Sunteți pe pagina 1din 6

Rolul valorilor culturale in societate

Cultura reprezinta un ansamblu de valori materiale i spirituale. Valoarea nu se na te i nu exist dect n m sura n care exist raportarea obiectului la o activitate omeneasc de cunoa tere i invers, existnd dou situa ii. n prima situa ie, este posibil ca omul s -i atribuie unui obiect oarecare valori pe care acest obiect nu le ncorporeaz prin destina ia lui ini ial i n cazul acesta spunem c valoarea este ad ugat . Iar n a doua situa ie, omul nu recunoa te valoarea n obiectul care-o ncorporeaz n mod inten ionat (acesta fiind i cazul unei pune p r i din arta modern pe care omul mediu nu o recunoa te ca valoare). Este cu totul rar ca un obiect f cut de om s ncorporeze o singur valoare. El ncorporeaz un sistem de valori, neexistnd o estetic pur : ea poate de ine un loc central sau excentric. Un anume timp istoric pune accentul pe o anumit valoare i mpinge n plan secund pe celelalte. Apoi, este cu totul rar ca un obiect s trezeasc n con tiin a receptorului toate obiectele pe acela i plan. Astfel, putem distinge trei tipuri de valori: Valorile estetice, care formeaz o clas care se raporteaz la acele propriet i ale obiectelor considerate sub aspectul considera iilor. Astfel, frumos nseamn simetrie, el putndu-se exprima matematic prin num rul de aur: 3,14. Valorile artistice se raporteaz numai la obiectele considerate opere de art . Ele nu pot fi gndite dect n m sura n care trimit la un obiect n eles ca un obiect artistic. Prin urmare, valoarea artistic penduleaz ntre caracterul obiectiv i subiectiv, reprezentnd rezultatul unei ac iuni de alegere. De exemplu, dac ne oprim la design i mai precis la moda n Italia, observ m c ea se face pe baza unei m sur tori care niciodat nu d gre , orice hain italieneasc fiind f cut dup corpul fiec ruia, ei avnd la baz faptul c "corpul european se schimb cam o dat la zece ani". n sfr it, valorile literare au particularitatea de a fi dorite pentru ele nse i i nu pentru un scop situat n afara lor. Caracteristicile lor sunt unicitatea operei, opera fiind un individ din punctul de vedere al creatorului, chiar dac opera plastic se serializeaz sub form de album, chiar dac opera se serializeaz sub form de tipar. Valorile estetice, valorile artistice i cele literare alc tuiesc valori culturale.

Valorile culturale se afl n rela ii complicate, uneori de antitez , uneori de complementaritate, dar niciodat de sinonimie fa de valorile existen iale. Valorile reprezinta al doilea cel mai profund nivel de cultura. Ele reflecta credintele care stau la baza unei persoane. Valorile sunt adesea constient utilizate, atat in conversatii cat si in declaratiile si raporturile anuale ale companiilor. Totusi, exista diferente in valorile expuse ale companiilor(ceea ce membrii ei spun ca apreciaza) si in valorile adoptate (valori reflectate in modul efectiv de comportare al membrilor). Valorile nu sunt, dupa firea lor proprie, nici mituri, nici sentimente ale posesiunii, nici subiecte sau predicate ale judecatilor de valoare. Valorile sunt subiecte ale dorintii. Dorinta cuprinde valorile ca pe obiectele ei corelative. S-ar putea totusi spune ca dorinta nu cuprinde dect lucrurile, fiintele si faptele omenesti concrete capabile so ndestuleze sau acele calitati determinate pentru care aceste lucruri, fiinte sau fapte sunt rvnite. Cine doreste sa-si astmpere setea si reprezinta apa sau acele calitati ale apei prin care setea se poate astmpara. In epoca moderna,valorile culturale,raportate societatii romanesti ,pot fi definite in primul rand ca si o radacina spirituala nealterata, reprezentata de crestinortodoxie, latinitatea. Experienta istorica a modelat poporul roman in sensul unei mari adaptabilitati, fondul cultural predispune catre deschidere, fara o baza culturala care sa-l lege in mod profund de ceea ce se intampla la est, cat si la vest, ar fi greu de inteles uimitoarea usurinta cu care romanul interactioneaza cu strainii. Aceste calitati pot constitui premisele unor parteneriate in orice domeniu de activitate in spatiu european, romanii putand fi, de asemenea, mediatori si un factor de stabilitate in zona, in masura in care vor sti sa-si protejeze valorile, negociind in orice colaborare in spiritul acestora si nu cu naivitate, ignoranta sau ticalosie. Exista un moment in viata oricarui om in care ia cunostinta cu faptul ca "el este". Felul in care reactionam la constatarea acestui "a fi" variaza de la o persoana la alta foarte mult. Unii reactioneaza "vegetal". Cresc, infloresc, se usuca si gata. Altii merg mai departe si cauta sa inteleaga de ce "sunt" si mai ales de ce sunt "asa cum sunt".In acest context romanul obisnuia sa stie cine este si de ce este, de unde vine si incotro merge. A avea identitate inseamna a cunoaste raspunsul pentru faptul de

