Sunteți pe pagina 1din 101

ANALIZA STATISTICĂ A CAPITALULUI

FIRMEI

4.1 ANALIZA STATISTICĂ A CAPITALULUI FIX

4.1.1 Definirea şi tipologia capitalului fix

Sistemul întreprinderii, pregătit pentru o activitate economică, îşi


formează structura tehnică prin elementul mijloace fixe (sau imobilizări în
active corporale).1
Mijloacele fixe sunt definite de către instituţiile abilitate astfel:
“Mijloacele fixe reprezintă obiectul sau complexul de obiecte ce se
utilizează ca atare, care are o durată de utilizare mai mare de un an şi a cărui
valoare de intrare este mai mare de 200.000 lei.”2
Acest element asigură baza tehnico-materială a capacităţii de
producţie sub forma mijloacelor de muncă; el este depozitarul de valoare
sub forma capacităţii de a presta servicii din cele mai diverse, consumabile
în procesele de producţie: prelucrare de materii prime (clădiri); transport de
energie, materiale şi personal (construcţii speciale, autovehicule); măsurare,
suport etc.
Capitalul fix poate fi privit ca unul dintre factorii de producţie,
situaţie în care el este acceptat ca o categorie de bunuri produse şi utilizate
în scopul producerii altor bunuri economice şi se constituie ca obiect de
analiză a rezultatelor combinării cu alţi factori de producţie, rezultate ce
depind de abilitatea întreprinzătorului. (În analiza statistică a capitalului fix
se operează, curent, cu noţiunile de mijloace fixe şi capital fix; prima
vizează aspectul material al categoriei, iar cea de-a doua, aspectul valoric).

1
Bran, Paul - Finanţele întreprinderii, EDP, Bucureşti, 1999
2
Ghid metodologic de gestionare a anchetei structurale în întreprinderi. Comisia
Naţională pentru Statistică – România, 1996
Statistica întreprinderii

Prin capital fix definim acea parte a capitalului productiv (real,


tehnic) format din bunuri de lungă durată, ce servesc ca instrument al
muncii oamenilor în mai multe cicluri de producţie, care se consumă treptat
şi se înlocuiesc după mai mulţi ani de utilizare.
Caracteristicile definitorii ale capitalului fix sunt:
• participarea la mai multe cicluri de producţie;
• nu intră în componenţa produsului creat;
• nu îşi transmit integral valoarea, ci parţial prin amortizare.
Între cele două noţiuni nu există identitate, sfera de cuprindere a
mijloacelor fixe fiind mai mare, deoarece în capitalul fix nu intră decât acele
mijloace ce sunt rezultat al muncii omului, care au ca destinaţie procesul de
producţie, funcţionează ca atare şi sunt incluse în patrimoniul întreprinderii,
restricţii impuse de considerente metodologice. Din aceleaşi considerente s-
au inclus şi cele două restricţii, limita de timp şi valorică, în vederea
urmăririi mai atente a acestei componente a patrimoniului întreprinderii,
respectiv a economiei naţionale.

Tipologia capitalului fix

Principalele caracteristici de grupare utilizate în analiza statistică


sunt definite în funcţie de:
1) Modul de reproducere:
• capital fix productiv;
• capital fix neproductiv;
Capitalul fix productiv există şi funcţionează permanent sau
intermitent în ramuri (sectoare) ale economiei naţionale unde se creează
bunuri materiale (de exemplu: agricultură, silvicultură, exploatare forestieră
şi economia vânatului, industrie, construcţii), se reproduc din valoarea
transferată în produse şi se recuperează prin intermediul costurilor de
producţie.
Capital fix neproductiv există şi funcţionează permanent sau
intermitent în ramuri (sectoare) ale economiei naţionale care realizează
servicii cu caracter social (de exemplu: administraţie publică şi apărare,
învăţământ public, sănătate şi asistenţă socială) iar recuperarea (reînnoirea)
se realizează prin alocări din P.I.B. ("consum guvernamental"), subvenţii,
sponsorizări şi alte surse.
Analiza statistică a capitalului firmei

2) Apartenenţa la ramură (sector)3


Repartizarea capitalului fix pe ramuri şi/sau sectoare ale economiei
naţionale permite aprecierea potenţialului la un moment dat (analiza în
statică) sau a efectelor unor politici economice (analiza în dinamică).
3) Apartenenţa teritorială
Analiza acestei structuri oferă informaţii în legătură cu potenţialul
economic al unei zone teritoriale şi despre evoluţia mijloacelor fixe în timp.
Gruparea poate servi şi pentru analize comparate în spaţiu.
4) Modul de folosire
• capital fix activ;
• capital fix inactiv.
Capitalul fix activ este format din mijloacele fixe instalate (dacă
necesită instalare), care funcţionează în mod obişnuit (permanent sau
intermitent).
Capitalul fix inactiv poate fi:
– în rezervă (de intervenţie), el având aceleaşi caracteristici cu cel
activ, deosebirea constând în faptul că este folosit pentru asigurarea
continuităţii procesului de producţie în caz de reparaţii programate, avarii
ale mijloacelor fixe active sau în cazuri deosebite;
– în conservare – mijloace fixe scoase din funcţiune din motive
datorate modificării programelor de fabricaţie, necesare însă întreprinderii,
pentru activităţi ulterioare.
5) Modul de participare la procesul de producţie
• Capital fix cu rol activ, care include mijloace fixe ce participă
direct la procesul de producţie (utilaj de producţie, utilaj
energetic);
• Capital fix cu rol pasiv – include mijloace fixe ce creează
condiţiile necesare desfăşurării proceselor de producţie (clădiri,
construcţii speciale, instalaţii speciale, climatizare).

3
În Sistemul European al Conturilor Naţionale, ramura este definitã ca fiind totalitatea
unităţilor economice care produc exclusiv un produs sau o grupă de produse şi reflectă
relaţiile de ordin tehnico-economic în procesul de producţie, independent de contextul
instituţional, iar sectorul, totalitatea activităţilor grupate după criterii instituţionale şi
descrie relaţiile de comportament ce predomină în domeniul veniturilor, cheltuielilor
finale şi operaţiunilor financiare.
Statistica întreprinderii

6) Destinaţia tehnico-economică în procesul de producţie


În ″Legea contabilităţii″ nr. 82/1991 actualizată cu H.G. 704/1993 se
identifică următoarele categorii de mijloace fixe:
I. Terenuri4;
II. Clădiri;
III. Construcţii speciale;
IV. Maşini, utilaje şi instalaţii de lucru;
V. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare;
VI. Mijloace de transport;
VII. Animale şi plantaţii;
VIII. Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier şi aparatură birotică;
IX. Active corporale mobile;
X. Imobilizări în curs.
În conformitate cu H.G.R. 266/10.06.1994, clasificarea mijloacelor
fixe pe grupe este următoarea:
I. Clădiri;
II. Construcţii speciale;
III. Maşini, utilaje şi instalaţii de lucru;
IV. Aparate şi instalaţii de măsurare, control, reglare;
V. Mijloace de transport;
VI. Animale şi plantaţii;
VII. Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier şi aparatură birotică;
VIII. Active corporale neregăsite în grupele anterioare.
Aceste grupări şi regrupări au ca obiectiv cunoaşterea exactă a
patrimoniului întreprinderilor, stabilirea exactă a amortizărilor şi corectarea
unor anomalii inerente trecerii de la un sistem de codificare la altul.
Analiza statistică a acestei structuri se realizează cu ajutorul
mărimilor relative de structură şi a modelelor structurale, având în vedere
particularităţile ramurii în care se face analiza.
În analizele statistice pot fi utilizate şi repartiţii în care caracteristica
de grupare o constituie starea mijloacelor fixe, gradul de modernizare a
acestora, nivelul de poluare, respectiv caracteristici necesare evidenţierii
unui anumit aspect economic sau social.
Pentru analiza completă şi complexă a masei foarte eterogene a
mijloacelor fixe, apare ca obiectiv necesară omogenizarea acesteia,
omogenizare realizabilă prin evaluare. Noţiunea de evaluare utilizată în
analiza modului de folosire a capitalului fix se referă strict la evaluarea de
patrimoniu, nu şi la evaluarea de randament.
4
Nu se amortizează decât amenajările, amenajări ce pot fi incluse şi în construcţii speciale.
Analiza statistică a capitalului firmei

Evaluarea mijloacelor fixe poate fi realizată în funcţie de momentul


în care se efectuează evaluarea, în funcţie de starea mijlocului fix şi
combinat în funcţie de moment şi stare.
¾ În funcţie de momentul evaluării se identifică două valori,
respectiv:
• valoarea de intrare – reprezintă totalitatea cheltuielilor
efectuate pentru achiziţia, transportul, montajul şi punerea în
funcţiune a unui mijloc fix la preţurile efectuării cheltuielilor;
• valoarea de înlocuire (valoarea actualizată) – include
aceleaşi cheltuieli ca valoarea iniţială, însă evaluate
(reevaluate) în preţurile momentului reevaluării.
¾ În funcţie de starea mijlocului fix se identifică două valori, valori
care ţin seama de participarea capitalului fix la procesele de producţie,
respectiv:
• valoarea completă, valoare care nu ţine seama de uzura
înregistrată în procesul de producţie;
• valoare rămasă, valoare care ţine seama de participare, ea
obţinându-se prin diminuarea valorii complete cu uzura,
respectiv valoarea transferată în bunurile create;
• valoare reziduală, valoarea recuperărilor rezultate la
scoaterea din funcţiune:
n
t =
VR Vc − ∑ A t
t =1
unde:
V tR este valoarea rămasă la momentul t;
V c – valoarea completă;
Vr – valoarea reziduală;
At – amortizarea în momentul t.
Combinarea celor două tipuri de evaluare are ca rezultat valori ce
pot fi utilizate în analiza cu un grad mai mare de aprofundare sau cu un grad
mai mare de cuprindere a unor aspecte economice. Cele mai frecvente
combinaţii utilizate în analiză sunt valoarea de înlocuire completă şi
valoarea de înlocuire rămasă, valori ce pot servi în analize comparate în
timp sau în aprecierea punctului de plecare în licitarea activelor unor
întreprinderi.

4.1.2 Analiza modului de folosire a capitalului fix

Indicatorii de nivel utilizaţi în analiză

1) Coeficientul utilizării fondurilor fixe


q
∑ q ij p j
j=1
K Ui = (1000)
Cf i
unde
Statistica întreprinderii

Indicatorii de nivel utilizaţi în analiză

1) Coeficientul utilizării fondurilor fixe


q
∑ q ij p j
j=1
Ui = ( )
C
j = 1, Q este varietatea produselor.
Indicatorul arată câtă producţie industrială exprimată valoric s-a
realizat în medie la 1 u.m. (1000 u.m.) capital fix. Acest indicator poate fi
particularizat în funcţie de indicatorul valoric al producţiei, şi anume:
• cifră de afaceri la 1 u.m. (1000 u.m.)/capital fix;
• valoarea adăugată la 1 u.m. (1000 u.m.)/capital fix;
• producţie marfă vândută şi încasată la 1 u.m. (1000 u.m.)/capital
fix;
• producţie brută la 1 u.m. (1000 u.m.)/capital fix.
Capitalul fix mediu cu care a operat întreprinderea poate fi
determinat astfel:
Cf 0 + Cf 1
Cf =
2
n n
∑ Cf INTi ZFi ∑ Cf IESi ZNEFi
j=1 j=1
Cf = Cf 1 + −
ZC ZC
unde:
Cf – capital fix
ZFi – zile de funcţionare a mijlocului fix i;
ZNEFi – zile de nefuncţionare a mijlocului fix i;
ZC – zile calendaristice ale perioadei.
Analiza statistică a capitalului firmei

La nivelul grupului, indicatorul de utilizare a capitalului fix are


relaţia:
n q n
∑ ∑ q ij p j ∑ K Ui Cf i n n
i =1 j =1
KU = = i =1 = ∑ K Ui ⋅ y iCf = ∑ x iK u
∑ Cf i n
i =1 i =1
i ∑ Cf i
i =1
unde:

Cf Cf i
- yi = este ponderea capitalului fix din structura
∑ Cf i
i =1

organizatorică i în total capital fix;


Ku
- Xi – contribuţia componentei i la formarea nivelului mediu al
indicatorului de utilizare a capitalului fix.

2) Eficienţa utilizării capitalului fix arată valoarea profitului (brut


sau net) ce revine la 1 u.m. capital fix:
n n
∑ Pr i ∑ ei Cf i n n
e = i =1 = i =1 = ∑ e i y iCf = ∑ x ie
n n
i =1 i =1
∑ Cf i ∑ Cf i
i =1 i =1

3) Înzestrarea tehnică a muncii cu capital fix:


¾ la nivel individual:
Cf
K INZ i =
Ti
Statistica întreprinderii

¾ la nivel de grup:
n n
∑ CFi ∑ K INZi T i n n
i =1 = i =1 = ∑ K INZi y iT = ∑ X iK INZ
K INZ = n n
i =1 i =1
∑ Ti ∑ Ti
i =1 i =1
unde:
- T i este număr mediu de muncitori;
Ti
- y iT = – structura muncitorilor pe componente structurale;
∑ Ti
- X iK INZ – contribuţia componentei i la formarea nivelului mediu
al înzestrării.
Analiza comparată a indicatorilor de nivel
Modificările relative (totală şi factorială) ale coeficientului mediu al
utilizării capitalului fix

n
∑ Ku i1 y iCf
1
i =1 Ku 1
I Ku
Ku
=
n
=
Ku ∗
∑ Ku i0 y iCf
1
i =1

∑ Ku i1 y iCf1
i Ku 1
I Ku = =
∑ Ku i0 y iCf0 Ku 0
i

∑ Ku i0 y iCf
1
yCf = i Ku ∗
IK =
u Cf
∑ Ku i 0 y i0 Ku 0
i
Cf
I K u = I Ku ⋅ y
Ku IKu
Analiza statistică a capitalului firmei

Modificările absolute (totală şi factorială) ale coeficientului mediu


al utilizării capitalului fix

∆ Ku = −
Ku Ku1 Ku ∗
∆ Ku = Ku1 − Ku 0
ef
∆ y− = Ku ∗ − Ku 0
Ku
Cf
∆ Ku = ∆ Ku + y
Ku ∆ Ku

Ritmurile de modificare corespunzătoare sunt:

∆ Ku
R Ku = (I Ku − 1)100 = ⋅100
Ku 0

∆ Ku
R Ku
Ku
(
= I Ku − 1 100 =
Ku
) Ku
Ku ∗
⋅100

Cf
y
∆K
y = ⎛ y − 1⎞ ⋅100 =
Cf Cf
× 100 u
RK u ⎜⎝ I Ku ⎟
⎠ Ku 0

Analiza comparată a indicatorilor de nivel a utilizării fondurilor fixe


implică eliminarea influenţei modificării preţurilor prin determinarea unui
indicator al utilizării capitalului fix, în perioada curentă, de forma:
K u1 =
∑ q1p 0
∑ C f1
Este acceptată o situaţie economică favorabilă dacă se realizează
următoarele relaţii de ordine:
cf
I Ku 〉 1 şi I Ku 〉 y
Ku I K u

cf
y
∆ Ku 〉0 şi ∆ Ku 〉
Ku ∆ Ku

cf
R Ku 〉0 şi R Ku 〉 y
Ku R K u
Modificările absolute (totală şi factoriale) ale eficienţei utilizării
capitalului fix
Statistica întreprinderii

∆ ee = e1 − e ∗

∆ e = e1 − e 0

Cf
∆ ey = e ∗ − e 0
Modificările relative (totală şi factorială) ale eficienţei utilizării
capitalului fix
∑ ei1 yiCf
i e
I ee = = 1
∑ ei0 yiCf1 e ∗
i

∑ ei1 yiCf1
Ie = i e
= 1
∑ ei0 yiCf0 e 0
i

∑ ei0 yiCf1
Cf e
I ey =
i = ∗
∑ ei0 yiCf0 e 0
i
Indicii coeficientului mediu al înzestrării forţei de muncă cu capital
fix
∑ K INZi1 y iT1
i K INZ1
I K INZ = =
K INZ ∑ K INZi 0 y iT1 K INZ∗
i

∑ K INZi1 yiT1 ∑ K INZi 0 y iT1


K INZ1 T K INZ∗
I K INZ =
i = Iy = i =
∑ K INZi 0 yiT0 K INZ0 K INZ ∑ K INZi 0 y iT0 K INZ0
i i

T
I K INZ = I K INZ ⋅ y
K INZ I K INZ

Modificările absolute (totală şi factorială) ale coeficientului mediu


al înzestrării forţei de muncă cu capitalului fix
Analiza statistică a capitalului firmei

∆K INZ = −
K INZ K INZ1 K INZ*
∆K INZ = K INZ1 − K INZ0
T
y = K INZ∗ − K INZ0
∆K INZ
T
y
∆ K INZ = ∆ K INZ +
K INZ ∆ K INZ

( )
R K INZ = I K INZ − 1 ⋅ 100 =
∆K INZ
⋅ 100
K INZ0

( ) ∆K INZ
INZ = I K INZ − 1 ⋅ 100 =
K INZ
RK ⋅ 100
K INZ K INZ
K îNZ0

)
Z

(
y
T T ∆K
y = I y − 1 ⋅100 = INZ
⋅100
RK INZ K INZ
K INZ0

4.1.3 Analiza statistică a indicatorilor de folosire a capitalului fix


în corelaţie cu alţi indicatori economici

Productivitatea muncii se poate exprima şi în funcţie de indicatorii


folosirii capitalului fix şi respectiv înzestrării forţei de muncă cu capital fix,
astfel:
∑ q ij p j ∑ q ij p j
j Cf j
W = K Ui ⋅ K INZi = ⋅ i=
Cf i Ti Ti
La nivelul grupului vom avea:
W = K U ⋅ K INZ

Valoarea producţiei pentru j produse realizate la nivelul grupului de


i producători se poate analiza cu ajutorul uneia din relaţiile:

∑∑ q ij ⋅ p j = K U ⋅ ∑ Cf = W j ⋅ ∑ Ti
i j i i
Statistica întreprinderii

Cy
∑∑ q ij ⋅ p j = K U ⋅ K INZ ⋅ ∑ T i = ∑ K u ⋅ y ⋅ ∑ K INZ ⋅ y T ⋅ ∑ Ti
i j i i i i

Dinamica producţiei (cifre relative şi absolute) în funcţie de factorii


posibili
K U1 ⋅ ∑ Cf i1
= i
IK U
∑ ∑ qp
K U∗ ⋅ ∑ Cf i1
i
K U1 ⋅ ∑ Cf i1
KU = i
I∑ ∑ qp
K U 0 ⋅ ∑ Cf i1
i
K U∗ ⋅ ∑ Cf i1
Cf
y = i
I∑ ∑ qp
K U0 ⋅ ∑ Cf i1
i

Cf
KU
I∑ = KU ⋅ y
∑ qp I ∑ ∑ qp I ∑ ∑ qp

∆K U
∑ ∑ qp
(
= K U1 − K U∗ ∑ Cf 1 )
i

KU
∆∑ ∑ qp
(
= K U1 − K U0 ∑ Cf 1 )
i

y
∆∑
Cf

∑ qp
(
= K U∗ − K U0 ∑ Cf 1 )
Cf
KU
∆∑ = KU + y
∑ qp ∆ ∑ qp ∆ ∑ qp
Statistica întreprinderii

Model de descompunere (recompunere) a modific rilor relative ale


volumului produc iei

∑ ∑ qp

∑ Cf
W

K INZ KU

Cf T
∑ K U1 ⋅ y1 ∑ K INZ1 ⋅ y1 ∑ T1
I ∑ ∑ qp =
∑ K U0∗ ⋅ yCf T
0 ∑ K INZ0 ⋅ y 0 ∑ T 0

K U1 ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
IK U =
∑ ∑ qp
K U∗ ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
KU
I∑ ∑ qp

y Cf K U∗ ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
I∑ =
∑ qp K U 0 ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
W
I∑ ∑ qp

y Cf K U∗ ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
I∑ =
∑ qp K U 0 ⋅ K INZ1 ⋅ ∑ T1
I∑ ∑ qp
K INZ
I∑ ∑ qp
T K U0 ⋅ K INZ∗ ⋅ ∑ T1
y
I∑ =
∑ qp
K U0 ⋅ K INZ0 ⋅ ∑ T1
I∑ Cf
∑ ∑ qp
K U0 ⋅ K INZ0 ⋅ ∑ T1
I∑ T =
∑ ∑ qp
K U0 ⋅ K INZ0 ⋅ ∑ T 0
Analiza statistică a capitalului firmei

4.2 ANALIZA STATISTICĂ A UTILAJULUI ENERGETIC

4.2.1 Caracterizarea statistică a folosirii utilajului energetic

Utilajul energetic reprezintă, alături de utilajul de producţie, una din


componentele cele mai active ale capitalului fix. Modul de folosire a acestor
două componente îşi pune amprenta asupra rezultatelor firmei, motiv pentru
care cunoaşterea şi evaluarea rezervelor de capacitate se constituie în
obiective prioritare pentru managementul firmei.
Utilajul energetic – componentă activă a capitalului fix – cuprinde
totalitatea instalaţiilor de producere, transport, transformare şi utilizarea a
oricărui tip de energie.
La nivel naţional, o mai bună folosire a utilajului energetic se
concretizează într-o cantitate de energie suplimentară, reducerea necesarului
de energie importată, într-o reducere a cheltuielilor de producţie, cu
implicaţii în creşterea independenţei energetice a ţării. De aceea analizele
statistice sunt permanente, în detaliu şi vizează toate aspectele legate de
energia produsă şi consumată, puterea instalată, tipurile de combustibil etc.

