Sunteți pe pagina 1din 9

ISTORIA BROWSERELOR WEB

Browserele(navigatoarele) web sunt principalul instrumente de comunicare pe reteaua globala care o numim internet.Ele permit vizualizarea paginilor web cu continut scris, grafic, video etc. Pentru a putea vorbi despre browsere web , intai trebuie sa intelegem intai reteaua pe care ele comunica, adica internetul.

Ce este Internetul?Ce sunt protocoalele?


Punctul de pornire n dezvoltarea Internetului a fost rivalitatea ntre cele dou mari puteri ale secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii i Uniunea Sovietic. n 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lanseaz n spaiul cosmic primul satelit artificial al Pmntului denumit Sputnik. Acest fapt a declanat o ngrijorare deosebit n Statele Unite ale Americii, astfel preedintele Eisenhower nfiineaz o agenie special subordonat Pentagonului: Advanced Research Projects Agency (www.darpa.mil). Aceast agenie a Ministerului de Aprare (Department of Defense, prescurtat DOD) este condus de oameni de tiin, are o birocraie redus, i are ca misiune: Meninerea superioritii tehnologice a armatei Statelor Unite i prevenirea surprizei tehnologice n domeniul securitii naionale prin sponsorizarea celor mai noi i revoluionare descoperiri tiinifice i prin investirea de fonduri teoretic nelimitate pentru realizarea unei legturi ntre cercetarea tiinific i implementarea tehnologic militar a acesteia. n 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al crui nume va fi asociat cu inteligena artificial, gsete soluia de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru n care mai multe aplicaii (programe de calculator) solicit acces concurenial la o resurs (fizic sau logic), prin care fiecrei aplicaii i se aloc un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Aprnd apoi primele calculatoare n marile universiti se pune problema interconectrii acestora. Cercettorul Lawrence Roberts susine o soluie de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) n modelul numit "client-server". Astfel, pentru a transmite informaia, aceasta este mrunit n poriuni mici, denumite pachete. Ca i la pota clasic, fiecare pachet conine informaii referitore la destinatar, astfel nct el s poat fi corect dirijat pe reea. La destinaie ntreaga informaie este reasamblat. Dei aceast metod ntmpin rezisten din partea specialitilor, n 1969 ncepe s funcioneze reeaua "ARPANET" ntre 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah i Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate ntr-un protocol care reglementa transmisia de date. n forma sa final, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf i Robert Kahn n 1970 i care este i acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau i Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. s se "neleag" unele cu altele. n acest fel, Internetul urma s devin cu adevrat independent de platforma harware utilizat. Ca program al Ministerului Aprrii al SUA, ARPANET s-a dezvoltat uluitor de repede, la el conectndu-se din ce n ce mai multe calculatoare. n 1979 ARPA decide s separe reeaua n dou, una pentru lumea comercial i universitar, i una militar. Cele dou reele puteau comunica n continuare, construindu-se practic o inter-reea (internet) denumit iniial DARPA Internet i consacrat ulterior sub denumirea Internet. Numeroi cercettori din domeniul academic i militar si-au concentrat eforturile n scopul dezvoltrii unor programe de comunicare n reea. Astfel n 1980 o serie de programe de comunicare (bazate pe protocoale binedefinite), care sunt utilizate i astzi, erau deja

finalizate. n 1983, TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului, i ca urmare, tot mai multe calculatoare din ntreaga lume au fost conectate la ARPANET. SMPT sau Simple Message Transfer Protocol , este protocolul standard pentru email-uri, si exista din 1980.Creterea numrului de calculatoare conectate la Internet a devenit exponenial, astfel nct n 1990 Internetul cuprindea 3.000 de reele i 300.000 de calculatoare. n 1992 era deja conectat calculatorul cu numrul 1.000.000. Apoi mrimea Internetului s-a dublat cam la fiecare an. Dezvoltarea rapid a Internetului s-a datorat faptului c accesul la documentaia protocoalelor obligatorii a fost i este liber i gratuit. n 1969 S. Crocker a iniiat o serie de note de cercetare denumite RFC (Request for Comments), numerotate cronologic i devenite cu timpul accesibile gratuit on-line (n Internet). Marea schimbare a nceput n 1989, cnd Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nuclear din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltrii primului prototip al World Wide Web (WWW sau web).

