Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Unul din motivele pentru care abordez acest subiect este linistea care vine
dinspre amvoanele noastre în legatura cu MUZICA, muzica în închinare,
muzica în biserica, muzica si tineretul, muzica si evanghelizarea s.a
Nu cunosc motivul acestei linisti însa pentru mine este putin îngrijorator .
Cu toate acestea multe alte teme sunt tratate aici de unde ne putem ghida .
Printre ele se gaseste si muzica.
Unii apreciaza ca Biblia vorbeste prea putin despre muzica.Este adevarat caci in
cele zece porunci nu se vorbeste despre muzica în biserica, însa analizind Biblia
de la Geneza la Apocalips vom gasi multi stâlpi dupa care ne putem ghida si
care ne pot servi ca orientare de baza.Din 66 de carti ale bibliei 44 vorbeste cite
ceva despre muzica iar in total avem 575 de referinte despre acest subiect.
Iov, 38
Geneza, 31.27 Pentru ce ai fugit pe ascuns, m-ai înselat, si nu mi-ai dat de stire?
Te-as fi lãsat sã pleci în mijlocul veseliei si al cântecelor, în sunet de timpane si
alãutã.
• In primele referinte scripturistice aceste instrumente au fost folosite in
scopuri laice pentru desfatare sau placere asa cum vedem în Iov 21.12 si
la diferite ocazii festive . Utilizarea lor în cultul de adorare a lui
Dumnezeu a venit mai târziu.
Concluzia partiala ar fi ca instrumentele inventate de Iubal au fost întrebuintate
pentru a produce muzica de placeri sarbatori diverse de adio sau de funerarii.
Exodul, 15.19 Cãci caii lui Faraon, carele si cãlãretii lui au intrat în mare, si
Domnul a adus peste ei apele mãrii; Dar copiii lui Israel au mers ca pe uscat prin
mijlocul mãrii." 20 Maria, proorocita, sora lui Aaron, a luat în mânã o timpanã,
si toate femeile au venit dupã ea, cu timpane si jucând.
DE RETINUT :
• In Biblie asa cum demonstreaza istoricul William Smith : « aceste
dansuri erau utilizate cu ocazia unor mari victorii sau însotite de
sarbatori nationale si erau executate numai de femei.Se pare ca barbatii
nu au participat la acest dans. »
Am ajuns la un subiect interesant : Dansul
Dati-mi voie sa citez citeva referinte biblice în care apare notiunea de dans sau
joc :
Judecatorii, 11.34 Iefta s-a întors acasã la Mitpa. si iatã cã fiica sa i-a iesit
înainte cu timpane si jocuri. Ea era singurul lui copil; n-avea fii si nici altã fatã.
Ieremia, 31.4 Te voi aseza din nou, si vei fi asezatã din nou, fecioara lui
Israel! Te vei împodobi iarãsi cu timpanele tale, si vei iesi în mijlocul jocurilor
voioase
Exista chiar doua texte în biblie care ne cere sa laudam pe Domnul cu dans :
Psalmii, 149.3 Sã laude Numele Lui cu jocuri, sã-L laude cu toba si cu harfa!
Psalmii, 150.4 Lãudati-L cu timpane si cu jocuri, lãudati-L, cântând cu
instrumente cu coarde si cu cavalul.
Intr-un seminar adventist de teologie Profesorul Mario Jorge de Oliviera
sustine la Sao Paolo in 1998 urmatoarele :
“ Dansul pe care David l-a adus în onoarea Lui Dumnezeu a fost citat de multi
amatori de placeri pentru a justifica dansul modern.Dar nu exista baze ale
acestui argument.În timpul nostru dansul este asociat cu extravaganta,
senzualitatea si orgiile de noapte. Sanatatea si moralitatea sunt sacrificate pentru
placeri. Pentru marea majoritate a celor care frecventeaza dansul nu Dumnezeu
este centrul meditatiei si veneratiei lor iar rugaciunea si lauda sunt chiar
deplasate.Spectacolele care tind sa slabeasca dragostea de cele sfinte si sa reduca
bucuria noastra în Domnul nu ar trebui sa-si gaseasca locul printre credinciosi.