Indicatori tehnico-economici pentru anul 2000


Energie termică produsă (mii Gcal) 1863
Energie termică livrată (mii Gcal) 1666
Din care pentru populaţie (mii Gcal) 1381
Energie electrică produsă (MWh) 90780
Putere electrică instalată (MW) 17,2
Combustibil consumat
Cărbune (mii tone) 309,1
Păcură (mii tone) 33,9
Gaze naturale (mii mc) 183,4
Consum specific pentru producerea şi transportul energiei
termice (kg c.c./Gcal) 168,79
Consum propriu pentru producerea şi transportul energiei
termice (kWh/Gcal) 27,8
Statistica întreprinderii

În analiză vom încerca să surprindem atât producătorul, cât şi


consumatorul de energie. În acest sens, se urmăreşte structurarea utilajului
energetic astfel încât să se poată asigura un echilibru între producătorul de
energie şi consumatorul de energie. Practic, se urmăreşte independenţa faţă
de sistem, obiectiv care este greu de realizat în condiţii de optim economic.
Din acest motiv, analiza structurală se realizează în corelaţie cu eficienţa
producerii de energie.
Cracteristica intensivă principală a utilajului energetic este puterea.
Din punct de vedere al construcţiei, se reţin: puterea teoretică (Pt), puterea
indicată (Pind) şi puterea efectivă (Pef).
Puterea teoretică (Pt) este acea putere a motorului proiectată prin
construcţie, neţinând seama de nici o pierdere de energie în procesul
transformării acesteia.
Puterea indicată (Pind) este acea putere care provine din construcţia
motorului, putere care în timpul funcţionării acestuia ţine seama de
pierderile de ordin termic şi de cele de ordin mecanic. Se foloseşte pentru
calculul pierderilor termice şi a randamentelor parţiale.
Puterea efectivă (Pef) este acea putere care, în timpul funcţionării
motorului, ţine seama atât de pierderile de ordin termic, cât şi mecanic.
Această putere este înscrisă pe plăcuţa indicatoare de pe arborele motorului
şi este transmisă efectiv procesului de transformare a energiei. Se foloseşte,
în special, pentru calculul pierderilor de energie, cu precădere a celor
mecanice, a randamentelor parţiale şi a legăturilor ulterioare cu alte
agregate.
Un alt mod de clasificare a puterilor, în analizele economice, este
acela după exploatarea agregatelor energetice.
Din acest punct de vedere se reţin: puterea instalată, puterea
disponibilă, puterea indisponibilă, puterea de vârf, puterea de rezervă,
puterea momentană, puterea medie efectivă şi puterea asociată sau cuplată.
Puterea instalată (Pi) se calculează atât pentru fiecare agregat
energetic din cadrul centralei, cât şi la nivelul ei.
Puterea disponibilă (Pd) este puterea care corespunde unui motor
sau centrală de care se dispune într-un regim normal, de durată, fără uzuri
anormale, luându-se în considerare toate elementele de siguranţă în
funcţionare. Cu alte cuvinte, este acea putere instalată care poate intra
imediat în regim de funcţionare normală. Toate puterile instalate care nu pot
intra în regim de lucru normal din diferite motive (în reparaţii capitale, în
Analiza statistică a capitalului firmei

conservare, în rezervă) formează în cadrul centralei puterea indisponibilă a


acesteia.
Puterea de vârf (Pv) sau puterea maximă de vârf este o putere
momentană atinsă o singură dată în perioada analizată (zi, săptămână, lună,
trimestru, an) în condiţii normale de funcţionare a centralei. De regulă,
puterea de vârf nu atinge nivelul puterii disponibile, fapt care creează o
rezervă de capacitate şi este denumită putere de rezervă.
Puterea de rezervă (Pr) reprezintă partea din puterea disponibilă a
centralei nefolosită la un moment dat.
Puterea momentană (P) este dată de un anumit moment în decursul
funcţionării motorului, grupului electrogen şi centralei electrice şi are o
anumită durată în decursul perioadei analizate.
În analiză intervin următoarele tipuri de puteri:
Puterea maximă de lungă durată, (Pmld) – acea putere cu o încărcare
normală pentru a efectua o anumită sarcină, pe o durată lungă, fără riscuri
de degradare fizică.
Puterea medie efectivă ( P ef ) – indicatorul cel mai important în
analiza folosirii raţionale a unui motor, grup electrogen, centrală electrică.
Practic, nivelează puterile momentane, dar se calculează în mod diferenţiat,
pe de o parte pe motor şi grup electrogen şi, pe de altă parte, pe centrala de
forţă.
¾ La nivel de motor:
E
Pef =
Tef
în care:
- Tef – timpul efectiv de funcţionare;
- E – energia produsă.
¾ La nivelul centralei:
n n
∑ Pi ⋅ Ti ∑ Ei
Pef = i =1 = i =1
n n −1 n
∑ Ti − ∑ ti ∑ T ef i
i =1 i =1 i =1
unde:
- i – varietatea motoarelor;
- P – puterile momentane;
Statistica întreprinderii

- T şi ∑T – timpul lucrat de un motor şi, respectiv, de toate


grupurile din centrală;
- ∑t – timpul lucrat simultan de motoarele din centrală;
- E – energia electrică produsă;
- ∑Tef = ∑T - ∑t – timpul efectiv de lucru al centralei, exclusiv
perioada când motoarele au funcţionat simultan.

Timpul de simultaneitate se poate determina prin suprapunerea


intervalelor de funcţionare a motoarelor (metoda grafică) sau prin
intermediul curbei de sarcină.

Analiza folosirii utilajului energetic la nivel de motor sau


centrală

Analiza folosirii extensive (pentru caracteristica timp) ilustrează


modul cum a fost folosit motorul sau centrala cu o anumită încărcare într-un
timp efectiv lucrat faţă de cel calendaristic.

Coeficientul folosirii extensive (după timp) al motorului sau centralei


de forţă:
T ef
K ext =
T cal
Pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a timpului:
∆ ext = (T ef − T cal ) P mld
∆ ext = T ef ⋅ P mld − T cal ⋅ P mld = E max ef − E max cal
unde:
- Kext – coeficientul folosirii extensive (după timp) al motorului
sau centralei de forţă;
- Tef – timpul efectiv de lucru al motorului şi, respectiv, al
centralei în care nu trebuie incluse nici o oprire indiferent de
cauze; la nivel de centrală timpul efectiv nu cuprinde
simultaneitatea funcţionării motoarelor sau grupurilor
electrogene, calculat după relaţia Tef = ∑T – ∑t;
- Tcal – timpul calendaristic al perioadei analizate;
- ∆ext – pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a
timpului;
Analiza statistică a capitalului firmei

- Pmld – puterea maximă de lungă durată a motorului, respectiv


centralei;
- Emax ef – producţia maximă de energie în timp efectiv de
funcţionare a motorului, respectiv centralei;
- Emax cal – producţia maximă de energie ce ar fi produsă utilizând
în totalitate timpul calendaristic.

Analiza folosirii intensive (pentru caracteristica putere sau


capacitate) arată modul de folosire a puterii (capacităţii) motorului sau
centralei, în timp efectiv de funcţionare.

Coeficientul folosirii intensive:


P ef
K int =
P mld
Pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a puterii
maxime de lungă durată
∆ int = (P ef − P mld)T ef
sau
∆ int = Pef ⋅ Tef − Pmld ⋅ Tef = E ef − E max ef
unde:
- Kint – coeficientul folosirii intensive (după capacitate sau putere);
- P ef – puterea medie efectivă a motorului, respectiv centralei;
- Eef – producţia de energie efectiv obţinută de motor sau centrală;
- ∆int – pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a puterii
maxime de lungă durată.
Analiza folosirii integrale (pentru ambele caracteristici)

Coeficientul folosirii integrale a motorului

T ef ⋅ P ef E ef
K int eg = = = K ext ⋅ K int
T cal ⋅ P mld E max cal
sau
1 d
K integ = ⋅d =
T cal T cal
unde:
d= ∑
E
P mld
Statistica întreprinderii

Pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a puterii


maxime de lungă durată şi a timpului calendaristic
∆ integ = T ef ⋅ P ef − T cal ⋅ P mld = E ef − E max cal = ∆ ext + ∆ int

unde:
- Kinteg. – coeficientul folosirii integrale a motorului, respectiv
centralei, având în vedere ambele caracteristici (timpul şi
capacitatea);
- d – durata (ore) în care, dacă funcţionează motorul sau centrala cu
încărcătură maximă, se obţine aceeaşi cantitate de energie;
- ∆integ – pierderea de energie ca urmare a nefolosirii complete a
puterii maxime de lungă durată şi a timpului calendaristic.
În situaţia în care nu se cunoaşte timpul de simultaneitate,
coeficienţii intensiv, extensiv şi integral determinaţi la nivelul grupului de
motoare (sau centralei, privită ca grup de grupuri de motoare) sunt:
∑ P ef Tef i
i
K int = ,
∑ P mld Tef i
i

∑ Pmld i T ef
i ,
K ext =
∑ Pmld T
i cal

K int eg = K ext ⋅ K int

Pierderile corespunzătoare se determină astfel:


∆ int = ∑ P ef ⋅ T ef − ∑ P mld i ⋅ T ef ,
i i i

∆ ext = ∑ T ef ⋅ P mld i − ∑ T cal i ⋅ P mld i ,


i
∆ integ = ∆ ext + ∆ int
Analiza statistică a capitalului firmei

4.2.2 Analiza statistică a folosirii combustibilului energetic

Indicatorii utilizaţi pentru analiza modului de folosire a


combustibilului sunt consumul total de combustibil (C) şi consumul specific
de combustibil, care reprezintă cantitatea de combustibil consumată pentru
obţinerea unei unităţi de energie.

În varianta întâi consumul total de combustibil convenţional se


determină astfel:
∑C = ∑E ⋅c
Indicatorii dinamicii consumului total de combustibil:
IC =
∑ C1 = ∑ E1c1 ,
∑ C0 ∑ E 0c0
∆C
R C = IC − 1 = ,
∑ E 0c0
∆ C = ∑ C1 − ∑ C 0 = ∑ E1 c1 − ∑ E 0 c 0 = R c ⋅ ∑ C 0

Indicatorul de efect economic reflectă cantitatea de energie produsă


(ce se putea produce), ca urmare a modificării cantităţii de combustibil
specific:
∆cC
c =
∆E
c1
unde:
- C – este combustibilul convenţional pe forme sau surse de energie;
- E – energie produsă pe forme sau surse;
- c – consumul specific de combustibil convenţional pe forme sau
surse de energie;
- R C – ritmul creşterii (scăderii) consumului total de combustibil
convenţional;
- ∆C – modificarea absolută a cantităţii de combustibil convenţional;
- ∆ CE – cantitatea de energie produsă (ce se putea produce), ca urmare
a modificării cantităţii de combustibil convenţional;
Statistica întreprinderii

Dinamica consumului total de combustibil


¾ Influenţa factorului cantitativ:

E= ∑ E1 c0 = ∑ C∗
IC
∑ E0 c0 ∑ C0
E
∆C
E = E −1=
RC IC
∑ C0
E=
∆C ∑ C∗ − ∑ C0 = IRE ⋅ ∑ C0
¾ Influenţa factorului calitativ:
∑ E1 c1 = ∑ C1
IcC =
∑ E1 c0 ∑ C∗

c ∆ cC
R C = IC − 1 =
∑ C∗
∆cC = ∑ C1 − ∑ C∗ = R c ∑ C∗

În varianta a doua:
∑c = c⋅ ∑E
Sistemul de indici se prezintă astfel:

∑ C1 = c1 ∑ E1
IC =
∑ C0 c 0 ∑ E 0
∆C
R C = IC − 1 =
∑ C0
∆C = ∑ C1 − ∑ C0 = R C ⋅ ∑ C0
¾ pentru modificarea consumului mediu specific de combustibil
convenţional la nivelul mai multor forme sau surse de energie

C = c1 ∑ E1 ∑ C1
IC =
c 0 ∑ E1 ∑ C∗
Analiza statistică a capitalului firmei

c −1
R c = IC
c =
∆C ∑ C1 − ∑ C∗ = (c1 − c0)∑ E1 = R c ∑ C∗
¾ pentru evoluţia cantitativă a producţiei totale a energiei (mai
multe forme sau surse de energie)
∑ E = c 0 ∑ E1 = ∑ C∗
IC
c 0 ∑ E 0 ∑ C0

∆∑
E
∑ E
R ∑ E = IC − 1 = C
∑ C0
∑E =
∆C ∑ C∗ − ∑ C0 = (∑ E1 − ∑ E0 ) c0
Analiza consumului mediu specific de combustibil
c
∑ C1 : ∑ C0 = ∑ c1 E1 : ∑ c0 E0 = ∑ c1 y1E = ∑ x1
Ic =
∑ E1 ∑ E0 ∑ E1 ∑ E0 ∑ c0 y0E ∑ x0c

R c = Ic − 1
c =( − )
∆C c1 c 0 ∑ E1 = (∑ x1c − ∑ x0c )∑ E1
c
∆C
∆ Ec =
c1
Modificările factoriale:
∑ c1 y1E = ∑ x1c = c1
Icc =
∑ c0 y1E ∑ x∗c c∗
R cc = I cc − 1

∆cC = (c1 − c∗)∑ E1 = (∑ x1c − ∑ x∗c )∑ E1


E ∑ c0 y1E = ∑ x∗c = c∗
I cy =
∑ c0 y0E ∑ x0c c0
Statistica întreprinderii

E
R yE = I cy − 1

y =( − )
∆C
E
c∗ c0 ∑ E1 = (∑ x∗c − ∑ x0c )∑ E1
unde:
- c este consumul mediu specific de combustibil convenţional;
E
- yE – structura energiei pe forme sau pe surse y E = ;
∑E
- x c – contribuţia în kilograme combustibil convenţional a fiecărei
forme sau surse de energie în consumul mediu specific x c = c y E ;
- c ∗ – consumul mediu specific de combustibil convenţional
calculat în condiţiile structurii efective a energiei.

Corelaţia dintre consumul specific de combustibil şi randamentul


economic

1. Procedeul direct
E × 860
η=
C × 7.000
în care:
- η este randamentul economic, global sau total;
- E – energia produsă;
- C – cantitatea de combustibil, exprimat convenţional în kg.

Combustibilul energetic folosit este structurat în funcţie de conţinutul


caloric, fapt ce impune transformarea fiecăruia în combustibil convenţional
de 7.000 kcal/1 kg.

∆ η = ∑ C ⋅ 7.000 − ∑ E ⋅ 860 sau ∆ η = (1 − η)C × 7.000


în care:
- ∆η – pierderile de energie, în procesul transformărilor.
Analiza statistică a capitalului firmei

2. Procedeul consumului mediu specific de combustibil


convenţional
1 z
η ec = ×z =
c c
unde:
- η ec este randamentul economic, global sau total;
- c este consumul mediu specific de combustibil convenţional pe
C
kWh = ;
E
860
- z= = 0,122857 – un raport de mărime între numărul de
7.000
kcal corespunzător unui kWh energie electrică şi consumul de
kcal al unui kg combustibil convenţional.

4.2.3 Analiza dinamicii consumului de energie la consumator

Varianta întâi

E1 = P ef 1 ⋅ T ef 1 – indicele modificării relative a producţiei de


IE =
E 0 P ef 0 ⋅ T ef 0
energie sub influenţa simultană a puterii
medii efective şi a timpului efectiv de
funcţionare a centralei;

P ef 1 ⋅ T ef 1 E1
I EP ef = = – indicele factorial al modificării energiei pe
P ef 0 ⋅ T ef 1 E ∗
seama capacităţii de producţie (puterii
medii efective) a centralei;

P ef 0 ⋅ T ef 1 E ∗
I TEef = = – indicele factorial al modificării energiei pe
P ef 0 ⋅ T ef 0 E 0
seama timpului efectiv lucrat de centrală;
Statistica întreprinderii

( )
∆ EP ef = E1 − E ∗ = P ef 1 ⋅ T ef 1 − P ef 0 ⋅ T ef 1 = P ef 1 − P ef 0 ⋅ T ef 1
– modificarea absolută a energiei pe seama
puterii
medii
efective;

( )
∆ TEef = E ∗ − E 0 = P ef 0 ⋅ T ef 1 − P ef 0 ⋅ T ef 0 = T ef 1 − T ef 0 ⋅ P ef 0
– modificarea absolută a energiei pe seama
timpului efectiv de funcţionare a centralei.
Varianta a doua

Se iau în considerare ca factori de influenţă randamentul şi consumul


total de combustibil convenţional:
η1 ⋅ ∑ C1
IE =
η0 ⋅ ∑ C 0
η1 ⋅∑C
η 1
IE = – indicele factorial al modificării energiei pe seama
η0 ⋅ ∑ C1
variaţiei randamentului economic
η0 ⋅ ∑ C1
∑C =
IE – indicele factorial al modificării energiei pe
η0 ⋅ ∑ C 0
seama combustibilului total consumat.

Se pot determina şi modificările absolute corespunzătoare.

4.3 ANALIZA STATISTICĂ A UTILAJULUI


DE PRODUCŢIE

Utilajul de producţie cuprinde totalitatea agregatelor şi


dispozitivelor cu care forţa de muncă acţionează direct asupra obiectelor
muncii în vederea transformării acestora şi a obţinerii de noi bunuri
materiale.
Analiza statistică a capitalului firmei

După forţa de muncă, utilajul de producţie, ca şi componentă


esenţială a capitalului fix, reprezintă cel mai activ factor de producţie
necesar desfăşurării activităţii economice a întreprinderilor.

Analiza statistică a folosirii utilajului de producţie

Sistemele de indici folosite vor fi determinate atât în funcţie de


varietatea producţiei, cât şi a utilajului folosit, care practic se prezintă sub
patru variante:
• varianta I – producţie omogenă – utilaj omogen (PO-UO);
• varianta a II-a – producţie eterogenă – utilaj omogen (PE-UO);
• varianta a III-a – producţie omogenă – utilaj eterogen (PO-UO);
• varianta a IV-a – producţie eterogenă – utilaj eterogen (PO-
UO).
Cele patru variante se pot identifica ca atare sau selecta în funcţie de
obiectivul analizei.
Teoretic, se pot identifica k producători (k = 1,…, h), care realizează
j produse (j = 1,…,m), la fabricarea cărora se folosesc I utilaje (I = 1,…, n).