Browsere(Navigatoare) Web
Tot Tim Berners Lee impreuna cu Robert Cailliau, au conceput in 1990 primul web browser , care se numea efectiv World wide web si era destinat pentru sistemul de operare NeXTStep al calculatoarelor NEXT. Prima versiune o punem numi mai mult un client web decat un navigator, deoarece avea functionalitati limitate,nici vorba de interfata grafica, era efectiv un program in linia de comanda.El a fost modificat ulterior si dupa cateva versiuni a inceput sa semene cu ceea ce numim astazi un browser. Browserul WWW nou avea o interfata grafica, cu un meniu de Navigare care avea butoane caback, next sau previous. El mai aveam un meniu Document asemanator cu meniul FILE de pe sistemele windows din zilele noastre, un meniu de cautare FIND, un mediu de editare EDIT. Meniul Style era interesant prin faptul ca puteai sa incarci anumite fisiere de stil care sa dicteze cum iti erau redate paginile.Toate meniurile(ferestrele) de mai sus aveau un buton X de inchidere , care le acel moment era unic pentru sistemele NEXT, pana cand mai tarziu a fost copiat de Windows. Cu toate ca World-Wide-Web avea interfata grafica, el nu putea reda continut grafic.El a fost scris in Objective-C , iar dupa mai multi ani i s-a schimbat numele in Nexus ca sa nu se faca confuzie cu reteaua globala de comunicatie cu acelasi nume. Alte browsere din perioada asta au mai fost: Line-Mode: scris de Nicola Pellow, student matematician care isi facea practica la CERN, a scris un browser fara interfata grafica, care functiona pe mai multe tipuri de dispozitive. Nicola si echipa lui au adaptat navigatorul lor pe sisteme Unix,Microsoft sau Dos, astfel incat oricine sa poata avea acces la internet, care la acel moment era o lista de numere de telfoane ale CERN. Ewise : un grup de studenti de la universitatea din Helsinki s-au unit pentru a scrie un browser ca un proiect de masterat. Deoarece acronimul depatametului lor era OTH , ei au numit browsrul Erwise ca un joc de cuvinte de la cuvantul de baza Otherwise (ro: altfel); Midas: In vara lui 1992 , Tony Johnson de la SLAC(Stanford Linear Accelerator Center),a dezvoltat al treilea browser pentru sistemul de operare Unix, si l-a numit Midas. Scopul lui era in pricipiu acela de a distribui informatii la colegii sai despre cercetarile sale in fizica. MOSAIC : O alt schimbare radical s-a produs cnd, n 1993, National Center for Supercomputing Applications (NCSA) din SUA a pus la dispoziie browserul "Mosaic", care era bazat pe o interfa grafic (Windows) si este recunoscut ca primul browser ca sa devina cu adevarat popular.

