Solutii Pentru Sisteme de Aliment Are Cu Apa Si Canalizare in Tile Pana La 10000 Locuitori

CONFERINA INTERNAIONAL "Soluii pentru sisteme de alimentare cu ap i canalizare n localiti pn la 10.
000 locuitori"
Bucureti 2008
-
Comitetul tiinific Internaional: Prof.univ dr.ing. Marin SANDU UTC Bucureti Prof.univ dr.ing. Anton ANTON UTC Bucureti Prof.univ dr.ing. Ioan BICA UTC Bucureti Prof.univ dr.ing. Ioan MIREL UT Timioara Prof.univ.dr.ing. Winfried SCHMIDT Univ. of Applied Sciences Gelshnkirchen Prof.univ dr.ing. Vladimir ROJANSCHI UE Bucureti Dr. Chim. Margareta NICOLAU INCD ECOIND Bucureti Conf.dr.ing. Sergiu CALOS UT a Moldovei, Chiinu
Comitetul de Organizare: Dr. Ec. Vasile CIOMO Preedinte ARA Ing. Marius POSTELNICESCU ANAR Ing. Gheorghe CONSTANTIN MMDD Ing. Aureliu DUMITRESCU MIRA Ing. Eugenia DEMETRESCU CTS-ARA Ing. tefan-Gabriel DUDUMAN CTS-ARA
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei SOLUTII PENTRU SISTEME DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE IN LOCALITATI PANA LA 10000 LOCUITORI. CONFERINTA INTERNATIONALA (1; 2008; Bucuresti) Conferinta internationala: Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitatile pana la 10.000 locuitori: 19-20 iunie, Bucuresti / org. de ARA Asociatia Romana a Apei; coord.: Vasile Ciomo, Eugenia Demetrescu, Stefan Gabriel Duduman. Bucuresti: Estfalia, 2008 Bibliogr. ISBN 978 973 7681 37 9 I. II. III. IV. 628.1 (498) Ciomo, Vasile (coor.) Demetrescu, Eugenia (coord.) Duduman, Stefan (coord) Asociatia Romana a Apei (Bucuresti)
Editura EstFalia este acreditata CNCSIS la pozitia 294. ISBN 978-973-7681-37-9
Conferinta Internationala "Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"
CUPRINS
Sectiunea 1 Sisteme de Alimentare cu Apa Necesitate obiectiva a construciilor hidroedilitare pentru asigurarea confortului ambiental n colectivitile din mediul rural .......................................................................... 5
I. Mirel, C.Florescu, C.E.Podoleanu,C. Staniloiu,
Tehnologii neconvenionale cu membrane de microfiltrare i ultrafiltrare n potabilizarea apei - studiu pe staie pilot............................................................................ 14
A. Pcal, I. Vlaicu, B. Radu, C. Bogatu, C. Cosma, F. Manea, C. Danielescu, I. Lupa
Tratarea apelor subterane cu continut de amoniu si hidrogen sulfurat.............................. 24

E.Vulpasu, M.Sandu, G. Racoviteanu
mbunatatirea calitatii apei cu continut ridicat de nitrati in sistemele de alimentare cu apa din mediul rural din jud. Constanta. ............................................................................ 32
N. Pitu
Studiu de soluii privind alimentarea cu ap n sistem centralizat a 12 comune din judeul Iai.......................................................................................................................... 45
E. Cotorobai
Poster: Consideratii privind aplicarea unor filiere unitare de tratare a surselor subterane cu continut ridicat de azotati ................................................................................................... 56
C. Cosma, M. Nicolau, C. Dumitrescu, C. Bumbac, M. Stefanescu
Metode de caracterizare a apelor de suprafata si subterane ............................................ 63

M. Cohl
Sectiunea 2 Sisteme de Canalizare si Epurare a Apelor Uzate Soluii pentru epurarea apelor uzate prin mijloace locale, pentru comuniti de pn la 10.000 locuitori...................................................................................................... 77
C.A.L. Negulescu, Nicoleta Scarlat, Mihaela-Dora Rou
Dimensionarea sistemelor de canalizare functionand sub presiune; pomparea apei uzate de la producator direct in colector............................................................................ 82
Al. Manescu
Elemente tehnico-economice privind adoptarea solutiilor de epurare pentru localitati dispersate pe arii mari. Studiu de caz in judetul Giurgiu.................................................... 89
E. Dinet, Raluca Racoviteanu, G. Racoviteanu
Sisteme de epurare compacte cu aerare continua destinate comunitatilor foarte mici sau izolate........................................................................................................................ 103
G. Racoviteanu
Eficienta tehnologiei resetilovs in epurarea apelor uzate ................................................ 115

Angela Calin
Ecodisk ......................................................................................................................... 127

M.Selo, N. Schmitt
Soluii economice de evacuare a apelor uzate, prin interfaa IT ntre sistemul de canalizare sub presiune i staia de epurare SBR - pentru localiti de pn la 10.000 de locuitori ........................................................................................................... 131
Ctin. Toma, Th. Gruenig, M Frigger
Modelarea reelei de canalizare unificate a municipiului Trgu Mure pe baza datelor de msurare reale................................................................................................ 141
Z. Natchev
- 1-
Reabilitare statia de epurare Poarta Alba independenta energetic ................................. 146

A. Presura
Poster: Poluarea surselor de apa si monitorizarea calitatii acestora ........................................... 152

M. Cohl
Monitorizarea parametrilor tehnologici de epurare biologica, in statia de epurare a apelor uzate din oraul Hrlu......................................................................................... 164
G. Dimitriu, I. Redinciuc, O. Trofin
Simulating of secondary clarifiers in the activated sludge process.................................. 168

C. Gavrila, I. Gruia, E. Dinet
Sectiunea 3 Managementul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare Managementul integrat in sistemele de apa in localitatile mici si mijlocii......................... 177
V. Rojanschi, Fl. Grigore, St. Duduman
mbuntirea performanelor de mediu pentru sisteme de alimentare cu ap i canalizare n localiti mici i mijlocii................................................................................ 183
Daniela Simona Moldovan
Application of water safety principles included in drinking water management plans for rural communities ....................................................................................................... 191
A. S. Dobre
Sistem informatizat pentru comanda automata si monitorizarea statiilor si retelelor de alimentere cu apa potabila a localitatilor..................................................................... 197
D. Staicu,S. Sorin, G. Sebastian
Network modelling solution for water supply using GIS concepts ................................... 202
Al. Aldea, Mihaela Aldea
Using benchmarking in the UK water industry to support efficiency improvements ........ 209
D. Druett, D.Dimitriu, T.Povall
Soluii privind sistemele de alimentare cu apa i canalizare n mediul rural.................... 219

Al. Mnescu, V. Goldenberg-Vaida, V. Ciomos
Poster: Abordarea integrat calitate-mediu a procesului de ntreinere i reparaii reele de transport i distribuie ap pentru sisteme de alimentare cu ap i canalizare n localiti pn la 10000 locuitori....................................................................................... 225
Daniela Simona Moldovan
Studii si cercetari privind restaurarea unor zone inundabile de pe raurile interioare. integrarea ecosistemelor ripariene n managementul integrat al bazinelor hidrografice. ..................................................................................................................... 233
R. Voicu
Observatii privind solutii pentru sistemele de alimentare cu apa si canalizare ape uzate in mediul rural cu referire la judetul dimbovita ....................................................... 243
Beatrice Neagu
- 2-
Seciunea 1
SISTEME DE ALIMENTARE CU AP
- 3-
- 4-
NECESITATE OBIECTIVA A CONSTRUCIILOR HIDROEDILITARE PENTRU ASIGURAREA CONFORTULUI AMBIENTAL N COLECTIVITILE DIN MEDIUL RURAL
Mirel, I.*, Florescu, C.*, Podoleanu, C.E.*, Staniloiu, C.*,

*Universitatea Politehnica din Timioara
REZUMAT
n cadrul lucrrii se subliniaz importana economic, social i ecologic a construciilor hidroedilitare pentru asigurarea confortului ambiental n cadrul colectivitilor din mediul rural. Construciile hidroedilitare sunt ansambluri de construcii i instalaii prin care se asigur alimentarea cu ap potabil i canalizarea apelor uzate din activitile diferitelor categorii de consumatori. n mediul rural, toate aceste categorii de construcii i instalaii trebuie s asigure confortul ambiental n spaiile de locuit precum i s previn poluarea mediului nconjurtor, prin modul de colectare i de epurare a apelor uzate menajere nainte ca acestea s fie vrsate n emisarii naturali. Sistemele hidroedilitare concepute pentru mediul rural trebuie s fie simple, robuste i uor de exploatat, astfel nct impactul economic, social i ecologic asupra fiinelor umane s fie ct mai redus. Schemele i sistemele tehnologice propuse n cadrul lucrrii se refer la implementarea de soluii moderne/avansate, att pentru lucrrile de alimentare cu ap ct i pentru cele care privesc colectarea i epurarea apelor uzate din localitile rurale.
1. Consideraii de ordin general