PRODUCĂTOR PRODUS UTILAJ


-k- -j- -i-
1
1 …

n
1 … *
1
m …

n
TOTAL 1 *
… … …
1
1 …

n
h … *
1
m -
n
TOTAL h *
TOTAL GENERAL
Statistica întreprinderii

VARIANTA I – PRODUCŢIE OMOGENĂ – UTILAJ


OMOGEN

Sistemul de indici folosit are în vedere modificarea relativă şi


absolută a producţiei potrivit relaţiilor:
I∑ q =
∑ q1 ∆ ∑ q = ∑ q1 − ∑ q 0
∑ q0
ρ1 ∑ T1
I∑ q = ∆ ∑ q = ρ1 ∑ T1 − ρ0 ∑ T0
ρ0 ∑ T0
unde:
- ρ – randamentul mediu al utilajului din firma cu mai multe
sectoare de activitate sau la nivelul mai multor firme cu
producţie omogenă;
- ΣT – numărul de maşini-ore lucrate de utilajele omogene din
cadrul firmei cu mai multe sectoare sau în mai multe firme.

Indicii factoriali ai modificării producţiei:

¾ pentru randamentul mediu:


ρ ∑ T1
Iρ q = 1 ∆ρ q = ( ρ1 − ρ0 )∑ T1
∑ ρ0 ∑ T1 ∑

¾ pentru numărul de maşini-ore:

ρ0 ∑ T1
I ∑ Tq = ∆∑ Tq = ρ0 (∑ T1 − ∑ T0 )
∑ ρ0 ∑ T0 ∑

ρ ∑ T1 ρ1
Iρ q = 1 = =
∑ q1 : ∑ q 0 =
∑ ρ1T1 : ∑ ρ 0 T0 =
∑ ρ1 y1T =
∑ x1ρ
∑ ρ0 ∑ T1 ρ0 ∑ T1 ∑ T0 ∑ T1 ∑ T0 ∑ ρ 0 y T0 ∑ x 0ρ
∆ρ q = ( ρ1 − ρ0 )∑ T1 = (∑ x1ρ − ∑ x 0ρ )∑ T1

în care:
- ρ – randamentul utilajului din cadrul de activitate al unui sector,
respectiv firmă – factor ce sintetizează toate măsurile tehnice şi
organizatorice din verigile menţionate;
- T – numărul de maşini-ore din cadrul sectorului, respectiv firmei;
Analiza statistică a capitalului firmei

T
- yT = – structura timpului din firmă faţă de timpul total, al
∑T
doilea factor de influenţă al randamentului mediu, care
sintetizează în special mutaţiile structurale ale utilajului dintr-o
firmă în alta, cu randamente diferite;
- x ρ = ρ ⋅ y T – contribuţia în unităţii fizice a fiecărui sector,
respectiv firmă, la randamentul mediu.
Indicii factoriali în cazul modificării randamentului mediu al
utilajelor determinat în varianta directă:
¾ pentru randamentul utilajului din fiecare sector, respectiv firmă:

∑ ρ1 y1T ∑ x1ρ ρ
I ρρ = = = 1
∑ ρ 0 y1T ∑ x *ρ ρ*
r
∆ρ q = ( ρ1 − ρ* )∑ T1 = (∑ x 1ρ − ∑ x *ρ )∑ T1

¾ pentru structura timpului:

ρ
yT ∑ ρ 0 y1T ∑ x * ρ
Iρ = = = *
∑ ρ 0 y T0 ∑ x 0ρ ρ0
T r
∆y q = ( ρ* − ρ 0 )∑ T1 = (∑ x *ρ − ∑ x 0ρ )∑ T1

1
ρ= =
∑q ; t=
1
=
∑T ; t ⋅ ρ = 1.
t ∑T ρ ∑q
Sistemul de indici pentru randamentul utilajului calculat indirect:

t q
∑ T0 ∑ T1 ∑ t 0 q 0 ∑ t 1q1 ∑ t 0 y 0 ∑ x 0 t
It = : = : = = = 0
∑ q 0 ∑ q1 ∑ q 0 ∑ q1 ∑ t1 y1q ∑ x1t t1

∆t q = ( t 0 − t 1 )∑ q1 : t 0 = (∑ x 0t − ∑ x1t )∑ q1 : t 0

Statistica întreprinderii

în care:
- t – timpul mediu în maşini-ore ce revine pe o unitate fizică la
nivelul firmei cu mai multe sectoare, respectiv la nivelul mai
multor firme;
- t – timpul pentru o unitate fizică la nivelul unui sector, respectiv
firmă – factor calitativ în sistemul format care sintetizează toate
măsurile tehnice şi organizatorice de reducere a indicatorului
respectiv în perioada analizată;
- q – cantitatea de produse la nivel de sector, respectiv firmă;
q
- yq = – structura producţiei dintr-un sector, respectiv firmă,
∑q
faţă de producţia totală – factor ce arată mutaţiile de structură
cantitative dintr-un sector în altul sau dintr-o firmă în alta;
r
- x = t ⋅ y q – contribuţia în maşini-ore a fiecărui sector,
t
respectiv firmă, în timpul mediu.

Indicii factoriali:
¾ pentru timpul cheltuit pe produs în cadrul sectorului, respectiv
firmei:
q
∑ t o y1 ∑ x *t t
I tt = = = *
q
∑ t 1 y1 ∑ x1t t1

∆t q = ( t * − t1 )∑ q1 : t 0 = (∑ x *t − ∑ x1t )∑ q1 : t 0

¾ pentru structura producţiei:
q
q ∑ t o y 0 ∑ x 0t t
I ty = = = 0
q
∑ 0 1 ∑ x *t
t y t*
yq
∆ = (t 0 − t * )∑ q1 : t 0 = (∑ x 0t − ∑ x *t )∑ q1 : t 0
∑ q
ρ ∑ T1 ∑ T1 d1 ∑ k1
I q∑ T = 0 = =
ρ0 ∑ T0 ∑ T0 d 0 ∑ k 0
∆∑ Tq = (∑ T1 − ∑ T0 ) ρ0

Analiza statistică a capitalului firmei

Descompunerea pe factori a timpului total de funcţionare


a utilajelor presupune determinarea următorilor doi indicatori:

- d =
∑T – numărul mediu de ore-maşini ce revin pe un utilaj –
∑k
factor calitativ în sistem;
- Σk – numărul de utilaje din firmă, respectiv firme – factor
cantitativ în sistem.
¾ pentru numărul mediu de ore pe utilaj:

d ∑ k1 r
Id T = 1 , ∆d q = (d1 − d 0 ) ⋅ ∑ k1 ⋅ ρ0
∑ d 0 ∑ k1 ∑
k d
d d1 ∑ d1k 1 ∑ d 0 k o ∑ d1 y1 ∑ x1
d1 ∑ k1
I T= = = : = = ,
∑ d 0 ∑ k1 d 0 ∑ k1 ∑ k 0 ∑ d 0 y k ∑ x d 0 0

¾ pentru numărul de utilaje:

d ∑ k1
I ∑ Tk = 0 ,
∑ d0 ∑ k o
∆∑ kq = (∑ k1 − ∑ k 0 )d 0 ⋅ ρ0

d ∑ k1 ∑ k1 r1 ∑ S1
I ∑ Tk = 0 = = ,
∑ d 0 ∑ k 0 ∑ k 0 r0 ∑ S 0

în care:
T
- d= –durata de funcţionare a unui utilaj dintr-un anumit
k
sector, respectiv firmă – factor în cadrul sistemului;
k
- yk = – structura utilajelor din sector, respectiv firmă faţă
∑k
de totalul utilajelor – factor care arată mişcarea utilajelor dintr-o
verigă organizatorică în alta.
Statistica întreprinderii

Dacă se ia în considerare şi densitatea medie a utilajelor în suprafaţa


productivă şi dimensiunea suprafeţei productive, respectiv:

- r=
∑k – densitatea medie a utilajelor pe m2 suprafaţă
∑S
productivă a firmei, respectiv firmelor – factor care sintetizează
măsurile de amplasare a utilajelor cât mai corespunzător mişcării
lucrătorului, respectând condiţiile organizatorice specifice
locului de muncă. Pentru expresivitate, se determină densitatea
medie a utilajelor la 100 m2 suprafaţă productivă
- ΣS – suprafaţa productivă a firmei, respectiv firmelor, exprimată
în m2.
În acest caz, modificările factoriale relative ale numărului total de
utilaje în funcţie de suprafaţa productivă şi de densitatea utilajelor sunt:

r ∑ S1 ∑ S1
I ∑ Sk = 0 = ;
∑ r0 ∑ S0 ∑ S0
∆∑ S q = (∑ S1 − ∑ S0 ) ⋅ r0 ⋅ d 0 ⋅ ρ0

r r1 ∑ S1 r1 ∑ r1S1 ∑ r0S0 ∑ r1y1S ∑ x1r


I∑ = = = : = = ,
k r0 ∑ S1 r0 ∑ S1 ∑ S0 ∑ r0 yS0 ∑ x 0r
în care:
k
- r= – densitatea utilajului din fiecare verigă organizatorică,
S
factor de bază în sistem;
S
- yS = – structura suprafeţei productive, factor structural în
∑S
sistem;

- x r = r ⋅ y S – contribuţia fiecărei verigi organizatorice (număr


de utilaje) în densitatea medie.
Analiza statistică a capitalului firmei

Ţinând cont de indicatorii descrişi anterior, modificările relative ale


producţiei totale se pot scrie astfel:

∑ ρ1 y1T ∑ d1 y1k ∑ r1 y1S ∑ S1 ∑ q1 ,


I∑ q = =
∑ ρ 0 y 0 ∑ d 0 y 0 ∑ r0 y 0 ∑ S0 ∑ q 0
T k S

∆ ∑ q = ∑ q1 − ∑ q 0

Indicii factoriali identificaţi prin metoda substituţiei în lanţ:

¾ pentru factorul ρ:

I
ρ
=
∑ ρ1y1T ∑ d1y1k ∑ r1y1S ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y1T ∑ d1y1k ∑ r1y1S ∑ S1
¾ pentru factorul yT :

I
yT
=
∑ ρ 0 y1T ∑ d1y1k ∑ r1y1S ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d1y1k ∑ r1y1S ∑ S1
¾ pentru factorul d:
∑ ρ0 yT ∑ d1 y1k ∑ r1 y1S ∑ S1
Id = 0
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y1k ∑ r1y1S ∑ S1
¾ pentru factorul yk :

I
yk
=
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y1k ∑ r1y1S ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r1y1S ∑ S1
¾ pentru factorul r:
∑ ρ0 y T ∑ d 0 y 0k ∑ r1 y1S ∑ S1
Ir = 0 ,
∑q T d yk S S
∑ 0 0 ∑ 0 0∑ 0 1∑ 1
ρ y r y

¾ pentru factorul yS :

I
yS
=
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r0 y1S ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r0 y S0 ∑ S1
Statistica întreprinderii

¾ pentru factorul ΣS:

I∑ S =
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r0 y S0 ∑ S1 ,
∑q
∑ ρ 0 y T0 ∑ d 0 y 0k ∑ r0 y S0 ∑ S0
Pentru modificările absolute factoriale se face diferenţa între
numărătorul şi numitorul indicatorilor de mai sus.
Relaţiile de verificare sunt:
T k S
I ∑ q = I q × I q × I dq × I q × I qr × I q × I q∑ ,
ρ y y y S

T k S
ρ
∆ ∑ q = ∆ q + ∆ q + ∆dq + ∆ q + ∆rq + ∆ q + ∆∑
y y y S
q .

În variantele II, III, şi IV însumarea se va face după I – varietatea


utilajelor, j – varietatea produselor şi k – varietatea producătorilor.

VARIANTA A II-A: PRODUCŢIE ETEROGENĂ – UTILAJ


OMOGEN

∑∑ q jk 1 t ijk 0 ∑ ∑ q jk 1 t ijk1 ∑ ∑ Tijk 1


j k j k j k
I INT = I EXT = =
∑∑ q jk 1 t ijk1 ∑∑ q jk 0 t ijk 0 ∑ ∑ Tijk 0
j k j k j k

∑∑ q jk 1 t ijk 0
j k
I IG = I INT ⋅ I EXT =
∑∑ q jk 0 t ijk 0
j k

VARIANTA A III-A: PRODUCŢIE OMOGENĂ – UTILAJ


ETEROGEN

∑ ∑ q jk 1 t ijk 0 a ijk ∑ ∑ q jk 1 t ijk1 a ijk


j k j k
I INT = I EXT =
∑ ∑ q jk 1 t ijk1 a ijk ∑ ∑ q jk 0 t ijk 0 a ijk
j k j k
Analiza statistică a capitalului firmei

∑ ∑ q jk 1 t ijk1 a ijk
j k
I IG =
∑ ∑ q jk 0 t ijk 0 a ijk
j k
în care:
a = A / ΣT – cota de amortizare ce revine pe o maşina-oră.

VARIANTA A IV-A: PRODUCŢIE ETEROGENĂ - UTILAJ


ETEROGEN

∑ ∑ q jk 1 t ijk 0 a ijk ∑ ∑ q jk 1 t ijk 0 a ijk


j k j k
I INT = I IG =
∑ ∑ q jk 1 t ijk1 a ijk ∑ ∑ q jk 0 t ijk 0 a ijk
j k j k

∑ ∑ q jk 1 t ijk1 a ijk
j k
I EXT =
∑ ∑ q jk 0 t ijk 0 a ijk
j k

4.4 ANALIZA STATISTICĂ A CAPITALULUI CIRCULANT

4.4.1 Analiza asigurării întreprinderii cu mijloace circulante

Capitalul circulant reprezintă acea parte a capitalului tehnic care se


consumă în fiecare ciclu de exploatare, participă cu întreaga lui expresie
bănească la formarea costurilor şi se înlocuieşte după fiecare consumare
odată cu reluarea unui nou ciclu de exploatare.
Elementele capitalului circulant – materii prime, materiale
consumabile, combustibili, energie, apă, semifabricate din afară etc. – sunt
susceptibile la mai multe utilizări alternative, cu atât mai multe cu cât ele
sunt mai aproape de stadiul materiei brute naturale.
Alături de capitalul fix, capitalul circulant formează mulţimea de
bunuri-capital care funcţionează ca factor de producţie.
Statistica întreprinderii

Capitalul circulant este parte componentă a activelor circulante,


care se împart, în funcţie de natura lor, în două categorii:
• activele circulante materiale;
• activele circulante băneşti.

În structura economică a întreprinderii, activele circulante joacă


rolul de obiect asupra căruia se realizează acţiunea de prelucrare şi
transformare specifică unităţii în cauză. Stocurile de mijloace circulante
înglobează materii prime şi materiale aflate în diferite faze ale prelucrării,
dar şi sub formă de produse finite.
În activul bilanţului vom găsi activele sub formă de creanţe asupra
clienţilor şi debitorilor. Valoarea adusă din afara unităţii sub formă de
materii prime, materiale, combustibil se completează cu cea conservată prin
procesele de transformare, devenind active circulante de tipul producţiei
nefinite, produse finite, semifabricate destinate vânzării. Odată cu vânzarea
produselor finite elementul nu dispare, valoarea lui transformându-se în
creanţe până la încasarea contravalorii sub formă de bani.
Activele circulante materiale apar sub formă de stocuri şi sunt
formate din:
• Stocuri (materii prime, etc.);
• Stocuri la terţi;
• Producţie în execuţie;
• Semifabricate;
• Animale;
• Mărfuri;
• Ambalaje.

Activele circulante băneşti apar sub formă de:


1. Instrumente de trezorerie:
• Conturi la bănci în u.m.;
• Conturi la bănci în devize;
• Casa în u.m.;
• Casa în devize;
• Acreditive în u.m.;
Analiza statistică a capitalului firmei

• Acreditive în devize;
• Valori de încasat;
• Alte valori.

2. Decontări şi avansuri:
• Furnizori-debitori;
• Clienţi şi conturi asimilate;
• Alte creanţe;
• Decontari cu asociaţii privind capitalul;
• Avansuri acordate personalului;
• Efecte de primit;
• Impozite amânate;
• TVA de recuperat;
• Dividende de plătit.

3. Titluri de plasament
• Acţiuni;
• Obligaţiuni

Stocul reprezintă cantitatea de materii prime, materiale, combustibil


existent în unitate (magazie, secţii sau alte locuri de depozitare) şi în
custodie la alte unităţi economice.
Stocul este obiectiv necesar pentru asigurarea continuităţii
procesului de producţie, el asigurând desfăşurarea acestuia între două
aprovizionări.
Dimensionarea stocurilor de materii prime şi materiale se face cu
luarea în calcul a următoarelor restricţii:
• particularităţile produsului ce se realizează (importanţă
economică, destinaţie, ciclu de fabricaţie);
• particularităţile materialului (importanţă economică, sursa de
aproviyionat, proprietăţile fizice);
• particularităţile furnizorului (intern, extern, seriozitate,
posibilităţi de transport);
• capacitatea de acoperire a plăţilor.
Statistica întreprinderii

Stocurile de materii prime şi materiale constituite în cadrul


întreprinderii pot fi:
1. stoc curent, care reprezintă cantitatea de materii prime şi
materiale ce asigură realizarea producţiei în intervalul dintre
două intrări succesive;
2. stoc de siguranţă, care reprezintă cantitatea de materii prime şi
materiale necesară prevenirii „rupturii de stoc” – epuizarea
stocului curent – pe un anumit interval de timp;
3. stocul de semnal, care reprezintă un nivel de stoc mai mare
decât nivelul stocului de siguranţă, având rolul de a sesiza
managerul să declanşeze urgent procesul de aprovizionare;
4. stocul de condiţionare, format din cantitatea de materii prime şi
materiale necesară a fi pregătită (condiţionată) înaintea intrării
în procesul de fabricaţie;
5. stoc sezonier, format din materii prime şi materiale ce pot fi
aprovizionate numai în anumite perioade ale anului, în funcţie
de sezon. Sezonalitatea este dată de ciclul biologic al produselor
aprovizionate şi de factorii climatici.

Indicatorii utilizaţi în analiza aprovizionării întreprinderii


cu mijloace circulante
1. Volumul intrărilor de materii prime şi materiale este unul din
indicatorii ce caracterizează prin nivel aspectele cantitative ale
procesului de aprovizionare. Prin intrare se înţelege sosirea
efectivă a elementelor capitalului circulant, pe bază de documente
de expediţie şi recepţie de la alte unităţi economice, din producţie
proprie sau prin transfer. Analiza acestui indicator se face prin
compararea sa cu intările planificate pentru momentul analizat.
2. Intervalul dintre două aprovizionări
Aceste intervale individuale sunt comparate cu intervalele
programate. Se poate determina un interval mediu pentru perioada
analizată, ca medie aritmetică simplă a intervalelor prevăzute în
contracte. Această medie e utilizată în calculul abaterii medii
standard, dispersia făcându-se între intervalele medii efective şi
intervalul mediu programat.
Analiza statistică a capitalului firmei

3. Gradul de asigurare cu materii prime şi materiale poate fi


determinat prin raportul dintre zilele asigurate cu materii prime şi
zilele asigurate cu materii prime.
4. Numărul de zile asigurate cu materii prime şi materiale poate fi
sesizat pe grafice sau calculat ca raport între stocul mediu şi
consumul mediu zilnic:
S Z
ZA = , GA = A
CZ ZC
unde:
- GA – gradul de asigurare cu materii prime şi materiale
- ZA – zilele asigurate cu materii prime
- ZC – zilele calendaristice ale perioadei
- Cz – consumul mediu zilnic este în funcţie de nivelul producţiei
realizate frecvent şi în funcţie de producţia marfă vândută şi
încasată (Pmf):

P mf
Cz =
z
unde z este numărul de zile calendaristice ale perioadei.
Interpretarea indicatorului se face astfel:
• GA = 1 → situaţia ideală;
• GA >1 → necesarul de aprovizionat a fost depăşit, ceea ce
implică posibile imobilizări de capital;
• GA <1 → nu a fost asigurat complet intervalul de timp.

