P. 1
Stiinta in Perioada Renasterii

Stiinta in Perioada Renasterii

|Views: 1,029|Likes:
Published by cmarian_constantin

More info:

Published by: cmarian_constantin on Jun 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/11/2015

pdf

text

original

ltum

Stiinta si tehnologia in perioada Renasterii

Antecedente medievale
Diferite tehnici ale Antichitatii s-au permanentizat de-a lungul intregului Ev Mediu. Invaziile barbare au contribuit la raspandirea acestor tehnici si in regiuni care nu fusesera niciodata supuse legiunilor romane. Pe de alta parte, numeroase ramuri ale tehnicii popoarelor barbare ² care isi insusisera experienta din aceste domenii de la popoarele din Rasarit cu care venisera in contact ² erau mult mai avansate. Metalurgia barbarilor, in primul rand, era net superioara celei a romanilor; dovada ² printre altele ² armamentul lor, mult mai solid, care le-a permis adeseori sa obtina victorii decisive. Acestia au introdus in Occident, de asemenea, si rase de cai mai puternici, dar si folosirea pe scara larga. Aportul tehnologiei orientale s-a transmis Europei si prin intermediul arabilor. Daca in regiunile nordice ale Africii acestia au dezorganizat agricultura ² pe care romanii o adusesera aici la nivelul cel mai inalt al timpului, - in schimb in Spania au introdus sau au reluat, au extins si dezvoltat reteaua de irigatii. In secolul al X-lea, prin metalurgia sa mai evoluata, prin practicarea asolamentului trienal, prin folosirea pe scara larga a morii de apa si a unor noi sisteme de atelaj, Occidentul se dovedea a fi ajuns in posesia unor tehnici evident superioare celor ale lumii antice. In acest secol si in urmatoarele trei, expansiunea demografica si aparitia marilor orase, in care se construiesc acum noi incinte fortificare si ² fapt deosebit de important ² in care se formeaza o clasa intreprinzatoare si bogata ce acumuleaza un capital substantial, constituie tot atatea elemente care au favorizat avantul tehnicilor. Un prim grup de problem erau legate de sursele de energie si de masinism (un masinism inca rudimentar, fireste) ² ca in cazul rotii olarului, a tocilarului, a rotii de macinat actionata manual; sau, a unor dispositive de ridicat greutati (macara, scripete, cric). Dintre progresele tehnice realizate intre secolele X-XIII, cel mai spectaculos a fost cel inregistrat de morile de apa, folosite la o serie de operatii si mestesuguri (in metalurgie, in hidraulica, in extractia miniera, in industria textile etc.). Pentru a-si asigura energia necesara multe orase isi amenajau derivatii de rauri si fluvii, pe care instalau morile. Moara de apa reprezinta masina medievala-tip. In domeniul transporturilor terestre (cele maritime se vor dezvolta incepand doar din secolul al XII-lea), faptele cele mai relevante aparute in Evul Mediu ² in afara noilor sisteme de atelaj ² au fost aparitia roabei cu o roata (sec XIII) si disparitia progresiva a rotilor pline are carutelor, inlocuite cu rotile cu spite. In tehnologia navala, principalele inovatii privesc carena

