P. 1
Referat Protectia Ameliorarea Si Evolutia Solului

Referat Protectia Ameliorarea Si Evolutia Solului

|Views: 5,148|Likes:
Published by Nirolf Chiperi

More info:

Published by: Nirolf Chiperi on Aug 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/19/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1. Termenul de teren
  • 1.3. Conceptul de fertilitate a solului
  • 1.4. Bonitarea terenurilor agricole, indicatori de bonitare
  • 2.1. Aciditatea solului i indicatorii de apreciere
  • 2.2. Salinitatea i alcalinitatea. Indicatorii de apreciere
  • 2.3. Toleran a la salinitate
  • 2.4. S r turarea secundar . Cauze i efecte
  • 2.5. Capacitatea de tamponare a solului. Factorii care influenteaz
  • 2.6. Excedentul de umiditate a solului. Gleizarea si pseudologizarea
  • 2.7. Compactitatea solurilor. Indicatorii de apreciere
  • 3.1. Deosebirea dintre lucr rile agropedoameliorative i cele
  • 3.3. Lucr rile agropedoameliorative propiu-zise
  • 3.4. Lucr rile agropedoameliorative asociate
  • 4.1. Criteriile de incadrare in grupa solurilor acide
  • 4.2. Tipurile de sol afectate de aciditate
  • 4.3. Caracteristicile solurilor acide
  • 4.4. Amendarea cu calcar
  • 4.5. Fertilizarea solurilor acide
  • 5.1. Originea s rurilor din sol
  • 5.2. Caracterizarea solurilor saline (solonceacurile)
  • 5.3. Caracterizarea solurilor alcalice (soloneturile)
  • 5.4. Sp larea s rurilor din sol
  • 5.5. Amendarea cu gips (gipsarea)
  • 5.6. Culturile tolerante la salinizare
  • 6.1. Fenomenul de exces de umiditate. Cauze i efecte
  • 6.2. Gleisolurile i solurile gleizate. M suri de ameliorarea
  • 6.3. Stagnisolurile i solurile stagnogleizate. M suri de ameliorarea
  • 7.1. Eroziunea solului. Cauze si efecte
  • 7.2. Caracterizarea erodosolurilor
  • 7.3. Lucr ri de prevenire i combatere a eroziuni solului
  • 8.1. Proprietatile solurilor nisipoase
  • 8.2. M suri de ameliorare
  • 9.1. Conceptul de poluare a solului
  • 9.2. Tipurile i gradele de poluare a solului
  • 9.3. Sursele de poluare a solului
  • 10.1. Poluarea solului prin activit ile extractive
  • 10.2. Poluarea solului prin depozitarea de reziduuri diverse
  • 10.3. Poluarea solului cu substan e purtate de aer
  • 10.4. Ploile acide. Efectele asupra plantelor i solului
  • 10.5. Poluarea cu metale grele. Cn i LMA in sol i plante. M suri de
  • 11.1. Poluarea solului cu reziduuri zootehnice. Polu ntii din reziduurile
  • 11.2. Poluarea solului cu ingr minte chimice
  • 11.3. Poluarea solului cu reziduuri de pesticide
  • 12. Prezenta i gama solurilor din zona dvs. de re edin a i ar ta i factorii
  • 13. Ar ta i sursele de poluare a solului din zona dvs. si consecintele

Universitatea de tiin e Agricole i Medicin Veterinar a Banatului din Timi oara

Facultatea de Agricultur
Specializarea: Ingineria Mediului

Referat
Ä Protec ia i Ameliorarea Solului ´

Profesor : Borza Iacob Materia : Protec ia i ameliorarea solului

Student: Florin Chiperi
I.D. ± Anul II de studiu, sem.I, modulul II Localitate de re edin : Ivanda, jud. Timi

1

Cuprins:

Prezenta i sistemul român de taxonomie a solurilor (SRTS2003) la nivelul superior««.pag.5 1. Conceptul de teren, sol i fertilitate«««««««««««««««««««.pag.10 1.1. Termenul de teren 1.2. Conceptul actual despre atribu iile i func iile solului 1.3. Conceptul de fertilitate a solului 1.4. Bonitarea terenului agricole, indicatori de bonitare

2. Factorii limitativi ai fertilit ii solului«««««««««««««««««««pag.14 2.1. Aciditatea solului i indicatorii de apreciere 2.2. Salinitatea i alcalinitatea. Indicatorii de apreciere 2.3. Toleran a la salinitate 2.4. S r turarea secundar . Cauze i efecte 2.5. Capacitatea de tamponare a solului. Factorii care influen eaz capacitatea de tamponare 2.6. Excedentul de umiditate a solului. Gleizarea i pseudogleizarea 2.7. Compactitatea solulrilor. Indicatorii de apreciere

3. Lucr rile agropedoameliorative«««««««««««««««««««««.pag.19 3.1. Deosebirea dintre lucr rile agropedoameliorative i cele hidroameliorative 3.2. Lucr rile modificabile i nemodificabile ale solului 3.3. Lucr rile agropedoameliorative propriuzise 3.4. Lucr rile agropedoameliorative asociate

2

4. Ameliorarea solurilor acide«««««««««««««««««««««««pag.21 4.1. Criteriile de incadrare în grupa solurilor acide 4.2. Tipurile de sol afectate de aciditate 4.3. Caracteristicele solurilor acide 4.4. Amendarea cu calcar (calcalizarea) 4.5. Fertilizarea solurilor acide

5. Ameliorarea solurilor saline i alcaline (salsodisoluri)««««««««««««..pag.27 5.1. Originea s rurilor din sol 5.2. Caracterizarea solurilor alcalice (solone urile) 5.3. Sp larea s rurilor din sol 5.4. Amendarea cu gips (gipsarea) 5.5. Culturile tolerante la salinizare

6. Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate (hidrosoluri)«««««««««««pag.30 6.1. Fenomenul de exces de umiditate. Cauze i efecte 6.2. Gleisolurile i solurile gleizate. M suri de ameliorare

7. Prevenirea i combaterea eroziuni solurilor««««««««««««««««...pag.32 7.1. Eroziunea solurilui. Cauze i efecte 7.2. Caracterizarea erdosolurilor 7.3. Lucr ri de prevenire i combaterea eroziuni solului

8. Ameliorarea solurilor nisipoase i nisipurilor (psamosolurile)«««««««««..pag.34 8.1. Propriet ile solulrilor nisipoase 3

8.2. M suri de ameliorare 9. Poluarea solului««««««««««««««««««««««««««......pag.35 9.1. Conceptul de poluare a solului 9.2. Tipurile i gradele de poluare a solului 9.3. Surse de poluare a solului

10. M suri de prevenire i combatere a polu rii solului«««««««««««««pag.37 10.1. Poluarea solului prin activit ile extractive 10.2. Poluarea solului prin depozitarea de reziduri diverse 10.3. Ppoluarea solului cu substan e purtate de aer 10.4. Ploile acide. Efectele asupra plantelor i solului 10.5. Poluarea cu metale grele. Cn i LMA în sol i plante. M suri de reducere a polu rii cu metale grele

11. Poluarea solului ca efecte a activit ilor agricole««««««««««««««.pag.44 11.1. Poluarea solului reziduuri zootehnice. Poluan ii din reziduuurile zootehnice 11.2. Poluarea solului cu îngr minte chimice

11.3. Poluarea solului cu reziduuri de pesticide

12. Prezenta i gama solurilor din zona dvs. de re edin fertilit ii acestora.

i ar ta i factorii limitativi ai

«««««««««««««««««««««««««««««««««««pag.47

13. Ar ta i sursele de poluare a solului din zona dvs. i consecin ele acestora. ««««pag.50

4

Protec ia i amelorarea solului
Prezenta i sistemul roman de taxonomie a solurilor (SRTS 2003) la nivel superior

La începutul secolului al XX -lea, în România, este promovat solurilor concep ia naturalist

in studiul

a lui Dokuceaev, de c tre Gh. Munteanu -Murgoci.

Ulterior, in ultimele decenii ale secolului al XX-lea este elaborat Sistemul român de clasificare a solurilor (S.R.C.S.), care urm reste pe de o parte p strarea conceptului genetico-geografic, iar pe de alt parte, (în spiritul clasificarii propuse de americani) accentul pus pe propriet ile solului, definite prin orizonturi si caractere de diagnostic. S-a încercat o modernizare a Sistemului român de clasificare a solurilor (S.R.C.S.) aparut in anul 1980, astfel, in anul 2003 a ap rut Sistemul român de taxonomie a solurilor (S.R.T.S.), ai c rui promotori sunt N. Florea i I. Munteanu. Echivalarea denumirilor solurilor din cele dou sisteme de clasificare amintite, la nivelul clasei de soluri se realizeaz relativ u or deoarece defini iile diferitelor clase au r mas in general neschimbate, modificându-se la unele dintre ele doar denumirile (tabelul nr. 1). In privin a denumirilor s-a preferat folosirea unui singur cuvânt (de exemplu in loc de soluri hidromorfe se folose te termenul hidrisoluri). În plus, unele denumiri au fost corectate prin întroducerea vocalei i ca vocal de leg tura (de exemplu denumirea de spodosol a fost înlocuit cu cea de spodisol).
Tabelul nr. 1 Echivalarea denumirilor solurilor din S.R.C.S. cu cele din S.R.T.S. la nivelul clasei de sol (cifrele române dintre paranteze indica ordinea in interiorul clasificarii/taxonomiei) S.R.C.S.-1980 Molisoluri (I) Argiluvisoluri (II) Cambisoluri (III) Spodosoluri (IV) Umbrisoluri (V) Soluri hidromorfe (VI) Soluri halomorfe (VII) Vertisoluri (VIII) Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (IX) Soluri organice (Histosoluri) (X) S.R.T.S.-2003 Cernisoluri (II) Luvisoluri (V) Cambisoluri (IV) Spodisoluri (VI) Umbrisoluri (III), Andisoluri (VIII) Hidrisoluri (IX) Salsodisoluri (X) Pelisoluri (VII) Protisoluri (I), Antrisoluri (XII) Histrisoluri (XI)

În cazul molisolurilor, pentru evitarea confuziilor (termenul de molisol este folosit si pentru stratul de sol dezghetat sezonier, în tundr , situat deasupra 5

(kastanoziom.C.pergelisolului / permafrostului) denumirea a fost înlocuit a fost prescurtat cu cea de cernisoluri (soluri inchise la culoare. cernoziomurile argiloiluviale i Faeoziomurile (denumirea este adoptat dup i o parte dintre solurile cenusii ).T. de la rusescul cernai ± negru). Astfel S. La argiluvisoluri denumirea la luvisoluri. astfel incât. 2) intre cele dou clasific ri au ap rut mai multe modific ri. luvosol. pseudorendzinele si solurile negre clinohidromorfe. Pentru cernoziom defini ia a fost l rgit . fa de S.S. Spre deosebire de clasificarea la nivel de clas . planosol.R. Preluvosolul include la 50 cm adâncime..A. alosol) fa 6 . de la grecescul phaios ± culoare inchis ) reunesc cernisolurile cu carbonat de calciu la o adâncime de peste 125 cm (o parte dintre cernoziomurile cambice.O. în acest tip au fost incluse cernisolurile cu carbonat de calciu în primii 125 cm (cernoziomurile cernoziomurile cambice. a andisolurilor . pe cele mai importante. Clasa umbrisolurilor a fost scindat prin separarea unei clase noi. care cuprinde doar 10 clase de sol. dintre care. rendzina ) fa Kastanoziomurile sunt solurile b lane c rora defini ia le -a r mas nemodificat fiind adoptat doar denumirea dup F.S.A. faeoziom. la nivelul tipului de sol (tabelul nr. cuprinde in total 12 clase de sol. iar clasa solurilor neevoluate trunchiate sau desfundate a fost scindat prin separarea solurilor neevoluate sub denumirea de protisoluri si a celor înfluen ate puternic de activitatea uman sub denumirea de antrisoluri.R. Doar clasele umbrisolurilor si solurilor neevoluate. care anterior erau incluse in clasa solurilor hidromorfe). La rendzina. (din latinescul castanea ± castaniu). trunchiate sau desfundate au fost scindate. iar defini iile au fost adaptate in mod corespunz tor. de asemenea i ordinea acestora este alta .O. defini ia a fost modificat prin restrangerea sferei (prezen a rocii calcaroase pân de 150 cm). solurile cernoziomoide.S. fa y (preluvosol. F. dar care nu prezint vertisol. y în clasa molisolurilor (cernisolurilor ) au ram s 4 tipuri de sol de 8 câte erau ini ial.argil ). iar denumirea a fost înlocuit cu cea de pelisoluri (de la pelit . argiloiluviale si solurile cenusii. le vom prezenta în continuare. In clasa argiluvisolurilor (luvisolurilor ) sunt incluse 4 tipuri de sol de 6 în S. Pentru vertisoluri defini ia a fost l rgita prin caractere tipice de includerea unor soluri foarte argiloase. cernoziom.R.C.