În cele ce urmează se analizează consumul de materii prime şi


materiale, analiză ce se face în funcţie de natura omogenă sau eterogenă a
producţiei şi a materialelor consumate.

4.4.2 Analiza statistică a consumului de materiale în varianta


"Producţie omogenă - consum omogen"

Consumul specific de material – care reprezintă cantitatea de


material folosit pentru fabricarea unei unităţi fizice de produs – se determină
cu relaţia:
Statistica întreprinderii

La nivelul unui producător:


M ijK
m ijK = ,
q jK
unde:
- mijk – consumul specific din materialul i folosit la realizarea
produsului j de producătorul K;
- Mijk – consumul total de material i pentru realizarea produsului j
de producătorul K;
- qijk – volumul fizic al produsului j realizat de producătorul K.
La nivelul grupului de producători ce realizează acelaşi produs:
Q Q
∑ M ijK ∑ m ijK ⋅ q jK Q Q
K =1
m ij = Q = K
Q
= ∑ m ijK ⋅ Y q jK = ∑ X Km
K =1 K =1
∑ q jk ∑ q jK
K =1 K =1
unde:
- m ij – consumul specific mediu de material pe un produs;
q jK
- Y
q jK
= Q
– ponderea producţiei realizate de producătorul
∑ q jK
K =1
K în total producţie;
- X mK ij – contribuţia producătorului K la formarea consumului
specific mediu.

Indicatorii absoluţi şi relativi de dinamică, la nivel individual


mijK1
imjK =
mijK 0
unde:
- im – indicele consumului specific de material;
- 1/0 este perioada comparată/bază de comparaţie;

Dacă im < 1, atunci situaţia economică este favorabilă.


∆ mijK = mijK1 − mijK 0
Analiza statistică a capitalului firmei

unde:
- ∆mijK – modificarea absolută a consumului specific de material;

Dacă ∆mijK < 0, atunci situaţia economică este favorabilă.

( )
R mijK = i mijK − 1 ⋅100 =
∆ mijK
m ijK
⋅100

unde:
- Rmi – procentul de modificare a consumului specific;

Dacă Rm < 0, atunci situaţia economică este favorabilă.


Pentru aprecierea efectelor economice se folosesc următorii
indicatori:
¾ modificarea absolută a consumului total de materiale datorat
modificării consumului specific de materiale ( ∆ mM ):

∆m ijK = m
M ijK
( )
ijk 1 − m ijk 0 ⋅ q jk 1 = ∆ m ijk ⋅ q jk 1

¾ valoarea absolută a 1% modificare a consumului total de materiale


datorată modificării consumului specific ( AmM ):
∆m ijK
M ijK
Am ijK
M ijK
=
R mijK
¾ producţia realizată din economii (dacă ∆ qm < 0 ), datorată reducerii
consumurilor specifice, sau producţie ce se putea realiza (dacă
∆ qm > 0 ):
m
m = ∆M
∆q
m0

Indicatorii absoluţi şi relativi de dinamică pentru consumul


mediu de material

Q
∑ q
m ijK1 ⋅ y1 jK
m ij1
K =1
I mij = Q =
m ij0
∑ q
m ijK 0 ⋅ y 0 jK
K =1
Statistica întreprinderii

unde:
- I m ij – indicele consumului specific mediu;

Dacă I m ij < 1 , atunci situaţia economică este favorabilă.

Indicii factoriali:
Q
∑ q
mijK1 ⋅ y1 jK
mij1
ijK = K =1
Im
m ij
=
Q mij∗
∑ q
m jK 0 ⋅ y0 jK
K =1
unde:
- I mmijK – indicele consumului specific mediu, influenţat de
modificările consumurilor specifice realizate de producătorii K;
Dacă I mm < 1 , atunci situaţia economică este favorabilă.
Q
∑ q
m ijK 0 ⋅ y1 jK
m ij∗
= K =1
q jK
y =
Im ij Q m ij0
∑ q
m jK 0 ⋅ y 0 jK
K =1
unde:
q
- I my
jK
– indicele consumului specific mediu influenţat de
mutaţiile intervenite în structura producţiei tuturor
producătorilor;

q jK
Dacă I my ijjK < 1 şi I mmijK
q

ij
< I my ij , atunci situaţia economică este
favorabilă.
q jk
Se observă: Imij = Im ijK × I y
mij m ij

Modificările absolute:

¾ modificarea absolută a consumului specific mediu de materiale


∆ mij = m ij1 − m ij0
Dacă ∆ m ij < 0 , atunci situaţia economică este favorabilă.
Analiza statistică a capitalului firmei

¾ modificarea absolută a consumului specific mediu de materiale


influenţată numai de modificarea consumurilor specifice
individuale

ijK = m
∆m
mij ij1 − m ij∗

Dacă ∆ mmijKij < 0 , atunci situaţia economică este favorabilă.


¾ modificarea absolută a consumului specific mediu influenţată de
mutaţiile intervenite în structura producţiei producătorilor.
q
∆ my ij <0 şi ∆ mm <
jK q
Dacă ∆ my ij , atunci situaţia economică este
ijK jK
ij

favorabilă.

q
y jK =
∆m ij
mij∗ − mij0

q jK
Relaţia de verificare: ∆ m ij = ∆ m ijK + ∆ y
mij m ij

Influenţele variaţiei consumului specific de material asupra


consumului total de material:

¾ modificarea absolută a consumului total de material datorată


modificării consumului specific mediu ( ∆ ∑m ijM ijK ); dacă este mai
K

mic ca zero, atunci el poate fi interpretat din punct de vedere


economic ca fiind favorabil.

m ij
∆∑ = (m1 − m 0 )∑ q jK = ∆ m ⋅ ∑ q jK
M ijK 1 ij 1 1
K K K

¾ modificarea absolută a consumului total de material influenţată


numai de modificarea consumului specific individual

∆m ijK
∑ MijK 1
(
= m ij − m ij ∑ q jK = ∆ m
* 1
)
m ij ∑ jK1
ijK ⋅ q
K K K
Statistica întreprinderii

¾ modificarea absolută a consumului total de material influenţată


numai de mutaţiile intervenite în structura producţiei tuturor
producătorilor
q
y jk =
∆∑ MijK
( )
m ij∗ − m ij0 ∑ q jK1 = ∆ m ij
∑ jK1
y jK ⋅ q q

K K K

q
Relaţia de verificare: m ij
∆∑ = ∆ mijK + ∆ y jK
M ijK ∑ M ijK ∑ M ijK
K K K

Influenţa asupra modificării producţiei:

∆ ∑ MijK
mij =
∆∑ q
K
jK m ij0
unde:
- ∆ m∑ iq jK – producţie realizată din economii datorate reducerii
K

consumurilor specifice medii (dacă ∆ ∑m Mijk < 0 )

∆m
∑M
ijK
ijK
mijK =
∆∑
K
q
K
jK m ij0
unde:
- ∆ m∑ijKq jK – producţie realizată la nivelul grupului prin reducerea
K

consumurilor specifice individuale (dacă ∆ m∑ q < 0 )

∆ ∑ MijK
yq jK = K
∆∑ q jK
K m ij0
unde:
q
– ∆ ∑y q jK – producţie realizată la nivelul grupului prin mutaţii
jK

intervenite în structura producţiei tuturor producătorilor (dacă


∆ ∑y q < 0 ).
q

Analiza consumului specific de combustibil în funcţie de tipul


materialului
Analiza statistică a capitalului firmei

mijk = gijk + dijk


unde:
- mijk – consumul specific normat (efectiv);
- gijk – consumul util sau greutatea netă , pentru fiecare
componentă;
- dijk = dt + dnt + dnm + dns, unde:
- dt – consumul (pierderi ) tehnologic;
- dnt – consumuri (pierderi) în procesul de transport;
- dnm – consumuri (pierderi) în procesul de manipulare;
- dns – consumuri (pierderi) în procesul de stocare.

g ijk + d ijk1
i m ijk = 1
.
g ijk + d ijk 0
0

Indicatorii medii

∑ G ijk ∑ g ijk ⋅ q jk
g ij = K = K = ∑ g ijk ⋅ y q jk = ∑ X K
g ij
∑ q jk ∑ q jk K K
K K
unde:
- g ij – greutatea netă medie;
- G ijk – greutatea totală netă a produselor finite la un producător ;
- X gKij – contribuţia producătorului K la formarea greutăţii nete
medii.

∑ D ijk ∑ d ijk q jk
d= K = K = ∑ d ijk ⋅ y q jk = ∑ X K
d
∑ q jk ∑ q jk K K
K K
unde:
- d ij – greutatea medie a deşeurilor;
- Dijk – greutatea totală a deşeurilor la un producător;
- X dKij – con tribuţia producătorului K la formarea greutăţii medii a
deşeurilor.
4.4.3 Analiza statistică a consumului de materiale în varianta
"Producţie eterogenă – consum omogen"
Statistica întreprinderii

4.4.3 Analiza statistică a consumului de materiale în varianta


"Producţie eterogenă – consum omogen"

∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ∑ ∑ M ijk1


j k j k
I ∑ ∑ Mijk = =
j k ∑ ∑ q jk 0 ⋅ m ijk 0 ∑ ∑ M ijk 0
j k j k
unde:
- I ∑ ∑ M ijk – indicele consumului total din materialul i la nivel de ansamblu.
j k

∆ ∑ ∑ Mijk = ∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk1 − ∑∑ q jk 0 ⋅ m ijk 0 = ∑ ∑ M ijk1 − ∑ ∑ M ijk 0


j k j k j k j k j k
unde:
- ∆ ∑ ∑ M ijk – modificarea absolută a consumului de material i la nivel de
j k

ansamblu.

⎛ ⎞
⎜ ⎟
R = ⎜I − 1⎟ ⋅ 100
∑ ∑ Mijk ⎜ ∑ ∑ M ijk ⎟
j k ⎝ j k ⎠
unde:
- R∑ ∑ M ijk – procentul de modificare a consumului de material i la nivel de
j k

ansamblu;
- I ∑ ∑ M ijk – indicele consumului total din materialul i la nivel de ansamblu.
j k

∆ ∑ ∑ M ijk
j k
A ∑ ∑ M ijk =
j k R ∑ ∑ M ijk
j k

unde:
- A∑ ∑ M ijk − valoarea absolută a unui procent de modificare a consumului de
j k

material i la nivel de ansamblu;


Analiza statistică a capitalului firmei

- R∑ ∑ M ijk − procentul de modificare a consumului de material i la


j k

nivel de ansamblu.

∑ ∑ q jk1 × mijk1
j k
Imijk = Im ijk =
∑ ∑ M ijk
j k ∑ ∑ q jk1 × mijk 0
j k

∆m ijk = ∑ ∑ q jk ⋅ mijk − ∑ ∑ q jk ⋅ mijk


∑∑M ijk 1 1 1 0
j k j k j k
unde:
- I mijk − indicele consumului specific;
⎛ mijk ⎞
- I m∑∑
ijk
M ijk ⎜ ∆ ∑ ∑ M ijk ⎟
− indicele (modificarea absolută) consumului
j k ⎝ jk ⎠
total influenţat de modificarea consumului
specific de material;
- ∑∑ q jk − volumul producţiei pe ansamblu în perioada de bază
j k
(0) sau în perioada de analiză (1);
- mijk − consumul specific din materialul i folosit la realizarea
produsului j de producătorul k (cantitatea de material
folosit pentru fabricarea unei unităţi fizice de produs);
în perioada de bază (0) sau în perioada de analiză (1).

∑ ∑ q jk1 × m ijk 0
j k
I q∑jk∑ Mijk =
j k ∑ ∑ q jk 0 × m ijk 0
j k

∆q∑jk∑ M = ∑ ∑ q jk1 ⋅ mijk 0 − ∑ ∑ q jk 0 ⋅ mijk 0


ijk
j k j k j k
⎛ q jk ⎞
unde: I q∑∑
jk
M ijk ⎜ ∆ ∑∑ M ijk ⎟
– indicele (modificarea absolută) consumului total
j k ⎝ jk ⎠
influenţat de modify-carea volumului şi
structurii producţiei pe produse şi/sau pe
producători.
Statistica întreprinderii

4.4.4 Analiza statistică a consumului de materiale în varianta


“Producţie omogenă - consum eterogen”

∑∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ⋅ a ijk


i k
I ∑ ∑ Mijk a ijk =
i k ∑∑ q jk 0 ⋅ m ijk 0 ⋅ a ijk
i k

∆ ∑ ∑ Mijka ijk = ∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ⋅ a ijk − ∑ ∑ q jk 0 ⋅ m ijk 0 ⋅ a ijk


i k i k i k
unde:
-
i k
(
I ∑ ∑ Mijk aijk ∆ ∑ ∑ M ijk aijk
i k
) – indicele (modificarea absolută) a
consumului total de materiale utilizate la
fabricarea unui produs j.
- aijk – "costul achiziţiei" unei unităţi fizice de material i folosit la
fabricarea produsului j de către producătorul K. Acest cost
este format din:
• preţul unitar de achiziţie;
• cheltuiala unitară de transport;
• cheltuiala unitară de manipulare şi stocare.

∑ ∑ q jk1 ⋅ mijk1 ⋅ a ijk


Im ijk = i k
∑ ∑ M ijk a ijk
i k ∑ ∑ q jk1 ⋅ mijk 0 ⋅a ijk
i k

∆m ijk = ∑ ∑ q jk ⋅ mijk ⋅ a ijk − ∑ ∑ q jk ⋅ mijk ⋅ a ijk


∑ ∑ M ijka ijk 1 1 1 0
i k i k i k

⎛ ⎞
unde mijk
I∑ ⎜ ∆ mijk ⎟ – indicele (modificarea absolută)
∑ M ijk a ijk ⎜ ∑ ∑ M ijk a ijk ⎟
i k ⎝ i k ⎠
consumului total de materiale
influenţat de modificarea consumului
specific.
Deoarece j este constant, aceşti indicatori pot fi scrişi şi sub forma:
Analiza statistică a capitalului firmei

∑ q jk1 ⋅∑∑ m ijk1 ⋅ a ijk


mijk
I∑ = k i k
∑ M ijk a ijk
i k ∑ jk1 ∑∑ m ijk 0 ⋅ a ijk
q ⋅
k i k

indice echivalent cu indicele consumului specific, respectiv:

∑∑ m ijk1 ⋅ a ijk
i k
I mijk =
∑∑ m ijk0 ⋅ a ijk
i k

∑ q jk1 ⋅∑∑ m ijk 0 ⋅ a ijk


k i k
I∑ q jk = = I∑ q
∑ ∑ Mijk a ijk
i k ∑ q jk ⋅∑∑ m ijk 0 ⋅ a ijk
0
k
jk

k i k

⎛ ⎞
∆∑ q jk = ⎜⎜ ∑ q jk − ∑ q jk ⎟⎟∑ ∑ m ijk ⋅ a ijk
∑ ∑ M ijk a ijk 1 0 0
i k ⎝k k ⎠i k
⎛ ⎞
unde I∑ q jk ⎜ ∆ ∑ q jk ⎟ – indicele (modificarea absolută)
∑ ∑ M ijk a ijk ⎜ ∑ ∑ M ijk a ijk ⎟
i k ⎝ i k ⎠
consumului total de material influenţat
de modificarea volumului producţiei.

4.4.5 Analiza statistică a consumului de materiale în varianta


“Producţie eterogenă - consum eterogen”

∑ ∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ⋅ a ijk


i j k
I ∑ ∑ ∑ M ijk a ijk =
i j k ∑ ∑ ∑ q jk 0 ⋅ m ijk 0 ⋅ a ijk
i j k

∆ ∑ ∑ ∑ Mijk a ijk = ∑ ∑∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ⋅ a ijk − ∑∑∑ ⋅ q jk 0 ⋅ m ijk 0 ⋅ a ijk


i j k i j k i j k

⎛ ⎞
R ∑ ∑ ∑ M ijk a ijk = ⎜⎜ I ∑ ∑ ∑ M ijk a ijk − 1⎟⎟ ⋅ 100
i j k ⎝ i j k ⎠
Statistica întreprinderii

∆ ∑ ∑ ∑ M ijka ijk
i j k
A ∑ ∑ ∑ M ijka ijk =
i j k R ∑ ∑ ∑ M ijk a ijk
i j k

unde:
⎛ ⎞
- I ∑ ∑ ∑ M ijkaijk ⎜ ∆ ∑ ∑ ∑ M ijkaijk ⎟ – indicele (modificarea absolută)
i j k ⎝ i jk ⎠
consumului total de materiale;
- R∑ ∑ ∑ M ijk aijk – procentul de modificare a consumului total de
i j k

materiale;
- A∑ ∑ ∑ M ijk aijk – valoarea absolută a 1 % modificare a consumului
i j k

total de materiale.
∑ ∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk1 ⋅ a ijk
i j k
Im = =
∑ ∑ ∑ M ijk a ijk I mijk
ijk

i j k ∑ ∑ ∑ q jk1 ⋅ m ijk 0 ⋅ a ijk


i j k

∑ ∑ ∑ M ijk a ijk ∑∑∑ jk1 m ijk1 a ijk ∑∑∑ jk1 m ijk 0 a ijk
∆m ijk = q ⋅ ⋅ − q ⋅ ⋅
i j k i j k i j k

⎛ ⎞
unde: I m∑ijk∑ ∑ M ijk aijk ⎜⎝ ∆ m∑ijk∑ ∑ M ijk aijk ⎟⎠ este indicele (modificarea absolută)
i j k i j k

consumului total de materiale influenţată de modificarea consumurilor


specifice.
Analiza statistică a capitalului firmei

4.4.6 Analiza statistică a vitezei de rotaţie a capitalului circulant

Numărul de circuite (rotaţii)

P C Ai
n i = mfvî sau ni =
Si Si
unde:
- i = 1, m este numărul de producători;
- Pmfvî – producţia marfă vândută şi încasată;
- Si – stocul mediu de capital circulant rulat în cursul perioadei;
- CAi – cifra de afaceri.

∑ Pmfvî
n= i = ∑ n i y Si = ∑ X in
∑ Si i i
i
unde:
- n – numărul mediu de rotaţii ale capitalului circulant;
Si
- yS = – structura stocurilor de capital circulant;
∑S
- Xin – contribuţia producătorului i la formarea numărului mediu
de circuite.

Durata în zile a unui circuit (d) se poate calcula la nivel individual


şi/sau la nivel de grup:

Dc Si
di = ; di = ;
ni C zi
Si × D c Si × D c
di = ; di = ;
C Ai Pmfvî
unde:
- Dc – este durata calendaristică a perioadei, exprimată în zile;
- Czi – consumul mediu zilnic dintr-o categorie I (la un producător
I) de active circulante.
Statistica întreprinderii

∑ C Ai = n × ∑ Si = ∑ n i ySi ∑ Si = = ∑ n i Si
i i i i i

PROBLEME PROPUSE ŞI REZOLVATE

Aplicaţia 1

Din activitatea unei întreprinderi industriale având două secţii de


producţie reţinem următoarele informaţii pentru două perioade consecutive:
Capital fix Valoarea producţiei
Număr de muncitori
Secţii (mil.u.m.) (mil.u.m.)
0 1 0 1 0 1
1 25000 30000 50000 60000 12500 15000
2 20000 20000 40000 60000 5000 8000
Total 45000 50000 90000 120000 17500 23000

Se cere să se analizeze modul de folosire a capitalului fix atât pe


secţii, cât şi pe întreprindere, evidenţiind influenţele factorilor identificabili
în context.