Lucrrile hidroedilitare din mediul rural, n cadrul conceptului de dezvoltare durabil, sunt ansambluri de construcii i instalaii prin care se asigur apa potabil, colectarea i epurarea apelor uzate menajere, n vederea asigurrii confortului ambiental, igiena i starea de sntate a populaiei, un mediu curat i sntos att pentru generaiile actuale ct i pentru cele viitoare. [3], [8]. Sistemele hidroedilitare concepute pentru locuitorii din zonele rurale trebuie s fie ct mai simple, eficiente, robuste i uor de exploatat, astfel nct impactul social, economic i ecologic asupra fiinelor umane s fie ct mai mic i dac se poate pozitiv.[1], [2], [4], [5]. n viziunea conceptului de dezvoltare durabil lucrrile de canalizare, pentru colectarea i epurarea apelor uzate menajere trebuie s se deruleze n paralel cu cele de alimentare cu ap sau chiar s le devanseze pe acestea. Localitile rurale care dispun numai de instalaii de alimentare cu ap potabil trebuiesc susinute pentru accesarea fondurilor necesare de promovare i a lucrrilor de canalizare, fr de care confortul ambiental n aceste colectiviti i mai ales mediul nconjurtor, vor avea foarte mult de suferit. [3], [8], [13]. Aceste categorii de lucrri sunt de importan major pentru existena i dezvoltarea fiecrei colectiviti indiferent de mrimea sa sau de locaia n care se regsete.
- 5-
n Romnia, sunt n prezent peste 15000 localiti rurale care nu dispun de instalaii hidroedilitare complete, motiv pentru care sunt necesare proiecte cu soluii tehnologice moderne, specifice fiecrei localiti, funcie de mrimea acestora, zona geografic i poziia fa de resursele de ap disponibile i de vecintile cu localitile urbane dotate cu sisteme centralizate de alimentare cu ap.
2. Sisteme de alimentare cu ap n mediul rural

Sistemele de alimentare cu ap din mediul rural se stabilesc n funcie de tipul i de mrimea localitilor, de relieful terenului, mrimea i calitatea sursei de ap, distanele ntre localiti i de vecintatea acestora cu centrele oreneti i comunale dotate cu sisteme centralizate de alimentare cu ap i canalizare [1], [2], [3], [9]. Sistemele zonale i cele microzonale se caracterizeaz printr-o mare extindere a reelelor de conducte, alimentarea lor fcndu-se gravitaional sau prin pompare, dintruna sau mai multe surse, prevzute cu rezervoare subterane sau cu castele de ap la fiecare localitate sau pe grupuri de localiti. Sursele de ap ale acestor sisteme pot fi apele subterane captate prin puuri sau drenuri, izvoarele, praiele, rurile sau lacurile de acumulare artificiale [3]. La sistemele locale / individuale de alimentare cu ap necesarul de ap se asigur, de regul, din izvoare sau din puurile spate, nefiind necesare construcii pentru tratarea apei sau staii de pompare de treapta II-a, apa de la surs fiind distribuit consumatorilor pe cale gravitaional sau prin pompare. Localitile rurale situate n vecintatea oraelor sau a comunelor dotate cu sisteme hidroedilitare centralizate, se pot racorda direct la reelele de ap ale acestora. Aceast soluie a devenit astzi posibil, deoarece n majoritatea oraelor consumurile specifice de ap au sczut, dup anul 1990, de la 400 - 500 l/om*zi la 80 - 150 l/om*zi, existnd, astfel, rezerve suficiente pentru asigurarea necesarului de ap i pentru multe din localitile limitrofe (ex. Timioara, Arad, Deva, Oradea, Cluj-Napoca etc.) [3], [4], [12]. Sistemele zonale i micro-zonale de alimentare cu ap, folosesc tehnologii de tratare n funcie de mrimea i de calitate sursei de ap. n figura 1 se prezint o tehnologie de tratare a apei de ru fr clorinare, prin care apa, dup tratarea chimic, este limpezit prin decantoare suspensionale pulsatoare, dezinfectat cu ozon, dup care apa filtrat prin masele de nisip i de crbune activ este infiltrat n subteran prin bazine sau puuri de infiltrare, cu scopul de a se asigura renaturarea sursei captate.
- 6-
Figura 1. Schema de tratare fr clorinare
n figura 2 se prezint schema unei staii de tratare n care tehnologia de limpezire se finalizeaz printr-o filtrare lent cu scopul de a reine, n membrana biologic, bacteriile i microorganismele patogene i nepatogene din ap. Aceste tehnologii se pot utiliza numai n cazul n care reelele de distribuie sunt de foarte bun calitate, pentru a se putea evita riscul unor poluri accidentale [1], [2], [6], [15].
Figura 2. Schema de tratare cu filtre lente
Sistemele locale de alimentare cu ap care utilizeaz surse de suprafa, pot utiliza tehnologia de tratare redat n figura 3. Aceast tehnologie utilizeaz pentru prelimpezire un filtru rapid nchis fr vane cu funcionarea automatizat hidraulic, un filtru lent, un rezervor de acumulare i o staie de pompare pentru distribuia apei la consumatori [3], [4].
- 7-
Figura 3. Staie de tratare ap de suprafa 1 - ap de suprafa; 2 - rezervor nivel constant; 3 - conduct de legtur; 4 rezervor de trecere; 5 conduct alimentare filtru; 6 filtre rapide fr vane automatizate hidraulic; 7 cmin de vane; 8 filtre lente; 9 golire vane rezervor; 10 rezervor ap filtrat; 11 casa pompelor; 12 pompe distribuie; 13 - rezervor ap de splare;14 canal de evacuare ap de splare.
Apa de la rezervorul 2 este adus gravitaional sau prin pompare la filtrul rapid fr vane (6) unde sunt reinute suspensiile grosiere, dup care este trecut apoi prin filtrul lent (8), pentru desvrirea procesului de limpezire i n continuare la rezervorul de ap filtrat. Membrana biologic care se formeaz la suprafaa filtrului lent reine bacteriile patogene i nepatogene, nefiind deci necesar o dezinfecie ulterioar a apei. Pentru sigurana i securitatea consumatorilor se recomand totui administrarea unei doze minime de clor sau de hipoclorit de sodiu de 0,50 mg/dm3. Instalaia, astfel conceput este relativ simpl i uor de exploatat, asigurnd debite cuprinse ntre 0,50 i 6,00 l/s.
- 8-
n tabelul 1 sunt redate dimensiunile geometrice pentru filtrele rapide i cele lente.
Tabelul 1
Q l/s 0,5 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 m3/h 1,8 3,6 7,2 10,8 14,4 18,0 21,6 m3/zi 43,2 86,4 172,8 259,2 345,6 432,0 518,4 St m2 0,36 0,72 1,44 2,20 2,88 3,60 4,30
Filtre rapide D mm 600 1000 1200 1600 2x1600 2x1600 2x1600
Hi m 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0
St m2 10 20 40 60 80 100 120
Sl m2 5 10 20 30 40 50 60
Filtre lente l m 2,5 5 5 6 8 10 10
b m 2x2 2x2 2x4 2x5 2x5 2x5 2x6
Hi m 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3
n cazul captrii apelor subterane cu coninut ridicat de fier, deferizarea apei se poate realiza prin intermediul instalaiei redat n figura 1. Instalaia se compune dintr-un rezervor metalic mprit pe vertical n dou compartimente. n apa brut din conducta 1, se injecteaz, aerul comprimat 2. Amestecul apei brute cu aerul comprimat se realizeaz n toba de aerare 3, de unde apoi trece n compartimentul superior al instalaiei, unde strbate masa de contact C de jos n sus, dup care prin tubul central trece n compartimentul inferior unde se afl filtrul rapid echipat cu nisip cuaros. Apa deferizat iese prin conducta 4. Instalaia hidraulic este completat cu conductele de ap pentru splare 5, 6, evacuare 7, golire 8, supap pentru evacuarea aerului n exces 9 i dintr-o gur de vizitare 10 [10].
Figura 4. Instalaie de deferizare sub presiune
Filtrele de contact, cu strat unic de 2-3 m grosime avnd granulele materialului de 5 10 mm se dimensioneaz la viteze de 3 5 m/h, iar filtrele sub presiune cu strat unic de 1,2 1,5 m grosime cu granulaia materialului de 0,3 3 mm, se dimensioneaz la o vitez de 10 15 m/h.
- 9-
Cantitatea de aer comprimat ce trebuie introdus n deferizatoarele care funcioneaz sub presiune se consider de 10 - 50 % din debitul apei de deferizat, n raport cu cantitatea de fier coninut n apa brut. n cazul captrilor de ape subterane cu coninut ridicat de fier i mangan, instalaia de deferizare - demanganizare, redat n figura 5, utilizeaz dubla filtrare. Apa brut, mpreun cu aerul comprimat, dup ce se face amestecul n toba de aerare/amestector de ap aer este trecut prin filtrul F1 pentru deferizare. Apa deferizat, dup tratarea cu permanganat de potasiu, este trecut prin filtrul F2 pentru realizarea procesului de demanganizare.
Figura 5. Instalaie de deferizare demanganizare cu dubl filtrare
Efectul produs de dubla filtrare, cu viteze de 8 m/h n prima treapt i cu viteze de 4 m/h n treapta a doua, echivaleaz cu o vitez de circa 1 m/h.[10] Adoptarea schemei de deferizare demanganizare cu dubl filtrare necesit volume mici pentru lucrrile de construcii i deci cheltuieli de investiie i exploatare reduse.
3. Sisteme de canalizare n mediul rural