S. prin scindarea clasei umbrisolurilor.R. Stagnosolul este solul pseudogleic a c rui defini ie a r mas nemodificat .S.R.C.S. Eutricambosolul include atât solul brun eu-mezobazic cât si solul ro u. y In clasa cambisolurilor cele 3 tipuri de sol din S. districambosol ). solonceac extinderea condi iei de orizont salic respectiv natric. de pe fundul b l ilor pu in adânci. y Clasa solurilor hidromorfe (hidrisolurilor ) include 3 tipuri de sol i o defini ie care include atât solul gleic. podzol. Gleiosolul are o denumire adaptat sfer a fost restrâns (orizont Gr in primii 50 cm fa S. tipuri de sol.R. iar districambosolul este fostul sol brun acid c ruia i s-a modificat doar denumirea. prin ridicarea la nivel superior a variet ii holoacide a solului brun luvic sau luvisol albic.R. Limnosolul este un concept nou introdus pentru solurile submerse. iar luvosolul include solul brun ro cat luvic. iar în prezent sunt 3 (prepodzol. Prepodzolul este solul brun feriiluvial c ruia i s-a adaptat doar denumirea. brun luvic i luvisolul albic. au fost reduse la dou (eutricambosol . a c rui de orizont Gr în primii 125 cm in (gleiosol.R. de la primii 20 cm la primii 50 y Clasa vertisolurilor (pelisolurilor ) include dou tipuri de sol ( pelosol. i solonet a c ror defini ii au fost modificate. y In clasa umbrisolurilor au r mas doar nigrosolul i humosiosolul fostul sol negru acid i respectiv sol humico -silicatic a c ror defini ie nu s-a modificat. stagnosol ) cu unul mai putin decât in clasificarea anterioar .S. y In clasa spodosolurilor (spodisolurilor ) in S. La podzol atât defini ia cât i denumirea au r mas neschimbate. erau dou tipuri de sol.) cât i lacovistea. prin dou cm.C.C. y Clasa solurilor halomorfe (salsodisolurilor ) include ca i in S.atât solul brun-ro cat cât i pe cel brun-argiloiluvial. limnosol. Pentru planosoluri atât defini ia cât i denumirea au r mas acelea i. Andosolul a fost trecut in clasa andisolurilor ap rut in S. cu unul in plus fa 7 . adaptându-se doar denumirea.T.S. de clasificarea anterioar . Alosolul este un tip de sol nou introdus.C. iar criptopodzolul (cu sens de podzolire ascunsa) este un tip de sol nou introdus prin ridicarea la nivel superior a subtipului criptospodic al solului brun acid (de la altiduni mari). Pelosolul este un tip de sol vertosol). criptopodzol ).

S. dar nu are caractere vertice la fel de bine exprimate. iar cele arabe ordinea in interiorul clasific rii/taxonomiei) S.R.C.R. la nivelul tipului de sol (cifrele romane dintre paranteze indic apartenenta la clasa. Vertosolul este fostul vertisol a c rui defini ie nu s -a modificat.-2003 (II) kastanoziom (6) (II) cernoziom (7) (II) cernoziom (7) i (II) faeoziom (8) (II) faeoziom (8) (II) cernoziom (7) i (II) faeoziom (8) (II) rendzin (9) (II) faeoziom (8) (V) preluvosol (14) (V) luvosol (15) (V) planosol (16) (V) alosol (17) (IV) eutricambosol (12) (IV) districambosol (13) (VI) prepodzol (18) (VI) podzol (19) (VI) criptopodzol (20) (III) nigrosol (10) (VIII) andosol (23) (III) humosiosol (11) (IX) gleiosol (24) (IX) limnosol (25) (II) faeoziom (8) (IX) stagnosol (26) (X) solonceac (27) (X) solone (28) (VII) pelosol (21) (VII) vertosol (22) (I) litosol (1) (I) regosol (2) (I) psamosol (3) (I) aluviosol (4) (XII) erodosol (31) (I) aluviosol (4) (XII) antrosol (32) (I) entiantrosol (5) (XI) histosol (29) (XI) foliosol (30) 8 .T. cu cele din S.T.R.S.-1980 (I) sol b lan (1) (I) cernoziom (2) (I) cernoziom cambic (3) (I) cernoziom argiloiluvial (4) (I) sol cernoziomoid (5) (I) sol cenu iu (6) (I) rendzin (7) (I) pseudorendzin (8) (II) sol brun ro cat (9) (II) sol brun argiloiluvial (10) (II) sol brun ro cat luvic (11) (II) sol brun luvic (12) (II) luvisol albic (13) (II) planosol (14) (III) sol brun eu-mezobazic (15) (III) terra rossa (16) (III) sol brun acid (17) (IV) sol brun feriiluvial (18) (IV) podzol (19) (V) sol negru acid (20) (V) andosol (21) (V) sol humicosilicatic (22) (VI) l covi te (23) (VI) sol gleic (24) (VI) sol negru clinohidromorf (25) (VI) sol pseudogleic (26) (VII) solonceac (27) (VII) solone (28) (VIII) vertisol (29) (IX) litosol (30) (IX) regosol (31) (IX) psamosol (32) (IX) protosol aluvial (33) (IX) sol aluvial (34) (IX) erodisol (35) (IX) coluvisol (36) (IX) sol desfundat (37) (IX) protosol antropic (38) (X) sol turbos (39) S. 2 Echivalarea denumirilor solurilor din S. Este argilos asemenea vertosolului.nou introdus. Tabelul nr.R.S.S.C.

sol negru clinohidromorf.S. care permanent necesit revizuiri si actualiz ri. iar antrosolul este un tip nou introdus. sol ro u. entiantrosol) . trunchiate sau desfundate a a cum am precizat anterior sa scindat in clasa protisolurilor i a antrisolurilor.R. sol brun ro cat. care par ial se reg se te în conceptul de sol desfundat (deranjat in loc prin s pare adânc ). Histosolul este noua denumire a solului turbos a c rui defini ie nu sa modificat. iar antrisolurile dou tipuri (erodosol. de observa urm toarele aspecte: .T. au fost contopite sau coborate la nivel de subtip sau varietate (protosol aluvial.S. cu unul mai mult decât in S. prin Clasa solurilor organice (histisolurilor ) include dou tipuri de sol (histosol.C. ultimele 3. iar vocala de leg tur S.S. Sintetizând.T.. lacoviste).R. prin trecerea la nivel taxonomic superior a u nor subtipuri sau varietati de sol. sol desfundat.R. s-a folosit un singur cuvânt (de exemplu prepodzol în loc de sol brun feriiluvial ).C. .) i prezint un orizont organic nehidromorf (O) de grosime mare.R.referitor la aleas este o (de exemplu denumiri. partial rendzina.S. antrosol). cernoziom cambic. psamosol . pe m sura acumul rii de noi cunos inte.o serie de soluri din S. . 9 . sol cenu iu. regosol i psamosol atât denumirile cât i defini iile au r mas la fel. Aluviosolul include solul aluvial. antrosol. ca i la nivel de clas . difer de cea din instrumente de lucru. pseudorendzina. a c rui defini ie nu s-a modificat. regosol. aluviosol.R. iar foliosolul este un tip nou introdus (dar se reg se te partial in conceptul lit osolului organic din S. sol brun ro cat luvic. Pentru litosol. S. Protisolurile includ 5 tipuri de sol ( litosol. protosolul aluvial si coluvisolul. iar entiantrosolul este noua denumire pentru protosolul antropic. limnosol. Clasific rile reprezint erodosol în loc de erodisol). sol cernoziomoid. criptopodzol.S. cernoziom argiloiluv ial. cuprinde doar 32 tipuri de sol fa de 39 incluse in S. . Erodosolul este noua denumire pe ntru erodisol. d ar la care se adaug de modificare antropic fertilizare indelungat cu gunoi de grajd).S. luvisol albic.y Clasa solurilor neevoluate.au fost introduse 6 noi tipuri de sol (pelosol.R. alosol.R. foliosol).C. foliosol).ordinea tipurilor de sol din S.C.C. dintre care.S. y i alte situa ii a orizontului superior (prin irigare cu ape mâ loase.

1. Termenul de teren Termenul de teren provine din latinescul terrenum. sol i fertilitate 1. Conceptul de teren folosire  latura geografic . de componente al peisajului agricol 1. incluzând atributele atmosferei.1. uscatului caracterizat Conceptul de teren este o arie specific la suprafa prin atribute deasupra i sub aceast arie relativ stabile sau previzibile ciclic ale biosferei. ale hidrogeologiei. rezervor de ap . completare necesar pentru examinarea solului ca corp i resurs natura l . precum i rezultatele activit ii umane trecute i prezente. de complex fizico geografic care include i modific rile antropice. ale popula iilor de plante i animale. semnificativ asupra utiliz rii actuale sau viitoare aterenului de c tre om. Conceptul de teren se refer la mediul de via . ale solurilor i rocilor. Conceptul de teren are dou substan e nutritive i energie i ofer alte condi ii necesare cre terii palntelor No iunea de teren ar corespunde conceptului de peisaj. în m sur în care aceste atribute exercit o influen laturi: O intindere pe care se practic agricultura sau silvicultura Un sistem material care serve te de suport pentru plante. Conceptul actual despre atribu iile i func iile solului 10 . No iunea de sol este completat integreaz patru laturi distincte:    latura ecologic legat de condi iile dezvolt rii plantelor latura tehnologic care se refer la posibilita ile i modul de lucrare a solului latura economic care relev capacitatea de produc ie a solului i eficien a de de no iunea de teren. iar termenul de p mânt are sensul de Ästart de suprafa al globului care produce vegetale´ sau Äsuprafa de teren´.2. Conceptul de teren. de dezvoltare a vegeta iei spontane sau cultivate. paralelizându -se cu biotopul. una din semnifica iile lui fiind aceea de Äintindere de p mânt´.

i indeplini func iile. iar altel microorganisme fixeaz azotul atmosferic. Solul este men inatorul biodiversit ii genetice. il structureaz . Putem considera solul ca unul din cele mai complexe sisteme naturale ale planetei. fiind cosiderat indicator al caracteristicilor evolu iei mediului. macrofauna aereaz solul. reparti ia geografic a speciilor fiind rodul unor interrela ii consolidate de-a Plantele i i extrag din sol elementele de baz : azot. un sistem polifunc ional. amoniu în nitra i. faunei. Solul poate indeplini urmatoarele func ii:  depozit i sursa de regenerabil de energie fosil . un filtru inegalabil pentru sanatatea i indispensabila generatoare de mediului. a bogatului spectru de fiin e vii. Pentru a. solul i i disput suprema ia cu resursele de ap i biodiversitatea. aflate intr-un echilibru biologic. care ac ioneaz asupra compu ilor lui. alte macroelemnte: Ca.Dintre resursele indispensabile vie ii pe Terra. s i humus    adapost. florei. Fe. Zn. Solul con ine un ansamblu complex de micro i macroorganisme. S i microelemnte: B. Compozi ia 11 . prin proprieta ile lui de adsorbant i neutralizant al poluan ilor sursa de elemente nutritive pe ntru plante Regnul animal este tributar covorului verde al p mântului pentru hran lungul vremii. Mn. cu care Äcoopereaza´ benefic. fosfor i potasiu. solul trebuie s fie intr -o form accesibil . un agregat structurat de substan e in perpetua transformare. activit ii continuu. plante i animale. etc. Astfel. sau azot. Prin capacit ile sale solul reflect impactul climei. asigurând suportul material existen ial i evolutiv pentru om. Mg. Cu. fiecare specie fiind depozitarul unor gene valoroase care au oferit i continu ofere posibilit i creatoare pentru imbunat irea calit ii vie ii i s n t ii. prin fitomas transformat în participare la circula ia apei i a altor elemente in natur purificarea naturii. Mo. ii imbun ta e te fertilitatea. un complex biologic in care via a pulseaz via . Microorganismele transform compu ii carbonului in CO 2 si CH4. o putere unic antropice i topografiei asupra materialului parental din care s-a format in perioade variabile de timp.

biologice cu valori numerice in interva le optime i restictive bine definite în raport cu cerin ele plantelor cultivate. mai ales contemporan a pedologiei. astfel incât de cunoa terea i in elegerea sa depinde succesul in creerea unui mediu inconjur tor prietenos. Chiar daca s-a constituit ca i obiect de studiu inc din antichitate. cre terea i dezvoltarea acestora. dar i in practicarea unui sistem de agricultur durabil . chimic ai biologic de nutri ie al plantelor care asigur .3. solul este principalul mediu fizic. Din perspectiva agronomic . din care face parte. când au fost introduse i apoi rafinate metode i echipamente adecvate pentru evaluarea st rii solului prin indicatori. sau lente de pedogenez . au permis evaluarea mult mai precisa a st rii solului. dar. trecându-se astfel. oferi satisfac ii deosebite acelora care vor s -i descopere necunoscutele. 1981). inc de la primul i cel mai simplu. dup Rusu i colab. solul constituie un suport de cre tere al sistemului radicular. prin procese rapide. care integra aspecte morfologice. (2005). impreun cu al i factori. Fertilitatea solului poate fi definit . 1. de la no iunea de fertilitate a solului la cea de calitate a solului. agrofizice i agrochimice apar inând pedologiei moderne. Pentru plantele cultivate. Conceptul de fertilitate a solului Evolu ia conceptelor despre sol. in care solul era considerat ca substrat al vegeta iei. atmosfera i hidrosfera. mai solul prietenos cu mediul inconjur tor. concepte care a ez solul intr-un cadru mai armonios. fiind pozi ionat la interfa a litosferei cu biosfera. Progresele realizate în perio ada moderan . de s n tatea a solului. ca fiind Ä o i/sau capacitatea acestuia insu ire fundamental a solului determinat de calitatea 12 . Solul este una dintre cele mai importante resurse naturale ale Terrei. pân la urm torul concept. caracteristici specifice chimice. complexitatea organizatoric func ional a acestui sistem ofer inc un teren propice cercet rii explorarea dinamicii i diversita ii acestei resurse putând înc i tiin ifice.chimic a solului este in continu schimbare. a insemnat un pas uria pentru spre introducerea i promovarea agriculturii moderne. fizice. un rezervor de substan e nutritive i un intermediar prin care se aplica ingra amintele i amendamentele (Davidescu i Davidescu. S-a dovedit astfel c reprezint inima ecosistemelor terestre.