Rezolvare
q
Ku Cf
Kinz T
w
descreşte calitatea

Pe baza informaţiilor din tabel pot fi calculaţi următorii indicatori,


atât la nivel individual cât şi agregat:
¾ productivitatea muncii pe secţii şi productivitatea medie la nivel
de întreprindere
q
w=
T
Analiza statistică a capitalului firmei

¾ coeficientul de utilizare al mijloacelor fixe atât pe secţii cât şi pe


întreprindere
q
Ku =
Cf
¾ coeficientul de înzestrare a muncii cu capital fix atât pe secţii cât
şi pe întreprindere.
Cf
Kinz =
T

Cu ajutorul acestor indicatori şi cu ajutorul informaţiilor din tabel


putem determina modificarea producţiei pe seama modificării:
• coeficientului de utilizare;
• mijloacelor fixe;
• coeficientului de înzestrare;
• productivităţii muncii;
• numărului de muncitori.

Rezultatele obţinute vor fi prezentate în tabelul următor:

Coeficientul
Productivitatea muncii Coeficientul de
de înzestrare
Secţii (mil.u.m./muncitor) utilizare
(mil.u.m./muncitor)
0 1 0 1 0 1
1 4,0 4,0 2 2,0 2,0 2,0
2 8,0 7,5 2 3,0 4,0 2,5
Total 5,14 5,21 2 2,4 2,57 2,17
Modificarea absolută a volumului producţiei
(mil.u.m.)
Secţii
∆ qi Kui
∆ qi ∆ Cfi Kinz
∆ qi wi
∆ qi ∆ Ti
qi qi
1 10000 0 10000 0 0 10000
2 20000 20000 0 -24000 -4000 24000
Total 30000 20000 10000 -18400 -1610 28270

Se observă că sunt verificate relaţiile:


∑ ∆ qi = ∆ ∑ qi
i
Statistica întreprinderii

Kui + ∆ Cfi = ∆
∆ qi qi qi
Kui + ∆ Kinzi + ∆ Ti = ∆
∆ qi qi qi qi
Kui + ∆ Kinzi = ∆ wi
∆ qi qi qi
wi + ∆ Ti = ∆
∆ qi qi qi

Situaţie favorabilă ar fi fost dacă:

∆ ∑ qi > 0
şi
∆ Kuqi > ∆ Kinz > ∆ ∑ Ti
∑ ∑ qi ∑ qi

Problema 2

Reţinem următoarele date din activitatea unui agent economic având


două secţii productive, în doi ani consecutivi:

Structura Structura valorii Mărimea cu care contribuie


numărului medii a capitalului fiecare secţie la formarea
Secţii de muncitori fix coeficientului mediu
(%) (%) al utilizării capitalului fix
0 1 0 1 0 1
1 37,5 50 40 45 1,00 1,17
2 62,5 50 60 55 1,56 1,65
Total 100,0 100 100 100

Se mai ştie că:


• Valoarea medie a capitalului fix din secţia 2 a crescut cu
4,7619%, iar la nivelul firmei s-a înregistrat o creştere a aceluiaşi
indicator cu 400 mil. u.m.(unităţi monetare).
Cf 21
R Cf 2 = 4,7619% ⇒ = 1,047619
Cf 20

∆ ∑ Cf = ∑ Cf i1 − ∑ Cf i0 = 400mil. lei
Analiza statistică a capitalului firmei

• Pe baza creşterii cu 0,15 mil. u.m./ muncitor a coeficientului


mediu a înzestrării s-a înregistrat un spor al valorii medii a
capitalului fix de 75 milioane u.m.

∆ Kinz = Kinz1 − Kinz 0 = 0,15 mil. u.m. / muncitor

∆ Kinz =( − ) * ∑ T i1 = 75 mil. u.m.


∑ Cf Kinz1 Kinz 0

Se cere să se analizeze modul de utilizare a capitalului fix pentru


fiecare secţie şi pe total.
Rezultate:

Mărimea cu care contribuie fiecare secţie la formarea coeficientului


mediu de utilizare a capitalului fix are următoarea relaţie de calcul:

Cf
X iKu = Ku i y i şi mai ştim că: ∑ X iKu = Ku
i
Cf qp Kînz
T Ku
Secţii (mil. u.m.) (mil. u.m.) (mil. u.m./m)
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
1 168 250 1120 1440 2800 3744 2,50 2,60 6,(6) 5,76
2 280 250 1680 1760 4368 5280 2,60 3,00 6,00 7,04
Total 448 500 2800 3200 7168 9024 2,56 2,82 6,25 6,40

Modificarea absolută a producţiei


(mil. u.m.)
Secţii
pe seama factorilor:
Totală
Ku Cf Kînz W T
1 944 144 800 -562,5 -418,5 1362,5
2 912 704 208 676 1380 -468
Total 1856 832 1024 192 1024 832
Statistica întreprinderii

Problema 3

Reţinem următoarele date din activitatea unui agent economic având


două secţii productive, în doi ani consecutivi:

Structura Mărimea cu care contribuie


Structura valorii
numărului de fiecare secţie la formarea
producţiei
Secţii muncitori coeficientului mediu
(%)
(%) al înzestrării capitalului fix
0 1 0 1 0 1
1 37,5 50 40 42 2,50 2,88
2 62,5 50 60 58 3,75 3,52
Total 100,0 100 100 100

Se mai cunoaşte că:


• Valoarea producţiei la secţia 2 a crescut cu 20,88%, iar la nivelul
firmei s-a înregistrat o creştere a aceluiaşi indicator cu 1856
milioane lei.
q 21 p
R q 2p = 20,88% ⇒ = 1,2088
q 20 p
∆ ∑ qp = ∑ q i1p − ∑ q i0p = 1856 mil. lei
• Datorită creşterii numărului total de muncitori pe întreprindere cu
52 de oameni, valoarea producţiei a crescut cu 832 milioane lei.
∆ ∑ T = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 52
∆∑ T = (∑ T i1 − ∑ T i0) ∗ w 0 = 832 mil. lei
∑ qp
Se cere să se analizeze modul de folosire al capitalului fix atât pe
fiecare secţie, cât şi pe întreprindere.

Indicaţii:
Mărimea cu care contribuie fiecare secţie la formarea coeficientului
mediu de înzestrare a capitalului fix are următoarea relaţie de calcul:

T
X iKinz = Kinz i y i şi mai ştim că: ∑ X iKinz = Kinz
i
Analiza statistică a capitalului firmei

Pentru modificarea producţiei pe seama factorilor de influenţă


utilizăm schema:

q
Cf
Kinz T
w
descreşte calitatea

Problema 4

Reţinem următoarele date din activitatea unui agent economic având


două secţii productive, în doi ani consecutivi:

Coeficientul de înzestrare a Structura producţiei


Secţii muncii cu capital fix (%)
0 1 0 1
1 40 42 33,33 30
2 40 41 66,67 70
Total 40 41,376 100 100

Se mai ştie:
• Modificarea totală a valorii fondurilor fixe pe seama
coeficientului mediu de înzestrare a muncii cu capital fix este de
1376 milioane lei.

∆ Kin z =( − ) ∗ ∑ T i1 = 1376 mil. lei


∑ Cf Kinz1 Kinz 0
• Indicele valorii producţiei pe seama modificării valorii
mijloacelor fixe la secţia 1 a fost 1,05.
Cf 11
I qCf 1
1p = = 1,05
Cf 10
Statistica întreprinderii

• Ca urmare a modificării coeficientului mediu de înzestrare a


muncii cu capital fix, productivitatea medie a muncii a crescut cu
4,9536 mil. lei/muncitor.

∆ Kinz = ( Kinz1 − Kinz 0) * Ku 0 = 4,9536 mil. lei / muncitor


w
• Modificarea absolută a productivităţii muncii secţiei 2 pe seama
modificării coeficientului de utilizare a mijloacelor fixe a fost de
8,2 milioane lei/muncitor.

∆ Ku
w2
2 = ( Ku − Ku ) ∗ Kinz = 8,2 mil. lei / muncitor
21 20 21

Se cere să se analizeze modul de folosire a mijloacelor fixe atât pe


fiecare secţie, cât şi pe întreprindere.

Problema 5

Din activitatea economică a doi producători reţinem următoarele


informaţii din două perioade consecutive:

Structura
Modificarea absolută Modificarea relativă
numărului
a valorii producţiei pe a valorii producţiei pe
Producăto de muncitori
seama seama
r (%)
coeficientulu capitalulu coeficientulu capitalulu
0 1
i de utilizare i fix i de utilizare i fix
1 144 800 1,04 1,2857 37,5 50
2 704 208 1,1538 1,0476 62,5 50
Total 832 1024 1,1015 1,1428 100 100

Se mai cunosc următoarele informaţii:


• Valoarea totală a mijloacelor fixe a crescut cu 400 milioane lei,
iar ponderea mijloacelor fixe din secţia 1 în perioada de bază a
fost de 40%.
• Coeficientul mediu de înzestrare a muncii cu capital fix a fost în
perioada de bază 6,25 milioane lei/muncitor, iar în perioada
curentă 6,6 milioane lei/muncitor.
Analiza statistică a capitalului firmei

Se cere să se analizeze modul de folosire a mijloacelor fixe atât pe


fiecare secţie, cât şi pe întreprindere.

Problema 6

Referitor la folosirea mijloacelor fixe se cunosc următoarele


informaţii:
a) Indicele coeficientului de utilizare al mijloacelor fixe este de
1,10, iar indicele coeficientului de înzestrare a muncii cu capital
fix este de 1,20.
b) Modificarea absolută a productivităţii muncii este de 25
milioane unităţi monetare.
Să se calculeze şi să se evidenţieze:
i. Nivelul productivităţii muncii din perioada de bază şi curentă;
ii. Modificarea relativă şi absolută a productivităţii muncii pe total
indicator şi pe factorii de influenţă.

Răspuns:

i. w0=78,1 milioane unităţi monetare


w1=103,1 milioane unităţi monetare

ii.
∆w
1/ 0
= 25 mil. u.m.; ∆w / Ku = 9,4
1/ 0 mil. u.m.; ∆w / 1 = 15,6
1/ 0 mil.
u.m.;

I1w/ 0 = 1,320 ; I1w/ 0/ Ku = 1,10 ; I1w/ 0/ I = 1,20 .

Problema 7

Din evidenţa economico-financiară a unei întreprinderi au fost


extrase următoarele informaţii referitoare la activitatea de producţie şi de
gestionare a mijloacelor fixe:
a) Gradul de utilizare al mijloacelor fixe, calculat în raport cu
producţia brută exprimată în preţuri curente, a scăzut în perioada
curentă faţă de perioada de bază cu 5%, ceea ce a condus la o
Statistica întreprinderii

diminuare a producţiei brute exprimate în preţuri curente cu 80


milioane unităţi monetare.
b) Numărul mediu de salariaţi a crescut în perioada curentă faţă de
perioada de bază cu 6%, ceea ce a condus la o creştere a
producţiei brute exprimată în preţuri curente cu 60 milioane
unităţi monetare.
Să se calculeze:
i. Producţia brută exprimată în preţuri curente din ambele perioade;
ii. Modificarea absolută şi relativă a producţiei brute, pe total
indicator şi pe factorii de influenţă care apar în context;
iii. Modificarea absolută şi relativă a producţiei brute pe seama
modificării productivităţii muncii, calculată pe baza producţiei
brute exprimată în preţuri curente.
Răspuns:
i. Pb0=1000 milioane unităţi monetare;
Pb1=1520 milioane unităţi monetare.
ii.

∆Pb
1/ 0
= 520 mil. u.m.; ∆Pb / Ku = −80 mil. u.m.; ∆Pb / I = 540 mil. u.m.;
1/ 0 1/ 0
∆Pb / T = 60 mil. u.m.
1/ 0

I1Pb
/0
= 1,520 ; I1Pb
/0
/ Ku = 1,95
; I1Pb
/0
/ I = 1,509
;

I1Pb
/0
/ T = 1,06
,

iii.

I1Pb
/0
/ w = 1,434
; I1Pb
/0
/ w = 460
mil. u.m.
Analiza statistică a capitalului firmei

Problema 8

Din activitatea a două întreprinderi care fabrică acelaşi produs


reţinem următoarele informaţii din doi ani consecutivi:

Cost unitar de
Modif.icarea absolută a
Modif.icarea absolută a

seama coeficientului de

seama coeficientului de

a valorii producţiei pe
Modificarea relativă

Modificarea relativă

Modificarea relativă

seama numărului de
valorii producţiei pe

valorii producţiei pe

valorii producţiei pe

valorii producţiei pe
seama coeficientului

seama coeficientului

de livrare

producţie
Preţul

(u.m.)

(u.m.)
Întreprinderea

de înzestrtrare
de utilizare

înzestrare

muncitori
utilizare
(u.m.)

(u.m.)
0 1 0 1

1 150000 -135000 0,64 1,625 1,500 25 26 20 24


2 170000 -90000 0,85 1,(3) 1,428 28 34 26 30

Se mai cunoaşte:
• Numărul de muncitori în perioada de bază la întreprinderea 1 era
100, iar la întreprinderea 2 era 140.
• Valoarea mijloacelor fixe ale întreprinderii 1 au scăzut cu 5000
u.m., respectiv cu 4 %.
• Ponderea mijloacelor fixe din întreprinderea 1 în total mijloace
fixe în perioada de bază este de 47,16%, iar în perioada curentă
este de 41,37 %.

Să se analizeze activitatea economică a întreprinderilor evidenţiind


rezervele existente.

Problema 9

Din activitatea unui întreprinzător care are două unităţi productive


reţinem următoarele date din tabel.
Statistica întreprinderii

Modificarea Durata Preţul


Modificarea
absolută a lunii de Indicele
relativă a valorii (u.m.)
valorii lucru volumului
Unitat producţiei pe
producţiei pe fizic al
e seama capitalului
seama producţie
fix 0 1 0 1
capitalului fix i
(%)
(u.m.)
1 -10000 0,960 14 16 1,5 25 26
2 90000 1,214 19 19 1,(3) 28 34
Total 17 18 - -

Se mai ştie că:


• Numărul total de muncitori a fost în perioada de bază 240, iar în
perioada curentă cu 45,8% mai mare.
• Coeficientul de utilizare al mijloacelor fixe a fost în perioada de
bază 2 pentru unitatea 1 şi 3 pentru unitatea 2.
Să se analizeze activitatea economică evidenţiind rezervele
economice existente.

Problema 10

Se cunosc următoarele date din activitatea unei întreprinderi


industriale ce realizează două bunuri în lunile iulie şi august ale aceluiaşi
an:
a) referitoare la activitatea de producţie:
Modificarea Costul de Preţul de
Randamentu
volumului Ritmul producţie livrare
l utilajului Amortizare
producţiei modificării (mii (mii
(buc./oră) a ce revine
datorită timpului de u.m./buc.) u.m./buc.)
pe oră de
Produs Utilaj variaţiei funcţionar
funcţionare
timpului de ea
a utilajelor
0 1 funcţionare utilajelor 0 1 0 1
(mii lei/h)
a utilajelor (%)
(buc.)
A U1 1,25 1,6 156,25 2,5 10 90 98 95 100
B U2 2,00 2,5 500 10 9,5 70 75 74 80
Analiza statistică a capitalului firmei

b) referitor la situaţia forţei de muncă:


♦ durata normală a zilei de lucru a fost folosită în proporţie de
93,75% în perioada de bază şi de 97,5% în perioada curentă;
♦ creşterea cu 5% a duratei medii a lunii de lucru, respectiv 0,95
zile, a determinat sporirea numărului de om-zile lucrate cu 80,75;
♦ numărul mediu de muncitori a crescut cu 10 în perioada curentă
faţă de cea de bază.

Se cere să se analizeze:

1. Dinamica volumului fizic al producţiei totale, în expresie relativă


şi absolută, evidenţiind influenţele factorilor:
• Productivitate lunară a muncii;
• Număr mediu de muncitori.
2. Modificarea absolută a volumului de timp efectiv lucrat exprimat
în om-ore, evidenţiind influenţele factorilor:
• durata medie a zilei de lucru;
• durata medie a lunii de lucru;
• număr mediu de muncitori.
3. Modul de folosire a utilajului de producţie.
4. Dinamica indicatorilor: cost de producţie, profit total şi cheltuieli
la 1000 lei producţie; se vor evidenţia factorii de influenţă.

Problema 11

Din activitatea unei întreprinderi industriale reţinem următoarele


date referitoare la fabricarea produsului A pentru două luni:

Randamentul maşinilor Structura maşinilor


Secţii (buc./oră) (%)
0 1 0 1
1 2,00 2,5 40 40,9
2 2,50 2,7 60 59,1
Total 2,25 2,6 100 100,0

Se mai cunosc următoarele date:


• creşterea numărului de maşini pe întreprindere cu 10% a
determinat o creştere a producţiei cu 5580 bucăţi;
• timpul de lucru al maşinilor pe întreprindere a crescut cu 29,19%;
Statistica întreprinderii

• la secţia 1 numărul de maşini a crescut cu 5.

Să se analizeze activitatea desfăşurată de fiecare secţie şi de


întreprindere şi să se evidenţieze rezervele economice existente.

Rezolvare:

I Σq = 149,29%
∆Σq= 27504 bucăţi
iq1= 161,5%
iq2= 139,53%

IΣq⎯ρ = 115,55%
∆Σq⎯ρ= 11214 bucăţi
IΣqΣT= 129,19 %
iT1= iT2= 129,19

IΣqΣN= 110%
∆ΣqΣN= 5580 bucăţi
IΣqD= 117,45%
∆Σq⎯D= 10710 bucăţi
iD1= 114,83%
iD2=119,08%

Problema 12

Din activitatea unei întreprinderi industriale având producţie


omogenă se cunosc următoarele date pe două luni consecutive:
Volumul producţiei în Randamentul utilajului
Subunităţi luna iulie (buc./h)
(mii buc.) 0 1
1 8 1,0 1,25
2 6 1,2 1,25

Se mai cunosc următoarele date:


• preţul de livrare al produsului fabricat a fost de 140000 u.m./buc.
în luna de bază şi de 150000 u.m./ buc. în luna curentă;
• valoarea producţiei exprimată în preţuri curente la secţia 2 a
crescut cu 3 milioane u.m. în perioada curentă faţă de cea de
Analiza statistică a capitalului firmei

bază, iar în perioada curentă producţia acestei secţii a reprezenat


40,556% din producţia firmei;
• utilajul de producţie a fost omogen.
Să se analizeze dinamica producţiei industriale şi modul în care a
fost folosit utilajul de producţie.
Rezultate
qp q ρ T
Subunit. (mil. u.m.) (mii buc.) (buc./oră) (mii ore)
0 1 1 0 1 0 0 1
1 1120 1275,2 8 8,5 1,000 1,25 8 6,80
2 840 870,0 6 5,8 1,200 1,25 5 4,64
Total 1160 2145,2 14 14,3 1,076 1,25 13 11,44

∆q
Subunit. iq iT iρ
(buc.)
1. 500 1,0625 0,850 1,2500
2. -200 0,9660 0,928 1,0416
Total 300 1,0210 0,880 1,1617

Problema 13

Din activitatea unei întreprinderi industriale reţinem următoarele


date referitoare la fabricarea produsului A în două luni:
Structura
Structura Durata de funcţionare
Randamentul timpului
numărului a maşinilor
Secţii maşinilor de funcţionare
de maşini în perioada de bază
(ore/bucată) a maşinilor
(%) (ore)
(%)
0 1 0 1 0 1
1 0,5 0,4 37,9 38,2 40 40,9 270
2 0,4 0,(3) 62,1 61,8 60 59,1 295

Se mai cunosc datele:


• creşterea randamentului maşinilor din secţii a determinat un spor
de producţie de 17087,5 bucăţi;
Statistica întreprinderii

• numărul de maşini pe întreprindere a crescut cu 10%, iar la


nivelul secţiei 1 cu 5 maşini.
Să se analizeze activitatea economică a fiecărei secţii şi a
întreprinderii.