Sistemele de canalizare din mediul rural au rolul de a colecta, transporta, epura i evacua apele uzate de la localitile i locuitorii acestor zone. Sistemele de canalizare pot fi microzonale, locale sau individuale. Sistemele locale i microzonale colecteaz, pe cale gravitaional sau prin pompare, apele uzate menajere de la una sau mai multe localiti rurale, apele uzate fiind conduse la o staie de epurare oreneasc sau comunal, conceput dup tehnologii moderne. Localitile rurale care se dezvolt n zone de es, cu pante ale terenului mici i foarte mici i la care lungimile conductelor nu depesc 3 - 5 km se, pot utiliza sistemele vacuumate de canalizare. Aceste sisteme au avantajul c folosesc, pentru colectarea apei, conducte flexibile cu diametre mici (80 200 mm), care urmresc linia terenului sub adncimea de nghe. n figura 6 se prezint schema unui sistem vacuumat de canalizare pentru o localitate rural situat ntr-o zon de es cu pante foarte mici ale terenului. Apele uzate provenite de la 1, 2 sau 3 case de locuit (1) sunt colectate la un cmin de racord (2), prevzut cu un sistem de automatizare, de unde cu ajutorul staiei de vacuum
- 10 -
(3) apele uzate sunt conduse la o staie de epurare de tip compact sau sunt transportate pe cale gravitaional la o staie de epurare comunal sau oreneasc aflat n vecintatea localitii rurale. Staia de epurare compact poate deservi chiar mai multe localiti aflate n imediata vecintate [1], [3], [20].
Vacuum Pipe
Interface Valve Unit Vacuu m 1