Pentru a principalelor condi ii care determin rodirea plantelor. porozitatea totala in orizontul restrictiv. denumi i indicatori de bonitare .´ Syers i fertilitatea solului nu are baze exclusiv chimice. prin aplicarea i a unor tehnologii curente ameliorative. textura in Ap sau in primii 20 cm. Exprimarea favorabilit ii pentru diferitele se face prin note de bonitare în condi iile naturale lucr rilor de imbun t iri funciare i potentarea notelor d e bonitare. iar pentru potentarea notelor de bonitare. reactia in Ap sau in primii 20 cm. volumul edafic. indicatori de bonitare Bonitarea terenurilor agricole reprezint o ac iune complex de cercetare i de apreciere cantitativ cultur . In România . salinizarea sau alcalinizarea. i a unor tehnologii curente ameliorative. continutul de CaCO3 total pe 0-50 cm. in func ie de factorii de mediu sunt: y y Factori lega i de clima: temperatura medie anual Factori lega i de sol: gleiza rea i precipita iile medii anuale i pseudogleiza. cres terea Springett (1984) subliniaz faptul c din sol. i dezvoltarea plantelor. se utilizeaz Indicatori de bonitare . Bonitarea terenurilor agricole. gradul de saturatie in baze in Ap sau primii 20 cm. factorul fizic i factorul biologic având un rol major i n asigurarea aportului de nutrien i 1. de i stabilire a gradului de favorabilitate a acestor condi ii pentru fiecare folosin calculul notelor de bonitare se folosesc anumi i indicatori.4. prin aplicare a lucr rilor de imbun t iri financiare indicatorii de potentare. Teaci. bonitarea se face pe seama sistemului elaborat i imbun t it de c tre D. inundabilitatea i excesul de umiditate la suprafa 13 . rezerva de humus in stratul 0 -50 cm y y Factori lega i de relief: panta.de a intre ine produc ia vegetal . expozi ie i alunec rile Factori lega i de hidrologie: adâncimea apei freatice.

Cu cât gradul de satura ie cu baze este mai mic. Orizontul in care se acumuleaz s ruri solubile ( esc 1.) ce dep a profilului crusta.10 -0.2. Aciditatea solului p oate fi actual apoas (activ ).15 % intalnit in solurile obi nuite. insu irea solului sp lat de baze de a se comporta ca un acid slab.5%. reprezentat i se exprim prin concentra ia in ioni de hidrogen (H+) a solu iei i potential (titrabila).0-1.5% se nume te orizontul 14 . sulfa ii i carbona ii de sodiu. In solurile s r turate se g sesc s ruri u or solubile cum sunt clorurile. calciu i magneziu. Acest proces se produce atunci când solul este umezit freatic pâna la suprafa a. baze. Determinarea acidita ii solului serve te la stabilirea necesit mare i deci necesitatea de amendare. cloruri. climatul arid intensific evapora ia i depunerea s rurilor solubile in partea superioar de sol unde se formeaz orizont salic s rurile cationului de Na+.15 si 1. se nume te i se noteaz cu simbolul sa. peste 0. cât la a extractului apos > 4µs/cm iar Na schimbabil sub 15% din capacitatea de schimb catonic. usor schimbabil .1. lacovistele. sulfa i etc. dificil schimbabil . Factorii limitativi ai fertilitatii solului 2. se determin prin masurarea concentra iei ionilor activi de hidrogen in solu ie in valori pH. Salinizarea reprezint procesul pedogenetic prin care cre te con inutul in s ruri solubile. reprezentat prin solului. etc. ii de amendament i aciditate hidrolitic . cu atât aciditatea este mai 2. Aciditatea hidrolitic impreun cu suma bazelor schimbabile servesc la calcularea gradului de satura ie cu calcaros. concentra ia ionilor de hidrogen (H +) si Al3+ adsorbi i in compexul coloidal. Aciditatea poten ial poate fi aciditate de schimb. ele au conductivitatea electric categorie. Solonceacurile fiind cele incadrate in aceast i solurile moderat i slab salinizate ca cernoziomul. Aciditatea solului i indicatorii de apreciere Aciditatea solului.2.0 -1.10 -0. Atunci când con inutul in s ruri solubile din orizontul pedogenetic este cuprins intre 0. capabili sa treac prin schimb în solu ia solului . prin eliberarea in solu ie a ionilor de hidrogen. Indicatorii de apreciere Solurile saline au cantita i de s ruri u or solubile peste limita de toleran salinitatea plantelor de cultur în solu ia solului. Salinitatea i alcalinitatea.

a c ror incadrare se face in func ie de intensitatea alcalinz rii i a dâncimea la care apare alcalizarea. un orizont argiloiluvial. Salinizare solubile in condi iile unui climat arid i nivel variabil.salinizat i se noteaz cu simbolul se. Toleran a plantelor la salinitate reprezint limitele concentra iei s rurilor solubile ce permit men inerea in a plantelor adic toleran a biologic . mijlocie i scazut . ambele sunt tipuri d e sol halomorfe. atunci ca nd nivelul apei freatice scade i acumularea s rurilor solubile inceteaz . 2. Când complexul coloidal este saturat in Na+ intre 15 si 5%. tipul de salinizare raportul dintre ioni exprima i in miliechivalenti gram. in lipsa gipsului. Indicatorii alcaliz rii sunt: V Na (%din T). iar orizontul salic solonceacurilor.3. alcalinitatea (mg/me la 100g sol) sub forma i electroconductivitatea solului. cu apa freatic situat la mic i se notez cu simbolul ac. Formarea solurilor alcaice are loc pe seama solonceacurilor. in acest fel. Solurile alcalice au in solu ia solului un con inut ridicat de Na + schimbabil i o reac ie alcalin datorat prezen ei sodei. Toleran a la salinitate Toleran a la salinitate depinde de concentra ia s rurilor solubile cantitatea de ap via i de din sol in care sunt dizolvate s rurile. sunt plante cu toleran a ridicat . cu un con inut de Na+ al complexului coloidal de peste 15 %. in stratul de la suprafa salinitatea fiind scazut . care provoac dispersia i migrarea argilei i humusului in adâncime. Procesul de alcalizare are loc intens inprezen a unor ape freatice slab mineralizate. 15 . numit o rizont Bt natric care se noteaz cu simbolul Btna. Indicatorii saliniz rii sunt: limitele de con inut total de s ruri (mg/100g sol) stabilindu-se dup cloruric sau salinizare sulfatic . Salinizarea adâncime i alcalizarea . Alcalizarea este procesul pedogenetic ce se desfa oar in condi ii asemanatoare procesului de salinizare. Orizontul natric este specific solone urilor. Solone urile i solurile solonetizate fac parte din aceast categorie. Ca urmare are loc intensiflcarea p trunderii ionului Na+ in complexul co loidal al solului.orizontul format se nume te orizont alcalizat de bicarbonat de sodiu sau de magneziu.sunt procese generate de prezen a s rurilor i semiarid. Se formeaz .

16 . schimb rile de reac ie din sol fiind mai mici. Factorii care influenteaz capacitate de tamponare Puterea de tamponare este insu irea solului de a se opune tendin ei de modificare a reac iei sale chimice.antropogene: iriga ii cu ape ce con in s ruri. 2. In sol sunt dou sisteme tampon importante: sistemul format dintr-o serie de acizi slabi i s rurile lor cu o baz tare. S r turarea solului se datoreaz acumulate in zonele aride i semiaride. i complexul argilo -humic al solului. inunda ii cu ape s rate S r turarea secundar se poate preveni i combate prin:       men inerea cantita ii de ap prevenirea form rii de cruste prin executarea de lucr ri agricole acoperirea cu covor vegetal pe durata cât mai indelungat efectuarea uneori.Toleran a plantelor la salinitate este mai mic in primele stadii de vegeta ie i cre te pe masur ce plantele se dezvolt . chimice i fizico -chimice care formeaz o serie de acizi i baze. datorit alunec rii de teren i cutremurelor . baltiri de ap in jurul 2.5. Reac ia solului fiind modificat de reac iile biologice. Cauze i efecte S r turarea secundar solurilor datorit toleran sunt totalitatea proceselor de scadere a fertilit ii i sodiu schimbabil peste limita de in special s rurilor de Na acumul rii s rurilor solubile a plantelor.4. S r turarea secundar . suprap lacurilor de acumulare. de irigari de sp lare construc ia de sisteme de drenaj i de desecare urm rirea con inutului de s ruri din sol unat. Sursele ce produc s r turarea secundar prin prezen a simultan sunt: . In sol func ioneaz diverse sisteme chimice care frâneaz varia iile mari de pH. Capacitatea de tamponare a sol ului.naturale: ridicarea nivelului panzei freatice i ajungerea la suprafa a a unor roci salifere.

rapid. soluri bine drenate. moderat. foarte rapid. hidrofizice i chimice ale solului. în elegerea excesului de umiditate ca factor de sol limitativ. Excesul de umiditate este caracteristic lacovistilor.6. care determin permeabilitatea i infiltra ia excesului de umiditate. 2. prin inr uta irea unor serii de insu iri fizice. lent. indirect i complex. i 17 . foarte lent. moderat. y Drenajul natural sau global se refer la capacitatea terenului de a pierde excesul de umiditate prin infiltra ie cât i prin scurgere la suprafa . Atunci când in sol se introduc ingra aminte cu reac ie potential acid capacitatea de tamponare a solului pentru pH joac un rol important. solurilor gleice pseudogleice.Capacitatea de tamponare pentru acizi este cu atât mai mare cu cât cantitatea de baze adsorbite este mai ridicat . soluri moderat drenate. poate avea dou accep iuni: hidroameliorativa. El poate fi: foarte lent. soluri intens drenate. solurile negre clinohidromorfe i organice de mlastin . Drenajul este posibilitatea i ndepartarii excesului de umiditate din sol. Puterea de tamponare a unui sol este cu atât mai ridicat cu cât capacitatea sa de schimb catonic i gradul de satura ie cu baze au valori mai ridicate. lent. soluri imperfect drenate. Gleizarea si pseudologizarea Excesul de umiditate reprezint starea de supraumezire a solului. i pedoagronomica. y Drenajul intern este determinat de propriet ile solului i subsolului. soluri excesiv drentae si soluri cu drenaj schimbat. Excedentul de umiditate a solului. In solurile cu exces de umiditate procesele de oxidare decurg slab procesele de mineralizare a materiei organice sunt incetinite datorit i aera iei insuficient . El include urmatoarele clase: soluri foarte slab drenate. prin care este indepartat excesul de ap de suprafa . se deosebe te: y Drenaj extern este determinat de panta terenului i re eaua de vai ce strabat teritoriul respectiv. soluri slab drenate. El poate fi: impiedicat. rapid si foarte rapid. Ameliorarea lor cuprinde un ansamblu de metode hidroameliorative i agropedoameliorative. cantitatea de ap ce dep e te capacitatea maxim pentru apa a solului.

ca urmare a oscila iilor de nivel a panzei freatice care favorizeaz aerului i procesele de oxidare.. Gleizarea i pseudogleizarea sunt procese pedogenetice generate de excesul temporar sau permanent de ap in sol. notat cu simbolul Gr.Procese de gleizare i pseudogleizare. Prin 18 . cu aspect marmorat in nuan e cenu i cu pete ruginii i (germ. In aceste conditii sunt favorizate procesele de reducere. favorizeaz procesul de gleizare. afecteaz solurile care prezint pe patrunderea profil un orizont greu permeabil ( de exemplu orizontul Bt). Compactarea solurilor se produce ca urmarea unor lucr ri agricole efectuate cu ma ini grele. Procesele de gleizare i pseudogleizare sunt specifice solurilor hidromorfe. sau a pasunatuluui excesiv. Compactitatea solurilor. in special a Fe si Mn. când excesul de ap se manifest o mare parte din an i orizont gleic de de oxidare i reducere. se simbolul W nume te orizont pseudogleic. Excesul de ap provenit din precipi atii. care se noteaz cu pluvial .Când excesul de ap lang cele de reducere . se produc in condi ii de exces de ap la suprafa a solului sau pe adâ ncimea profilului de sol. Pseudogleizarea se produce sub influen a apei de precipita ii care stagneaz la suprafa a solului. mai pu in accentuat. favorizeaz procesul de pseudogeizare. Orizontul format in condi ii de exces prelungit de ap concre iuni negre ferimanganice. Gleizarea se produce sub influen a apei freatice.7.Wasser=apa). este periodic. este notat cu simbolul G i poate fi: orizont gleic de re ducere. Indicatorii de apreciere Compactitatea este insu irea complexa a solului rezultat lui texturale i din gradul de indesare. Orizontul format se nume te orizont de glei. compusii redusi rezultati imprimand orizontului culori albastrui -vinetiu-verzui (orizont cu aspect marmorat). se formeaz deasupra orizontului Gr. pe solurile in care apa freatic este la suprafa . Excesul de ap provenit din panza freatica situat la adâncime critic afecteaz baz profilului de sol. care prezint pete de oxidare pe 2. se formeaz orizontul pseudogleic. manifestat rezisten din caracteristicile prin modul in care solul opune la patrunderea r d cinilor sau uneltelor i fragmentarea masei sale prin lucr ri. notat cu simbolul Go. no tat cu simbolul w. din lipsa asolamentelor.

compactare se reduce aera ia. Deosebirea dintre lucr rile agropedoameliorative i cele hidroameliorative Execu ia lucrarilor agropedoameliorative are la baz studierea atent a solului astfel incât fiecare lucrare s fie realizat in raport cu morfologia i caracteristicile profilului de sol.2. pe când in hidrologic. Daca tasarea depa e te 30 cm de sol. Lucr rile agropedoameliorative 3. Lucr ri hidroameliorative sunt indiguirile. durat i au ca scop regularizare a regimului i se men in prin intretinere. cazul lucr rilor agropedoameliorative se ine seama de periodicitatea acestora ( 1 -3 3. Acestea sunt de lung ani ). În i compactare secundar . Lucr rile modificabile i nemodificabile ale solului 19 . ea este de dou feluri: compactare primar a compactit ii solului sunt: densitatea aparent (Da) porozitatea total a solului (Pt) porozitatea total minim necesar (Ptmn) porozitatea de aera ie (Pa) gradul de tasare (GT) rezisten a la penetrare rezisten a la arat 3. fiind considerate lucr ri complementare celor hidroameliorative. regulariz rile de cursuri de ap . Cele mai frecvente lucr ri agropedoameliorative sunt lucr rile pedoameliorative tratate impreun cu cele ameliorative. degradarea este ireversibil .1. circula ia apei. deci permanent recomand pentru refacerea solului tasat se efectuarea aratului la o adâncime de 35 -80 cm i rota ia culturilor. prevenirea i combaterea eroziuni solului. Indicatorii de apreciere urma procesului de tasare sau de compactare rezult compactitatea solului.

