Dificultati in pregatirea elevilor pentru olimpiade

Psihopedagogia aptitudinilor inalte s-a constituit de-a lungul sec. al XX-lea.Demersul de identificare a
potentialelor aptitudinale inalte se justifica prin calitatea sa de parte integranta a procesului complex de asistenta
instructiv-educatioanala si a talentelor.
Strategiile de identificare si diagnosticare cuprind o gama larga de procedee.In general, se constata o
deplasare a accentului de pe prbele “obiective”, catre modalitati mai leastice, care combina o mai mare varietate
de tehnici si instrumente:
-profiluir psihocomportamentale,
-inventare de trasaturi psihocomportamentale,
-autoaprecierea,
-interviurile semistructurate si nestructurate,
-rapoarte anecdotice,
-analiza datelor autobigrafice si biografice,
-studiile de caz,
-analiza performantelor,
-nominalizarea profesorilor,
-nominalizarea grupului de prieteni,
-teste docimologice,
-teste individuale si collective de inteligenta,
-teste de creativitate,
-teste de aptitudini inalte,
-competitiile.
Concursurile scolare fac parte din seria de activitati extracurriculare la care elevii pot lua parte optional sau la
recomandarea cadrelor didactice.
Participantii la aceste concursuri sunt pusi intr-o continua competitie, incercand atat sa iasa in
evidenta in domeniul respectiv cat si sa obtina "premiul cel mare". Care este acest "premiu"? Ei
bine, de cele mai multe ori, aparent nimic. Dupa cum bine stim, primele etape din olimpiadele
scolare nu au nici un fel de premiu material, iar toate celalalte concursuri au premii simbolice (de la
simple diplome pana la scurte vacante oferite castigatorilor). Insa ce ofera cu adevarat aceste
concursuri nu numai castigatorilor dar tuturor participantilor este o sursa inepuizabila de motivatie
care le ofera copiilor dorinta de aprofundare si prefectionare intr-un domeniu anume. 

Concursurile scolare stimuleaza spiritul de initiatiativa, abilitatile sociale si de comunicare,

imaginatia si le ofera o noua oportunitate de a asimila cunostinte noi. Desigur ca printre altele vor
influenta si rezultatele scolare si vor diminua efortul depus pentru pregatirea normala, timpul
castigat dedicandu-l aprofundarii domeniului preferat. 
“Imbogatirea” cunostintelor in vederea participarii la olimpiade se realizeaza in cadrul programului
clasei,si in orele de pregatire suplimentara organizate de profesori in afara programului normal.In
perioada de pregatire intensa, pentru a se evita supraincarcarea, trebuie redus la minimum orarul
obligatoriu, uneori prin exceptarea elevilor dotati de la orele obisnuite in schimbul participarii la
activitatile specifice pregatirii, cu un curriculum aprofundat.Aceasta strategie este cea mai acceptata
de educatori, dar ridica probleme de organizare/corelare de orar, continut, metode intre activitatile
desfasurate in clasa si cele de “imbogatire”.
        
Din pacate nu toti copii au oportunitatea de a participa la concursuri in special datorita lipsei de
informare.   
    
Prin urmare, putem afirma ca toate aceste concursuri, indiferent de domeniul lor sau premiul oferit
stimuleaza foarte mult imaginatia si gandirea, ofera motivatia atat de necesara in procesul de
invatare si ajuta la dezvoltarea talentelor, abilitatilor si cunostintelor urmarind formarea atat din
punct de vedere profesional cat si personal. 
Foarte importanta este pregatirea stiintifica si psihica a copiilor pentru a participa la concursuri.
Multi dintre ei, chiar daca au aptitudini intelectuale nu doresc sa participe din diferite motive:
-nu li s-a dezvoltat spiritul de competitie in scoala si in familie,
-teama de esec,
-teama de criticile celor din jur in cazul unui rezultat slab,
-premiile nu sunt stimulante,
-criza generala a sistemului educational care isi arata efectul si in scaderea interesului elevilor pentru invatare,
-copiii foarte buni la invatatura sunt uneori fortati sa participe la mai multe olimpiade de catre profesori;de aceea nu
reusesc sa obtina performante deosebite la nici un concurs.

