tip hiperbolic dacă y > 0 , iar forma canonică este:
∂ 2u ∂ 2u 1 ∂u 2 32
− + = 0 , ξ = x , η = y ( y > 0)
∂ξ 2 ∂η 2 3η ∂η 3
c. ecuaŃia este de tip hiperbolic pentru y < 0 , iar forma canonică este:
 2 3
∂ 2u 1  ∂u ∂u   ξ = x − ( − y ) 2
3
+  + =0 ,  y<0
∂ξ∂η 6 (η − ξ )  ∂ξ ∂η  η = x + 2 ( − y ) 2
3
 3
d. ecuaŃia este de tip eliptic pentru y < 0 , iar forma canonică este:
 2 3
∂u ∂u
2 2
1  ∂u ∂u  ξ = x − ( − y ) 2
3
+  + =0 ,  y<0
∂ξ 2 ∂η 2 6 (η − ξ )  ∂ξ ∂η  2
η = x + ( − y ) 2
3
 3
19. Să se stabilească tipul ecuaŃiei în funcŃie de x şi apoi să se aducă la forma canonică, precizând
transformarea făcută:
∂ 2u ∂ 2u ∂u
+ y +α = 0 , unde α = constant
∂x 2
∂y 2
∂y
a. ecuaŃia este de tip eliptic dacă y < 0 , iar forma canonică este:
∂ 2u ∂ 2u 2α − 1 ∂u
+ + = 0 , ξ = x , η = 2 − y , ( y < 0)
∂ξ 2 ∂η 2 η ∂η
b. ecuaŃia este de tip hiperbolic dacă y < 0 , iar forma canonică este:
1
α − 
2 ∂u − ∂u  = 0 , ξ = x − 2 − y ( y < 0 )
∂u2 
−   
∂ξ∂η ξ − η  ∂ξ ∂η  η = x + 2 − y
c. ecuaŃia este de tip hiperbolic dacă y < 0 , iar forma canonică este:
∂ 2u ∂ 2u 2α − 1 ∂u
− + = 0 , ξ = x , η = 2 − y , ( y < 0)
∂ξ 2 ∂η 2 η ∂η
d. ecuaŃia este de tip eliptic dacă y > 0 , iar forma canonică este:
1
α − 
2 ∂u − ∂u  = 0 , ξ = x − 2 − y ( y < 0 )
∂u ∂u
2 2 
+ −   
∂ξ 2 ∂η 2 ξ − η  ∂ξ ∂η  η = x + 2 − y
7
20. Să se stabilească tipul ecuaŃiei în funcŃie de x şi y, apoi să se aducă la forma canonică,
precizând transformarea făcută:
∂ 2u ∂ 2u
y 2 +x 2 =0
∂x ∂y
a. ecuaŃia este de tip hiperbolic dacă x < 0 , y < 0, iar, forma canonică este:
 3 3
∂ u 1 1  ∂u ∂u  ξ = ( − x ) − y
2 2 2
+  η − ξ  = 0 , 
∂ξ∂η 3 η 2 − ξ 2  ∂ξ ∂η  3 3
η = ( − x ) 2 + y 2

b. ecuaŃia este de tip eliptic dacă x < 0 , y < 0, iar forma canonică este:
 3
∂ 2u ∂ 2u 1 ∂u 1 ∂u ξ = ( − x ) 2
+ + + =0 , 
∂ξ 2 ∂η 2 3ξ ∂ξ 3η ∂η 3
η = ( − y ) 2

c. ecuaŃia este de tip eliptic dacă x > 0 , y > 0, iar, forma canonică este:
 3
∂ u ∂ u 1 ∂u 1 ∂u
2 2
ξ = ( )2
− x
+ + + = 0 , 
∂ξ 2 ∂η 2 3ξ ∂ξ 3η ∂η 3
η = ( − y ) 2

d. ecuaŃia este de tip hiperbolic dacă x > 0 , y > 0, iar, forma canonică este:
 3 3
∂ u 1 1  ∂u
2
∂u  ξ = ( )
− x 2 − y 2
+ 2 
η −ξ =0 , 
∂ξ∂η 3 η − ξ  ∂ξ
2
∂η  3 3
η = ( − x ) 2 + y 2