Dezvolatat de Marc Andreessen, Jamie Zawinski si altii care mai tarziu au ajuns sa scrie browsrul Netscape. Mosaic a fost construit pe serverul lui Berners-Lee si oferea suport grafic, audio sau audiovideo.A devenit rapid cel mai popular browser web ajutand la accelerarea dezvoltarii domeniului. In August 1994 NCSA a atribuit toate drepturile comerciale ale Mosaic catre Spyglass Inc. Astfel Spyglass avea posibilitatea sa isi distribuie/vanda tehnologia catre alte companii, ceea ce a si facut, una din companii a fost Microsoft , care a folosit tehnologia Mosaic pentru Internet Explorer. Dezvoltarea Mosaic s-a oprit in 1997 deoarece Netscape si Microsoft aveau echipe foarte mari de dezvolatere a propriilor browsere. Alte browsere in perioada '93-'94 au fost : Arena ,dezvoltata la compania Hewlett-Parckard in Anglia in 1993, acesta avand caracteristici puternice de pozitionare a tabelelor si al elementelor grafice; Lynx, dezvoltat la universitatea din Kansas pentru a distribui informatii prin campusul universitar, si a devenit browserul preferat pentru terminale fara interfata grafica; Cello dezvoltat de Tom Bruce in 1993. In 1994 are loc nasterea a doua din cele mai populare browsere din zilele noastre: Opera si Mozilla. Opera a luat nastere in Oslo,Norvegia si a fost dezvoltat de o echipa de cercetatori ai companiei Telenor. Anul urmator doi dintre membrii echipei de cercetare:Jon Stephenson von Tetzchner si Geir Ivarsy au parasit Telenor si au infiintat Opera Software pentru a dezvolta un browser comercial. Opera 2.1 a fost valabil pe internet in vara lui 1996. Mozilla a luat naste in 1994, cand compania Netscape a lansat prima versiune a propiului lor browser, astfel in 15 DEC a aparut Mozzila 1.0 , primul browser comercial. O versiune open-source a browserului Netscape a fost distribuita pe internet in 2002, numit tot Mozzila, iar in Noiembrie 2004 a fost primit denumirea populara care o are si in ziua de astazi: FireFox. Internet Explorer In August, 1995 compania americana Microsoft a scos pe piata prima versiune a unui browser propiu care sa functioneze pe sistemul de operare Windows 95 si s-a numit Internet Explorer. Acesa a progresat rapid deoarece era vandut la pachet cu sistemul de operare Windows, iar Netscape era vandut separat, astfel in 1996 , toamna, IE avea o treime cota de piata, iar in 1999 a devenit cel mai folosit browser la nivel mondial. In anii '90 au mai fost dezvoltate si alte browsere printre care :Active Worlds MacWeb ,Air_Mosaic ,NetAttache ,Amiga ,NetCaptor ,Arachne ,NETCOMplete ,Charlotte , NetCruiser ,EI*Net ,NetManage Chameleon ,EmailSiphon ,NetPositive ,Enhanced NCSA Mosaic , PlanetWeb ,GetRight ,Quarterdeck WebC ,HotJava ,SPRY_Mosaic ,IBM WebExplorer ,Spyglass Enhanced Mosaic ,internetMCI ,TueV Mosaic for X ,IWENG ,WWWC. Browserul Mozilla este orecum urmasul browsrului Netscape, fiind bazat pe acesta , dar la un moment dat, Netscape a devenit bazat pe Mozilla, mai exact vesiunile finale, intre 6.0 si 8.5.Acesta a luat nastere oarecum in 1998 cand compania Netscape a hotarat sa faca public sursele browselui cu acelasi nume.Mozilla Organization a luat nastere cu scopul de a imbunatatii produsul curent . In 2000 puteam vedea o versiune incompleta a browserului Mozzila, mai exact versiunea 0.6 In 2002 a fost lansat Mozilla 1.0 ,avand numele Phoneix, care a adaugat multe optiuni precum taburi, pop-up blocker, mod full screen , si manager de download. Dupa ce a folosit mai multi ani browsrul Netscape si IE for mac , compania americana Apple a decis sa-si dezvolte propiul browser pentru calculatoarele Macintosh, pe nume Safari, lansat in Ianuarie 2003 pentru sistemul de operare Mac OS X, dar mai tarziu a fost comatibil si cu sisteme de operare din familia Windows, iar momentan este principalul browser si pe iOS(iphone Operating System).

In 2008 browserele Principale erau Internet Explorer,Mozilla Firefox, Opera si Safari, dar a aparut inca un browser, si nu e de mirare ca a venit tocmai de la una din companiile care domina internetul, Google. Navigatorul se numeste Chrome. Prima versiune pentru sistemele de operare Microsoft Windows a aprut pe 2 septembrie 2008 n 43 de limbi. Versiunile pentru sistemele de operare Mac OS X i Linux sunt in stadiu alpha.