Lucr rile agropedoameliorative propiu -zise sunt urmatoarele: y Amendarea cu calcar sau calcarizarea . tehi nice i economice. Indicatorii pedoameliorativi pot fi neschim b tori (textura. Caracterul schimbator sau neschimbator al indicatorilor pedoameliorativi este relativ i este dat de limitele de cuno tere. 3. Se resimte timp de 57 ani dup care se stabile te prin analiza agrochimic necesitatea reamend rii.Unele propriet i ale solului cum ar fi textura extrem de nisipoas sau extrem de argiloasapoate fi un indicator neschimator din punct de vedere economic.Influen a proprieta ilor solului asupra produc iei este diferit . gradul de satura ie cu baze.optimizarea reac iei i a st rii de satura ie cu baze a solurilor acide pentru ob inerea unei recolte normale. Lucr rile agropedoameliorative propiu -zise Prin lucrare agropedoameliorativa se in elege o lucarare din categoria lucrarilor de ameliorarea solurilor c are are ca scop principal imbun t irea unor insu iri intriseci in vederea ridic rii capacit ii de produc ie a solurilor slab productive. Produc ia ob inut cre te odat cu valorile care le exprim pentru unele propriet i ale solului. y Omogenizarea profiluui de sol . y Sp larea s rurilor .metoda radical de ameliorare a solurilor s r turate cât ia altor soluri afectate moderat.3. stratului arat.diminuarea con inutului de sodiu schimbabil ca urmare a imbun t irea solurilor aplic rii de materiale bogate in sulfat de calciu pentru s r turate. pentru altele scade. y Amendarea cu gips .interven iile tehince ce se execut pe terenurile ocupate cu soluri ce reprezint diferen ieri texturale mari pe adâ ncimea de 50-70 cm. f r Verificat i aplicat in ultimi 15-20 de anii. fie asociat . este relativ nou . deficitul sau excesul de umiditate). puternic sau excesiv. y Afânarea adânc ± sporirea spa iului lacunar al orizonturilor de sol subiacente amestecarea sau inversarea orizonturilor genetice de sol. Se poate executa fie ca singura masur . 20 . con inutul de s ruri u or solubile. densitatea specific ) i schimbatori (ph-ul.

sau pe unele soluri susceptibile la formarea de crusta in vedere prevenirii acesteia. gradul de satura ie cu baze este sub 75%.y Aportul de material pamantos .1. etc. fiind lipste sau foarte s race in humus asimilabile. 21 .ac iunea de restaurare i de cre tere apreciabil a fertilit ii solurilor. Lucr rile agropedoameliorative asociate Lucr rile agropedoameliorative asociate sau asimilate sunt lucr ri care contribuie indirect la imbunat irea unor insu iri intriseci ale solului i se execut in corelare cu lucr rile agropedoameliorative propiu -zise. clasa spodosolurilor i clasa umbriolurilor. destufizarea fondului silvic. sensuri de lucru obligate pentru ma inile agricole.8 in suspensie apoas . Criteriile de incadrare in grupa solurilor acide In grupa solurilor acide se incadreaz mai multe tipuri de sol din clase diferite. Elemente de tehnologie cultural protectoare i ameliorative. combaterea polu rii 4. drenajul cartita i modelarea in benzi cu coarne.este necesar pe terenurile ocupate cu nisipuri supuse proceselor de eroziune eolian in scopul diminu rii i combaterii defla iei.toate lucr rile de acoperire a solului i uneori de incorporare in masa solurilor a unor materiale cum ar fi nisipul. y Lucr ri pentru recuperarea unor terenuri degradate : recultivare. Cuprind urmatoarele lucr ri: y Lucr ri de drenaj de suprafa i anume: an urile de scurgere. 3.4. nivelarea de neagricol : exploatare. y Lucr ri de aducere in circuitul agricol a unor noi terenuri cu folosin indepartarea pietrelor. clasa cambisolurilor. Toate aceste tipruri de soluri care sunt cupruinse in grupa ameliorativ a solurilor acide au un pH-ul mai mic decât 5. Ameliorarea solurilor acide 4. y Fertilizarea ameliorativ . y i elemente nutritive Crearea i stabilizarea structurii . cum ar fi clasa argiluvoisolurile. tufurile. argila . y i defrisarea vegeta iei forestiere din afara sau cu rol ameliorativ: culturi tolerante. iar raportul Al sch/Sbx100 > 5.

solurile brune feriiluviale . din estul rii. estul i nord-estul i Cara Mure . R spândire: Solurile brun ro cate luvice se g sesc in sud i sud-vestu (Oltenia i Muntenia). Se exclud cele care au schimbare textural brusc pe cel pu in 7. deoarecce au o folosinta preponderent agricola.5 milioane ha. Dâmbovi a i Arge ). centrul (Cluj. mai pu in planosolurile.5 cm. S laj. 22 luvisolurile albice i planosolurile se g sesc in campia din nord-vestul rii i mai pu in in vest (Podisul Lipovei).solurile brune luvice .solurile negre acide .solurile brune acide Clasa spodosolurilor: .planosolurile Clasa cambisolurilor: . Bihor). Hunedoara. solurile bru ne luvice.Solurile acide se g sesec in zone naturale foarte diferite. Alba.podzolurile Clasa umbrisolurilor: . Sibiu i Brasov). rii i dealurile . Ele ocup o suprafa de peste 3 milioane ha. mai pu in la luvisolurile albice care se definesc prin orizont Bt i Ea. rii (Bac u. adic 26%. depresiuni. solurile brune luvice. sud-vest (Timi . noi in ar .luvisolurile albice . fiind formate in zona de campie umed . terase. planosoluri. Tipurile de sol afectate de aciditate Tipuri de sol afetate de aciditat: Clasa argiluvisolurilor: . i Suceava). podi uri.3. Caracteristicile solurilor acide Prezen a orizonturilor El i Bt la solurile brun ro cate luvice. Dolj. Arad Valcea. i o suprafa arabil agricol de peste 1.solurile brun roscate luvice i . dealuri i piemonturi.2. Olt. unele avâ nd o utilizare mai mult agricol iar altele mai mult silvic . la Severin). Satu Mare. zona subcarpatic din sud (Gorj. Neam 4. cele mai mari suprafe e se g sesc in jude ele din nord -vest (Maramures.andosolurile Mai importante fiind solurile din clasa argiluvisolurilor. 4.

stuctura gr untoas in Ao. orizontul C se g se te la adânicmi mari. solurile brune luvice: luturi. etc. solurile brune luvice. cu regim hidric percolativ (ETP<P) y Vegeta ia: solurile brune ro cate luvice: p duri de Quercus cerris i Quercus i frainetto in amestec cu carpen. peste 100 cm. hidrofizice i de aeratiesunt mai pu in favorabile. culoare deschis 15-20 cm. luvisolurile albice i planosolurile sunt caracterizate prin P=600-1000 mm. orizontul A o 10-20 cm brun deschis. luvisolurile albice i planosolurile: p duri de Quercus petraea. frasin. orizontul El 10 -30 cm. orizontul Bt peste 100 cm. cu culoare mai deschis i solurile brune luvice slab ro cat . orizontul A o 10-20 cm. brun-brun deschis. planosolurile este cu suprafe e orizontale sau depresionare lipsite de drenaj. la luvisolurile albice este A o-Ea-Bt-C.Condi ii de formare y Relieful: la solurile brun ro cate luvice predomin campia. cu terenuri slab drenate. Iar=34-35. orizontul El decât A o. Profilul reprezentativ: la solurile brun ro cate luvice este Ao-El-Bt-C. argile. culoare deschis albicioas . g lbui. la solurile brun ro cate luvice i soluri brune luvice textura in A o si El este L sau LN (saracie in argila). jugastru. Fagus silvatica specii ierboase acidofile. solurile brune luvice. 10-30 cm. orizontul C . i depresiuni. orizontul Bt cu gro sime mai mare. nisipuri. ph-ul scade pân la 5. argile conglom erate. in El nestruturat sau slab structurat. mai deschis. chiar 4. la luvisolurile albice este de podi . orizontul C . artar i ulm.materialul parental.0 la unele soluri. orizontul A ow max. g lbui. la luvisolurila albice textura mijlocie in A o. piemont i campii umede. T=6-7 si 9-10°C. amelar sau poliedric . y Materialul parental: solurile brun ro cate luvice: loess i depozite de loessoide cu nuan a ro cat . luvisolurile albice: luturi. mjlociu ±grosier (LN) in Ea i 23 . iar Bt prismatic . gresii. deal. P=550-600 mm. lipsite de la solurile brune luvice este de podi . orizontul Elw. gradul de satura ie cu baze scazute. deal.0. piemont drenaj. leossuri. 25 cm. fizico-mecanice.etc. m ai rar piemont i deal. iar in Bt este LA (imbogatita). nisipuri. tei. Propriet i: la toate tipurile de sol: toate propriet ile fizice. la planosoluri este Aow-Elw-Btw-C. orizontul Btw.regim aerohidric deficitar.materialul parental. y Clima: solurile brun ro cate luvice are o nuan mediteranean T=10-11°C. planosolurile: luturi i argile. rezerva de humus este mic . Iar=30.

pseudogleizat. ap . litic. 24 . la planosoluri in A o este L sau LN. con ine nisip. planic. solubilitatea cre te in apa saturat CaCO3. este solubil in cu CO2. solurile brune luvice: tipic.5 cm. Fertilitate: solurile brun ro cate luvice i solurile brune luvice: influen at i saracie in elemente la negativ de regimul aerohidric defectuos. carbona i. luvisolurile albice: tipic. glosic. Amendarea cu calcar Amendarea cu calcar sau calcalizarea ± corectarea i optimizarea st rii de reac ie i a gradului de satura ie cu baze a solurilor acide. albic. rodic.8 i grad de satura ie in baze sub 85%. mai mult sau mai pu in pur in i uneori MgCO 3. fosfor i potasiu. argil y Varul nestins ± sau varul ars (CaO) rezult prin calcinizarea calcarului in cuptoare la 1000-1200°C. vertic.mijlocie sau fin (LA sau A) in Bt. efect neutralizator la fel sau mai mare decâ t CaO. pseudogleic si alcalizat.0. planic. luvisolurile albice cu fertilitate foarte scazut nefavorabil . reac ie moderat acid planosoluri. nutritive. solubilitate superioar cu efect rapid. planic. rodic. vertic. ph sub 5. amendare la pH<6. y Varul stins ± Ca(OH)2 ob inut prin stingerea varului cu apa (3:1).0 i fertilizare organic i mineral cu azot. luvisolurile albice i planosolurile: uneori eliminare a excesului de umiditate. in cantit i mici. gleizat. gleizat i i pseudogleizat. vertic.4. gleizat pseudogleizat. Materialele utilizte in ameliorarea reac iei acide a solurilor sunt diferite substan e ce con in C sau Mg sub forma de oxizi. solurile brune luvice. necesar in solurile acide care con in schimbabile de Al 3+ i Mn 2+ la niveluri toxice. 4. i anume: y Piatra de var macinat sau calcarul ± principalul produs utilizat. molic. hidroxizi. iar gradul de satura ie cu baze (VAh) sub 80% i. vertic. gleizat i pseudogleizat. litic. Subtipuri: solurile brun ro cate luvice: tipic. se efectueaz analize agrochimice odat la 3-5 ani inand cont ca formele mobile de Al sau Mn pot ap area in camtit i toxice in solurile care au pH-ul (in H2o) sub 6. planosolurile: tipic. mai scazut Cerinte ameliorative: solurile brun ro cate luvice. in Bt este A. iar de la El la Bt con inutul in argil se dubleaz pe parcursul a numai 7. iriga ii.

t/ha=SB i( ² * 1) x 1.pentru solurile acide ocupate cu planta ii de pomi. t/ha=As x 2.5 x ² VAhi PNA . t/ha=1.pentru solurile acide cultivate cu plante de camp: DAC.441.y Dolomita ± sau carbonatul dublu de Ca si Mg. se las i se aplic prim vara pentru a se dezagrega peste iarn i de eurile care con in CaCO 3 de la diferite industrii: y Spuma de defeca ie ± con ine CaCO3 i mai pu in Ca(OH)2. con ine 1. combinandu-se cu silica ii formând zgura y y Praful de ciment ± sau Äclincherul´. bogat in CaCO 3 N molurile de la industria sodei ± sub form de past cu 40-50% umiditate. y Marna ± 25-50% con inut de CaCO 3. sub forma de faina fina.625 In func ie de con inutul solului in aluminiu mobil: CaCO 3.2-1.4% Na 2O y Carbonatul de calciu rezidual ± con ine 1-7% azot rezidual Stabilirea dozelor de amendare: y Dup valoarea acidita ii hidrolitice din sol (me/100g sol): CaCO 3.uneori peste 50%. neutralizator superior fainii de calcar y Tufurile vulcanice ± 90-98% con inut de CaCO 3. t/ha=Al x 0. spongios de culoare alb sau ruginie. arbu ti fructiferi i vi a de vie 75 100 DAC.4 x ² VAhi PNA 25 . ac iune rapid la neutralizare y Zgura de furnale ± in timpul arderii CaCO 3 trece in CaO.25 Ah leguminoase perene).99 y Procedeul oficial aprobat de Ministerul Agriculturii pentru tara noastra este: VAhd 100 . t/ha=1.5 Ah (asolamente cu (asolamente far leguminoase perene) y y Dup valoarea acidit ii de schimb din sol (me/100g sol): CaCO 3. in care Al mg/100g sol=Al ml/100g solx 8.t/ha=SBi( ² * 1) x 2. CaCO 3.