8
∂ 2u ∂ 2u
x 2 + y 2 =0
∂x ∂y
a. ecuaŃia este de tip eliptic pe interiorul cercului x 2 + y 2 = 1 , iar, forma canonică
este:
∂ 2 u ∂ 2u y x2 + y 2 − 1
+ = 0 , ξ = , η =
∂ξ 2 ∂η 2 x −1 x −1
b. ecuaŃia este de tip hiperbolic pe exteriorul cercului x 2 + y 2 = 1 , iar forma canonică
este:
∂ 2u ∂ 2u y x2 + y 2 − 1
− =0 , ξ = , η=
∂ξ 2 ∂η 2 x −1 x −1
c. ecuaŃia este de tip hiperbolic pe interiorul cercului x 2 + y 2 = 1 , iar forma canonică
este:
∂ 2u ∂ 2u y 1 − x2 − y 2
− = 0 , ξ = , η =
∂ξ 2 ∂η 2 x −1 x −1
d. ecuaŃia este de tip eliptic pe exteriorul cercului x 2 + y 2 = 1, iar forma canonică
este:
∂ 2 u ∂ 2u y 1 − x2 − y 2
+ = 0 , ξ = , η =
∂ξ 2 ∂η 2 x −1 x −1

∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u ∂u
(
1 − x2)∂x 2
− 2 xy
∂x∂y
− (
1 + y )
∂y 2
− 2x − 2 y
∂x ∂y
=0
a. pentru 1 − x 2 + y 2 > 0 ecuaŃia este de tip hiperbolic, iar, forma canonică este:
∂ 2 u ∂ 2u y 1 − x2 + y 2
− = 0 , ξ = , η =
∂ξ 2 ∂η 2 1+ x 1+ x
b. pentru 1 − x + y < 0 ecuaŃia este de tip hiperbolic, iar, forma canonică este:
2 2
∂ 2 u ∂ 2u y x2 − y 2 − 1
− = 0 , ξ = , η =
∂ξ 2 ∂η 2 1+ x 1+ x
c. pentru 1 − x 2 + y 2 > 0 ecuaŃia este de tip eliptic, iar, forma canonică este:
∂ 2u ∂ 2u y 1 − x2 + y2
+ = 0 , ξ = , η =
∂ξ 2 ∂η 2 1+ x 1+ x
d. pentru 1 − x + y < 0 ecuaŃia este de tip eliptic, iar, forma canonică este:
2 2
∂ 2u ∂ 2u y x2 − y2 −1
+ =0 , ξ= , η=
∂ξ 2 ∂η 2 1+ x 1+ x
9
23. Să se rezolve ecuaŃii diferenŃiale cu derivate parŃiale de ordinul doi:
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u
− 2sin x − cos 2
x − cos x =0
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂y
a. u ( x, y ) = ϕ ( x + y + cos x ) +ψ ( x − y − cos x )
b. u ( x, y ) = ϕ ( x + y − cos x ) +ψ ( x − y + cos x )
c. u ( x, y ) = ϕ ( x + y − sin x ) +ψ ( x − y + sin x )
d. u ( x, y ) = ϕ ( x − y − sin x ) +ψ ( x − y + sin x )

∂ 2u ∂ 2u 1  ∂u ∂u 
a. x 2 −y 2 +  − =0 , ( x > 0, y > 0 ) .
∂x ∂y 2  ∂x ∂y 
b. u ( x, y ) = ϕ ( ) ( − x + − y ) x < 0, y < 0
− x − − y +ψ
c. u ( x, y ) = ϕ ( x − y ) +ψ ( x + y ) x, y > 0
d. u ( x, y ) = ϕ ( − x − y ) +ψ ( − x + y ) x < 0, y > 0

∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u
x2 − y − 2y =0
∂x 2
∂y 2
∂y
x  x2 
a. u ( x , y ) = ϕ ( x, y ) + ψ 
y  y2 
x  y
b. u ( x, y ) = ϕ ( x ⋅ y ) + xyψ  
y x
x  y
c. u ( x , y ) = ϕ ( x, y ) + ψ 
y x
x  y
d. u ( x, y ) = ϕ ( x, y ) + ψ  
y x
∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u ∂u
x2 − 2 xy + y +x +y =0
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂x ∂y
a. u ( x, y ) = ϕ ( x ⋅ y ) ln y +ψ ( x ⋅ y )
b. u ( x, y ) = ϕ ( x, y ) ln y +ψ ( x ⋅ y )
 x
c. u ( x, y ) = ϕ ( x ⋅ y ) ln y +ψ  
 y
y
d. u ( x, y ) = ϕ ( x, y ) ln +ψ ( x ⋅ y )
x
10
∂  2 ∂u  2 ∂ u
2
 x  = x
∂x  ∂x  ∂y 2
x
ϕ ( x ⋅ y ) +ψ  
a. u ( x, y ) =
y  
x
ϕ ( x − y ) +ψ ( x + y )
b. u ( x, y ) =
x
ϕ ( x − y ) +ψ ( x + y )
c. u ( x, y ) =
y
x
ϕ ( x ⋅ y ) +ψ  
d. u ( x, y ) =
y  
y
∂ 2u ∂u ∂u
( x − y) − + =0
∂x∂y ∂x ∂y
X ( x)Y ( y)
a. u ( x, y ) = , unde X ( x ) şi Y ( y ) sunt funcŃii arbitrare
x2 + y2
X ( x) ⋅Y ( y )
b. u ( x, y ) = , unde X ( x ) şi Y ( y ) sunt funcŃii arbitrare
x⋅ y
X ( x) − Y ( y)
c. u ( x, y ) = , unde X ( x ) şi Y ( y ) sunt funcŃii arbitrare
x− y
X ( x) + Y ( y)
d. u ( x, y ) = , unde X ( x ) şi Y ( y ) sunt funcŃii arbitrare
x+ y
∂ 2u ∂u ∂u
+ y + x + xyu = 0
∂x∂y ∂x ∂y
x2 + y 2
−  x 
a. u ( x, y ) = e 2
ϕ   +ψ ( y ) 
  y 
x2 + y2
b. u ( x, y ) = e 2
ϕ ( x + y ) + ψ ( x − y ) 
x +y
2 2
−
c. u ( x, y ) = e 2
ϕ ( x + y ) + ψ ( x − y ) 
x +y
2 2
−
d. u ( x, y ) = e 2
ϕ ( x ) + ψ ( y ) 
11
30. Utizând schimbarea de variabile independente :
y z
ξ= , η = , ζ = z− y
x x
să se rezolve ecuaŃii diferenŃiale cu derivate parŃiale de ordinul doi:
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u
x 2 2 + 2 xy + y 2 2 + 2 yz + z 2 2 + 2 zx =0
∂x ∂x∂y ∂y ∂y∂z ∂z ∂z∂x
 y z y z
a. u ( x, y , z ) = ( z − y ) ϕ  ,  + ψ  ,  , unde ϕ ( ⋅, ⋅) şi ψ ( ⋅, ⋅)
 x x  x x
y z y z
b. u ( x, y , z ) = ( z + y ) ϕ  ,  + ψ  ,  , unde ϕ ( ⋅, ⋅) şi ψ ( ⋅, ⋅)
 x x  x x
y z y z
c. u ( x, y , z ) = ( z − y ) ϕ  ,  + ( x − y )ψ  ,  , unde ϕ ( ⋅, ⋅) şi ψ ( ⋅, ⋅ )
 x x  x x
y z y z
d. u ( x, y, z ) = xyϕ  ,  + ψ  ,  , unde ϕ ( ⋅, ⋅) şi ψ ( ⋅, ⋅)
 x x  x x
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u
∂t 2
= a11 2 + 2a12
∂x ∂x∂y
+ a22 2
∂y
(a a = a122 )
11 22
a. ( ) (
u ( x, y, t ) = ϕ x + a12t , y + a22t + ψ x − a12t , y − a22t )
unde ϕ şi ψ sunt funcŃii arbitrare.
b. ( ) (
c. ( ) (
d. ( ) (
u ( x, y, t ) = ϕ x + a11t , y − a22t +ψ x − a11t , y − a22t )
12
∂ 4u ∂ 4u ∂ 4u
− 2 + =0
∂x 4 ∂x 2 ∂y 2 ∂y 4
a. u ( x, y ) = yf1 ( x ) + xf 2 ( y ) + f3 ( x − y ) + f 4 ( x + y ) ,
unde f k ( ⋅) ( k = 1, 4 ) sunt funcŃii arbitrare