Alte browsere care au aparaut dupa anul 2000 ar mai fi Avant Browser, un navigator bazat pe sursele lui Internet Explorer, dar inspirat din Opera;la fel siMaxthon este alt browser care este o oarecare adaptare a Internet Explorer, original denumit MyIE, am putea preciza mai precis ca fac parte din aceeasi familie de engine; Camino: un browser bazat pe mozilla dar specializat pe Mac OS, Konqueror , etc.

Browsere Mobile
Daca am prezentat navigatoarele PC , trebuie sa spunem ceva despre cele de pe alt tip de dispozitive, implicit dispozitivele mobile. Primul navigator pentrun un dispozitiv mobil a fost PocketWeb , dezvoltat in 1994 pentru dispozitivul de tip PDA , AppleNewton , el a fost urmat de primul produs intr-adevar comercial numit NetHopper in 1996. Primul navigator pe un telefon mobil a fost UP.Browser", dezvoltat de de Unwired Planet pentru dispozitive AT&T , si oferea redarea continutului HDML. In 1997, o companie britanica a dezvoltat micro-navigatorul Webwalker care a fost cumparat de Microsoft in 1999 si a devenit oficial Mircosoft Mobile Explorer 2.0 . Blazer , navigatorul principal de pe Palm OS, dezvoltat original de Bluelark Systems care a fost cumparat de Handspring. Versiunea 1.0 al Blazer a fost lansata in noiembrie 2000 si suporata html, wap. Versiunea 2 a fost lansata la inceputul lui 2002 si avea in plus posibilitatea de a folosi servere proxy, SSL, grafica pe 16 bit, si interfata utilizator imbunatatita. Din 22 septembrie 2005, toate aplicatiile Blazer 1 si 2 au incetat sa fucntioneze deoarece serverele proxy la care se conectau au fost oprite de catre palm. Blazer 3 a fost o imbunatatire serioasa a seriei, fiind scris de la 0, si beneficind de un motor nou numit Netfront. Important de mentionat ca browserele Bazler veneau incorporate in dispozitivele PDA de tip Treo. Blazer 4 a urmat, el fiind incoporat in dispozitive Tungsten E2, T5 si Treo 650, 680. Apoi s-a ajuns la Blazer 4.5 , care a fost lansat in mai 2006 cu dispozitivul Treo 700p si 755p, acesta oferea posibilitatea de a vedea fluxuri video cu Kinoma Player, si o versiune de Google maps. Tunder-Hawk este un navigator lansat in Decembrie 2001 de compania Bitstream si este disponibil pe o multime de telefoane, mobile si PDA-uri, in principiu orice dizpozitiv care suporta JAVA ME suporta si Tunder-Hawk. El nu foloseste vreun mecanism special de redare a paginilor web, ci le reda ca si un browser normal. Asta poate fi un dezavantaj deoarece un dispozitiv mobil nu are ecran la fel de mare ca un calculator, si pagina apare efectiv in miniatura. Acesta este probabil motivul pentru care cei de la Bitstream au adaugat un split-screen, unde se afiseaza pagina cu o vizualizare marita, un ZOOM efectiv. Skyfire,lasat prima data pe January 28, 2008 este un navigator mobil care opereaza prin descarcarea paginii web pe un server separat, unde se proceseaza(cu motorul Gecko in cazul acesta) iar apoi il trimite la dispozitiv. Aceasta abordare a fost copiata de la Opera Mini . Versiunile de inceput a functionat foate bine, integrand fara probleme tehnologii ca Flash,Silverlight sau Quicktime. Asta pana prin decembrie 2009 cand utilizatorii au inceput sa aiba probleme din cauza suprasolictarii serverelor. Cu toate ca Skyfire nu a fost oficial lansat in alte locuri inafara de SUA,Canana si Europa de Vest, oameni din lumea intreaga si-au instalat Skyfire pe dispozitive, pana cand in 1 Iulie 2010 Skyfire a