Rezultate:
IΣq = 145,786%
∆Σq = 30150 bucăţi
Descompunerea modificărilor absolute şi relative ale producţiei
totale se face după schema următoare:
q
∆ = 17036 buc.
∑q
∆Σq = 30150 buc.
∆∑ = 13114 buc.
q T
∆ = 6532 buc.
∑q ∑q
∆∑ = 6582 buc.
N
∑q
q
I = 121,575%
∑q
IΣq =145,786%
I ∑ = 120%
q T
I = 109%
∑q ∑q
I ∑ = 110%
N
∑q

Problema 13*– POUO


Din activitatea unei societăţi comerciale având două subunităţi care
fabrică acelaşi tip de produs A reţinem următoarele date pentru lunile iulie
şi august:
Timp de Volumul Suprafaţa
Numărul de
funcţionare al productivă
Subunităţ producţiei q i maşini K i
maşinilor T i Si
i (buc.) (maşini)
(ore) (m2)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 50000 49350 45000 49350 83 83 415 415
2 50000 55650 55000 75600 84 87 420 435
10500 10000
S.C. 100000 124950 167 170 835 850
0 0
Analiza statistică a capitalului firmei

Se cere să se analizeze modul de utilizare al utilajului de producţie


evidenţiind rezervele existente.
Rezolvare:
Din ipoteză ştim că cele două subunităţi fabrică acelaşi tip de produs
A, deci producţia este omogenă. Din faptul că avem numărul total de maşini
pe societate comercială rezultă că utilajul este omogen.
Deci problema este de POUO şi în rezolvarea ei utilizăm următoarea
schemă:

qi

ρi Ti

di Ki

ri Si

Pentru a putea evidenţia rezervele existente trebuie să determinăm


indicatorii de pe schema de mai sus care nu se dau în ipoteză, şi anume:
randamentul maşinilor, durata de fucţionare a unei maşini şi respectiv
densitatea maşinilor.
Aceşti indicatori vor fi determinaţi cu ajutorul relaţiilor:

q ∑ qi
ρi = i ; ρ =
Ti ∑ Ti
Ti ∑ Ti
di = ; d=
Ki ∑ Ki
Ki ∑ Ki
ri = ; r=
Si ∑ Si
Valorile acestor indicatori sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Randamentul Durata de funcţionare Densitatea maşinilor
Subunităţ maşinilor ρ i a unei maşini d i ri
i (buc./ora) (ore) (maşini/100m2)
0 1 0 1 0 1
1 0,9 1,0000 602,4 594,5 20 20
2 1,1 1,3585 595,2 639,6 20 20
S.C. 1,0 1,1900 600 618 20 20
Statistica întreprinderii

Dinamica producţiei în cifre absolute (bucăţi)


Totală Pe factori de influenţă
S.C.
∆ qi ∆ ρqi ∆T
qi ∆d
qi
K
∆ qi r
∆ qi ∆S
qi
1 4350 4935 -585 -585 0 0 0
2 20600 14385 6215 4250 1965 0 1965
Centrală 24950 19950 5000 3060 1800 0 1800

Se observă că volumul total al producţiei a crescut, iar creşterea s-a


făcut în principal pe seama creşterii randamentului maşinilor, ceea ce
constituie un aspect favorabil.
Dinamica producţiei în cifre relative
Totală Pe factori de influenţă
S.C.
I qi Iρ
qi IT
qi Id
qi
K
I qi r
I qi IS
qi
1 1,09 1,11 0,987 0,986 1 1 1
2 1,374 1,235 1,113 1,074 1,03 1 1,03
Centrală 1,2495 1,19 1,05 1,03 1,01 1 1,01

Se poate observa că sunt respectate corelaţiile:

I qi = I ρ
qi
∗ I T = I ρ ∗ I d ∗ I K = I ρ ∗ I d ∗ I r ∗ IS
qi qi qi qi qi qi qi qi

Problema 14

Din activitatea a două societăţi comerciale reţinem următoarele date


referitoare la producerea aceluiaşi bun A în două semestre:
Randamentul Structura numărului
Densitatea maşinilor
maşinilor de maşini
S. C. (maşini/100m2)
(buc/orã) (%)
0 1 0 1 0 1
1 0,9 1,0000 49,7 48,8 20 20
2 1,1 1,3585 50,3 51,2 20 20
Grup 1,0 1,1900 100,0 100,0

• timpul total de funcţionare a maşinilor a crescut cu 5000 ore;

∆ ∑ T = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 500 ore
• volumul producţiei la nivelul grupului celor două societăţi
comerciale a crescut cu 25%;
Analiza statistică a capitalului firmei

∑ q i1
R ∑ qi = 25% ⇒ = 1,25
∑ q i0
• durata medie de funcţionare a unei maşini a crescut cu 3%,
respectiv 18 ore.
d1
R d = 3% ⇒ = 1,03
d0
∆ d = d1 − d 0 = 18 ore ⇒ d 0 = 600 ore; d1 = 618 ore

Pe baza acestor date se cere să se analizeze activitatea economică a


fiecărei societăţi comerciale şi pe total, evidenţiind rezervele economice
existente.

Rezolvare:
Din faptul că în ipoteză avem randamentul maşinilor mediu deducem
că este vorba de producţie omogenă, iar din structura numărului de maşini
deducem că utilajul este omogen.
Deci suntem în situaţia POUO.
Din faptul că avem atât randamentul maşinilor pe societăţi, cât şi
randamentul mediu al maşinilor deducem structura timpului de funcţionare a
maşinilor.

∑ qi ∑ ρi * T i
ρ= = = ∑ ρi y T
∑ Ti ∑ Ti i

T T T T
ρ 0 = ρ10 y10 + ρ 20 y 20 ⇒ 1 = 0,9 y10 + 1,1 y 20

T + y T = 1 ⇒ y T = y T = 0,5
y10 20 10 20

T T T T
ρ1 = ρ11 y11 + ρ 21 y 21 ⇒ 1,19 = 1∗ y11 + 1,3585 y 21

T + y T = 1 ⇒ y T = 0,47;
y11 yT = 0,53
21 11 21
Statistica întreprinderii

Din ipoteză cunoaştem:

∑ q i1 = 1,25 ⇒
ρ1 ∗ ∑ Ti1
= 1,25 ⇒
1,19 ∑ Ti1
= 1,25
∑ q i0 ρ0 ∗ ∑ Ti0 1 ∗ ∑ Ti0

∆ ∑ T = ∑ Ti1 − ∑ Ti0 = 5000 ore ⇒ ∑ Ti0 = 100000 ore; ∑ Ti1 = 105000 ore

Din: y iT şi ∑ Ti ⇒ Ti = y iT ∑ Ti
Producţia va fi determinată din relaţia: q i = ρ i T i
Numărul de maşini se determină astfel:
¾ se determină în primul rând numărul total de maşini din
∑ Ti
relaţia: ∑ K i =
d
¾ apoi se determină numărul de maşini din fiecare societate,
deoarece cunoaştem din ipoteză structura numărului de maşini:
K
K i = yi ∑ K i
T
Durata de funcţionare a unei maşini se determină din relaţia: d i = i
Ki
Ki
Suprafaţa se determină din relaţia: Si = , iar densitatea medie se
ri
∑ Ki
determină din: r = .
∑ Si
Rezultatele vor fi prezentate în tabelul care urmează:

Ti qi Ki di Si
S.C. (ore) (bucăţi) (maşini) (ore) (m2)
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
1 50000 49350 45000 49350 83 83 602,4 594,5 415 415
2 50000 55650 55000 75600 84 87 595,2 639,6 420 435
Centrală 100000 105000 100000 124950 167 170 600 618 835 850
Analiza statistică a capitalului firmei

Întrucât problema este de POUO, pentru a evidenţia dinamica


producţiei pe factori de influenţă putem utiliza următoarea schemă:

qi

ρi Ti

di Ki

ri Si

Dinamica producţiei în cifre absolute


(buc.)
S.C. Totală Pe factori de influenţă

∆ qi ∆ρ
qi ∆T
qi ∆d
qi
K
∆ qi r
∆ qi ∆S
qi
1 4350 4935 -585 -585 0 0 0
2 20600 14385 6215 4250 1965 0 1965
Centrală 24950 19950 5000 3060 1800 0 1800

Se observă că volumul total al producţiei a crescut, iar creşterea s-a


facut în principal pe seama creşterii randamentului maşinilor, ceea ce
constituie un aspect favorabil.

Problema 15
Din activitatea a două întreprinderi industriale reţinem următoarele
date referitoare la obţinerea produsului A în doi ani:

Structura Cost unitar


Randamentul Structura
numărului de producţie
maşinilor numărului
Întreprinderi de muncitori (mii
(buc./oră) de maşini
(%) u.m./buc.)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 51 50,5 1,5 1,8 35 36,36 250 240
2 49 49,5 1,7 2,2 65 63,64 300 282
Total 100 100 1,6 2,0 100 100 - -
Statistica întreprinderii

Se mai cunosc următoarele date:


• pe total s-a realizat o economie relativă a forţei de muncă în
cifre relative de 20% şi în cifre absolute de 605 muncitori;
∑ T i1 ∑ T i1
ER
R=( − 1) * 100 = −20 ⇒ = 0,8
I q qp ∑ T i0 I q qp ∑ T i0
∑ ∑
EA q
R = ∑ T i1 − I ∑ qp ∑ T i0 = −605 muncitori

• creşterea cu 10% a numărului de maşini a determinat un spor de


50000 bucăţi din produsul A;
∑ K i1
R ∑ Ki = 10% ⇒ = 1,1
∑ K i0

∆ ∑ qi
Ki = ρ
0 d 0 ( ∑ K i1 − ∑ K i0) = 50000 bucăţi

• timpul total de funcţionare a utilajului a crescut cu 65625
maşini-ore;
∆ ∑ T i = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 65625 ore
• la întreprinderea 1 numărul de maşini a crescut cu 5;
∆ K1 = K11 − K10 = 5 utilaje
• preţul de livrare a fost în ambele perioade de 400 mii
u.m./bucată.
Să se analizeze activitatea economică a celor două întreprinderi,
evidenţiindu-se rezervele economice existente.
a) I ∑ q , I wlq , I∑ T ;
∑ ∑q

b) Dinamica numărului de muncitori evidenţiind influenţele


factorilor:
yT ∑ Ti
I Ti , I Ti , I Ti

c) Analiza utilajului de producţie;


d) Analiza costului unitar de producţie la nivel de ansamblu;
e) Analiza cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă la nivel de
ansamblu evidenţiind influenţele factorilor (cifre relative);
Analiza statistică a capitalului firmei

f) Analiza profitului la nivel de ansamblu, evidenţiind influenţele


factorilor (cifre absolute).
Rezolvare:
Din ipoteză cunoaştem că cele două întreprinderi fabrică acelaşi tip
de produs A, deci producţia este omogenă.
Din tabelul din ipoteză ştim structura numărului de maşini, deci
deducem că utilajul de producţie este omogen.
Cu alte cuvinte suntem în varianta de analiză POUO şi putem utiliza
în rezolvare următoarea schemă:

qi

ρi Ti

di Ki

ri Si

a) Din informaţiile date ştim:

ρ 0 d 0 (∑ K i1 − ∑ K i0) = 50000 buc.

∑ K i1
= 1,1 ⇒ 1,6 * d 0 * 0,1 * ∑ K i0 = 50000
∑ K i0
Dar: d 0 * ∑ K i0 = ∑ T i0 ⇒ ∑ T i0 = 312500 ore

∆ ∑ Ti = ∑ T i1 − ∑ T i0 = 65625 ore (ipoteza ) ⇒ ∑ T i1 = 378125 ore

Din informaţiile furnizate cunoaştem atât randamentul utilajelor


(maşinilor) pe întreprindere cât şi randamentul mediu. Din aceste informaţii
deducem strucura timpului de funcţionare a utilajelor care ne este necesară
pentru a determina timpul de funcţionare al utilajelor pe fiecare
întreprindere în parte.
Statistica întreprinderii

Vom utiliza relaţiile:


∑ qi ∑ ρi T i
ρ= = = ∑ ρ i y T ⇒ ρ 0 = ρ10 y T + ρ 20 y T ⇒ 1,6 = 1,5 y T + 1,7 y T
∑ Ti ∑ Ti i 10 20 10 20

T + y T = 1 ⇒ y T = y T = 0,5
y10 20 10 20
T T T T
ρ1 = ρ11 y11 + ρ 21 y 21 ⇒ 2 = 1,8 y11 + 2,2 y 21

T + y T = 1 ⇒ y T = y T = 0,5
y11 21 11 21

Deducem: T i = y iT ∑ T i

Din datele de intrare cunoaştem randamentul maşinilor (utilajelor),


am determinat timpul de funcţionare al utilajelor, deci putem determina
producţia conform relaţiei:
q i = ρi T i

∑ q i = ρ∑ T i

Din ipoteză ştim:

∑ K i1
= 1,1
∑ K i0

K K
K11 − K10 = 5 utilaje ⇒ y11 ∑ K i1 − y10 ∑ K i0 = 5 utilaje ⇒
⇒ 0,3636∑ K i1 − 0,35∑ K i0 = 5
∑ K i0 = 100 utilaje; ∑ K i1 = 110 utilaje

Din y iK , ∑ K i ⇒ K i

Durata de funcţionare a unei maşini se determină din relaţia:


Ti ∑ Ti
di = , d=
Ki ∑ Ki
Rezultatele prezentate în tabelul care urmează se referă la punctul c).
Analiza statistică a capitalului firmei

Ti qi Ki di
Întreprinderi (ore) (bucăţi) (utilaje) (ore)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 156250 189062,5 234375 340312,5 35 40 4464,2 4726,5
2 156250 189062,5 265625 415937,5 65 70 2403,8 2700,8
Total 312500 378125 500000 756250 100 110 3125 3437,5

Având datele din tabelul de mai sus putem analiza utilajul de


producţie, adică putem evidenţia modificarea absolută a producţiei pe seama
factorilor: randamentul utilajului, timpul de funcţionare al utilajelor,
numărul utilajelor, durata de funcţionare a unui utilaj.
Pentru a rezolva cerinţa de la punctul a trebuie să determinăm
numărul de muncitori.
Numărul de muncitori va fi determinat din relaţiile:
∑ T i1 ∑ T i1 ∑ T i1
ER
R =( − 1) ∗ 100 = −20 ⇒ = 0,8 ⇒ I q ∑ T i0 =
q
I qp ∑ T i0 q
I qp ∑ T i0 ∑ qp 0,8
∑ ∑

∑ T i1
EA q
R = ∑ T i1 − I ∑ qp ∑ T i0 = −605 muncitori ⇒ ∑ T i1 − 0,8 = −605 ⇒ ∑ T i1 =
= 2420 muncitori
∑ T i0 = 2000 muncitori

Din y iT (ipoteza), ∑ T i ⇒ T i

∑ qi
wl =
∑ Ti
Rezultatele privind numărul de muncitori şi productivitatea lunară a
muncii vor fi prezentate în tabelul de mai jos:
Ti wl i
Întreprinderi (muncitori) (buc./muncitor)
0 1 0 1
1 1020 1222 229,7 278,4
2 980 1198 271 347,1
Total 2000 2420 250 312,5
Statistica întreprinderii

∑ q i1 756250
I∑ q = = = 1,5125
∑ q i0 500000
wl1 ∑ T i1 wl1 312,5
I wlq = = = = 1,25
∑ wl 0 ∑ T i1 wl 0 250
wl ∑ T i1 ∑ T i1 2420
I∑ T = 0 = = = 1,21
∑ q wl ∑ T i0 ∑ T i0 2000
0

b) La punctul b avem de evidenţiat dinamica numărului de muncitori


în cifre relative. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Întreprinderi I Ti yT ∑
I Ti
T
I Ti

1 1,19 0,99 1,21


2 1,22 1,01 1,21
Total 1,21 - -

d) Analiza costului unitar de producţie la nivel de ansamblu


Întrucât producţia este omogenă putem determina costul mediu
unitar:

∑ q i ci 234375 ∗ 250 + 265625 ∗ 300


c= ⇒ c0 = = 276,5625 mii. u.m. / buc.
∑ qi 500000
340312,5 ∗ 240 + 415937,5 ∗ 282
c1 = = 263,1 mii. u.m. / buc.
756250
∆ c = c1 − c 0 = −13,4625 mii. u.m. / buc.
c1
Ic = = 0,95 ⇒ R c = −5%
c0
c0
Ac = = 2,765625 mii u.m. / buc. / 1%
100
Analiza statistică a capitalului firmei

Se mai poate determina modificarea costului total pe seama


modificării costului unitar, respectiv pe seama modificării volumului
producţiei:

∆ c C = (c1 − c 0) ∗ ∑ q i1 = (263,1 − 276,5625) ∗ 756250 = −10181015,62 mii u.m.


∆∑ q = (∑ q i1 − ∑ q i0) ∗ c 0 = (756250 − 500000) ∗ 276,5625 = 70869140,62 mii u.m.


∑C

Se observă o scădere a costului mediu unitar de producţie cu


13,4625 mii u.m. pe bucată, respectiv cu 5%; unui procent de scădere a
costului mediu unitar de producţie îi revin 2,765625 mii u.m./bucată.
e) Analiza cheltuielilor la 1000 de u.m. producţie marfă (cifre
relative)
∑ q i0 c i 0
H0 = ∗ 1000
∑ q i0 p i0

∑ q i1 c i1
H1 = ∗ 1000
∑ q i1 p i1

H1
IH =
H0

p ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 p i0
IH = ∗ 1000 : ∗ 1000 =
∑ q i1 p i1 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i1

∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i0 ∑ q i1 c i1
I cH = ∗ 1000 : ∗ 1000 =
∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 c i0

q ∑ q i1 c i0 ∑ q i 0 c i0
IH = ∗ 1000 : ∗ 1000
∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i 0

pc q
IH = IH ∗ IH ∗ IH

Cel mai calitativ factor este preţul, apoi costul, apoi volumul
producţiei.
Situaţie favorabilă este când scad cheltuielile la 1000 u.m. producţie
marfă. Acestea pot să scadă fie datorită creşterii preţului unitar, fie datorită
scăderii costului unitar, fie datorită modificării producţiei.
Statistica întreprinderii

f) Analiza profitului (cifre absolute)

Pr0 = ∑ q i0 pi0 − ∑ q i0 ci0


Pr1 = ∑ q i1 pi1 − ∑ q i1 ci1
∆ Pr = Pr1 − Pr 0

∆pPr = (∑ q i1 p i1 − ∑ q i1c i1) − (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1c i1) = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 p i0


∆cPr = (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1c i1) − (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1c i0) = ∑ q i1c i0 − ∑ q i1c i1
∆qPr = (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1c i0) − (∑ q i0 p i0 − ∑ q i0 c i0)
∆ Pr = ∆ Pr + ∆ Pr + ∆ Pr
p c q

Situaţie favorabilă se înregistrează atunci când profitul creşte.


Creşterea profitului se poate datora: creşterii preţului unitar, scăderii
costului unitar de producţie sau modificării producţiei.

Problema 15*

Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele date


pentru lunile iulie şi august:
Modificarea Procentul Durata de
Cost unitar
valorii de modificare al funcţionare
de producţie c i
Subunităţi producţiei randamentului a unei maşini d i
∆ qipi maşinilor R ρi (u.m./bucată)
(ore)
(mil. u.m) (%) 0 1 0 1
1 189 25 340 360 9600 10000
2 187,55 28 350 380 9600 9500
S.C. 345,5 370

Se mai cunosc următoarele informaţii:


• preţul de livrare a fost în luna iulie de 10000 u.m./bucată, iar în
luna august de 11000 u.m./bucată.
• la subunitatea 1 timpul total de funcţionare a maşinilor a crescut
cu 17,647%
Analiza statistică a capitalului firmei

T11
R T1 = 17,647% ⇒ = 1,17647
T10
• la subunitatea 2 numărul maşinilor în funcţiune a scăzut cu 5
maşini.
K 2 = K 21 − K 20 = −5 utilaje
∆ K2
Să se analizeze activitatea economică a societăţii comerciale:
1. analiza utilajului de producţie
2. analiza costului de producţie la nivelul societăţii comerciale
3. analiza cheltuielilor la 1000 u.m. producţie marfă la nivelul
societăţii comerciale (cifre relative sau absolute)
4. analiza profitului la nivelul societăţii comerciale (cifre relative sau
absolute).