b. u ( x, y ) = xf1 ( x ) + yf 2 ( y ) + f3 ( x − y ) + f 4 ( x + y ) ,
c. u ( x, y ) = ( x − y ) f1 ( x + y ) + ( x + y ) f 2 ( x − y ) + f3 ( x − y ) + f 4 ( x + y )
d. u ( x, y ) = xf1 ( x ) + yf 2 ( y ) + ( x + y ) f3 ( x − y ) + ( x − y ) f 4 ( x + y )
33. Să se rezolve ecuaŃia de tip hiperbolic:
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u
+ 2 − 3 =0, u y =0 = 3x 2 , =0
∂x 2 ∂x∂y ∂y 2 ∂y y =0
a. u ( x, y ) = x 2 − 3 y 2
b. u ( x, y ) = 3x 2 − y 2
c. u ( x, y ) = x 2 + 3 y 2
d. u ( x, y ) = 3x 2 + y 2
13
∂ 2u ∂ 2u ∂u ∂u ∂u
(1 + x )
2
∂x 2
− (1 + y 2
) ∂y 2
+x −y
∂x ∂y
=0 , u y = 0 = ϕ0 ( x ) ,
∂y
= ϕ1 ( x )
y =0
1   α 2 − 1   β 2 − 1  1 β 1  z 2 − 1 
u ( x, y ) = ϕ0   ϕ0  ϕ1 
2   2α   2 β   2 ∫α z  2 z 
a.  −  dz
(
unde, α = x + 1 + x 2 )( y + 1+ y2 , ) β=
x + 1 + x2
y + 1 + y2
1   α 2 + 1   β 2 + 1  1 β 1  z 2 − 1 
u ( x, y ) = ϕ0   ϕ0  ϕ1 
2   2α   2 β   2 ∫α z  2 z 
b.  −  dz
(
unde, α = x + 1 + x 2 )( y + 1+ y2 , ) β=
x + 1 + x2
y + 1 + y2
1   α 2 − 1   β 2 − 1  1 β 1  z 2 − 1 
u ( x, y ) = ϕ0   ϕ0  ϕ1 
2   2α   2 β   2 ∫α z  2 z 
c.  −  dz
(
unde, α = x − 1 + x 2 )( y + 1+ y2 , ) β=
x − 1 + x2
y + 1+ y2
1   α 2 + 1   β 2 + 1  1 β 1  z 2 − 1 
u ( x, y ) = ϕ0   ϕ0  ϕ1 
2   2α   2 β   2 ∫α z  2 z 
d.  −  dz
(
unde, α = x − 1 + x 2 )( y + 1+ y2 , ) β=
x − 1 + x2
y + 1+ y2
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u ∂u
+ 2 cos x − sin 2
x − sin x =0, u y =sin x = ϕ0 ( x ) , = ϕ1 ( x )
∂x 2
∂x∂y ∂y 2
∂y ∂y y =sin x
x + sin x + y
1 1
u ( x, y ) = ϕ0 ( x + sin x + y ) + ϕ0 ( x − sin x − y )  + ϕ1 ( z ) dz
2 x −sin∫x − y
a.
2
x −sin x + y
1 1
u ( x, y ) = ϕ0 ( x − sin x + y ) + ϕ0 ( x + sin x − y )  + ϕ1 ( z ) dz
2 x +sin∫x − y
b.
2
x − cos x + y
1 1
u ( x, y ) = ϕ0 ( x − cos x + y ) + ϕ0 ( x + cos x − y )  + ϕ1 ( z ) dz
2 x + cos∫ x − y
c.
2
x + cos x + y
1 1
u ( x, y ) = ϕ0 ( x + cos x + y ) + ϕ0 ( x + cos x − y )  + ϕ1 ( z ) dz
2 x + cos∫ x − y
d.
2
14
∂ 2u ∂ 2u ∂ 2u ∂u ∂u ∂u
+ 4 − 5 + − = 0, u y =0 = f ( x ) , = F ( x)
∂x 2 ∂x∂y ∂y 2 ∂x ∂y ∂y y =0
 x − 5y z
x− y
x−
y
5 z