arboreal aproape orizontal montat la prora. metalurgica. metalurgia.. a. ² Progresul in acest sens s-a datorat in principal inventiei unor noi sisteme de transmitere a miscarilor si intrebuintarii din ce in ce mai . plumb. de urbanism.O caracteristica esentiala a tehnicilor Renasterii este avantul masinismului. intensificarea circulatiei monetare. contrafortul edificiilor gotice). constructii urbane.toate aceste fapte si imprejurari au determinat o crestere a consumului si deci a cererii de metale. operele hidrotehnice de mari proportii (drenaje. ceramic. avantul commercial si industrial. bolta pe ogiye.casteleleµ. de constructii de drumuri si poduri. La acestea se adauga noile metode folosite de lucrarile de arhitectura militara. Tehnologia mecanica . tehnicile de oranizare a spatiului (locuinte. Corabiile scandinave aveau carena zvelta.in timp ce . diguri. credinta in dezvoltarea sa aproape infinita·· (A. Tenicile miniere Redresarea economica cea a urmat sfarsitului Evului Mediu. Daumas). distilarea. tind sa devina permanente. perfectionare utilajului (plugul cu roate si cormana). constructiile situate pe puntile superioare ale navei. etc. Dar pentru istoria civilizatiei. irigatii) Tehnologia intr-o noua perspectiva In Evul Mediu au fost enuntate si in tehnologie idei indraznete.. precum si in saline. De asemenea. adaptata navigatiei in larg. cu 15-20 de vaslasi pe o latura si cu carma laterala. inlocuind carma laterala. extinderea culturilor. chimia materiilor grase. al XV-lea. Apreciabile progrese a facut tehnologia Evului Mediu in toate domeniile: in agricultura ² prin asolamentul trienal. In Marea Mediterana preeminenta o detinea galera.). dezvoltarea oraselor. in progresul domeniului dat. lunga de 22-24 m. asanari. s. Tot in secolul XIII apare bompresul. Tehnicile exploatarii miniere sunt atestate in numeroase mine de fier. cupru. .). huila. tehnicile de transformare a materiilor brute in obiecte de consum (sticla. geniale.si carma. miniera si a armamentului. ameliorari reflectate in tratatele de agricultura. procedeele chimice (coloranti. Progresele decisive in exploatarea miniera au inceput pe la mijlocul sec. procedeele mecanice aplicate in industria textile. . surprinzator de noi. mai important si semnificativ decat aparitia lor este daca ele siau gasit sau nu in momentul si mediul respective o suficienta receptivitatecare sa le asigure aplicatia practica ² deci in rolul lor efficient in viitorul.

de francezul Salomon Claus. a insemnat inceputul unei adevarat revolutii tehnologice. ² Dar constructia unei mori de vand era o problema mai complexa decat cea a unei mori de apa. lemnul mai ramane inca mult timp materialul cel mai larg utilizat pentru fabricarea organelor de masini. Una din principalele dificultati rezolvate in acest timp a fost cea a pomparii apei cu ajutorul pompelor aspiratoare-respingatoare. de polarizare a metalelor. publicata la Venetia in 1596. dat fiind ca trebuia sa se orienteze dupa directia vantului. mine. incepand chiar cu unelte atat de banaleca burghiul sau menghina: ambele inventate in jurul anului 1500 la Nurnberg. Primul inginer militar specialist. Simon Stevin din Bruges a obtinut brevetul unui tip de pompa cu piston servind la drenajul terenurilor inundate si al porturilor. Aparatia morii de vant in Europa. In domeniul masinilor hidraulice primatul l-au detinut inginerii olandezi. este considerat bolognezul Franceso de Marchi. Tehnologia mecanica inregistreaza progrese in domenii variate. un precursor al automobilului. Principalele ei intrebuintari au fost macinatul cerealelor. Problema carentei de energie ramanea esentiala. de multe ori un inginer militar se putea ocupa si de inginerie civila. precum si primul ceasornic cu arc. In afara energiei umane si a celei animale. la inceput in acceptia de ´inginer militarµ ² in timp ce arhitectul era considerat ´inginer civilµ. de forat. a dimensiunilor si a functionalitatii masinilor. de exemplu un ascensor actionat de o moara de vant. termenul trece in alte tari. care permitea transformarea unei miscari circulare intr-o miscare rectilinie alternativa. du-te-vino si viceversa. era determinate de lipsa potentei necesare functionarii lor. Astfel. Din Franta. In sec XV apar diferite masini de gaurit. sursele de energie cunoscute insa din Antichitate le furnizau forta hidraulica sic ea eoliana. La inceputul sec. care inainte fusese si architect. F.generalizate a unui material nou: metalul. care inlocuia forta a o suta de oameni. util in mori. Venanzio prezinta un interesant dispozitiv pentru cernutul mecanic. efectiv. sau drenajul a mii de hectare de teren. dar au fost si idei mai stralucite. al XV-lea apare sistemult biela-manivela. Mecanica a fost extinsa bineinteles si la alte sectoare. Sistemul acesta reprezinta achizitia mecanica cea mai importanta a secolului al XV-lea. O limitare esentiala a progresului tehnologic. de slefuire a pietrelor pretioase. Dar. Totusi. fabric de pulbere si de ceramica. Tehnologia militara Titlul de ´inginerµ ² distinct de cel de ´architectµ ² este folosit pentru prima data dupa 1600. in opera sa Machinae novae. In secolul al XVI-lea insa ingineria militara devine o ramura specifica. .