50-60 kg K2O/ha la aprovizionare mijloce. Fertilizarea cu azot ± aplicarea ingra mintelor cu azot sub form de azotat de de plantele cultivate. Fertilizarea cu potasiu ± 60-80 kg K2O/ha la aprovizionare slab .t/ha=SB i( ² * 1) x 0. Se recomand se renun e la folosirea azotatului de amoniu. indicat vara sau toamna. 1. In anumite cazuri se poate efectua i iarna pe solul inghe at. aplicându-se la 3-4 ani dup amendarea calcic . 90% pt. Tehnologia aplic rii amendamentelor ± se poate face in orice anotim dac este posibil incorporarea in sol. Asolamentele cu plante de camp fara leguminoase perene si 100% pt. Fertilizarea solurilor acide Sporirea fertilit ii efective a solurilor acide nu se poate concepe far folosirea ingr amintelor chimice i organice. iar viteza vântului s pra esc. SBi = suma bazelor schimbabile initiala in me/100g sol. Solurile acide au o fertilitate natural scazut . Cele cu leguminoase perene. in %. VAhi = gradul de saturatie cu baze initial. VAhd = gradul de saturatie cu baze dorit.6 x ² VAhi PNA DAC = doza de amendamente calcaroase. discuie sau 4. PNA = puterea de neutralizare a materialului de amendat in raport cu CaCO3 (100%). i neamendate ( inlocuindu-l cu nitrocalcarul sau uree. i prim vara. Periodicitatea aplic rii amendamentelor calcaroase ± dup 5-7 ani de la prima amendare in urma unor analize grochimice. ca pe amoniu intensific aciditatea i cre terea toxicit ii acestora fa solurile acide neamendate s aplicate pe soluri mai pu in acide se ob in sporuri de produc ie. amendamentele se impra tie uniform pe suprafa a solului i apoi se ara. nu depa easc 2m/s in timpul lucrului.- pentru solurile acide de sub pajisti naturale: DAC. Fertilizarea cu gunoi ± pe terenurile fertilizate organic reduce efectul amend rii calcice.70 100-- -. 26 .5. Inainte de aratura de baz sau la pregatirea terenului pentru sem nat este necesar a se aplica ingr Fertilizarea cu fosfor ± necesar pe terenurile amendate eficien a scazut ) cu doze mici i moderate. minte de azot.5 = cantitatea de CaCO3 necesara neutralizariiunui miliechivalent de aciditate. Amendamentul trebuie sa aib umiditatea sub 10%.

gradul de satura ie cu baze 100%. lacustre sulfatice si sulfato-clorurice. oceanelor. Originea secundar o constituie prezen a acestora in rocile sedimentare. raportul dintre acestea sunt solonceacuri: clorurice. soluri u or solubile peste 1-1. Originea primar o constituie mineralele din scoar . dup originea s rurilor i reziduale. sulfatice. emana iilor vulcanice. acumularea s rurilor solubile in orizontul superior peste 1g/100g so l. de s ruri u or solubile in extract apos 1:5 (peste 1. pH = 7. Caracterizarea solurilor alcalice (soloneturile) Solurile alcaice con inut mai redus de s ruri usor solubile (sub 1. sulfa ii. Na schimbabil sub 15%.3. cu conductivitate electrica a ex tractului apos mai mare de 4µS/cm. vertic. continentale. dup i localizare sunt natura s rurilor i solonceacuri: marine. Ameliorarea solurilor saline i alcalice (salsodisoluri) 5. in depozitele salifere. Originea s rurilor din sol Clorurile. molic. subtipuri: tipic. carbona ii i bicarbona ii de sodiu i mai pu in de potasiu sunt principalele s ruri u or solubile prezente in sol.1.5% la cea sulfatica). apele freatice. gleic i alcalizat.5. 27 . 5. profilul: Aosa-AC-C sau Aosa-AGo. lipsite de vegeta ie. AG o brun-cenu iu sau marmorat. textura de la NL la A.8.2-7. apa m rilor. cloruro- 5. acumulare maxim de s ruri. predomina clorurile.orizontul superior 10-20 cm. peste limita de toleran a plantelor de cultur . Solonceacurile ± caracteristice zonelor de climat arid i semiarid. Caracterizarea solurilor saline (solonceacurile) Solurile saline con in in solu ia solului cantita i. orizontul superior s rac in humus. cu conductivitate electric a extractului apos sub 4µS/cm. con inut ridicat de Na + peste 15% din T.5%.5% la cel sulfatic). bicarbonatice.0%la s r tura clorurica si 1.2. carbona ii i bicarbona ii. culoare deschis .0% la tipul cloruric si 1.

in S i S-E. textura argiloas lutoargiloas . Norma ud rii de sp lare este cantitatea de ap administrat solului cu rol de a-l aproviziona corespunz tor i de a asigura un flux descendent de ap pe profil cu rolul de evacuare a solu iilor saline provenite din dizolvarea s rurilor solubile aflate in profilul solului (S=a+D. Dup solurilor num rul de reprize de sp lare este: soluri slab salinizate ± 1-2. cambic. iar subtipuri: tipic. diminuarea tendin elor de resalinizare a solurilor. la mijlocul profilului acumulare maxima de saruri usor solubile. in amenjarea orizicola 28 .. Lucr rile hidroameliorative i agropedoameliorative au dou obiective de baz : indepartarea s rurilor solubile de pe pofilul solurilor pân men inerea la limita inferioar de toleran la salinitatea plantelor. solurile mentionate trebui e sa se afle in lucari de imbun t iri funciare. in complexul coloidal are o cantitate mare de Na +. textura fin textura solului marimea normei de ± 800-1000 m3/ha.8 -1%. solonetul tipic. pH • 8. Sp larea s rurilor din sol Sp larea s rurilor solubile este lucrarea agropedoameliorativ Obligatorie atunci când con inutul de s ruri u or solubile dep con inutul de Na schimbabil dep este 15% din T cu scopul de a este 0. i combaterea tuturor i cumularea efectelor pozitive. efectuat repetat i in mai multe etape.6.4. soluri puternic salinizate ± 3-4. a CaCO 3 si Ca(HCO3)2. In func ie de tipurile de amenajare a teritoriului avem urmatoarele metode de sp lare: . structura columnar . in Campia de Vest. caracteristice zonelor de climat arid i semiarid. soluri mijlociu salinizate ± 2-3. textura salinitatea urmatoarele valori: textura grosier ± 1200-1500 m3/ha. 5.prin submersie. cenu iu mai rar deschis. albic. luvic. porozitatea i permeabilitatea calori foarte mici. profilul: A o-Btna-C sau A o-Btna-CGo.4%. i un con inut de s ruri usor solubile peste 0. A o de la 1-2 cm pân la 20-25 cm.3%. gl osic. slab productive. salinizat i gleic. ameliora radical sau rapid solurile s r turate. molic. 1966). Botzan.Solone urile ± orizont na situat in primi 20 cm sau orizont Bt na. formarea are loc prin desalinizarea solonceacurilor inso it de p trunderea Na in complexul adsorbitiv. sau con inutul de s ruri u or solubile din orizontul super ior depaseste 0. Btna de la 30 la 80 cm. structura columnar . Dup sp lare repriz mijlocie ± 1000-1200 m3/ha.

Gipsul ± CaSO4 x 2H2O. rapa 29 . Culturi cu toleran y la s r turare reprezint o m sur obligatorie mare la salinizare: de toamn . paiu de livada. fenicul.prin suprairiga ie.5). mei. Culturile tolerante la salinizare Cultivarea de plante cu toleran pentru solurile recent ameliorate. Fosfogipsul ± este un reziduu de ingr albicios la umiditatea de 10%. in afara perioadei de vegeta ie . In condi ii de neirigare i cu aport freatic avem: armurar. coriandru.15 mm iar restul sub 1 mm). solurile care con in peste 5% sodiu adsorbit in complexul adsorbtiv al solului (pH > 8. ricin. in afara perioadei de vegeta ie .5. in afara sau in perioada de vegeta ie Dupa modul de aplicare a apei avem: sp larea continua sau capital sp larea intermediar sp larea profilactic 5. con ine 15-20% S si 31% CaO. alb sau alb-galbui. orez. ridichea furajera. praf CaCO4 x 2H2O si 3-8 P2O5. larg minte cu fosfor. Pentru calcularea dozelor de amendamente se folose te o formul raspandit devreme.05)]. mu tar. Amendarea cu gips (gipsarea) Amendarea cu gips sau gipsica este diminuarea con inutului de sodiu schimbabil ca urmare a aplic rii de materiale bogate in sulfat de calciu . con ine 75-80% i fertilizant . cu cât gradul de maruntire este mai mare cu atât este mai mare eficacitatea (70-80% cu diametrul ”0. Perioada de aplicare este vara i toamna 5.6.pe brazde i fa ii.prin inundare. ac iune ameliorativ i anume: Q = x[Na +-(Tx0.. neceara pe solurile alcaline i alcalice. aspect de n mol. sare nativa a acidului sulfuric.

oz de toamn . Culturi cu toleran y medie la salinizare: In condi ii de neirigare i cu aport freatic avem: sfecl de zah r. porumbul. afectarea 6. y In condi ii de irigat avem: grâu de toamn . mei. lucerna.1. Gleisolurile i solurile gleizate. Cauze i efecte Excesul de umiditate este starea de umiditate excesiv determin in sol o aera ie insuficient mineralizarea insuficient oxidare. Cauzele pot fi:   de natur extern : factori hidrogeologici. a unui strat acvifer. iarba de sudan. M suri de ameliorarea Gleisolurile reprezint principalul component al inveli ului de sol caracteristic formelor de relief cuprinse intre 0. orzul de toamn .y In condi ii de irigat avem: raigras englezesc. sorg. orzoaica de primavar . Culturi cu toleran y mica la salinizare: In condi ii de neirigare i cu aport freatic avem: maz rea. fenicul. Pseudogleizare ± apare din cauza slabei permeabilit i a orizontului argiloiluvial in zone in care ex ist un exces de umiditate cel pu in periodic. modificând compu ii minerali ai solului. sfecla furajer . Sunt dezvoltate pe depozite 30 . Fenomenul de exces de umiditate. grâul de toamn . golomatul. sau foarte lent .0 s i 0. floarea soarelui. pir lung. ghizdeiul. p iu de livad . ricin. Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate (hidrisoluri) 6. cu oscila ie sezioner de 2 m. 6. mu tar. soia. coriandru. adic a solului.5mr MN.2. factori pedologici Solurile hidromorfe sunt afectate de procesele: Gleizare ± apare atunci când circula ia apei freatice este nul in condi ii de existen poate fi pân la satdiul mla tinos i submers. care ce contribuie la incetinirea proceselor de a materiei organice. armurar. inul de ulei. iarba de sudan. factori geomorfologici de natur intern : factori litologici.

umbric. Ele cuprind soluri cu umezire freatic puterinc pân la excesiv .5 m. orizont AG si BG culori cu valori i crome ” 3. fertiliz ri cu ingr minte organice i minerale. O caracteristic cvasigeneral a acestor soluri este gradul relativ redus de maturare fizic a. argiloas . profil A o-AGo. alcalzat. gleisolurile sunt acoperite. caracteristice sesului ml tinos-submers. papuri uri fragilis i pajisti cu Agrostis stolonifer i rogozuri. M suri de ameliorarea Stagnosolurile ± includ solurile cu exces de umiditate provenit din precipita ii. orizont Ao si AG sau BG cu crome • 3. nivelul apei fratice 1. ml tinoas. predominant.aluviale. Lacovistele ± limita superioar a orizontului Gr situat in primii 125 cm. turbos. Pe grindurile fluviale.5. profil Am-AG-Gr. exesiv de umede. nivelul apei fratice nu depa este 1. subtipuri: tipic. favorizând procesul de pseudogleizare. dar câteva dintre ele s-au format i pe depozite de loess (Campia Chiliei). amendare calcic . orizont Am cu crome ” 2. slab aerate.0-1. mla tinos.5 m. subtipuri: tipic. pe luncile râurilor i depresiunile din S. salinizat. clima cu precipita ii peste 600 mm anual. prezint un con inut ridicat de materie organic carbonatice sau chiar necarbonatice in orizontul de la suprafa . bogate in humus. salinizat. sunt de regul turboase. cu stufari uri. Gleisolurile zonelor joase.Gr. fertilizare la moderat influentate de ap 6. molic. acestea se g sesc sub p duri de Salix alba. ar turi de adâncime. permanent submerse. textura lutoas . con inut de humus mai redus. Stagnisolurile i solurile stagnogleizate. temperaturi medii sub 6-7°C. reprezentative sunt lacovistele i solurile gleice. Daca nu sunt drenate si cultivate. Salix i Carex sp.0-1. Au o textur predominant lutoas (8-10%) i sunt slab lutoargiloas . sunt incadrate: 31 . alcalizat. M suri de ameliorare: desecare i drenajul de adâncime. depozite LA sau A. Solurile gleice ± limita superioar a orizontului Gr situat in primii 125 cm. cambic.5 la materalulu in stare umed . cambic.3. Solurile gleizate cuprind solurile slab pân freatic . raspandite in zone de campie din V si N-V.

mai multe subtipuri. eroziunea datorat apei. pe toat suprafa a globului p mâ ntesc   eroziunea antropic ± folosirea nera ional a solului de c tre om eroziunea prin ap este de doua feluri :  eroziune de suprafa ± datorit scurgerii de ap din ploi sau topirea z pezii de pe versan i indeparteaz particulele din sol de pe suprafa a lui. Eroziunea solului. formate in grefat de orizontul A. sarace in humus 2-3%.1. solurile brune luvice pseudogleizate. Orizontul E sau B determin cndi ii de exces de umiditate. relief p lan. ogase. adic solurile pseudogleice ± orizontul W situat in primii 50 cm.  eroziunea natural ± eroziunea manifestat de-a lungul unei perioade lungi de timp in afara influen ei omului. reac ie slab moderat acid . transportului i depunerii particulelor de sol sub ac iunea apei.  tipul pseudogleic. 7. textura A spre AL. practicarea unei agriculturi rudimentare i continu .50 cm. 32 formarea de rigole. pe por iuni mari inguste ce determin ravene sau chiar toren i  eroziunea eolian ± antrenarea particulelor de la suprafa a solului i deplasarea lor cu ajutorul vântului sau furtunilor pe disan e diferite Cauzele: defri area p durilor. vâ ntului. orizontul W 20 . des elenirea p sunilor. fertilitate redus . ducând la sub ierea treptat a grosimii profilului de sol  eroziune de adâncime ± datorat scurgerii pe versant a apei in cantit i mari. M suri de ameliorare: drenaj. . solurile pseudogleizate cum ar fi: solurile brun ro cate luvice pseudogleizate. clima umed P = 600-900 mm. Cauze si efecte Eroziunea solului este procesul de degradare a solurilor ca urmare a desprinderii. fertilizare oragnic . luvisolurile pseudogleizate. fertilizare mineral . forme negative. T = 6-9°C. Efecte: Pierderea unei p r i importante din coloizii solului afla i în orizontul superior al acestuia. Prevenirea i combaterea eroziuni solurilor 7.