implementat restrictii pentru a preveni utilizarea in zone nesuportate. Veriunea 2.0 inlocuieste motorul de procesare Gecko cu WebKit, iar mecanismul de procesare este oarecum hibrid fata de prima versiune, adica lucrurile simple precum text si imagini sunt procesate de telefon, iar Flash-ul de exemplu e procesat de serverele Skyfire. Din 31 Dec 2010 nu mai sunt suportate telefoane Nokia si cele cu Windows Mobile. Firefox Mobile(sau Fennec) a fost lansat in iunie 2010, si era in principiu o versiune mobila a popularului navigator pentru PC. Intai a fost suportat de telefoanele Nokia Maemo si Nokia N900, apoi s-a lansat o versiune pentru Android.Momentan este o versiune alpha pentru telefoanele cu Windows Mobile, iar se anticipeaza o versiune pet telefoanele cu Windows Mobile 7. Versiunea curenta este 4 care a fost lansata pe 29 martie 2011. Opera Mini a fost lansat n 8 august, 2005 n Norvegia printr-un proiect pilot cu un canal de televiziune norvegian TV2. Disponibilitatea acestui serviciu este limitat, dar exist deja planuri pentru extindere. Aceast versiune a Opera Mini ruleaz pe aproape orice telefon mobil ce are suport pentru Java (lucru valabil pentru majoritatea telefoanelor mobile disponibile pe pia). Browser-ul este disponibil n dou variante: pentru telefoane mobile cu puin memorie i pentru telefoane cu mai mult memorie.Deoarece Opera Mini este fcut pentru telefoane mobile ce nu sunt capabile s afieze pagini web, pagina cerut este prima dat comprimat i adaptat pentru telefon de server-ele externe ale Opera Software.Opera Software a revolutionat industria navigatoarelor mobile prin tehnologiile Small Screen Rendering (SSR) si Medium Screen Rendering (MSR), care efectiv iau pagina web si o redimensioneaza ca sa incapa pe ecranul dispozitivului, de asemenea a fost primul browser web care sa suporte apeluri AJAX, si de asemenea primul browser mobil care a reusit sa treaca de testul Acid2, test conceput special pentru a avidentia problemele care pot aparea la redarea paginilor web. Opera Mobile pentru dispozitive mobile A nu se confunda cu Opera Mini , prima versiune de Opera Mobile a fost lansasate in 2000 pentri dispozitivele Psion 7 si netBook. Astazi Opera Mobile este disponibil pe o varietate de dispozitive si sisteme de operare precum Android,Windows Mobile sau Symbian. Opera Small Screen Rendering (SSR) poate reformata dinamic orice pagin pentru ecrane nguste, precum smartphone-uri i PDA-uri. Tehnologia se bazeaz i pe CSS, astfel utilizatorii i dezvoltatorii web au control asupra metodei de afiare.Opera Mobile este disponibil pe un numr mare de PDA-uri i smartphone-uri, printre care se pot aminti urmtorii productori:Nokia,BenQ,Sony Ericsson,Sharp Corporation,Sendo,Kyocera,Motorola, i Psion. Bolt, este un navigator web pentru dispozitive mobile care pot rula aplicatii Java ME. Navigatorul este produs de Bitstream Inc, companie ce a produs prin 2001 navigatorul Thunder hawk.A fost lansat prin februarie 2009 si foloseste motorul de afisare Webkit pentru a reda paginile la fel cum sunt redate de navigatoarele PC.

Web browser layout engine(motoare de afisare)


Astfel am enumerat o buna parte din browserele PC care au facut posibila navigarea pe internet in ultimii 21 de ani, dar este important de precizat ca multe dintre aceste navigatoare au oarecum componente comune, de exmplu nucleul, sau mai bine zis engine-ul . Trebuie sa intelegem ca engine-ul face efectiv cea mai mare parte a muncii unui navigator web, el este cel care ia URL-ul , il trateaza si reda continutul paginii.Exista 4 engine-uri mai importante , un numar aproape egal cu numarul navigatoarelor cel mai des folosite, sau efectiv cel mai bune. Gecko(7 Decembrie 1998), este un exemplu de engine gratuit si cu surse libere, dezvoltat de Mozila in 1997 si folosit bineinteles de navigatorul Firefox, dar si alte produse care poarta prefixul Mozzila, precum clientul de posta electronica Thunderbird. Alte navigatoare care il folosesc, sau mai