Rezolvare:

Din ipoteză avem durata medie de funcţionare a unei maşini care are
următoarea relaţie de calcul:
∑ Ti
d= ⇒ utilajul este omogen deoarece se poate determina
∑ Ki
numărul total de utilaje.
Din faptul că avem un singur preţ de livrare deducem că producţia
este omogenă.
Cu alte cuvinte suntem în cazul POUO şi în rezolvare vom utiliza
schema:

qi

ρi Ti

di Ki

ri Si

1. Analiza utilajului varianta POUO


Din ipoteză ştim:
Statistica întreprinderii

T11 d K 360 K11


= 1,17647 ⇒ 11 11 = 1,17647 ⇒ = 1,17647
T10 d10 K10 340 K10

K 21 − K 20 = −5 utilaje
Din d, d i ⇒ y K
i
∑ Ti ∑ di Ki
d= = = ∑ d i y K ⇒ 345,5 = 340 y K + 350 y K
∑ Ki ∑ Ki i 10 20

K + y K = 1 ⇒ y K = 0,45; y K = 0,55
y10 20 10 20

370 = 360 y K + 380 y K


11 21

K + y K = 1 ⇒ y K = y K = 0,5
y11 21 11 21

360 ∗ 0,5 ∗ ∑ K i1
= 1,17647
340 ∗ 0,45 ∗ ∑ K i0

0,5∑ K i1 − 0,55∑ K i0 = −5 ⇒ ∑ K i0 = 100 utilaje; ∑ K i1 = 100 utilaje

Din yK , ∑ Ki ⇒ Ki
i

Din Ki , di ⇒ Ti = di * Ki
ρ11
R ρi = (I ρi − 1) ∗ 100 ⇒ = 1,25 (ipoteză)
ρ10
q / T11 q 15300
⇒ 11 = 1,25 ⇒ 11 ∗ = 1,25
q10 / T10 q10 18000
∆ q1p1 = q11 p11 − q10 p10 = 189 mil. lei ⇒ 11000 q11 − 10000 q10 = 189 mil. u.m. ⇒
⇒ q10 = 30632 bucăţi; q11 = 45029 bucăţi
ρ 21 q / T 21 q 19250 q
= 1,28 ⇒ 21 = 1,25 ⇒ 21 ∗ = 1,28 ⇒ 21 = 1,26
ρ 20 q 20 / T 20 q 20 19000 q 20

∆ q 2p2 = q 21 p 21 − q 20 p 20 = 187,55 mil. u.m ⇒ 11000 q 21 − 10000 q 20 =


= 187,55 mil. u.m. ⇒ q 20 = 48588 bucăţi; q 21 = 61221 bucăţi
Analiza statistică a capitalului firmei

qi ∑ qi
Din T i , q i ⇒ ρi = ;ρ=
Ti ∑ Ti

Rezultatele obţinute pentru indicatorii care caracterizează folosirea


utilajului sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:
Ki Ti qi ρi
Subunităţ
i (maşini) (ore) (buc.) (buc./oră)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 45 50 15300 18000 30632 45029 2,0 2,5
2 55 50 19250 19000 48588 61221 2,5 3,2
S.C. 100 100 34550 37000 79220 106250 2,3 2,8

2. Analiza costului de producţie


Întrucât producţia este omogenă se determină costul mediu unitar
∑ q i0 c i0 30623 ∗ 9600 + 48588 ∗ 9600
c0 = = = 9600 u.m./bucată
∑ q i0 79220
∑ q i1 c i1 45029 ∗ 10000 + 61221 ∗ 9500
c1 = = = 9712 u.m./bucată
∑ q i1 106250

∆ c C = (c1 − c 0) ∗ ∑ q i1 = 11900000 u.m.



∆ ∑ qC = ( ∑ q i1 − ∑ q i0) ∗ c 0 = 25948800 u.m.

∆ ∑ C = ∆ c C + ∆ ∑ qC
∑ ∑
Situaţia este nefavorabilă deoarece a crescut costul mediu unitar.
3. Analiza cheltuielilor la 1000 u.m. producţie marfă
Este recomandat ca dinamica cheltuielilor la 1000 u.m. producţie
marfă să se facă în cifre relative deoarece există simplificări în ceea ce
priveşte volumul de lucru (se simplifică anumite elemente).
∑ q i0 c i0
H0 = ∗ 1000 = 962,4 u.m.
∑ q i0 p i 0
∑ q i1 c i1
H1 = ∗ 1000 = 882,9 u.m.
∑ q i1 p i1
H1
IH = = 0,917 < 1 ⇒ situaţie favorabilă
H0
Statistica întreprinderii

∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 p i0
I pH = ∗ 1000 : ∗ 1000 =
∑ q i1 p i1 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i1
∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i0 ∑ q i1 c i1
I cH = ∗ 1000 : ∗ 1000 =
∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 c i0
∑ q i1 c i0 ∑ q i0 c i 0
I qH = ∗ 1000 : ∗ 1000
∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i 0
I H = I pH ∗ I cH ∗ I qH

4. Analiza profitului
Este recomandat ca dinamica profitului să se facă în cifre absolute
deoarece există simplificări în ceea ce priveşte volumul de lucru (se
simplifică anumite elemente).
Pr 0 = ∑ q i0 p i0 − ∑ q i0 c i0 = 29708000 u.m.

Pr1 = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 c i1 = 136860500 u.m.

∆ Pr = Pr1 − Pr 0 > 0 ⇒ situaţie favorabilă

∆p
Pr = ( ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 c i1) − ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i1) = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 p i0

∆ cPr = ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i1) − ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i0) = ∑ q i1 c i0 − ∑ q i1 c i1

∆ qPr = ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i0) − ( ∑ q i0 p i0 − ∑ q i0 c i0)

∆ Pr = ∆ p c q
Pr + ∆ Pr + ∆ Pr
Analiza statistică a capitalului firmei

Problema 16

Din activitatea economică a unei societăţi comerciale reţinem


următoatoarele date pentru lunile aprilie şi mai:
Volumul fizic Timp de
Cost de producţie Preţ de livrare
al producţiei funcţionare al
Produ ci pi
qi maşinilor T i
s (u.m. /buc.) (u.m./buc.)
(buc.) (ore)
0 1 0 1 0 1 0 1
A 20000 22000 10000 8800 17000 16800 20000 22000
B 30000 27158 30000 21726 14000 17000 15000 19000
Total - - 40000 30526 - - - -

Să se analizeze activitatea economică a societăţii comerciale


evidenţiind rezervele existente.
1. Analiza folosirii utilajului de producţie la nivelul societăţii
comerciale (varianta PEUO)
I int eg , I int , I ext

2. Analiza costului de producţie la nivelul societăţii comerciale


3. Analiza cheltuielilor la 1000 u.m. producţie marfă (dinamica în
cifre relative)
4. Analiza profitului (dinamica în cifre absolute)

Rezolvare:

1. Pentru a putea determina indicatorii folosirii utilajului de


producţie în varianta PEUO trebuie să determinăm randamentul
utilajului exprimat în ore pe bucată:
Ti
ti =
qi
Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Randamentul utilajului t i
Produs (ore/buc.)
0 1
A 0,5 0,4
B 1,0 0,8
Total - -

Nu se poate determina randamentul mediu deoarece producţia este


eterogenă.
Statistica întreprinderii

∑ q i1 t i0 38158
I int eg = = = 0,95395
∑ q i 0 t i0 40000
∑ q i1 t i0 38158 38158
I int = = = = 1,25
∑ q i1 t i1 ∑ T i1 30526
∑ q i1 t i1 ∑ T i1 30526
I ext = = = = 0,76315
∑ q i0 t i 0 ∑ T i0 40000
I int eg = I int ∗ I ext

2. Analiza costului de producţie la nivelul societăţii

Întrucât producţia este eterogenă nu se poate determina costul mediu


unitar.
În acest caz vom proceda astfel:

∑ C i1 = ∑ c i1 q i1 = 16800 ∗ 22000 + 17000 ∗ 27158 = 831,286 mil. u.m.


∑ C i0 = ∑ c i0 q i0 = 17000 ∗ 20000 + 14000 ∗ 30000 = 760 mil. u.m.
∑ C ipr = ∑ c i0 q i1 = 17000 ∗ 22000 + 14000 ∗ 27158 = 754,212 mil. u.m.
∆ ∑ Ci = ∑ C i1 − ∑ C ipr = 77,074 mil. u.m.
∑ C i1
I ∑ Ci = = 1,11 ⇒ R ∑ Ci = 11%
∑ C ipr
∑ C ipr
A ∑ Ci = = 7,54212 mil. u.m. / 1%
100

3. Analiza cheltuielilor la 1000 u.m.producţie marfă

∑ q i0 c i 0
H0 = ∗ 1000 = 894,117 u.m.
∑ q i0 p i0
∑ q i1 c i1
H1 = ∗ 1000 = 831,286 u.m.
∑ q i1 p i1
H1
IH = = 0,929 < 1 ⇒ situaţie favorabilă
H0
Analiza statistică a capitalului firmei

p ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i1 ∑ q i1 p i0
IH = ∗ 1000 : ∗ 1000 = = 0,84737
∑ q i1 p i1 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i1
∑ q i1 c i1 ∑ q i1 c i0 ∑ q i1 c i1
I cH = ∗ 1000 : ∗ 1000 = = 1,102
∑ q i1 p i0 ∑ q i1 p i0 ∑ q i1 c i0
q ∑ q i1 c i0 ∑ q i 0 c i0
IH = ∗ 1000 : ∗ 1000 = 0,99
∑ q i1 p i0 ∑ q i0 p i0
p q
I H = I H ∗ I cH ∗ I H

4. Analiza profitului

Este recomandat ca dinamica profitului să se facă în cifre absolute


deoarece există simplificări în ceea ce priveşte volumul de lucru (se
simplifică anumite elemente).
Pr0 = ∑ q i0 p i0 − ∑ q i0 c i0
Pr1 = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 c i1
∆ Pr = Pr1 − Pr 0
p
∆ Pr = ( ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 c i1) − (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i1) = ∑ q i1 p i1 − ∑ q i1 p i0

∆cPr = ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i1) − (∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i0) = ∑ q i1 c i0 − ∑ q i1 c i1


q
∆ Pr = ( ∑ q i1 p i0 − ∑ q i1 c i0) − (∑ q i0 p i0 − ∑ q i0 c i0)

∆ Pr = ∆ p c q
Pr + ∆ Pr + ∆ Pr

Problema 16*

Din activitatea unei societăţi comerciale se cunosc următoarele date din


două luni consecutive:
Structura valorii Randamentul
Produs Cost de producţie Preţ de livrare
producţiei utilajului
fabricat (u.m./buc.) (u.m./buc.)
(%) (buc/oră)
IV V IV V IV V IV V
A 47,59 48,4 2 2,5 17000 16800 20000 22000
B 52,41 51,6 1 1,25 14000 17000 15000 19000
Statistica întreprinderii

Se mai cunosc următoarele date:


• numărul total de maşini nu s-a modificat;
• durata medie de funcţionare a unei maşini a scăzut cu 29,605
ore;
• creşterea randamentului maşinilor la fabricarea produsului A a
determinat un spor de 4400 bucăţi;
• valoarea producţiei a crescut cu 17,647%;
• costul unei ore de amortizare a utilajului a fost de 100 u.m. în
aprilie şi 110 u.m. în mai;

Să se analizeze activitatea economică a societăţii comerciale,


evidenţiind rezervele existente.
Rezolvare:
Indicatorii absoluţi: volum al producţiei (q), valoarea producţiei
(qp) şi număr de ore de funcţionare a maşinilor (T), precum şi indicatorii
relativi legaţi de analiza folosirii utilajului de producţie sunt prezentaţi în
tabelele următoare:
q qp T
Produs (buc.) (mil u.m.) (ore-maşină)
0 1 0 1 0 1
A 20000 22000 400 484 10000 8800
B 30000 27158 450 516 30000 21726
Total * * 850 1000 40000 30526

q 1t 0 iq iρ iT
Produs
(ore-maşină) (%) (%) (%)
A 11000 110,00 125 88,00
B 27160 90,52 125 72,42
TOTAL 38160 95,40 125 76,31

1) Analiza folosirii utilajului de producţie la nivelul firmei

Iinteg = 95,4%
Iint= 125,008%
Iext = 76,315%

I ∑ = 100
N
∑T
Analiza statistică a capitalului firmei

I d = 76,315 %
∑T

∆d = ∆ΣT= -9474 maşini-ore


∑T
ΣN1 =ΣN0= 320

⎯D0 = 125 ore


⎯D1= 95,4 ore

2) Analiza dinamicii costului la nivelul firmei

831.286.000
Icost = ⋅ 100 = 110,219 %
754.212.000
∆cost = 77.074.000 u.m.
Rcost = 10,219 %
Acost = 7.542.120 u.m.

3.357.860
Iart = ⋅ 100 = 87,994%
3.816.000
∆art = - 458.140 u.m.
Iarta = 110%
Iartt= 80%

XartRc = -0,06074 %
XartIc = 0,44521 %

3) Analiza cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă

760.000.000
Ch/1000 lei 0 = ⋅ 1000 = 894,12
850.000.000
Ch/1000lei 1 = 831,286

IChc= 110,219 %

ICh = 107,558 % IChp = 84,737 %

IChq = 115,163 %
Statistica întreprinderii

4) Dinamica masei profitului


Pr0 = 90 mil. u.m.
Pr1 = 168,714 mil.u.m.
IPr = 187,46%

Problema 17

Din activitatea a doi producători reţinem următoarele informaţii


referitoare la fabricarea unui produs în doi ani consecutivi:

Structura Modificarea
Randamentul Cost unitar
numărului de absolută
maşinilor de producţie
Producător muncitori a preţului
(buc./oră) (mii u.m./buc.)
i (%) de livrare
(mii
0 1 0 1 0 1
u.m./buc.)
1 51 50,5 1,6 1,8 250 240 -5
2 49 49,5 2,0 2,2 300 282 10
Total 100 100 1,8 2,0 - - -

Se mai cunosc datele:


• timpul total de funcţionare a utilajului a crescut cu 65625 maşini-
ore, iar indicele timpului total de funcţionare al maşinilor la
producătorul 1 este 120%;
• preţul de livrare a fost în perioada de bază de 300 mii u.m. la
producătorul 1 şi de 400 mii u.m. la producătorul 2;
• pe total s-a realizat o economie relativă a forţei de muncă în cifre
relative de 20% şi în cifre absolute de 605 muncitori.
Se cere:
1. Să se analizeze dinamica volumului producţiei evidenţiind
influenţa factorilor:
• productivitatea lunară,
• numărul de muncitori.
2. Să se analizeze dinamica numărului de muncitori la nivel de
producător şi grup de producători evidenţiind influenţa factorilor:
yT , ∑ T .
Analiza statistică a capitalului firmei

3. Să se analizeze modul de folosire al utilajului de producţie la nivel


de producător şi grup de producători.
4. Să se analizeze dinamica costului mediu unitar de producţie, a
profitului mediu şi a masei profitului la nivel de grup de
producători şi a cheltuielilor ce revin la 1000 lei producţie marfă.

Problema 18

Din activitatea a doi producători reţinem următoarele informaţii


referitoare la fabricarea unui produs în două luni consecutive:
Randamentul Structura Cost unitar
Producător Preţ de livrare
maşinii numărului de producţie
i (u.m.)
(buc./oră) de muncitori (u.m.)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 2,0 2,50 0,3 0,5 10000 15000 8000 12500
2 2,5 3,20 0,7 0,5 12000 11000 10000 11000
Total 2,3 2,85 1,0 1,0 - - - -

Se mai cunoaşte:
• indicele valoric al producţiei la producătorul 1 este de 2,2;
• la producătorul 1 producţia fizică a crescut cu 14000 bucăţi
datorită creşterii randamentului maşinilor la această secţie;
• ponderea fondului de salarii lunar în valoarea producţiei a fost în
perioada de bază de 10%, iar în perioada curentă de 8%;
• pe total s-a realizat o economie relativă în cifre relative de 12,5%
şi în cifre absolute de 150 muncitori.

Se cere:

1. Să se analizeze dinamica volumului producţiei evidenţiind


influenţa factorilor:
• productivitatea lunară a muncii,
• numărul de muncitori.

2. Să se analizeze dinamica numărului de muncitori la nivel de


producător şi grup de producători evidenţiind influenţa factorilor:
yT , ∑ T .
Statistica întreprinderii

3. Să se verifice respectarea corelaţiilor economice între dinamica


fondului de salarii lunar şi dinamica producţiei .

4. Să se analizeze modul de folosire al utilajului de producţie la nivel


de producător şi grup de producători.

5. Să se analizeze dinamica costului unitar de producţie şi a


rezultatelor financiare la nivelul grupului de producători.