a fi in lume asa cum esti. Abia atunci cand stii pe ce se reazema propria existenta poti sti unde incepe si unde se termina libertatea, doar atunci drumul in viata are sens si contur. Pierderea identitatii este echivalenta cu moartea, abandonarea identitatii este echivalenta cu sinuciderea. Identitatea sociala reprezinta constiinta individului care face parte dintr-un grup social, insotita de o anumita semnificatie axiologica (set de valori) si emotionala legata de acea apartenenta la grup. Altfel spus, producerea si afirmarea identitatii are doua faze complementare: identizarea (individul social se diferentiaza, tinzand catre autonomie) si identificarea (procesul invers, prin care cauta integrarea intr-un ansamblu mai vast). Pierderea valorilor este posibila in masura in care ele sunt inlocuite cu altele, fie la nivel individual fie la nivel de natiune, sau la ambele niveluri in acelasi timp, astfel incat schimbul perpetuu individ-grup, sa duca, dupa o perioada, la alte semnificatii axiologice decat cele de azi. Cultura unei societ i este memoria ei, este mijlocul prin care se poate ntrupa n to i i n fiecare ceea ce numim identitate na ional , etnic , religioas , profesional etc. Prin cultur se asigur continuitatea con tiin ei colective; individul uman devine o personalitate prin culturalizare, n m sura n care particip prin propria con tiin la con tiin a grupului din care face parte. Doar ca personalitate cultural poate deveni o parte activ , util a societ ii. Educa ia trebuie s - i defineasc i s - i redefineasc valorile la confluen a diverselor ideologii caracteristice: trecutului, prezentului i viitorului; spa iului local, na ional i universal; spa iului colii i celui al comunit ii; aspira iilor individuale i celor sociale. coala ns i i oamenii care o reprezint vor promova modele de gndire i ac iune prin care s se exerseze competen ele cerute de via a ntr-o societate democratic : cooperarea, comunicarea, armonia, echilibrul interior, respectul, profesionalismul. na ionalizareai valorilor culturale autohtone si spa iului cultural na ional nseamn automat i delimitarea persoanei respective fa de-o apartene teritorial i fa de-o realitate istoric Practic in Romania secolului XXI notiunea de valori culturale asa cum sunt acestea percepute in randul tinerilor si adolescentilor poate avea o conotatie subiectiva,intrucat acestea,privite prin prisma evolutiei tehnologice si sociale ale individului,pot fi definite in functie de viziunea fiecaruia dintre noi.Asadar,fiecare tanar ar trebui ca de la o varsta frageda,sa aibe alaturi persoane erudite,capabile sa ii insufle cunostinte folositoare, sa ii faca sa deosebeasca adevaratele valori de cele false sau de cele kichioase.

Prin urmare dinamica valorilor culturale ar trebui pn la urm s fie vizualizat la adev rata dimensiune social i n cotextul globaliz rii innd cont de perspectivele deschise de formele multiculturalit ii i de conexiunile realizate n societate.

Bibliografie: -Valorile culturale-reper si elita in contextual dialogului european,conferentiar Gelu Vlasin


-Valori

educationale.Conflicte valorice si rezolvarea lor,Simona Craciun

Universitatea Valahia Facultatea de Stiinte Economice Spec. Economia Comertului,Turismului si Serviciilor Anul II

Rolul valorilor culturale in societate

Albu Adela Cristina