Figura 6. Sistem vacuumat de canalizare
3 n cazul sistemelor clasice de canalizare (Figura 7) apele uzate menajere 1 sunt 2 conduse la o staie de epurare compact, prevzut cu o treapt mecanic 2 echipat cu grtar, deznisipator i separator de grsimi i apoi de o treapt biologic constituit dintrun bazin de activare 3 i dintr-un decantor secundar 4 Apele epurate sunt evacuate direct prin canalul 5 n emisarul 6. Nmolul din decantorul secundar 4 este preluat de conducta 7 i stocat n bazine de stocare i de concentrare a nmolului 8, dup care este utilizat ca fertilizant pentru culturile agricole 9, [3], [4].
4 3 7 8
Figura 7. Staie compact de epurare
Staiile compacte de epurare concepute i echipate corespunztor sunt n msur s respecte cerinele legislaiei n vigoare privind protecia consumatorilor de ap ct i pe cele ale mediului nconjurtor [7], [14], [16], [17], [18], [19].
- 11 -
n cadrul tehnologiilor de epurare avansate, rolul decantorului secundar este preluat de membranele filtrante cu scopul de a sporii eficiena epurrii i de protejare a emisarilor. Pentru cldirile izolate din zonele rurale se recomand tehnologia de epurare avansat redat n figura 8. Filtrul de nisip asigur finisarea procesului de epurate, respectndu-se prin aceasta legislaia de mediu romneasc i european [13], [14], [16], [20].
5 I 2
6 1
III I II
III
8 7
10
11
4 3
5 7 11
Figura 8. Staie de epurare de tip gospodresc 1- ap uzat, 2- fos septic compartimentat, 3- insuflare aer, 4- evacuare ap uzat, 5- pomp ap uzat, 6- filtru de nisip, 7- sistem de distribuie, 8- dren, 9- pat filtrant, 10- sistem de etanare, 11- cmin colector
n cazul gospodriilor individuale izolate cu animale i psri, se recomand ca apele uzate menajere s se colecteze mpreun cu dejeciile animaliere ntr-un digestor cu fermentare metanic, redat n figura 9, cu scopul de a se valorifica att potenialul energetic al maselor organice sub form de biogaz iar nmolul fermentat ca ngrmnt pentru culturile agricole, deoarece acesta are n coninutul su cantiti importante de nutrieni organici naturali (N, P, K). Digestorul cilindric este prevzut cu o camer hidraulic, se poate realiza cu capaciti de 5 la 25 m3 n funcie de cantitatea de material organic obinut n cadrul gospodriei, dar i de cantitile de biogaz necesare utilizate pentru preparatul hranei, nclzitul spaiilor de locuit, iluminat casnic etc.
- 12 -
Figura 9. Digestorul cilindric cu camer hidraulic de capacitate 5 25 m
1-digestor; 2-camer de alimentare; 3-camer hidraulic; 4-capac de nchidere
4. Concluzii
Lucrrile hidroedilitare din mediul rural sunt construcii i instalaii indispensabile pentru asigurarea confortului ambiental n spaiile de locuit dar i pentru prevenirea polurii mediului nconjurtor. Schemele tehnologice propuse n cadrul lucrrii sunt doar cteva din alternativele care se pot utiliza n zonele rurale pentru alimentarea cu ap potabil i canalizarea apelor uzate menajere. n acest cadru general, lucrrile de canalizare trebuie s se deruleze n paralel cu lucrrile de alimentare cu ap sau chiar s le devanseze pe acestea.
5. Bibliografie
Kainz. H., Kauch, P., Renner, H., Siedlungswasserbau und Abfallwirtschaft, Manz Verlag Schulbuch, Wien, 2002. Mnescu, A., Sandu, M., Ianculescu, O., Alimentri cu ap. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. Mirel, I., Florescu, C., Stniloiu, C., Podoleanu, C., E., Consideraii privind realizarea lucrrilor hidroedilitare n mediul rural, Conferin Tehnico-tiinific Internaional Probleme actuale ale urbanismului i amenajrii teritoriului 31 septembrie - 1 octombrie 2004 Chiinu, Republica Moldova. Mirel, I., Carabe, A., Consideraii cu privire la tratarea apei de suprafa pentru consumatorii din mediul rural, Simpozionul Instalaii pentru construcii i confort ambiental, 1-3 aprilie 1993, Timioara. Mirel, I., Epurarea apelor de la gospodrii i uniti izolate. Revista Instalatorul, nr.3, 1993, Bucureti. Mutschmann, I., Stimmelmayer, F., Taschenbuch der Wasserversargung, Frankh Kosmos Verlag, Gmbh&Co, Stuttgart, 1991. Robescu, D., Robescu Diana, Szabolcs, L., Constantinescu, I., Tehnologii, instalaii i echipamente pentru epurarea apei. Editura Tehnic, Bucureti, 2000. Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, G., Protecia i igiena mediului. Editura Economic, Bucureti, 1997. Tchobanoglous, G., Burton, F., Wastewater Engineering, Treatment, Disposal and Reuse. Mc. Graw Hill, Inc. New York, 1991. Trofin, P., Alimentri cu ap, EDP Bucureti, 1983. *** Water Treatment Handbook, vol.1 i2, Degemont, 1991. *** SR 1343/1 06. Determinarea cantitilor de ap pentru localiti. *** Legea Proteciei Mediului nr. 137/95, modificat prin HG 314/98 i OG 91/02. *** Legea Apelor nr.107/96 completat cu legea nr.310/04. *** Legea privind calitatea apei potabile nr.458/02, completat cu Legea 311/04. *** NTPA 001/04 privind limitele de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la evacuarea n recipienii naturali. *** NTPA 002/04 privind limitele de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la descrcarea n reelele de canalizare. *** ATV DVWK A131 ab 5000 Einwohnerwerten. *** ATV DVWK A126 - 500-10000 Einwohnerwerten. *** ATV DVWK A116 Unterdruckentwasserung Druckentwasserung.
- 13 -
TEHNOLOGII NECONVENIONALE CU MEMBRANE DE MICROFILTRARE I ULTRAFILTRARE N POTABILIZAREA APEI STUDIU PE STAIE PILOT
A. Pcal*, I. Vlaicu*, B. Radu*, C. Bogatu**, C. Cosma***, F. Manea****, C. Danielescu****, I. Lupa*****
*AQUATIM S.A., Str. Gh. Lazr nr.11A, Timioara, 300081,Tel:0256/201370,Fax:0256/294753, e-mail:apacala@yahoo.com, i.vlaicu@aquatim.ro **INCD ECOIND, Filiala Timioara, P-a. Victoriei nr. 2, et.2, e-mail: boggatu@yahoo.com *** INCD ECOIND, os. Panduri, nr. 90-92, sector 5, Bucureti, e-mail: tehnologi@incdecoind.ro ****Universitatea Politehnica din Timioara, P-a. Victoriei nr. 2, e-mail: maneaflorica@yahoo.com *****ISPT Prof. Dr. Leonida Georgescu, Bd. Dr. Victor Babe nr.16-18, Timioara, Tel/Fax:0256/492101
Rezumat
Cercetrile efectuate n ultimii ani n domeniul tehnologiilor neconvenionale cu membrane de microfiltrare (MF) i ultrafiltrare (UF) demonstreaz c acestea constituie o alternativ viabil pentru rezolvarea unor probleme din potabilizarea apei, acolo unde tehnologiile clasice nu mai asigur indicii de calitate corespunztori, n conformitate cu standardele internaionale. Performanele acestor tehnici membranare la tratarea surselor de ape sunt demonstrate de avantajele oferite fa de procedeele clasice i anume: nu necesit ageni chimici-coagulani, floculani; cantitile de reactivi folosii la dezinfectare sunt reduse; separarea se face pe principiul excluderii datorit dimensiunii; apa tratat produs este de calitate superioar, indiferent de calitatea apei brute; instalaiile sunt compacte; automatizarea procesului este simpl, etc. Pentru a asigura o calitate superioar a apei potabile n Timioara, Romnia, am studiat pe o staie pilot (SP) folosirea acestor tehnologii moderne de microfiltrare ultrafiltrare ca i soluie alternativ la procedeele clasice utilizate n acest moment pe Staia de tratare. Varianta de flux adoptat pe SP pentru tratarea apei de suprafa a rului Bega a fost simpl i a constat n folosirea unui rezervor pentru stocare ap brut, microfiltrarea (cu filtru de cartue spiralate de 50m) fiind urmat de ultrafiltrare (tangenial, cu membrane din fibre goale, Hollow Fiber). S-au analizat n paralel probe de ap brut din rul Bega i de permeat, urmrindu-se gradul de reducere a unor parametrii msurabili importani (turbiditatea, carbonul organic total i numrul de bacterii coliforme totale). Rezultatele au fost foarte bune, obinndu-se randamente de reducere a turbiditii de 97%, n cazul TOC-ului de 20% iar pentru bacteriile coliforme totale de 94%. n lucrare sunt descrise i aspecte tehnice legate de aceste tehnologii neconvenionale cu membrane, fiind prezentate i dezavantajele care pot apare prin utilizarea acestora n diverse aplicaii. n concluzie, considerm c microfiltrarea i ultrafiltrarea sunt procese excelente n potabilizarea apelor, ce ofer noi posibiliti de a mbunti calitatea tratrii, ce vor juca un rol major n viitorul apropiat.
Cuvinte cheie: ap de suprafa, staie pilot, microfiltrare ultrafiltrare.
- 14 -
Abstract
The research done in last years in the field of unconventional technologies based on microfiltration (MF) and ultrafiltration (UF) proved that they are available alternatives for fixing some problems in drinking water treatment, when classical technologies were not able to ensure the corresponding quality index, in accordance with the international standards. The performances of membrane techniques for water source treatment are demonstrated by the advantages offered: the use of chemical agents for coagulationflocculation is not necessary; the quantities of reagents used for disinfection are reduced; separation is based on the principle of exclusion because of size; the treated water produced has superior quality regardless of the row water quality; the installations are compact; the automation process is simple, etc. To ensure high quality of the drinking water in Timisoara, Romania, we have studied the modern technologies of MF-UF on pilot plant (PP), as an alternative solution to classical procedures used at present in the treatment plant. The flux adopted in PP for surface water treatment of the Bega river was simple and consisted in using of a storage tank for raw water, MF (with spiralled cartridge filter of 50 m) followed by UF ( tangential, with hallow filter membrane). Samples of raw water and permeate were analyzed in order to assess the decrease of certain important parameters (turbidity, total organic carbon and the total number of coliform bacteria). The decrease efficiencies were very good: 97% for turbidity, 20% in the case of TOC and 94% for total coliform bacteria. The technical aspects regarding the unconventional membrane technologies are described in this paper, also highlighting disadvantages that may appear by using this technique in various applications. In conclusion, MF and UF proved to be excellent processes for drinking water treatment, offering new possibilities to improve water quality, which will play a major role in the near future.
Key words: surface water, pilot plant, microfiltration-ultrafiltration
Introducere
Apa potabil se obine prin diverse tehnici de purificare, adoptate n funcie de numrul de consumatori, calitatea iniial a apei, tipul sursei (de adncime sau de suprafa), modul de distribuire a apei ctre consumatori, etc. Tehnologia clasic de obinere a apei potabile implic etape succesive de tratare chimic, decantare, filtrare, cu consumuri materiale, energetice i de manoper foarte mari, aspecte care au determinat cutarea de alternative viabile, tehnici moderne, performante, cum sunt procesele membranare. n Romnia, sursele de ap natural sunt relativ srace i distribuite neuniform n timp i spaiu. Datele statistice arat c circa 80-85% din populaia urban i 10-15% din cea rural este racordat la sisteme centralizate de alimentare cu ap, iar instalaiile de captare, transport, pompare, tratare, nmagazinare i distribuie asigur pe ansamblul rii un debit de ap de circa 115 - 120 m3/s. Acest debit s-a dovedit insuficient i de aceea sa impus necesitatea promovrii de noi tehnici i tehnologii de tratare i mrire a capacitii instalaiilor de distribuie a apei. n acelai timp, trebuie rezolvat o alt problem cu care se confrunt populaia din anumite zone geografice ale rii noastre i anume imposibilitatea aplicrii tehnologiilor clasice de potabilizare sau utilizarea acestora n condiii neeconomice.
- 15 -
n ceea ce privete obinerea apei potabile au existat cercetri numeroase n Romnia, dar majoritatea au fost orientate spre tehnologiile clasice, n vederea modernizrii acestora. Dezvoltarea proceselor membranare pentru tratarea apei reprezint un pas major n evoluia tehnologiilor de purificare a apei, fiind soluii alternative la procedeele clasice, prin care se elimin o serie de dezavantaje ale acestora i, n special, se asigur o calitate superioar a apei potabile.(Kross,1993) Rezultatele cercetrilor din ultimii ani n domeniul obinerii i aplicrii membranelor demonstreaz c cele mai adecvate procese de corectare a indicatorilor fizico-chimici i bacteriologici ai apelor sunt microfiltrarea i ultrafiltrarea. Tehnologiile neconvenionale cu membrane de microfiltrare (MF) i ultrafiltrare (UF) au fost studiate pentru obinerea apei potabile att din surse de suprafa, ct i din ape subterane. Primele sisteme de MF/UF au fost instalate ncepnd din 1990 pentru a trata apa oreneasc potabil obinut din surse de suprafa.(Kolega,1991) Astzi sunt bine cunoscute avantajele MF/UF comparativ cu metodele convenionale de tratare i dezinfecie: nu necesit ageni chimici-coagulani, floculani, dezinfectani; separarea se face pe principiul excluderii datorit dimensiunii; apa tratat produs este de calitate superioar, indiferent de calitatea apei brute; automatizarea procesului este simpl; instalaiile sunt compacte i se pot pune rapid n funciune, etc.). Dezavantajul major este constituit de limitarea debitului de ap tratat de suprafaa filtrant a membranei.(Howe,2002) Din acest motiv, tehnicile membranare sunt recomandate pentru asigurarea apei potabile destinate colectivitilor mici (populaie maxim: 10 000 locuitori). (Yamamura,2007) Pe plan internaional tehnicile membranare s-au extins tot mai mult n domeniul obinerii apei potabile, realizndu-se uzine de ap potabil cu capaciti ce ajung pn la 2000 m3/zi. (Yuasa,1998) n Frana funcioneaz din 1988 la Amoncourt o instalaie cu membrane polimerice de UF, echipat cu module avnd o suprafa de filtrare de 7 m2. Din 1990 funcioneaz o alt instalaie, de 100 m3/h n localitatea Saint Maurice de Chateauneuf, cu o populaie de 10 000 locuitori, echipat cu module de MF, elementul filtrant fiind membran ceramic tip KERASEP, fabricat de firma TECH-SEP. Pe baza cercetrilor efectuate de Universitatea din Montpellier s-au realizat, ncepnd cu 1989, alte 10 instalaii n regiunea Languedoc Rousillon, cu capaciti variind ntre 7 120 m3/h, echipate n special cu membrane anorganice tip MEMBRALOX. n Anglia, lng Mianus River, Greenwich, funcioneaz alte sisteme de tratare a apei pentru potabilizare cu procese membranare, prelucrnd circa 15 m3/zi. n SUA, utiliznd membrane de nanofiltrare, se ajunge la debite cuprinse ntre 160 1000 m3/zi. Pentru a asigura o calitate superioar a apei potabile n Timioara, Romnia, n prezentul studiu ne-am propus testarea pe o staie pilot (SP) a acestor tehnologii moderne de microfiltrare ultrafiltrare ca i soluie alternativ la procedeele clasice utilizate n acest moment pe Staia de tratare.
- 16 -
Materiale i metode
Descrierea procedeelor de microfiltrare i ultrafiltrare
Microfiltrarea i ultrafiltrarea sunt procese nrudite distincia ntre cele dou rezid n mrimea porilor membranei. Membranele de microfiltrare au pori mai mari i sunt folosite pentru a separa particule de 0,1-10m, spre deosebire de ultrafiltrare care n general este considerat a se limita la membrane cu diametrul porilor ntre 10-1000. (Baker, 2004) Prima aplicaie major a membranelor de microfiltrare era pentru culturile de microorganisme din apa potabil, aceasta rmnnd o aplicaie important n laboratoarele de microbiologie i biotehnologie. (Kolega and al,1991) Membranele folosite pentru MF i pentru UF sunt membrane tip por ce funcioneaz ca nite site. Solventul i particulele de mrime molecular pot trece prin pori, n timp ce particulele suspendate, particulele coloidale, bacteriile, viruii i chiar i macromoleculele mari sunt reinute. Fora conductoare a procesului este diferena de presiune de-a lungul membranei. n cea mai mare parte a sistemelor cu membrane regenerabile, pentru a se realiza o funcionare continu, se utilizeaz microfiltrarea tangenial. Aceasta permite evitarea n principiu a operaiei de colmatare la splarea membranelor. (Kalbfuss and al,2005) Fluxul tangenial este fluxul permeabil direcionat perpendicular spre fluxul de alimentare. Impuritile rmn n alimentare care, reducndu-se n volum, prsete sistemul membranei sub form de flux de reziduu concentrat (un procent de aproximativ 10% din volumul de alimentare). Trebuie fcut o evaluare a concentratului, nainte ca acest reziduu s poat fi ndeprtat i depozitat, deoarece substanele prezente n acesta au concentraii de aproximativ 10 ori mai mari dect concentraia lor din fluxul de alimentare iniial. Consumul de energie este direct legat de rata fluxului tangenial i de necesarul de presiune. Debitele unitare folosite pentru UF se situeaz ntre 0.1-1m3/h.m2.bar pentru o ap relativ curat, dar se diminueaz considerabil n prezena coloizilor din dou raiuni eseniale: polarizarea i colmatarea. (Memento Technique de leau,1989) Primul fenomen este responsabil de apariia unui flux limitat de presiunea transmembranar. Influena presiunii transmembranare asupra fluxului n UF este redat n Figura 1.
Figura 1. Influena presiunii transmembranare asupra fluxului n UF
Figura 2. Evoluia fluxului cu timpul n UF
- 17 -
Al doilea fenomen, colmatarea, este dat de formarea unui depozit de coloizi pe suprafaa membranei, dar i de adsorbia de soluii variate i de coloizi foarte fini pe pori. Evoluia fluxului cu timpul n UF este redat n Figura 2. Primul fenomen este uor reversibil prin splare invers, dar din contr, al doilea este insensibil la acest procedeu, doar un tratament chimic permite curarea membranei. Aceasta explic de ce natura chimic a membranei este un criteriu important n MF i UF. Pentru fiecare aplicaie se alege un material mai uor sensibil la fixarea soluiilor de tratat i ct mai uor de decolmatat.(Memento Technique de leau,1989) Costul staiilor de ultrafiltrare variaz, depinznd de mrimea staiei, de tipul apei tratate i de performanele separrii. n general staiile tipice de UF au un debit de 10.000100.000gal/zi. Costul ridicat per gallon produs permeat limiteaz utilizarea UF n tratarea apelor. Costurile pentru aceste staii (Rogers,1984) sunt cuprinse ntre US$ 2-5 gal/zi. Costuri de capital i costuri de operare pentru staii de ultrafiltrare tipice sunt prezentate n Tabelul 1. (Eykamp,1995)
Tab.1. Capital i costuri de operare pentru staii de ultrafiltrare tipice
Costuri de capital Pompe Module de membrane Spaii de amplasare Conducte, vane, construcii Control/altele Total Costuri de operare nlocuirea membranelor Costuri pentru curare Energie Laborator Total
% 30 20 10 20 20 100 30-50 10-30 20-30 15 100
Directiva EPA pentru apa de suprafa cere ca toate utilitile n SUA s asigure un grad de reducere de log 3 pentru Giardia i de log 4 pentru virui. Legislaia european a adoptat reguli similare.(USEPA, 1999) Se estimeaz c 40.000 de staii de tratare a apei din SUA sunt afectate de noile implementri ale EPA, aa c potenialul de pia existent pentru MF n controlul bacteriologic al apei potabile este foarte ridicat.(Hirata,1998) Multe dintre aceste staii sunt mici, dar sunt cteva staii de tratare mari care au fost echipate cu sute de module. Totodat este necesar dezvoltarea sistemelor de filtrare cu curgere transversal, capabile s dea filtrelor o durat de via de luni sau chiar ani. Astfel de sisteme se instaleaz acum n staiile de tratare a apelor municipale. Unitile pot fi curate prin splare invers i se obin astfel performanele dorite. (Baker, 2004)
- 18 -
Descrierea Staiei Pilot