bine zis care sunt bazate pe el sunt: Netscape, K-Meleon, Galeon, Camino,Epiphany, Flock(ultimele doua au trecut recent la WebKit) si bineinteles Firefox. Trident(Aprilie 1997), cunoscut si ca MSHTML(de la MicroSoft Html), este bineinteles engine-ul pt Internet Explorer, dar este folosit si de soft-uri asociate precum Outlook Express, si de mini-browserele , din programele Winamp si RealPlayer. Presto(13 Novembrie 2002), este engine-ul dezvoltat de Opera Software pentru navigatorul Opera, si Opera Mobile. WebKit(7 Ianurie 2003) , care a avut la baza KHTML(Octomrie 2000) dezvoltat de KDE Software, este engine-ul pentru Safari si Chrome, dar si pentru browserele mai putin cunoscute Shiira,Omiweb sau Rekonq. Alte engine-uri ar mai fi: NetFront( 1995), Prince XML(2003),Robin(2000),Tasman(2000).

Istoria inovatiilor navigatoarelor web


Am putea spune ca diferentele majore dintre browsere se acopera in timp. Putem observa ca exista o tendinta de copiere a caracteristicilor care fac un browser sa fie mai bun sau mai utilizat decat altul, in alte cuvinte, daca vreun navigator introduce o caracteristica noua care este folositoare(o inovatie mai exact), celalalte browsere le introduc si ele intr-o forma asemanatoare intr-un timp nu foarte lung. Primul browser cu interfata grafica a fost Mosaic ,lansat cu versiunea 0.1 in martie 1993 , versiunea finala 1.0 in Noiembrie 1993, iar dupa el bineinteles au fost navigatoare ca Nestscape, Opera, IE. Taburi, sau mai bine zis posibilitatea de a vedea mai multe pagini in aceeasi instanta a aplicatiei, a fost introdusa pentru prima oara de Opera, in 1994 numita MultiTorg Opera.Versiunea era diferita de cea de azi, am putea s-o comparam cu un tile view de pe sistemul windows. Versiunea de astazi a taburilor a fost introdusa de Opera in 2000 , iar acum ele sunt standard in orice navigator. JavaScript, prima data numit LiveSCript, dezvoltat la Netscape in 1995, apoi denumit JavaScript dupa Sun a contribuit la imbunatatirea lui a prima data implementat in Netscape. Microsoft a realizat propia sa versiune a tehnologiei si a numit-o Jscript care a fost inclusa in InternetExplorer v3 in 1996. Transfer asincron de date adica transferul de date intre pagina si server dupa ce pagina a fost incarcata. Posibilitatea de a transfera asincron date intre client si server a fost introdusa in 1995 de Sun prin Applet-urile java, apoi Microsoft in Internet Explorer prin tagul html <iframe> in 1996, urmand sa introduca in 1999 in Internet Explorer 5.0 XMLHTTP ActiveX , un obiect Javascript, atunci a luat nastere AJAX .Mai tarziu browserele Mozzila, Opera,Safari au adoptat si ele o forma a acestei metode si au numit-o XMLHttpRequest, obiect Javascript folosit pe scara larga astazi , suportat chiar si de Microsoft incepand cu Internet Explorer 7. XMLHTTP ActiveX a ramas si el suportat de Microsoft. Sesiuni, sau mai exact posibilitatea sa revi de unde ti-ai lasat navigarea in cazult unei prabusiri a sistemului, sau a unei iesiri neintentionate a fost introdusa de Opera in 1996.O sesiune include adresa tuturor paginilor, pozitia ferestrelor si efectiv pozitia pe pagina unde a ramas utilizatorul. Zoom - Opera in 1996 a fost primul navigator sa suporte marirea si micsorarea paginolor, apoi au copiat IE, respectiv Maxthon. Primul browser open source a fost Netscape in 1998, cand compania cu acelasi nume a incercat sa redreseze situatia slaba in care era din cauza browserului Internet Explorer, prin oferirea gratuita a surselor cu care a fost construit navigatorul.