Muzica si dansul de lauda care au avut loc la acea vreme nu au nimic de a face
cu dansul modern ».
Câteva concluzii partiale :
Stilul de muzica si dans al femeilor israelite care au iesit din Egipt a fost diferit
de ceea ce întelegem noi azi prin dans.Au fost miscari corporale care exprimau
sentimente de bucurie si celebrare si nu avem nicio referirinta din care sa
deducem ca aceste dansuri au fost folosite cu regularitate la serviciile
religioase de la templu. Au fost manifestari spontane care exprimau
multumirea pentru Dumnezeu.
MUZICA LA TEMPLU
David decide sa construiasca o casa lui Dumnezeu si aceasta trebuia sa fie
magnifica si de renume mondial :
1 Cronici, 22.5 David zicea: "Fiul meu Solomon este tânãr si plãpând, si casa
care va fi ziditã Domnului trebuie sã fie de mare faimã si slavã în toate tãrile;
de aceea vreau sã-i pregãtesc cele de trebuintã pentru zidirea ei." si David a
fãcut mari pregãtiri înainte de moarte.
Aceasta pregatire a fost perfecta în toate detaliile inclusiv muzica .Niciodada
pâna aici muzica nu a mai avut o parte atât de însemnata în serviciul de
închinare.
1 Cronici, 25.1 David si cãpeteniile ostirii au pus de o parte pentru slujbã pe
aceia din fiii lui Asaf, Heman si Iedutun, care prooroceau întovãrãsiti de harfã,
de alãutã si de chimvale. si iatã numãrul celor ce aveau de îndeplinit lucrarea
aceasta.
Avem 288 de muzicieni profesionisti :
1 Cronici, 25.6 Toti acestia erau sub cârmuirea pãrintilor lor pentru cântarea în
Casa Domnului, si aveau chimvale, alãute si harfe pentru slujba Casei lui
Dumnezeu. Asaf, Iedutun si Heman lucrau sub poruncile împãratului.
7 Erau în numãr de douã sute optzeci si opt, cuprinzându-se în acest numãr si
fratii lor deprinsi la cântarea Domnului, toti cei ce erau mesteri.
• David împarte in 24 de grupe in care fiecare grupa este de servici la
templu o saptamâna de vineri seara pâna sâmbata seara astfel în Sabat
doua grupe slujeau împreuna .
• Avem deci 12 muzicieni în timpul saptaminii si 24 în sabat aceasta
înseamna ca ca o grupa intervenea de doua ori pe an.
• Aceasta suita de coristi era însotita si de instrumente muzicale de coarde
si de suflat care aveau fiecare grupa câte un conducator.
MUZICA UTILIZATA LA INAUGURAREA
TEMPLULUI
David moare lasând în urma o organizare perfecta a ceea ce urma sa fie
inaugurarea primului templu de la Ierusalim.In imaginatia lui el vede gloria si
maretia templului inclusiv frumusetea muzicii de la acea ocazie. Toate aceste
pregatiri au fost facute cu 11 ani înainte ca templul sa fie terminat .
2 Cronici, 5.2 Atunci Solomon a strâns la Ierusalim pe bãtrânii lui Israel si pe
toate cãpeteniile semintiilor, pe capii familiilor copiilor lui Israel, ca sã mute
din cetatea lui David, adicã din Sion, chivotul legãmântului Domnului.
3 Toti bãrbatii lui Israel s-au adunat la împãrat, pentru sãrbãtoarea din luna a
saptea.
4 Când au ajuns toti bãtrânii lui Israel, Levitii au ridicat chivotul.
5 Au adus chivotul, cortul întâlnirii, si toate uneltele sfinte care erau în cort:
preotii si Levitii le-au dus.
6 Împãratul Solomon si toatã adunarea lui Israel, chematã la el, a stat înaintea
chivotului. Au jertfit oi si boi, care nu se pot nici socoti, nici numãra, din
pricina multimii lor.