5  
a. u ( x, y ) = f ( x − y ) + e  ∫ e f ( z ) dz − ∫ e F ( z ) dz 
6 6 ′ 6
6
 x − y x− y

 x+ y x+
y

5 − x +6 y  5 6z 5 z

b. u ( x, y ) = f ( x + y ) + e  ∫ e f ′ ( z ) dz − ∫ e F ( z ) dz 
6
6
 x − y x− y

 x− y x−
y

5 − x +6 y  5 6z 5 z

c. u ( x, y ) = f ( x + y ) + e  ∫ e f ′ ( z ) dz − ∫ e F ( z ) dz 
6
6
 x + y x+ y

 x− y x−
y

5 x +6 y  5 − 6z 5
−
z

d. u ( x, y ) = f ( x + y ) + e  ∫ e f ′ ( z ) dz − ∫ e F ( z ) dz  6
6
 x + y x+ y


∂ 2u ∂ 2u 2 ∂ u
2
∂u
x2 − 2 xy − 3 y =0, u y =1 = ϕ0 ( x ) , = ϕ1 ( x )
∂x 2 ∂x∂y ∂y 2 ∂y y =1
x x
( ) x 3
( )
y 7 7 y
3 1 3 −
−
a. u ( x, y ) = ϕ 0 x y + yϕ 0   + y x ∫ ϕ 0 x y x dx − x y ∫ ϕ1 ( x ) x dx
4 4
4 4  y  16 x4 y
4 x4 y
b. ( ) ( )
15
grele_ecuatii
MULTIPLE CHOICE
1. --
Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

acestei ecuatii
. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca , . Se

integreaza aceste ecuatii si se gaseste . Daca
ecuatia cu derivate partiale este de tip hiperbolic pe D atunci schimbarea de variabile pentru
reducerea la forma canonica a ecuatiei este
a.
b. Avem si schimbarea de variabile potrivita este
c. Avem ca functiile si sunt complex conjugate si schimbarea
de variabile potrivita este
d. niciuna din variantele de mai sus
1
2. --

acestei ecuatii
. cu .
a. c.
b. d.
3. --
Pentru a reduce la forma canonica o ecuatie cu derivate partiale se utilizeaza schimbarea de

variabile . Notam Atunci este adevarat ca
a. c.
b. d.
2
4. --

variabile . Notam Atunci este adevarat ca
a. c.
b. d.
5. --

variabile . Notam Atunci
contine (cu + sau - in fata) termenul
a. c.
b. d.
3
6. --

variabile . Notam Atunci
contine (cu + sau - in fata) termenul
a. c.
b. d.
7. --
este
a.
4
8. --

forma canonica este
De aici rezulta ca
a.
unde f este o functie ce admite primitive cel putin local.
b.
unde f,g sunt functii ce admit primitive cel putin local.
c.
d.
unde f este functie ce admite primitive cel putin local.
5
9. --

forma canonica este
De aici rezulta ca
a.
b.
c.
d.
6
10. --

forma canonica este
De aici rezulta ca
a.
unde f este o functie ce admite primitive cel putin local.
b.
c.
d.
7
11. --