Coluvisolurile ± material coluvial nehumifer acumulat la baza versantilor sau pe versanti intr-un strat de peste 50 cm grosime.2. nestructurate sau cu structura grauntoas slab i piemont. sau doar orizont C (cele tipice). fertilitate foarte scazut . podi scazut Regosolurile ± se g sesc pe suprafe e mici. slab productive. orizont Ap grefat pe AC. permeabilitate ) Inr ut irea insu irilor biologice ( activitate biologica slaba ) Sc derea accentuat a fertilit ii solului i a capacit ii de produc ie. ( 60% sparcet . reac ie slab alcalin . au un profil foarte variat. neevoluat. se g sesc la baza versan ilor din zonele de deal. pe soluri cu eroziune moderat asolamente de protec ie ). profil A o sau Am-C. textura nediferen iat dezvoltat . fertilitate relativ 7. pe teren uri plane in zone uscate sub ac iunea vântului. Caracterizarea erodosolurilor Erodisolurile ± sol erodat sau decopertat. porozitate pentru aer ) Inr ut irea insu irilor hidrofizice ( capacitate pentru apa . rezulatate din procesul de eroziune pe versan i sub ac iunea apei. profil AoC.3. Inr uta irea insu irilor fizice ( textura. textura foarte diferit . 7. de profil. s race in humus (1-3%). cu sau far orizont A. sol tân r. cantit i mici de humus (1-2%). se definesc prin orizont A urmat de material parental. 40% obriga pe soluri cu eroziune puternic ) - 33 . structura.Sc derea con inutului de humus i de substan e nutritive. Ao slab conturat.B sau C. fenomenelor de alunecare. C constituit din roci afânate (cele tipice). Lucr ri de prevenire i combatere a eroziuni solului Lucr rile agrotehnice specifice executate obligatoriu de -a lungul curbelor de nivel sau perpendicular pe direc ia vâ nturilor dominante: pe curba de nivel in fa ii cu benzi inierbate ( 60% sparcet . 40% golomat.

Permeabilitatea foarte mare la ap face ca aceste nisipuri s fie uscate in partea superioara a dunelor i mai umede in deprsiunile dintre dune. nisipurile din ara noastr se g sesc in zone diferite cu temperaturi medii anuale de 7 -11°C i precipita ii medii cuprinse intre 350-650 mm. Proprietatile solurilor nisipoase Psamosolurile ± sunt soluri nisipoase. cu foarte pu in materie oraganic in descompunere. 8. orientarea rolelor ). slab diferen iat.  amenaj ri ( garnisaje. brun-deschis. Desi precipita iile sunt suficiente pentru dezvoltarea plantelor. brun. canale de scurgere ). psamosolurile sunt aride deoarece apa din precipita ii se infiltreaz continentale au un aspect valurat datorit u or in profunzime unde r d cinitele plantelor n u ajung.     amenajarea versan ilor ( nivelari. se g sesc in nisipurile din Moldova. orizont A urmat de materialul parental 50 m grosime.Polygonum arenarium. organizarea judicioas ( amplasarea corect a drumurilor. Suprafe ele de teren ocupate de nisipurile dunelor de nisip. orizontul Ao 10-40 cm. dragari pentru i de-a lungul ravenelor ogaselor i adâncirea albiilor ). teras ri. Acest lucru a f cut posibil dezvoltarea unor p durici de stejar brumariu. i gorun. stejar. ma xim 12% argila. Ameliorarea solurilor nisipoase i nisipurilor (psamosolurile) 8. Quercus pendunculiflora.1. Quercus cerris. sisteme de cultur specifice. Quercus robur. etc. baraje ) la obar ia toren ilor. indiguiri. textura grosier . regulariz ri ale cursurilor de ap ( corect ri de trasee. nesolificate. profil Ao-C. valuri de p mânt. Tribulus terrestris. specii ierboase tipic psamofile: Mollugo cerviana. Centaurea arenaria. 34 . in locuri mai joase unde apa freatic este la mic adâncime (r m i e se mai g sesc in regiunea nisipoas a Olteniei). lucr ri agrotehnice specifice.Mijloace de combatere:   imp durirea i inierbarea in masiv sau sub form de perdele ori benzi. con inut mic de humus.

Tratarea solului cu ingr minte chimice.1. au cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. saruri. datorat o consecin indepart rii a unor obiceiuri i depozit rii la intâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului.2. a de eurilor industriale sau utiliz rii necorespunz toare a unor substan e chimice in agricultu r . fie legate direct sau indirect de activitatea omului.2. Metodele ira ionale de administrare a solului au degradat serios calitat ea lui. Cauzele degrad rii solului sunt fie naturale. având ca rezultat sc derea fertilit ii i productivit ii acestuia. patogeni (organisme care provoac boli). M suri ameliorative: modelarea terenului ± nivelarea dunelor fixarea nisipurilor irigarea solurilor nisipoase ± pentru cre terea umidit ii fertilizarea solurilor nisipoase cu ingr folosirea unei agrotehnici adecvate minte oraganice i ingr minte verzi i 9. Poluarea solului 9. Tipurile i gradele de poluare a solului i pot Clasificarea solurilor se face in func ie de: 35 .8. Conceptul de poluare a solului Poluarea solului este un fenome n complex de degradare a calit ii solului. Poluarea solului este acumularea de compu i chimici toxici. 9. sau materiale radioactive. metale grele care pot afecta via a plantelor i animalelor. fungi i alte microorganisme. Poluarea solului este considerat neigienice sau practici necorespunz toare. Iriga ia necorespunzatoare in zonele in care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhiba cre terea plantelor duce la lipsa recoltei. M suri de ameliorare Ameliorarea nisipurilor i transformarea lor in soluri fertile este foarte dificil de lunga durat . pesticide i fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii. a insu irilor sale fizice. chimice i biologice.

activitatea care genereaz radioactiv gradul de poluare:      - poluare: poluarea fizic . Sursele de poluare a solului Sursele de poluare sunt de mai multe feluri: Activitatea extractiva de materii prime i materiale pentru:    combustibili minereuri materiale de construc ii energie electic 36 Activitatea industrial pentru:  . biologic i sol slab poluat (reduce cantitatea i calitatea produc iei intre 6-10%) sol moderat poluat (reduce cantitatea i calitatea produc iei intre 11-25%) sol puternic poluat (reduce cantitatea i calitatea produc iei intre 26-50%) sol foarte puternic poluat (reduce cantitatea i calitatea produc iei intre 51-75%) sol excesiv poluat (reduce cantitatea i calitatea produc iei peste 75%) natura i sursa polu rii: poluare prin distrugerea solului cu lucr ri de excavare la zi poluare cu de euri i reziduuri anorganice de la industrie poluare cu substan e purtate de aer poluare cu materii radioactive poluare cu de euri i rezidii de la industria alimentar poluare cu de euri i reziduuri vegetale i forestiere poluare cu dejec ii animale sau umane poluare prin eroziune i alunecare poluare prin s r turare sau acidifiere poluare prin exces de ap poluare prin exces sau caren e de elemente nutritive poluare prin compactare poluare prin acoperirea solului cu sedimente.3. produse de eroziune poluare cu pesticide poluare cu agen i patogeni contaminan i i usoar 9. chimic .

In ara noastr . dejec ii i ape uzate zootehnic de euri i rezidii vegetale Platforme i rampe de gunoi menajer i stradal gropi pentru gunoaie ape uzate i n moluri menajere i orasenesti Activitatea agricol :    Activitatea de gospod rire comunal :    Activitatea de transport Alte activitati economice i sociale 10. La nivelul anului 2010 suprafa a afectata de aceste lucrari va fi de peste 12 mil ha. ha din care numai 600 mii au fost redate circuitului agricol. In S.000 ha. prin exploat rile carbonifere i minerale la suprafa .U. Cluj (Capus. numai in perioada 1930-1971 au fost distruse prin aceste lucrari de excavare cca. 25.A.5 mil.       metalurgie construc ii de ma ini i prelucrarea metalelor chimie materiale de construc ii exploatarea i prelucrarea lemnului industria u oara industria alimentar chimizarea agriculturii de euri. Aghires) au fost prin lucr ri de .000 ha. Astfel numai in bazinul carbonifer al Gorjului au fost distruse aproape 10. Prin e xploat rile miniere din jud. n moluri. Poluarea solului prin activit ile extractive Prin lucr rile de exploatare i decopertare folosite de industria minier i carbonifer . pentru amplasarea carierelor. pentru for ri petroliere i alte lucr ri de construc ii se distrug mari suprafe e de sol fertil.1. au fost scoase din circuitul agricol importante suprafe e. M suri de prevenire i combatere a polu rii solului 10. La nivelul intregii 37 ri suprafa a afectat la cca. balastierelor.000 ha urmând ca suprafa a lor s ajung afectate cca. 1. 7.

aceasta constituind forma cea mai grav de deteriorare a solului. faptul c degajarea acestora pe lang cea mai important surs de substan ele chimice folosite in agricultur . iazurile de decantare in fun c iune pot afecta terenurile inconjur toare. etc. deci steril. cât i animalelor.excavare dep ea in 1985. 38 . cu cianuri de la flota ie.000 ha terenuri agricole. Terenul este supus infiltra iilor. etc. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a sc zut cu 1-3 clase. m rind in felul acesta suprafa a natural afectat . in unele situa ii se rambleiaz terenul i se acopera cu sol adus din alte zone. umplerea trebuie efectuat in ordinea invers . comer i agricultur care insumeaz anual circa 5 miliarde de tone de substan e minerale . datorat indepart rii i depozitarii la intâ mplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului. Problemele deosebite ridic de eurile i reziduurile solide. ca de exemplu. astfel ca unele din aceste suprafe e au devenit practice neproductive. 32 miliarde mc de ape industriale uzate. a de eurilor industriale sau utiliz rii necorespunzatoare a unor substan e chimice in practica agricol . intalnita in cazul exploat rilor miniere la zi. prin contaminarea cu metale grele. Efectele nedorite asupra calit ii solului il au de eurile i reziduurile menajere din industrie. 70 miliarde de tone de substante toxice gazoase. 10. Reintroducerea in circuitul agricol a acestor terenuri necesit lucr ri costisitoare de cercetare i proietare care au in vedere condi iile litologice i pedoclimatice specifice fiecarei zone. Acela i efect il au iazurile de decantare aflate in conservare. p duri. in bazinul minier al Olteniei.2. ca : locuin e. 12. Distrugerea solului prin diverse lucrari de excavare afecteaz circa 15 mii ha. cu alte elemente in exces. in cazul ruperii digurilor de reten ie. unde extrac iile dureaz i zeci de ani. Cre terea volumului de eurilor industriale s n tatea oamenilor i menajere ridic probleme i pentru deosebite. La cariere. atât prin ocuparea unor suprafe e de teren importante. La inchiderea excava iilor. i alunec rilor. etc. 250 milioane de tone de praf. prezint poluare a solului. Poluarea solului prin depozitarea de reziduuri diverse Poluarea solului este considerat ca o consecint a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare. Extrac iile la suprafa indeparteaz inunda iilor obiecte.

afecteaz calitatea aerului. depozite de steril de la flota ii.3. unde sunt afectate slab-moderat 104. are loc uscarea vegeta iei etc. 19. mai ales in cazul metalurgiei neferoase. chiar dup sistarea activit ii. etc). cum este cazul in jude ul Bac u. se declanse aza procese de panta (eroziune i alunec ri). cum sunt unit ile de metalurgie neferoase.000 ha de terenuri agricole din care 1. determinând deregl ri ale aparatului foliar.800 ha ocupate de cenu a de la centralele i cele cca. pe lâng de a con inutului de elemente nutritive. Spulberea cenu ilor din haldele de termocentrale pe carbune impurifica aerul. halde. care produc boli ale oamenilor i animalelor din zone invecinate. de continutul de metale grele si de emisia de dioxid de sulf. care in prezen a apei. in ara noastr erau acoperite cu de euri.624 ha. Un alt tip de poluare cu substan e purtate de aer este cea produs combinatele de liant i azbociment care. Poluarea aerului cu sbstan e care produc ploile acide (SO 2. La aceste suprafe e se adaug de cca. Poluarea solului cu substan e purtate de aer Poluarea cu substan e purtate de aer se produce in jurul unor sur se de industrie. a termocentralelor. sticl . depozite de gunoaie o suprafa termoelectrice. de rafinare a petrolului. 198. cenu ile se depun pe soluri Äimbog indu- 39 . in special de impurificarea aerului. efectele unora dintre aceste surse fiind resim ite. iazuri de decantare. suprafe e minte. determinâ nd levigarea bazelor din sol spre adâncime i reducerea drastic fosfor mobil. Solurile sufer de acidificare.La nivelul anului 1981. cum este cazul combinatelor de ingr minte chimice. pe o raz de 20-30 km. acoper plantele cu pulberi con inând calciu. In cazul metalurgiei neferoase au fost afectate in diferite grade.755 ha de terenuri agricole. se destructureaza. 10. n moluri de la sta iile de epurare a apelor etc.400 ha terenuri agricole ocupate cu de euri i reziduuri anorganice (zgur . care determin s r cirea acestora in elemente nutritive. Acoperirea solului cu de euri i reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole i lunci. formeaz hidroxidul de calciu. acestea contribuie la acidificarea solurilor in diferite grade. ceramic . etc. 3.). de importante sunt afectate de emisiile din zona combinatelor de ingr pesticide. De asemenea.