7 Preotii au dus chivotul legãmântului Domnului la locul lui, în sfântul locas al
casei, în Locul prea sfânt, sub aripile heruvimilor.
8 Heruvimii aveau aripile întinse peste locul chivotului, si acopereau chivotul
si drugii lui pe deasupra.
9 Drugilor li se dãduse o astfel de lungime încât capetele lor se vedeau la o
depãrtare de chivot dinaintea sfântului locas, dar nu se vedeau de afarã.
Chivotul a fost acolo pânã în ziua de azi.
10 În chivot nu erau decât cele douã table, pe care le pusese acolo Moise, în
Horeb, când a fãcut Domnul legãmânt cu copiii lui Israel, la iesirea lor din
Egipt.
11 În clipa când au iesit preotii din Locul sfânt, - cãci toti preotii de fatã se
sfintiserã fãrã sã mai tinã sirul cetelor,
12 si toti Levitii care erau cântãreti: Asaf, Heman, Iedutun, fiii si fratii lor,
îmbrãcati în in subtire, stãteau la rãsãritul altarului cu chimvale, alãute si harfe,
si aveau cu ei o sutã douãzeci de preoti care sunau din trâmbite; -
13 si când cei ce sunau din trâmbite si cei ce cântau, unindu-se într-un glas ca
sã mãreascã si sã laude pe Domnul, au sunat din trâmbite, chimvale si celelalte
instrumente, si au mãrit pe Domnul prin aceste cuvinte: "Cãci este bun, cãci
îndurarea Lui tine în veci!" în clipa aceea, casa, si anume Casa Domnului, s-a
umplut cu un nor.
14 Preotii n-au putut sã mai stea acolo ca sã facã slujba, din pricina norului;
cãci slava Domnului umpluse Casa lui Dumnezeu.
• Iata un ideal pentru orice corist si muzician al tuturor timpurilor.
Când David este numit cântaretul lui Israel nu este datorita unor improvizatii de
moment pe principiu « merge si asa » nici pentru câteva dansuri frivole sau
inventii inspirate din închinarea la alti dumnezei .Ci pentru o viziune de
ansamblu fara precedent închinata cu totul Dumnezeului adevarat.
MUZICA PROFANA
Nu toata muzica din Biblie este mentionata ca fiind demna agreabila si sfinta.
15 În vremea aceea, Tirul va fi dat uitãrii saptezeci de ani, cât tine viata unui
împãrat, dar dupã saptezeci de ani, se va întâmpla Tirului ca si curvei despre
care vorbeste cântecul:
16 "Ia harfa si strãbate cetatea, curvã datã uitãrii; cântã bine, cântã-ti cântecele
de mai multe ori, ca iarãsi sã-si aducã lumea aminte de tine."
Amos, 6
1 Vai de cei ce trãiesc fãrã grijã în Sion, si la adãpost pe muntele Samariei, vai
de mai marii acestia ai celui dintâi dintre neamuri, la care aleargã casa lui
Israel!...
2 Treceti la Calne si vedeti, duceti-vã de acolo pânã la Hamatul cel mare, si
pogorâþi-vã în Gat la Filisteni; sunt oare cetãtile acestea mai înfloritoare decât
cele douã împãrãtii ale voastre, si este tinutul lor mai întins decât al vostru?...
3 Credeti cã ziua nenorocirii este departe, si faceti sã se apropie domnia
silniciei.
4 Ei se culcã pe paturi de fildes, si stau întinsi a lene pe asternuturile lor;
mãnâncã miei din turmã, si vitei pusi la îngrãsat.
5 Aiureazã în sunetul alãutei, se cred iscusiti ca David în instrumentele de
muzicã.
• Iata si o caracteristica a celor care aduc o muzica rea
6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn, si nu se întristeazã
de prãpãdul lui Iosif!
7 De aceea vor merge în robie, în fruntea prinsilor de rãzboi; si vor înceta
strigãtele de veselie ale acestor desfãtati.
Ezechiel, 26
Efeseni 4,31 : Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare,
orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru.
• Comportamentul artistilor