forma canonica este
De aici rezulta ca
a.
b.
c.
d.
8
12. --
Solutiile generale ale ecuatiei caracteristicilor asociate ecuatiei
unde c este o constanta , sunt
a.
unde
14. --
Pentru rezolvarea ecuatiei coardei vibrante fara forte perturbatoare, cu constanta c=1 se aduce
ecuatia la forma canonica si apoi se rezolva ecuatia care rezulta. Se obtine
a.
b.
c.
d.
10
15. --
Se aplica metoda separarii variabilelor ecuatiei cu derivate partiale
(1)
Se cauta o solutie de forma
. Rezulta atunci ca
X,T satisfac ecuatia
a. c.
b. d.
11
16. --
(10)
cu conditia initiala
si conditiile pe frontiera

. Rezulta atunci ca exista un numar constant k asa ca X,T satisfac ecuatia
a. c.
b. d.
12
Ecuatii
TRUE/FALSE
1. Pentru a aduce la forma canonica urmatoarea ecuatie :
Folosim schimbarea de variabila ξ =3y-x ; η =x+y.
Folosim schimbarea de variabila ξ=y-x; η =2x.
Folosim schimbarea de variabila ξ=2x-y; η =3x.
Folosim schimbarea de variabile ξ=x+2y; η =2x-y.
Folosim schimbarea de variabile ξ=2x-y; η =3x.
1
Folosim schimbarea de variabile ξ=x+y; η =x.
Folosim schimbarea de variabile ξ=2x-3y; η=3x-y.
Folosim schimbarea de variabile ξ=x+3y; η =x.
Folosim schimbarea de variabile ξ=2x-3y; η =x-y.
Folosim schimbarea de variabile ξ=2x-3y; η =x-y.
2
Folosim schimbarea de variabile ξ=-x+y; η =-x+2y.

Intrebari Cu Raspunsuri La Ecuatii Cu Derivate Partiale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebari Cu Raspunsuri La Ecuatii Cu Derivate Partiale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ecuatii

Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2

Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2

Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2

Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2

Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2

Ecuatia caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

Ecuatia caracteristicilor asociata unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 pe un

. Atunci daca pe D ecuatia de mai sus este de tip

b. parabolic d. nu putem decide tipul ecuatiei

Ecuatia caracteristicilor asociata unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 pe un

. Atunci daca pe D ecuatia de mai sus este de tip

b. parabolic d. nu putem decide tipul ecuatiei

Ecuatia caracteristicilor asociata unei ecuatii cvasiliniare cu derivate partiale de ordin 2 pe un

. Atunci daca pe D ecuatia de mai sus este de tip

b. parabolic d. criteriul nu decide tipul ecuatiei

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe un domeniu . Ecuatia

caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

sinx⋅ y' 2 − 2 cosx⋅ y'− sinx = 0

. Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe . Ecuatia caracteristicilor

. Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe cu ecuatia caracteristicilor

y' 2 − cos x ⋅ y'+ 3 = 0

Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe cu ecuatia caracteristicilor

y' 2 − 2cos x ⋅ y'+ 4 = 0

Atunci aceasta ecuatie cvasiliniara este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe un domeniu cu ecuatie

. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca , cu

Atunci pe D ecuatia de mai sus este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe un domeniu . Ecuatia

caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca cu functie reala in

Atunci pe D ecuatia de mai sus este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 pe un domeniu . Ecuatia

caracteristicilor asociata acestei ecuatii este

. Se rezolva ecuatia caracteristicilor si se gaseste ca , cu

Atunci pe D ecuatia de mai sus este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

Se da ecuatia cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

Se da o ecuatie cvasiliniara cu derivate partiale de ordin 2 cu ecuatia caracteristicilor asociata

Forma canonica a ecuatiei

Forma canonica a ecuatiei

Forma canonica a ecuatiei

Forma canonica a ecuatiei

Se considera o ecuatie liniara si omogena de ordinul al doilea cu coeficienti constanti a carei

Atunci ecuatia este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus

Se considera o ecuatie liniara si omogena de ordinul al doilea cu coeficienti constanti a carei

Atunci ecuatia este de tip

b. parabolic d. niciuna din variantele de mai sus