Problema 19

Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele date


pentru lunile iulie şi august:

Produ Utila Structur Cost de Preţ de Timp de


sj ji a valorii producţie livrare funcţionare a
(%) yqp (mil.lei/buc (mil.lei/buc maşinilor (ore)
j
) cj ) pj Tij
0 1 0 1 0 1 0 1
A 1 30 33 2,7 2,835 3 3 12000 14520
0 0
B 1 70 67 0,4 0,52 0,5 0,6 98000 95676
2 12600 13266
0 0
Se mai cunoaşte:
- în luna august valoarea produsului A a crescut cu 32% realizându-se
cu 320 bucăţi mai mult ca în iulie;
- costul mediu al unei ore de amortizare a fost pentru utilajul 1 de
7000 lei în ambele luni, iar pentru utilajul 2 de 10000 lei în iulie şi
de 11000 lei în august.
Să se analizeze:
a) modul de folosire al utilajului 1 : PEUO
b) modul de folosire a celor două utilaje: PEUE
c) modul de folosire a utilajelor care au fabricat produsul B: POUE
d) dinamica costului de producţie la nivel de societate comercială;
e) dinamica cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă la nivel de
societate comercială cu evidenţierea factorilor de influenţă
(modificări relative);
f) dinamica profitului la nivel de societate comercială cu
evidenţierea factorilor de influenţă (modificări absolute).
Analiza statistică a capitalului firmei

Problema 20

Din activitatea unei societăţi comerciale reţinem următoarele date


referitoare la folosirea utilajelor de producţie în două luni consecutive:

Produs Utilaj Structura Randamentul Cost unitar Preţ unitar


valorii maşinilor de de livrare
producţiei (buc/oră) producţie (mii
(%) (mii lei/bucată)
lei/bucată)
0 1 0 1 0 1 0 1
A 1 60 70 2,0 2,0 50 60 60 70
2 2,5 1,66
B 1 40 30 4,0 3,0 40 80 50 100
Se mai cunoaşte că valoarea totală a producţiei exprimată în preţuri
curente a crescut de la o lună la alta cu 3000 mii lei, în timp ce volumul fizic
al producţiei de produs B a scăzut pe seama scăderii randamentului
maşinilor care l-au produs cu 13 mii bucăţi.
∆∑ q p = ∑ qi1 pi1 − ∑ qi 0 pi 0 = 3000 mii lei
i i

∆q = (ρB1 − ρB0) ⋅ TB1 = - 13 mii bucăţi ⇒ TB1 = 13 mii ore


ρ

dar ρB1 = 3 buc/oră ⇒ qB1 = 39 mii bucăţi


Costul unei ore de amortizare a utilajului 1 a fost de 25 mii lei în
perioada de bază, iar a utilajului 2 a fost de 8 mii lei.
Se cere:
a) Analiza folosirii utilajului 1 la fabricarea ambelor produse: PEUO
b) Analiza folosirii utilajelor de producţie la nivel de ansamblu al
celor două produse: PEUE
c) Analiza folosirii utilajelor de producţie care au fabricat produsul
A :POUE
d) Analiza costului de producţie la nivel de ansamblu al societăţii
comerciale
e) dinamica cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă la nivel de
societate comercială cu evidenţierea factorilor de influenţă
(modificări relative);
f) dinamica profitului la nivel de societate comercială cu
evidenţierea factorilor de influenţă (modificări absolute).
Rezolvare
Statistica întreprinderii

a) Am determinat că qB1 = 39 mii bucăţi ⇒ qB1 pB1 =39 mii bucăţi *


100 mii lei/buc = 3900 mii lei.
qp q p
Din ipoteză ştim că: yB1 = B1 B1 = 0,3 ⇒ ∑ qi1 pi1 = 13000 mil.lei
∑ qi1 pi1
q p 13000 − 3900
q A1 = A1 A1 = = 130 mii bucăţi
pA1 70
Din ipoteză cunoaştem că ∆∑ q p = ∑ qi1 pi1 − ∑ qi 0 pi 0 = 3000 mii lei
i i

⇒ ∑ qi 0 pi 0 = 10000 mil.lei
qp qi 0 pi 0
Dar mai cunoaştem din ipoteză şi yi 0 = ⇒ qi 0 pi 0
∑ qi 0 pi 0

Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul de mai jos:


Produs Utilaj qi (mii bucăţi) qi pi (mil. lei)
0 1 0 1
A 1 100 130 6000 9100
2
B 1 80 39 4000 3900
Total - - - 10000 13000
Analiza folosirii utilajului 1 la fabricarea ambelor produse: PEUO
Notăm cu i utilajul.
1 1
130 ⋅ + 39 ⋅
∑ i1 t i 0
q 2 4 = 0,95 < 1 a scăzut randamentul cu 5%
Iint = =
1
∑ qi1 t i1 130 ⋅ + 39 ⋅ 1
2 3
1 1
130 ⋅ + 39 ⋅
∑ i1 t i1
q 2 3 = 1,11 > 1 a crescut cu 11% timpul de
Iext = =
1
∑ qi 0 t i 0 100 ⋅ + 80 ⋅ 1
2 4
funcţionare al utilajelor

Iint eg = Iint ⋅ Iext = 0,95 ⋅1,11 = 1,0545 > 1 a crescut producţia cu 5,45%.

b) Analiza folosirii utilajelor de producţie la nivel de ansamblu:


PEUE.
Notăm cu i produsul şi cu j utilajul.
Analiza statistică a capitalului firmei

a j reprezintă costul unei ore de amortizare a utilajului (se foloseşte


întotdeauna doar în perioada de bază).
1 1 1
∑ ∑ qij1 t ij0 a j0 130 ⋅ ⋅ 25 + 130 ⋅ ⋅ 8 + 39 ⋅ ⋅ 25
i j 2 2,5 4
Iint = = = 0,88 < 1 a
1
∑ ∑ qij1 t ij1 a j0 130 ⋅ ⋅ 25 + 130 ⋅ 1 1
i j ⋅ 8 + 39 ⋅ ⋅ 25
2 1,66 3
scăzut randamentul cu 12%
1 1
∑ ∑ qij1 t ij1 a j0 130 ⋅ ⋅ 25 + 130 ⋅1,66 ⋅ 8 + 39 ⋅ ⋅ 25
i j 2 3
Iext = = = 1,24 > 1 a
1
∑ ∑ qij0 t ij0 a j0 100 ⋅ ⋅ 25 + 100 ⋅ 1 1
i j ⋅ 8 + 80 ⋅ ⋅ 25
2 2,5 4
crescut timpul de funcţionare al utilajelor cu 24%
Iint eg = Iint ⋅ Iext = 0,88 ⋅1,24 = 1,0912 > 1 a crescut producţia cu 9,12%

c) Analiza folosirii utilajelor de producţie care au fabricat produsul


A :POUE.
Notăm cu i utilajul.
1 1
130 ⋅ ⋅ 25 + 130 ⋅ ⋅8
∑ qi1 t i 0 a i 0 2 2,5
Iint = = = 0,906
∑ qi1 t i1 a i 0 130 ⋅ 1 ⋅ 25 + 130 ⋅ 1 ⋅ 8
2 1,66
1 1
130 ⋅ ⋅ 25 + 130 ⋅ ⋅8
∑ qi1 t i1 a i 0 2 1,66
Iext = = = 1,434
∑ qi 0 t i 0 a i 0 100 ⋅ 1 ⋅ 25 + 100 ⋅ 1 ⋅ 8
2 2,5
Iint eg = Iint ⋅ Iext = 0,906 ⋅1,434 = 1,299

d) Analiza costului de producţie la nivel de ansamblu al societăţii


comerciale
Notăm cu i produsul.
Pentru simplificare vom lucra doar cu datele din tabelul de mai jos:
Produs qi (mii bucăţi) ci (mii lei/buc.) pi (mii lei/buc.)
0 1 0 1 0 1
A 100 130 50 60 60 70
B 80 39 40 80 50 100

Avem producţie eterogenă, deci nu se poate determina cost mediu


unitar şi în acest caz se determină:
Statistica întreprinderii

C* = ∑ qi1 ci 0 = 8060 mil. lei


C1 = ∑ qi1 ci1 = 10920 mil. lei
∆ C = C1 − C* = 2860 mil.lei >0 situaţie nefavorabilă deoarece a
crescut costul total pe seama creşterii costurilor unitare cu 2860 mil.lei
C1
IC = = 1,35 > 1
C*
R C = (IC − 1) ⋅100 = 35%

e) Dinamica cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă


∑ qi 0 ci 0
H0 = ⋅1000 = 820 lei
∑ qi 0 pi 0

∑ qi1 ci1
H1 = ⋅1000 = 840 lei
∑ qi1 pi1

În perioada de bază din 1000 lei încasări s-au cheltuit 820 lei, iar în
perioada curentă 840 lei.
Dinamica cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă este recomandat
să fie făcută prin indici pentru simplificarea calculelor.
H1 = 1,024 > 1 ⇒ situaţie nefavorabilă deoarece au crescut
IH =
H0
cheltuielile la 1000 lei producţie marfă cu 2,4%
∑ qi1 ci1 ∑ qi1 ci1 ∑ qi1 pi 0
IH = = = 0,75 < 1 ⇒ au scăzut cheltuielile
p
:
∑ qi1 pi1 ∑ qi1 pi 0 ∑ qi1 pi1
la 1000 lei producţie marfă pe seama creşterii preţului unitar.

∑ qi1 ci1 ∑ qi1 ci 0 ∑ qi1 ci1


IH = = = 1,35 > 1 ⇒ au crescut cheltuielile
c
:
∑ qi1 pi 0 ∑ qi1 pi 0 ∑ qi1 ci 0
la 1000 lei producţie marfă pe seama creşterii costului unitar.
IH = IH ⋅ IH ⋅ IH ⇒ IH = 1,01
p c q q

f) Dinamica profitului
Pr 0 = ∑ qi 0 pi 0 − ∑ qi 0 ci 0 = 1800 mil.lei
Pr1 = ∑ qi1 pi1 − ∑ qi1 ci1 = 2080 mil.lei
Dinamica profitului se recomandă a fi făcută prin modificări
absolute.
Analiza statistică a capitalului firmei

∆ Pr = Pr1 − Pr 0 = 280 mil.lei>0 a crescut profitul, deci este situaţie


favorabilă.
∆ Pr = (∑ qi1 pi1 − ∑ qi1 ci1) − (∑ qi1 pi 0 − ∑ qi1 ci1) = ∑ qi1 pi1 − ∑ qi1 pi 0 =
p

= 3250 mil.lei. Deci a crescut profitul pe seama creşterii preţurilor unitare.


∆ Pr = (∑ qi1 pi 0 − ∑ qi1 ci1) − (∑ qi1 pi 0 − ∑ qi1 ci 0) = ∑ qi1 ci 0 − ∑ qi1 ci1 =
c

= − 286 0 mil.lei. Deci a scăzut profitul pe seama creşterii costurilor unitare.


∆Pr = ∆Pr + ∆Pr + ∆Pr ⇒ ∆Pr = −110 mil.lei.
p c q q

Problema 21

Din activitatea economică a unui producător de energie electrică


reţinem următoarele date pentru doi ani:
Coeficientul
Pierderi de energie
de folosire
Structura producţiei datorate folosiri
extensivă a
Sector (%) incomplete a puterii
utilajului
(MWh)
(%)
0 1 0 1 0
1 35,71 35,83 71,35 73 15625
2 64,29 64,17 85,62 78 18750
Total 100,0000 100,00 42000

Se mai cunosc următoarele informaţii:


• Puterea maximă de lungă durată nu s-a modificat.
• Ca urmare a folosirii incomplete a puterii şi a timpului,
producătorul a pierdut în anul de bază 52,5 mil. kWh, iar în anul
curent 45,5 mil. kWh, el utilizând doar 0,4 (anul de bază) şi 0,48
(anul curent) din capacitatea de producţie.
• Timpul de simultaneitate a crescut cu 145 ore.
Se cere să se analizeze activitatea economică a producătorului,
evidenţiind rezervele economice existente.
Statistica întreprinderii

Rezultate:
Tef E Pmld Pef
Sector (ore) (mil. kWh) (kW) (kW)
0 1 0 1 0 1
1 6250 6395 12,50 15,05 4500 2000,00 2353,00
2 7500 7700 22,50 26,95 5500 3000,00 3500,00
Total 7700 7700 35,00 42,00 10000 4545,(45) 5454,(54)

Kint ∆Eint ∆Eext


Sector (MWh) (MWh)
0 1 0 0 1
1 44,44 52,29 -15625000 -11295 -10642
2 54,54 63,63 -18750000 -6930 -5830
Total 45,45 54,54 -41900000 -10600 -10600

IΣE = 1,2
I Pef = 1,2
∑E
I Tef = 1
∑E

Problema 22

Din activitatea unei centrale termo-electrice reţinem următoarele


date pentru doi ani:
Coeficientul
Structura Pierderile de energie
de folosire
producţiei de determinate de folosirea Randamentul
intensivă
Grup energie incompletă a timpului economic
a utilajului
(%) (kWh)
(%)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 63 63,78 32850000 30225000 76,10 80,00 0.25 0,260
2 37 36,22 26280000 23650000 71,75 71,93 0,20 0,205

Se mai cunosc următoarele date:


• În anul de bază grupurile au funcţionat simultan 4602 ore, iar în anul
curent – 4990 ore.
• Producţia de energie a centralei a crescut în anul curent cu 8000000
kWh.
Să se analizeze activitatea desfăşurată de centrală, evidenţiindu-se
rezervele economice existente.

Rezultate:
Analiza statistică a capitalului firmei

E ⎯Pef Pmld Tef IE


Grup (mil. kWh) (kW) (kW) (h) (%)
0 1 0 1 0 1
1 75 81 11416 12000 15000 6570 6745 108,000
2 44 46 7175 7193 10000 6132 6395 104,550
Total 119 127 14691 15583 25000 8100 8150 106,722

Kext IKext Kinteg IKinteg ∆Eint Icons.sp


Grup (%) (%) (%) (%) (kWh) (%)
0 1 0 1 0 1
1 75,0 77,00 102,70 57,070 61,60 108,00 - - 96,15
23546880 20235000
2 70,0 73,00 104,30 50,225 52,51 105,55 - - 97,56
17322900 17950765
Total 92,5 93,03 100,57 54,330 57,99 106,72 - - 96,83
83502900 76748550

IΣC = 103,34%

Problema 23
Din activitatea unei centrale electrice reţinem următoarele date
pentru 2 ani consecutivi:
Pierderi de energie
Timp efectiv Consum total de
Randament datorate folosirii
de funcţionare combustibil
Sector economic incomplete a puterii
(ore) (tcc)
(mil. KWh)
0 1 0 1 0 1 0
1 7000 7200 32250 34056 0,20 0,200 17,5
2 7500 7500 58972 58972 0,25 0,275 30,0
Centrală 52,5

Se mai cunosc datele:


• puterea maximă de lungă durată nu s-a modificat;
• timpul de simultaneitate a crescut cu 200 de ore.
Se cere să se analizeze activitatea economică a centralei electrice.
Rezultate:
ts1- ts0 = 200 h
Tcal = 8760 h
Rezultatele sunt date în tabelele următoare:
Statistica întreprinderii

E ⎯Pef Tef
Sector (mil. kWh) (kW) (h)
0 1 0 1 0 1
1 52,5 55,44 7500 7700 7000 7200
2 120,0 132,00 16000 17600 7500 7500
T. C. 172,5 187,44 23000 24992 7500 7500

∆Eint ∆Eext
Pmld
Sector (mil. kWh) (mil. kWh)
(kW)
0 1 0 1
1 10000 -17,5 -16,56 -17,60 -15,6
2 20000 -30,0 -18,00 -25,20 -25,2
T.C. 30000 -52,5 -37,56 -37,56 -37,8

Problema 24

Din activitatea unei centrale termo-electrice reţinem următoarele


date pentru doi ani consecutivi:
Combustibil
Consum
Pierderi de energie pierdut
specific de Puterea maximă
datorate folosirii în procesul de
combustibil de lungă durată
Sector incomplete a timpului transformare a
(kg c.c./ (kW)
(kWh) energiei
kWh)
(t c.c.)
0 1 0 1 0 1 0 1
Termic 0,307 0,246 3000 2900 4680000 3654000 3225,0 2601,5
Electric 0,246 0,205 7000 7100 8120000 6816000 3992,9 3220,9
Total
10000 10000 15600000 12600000
centrală

Să se analizeze activitatea economică desfăşurată de centrală,


evidenţiindu-se rezervele economice.
Rezultate:
E ⎯Pef Tef Randament
Sector (mil. kWh) (kW) (h) economic
0 1 0 1 0 1 0 1
T 17,5 21,175 2430,0 2823,0 7200 7500 0,40 0,50
E 32,5 39,325 4276,0 5042,0 7600 7800 0,50 0,60
Total 50,0 60,500 6944,4 8066,6 7200 7200 0,46 0,56

∆Eint C
(kWh) (t c.c.)
Analiza statistică a capitalului firmei

0 1 0 1
-4104000 -577500 5372,5 5209,000
-20702400 -16052400 7995,0 8061,625
-22000320 -14500500 13367,5 13264,625

IΣE = 121 %

I Pef = 116,16 %
∑E

I Tef =104,16 %
∑E

I ∑ =99,23 %
C
∑E
η
I = 121,74 %
∑E

Problema 25
Din activitatea unei centrale termo-electrice reţinem următoarele
date pentru doi ani consecutivi:
Timp efectiv Pierderi de energie
Randamentul Cost
de datorate folosirii
utilajului de producţie
funcţionare incomplete a factorului
Grup (%) (u.m./kWh)
(ore) intensiv (kWh)
0 1
0 1 0 1 0 1
1 6250 7307 20 21,0 12500000 8470301 400 380
2 7500 7709 25 27.5 37500000 37326978 375 345
Centrală 45003000

Combustibil pierdut în procesul de transformare a energiei


Grup (kg c.c.)
0 1
1 10547.04 11176.220
2 14793.26 17602.312

Timpul de simultaneitate nu s-a modificat.


Se cere să se analizeze activitatea economică desfăşurată de centrala
termo-electrică, evidenţiindu-se rezervele economice existente.

Problema 26
Statistica întreprinderii

Din activitatea unei centrale termoelectrice reţinem următoarele date


referitoare la situaţia existentă în doi ani consecutivi:
Structura
Randamentul Costul
producţiei de Procentul
Felul economic de producţie
energie modificării
energiei în anul de bază
(%) costului
(lei/kWh)
0 1 0 1
Termică 30 25 0,3075 0,3417 960 -2,5
Electrică 70 75 0,2050 0,2280 1080 +5,0

• În anul curent, datorită folosirii doar a 86,4% din puterea maximă


de lungă durată, s-a pierdut o cantitate de 204 mil. kWh.
• În anul de bază s-a folosit timpul calendaristic în proporţie de
82,2%, iar în anul curent – în proporţie de 85,62%.
• Puterea maximă de lungă durată nu s-a modificat.
• Consumul total de combustibil a crescut în perioada curentă faţă
de cea de bază cu 10%.
• Preţul de livrare al energiei a fost în ambele perioade de 1200
u.m./kWh.
Să se analizeze activitatea economică a centralei, evidenţiindu-se
următoarele aspecte:
1. analiza în statică a folosirii utilajului energetic;
2. dinamica producţiei de energie;
3. analiza consumului specific de combustibil;
4. analiza consumului total de combustibil;
5. dinamica randamentului;
6. analiza costului, a profitului şi a cheltuielilor la 1000 lei
producţie.
Răspuns:
1.
Kint 0 = 0,75
Kext 0 = 0,822
Kinteg 0 = 0,6165
Kint 1 = 0,864
Kext 1 = 0,8561
Kinteg 1 = 0,7397

∆E0int = -360 mii Mwh


Analiza statistică a capitalului firmei

∆E0ext = -312 mii MWh


∆E0integ = -672 mii MWh
∆E1int = -204 mii MWh
∆E1ext = - 252 mii MWh
∆E1integ = -456 mii Mwh
2.
IΣE = IK integ = 1,2
IP ef = IK int = 1,152
IT ef = IK ext = 1,0416
3.
E c C
Felul c0yE1
(mii MWh) (kg c.c./kWh) (mii tone)
energiei (kg c.c./kWh)
0 1 0 1 0 1
Termică 324 324 0,40 0,360 129,6 116,64 0,10
Electrică 756 972 0,60 0,540 453,6 524,88 0,45
Total 1080 1296 0,54 0,495 583,2 641,52 0,55

i⎯c = 0,91667
i cc = 0,9
yE
ic = 1,018

4.
IΣC = 1,1
Ic = 0,91667
∑ C

I ∑ = 1,2
E
∑C

∆ ΣC = 58,32 mii t c.c.


5.
Formă de energie iη
Termică 1,1112
Electrică 1,1121
Total 1,0892

6.
C0 =1127,52 mld. u.m.
C1 =1405,512 mld. u.m.
IC = 1,2465
∆C= 277,992 mld. u.m.
Statistica întreprinderii

H0 = 870 lei/ 1000 u.m. producţie


H1 = 903 lei/ 1000 u.m. producţie
IH = 1,0387

Problema 27

Despre activitatea unei termocentrale reţinem următoarele date din


doi ani consecutivi:
Pierderi de energie
datorate folosirii Consum specific Structura
Puterea efectivă
Producători incomplete de combustibil numărului
(kW)
de energie a timpului (kg c.c./kWh) de muncitori
(MWh)
0 1 0 1 0 1 0 1
1 1000 1200,0 2640 2640 0,500 0,4000 0,4 0,5
2 2000 2213,3 5650 3150 0,600 0,5000 0,6 0,5
Total 2564 3125,0 3840 3040 0,565 0.4664 1,0 1,0
Se mai cunosc:
• Producătorul 2 a prod
energie decât în perioada
us îndeperioada
bază. curentă cu 27,69% mai multă
• Timpul de simultaneitate a fost în perioada curentă egal cu timpul
de funcţionare al producătorului 2 în perioada de bază şi mai mare
cu 800 ore decât timpul de sim
ultaneitate
• Valoarea medie a fondurilor fixe în perioada
pe ansamblul celor 2deproducători
bază.
a crescut cu 735 milioane lei, în timp ce coeficientul de utiliza
fondurilor fixe a crescut cu 17,65%. re a
• Coeficientul de înzestra
re cu mijloace fixe pe total a crescut cu
4,16%, iar numărul total de muncitori a crescut cu 10,
determinând o creştere a timpului efectiv lucrat în om-zile cu 200.
• Durata medie a lunii de lucru a crescut cu 5%.

Să se analizeze activitatea economică, evidenţiind rezervele


existente.