Partea experimental s-a desfurat n Staia Pilot din cadrul Staiei de tratare a apei rului Bega din municipiul Timioara. Staia Pilot este fabricat de PIASA Engineering&Trading S.A.,USA. Schema tehnologic a staiei pilot este prezentat n figura 3.
Figura 3. Staia pilot schema fluxului tehnologic
Procesul tehnologic propus const din urmtoarele: rezervor de stocaj, cu rolul de a reine i de a uniformiza debitul de ap pentru ca staia s lucreze continuu; microfiltrarea cu ajutorul unui filtru de cartue spiralate de 50m model CA-080404 , model HydroWater care trebuie s rein toate particulele coloidale i de mrimi superioare acestora. Filtrele sunt prevzute cu vane de presiune pe partea de intrare i ieire pentru a fi capabile s determine nivelul de murdrire care permite stabilirea necesitii de curire sau nlocuire; ultrafiltrarea cu ajutorul membranelor din fibre goale interschimbabile, Hollow Fiber, este tangenial TRIHIGH model CLN4000No(50-70kDa). Prin ultrafiltrare se realizeaz separarea compuilor dizolvai de 0.005 pn la 0.1microni. Aceasta corespunde cu o separare n funcie de greutatea molecular de la 1000 pn la 500.000. Staia Pilot prezint trei procese de baz i anume: operaiunile de filtrare, splare i curare chimic. Operaiunea de filtrare const din pomparea apei brute printr-un filtru de 50m, dup care apa este trimis n membrane. Apa filtrat este acumulat n rezervorul de splare care este controlat de un plutitor, dup care, cnd rezervorul este plin, pleac, ca ap filtrat. Operaiunea de filtrare este controlat de un sistem de securitate ce controleaz diferenialul de presiune ntre intrarea i ieirea din modulele de ultrafiltrare, pentru a evita posibilitatea deteriorrii acestora. Obiectivul acestei operaiuni este de a evita colmatarea membranelor prin acumularea de coloizi pe suprafaa membranelor i este realizat la fiecare 30 de minute (cu posibilitatea de modificare n PLC). Splarea n contracurent se subdivide n trei pri: drenajul cu aer, presurizarea i splarea n contracurent cu ap.
- 19 -
Operaiunea de curare chimic este similar, ca mecanism, splrii n contracurent, cu diferena c se adaug agent chimic (curire caustic cu NaOH i curire acid cu HCl) n locul de aspiraie al pompelor n contracurent.
Condiii de operare
Condiiile de operare pe Staia Pilot au fost: debit alimentare cu apa rului Bega: QAB= 200 L/h; volumul de concentrat (reziduu) s-a fixat n procent de aproximativ 10% din volumul de alimentare; ciclul de splare n contracurent s-a realizat la fiecare 30 de minute; presiunea diferenial ntre intrare i ieirea de pe membran este controlat astfel nct s nu depeasc valoarea de 3 bar.
Aparatura
- turbidimetru de laborator, de tip HACH 2100N; - pH-metru de laborator, de tip Mettler Toledo MP 225; - analizor TOC, de tip SHIMADZU; - incubator la 35-37 C, de tip Gallenkamp; - autoclav pentru 1.2 atm i 121C, de tip Varioklav; - conductometru, de tip Jenway 4310; - spectrofotometru, de tip Merck SQ 118; - truse de reactivi pentru determinarea aluminiului, fierului, manganului, amoniului, azotiior i azotailor, de tip Spectroquant Merck; - truse de reactivi pentru determinarea alcalinitii, duritii i calciului, de tip Aquamerck; - pipete automate cu volum repetabil, de tip Multipette Eppendorf plus 4981; - sticlrie de laborator.
Rezultate i discuii
Studiile s-au desfurat n perioada august - octombrie 2007, perioad n care Staia Pilot a funcionat continuu. Pentru a se asigura funcionarea corespunztoare, diferena de presiune de-a lungul membranei a fost monitorizat continuu. S-au analizat n paralel probe de ap brut din rul Bega i de permeat, urmrindu-se gradul de reducere a unor parametrii msurabili importani: turbiditatea, carbonul organic total (TOC) i numrul de bacterii coliforme totale (CT). Frecvena de msurare a parametrilor tehnologici a fost : - din 2 n 2 ore pentru: debitul de alimentare al SP, turbiditatea i pH-ul apei brute i a permeatului; - o dat la 24 ore s-au efectuat determinri pentru: temperatur ap, turbiditate, pH, TOC, CT, la apa rului Bega i la permeat; - sptmnal s-au efectuat determinri pentru: turbiditate, pH, alcalinitate, duritate, TOC, aluminiu, mangan, fier, coliformi totali la apa rului Bega, permeat i concentrat; - analize generale s-au efectuat trei zile consecutiv pentru apa brut i permeat. Sinteza datelor experimentale obinute pe SP pentru permeat i apa brut a rului Bega este prezentat n Tabelul 2.
- 20 -
Tabelul 2. Sinteza datelor experimentale obinute pe SP pentru apa brut i permeat
Debit alimentare SP, L/h Temperatur ap, 0C: Turbiditate ap, NTU: pH: TOC, mgC/L: Coliformi Totali, nr./100 cm3 Apa brut (min-max) 14 - 22 3.1 19.3 7.5 7.7 1.68 2.38 3480 34800
200 Permeat (min-max) 14 - 22 0.1 - 1.4 7.5 7.7 1.28 1.99 130 - 1609
Pe Staia de Tratare (ST) a apei rului Bega din municipiul Timioara se aplic tehnologia clasic de potabilizare cu etape succesive de tratare chimic (cu sulfat de aluminiu ca i coagulant i aluminat de sodiu ca alcalinizant i coagulant), decantare, filtrare i dezinfecie cu clor. Eficiena procesului de tratare a apei rului Bega n vederea potabilizrii (permeat fa de ap brut) pe SP, n ceea ce privete reducerea turbiditii, este de 97.7% fa de 96.7% ct s-a obinut pe Staia de Tratare.
9 9,0 9 8,5 9 8,0
% , 9 7,5 e r e 9 7,0 c u6,5 9 d e6,0 r 9 e 9 5,5 d d 9 5,0 a r g 9 4,5