SO 2. Cu.hidrocarburi. Hg. cosmosul . compu i cu As. fum. care pot ajunge in apa freatic .SO2. SO3. fluoruri.particule minerale i organice.081 ha i moderat sunt afectate 99. industria chimic de produse anorganice . oxizi de Pb. puternic-excesiv sunt afectate 49. dintre care. HCI. Solurile cele mai poluate se afl in apropierea surselor de poluare. H2S. industria chimic de produse organice .348 ha. etc. HF. etc. In total. sunt afectate de poluarea cu substan e purtate de aer.hidrocarburi. Ni. Pb 10. cenu locomotive i nave.pulberi. Zn.pulberi de ciment. SO2. Prin ploi acide sunt nominalizate precipita iile lichide al c ror pH este mai mic de 5. Mn. Na. etc. NH3. Cd.66. As. CI. Pb. este slab acid . oxizi de Fe. H2S. Hg. N. a ez ri umane . Cr.pulberi de minereu. fum.494 ha.pulberi. H2S. in cazul amplas rii acestor halde pe terenuri cu adâncim ea redus a acviferelor freatice. As. SO 2. etc. Poluan i purta i de aer se mai pot grupa astfel:    grupa particulelor minerale solide ± pulberi i cenu i grupa compu ilor gazo i ± oxizi de S. pulberi de c rbuni. solven i. compu i cu Pb. etc. SO3. etc.praful cosmic.pulberi de carbune.7.particule minerale. industria extractiva . 364. cenu a. având o valoare medie a pH-ului de 5. cenu a. Principalele surse de poluan i purta i de aer sunt: surse naturale: solul . hidrocarburi de la . industria materialelor deconstruc ii . etc. H2S. vulcanii i alte cataclisme naturale . Ploile acide. etc. fenoli. eteri. HNO3.4. Efectele asu pra plantelor i solului Una dintre cele mai grave consecin e ale polu rii atmosferei o constituie ploile acide. industria alimentar fum de la autovehicule. de regul co urile de emisie. pe care o putem numi ploaie pur . un important factor de stres chimic asupra mediului. pulberi d e Fe. Compozi ia ploii nu 40 . . gaze. C i hidrocarburile grupa elementelor ± As. gaze i vapori. industria siderurgic . In anumite situa ii pH-ul ploilor poate avea valori foarte sc zute. surse antropice: termocentrlele . funingine. flour. SO3. Cd. flour. SO3. caracterul lor fiind puternic acid. Cu. SO2. NH 3. metalurgia neferoas . etc. O ploaie dintr-un mediu nepoluat. F. transporturi .cenu pulberi.le´ in metale alcaline i alcaline p mâ ntoase.

Dac ajung pe soluri bazice (rendzine) sau u or acide (de p dure) aciditatea lor este neutralizat sau redus . Metalele grele au capacitatea de a . descompunerea direct a materiei organice. din n molurile apelor uzate. Cn i LMA in sol i plante. din fertilizan i. formeaz hidroxizi greu solubili. sunt absorbi i i de i minte 41 . ingr organice etc. etc. Nichel. Mangan. De aceea. Mercur. Ploile acide se formeaz atmosferic sub form in troposfer i sunt consecin a reac iei dintre apa i oxizii de azot i de sulf prezen i in de radical hidroxil atmosfer . Zinc. 300 ppm pentru Zn.  Compromiterea unor culturi fie direct fie prin modificarea calit ii solului.  Au efect distructiv asupra vegeta iei p durile fiind cele mai afectate datorit unor mecanisme foarte complexe precum incetinirea fotosintezei. Concentra iile limit in soluri nu tebuie s dep easc 100 ppm pentru Pb. Poluarea cu metale grele.i schimba u or valen a. Cantitatea acestora variaz efectele acestora men ion m:  in func ie de intensitatea proceselor de poluare. Cr. 10. din pesticide. de euri reziduuri de la exploat rile miniere. Dintre Modific compozi ia chimic a solului. au afinitate pentru a crea sulfuri i de a forma compu i complec i. Plumb. P durile din zonele inalte sunt cele mai vulnerabile deoarece ele pot fi incluse peri oade indelungate de timp in mas noroas unde vin in contact cu coloizii sau suspensiile acide . Cupru. M suri de reducere a polu rii cu metale grele In grupa metalelor grele intr cele cu densitate peste 5. ale motoarelor cu ardere intern . Efectele lor depind deci de solubilitatea lor i n sol. Ni. 10 ppm pentru Mo si Se. 5 ppm pentru Hg si Cd. adic Cadmiu. Cu.5. Ele provin din emana iile mijloacelor de transport. Cele mai acide sunt cele care cad pe timp de furtun i care au o durat redus .este omogen pe toat dutrata de producere i difer de la zon la zon .Ploile acide pot afecta zone aflate la sute de km de locul de poluare. ele sunt re inute u or in sol de c tre complexul adsorbtiv. Metalele grele devin periculoase numai a tunci când ajung in solu ia solului de unde pot fi absorbite de c tre plante. etc. s r cirea solului in calciu.

0 Cu>Ni>Co>Pb>Ca>Zn>Mn>Mg. Mercurul apare in soluri in mod obi nuit in concentra ii de 0. Deoarece mercurul se pierde u or prin volatizare la suprafa a solului con inutul sau in sol este foarte redus. In plante el devine toxic la concentra ii mai mari de 400 ppm datorit fizico-chimice i reduce activitatea biologic .c tre oxizii hidrata i de Al.0 Ni>Co>Pb>Cu>Zn>Mn>Ca>Mg. Ordinea de stabilitate a complexelor de tip acizi fulvici-metale este urm toarea: la pH 3. Zincul apare in sol in concentra ii cuprinse intre 30 si 50 ppm. Plumbul acumulat in cantitate mare in sol provoac deregl ri ale metabolismului microorganismelor afectând in special procesul de respira ie celulelor. De aceea. Cuprul apare in sol in concentra ie de 1 pân la 20 ppm. la pH 5. Toxicitatea sa este mai mare decât a zincului chiar la doze mai mici. In mod natural el apare in soluri la o concentra ie sub 1 ppm.1 ppm este toxic pentru majoritatea plantelor iar in concentra ie de peste 20 ppm in furaje este toxic pentru ovine. In solurile bogate in materie organic structurii i a stabilita ii hidrice a agregatelo r structurale fapt ce favorizeaz i argil mobilitatea cuprului este redus . complec i Transportul metalelor grele in sol poate avea loc sub forma lichid i in suspensie prin intermediul rad cinilor plantelor i in asocia ie cu microorganismele din sol. La o concentra ie in sol de peste 0.01-1 ppm iar limita de toleran a este de 2 ppm. iar in condi ii reduc toare formeaz insolubili. Excesul de zinc in sol provoac modific ri ale propriet ilor sale fizice i i de inmul ire a . Fe. Poluarea cu acest metal duce la degradarea eroziunea i compactarea. Solurile cu textura grosier i cele acide au o capacitate redus de re inere a metalelor grele cu excep ia molibdenului i seleniului. Cadmiul este unul dintre cele mai peiculoase metale grel e fiind foarte toxic pentru om i animale. Mn. 42 impiedic rii absor iei altor elemente. Ionii metalelor g rele pot forma cu unele substan e organice compexe de tip chelat a c ror stabilitate este variabil . plantele absorb u or aceste metale grele din solurile cu textura u oara sau cu reac ie acid .

este de 20 Arseniul apare in sol in concentra ii de 0.200 10 Sn ± Staniu 1 ± 20 800 50 43 . Seleniul ca i molibdeniul are o mobilitate ridicat la pH-uri mari.000 50 Pb ± Plumb 0.Cadmiu 0.000 200 Ga ± Galiu 0.000 100 Cu ± Cupru 1 ± 20 22.1 ± 10 300 10 Hg ± Mercur 0.2 ± 5 200 5 Ni ± Nichel 2 ± 50 10.5 5 Se ± Seleniu 0.1 ± 20 4. natural apare intr-o concentra ie de 0.300 10 Br .1-20 ppm iar pragul limit ppm.005 si 0.000 100 F ± Fluor 50 ± 200 8. El este foarte toxic pentru plante de cca.1 ± 20 8. In soluri in mod este de 5 ppm. Absor ia sa de c tre plante este limitat .01 ± 0. Cromul apare in mod obi nuit in soluri intr-o concentra ie de 2-50 ppm iar limita de toleran este de 100 ppm. Opt ori mai toxoc decât zincul.05 ppm. Cobaltul poate fi foarte toxic pentru plante. Molibdenul poate deveni toxic pentru plante in solurile de reac ie slab acid sau alcalid .01 ± 1 200 3 Co ± Cobalt 1 ± 10 800 50 Cr ± Crom 2 ± 50 20.Nichielul apare in mod obi nuit in soluri in concentra ie de 2 -50 ppm iar in solu ia solului intre 0.000 100 Sb ± Stibiu 0.01-5 ppm iar limita de toleran Cantitatea total de elemente periculoase în sol uscat la aer Elementul Frecven a Soluri poluate cu Tolerabil elemntul respectiv As ± Arsen O.01 ± 5 1. In cantit i mari el afecteaz cre terea plantelor.2-5 ppm limita tolerabil fiind de 5 ppm.000 20 B ± Bor 5 ± 20 1.000 25 Be ± Beriliu 0.1 ± 5 2. Cobaltul apare frecvent in sol in concentra ie de 1-10 ppm iar limita sa tolerabil se aprecieaz a fi de 50 ppm.Brom 1 ± 10 600 10 Cd . El apare in soluri intr-o concentra ie de 0.01 ± 1 500 2 Mo ± Molibden 0.

biostimulatori. N molurile din zootehnie se mai pot stoca 6 mântat cu plante furajere.U ± Uraniu V ± Vanadiu Zn ± Zinc Zi ± Zircon 0. mai ales ca unii virusi. sau o luna pentru câmpul arat i ingr N molurile separate din apele uzate provenite din zootehnie con in substan e organice.000 6. care produc poluarea chimic i pot difuza pân mant afecteaz propriet ile solurilor.000 20. dejectiile de porcine libere de agenti patoge ni se transforma intr-un ingr mant valoros. numit compost. cum sunt cei enterici pot persista i 9 luni. uree. Se pot aplica in agricultur . Prin fermenta ie timp de 3 luni vara. Polu ntii din reziduurile zootehnice Dejec iile animale aplicate excesiv ca ingr patogeni. substan e chimice. care contribuie la poluarea solurilor dejec iile de porcine de in cantita ile cele mai mari. Tot din zootehnie pot rezulta substan e de igienizare a grajdurilor. sau 3 luni pentru câmp.000 M suri de reducere a polu rii cu metale grele: y y y y y y reducerea mobilit ii i nocivit ii metalelor grele in soluri efectuarea de ar turi adâ nci decopertarea i indepartarea stratului de sol poluat copertarea solului poluat cu material p mâ ntos cultivarea plantelor ce nu se folosesec in alimenta ie cultivarea plantelor cu consum redus de metale grele 11. inainte de a fi u tilizate pentru fertilizarea pa unilor. Poluarea solului ca efecte al activit ilor agricole 11. etc. Pentru a p utea fi utilizate in agricultur se analizeaz con inutul lor de metale grele i de viru i.1. sau 4 luni iarna. Poluarea solului cu reziduuri zootehnice.01 ± 1 10 ± 100 3 ± 50 1 ± 300 115 1. Acestea pot con ine NaCl.000 5 50 300 3. scad permeabilitatea la panzele de ape freatice. numai dac 44 con inuturile de metale grele i luni. viru i. agen i i biologic a solurilor. transformându-le in focare de i apelor. medicamente. In privin a calit ilor.

cu mult peste cele necesare i. poate afecta negativ fertil itatea solului prin influen a negativ pe care o are asupra st rii fizice. concentra ia reziduurilor in anumite i disiparea rezisuurilor pe suprafe e mai intinse. care depa esc cerin ele plantelor. dar altele. iar trecerea de la cre terea animalelor in complexe. Cele mai importante i mai utilizate sunt ingr mintele pe baz de azot (azota ii de amoniu. con inuturile in s ruri solubile din sol devin excesive i pot impiedica cre terea plantelor sau pot fi levigate i n apele freatice. de sulf (sulfatul de amoniu Efectul poluant este determinat in principal de cantit ile excesive utilizate. c um este salata nu accepta. Poluarea solului cu ingr minte chimice Agricultura intensiv practicat pe scar larg in toate administrarea de ingr rile lumii. in secundar. fiind in u or regres dup aceasta dat (126 mil. au sc zut i cantit ile de poluan i zootehnici. Prin acest procedeu se urmareste restituirea in sol a echivalentului cantit ilor de elementele nutritive extrase di n acesta de c tre plante. i superfosfatul) i de potasiu. Aplicarea dejec iilor zootehnice in doze excesive. animalele sunt aduse dupa ce n molul a fost sp lat de ploaie de pe frunze i iarb . In perioada 1992 -1998. m sur . Unele cult uri. capacit ii de re inere a apei. la cca 148 mil tone in 1988. pentru a da posibilitatea solului s re in unii compu i. morcovi pot suporta un con inut mai ridicat de metale grele. 45 . Strectococus faecalis 80 zile. intr-o anumit puncte redus . con inutului de oxigen.2. dar cu o incarcare mai 11. de calciu i de potasiu). presupune minte chimice in scopul m ririi productivit ii plantelor de cultur . N molul se aplic cu o lun i in legume. In cazul aplic rii dejec iilor in cantit i mai mari. cierca 5000 ha. a redus.nemetale sunt sub limitele admise de standarde. Produc ia mondial de ingr minte chimice a crescut exploziv timp de 30 de ani de la 25 milioane de tone in 1958. erau afectate de poluarea cu reziduuri zootehnice. Agen ii patogeni din n mol pot persista in sol 2000 zile. la cre terea in gospod rii. La pa uni. Ca urmare a sc derii septelului. Ex: Salmonelele persista 250 zile. Ascaris ova peste inainte de ins mân are. de introducerea in sol a unor impurit i toxice con inute de ingr minte. Plantele sunt influen ate diferit de n molul aplicat. tone în 1993). permeabilit ii. cum sunt cele de cartofi.

a razoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide). Poluarea solului cu reziduuri de pesticide Poluarea solului cu pesticide ocup un rol important. iar in Fran a anual se trateaz cca. pe alta parte. Din cantitatea total de ingr minte aplicate pe o suprafa a agricol . a buruienilor din culturi (ierbicide). In S. minte apelor i altor factori de mediu.  produce poluarea apelor subterane i de suprafa sc derea biodiversitatii ecosistemelor acvatice i productivitatea lor biologic . 46 . Prin intermediul unor verigi ale lan urilor trofice azota ii din masa vegetal sunt prelua i de animale i om. animalelor domestice sau ai culturilor agricole. procesul prin declinul complexului i prin aceasta induce determina sc derea acestora. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor d unatoare (insecticide). In condi iile unei agricultu ri intensive cu consum mare de ingr ob ine produc ie maxim chimice cu azot. pe o parte i limita necesar minte cu care methemoglobina. Suprafe ele afectate sunt considerabile. Spre deosebire de alte substan e poluante. suprafe ele tratate cu pesticide ocup 5% din teritoriu. impreun formeaz oxigenare a esuturilor. a ciupercilor fitofage (fungicid e). esteri i carbona i. restul r mane in sol sau este antrenat in apele subterane i de suprafa . produs stabil care reduce drastic capacitatea de chimice.A. iar faptul se manifest absorbant argilo-humic.Folosirea abuziv a ingr   mintelor chimice are urmatoarele efecte negative: modific circuitul biogeochimic al azotului i fosforului. 18 milioane ha. Insecticidele de sinteza actuale se repartizeaz in trei grupe principale: organoclorurate.3. Prin procese metabolice azota ii sunt transforma i in azoti i care au o mare afinitate la hemoglobin a. este necesar a se realiza un compromis intre cerin ele agriculturii de a pentru protejarea solului. inhib sau blocheaz reciclarea substan elor organice i a humusului. in masa vegetal se reg sesc maxim 50%.U. pesticidele sunt dispersate voit in mediul natural pentru a distruge anumi i parazi i ai omului. Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substan e organice de sintez . Reducerea cantit ilor de ingr 11.