Pop-up-Blocker , pentru toate mesajele,reclamele, care apar pentru a-ti contra atentia asupra unei chestii care de cele mai multe ori nu te interseaza a fost introdusa de Opera v5 in 2000. Clear History , introdus de Opera v4 in 2000, permite stergerea datelor private care le-ai folosit in timp ce ai navigat pe internet. Private Mode , este un mod special de navigare , cand datele tale,parolele si istoria nu sunt salvate.A fost introdus de Safari. Cautare integrata, Opera a fost primul navigator care sa introduca in interfata sa grafica un cmp pentru cutri pe motoare de cauta, mai exact a fost un camp pentru Google, acest lucru s-a petrecut in 2000, navigatoare care au copiat optiunea au fost Mozzila si IE prin plug-in-uri. Client de mail Opera a fost primul navigator care sa includa client de mail in anul 2002. Password Manager - nu am gasit, probabil IE Add-ons probabil Mozzila Cautare pe pagina(Find on Page) - nu am gasit Comenzi vocale introduse de Opera in 2005, foarte utile pentru persoane cu dizabilitati, dar oarecum nepractice pentru utilizatorii obisnuiti. Permit deschiderea de pagina noua, reincarcarea paginii dar si navigarea.Comenzile se pronunta in engleza si sunt precedate de cuvantul Opera, de exmeplu Opera reload page sau Opera new tab.In acelasi timp Opera a introdus si optiunea de citire automata a continutului paginii, care se efectueaza tot in engleza. Client de torrent, Opera a fost primul browser care sa suporte un protocol peer-to-peer. Opera 9 a fost lansat cu suport pentru fisiere de tip bittorrent. Acest lucru este o decizie fireasca pentru un navigator care suporta protocoale http si ftp. Tab Stacking , optiune introdusa de Opera in 2011, iti ofera posibilitatatea sa iti organizezi taburile deschide pe grupuri, in caz ca ai foarte multe deschide de exmplu. Mecanismul se executa prin drag and drop, iar grupul de taburi poate fi extins sau retras. Cand este extins taburile apart in mod normal, iar cand este retras ele apar sub dimensiunea unui singur tab. Download Manager,-Un download manager este un program care permite sa intrerupi descarcarea de fisiere, si sa le reiei dupa un anumit timp. Go!Zilla a fost probabil primul download manager, pe atunci numite si download accelerator, dezvoltat in 1995 de Aaron Ostler, programele gen download accelerator erau in general extensii pentru browsere, iar primul browser care a integrat o astfel de aplicatie a fost Opera in 1998.. Hardware acceleration , introdus de Chrome prin septembrie 2010 la versiunea 6, apoi de Firefox si IE9.

Istoria procentajului de folosire a diferitelor navigatoare


Efectiv contorizarea folosirii navigatoarelor este imposibila, deoarece internetul este o retea care nu foloseste un anumit punct prin care sa treaca toate conexiunile si nu ai cum sa spui sigur care navigator are ce procent, la fel probabil ca si sondajele de opinie de inaintea votului pentru presedentie. In zilele noastre am putea afirma ca un sondaj facut de un motor de cautare de exemplu, acestea fiind paginile web oarecum cele mai folosite(si aceasta afirmatie este oarecum aproximata, neputand fi practic verificata)pagini web, ar fi oarecum aproape de realitate. Daca in Ianuarie 1994 internetul avea un navigator principal, adica MOSAIC, care era folosit de 97% din piata, dupa cateva luni mai tarziu, a aparut Netscape, iar in Octombrie numarul persoanelor care foloseau Mosaic a scazut pana la 68%, iar Netscape a castigat rapid 18%.Procentajele pentru Mosaic au inceput sa scada si mai mult pe masura ce au aparut si alte navigatoare, precum Internet Explorer. Astfel vom niste date facute pe un sondaj de opinie despre browserele de la mijlocul anilor '90, apoi o statistica mai ampla din perioada curenta.

