Poveste pentru Ilinca

A fost odata( ca niciodata( As,a ar trebui sa( ît,i încep povestea, puica mamii, ca(c
i fa(pturi de poveste sunt asta(zi cei despre care ît,i voi vorbi: s,i Ma(ma(it,a,
s,i Copiii, s,i Ma(cinic Duse s,i pra(fuite figuri în sertare de amintiri Fapte, întâmpl
a(ri ce s-au adumbrit prin trecerea anilor, de la curcubeul în care au existat, la
imagini în sepia, mirosind a busuioc uscat s,i a camere nelocuite
Amintiri. Eliade spunea ca( amintirea este un semn al timpului pierdut, nevalori
ficat. As,a i-o fi fiind lui, fieca(ruia îi este data( o alta( percept,ie a celor
ce i se întâmpla(. Mie amintirile îmi sunt izvor s,i pentru ceea ce va urma, rena(scând
atât de real, în ale decoruri, însa( s,i cu alte personaje, de cele mai multe ori o ro
ata( atât de rotunda( a Timpului.
T,ie, însa(, puica mamii, astea-t,i vor fi pe înt,eles mult mai încolo. Lumea ce t,i-e
data( acum e cu dragoste, cu poveste, e de alint
As,a ca(, poveste fiindu-t,i
A fost odata( ca niciodata( o prima(vara(. În sfânta( zi a celor 40 de Mucenici de l
a Sevasta a apa(rut el: un ghem mic, cârliont,at, atât de negru în albeat,a stelei din
frunte, a urechilor s,i-a cozii S,i fiindu-i data( venirea în lume în acea zi, Copii
i i-au spus Ma(cinic. Botezul i-a fost pecetluit cu mare ciucure ros,u, cercel d
e foc în negura bla(nii. Iar cum Greta, mama sa, nu va(zuse demn de rangul sa(u ca
(presc, premiat de câteva ori, sa( aiba(-n grija( un bastard apa(rut dupa( câteva întâln
iri cu T,apul muntean s,i fa(r de ranguri, Ma(cinic a primit loc în casa Ma(ma(it,e
i, lânga( soba(. Asta când nu erau Copiii acolo, ca(ci atunci Ma(cinic le era frate
mezin s,i alintat în toate câte se-ntâmplau.
S,i se-ntâmplau
Cu Copiii acolo Ma(cinic îs,i fa(cea culcus, între ei în pat, nesocotind încruntarea Ma(
ma(it,ei spre pledul de lânga( soba(. Tot Copiii îl dedasera( la dulceat,a sa(rituri
lor s,i urcus,urilor în orice loc din casa( ca(, de, Ma(cinic se dovedea un demn fi
u al caprei Greta. Se întâmpla ca Ma(ma(it,a sa( îl scoata( din cele mai neas,teptate
colt,uri, unde intra cum intra, dar de ies,it nu mai ga(sea sca(pare decât în striga
(tul de ajutor. S,i câta( ba(taie de cap era sa( îl dai la o parte din fat,a ecranul
ui, el fiind cocot,at pe televizor, privind uimit lumea ce i se înfa(t,is,a cu sus
u-n jos
Ce râsete au fost pe Copii când Ma(cinic a ca(pa(tat perechea de ochelari. Înva(t,aser
a( na(zdra(vanii la s,coala( ca( oile s,i caprele sunt mioape, iar de li s-ar pu
ne ochelari de vreo 5, ar vedea ca noi. Ei, zis s,i fa(cut, Copiii îl blagosloviser
a( pe Ma(cinic cu o pereche, pe care i-i legasera( dupa( urechi cu elastic, as,a
cum îl vedeau ei pe nea Ba(loiu citind pe banca(, la poarta(. Doamne, s,i ce sper
ietura( o fi tras bietul Ma(cinic, când toata( lumea de-o s,tia el într-un fel, brus
c îs,i schimbase fat,a: sa(rea, beha(ia lung s,i plânga(cios s,i nu la(sa pe nimeni
sa( se apropie de el Copiii au râs pâna( la dureri de burta(, nesocotind în incons,tien
t,a lor ca( binefacerea nu-i întotdeauna bun fa(cut s,i pentru cel ca(ruia i-o fa(
cusera(.
Ma(cinic însa(, nu se supa(rase. Fa(ra( ochelari redevenise el însus,i. Le sa(rea ia
r Copiilor în spate, într-un permanent lapte gros , ront,a(indu-le ma(runt pa(rul s,i înc
a(pa(t,ânându-se sa( stea acolo pâna( aproape de verticalitatea celui prins.
Era Ma(cinic.
S,i cres,tea, as,a cum cres,ti s,i tu. Ei, semn al mos,tenirii paterne, îi cres,te
au cornit,e. S,i-atunci Copiii l-au înva(t,at sa( se lupte împingându-l cu podul palme
i în frunte. Azi as,a, mâine as,a, pâna( ce Ma(cinic a început sa( fie mai puternic decât
ei. Se înva(t,ase ca atunci când îi vedea înca(ierându-se, sa( îs,i aplece s,i el fruntea,
a(utând un loc mai moale de împuns. Copiii vroiau sa( îl faca( dintr-un simplu ied, un
cavaler , semn al prea multor legende citite s,i netra(ite Legasera( de poarta( cea
mai mare perna( din cele bune ale Ma(ma(it,ei s,i-l înva(t,au pe Ma(cinic sa( lup
te cu ea, înta(rindu-s,i cornit,ele. De aici i s-a s,i tras, bietului Ca(ci Ma(cini
c, ajuns mare de-acum s,i nefiind sortit ta(ierii, a fost dat Ciobanului. Dar nu
era el Ma(cinic sa( fie unul dintre mult,i, când pâna( atunci fusese singurul între t
ot,i! S,i se lupta, împungând pe oricine. S,i azi lupta(, mâine lupta(, pâna( în ziua în ca
e Ciobanul a venit la Ma(ma(it,a, spunându-i sa(-s,i ia pacostea înapoi. Numai ca( Ma(
ma(it,a nu mai putea avea grija( de el, iar Copiii erau care, cum plecat,i la ca
sele lor. As,a ca Ciobanului i s-a spus fa(, omule, ce-oi vrea cu el S,i a fa(cut
Nu plânge, pui mic, Ma(cinic e bine, mama( E într-o poienit,a( verde, are iarba( câta(
vrea el, îi este bine S,i nu t,i-as, fi spus de el, daca( vara aceasta Ma(ma(it,a n
-ar fi plecat si ea Acolo. Sunt amândoi, puica mamii, el o înveseles,te s,i ea îl are în
grija(
S,i ca în poves,ti, ar fi fost sa( fie s,i de n-ar fi, nu s-ar mai povesti S,i a fost
s,i s-a povestit. Ca(ci acel curent ce închide o us,a(, va deschide o alta. Iar a
mintirea aceasta ce se închide într-un sertar al sufletului meu, sa( deschida( în tine
gânduri s,i doruri de zbor neîngra(dit, spre amintirile ce vor fi date venirii.
Fie-t,i dar soarele în zi luminata(!