9 4,0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Statia Pilot Statia Tratare
zile
Figura 4. Evoluia gradului de reducere a turbiditii pe ST i SP
n Figura 4 este reprezentat grafic eficiena reducerii turbiditii, att pe ST ct i pe SP. n urma prelucrrii rezultatelor experimentale obinute pe SP, randamentele de reducere obinute n cazul TOC-ului au fost de 20% iar pentru bacteriile coliforme totale de 94%. n Figura 5 sunt reprezentate grafic valorile medii obinute pentru TOC att pe SP(1) ct i pe ST(2). Se observ c pe ST rezultatele sunt mai bune dect cele obinute pe SP, ns explicaia este dat de faptul c pe aceast staie s-a fcut i dezinfecie.
2,5 L / C 1,5 g m , e 1 i d e m . 0,5 c n o 0 c 2
2,0 1 1,63
TOC
2,01
0,43
Figura 5. Valorile medii obinute pentru TOC pe SP(1) i pe ST(2).
- 21 -
n Tabelul 3 sunt prezentate valorile medii ale analizelor generale ce s-au efectuat trei zile consecutiv pentru apa brut i permeat, ct i a analizelor sptmnale ce s-au fcut pe concentrat.
Tabelul 3. Valorile medii ale analizelor generale obinute pe SP pentru apa brut, permeat i concentrat
Parametrul analizat Temperatur Turbiditate pH TOC Coliformi Totali Amoniu Azotii Azotai Aluminiu dizolvat Mangan dizolvat Fier dizolvat Conductivitate Duritate Calciu Alcalinitate CCO-Mn
U.M. C NTU mgC/L nr./100 cm3 mg/L mg/L mg/L mg/L mg/L mg/L S/cm D mg/L mmol/L mgKMnO4/L
0
Metoda de analiz STAS 6324/61 turbidimetru pH-metru analizor TOC STAS 3001/91 Spectroquant Spectroquant Spectroquant Spectroquant Spectroquant Spectroquant conductometru Aquamerck Aquamerck Aquamerck STAS 3002/85
Apa brut 14 6.3 7.65 2.03 9580 0 0.042 1.16 0.01 0.03 0.13 222 4.9 29 1.86 9.28
Permeat 14 0.84 7.66 1.64 745 0 0.05 2.2 0 0.01 0.08 229.6 4.86 29 1.73 7.98
Concentrat 14 9.22 7.56 2.53 10936 0 0.3 1.5 0.03 0.03 0.17 212 4.86 29 1.56 10.65
n urma prelucrrii rezultatelor obinute pe Staia Pilot i analizndu-le comparativ cu cele obinute pe Staia de tratare, se poate spune c microfiltrarea i ultrafiltrarea sunt n mod cert soluii moderne i de viitor n tratarea apelor de suprafa pentru a obine o ap potabil de calitate superioar.
Concluzii
1. Studiul efectuat confirm faptul c utilizarea tehnologiilor neconvenionale cu membrane de microfiltrare (MF) i ultrafiltrare (UF) la tratarea surselor de ap de suprafa este o soluie alternativ viabil la procedeele clasice de potabilizare. 2. S-au obinut pe Staia Pilot randamente de reducere a turbiditii de 97%, n cazul TOC-ului de 20% iar pentru bacteriile coliforme totale de 94%. 3. Ca principale dezavantaje ale proceselor membranare enumerm: costurile relativ ridicate deoarece debitul de ap tratat este limitat de suprafaa filtrant a membranei; se utilizeaz cantiti destul de mari de energie; modulele de membran trebuie curate des i viaa membranelor este scurt. 4. Ca principale avantaje ale proceselor membranare, oferite fa de procedeele clasice, amintim: nu necesit ageni chimici-coagulani, floculani; cantitile de reactivi folosii la dezinfectare sunt reduse; apa tratat produs este de calitate superioar, indiferent de calitatea apei brute; instalaiile sunt compacte; rapiditate la punerea n funciune; automatizarea procesului este simpl, etc. 5. Simplitatea acestor procese va determina alegerea lor n viitorul apropiat n locul altor procese mai sofisticate i costisitoare. 6. Instalaiile de potabilizare prin filtrare cu membrane permit o monitorizare mai bun, mai complet i mai facil a surselor de ap. 7. Obinerea apei potabile prin tehnologiile neconvenionale membranare va contribui la sigurana alimentar i sanitar a populaiei, n special a celei din locuri izolate.
- 22 -
Astfel ne ateptm la rspndirea rapid a acestor tehnici membranare ecologice, fiind reco-mandate pentru asigurarea apei potabile destinate colectivitilor mici (maxim 10000 locuitori). Cercetarea pe Staia Pilot s-a efectuat n cadrul proiectului CEEX-PROAQUA nr.631/2005 "Promovarea tehnologiilor inovative i durabile pentru tratarea apei destinate consumului uman"
Bibliografie
[1] Baker, R.W. (2004) Membrane Technology and Applications, 2nd Edition, Ed. Wiley Interscience, 273299. [2] (1989) Memento Technique de leau, Neuvieme edition, Tome1, Ed. Degremont, 215-217. [3] Stumm, W. and Morgan,J.J. (1996) Aquatic Chemistry - Chemical Equilibria and Rates in Natural Waters,Third Edition, Ed. Wiley Interscience, 823-832. [4] Cross, R.A. (1993) Purification of Drinking Water with Ultrafiltration, The 1993 Eleventh Annual Membrane Technology/Separations Planning Conference, Newton, MA. [5] Kolega, M., Grohmann, G.S., Chiew, C.and Day, A.W. (1991) Disinfection and Clarification of Treated Sewage by Advanced Microfiltration, Water Sci. Technol. 23, 1609. [6] Rogers, A.N. (1984) Economics of the Application of Membrane Processes, in Synthetic Membrane Processes, Academic Press, Orlando, FL, 437477. [7] Eykamp, W., Noble, R.D. and Stern, S.A. (1995) Microfiltration and Ultrafiltration, in Membrane Separation Technology: Principles and Applications, Elsevier Science Amsterdam,140. [8] United States Environmental Protection Agency (1999), National Primary Drinking Water Regulations: Alternative Desinfectants and Oxidants, Guidance Manual, Office of Water, EPA 815-R-99. [9] Hirata,T. and Hashimoto,A.(1998) Experimental assessment of the efficacy of microfiltration and ultrafiltration for Cryptosporidium removal. Wat. Sci. Tech. 38(12), 103107. [10] Yamamura, H., Kimura, K., Watanabe,Y. (2007) Mechanism involved in the evolution of physically irreversible fouling in microfiltration and ultrafiltration membranes used for drinking water treatment. Environ.Sci.Technol. 41(19), 6789-6794. [11] Howe, K.J and Clark, M.M. (2002) Fouling of microfiltration and ultrafiltration membranes by natural waters. Environ.Sci.Technol. 36(16), 3571-3576. [12] Wickramasinghe,S.R., Kalbfuss,B.,Zimmermann,A.,Thom,V.,Reichl,U. (2005) Tangential flow microfiltration and ultrafiltration for human influenza A virus concentration and purification.Biotechnol.Bioeng. 92(2),199-208. [13] Yuasa, A.(1998) Drinking water production by coagulation-microfiltration and adsorption-ultrafiltration. Wat. Sci. Tech. 37(10), 135146. *** STAS 3001-1991. *** Legea 458-2002.
- 23 -
TRATAREA APELOR SUBTERANE CU CONTINUT DE AMONIU SI HIDROGEN SULFURAT
Vulpasu E. *, Sandu M. **, Racoviteanu G. ***