In acest scop se apeleaz la diverse procedee. multe dintre ele au un grad de persisten â ridicat in sol care poate fi de ordin ul o parte din pesticide se disperseaz la distan e foarte mari i sunt incorporate in cât i pentru cele vegetale.  biomas . Cultivarea de plante ( porumb. Administrarea in sol de adjuvanti. Aceste efecte pot fi de natur popula iile demoeco logic adic cele care afecteaz ± cele care i in special densitatea acestora i de natur biocenotic provoac rupturi ale echilibrelor biocenotice. 12.  popula iilor i nu contra indivizilor. Aplicarea lor provoaca o serie de modific ri in ecosistemele in care au fost introduse printre care se amintesc:  ele prezint un spectru de toxicitate foarte intens atâ t pentru organismele animale grupa au un grad de selectivitate destul de redus i se folosesc adeseori contra efectul lor nu depinde de densitate de i aplicare lor are in vedere densitatea. reducerea mâ ini de lucru etc. Cu toate avantajele importante pe care le prezint larg folosirea pesticidelor in agricultur (cresterea produc iei.) utilizarea lor pe scar i in doze mari i repetate provoac numeroase incovenien e de ordin ecologic. y solului cu pesticide. Fiind toxice pentru buruieni. vânat i p sari.Contaminarea solurilor i a vegeta iei cu pesticide are importante consecin e asupra speciilor i biocenozelor. de re edin a i ar ta i factorii limitativi ai fertilit ii acestora 47 . sorg ) care au capacitatea de a depolua solul de Combaterea integral a bolilor si d un torilor ca m sur de prevenire a polu rii atrazin prin absorb ie organic in sol in cantit i mari. boli i d unatori. animale domestice.   lunilor sau chiar al anilor. cum sunt: y y y un risc de Incorporarea in sol de c rbune activ. produse care re in sau degradeaz pesticidele. pesticidele reprezint nocivitate pentru om. Prezenta i gama solurilor din zona dvs. in apele oceanelor sau in sol.

Solurile silvestre podzolice se dispun sub forma une i benzi aproape continue in col ul sud-estic. soluri saraturate. acestea o extindere mai mare având lacovistele. In partea de sud a jude ului Timi cernoziomurile levigate freatic ume de solul brun argilic. munti . Campia inalt e dominat de cernoziomurile levigate. soluri i a dealurilor joase se intâlne te i zone din luncile din estul jude ului o mare r spândire o au solurile brune i solurile podzolice argiloiluviale.Tipurile de sol specifice judetului Timi . Cele brune . dar i a plantelor tehnice i furajere.cernoziomuri. sunt: es. urmate de smolnite in jum tatea sudic . Solurile de munte (silvestre brune. cu fertilitate natural ridicat .soluri brune argiloase. In zona piemontan se intâlnesc soluri erodate. In zona colinar se intâlnesc sunt prezente i dealuri . intre care predomin cele brune. Solul jude ului Timi ofer condi ii favorabile pentru cultura plantelor agricole.ro cate ocup suprafe e mai mici in jumat tea vestic . cernoziomurile levigate i cernoziomurile de fâ nete (freatic umede). podzoluri. suprafa i brune acide. dar pe suprafe e mai mici. Cele azonale ocup suprafe e insulare. apoi redzinele brune. precum i pentru pomicultur i viticultur . dintre i humicgleicele. Cea mai mare parte a jude ului este ocupat de solurile zonale i anume: in col ul de nord-vest apar cernoziomurile. brune g lbui podzolice. predomina nd cernoziomurile freatic umede. cernoziomuri levigate. lacovisti.inchise i brune . soluri coluviale. semilacovistele rossa in partea de est. In câmpia joas râurilor. apar pe o montan in partea de est. In luncile i terasele apelor curg toare sunt r spândite solurile aluviale i aluviunile. se g esc laovisi i soluri gleizate. sau pe suprafe e mai extinse. campie joas .soluri brune acide. formate sub ac iunea apelor de iroire. smolnite. dezvolta te sub p duri i paji ti secundare). brune podzolice i podzoluri argilo. coline iluviale. indeosebi pentru cultura cerealelor. La câmpie. in func ie de unitatea de relief. soluri schelete. se intâlnesc solurile s r turate i s r turile. campie inalt aluviale. cernoziomurile sunt de mai multe subtipuri. apoi in zona deluroas se succed de la vest la est diferite soluri silvestre. In zona piemontan i gleizate. iar sub forma de fâ ii. Tot in câmpie. In zona colinar solurile brun ro cate de p dure. Solurile sunt variate. ro ii .brune i terra 48 . sunt prezente soluri nisipoase.

la data reactualiz rii studii lor i cercet rilor in teren (1988) ea fiind inlocuit in zona de intinse suprafe e de grau. pseudorendzinice). Phragmites spp. Pe parcursul ultimilor 300 de ani. pseudogleizate). Vegeta ia ierboas prezent pe solurile freatic-hidromorfe din zonele de lunc este dominat de specii precum Amarantus albus (stir). cernoziomuri cambice (tipice. In depresiunile din câmpia inalt sunt prezente specii precum Anagallis arvensis (scanteiuta). In partea estic sunt p duri de brad. soluri brune ro cate (tipice. cu preponderen . Bromus arvensis (obsiga). Puccinelli a distans (iarb de s r tur ). pe soluri automorfe.) din cartograma rezulta urmatoarele tipuri dominante de soluri : cernoziomuri (tipice. Champhorosma ovata. Festuca pratensis (paius).plopi i salcii. 49 . pseudogl eizate. Vicia spp. Rumex crispus (macris ). pseudogleizate. Rubus caesius. in fine solurile erodate i regolsolurile in bazinul Begai. pseudogleizate). Cynodon dactylon (pir gros). sfecla etc. Cirsium arvense (palamida). verti ce.Solone urile sunt r spândite in jum tatea de vest i. Poa bulbosa (firuta). iar in lunci . Prin gruparea unit tilor de teren (U. Galium vernum (dragaica). vertice. Plantago lanceolata (patlagina). orz. se intâlnesc. pseudogleizate). Echinochloa crus galli (iarba barboasa). Dactylis glomerata (golomat ). exemplare de Nonnea pulla. soluri hidromorfe i halomorfe (lacovisti i soloneturi. molice. pseudogleizate). In celelalte par i ale jude ului se intâlnesc mici p duri de stejar. soluri brune argiloiluviale (tipice. P durile sunt relativ pu ine. pseudogleizate). (mazariche). Statice gmelini (limba pestelui). gleizate. molid i fag. Matricaria chamonilla (musetel). porumb. (stuf ) etc. floarea soarelui. soluri brune luvice (tipice. Alopecurus pratensis (coada vulpii). Lolium perenne (raigras). gârni . In zona plan a câmpiei inalte. salinizate). cernoziomuri argiloiluviale (tipice. Centaurea cyanus (albastrita). Rubus caesius (mur). vegeta ia natural a fost inl turat . soluri erodate si modificate antropic. Pe solurile s r turate sunt frecvente Trifolium fragiferum (trifoi). soluri brune ros cate luvice (vertice. in bun parte. vertisoluri (gleizate.T. saraturate). soluri gleice i pseudogleice). Symphytum officinale (tataneasa). Agrostis alba (iarba campului). Senecio vulgaris (spalacioasa). vertice.

canale. si consecintele acestora Degradarea progresiv a calit i mediului natural continental. de la caz la caz. excesul de umiditate (pluvial pe 28.). recomandându-se drenurile verticale). an uri.8%). i la nivel local sub forme specifice de i evolu ii sunt urm rite constant: surse de poluare a e rului. drenuri pentru formele depresionare presarate pe intinsul suprafe elor plane din câmpia inalt . (17. m suri de corectare a reac iei acide prin amendare calcica periodic . In jude ul Timi parametri sunt in eviden urmatoarele surse de poluare. i rodire a plantelor dimensiona i de c tre: reac ia solului (datorit con inutul redus de humus (34. surse de poluare a apei i surse de poluare a solului ± total 49.7%).6%). soluri brune argiloiluviale cu erodisoluri i soluri gleice cu vertisoluri i solone uri. regional se constata manifestare a polu rii existente.5%). Ar ta i sursele de poluare a solului din zona dvs. Asupra acestor elemente restrictive ce diminueaz (natural potentialul productiv i indus antropic) al terenurilor. freatic 12.1%). brune ro cate cu erodisoluri. i combatere a eroziunii solului (ar turi pe curba de nivel. la nivel mondial. 50 . eliminarea excesul ui de umiditate prin m suri de prevenire i combatere a acestuia (rigole. panta i eroziunea de suprafa Acestor fenomene i procese de degradare a mediului intalnite frecvent in partea de nord-est a arealului (pe linia satelor Seceani-Corne ti) li se asociaz frecvent fractori limitativi precum gradul de tasare (58.asocia ii de soluri.2%.6% i din rev rs ri 6. culturi in fa ii. imbun t irea condi iilor de nutritie a plantelor prin fertiliz ri ameliorative (dozele de amendamente si ingr minte vor fi cele recomandate în studiile agrochimice). ale c ror i antropic. asolamente de protec ie 13. din care 15 in mediul urban i 34 in mediul rural. na ional. de prevenire etc. se impun. Factorii limitativi care greveaz asupra st rii de calitate a solurilor sunt valorilor sc zute pe cca 47.

eliminarea de dejec ii. diverse de euri depozitate . etc. zonele industriale. italieni ce au cump rat 51 (imputuri introduse in sol prin fertiliz ri i tratamente chimice. astfel.). care era cel mai mare combinat din lume (cu un efectiv de peste un milion de capete de porcine /anual ) a dus la polua rea profund a solului cu dejec ii animale. care duce la i tratare a i ea in jude ul 5% din i dispari ia vegeta iei solurilor din zonele de extrac ie minereurilor de metale neferoase. introducerea in sol de materiale din demol ri i construc ii. poluan i din apele de suprafa contaminare direct necontrolat pe sol).. dar i prin indirecte cu poluan i industriali(poluan i din aer adu i pe sol prin precipita ii). De i sunt investitori str ini (australieni. in special. Poluarea industrial deteriorarea este un alt factor de degradare a mediu lui. producerea de de euri. germani. Existenta ora elor mari sau mai mici inseamn atât dizlocarea din mediul natural a sute de mii de hectare de teren. urbanizarea este o consecin a a dezvolt rii industriale. de pe care elementu l natural a disp rut. de ape uzate. etc.473 ha. (Actualmente acest gigant combinat este in curs de lichida re prin vânzarea de active). afectate fiind. Poluarea chimic este prezent Timi . poluan ii rezultan i in urma traficului auto.Privi a socio-economic i cultural. suprafa a scoas din circuitul agricol de c tre cele 7 localit i urbane. Poluarea solurilor in municipiul Timi oara:   Poluarea solurilor prin depozitarea direct necontrolat a diverselor de euri Poluarea solurilor prin depozitarea direct a gunoiului de grajd i a dejec iilor animale      Poluarea solurilor prin depozitare de materie prim (caolin) in depozite impropii Poluarea solurilor prin intermediul apelor uzate menajere Poluarea solurilor prin intermediul apelor uzate industriale Poluarea solurilor prin intermediul apelor poluate cu hidrocarburi Poluarea solurilor prin depozitare de substan e chimice anorgance (carbid) Poluarea solului municipiului Timi oara se manifest sub forma contamin rii . ceea ce reprezint suprafa a total a teritoriului jude ului. 75 de comune i 318 sate ale jude ului este de 42. consumul de alimente i de ap . Existen a fostului Combinat de Cre tere Industriala a Porcinelor COMTI M. cât i impactul colectivit ilor asupra mediului (transporturil e urbane.

. Mirton Timi oara 2. Dumitru M. i Cârstea t. R u C. pentru ob inerea de produc ii mari la hectar. Folosirea intensiv a ingr amintelor chimice artificiale . Ameliorarea i protec ia solului 1997 ed. Aceste produc ii erau necesare atâ t pentru furajarea animalelor din Comtim. Solul i fertilitatea.. Marinca C. ed. Borza I. Bibliografie: 1. Timi oara r u D.. Mirton 52 . Ceres Bucure ti 3. 2009. cât i pentru nevoile cerealiere ale popula iei. Prevenirea i combaterea polu rii solului.aceste active) poluarea ce a fost intensa pe aceste terenuri (timp de peste douazeci de ani) a ramas ca o adevarata plaga ecologic . 1983 ed.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->