Una dintre cele mai vechi istorisiri legată de motivaţie şi recompense povesteşte despre un măgar care
nu vroia să se urnească din loc. Cu toţii cunoaştem că aceste animale sunt foarte încăpăţânate, însă
acestui măgar i-a venit de hac inventivitatea stăpânului său. De fiecare dată, bărbatul avea pregătit
pentru măgar fie o nuia, fie un morcov şi aşa, măgarul a început să-şi asculte stăpânul.

Oare ce l-a făcut pe măgar să se schimbe: morcovul sau nuiaua? Recompensa sau motivaţia?
 
Motivele pentru care elevii participa la olimpiadă pot fi foarte diferite faţă de la copil la copil.i: unora le
place materia respectivă, altiii poate sunt forţaţi de către părinţi ori profesori să participe la concursuri
şcolare sau poate că li s-a promis o recompensă foarte mare. 

Iată câţiva factori care te pot ajuta să-ţi dai seama de motivele pentru care participi la olimpiade:
        - Factori individuali. Unii copii iubesc competiţia şi fiecare rezultat obţinut îi stimulează să înveţe
şi mai mult, să se informeze continuu în domeniul respectiv, dorind să afle cât mai multe lucruri despre
ceea ce le face plăcere. În plus, rezultatele foarte bune la olimpiadele internaţionale le pot asigura burse
de studiu la cele mai bune universităţi din lume, ceea ce este foarte motivant. 
Alţi copii moştenesc de la părinţii lor o predispoziţie pentru o anumită materie sau o curiozitate a
cunoaşterii pentru un anumit domeniu. În acest caz, a participa la olimpiadă reprezintă pentru ei o
modalitate de a pune în valoare aptitudinile pe care le-au moştenit.
Indiferent dacă motivaţia de a participa la olimpiadă ţine de nevoia de competiţie, de cunoaştere mai
aprofundată sau de o moştenire de familie, participarea la un concurs va  îmbogăţi experienţa şi
personalitatea.
 
        - Factori familiali. Părinţii pot să aibă aşteptări destul de ridicate faţă de rezultatele obţinute la
şcoală. De aceea, performanţa devine o cerinţă a familiei faţă de copil, în schimbul căreia părinţii oferă
fie condiţii mai bune pentru studiu şi pentru pregătirea dinaintea unei competiţii, fie recompense
materiale. În acest caz, participarea la olimpiade nu este neapărat o iniţiativă a copilului, însă motivaţia
lui poate creşte dacă materia respectivă se potriveşte cu propriile abilităţi şi interese. 

        - Factori de mediu. În această categorie intră posibilităţile financiare şi sprijinul din partea
părinţilor, cursurile extraşcolare pe care le-a urmat elevul şi experienţele pe care le-a avut. În plus,
 atitudinea cadrelor didactice faţă de participarea la competiţii, organizarea concursurilor in cadrul scolii,
precum şi accesul lasursele de informaţie pot influenţa motivaţia de a participa la olimpiade.

        - Factori sociali. Participarea la o competiţie şi obţinerea unor rezultate bune reprezintă o

modalitate prin care se obţine recunoaştere socială, acceptare şi admiraţie din partea celor din jur. Acest
lucru poate motiva destul de mult un copil să muncească pentru a obţine performanţă. De asemenea,
copiii cărora profesorii le confirmă că pot face faţă unei competiţii sunt mult mai motivaţi să participe la
olimpiadă.

Rolul definitoriu in formarea dorintei elevilor de a participa la diferite competitii scolare si pregatirea lor
stiintifica il are profesorul , prin disponibilitatea si daruirea sa.