Sunteți pe pagina 1din 2

FIFO SI LIFO

METODE DE EVALUARE A STOCURILOR FUNGIBILE


Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 306 din 26 februarie 2002 defineste b
unurile fungibile drept ²bunuri de orice natura care nu se
pot distinge în mod substantial unele de altele² (Feleaga 2000).
Aceste metode includ:
§ metoda primul intrat - primul iesit (FIFO),
§ metoda costului mediu ponderat (CMP),
§ metoda ultimului intrat - primul iesit (LIFO).
Trebuie mentionat ca în IAS 2 metodele FIFO si CMP sunt considerate tratamente con
tabile de baza, iar LIFO este considerat tratament
contabil alternativ (I.A.S.B. 2001).
Metoda primul intrat - primul iesit (FIFO)
Aceasta metoda presupune ca primul stoc primit este si primul vândut. Pe baza aces
tei metode stocul va fi evaluat la cel mai recent pret
de achizitie. Costurile înregistrate în contul de profit si pierdere vor fi, prin u
rmare, mai mici pe baza acestei metode. Evaluarea
activelor bilantiere va fi facuta la valoarea cea mai actuala dintre toate evalu
arile ce s-ar obtine prin metodele elementelor grupate.
Metoda costului mediu ponderat (CMP)
Costul fiecarui element este determinat pe baza mediei ponderate a costurilor el
ementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei
si a costului elementelor similare produse sau cumparate în timpul perioadei. Medi
a poate fi calculata pe o baza periodica sau o data cu
receptia fiecarui transport, în functie de circumstante.
Metoda ultimului intrat - primul iesit (LIFO)
Aceasta metoda presupune ca ultimul stoc primit este si primul vândut. Costurile înr
egistrate în contul de profit si pierdere vor fi,
prin urmare, mai mari pe baza acestei metode. Evaluarea bilantului va fi bazata
pe pretul stocurilor achizitionate în urma cu ceva timp.
În cadrul fiecarei formule dintre cele trei acceptabile, în aplicarea practica a ace
stora exista numeroase alternative. De exemplu,
cresterile în metoda LIFO pot fi costuri alocate în baza costurilor de la începutul an
ului, sfârsitul anului sau costurile medii.
Standardul descrie metodele de aplicare numai la modul foarte general si orice m
etoda utilizata în mod curent este aparent acceptabila.
Dar, indiferent de metoda de aplicare utilizata, aceasta trebuie utilizata într-o
maniera consecventa.
IAS 2 nu prevede daca o întreprindere trebuie sa foloseasca o singura formula de d
eterminare a costurilor pentru toate stocurile pe care
le detine în reteaua internationala sau poate utiliza metode diferite pentru stocu
ri diferite. SIC-1 Consecventa Diferite metode de
determinare a stocurilor confirama ca fiecare întreprindere poate utiliza metoda c
ostului mediu ponderat, metoda FIFO si
metoda LIFO pentru alocarea costurilor pe diferite clase de stocuri care prezint
a caracteristici diferite în ceea ce priveste natura si
modul de utilizare a acestora (Feleaga 2000).
De exemplu, metoda LIFO poate fi folosita pentru anumite tipuri de stocuri sau l
inii de productie, metoda FIFO pentru altele, iar metoda
costului mediu ponderat pentru altele. Metoda utilizata pentru o anumita clasa d
e stoc trebuie folosita în mod consecvent pentru clasa
respectiva pentru activitatile în reteaua internationala si de la o perioada la a
lta. În plus, SIC-1 solicita ca aceeasi formula de
determinare a costului sa fie utilizata pentru toate stocurile cu caracteristici
similare în ceea ce priveste natura si modul de utilizare
a acestora.
Metoda LIFO poate fi considerata pentru utilizare în perioade de crestere a pretur
ilor pentru ca reduce efectele profiturilor ce rezulta
din corelarea costurilor din perioadele anterioare cu preturile actuale de vânzar
e. Utilizarea metodei LIFO în astfel de conditii poate
avea ca rezultat o corelare mai semnificativa a costurilor curente cu veniturile
curente în contul de profit si pierdere. Totusi, stocurile
sunt raportate la costurile perioadei anterioare, ce ar putea fi mai putin rele
vante pentru perioada curenta, distorsionând prin urmare
rezultatele financiare.
Metoda LIFO poate distorsiona rezultatele din activitatea de exploatare într-o per
ioada în care nivelul stocurilor scade sub nivelul
existent la începutul perioadei, având, prin urmare, ca rezultat includerea costuri
lor vechiului stoc (din perioada anterioara) în costul
vânzarilor. În aceste conditii, daca efectul este semnificativ, trebuie facuta o pre
zentare corespunzatoare a informatiilor în situatiile
financiare.
Metoda LIFO necesita în general calcule complexe si, asa cum s-a aratat mai devrem
e, în practica exista diferite metode de aplicare a
formulei de calcul LIFO. În anumite conditii, formula LIFO poate prezenta probleme
serioase în procesul de aplicare, de exemplu atunci
când sunt introduse materiale noi pentru înlocuirea altor materiale din produs sau cân
d au loc lichidari de stoc substantiale ca rezultat al
vânzarii unei sucursale sau filiale.
Datorita complexitatii metodei LIFO, nu este fezabil, în general, sa se efectueze
calculele pe perioade interimare în decursul unui an de
raportare financiara al întreprinderii. Situatiile financiare pentru astfel de per
ioade interimare au la baza, de regula, estimari pentru
determinarea valorii stocurilor prin metoda LIFO.