In materie de armament propriu-zis. precum si procedeele de turnare a metalelor in forme au permis fabricarea tunurilor si a armelor de foc individuale. Sapati in varful Monviso la o inaltime de 2. inceputa in 1478 si care la terminarea ei a uimit lumea prin indrazneala conceptiei si a executiei a fost tunelul Dauphine din sudul Frantei si marchizanatul de SAluzzo din Piemont. in locul vechiului tip cu poarta mobile verticala. Acestea insa ridicau problema incarcari cu pulbere. Sau podul fortificat din Verona. Venetia isi intensifica activitatea de constructia de diguri. unde primele indiguiri datau din sec. O lucrare in inginerie. din loc in loc mai larg pentru a permite trecerea a doua carute care se incrusisau. datand din 1413 si refacut in 1499. Dar tara cea mai specializata in asemenea lucrari era Olanda. in 1415 se incepe construirea unui dug lung de circa 50 km. nepracticata pentru navigatie. In regiunea Orleans. progresele cele mai notabile in sec. din caramida. cu deschiderea arcelor de pana la 49 de metri. Operatia de excavare prin . Lucrari de asanare a terenurilor mlastinoase sau de amenajari fluvial au loc acum in diferite tari.000 m deasuprea nivelului marii. 50 m. a fost stimulate in cel mai inalt grad. Perfectionarea acestora a constat in adoptarea proiectelor lui Benedetti da Missaglia de ecluze cu poarta cu doua voleuri. ajutata si de noile progrese ale tehnicii. Ca urmare. Productia sistematica a fontei si a bronzului.datorita desigur noilor realizari si posibilitati oferite de metalurgie. ingineria civila. Un considerabil progress in tehnica constructiei de poduri in prezinta Pont NotreDame din Paris. care timp de 5 secole s-a facut numai prin gaura tevii. formarea statelor centralizate si prosperitatea economica a oraselor au favorizat o dezvoltare incomparabila a unor mari programe de lucrari de interes public. XII. Pe de alta parte. existau exemple de rezolvari de prestigiu: pitorescul Ponte Vecchio din Florenta. dar in perioada Renasterii. Alte probleme importante de inginerie civila rezolvate in secolele Renasterii privesc constructiile de poduri si tuneluri. este indubitabil ca si marea cerere de armament a exercitat o influenta notabila asupra dezvoltarii metalurgiei. Operatiile de excavatie au ramas si vor ramane inca mult timp la fel de primitive ca inainte. XV privesc artileria. Constructii publice Lucrari publice de mari proportii au fost executate si in Evul Mediu. tunelul lung de circa 75 m avea o inaltime de 2 m si largime de 2. Ingineria civila. In prima problema. Este vorba insa de progresul sistemului de ecluze. Tehnica de constructive a canalelor navigabile a fost perfectionata in Italia. Contributii importante au fost aduse rezolvarii unei problem de primordial interes vital: a protectiei contra inundatiilor. .

9 -Ovidiu Dramba ² Istoria Culturii si Civilizatiei vol. Bibliografie: -Wikipedia -Ovidiu Dramba ² Istoria Culturii si Civilizatiei vol. Renasterea a fost o perioada cu multe descoperiri in domeniul stiintei si al tehnologiei. 10 . descoperiri care stau la baza unor lucruri esentiale din ziua de astazi.utilizarea explozivilor a fost practicata. in aceeasi perioada. cu ocazia constructiei unui drum in zona de langa Bolzano.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->