EWS Web Server at UIUC (1996 Q2 to 1998)


Usage share data from: EWS Web Server at UIUC Date Mosaic Internet Explorer Netscape Navigator Source 1998 Q4 50.43% 46.87% Oct 1998, Nov 1998, Dec 1998 1998 Q3 47.90% 48.97% Jul 1998, Aug 1998, Sep 1998 1998 Q2 43.17% 53.57% Apr 1998, May 1998, Jun 1998 1998 Q1 39.67% 57.63% Jan 1998, Feb 1998, Mar 1998 1997 Q4 35.53% 62.23% Oct 1997, Nov 1997, Dec 1997 1997 Q3 32.40% 64.93% Jul 1997, Aug 1997, Sep 1997 1997 Q2 0.37% 27.67% 69.77% Apr 1997, May 1997, Jun 1997 1997 Q1 0.60% 22.87% 74.33% Jan 1997, Feb 1997, Mar 1997 1996 Q4 1.20% 19.07% 77.13% Oct 1996, Nov 1996, Dec 1996 1996 Q3 2.47% 13.97% 80.37% Jul 1996, Aug 1996, Sep 1996 1996 Q2 6.93% 9.60% 82.77% Apr 1996, May 1996, Jun 1996 Iar in anul curent,mai exact in Mai 2011 statistica principalelor navigatoare arata cam asa: Internet Firefox Chrome Safari Opera Mobile Explore r

Perioda\Navigator

5.75% April 2011 44.21% 28.08% 17.21% 9.17% 1.22% 5.21 March 2011 44.91% 28.26% 16.30% 9.18% 1.24% 4.7 Navigatoare Mobile Putem obeserva in tabelul de mai sus ca pe o perioada ultimelor 3 luni cea mai mare ascensiune au avut-o navigatoarele mobile, iar daca ne gandim ca in decembrie 2008 ele aveau sub 1% putem concluziona ca e subdomeniul de navigare al internetului care progreseaza cel mai rapid. Asadar, sa privim putin rata de utilizare doar intre browserele mobile la sfarsitul anului 2008 cand oarecum internetul mobil a inceput sa ia amploare iar apoi in anul curent. Date 2009-03 2009-02 2009-01 2008-12 Opera Mini 21.45% 23.15% 24.69% 26.51% Android 2.18% 2.06% 1.92% 1.70% iPhone 24.22% 23.26% 23.06% 21.68% Nokia browser BlackBerry Altele 17.95% 18.25% 17.78% 17.96% 5.97% 5.57% 4.91% 4.71% 28.23% 27.71% 27.63% 27.43%

May 2011 43.45% 27.87% 18.36% 9.04% 1.18%

Date

Opera Mini

Android

iPhone

Nokia browser BlackBerry Altele

2011-05 2011-04 2011-03 2011-02

21.75% 21.90% 21.03% 21.15%

17.02% 15.49% 15.27% 14.70%

16.75% 17.43% 18.18% 18.08%

16.47% 16.32% 15.95% 15.77%

12.80% 13.37% 13.93% 14.35%

15.21% 15.50% 15.64% 15.95%

Daca privim cele doua tabele, putem observa o crestere a browserelor Android si BlackBerry, o stagnare/scadere mica al Opera si Nokia, si o scadere mai mare al Iphone si a altor navigatoare.

Biblbiografie: http://www.w3.org/People/Berners-Lee/WorldWideWeb.html http://www.livinginternet.com/w/wi_browse.htm http://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_layout_engines http://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_web_browsers http://en.wikipedia.org/wiki/Mobile_browser http://internet-browser-review.toptenreviews.com/ http://en.wikipedia.org/wiki/Usage_share_of_web_browsers#GVU_WWW_user_survey_.28199401_to_1998-10.29 http://en.wikipedia.org/wiki/Blazer_(web_browser) http://ro.wikipedia.org/wiki/Opera_(navigator_web) Muntea Razvan Sorin grupa 235

S-ar putea să vă placă și