* Sef lucrari ing.chim. Catedra de inginerie Sanitara si Protectia Apelor U.T.C.B., B-dul Lacul Tei 124, Bucuresti, sector 2, vulpasu@utcb.ro ** Prof.dr.ing. Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor U.T.C.B. *** Prof.dr.ing. Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor U.T.C.B. Keywords: sulphurated hidrogen; ammonium; drinking water
Rezumat
Sunt numeroase locatii de foraje de adancime, in special in Campia Romana unde apa contine hidrogen sulfurat si amoniu. Se impune elaborarea tehnologiilor pentru incadrarea acestor indicatori in limitele impuse de Legea 458/2002. Cercetarile efectuate au pus in evidenta faptul ca oxidarea cu doze stoechiometrice de clor si filtrarea conduc la concentratii de amoniu, hidrogen sulfurat si clor rezidual care se incadreaza in limitele normelor privind calitatea apei potabile. Calitatea apei tratate depinde de timpul de reactie a clorului si de tehnologia de filtrare utilizata. Astfel, filtratea pe membrane (ultrafiltrare) a condus la eficiente ridicate de retinere a sulfului coloidal si la o stabilitate a calitatii apei in timp in timp ce filtrarea pe nisip cuartos a condus la eficiente ridicate dupa o perioada de formare a unei membrane pe granulele materialului filtrant. Cercetarile au analizat doua filiere tehnologice: conventionala cu post-oxidare cu ozon si adsorbtie pe CAG si o filiera cu ultrafiltrare. Se prezinta concluzii privind criteriile de alegere a filierei.
Introducere
Cercetarile experimentale au fost efectuate pe o apa subterana avand continut de amoniu (2 3 mg/l), hidrogen sulfurat (2 4.5 mg/l) si incarcare organica mare (25 30 mg KMnO4/l). Calitatea acesteia este prezentata in tabelul nr. 1. Acestea au avut scopul de a identifica cea mai buna tehnologie pentru potabilizarea apelor cu continut de hidrogen sulfurat si azot amoniacal dar si cu incarcare organica ridicata.
- 24 -
Tabel 1. Calitatea apei brute.
Valori obtinute Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Indicator U.M. Rec. 1 pH Temperatura Turbiditate Conductivitate Sruri total dizolvate Alcalinitate Duritate totala Duritate permanenta Duritate temporar Calciu Magneziu Amoniu Azotiti Azotai Bicarbonati Cloruri Sulfati CCO - Cr Carbon organic total uniti 0 C NTU S/cm mg/l (ca NaCl) mechiv/l 0 d 0 d
0
Rec. 2 7.40 14.5 19.7 1315 751 5.1 17.95 3.67 14.28 64.12 38.88 2.5 <0.001 5.1 311.1 252 46 10.56 5.12
Rec. 3 7.45 14.2 6.2 1396 746 5.2 19.07 4.51 14.56 72.14 38.88 2.96 <0.001 6.2 317.2 276.9 39 28.8 6.52
Rec. 4 7.45 15 3.04 1285 742 4.8 17.92 4.48 13.44 56 43.74 1.2 <0.001 4.3 292.8 266.25 44 7.68 -
Rec. 5 7.42 15 7.9 1044 737 4.7 17.92 4.76 13.16 56 43.74 2.4 <0.001 5.2 286.7 259.15 42 10.56 -
7.45 14.8 114 1339 748 5 19.074 5.074 14 64.12 43.74 2 <0.001 3.6 305 262.7 44 10.56 4.29
Legea 458/2002 modificata si completata de Legea 311/2004 6.5 9.5 5 2500 min.5 0.5 0.5 50 250 250 nici o schimbare anormala si acceptabila consumatoril or 20 0.2 0.1 200
mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg O2/l mg/l
20 21 22 23
Oxidabilitate Fier Sulfuri hidrogen sulfurat Sodiu potasiu si si
mg KMnO4/l mg/l mg/l mg/l
29.68 0.01 2.52 148.5
29.21 0.01 2.5 152
30.05 0.02 4.32 185
23.2 0.02 0.52 -
26.22 0.01 2.1 -
Determinari experimentale
Experimentele au fost efectuate pe instalatia pilot aflata in patrimoniul U.T.C.B. si care contine urmatoarele trepte de tratare: pre-oxidare cu clor, filtrare rapida pe nisip (inaltimea stratului de nisip 120 cm), bazin contact ozon, adsorbtie pe carbune activ granular (inaltimea stratului de carbune 120 cm, EBCT 12 min.), filtrare pe membrane (ultrafiltrare). Instalatia pilot este prezentata in figura 1.
- 25 -
Figura 1. Instalatie pilot Laborator alimentari cu apa U.T.C.B.
Au fost efectuate mai multe cicluri experimentale care au constat in: preoxidare cu doze stoechiometrice de clor (doza de clor a fost determinata prin efectuarea curbei de clorare prezentata in figura 2), filtrare pe nisip cuartos, postoxidare cu ozon, filtrare pe carbune activ granular; preoxidare cu clor si ultrafiltrare.
Filierele tehnologice sunt prezentate in figura 3. Au fost determinate atat concentatiile de hidrogen sulfurat, amoniu, substante organice cat si turbiditatea si concentratia de clor rezidual dupa fiecare treapta de tratare. De asemenea a fost determinata concentratia de trihalometani pentru apa filtrata pe nisip cuartos si apa filtrata pe carbune activ granular data fiind posibilitatea formarii acestora in urma reactiei substantelor organice cu clorul.
4 N - amoniacal 3.5 3 Clor
N - NH4 (mg/l)
2.5 2 1.5 1 0.5 0 0 4 8 12 16 20
Doza clor (mg/l)
Figura 2. Curba de clorare.
- 26 -
Apa bruta
REZERVOR APA BRUTA Hipoclorit de sodiu 18 mg Cl2/l
BAZIN CONTACT Cl2 Tc=28 min. Q =38 dm /h FILTRU RAPID DE NISIP

vF = 6.0 m/h
3
Apa bruta
REZERVOR APA BRUTA Hipoclorit de sodiu 18 mg Cl2/l
FILTRU CAG 1
vF = 3.0 m/h
POST-OXIDARE CU OZON
BAZIN CONTACT Cl2 Tc=30 min. Q =33 dm /h

3
FILTRU CAG 2
vF = 3.0 m/h
INSTALATIE ULTRAFILTRARE
Figura 3. Filierele tehnologice pentru ciclurile experimentale.
Rezultate si discutii
Rezultatele determinarilor experimentale sunt prezentate in cele ce urmeaza. In figura 4 este prezentata variatia concentratiei de sulfuri si hidrogen sulfurat pe filiera de tratare (a) respectiv variatia turbiditatii pe filiera de tratare (b). Se observa reducerea concentratiei de sulfuri si hidrogen sulfurat la concentratii de 0.02 mg/l pentru apa filtrata pe nisip de cuart fata de 0.1 mg/l conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile. Oxidarea hidrogenului sulfurat este pusa in evidente si prin cresterea turbiditatii apei preoxidate cu clor datorita formatii sulfului coloidal. Datorita marimii de ordin coloidal a particulelor de sulf turbiditatea apei filtrate pe nisip este de 30 NTU. Aceasta ajunge la valori de 4 7 NTU dupa cca. 8 ore de filtrare, perioada in care se formeaza la suprafata stratului filtrant o pelicula de sulf. In figura nr. 5 sunt prezentate imagini la microscop cu pelicula de sulf formata la suprafata particulelor de material filtrant.
Substante organice (mg O 2/l)
12 10 8 6 4 2 0
70
Turbiditate (NTU)
CCO-Mn CCO-Cr AB
60 50 40 30 20 10 0
Apreox.
O3
0.5 1.5
AFRN
AFCAG1 AFCAG2 3.5
AB
AFRN
AFCAG
2.5
Treapta de tratare
0.5
1.5
2.5
3.5
4.5
Treapta de tratare
a.
b.
Figura 4. Variatia concentratiei de sulfuri si hidrogen sulfurat (a) si a turbiditatii (b) pe filiera de tratare AB apa bruta; Apreox apa preoxidata cu clor; AFRN apa filtrata rapid pe nisip; AFCAG 1 apa filtrata pe carbune activ granular; AFCAG 2 apa filtrata pe carbune activ dupa oxidare cu ozon.
- 27 -
a.
b.
Figura 5. Imagini la microscop ale perticulelor stratului filtrant inainte de filtrare (a) si dupa filtrare (b).
Coagularea cu o doza de 18 mg/l sulfat de aluminiu in amonte de filtrul rapid pe nisip a condus la turbiditati ale apei filtrate de 1 2 NTU. In figura 6 este prezentata variatia concentratiei de azot amoniacal pe filiera de tratare (a) si variatia incarcarii organice (b). Concentratia de azot amoniacal a scazut prin clorare la break-point si filtrare pe nisip cuartos de la 2.4 mg NH4+/l pentru apa bruta la 0.25 mg/l pentru apa filtrata pe nisip cuartos. In apa filtrata pe carbune activ concentratia de amoniu a fost de 0.17 mg/l pentru varianta fara post-oxidare respectiv 0.01 mg/l pentru varianta cu ozon in post-oxidare. Concentratia de clor liber in apa filtrata pe nisip a fost de 3.5 mg/l iar concentratia de clor total 4.3 mg/l. Prin filtrare pe carbune activ s-a eliminat total clorul din apa. Concentratia de substante organice determinata prin metoda cu permanganat de potasiu a scazut de la 26.2 mg KMnO4/l (6.55 mg O2/l) la 8.13 mg KMnO4/l pentru apa filtrata pe nisip respectiv 3.81 mg KMnO4/l pentru apa filtrata pe carbune activ granular. Dupa postoxidare cu ozon si filtrare pe carbune activ granular concentratia a fost 0.4 mg KMnO4/l. O reducere semnificativa a inregistrat-o si consumul chimic de oxigen (CCO-Cr) de la 10.56 mg O2/l pentru apa bruta la 2 mg O2/l pentru apa filtrata pe nisip respectiv 1 mg O2/l pentru apa filtrata pe carbune activ granular. Apa post-oxidata si filtrata pe CAG a avut consum chimic de oxigen practic 0. In tabelul 2 se prezinta concentratiile de trihalometani pentru apa filtrata pe nisip cuartos si apa filtrata pe carbune activ granular.
- 28 -
3 2.5 Amoniu (mg/l) 2 1.5 1 0.5
12 Substante organice (mg O2/l)
AB
10 8 6 4 2
CCO-Mn CCO-Cr
AB
AFRN
0
AFCAG1 AFCAG2 2 2.5 3 3.5
AFRN
0
AFCAG1 AFCAG2 2.5 3 3.5
0.5
1.5
0.5
1.5
a. b. Figura 6. Variatia concentratiei de azot amoniacal (a) si a concentratiei de substante organice (b) pe filiera de tratare AB apa bruta; AFRN apa filtrata rapid pe nisip; AFCAG 1 apa filtrata pe carbune activ granular; AFCAG 2 apa filtrata pe carbune activ dupa oxidare cu ozon.
Tabel 2. Concentratie trihalometani in apa filtrata pe nisip si apa filtrata pe carbune activ granular.
Valoarea Nr.crt. 1 2 3 4 Compus Cloroform Bromdiclormetan Clordibrommetan Bromoform TOTAL THM UM g/l g/l g/l g/l g/l AFRN 10 15.44 urme absent 25.44 AFCAG1 1.83 15.45 urme absent 17.28
Legea 458/2002 modificata si completata de Legea 311/2004 100
In cazul preoxidarii cu clor la break-point urmata de ultrafiltrare rezultatele analizelor efectuate au pus in evidenta urmatoarele: eficiente de reducere a sulfurilor si hidrogenului sulfurat peste 99%; concentratiile au fost sub limita de detectie a aparatului; eficiente de reducere a azotului amoniacal de peste 99%; concentratia de amoniu in efluent a fost de 0.01 mg/l fata de 2.4 mg/l pentru apa bruta; concentratia de clor liber in apa filtrata a fost de 0.4 0.5 mg/l iar concentratia de clor total 0.8 0.9 mg/l; aceasta pune in evidenta faptul ca toata cantitatea de clor introdusa in apa a reactionat cu hidrogenul sulfurat si cu azotul amoniacal; eficientele de reducere a incarcarii organice au fost de peste 90% atat pentru CCO-Mn cat si pentru CCO-Cr; calitatea efluentului a fost foarte buna chiar de la inceputul procesului de filtrare si s-a mentinut constanta in timp; comparativ cu ciclurile experimentale anterioare calitatea apei a fost superioara si constanta in timp.
Au fost recoltate probe la intervale de 30 min. iar rezultatele sunt prezentate in tabelul 3.
- 29 -
Tabel 3. Calitatea apei filtrate pe membrana.
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7
Indicator Turbiditate Sulfuri si hidrogen sulfurat Amoniu Clor liber Clor total Substante organice CCO - Cr
U.M. NTU mg/l mg/l mg/l mg/l mg KMnO4/l mg O2/l
Rec. 1 0.08 < 0.001 0.01 1.82 3.2 2.84 0.96
Rec. 2 0.07 < 0.001 0.01 1.4 2.03 2.53 1.01
Rec. 3 0.07 < 0.001 0.01 0.51 0.96 2.53 0.96
Rec. 4 0.05 < 0.001 0.01 0.50 0.85 1.96 0.96
Rec. 5 0.05 < 0.001 0.01 0.42 0.82 1.96 0.92
Rec. 6 0.05 < 0.001 0.01 0.40 0.85 1.96 0.9
Concluzii
In urma analizei rezultatelor experimentelor efectuate se poate concluziona: hidrogenul sulfurat se poate indeparta cu eficienta ridicata ( 100%) prin oxidare cu clor si filtrare; procesul de filtrare pe nisip nu conduce la eficiente ridicate de reducere a turbiditatii dat fiind faptul ca sulful este sub forma coloidala; apa filtrata pe nisip nu se incadreaza in limitele Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile modificata si completata de Legea 311/2004 la indicatorul turbiditate; se impune o treapta de decantare dupa pre-oxidare; sunt recomandate decantoarele tip recirculator care asigura incarcari de 4 5 m3/h.m2 cu timp de sedimentare de 1 h; prin aceasta se vor reduce incarcarile in treapta de filtrare rapida; azotul amoniacal poate fi indepartat prin clorare la break-point astfel incat sa se evite obtinerea unui efluent care sa contina cloramine; doza de clor necesara este identica cu cantitatea stoechiometrica necesara reactiilor cu hidrogenul sulfurat si amoniul; concentratia de substante organice s-a redus semnificativ: eficiente de 70% 80% dupa filtrarea pe nisip, respectiv 98 100% dupa post-oxidare cu ozon si filtrare pe CAG. filtrarea pe membrane (ultrafiltrarea) a apei preoxidate cu clor a condus la o calitate foarte buna si stabila in timp a efluentului; apa filtrata pe membrane se incadreaza in limitele impuse de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile completata si modificata de Legea 311/2004. in figura 7 sunt prezentate comparativ eficientele de reducere a parametrilor monitorizati pentru: apa pre-oxidata cu clor si filtrata pe nisip cuartos (AFRN); apa pre-oxidata cu clor, filtrata pe nisip cuartos si apoi pe carbune activ granular (AFCAG 1); apa pre-oxidata cu clor, filtrata pe nisip cuartos post-oxidata cu ozon si apoi filtrata pe carbune activ granular (AFCAG2); apa pre-oxidata cu clor si filtrata pe membrane (ultrafiltrata) AFM.
- 30 -
100 Eficienta de reducere fata de apa bruta (%)
90
80 AFRN AFCAG 1 AFCAG 2 AFM
70
60
50
40
S2- si H2S H2S
NH4+ NH4
CCO - Mn CCO-Mn
CCO-Cr CCO-Cr
Figura 7. Eficiente de reducere a concentratiilor principalilor parametrii fata de concentratia in apa bruta.
Apreciem ca schema tehnologica cu module UF este de reinut avnd in vedere urmatoarele: prezinta cele mai bune performante in asigurarea apei filtrate; beneficiaza de automatizare totala la livrare si simplifica mult procesele de operare; din punct de vedere economic, odata cu reducerea costurilor membranelor, costurile de investitie sunt in avantajul acestora, astfel: pentru statii de mica capacitate (sub 8500 m3/zi), valoarea de investitie nu depaseste 7500 /1 dm3/s pentru tehnologia cu membrane in timp ce tehnologiile conventionale ating 12000 /1 dm3/s; costurile de operare in etapa actuala sunt mai mari pentru tehnologiile care utilizeaza membrane (0.11 0.12 /m3 apa fata de 0.075 0.08 /m3 apa pentru tehnologiile conventionale).
Bibliografie
AWWA Water quality and treatment, Fifth Edition, McGraw Hill, New York, USA, 1999. Degremont - Memento Technique de lEau, Lavoisier, Paris, 1989. Taylor, J.S., Wiesner, M. Membranes, In Water Treatment Membrane Process, Mallevialle, J., Odendaal, P.E., Wiesner, M.R. (ed) McGraw-Hill, New York,. pg.11.1 11.70 (1996). Taylor, J.S., Wiesner, M. Mallevialle, J., Odendaal, P.E., Wiesner, M.R. Water Treatment Membrane Process, McGraw-Hill, New York, USA, 1996. Desjardins, R. Le traitement des eaux - Editions de lEcole Polytechnique de Montreal, 1990. E.D.H. Guideliness for Canadian Drinking Water Quality, 1993.
- 31 -
IMBUNATATIREA CALITATII APEI CU CONTINUT RIDICAT DE NITRATI IN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA DIN MEDIUL RURAL DIN JUD. CONSTANTA.
Dr. Ing. Nicolaie Pitu,

Consilier tehnic la S.C. RAJA S.A. Constanta
Cuvinte cheie: alimentare cu apa, captare din acvifer, reducerea nitratilor.
Summary
An increase of nitrate content in the underground waters used in the rural water supply systems and even in the large urban systems, above the limits foreseen by Law no.458/2005 on drinking water quality, was noticed in the last years, leading to the measure of stopping the exploitation of some underground catchments by the sanitary authorities and their abandonment. The article presents data related to the nitrate content increase in the rural water supply systems from Constanta County. The spreading of nitrate content in the aquifers developed in Constanta County, where catchments of the centralized water supply systems by means of boreholes have been executed, is analyzed. Furthermore the factors which determined the increase of nitrate concentration of the underground waters, the evolution of the nitrate concentration in time and the measures to be taken for hydrogeological protection of the catchments and of the aquifers exploited are approached. Solutions for quality improvement of the water distributed through rural centralized systems are proposed depending on the hydro-geological conditions of each area, the water demand of each locality, the nitrate concentration, as follows: new catchment works for good quality high depth aquifers; connecting the water supply system to a neighbour water source; installing treatment equipments for nitrate reduction, the solution being chosen also considering the investment and operational costs and assurance of the stability in time of the drinking water quality. Given the nitrate concentration increase in the underground waters in general and in the underground water catchments in particular, registered at country level, the experience and the solution proposed and partially implemented in Constanta could be detailed and used also in other areas of the country.
Date generale
In ultimii ani s-a constatat prezenta in apa potabila distribuita intr-o serie de localitati din judetul Constanta a unui continut peste limitele admise de Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu risc de imbolnavire a populatiei. Asemenea cresteri au fost inregistrate in peste 30 localitati din judet, situatie sesizata de organele sanitare judetene (A.S.P.J). La o parte din localitati s-a dispus intreruperea utilizarii surselor de apa subterana si gasirea unor solutii pentru alimentarea cu apa a acestor localitati, cu apa de calitate corespunzatoare. Astfel au fost scoase din functiune captarile de apa Credinta, care asigurau alimentarea cu apa a localitatior Cobadin,
- 32 -
Credinta si Ciobanita, captarea Mosneni, precum si a captarilor Casicea, Conacu si Negresti, care asigurau alimentarea cu apa a localitatilor respective. In scopul fundamentarii unor investitii pentru imbunatatirea calitatii apei potabile din localitatile in care s-a constatat prezenta in cantitati mari, peste limitele admise a nitratilor, la nivelul judetului au fost realizate Studii de oportunitate pentru reducerea nitratilor din apa potabila care asigura alimentarea cu apa a acestor localitati, asigurand prin CJC si fondurile necesare, care au fost repartizate primariilor cu probleme privind calitatea apei potabile in sistemele centralizate. In afara monitorizarii calitatii apei din sursele proprii, S.C. RAJA S.A. Constanta a initiat un program de recoltari de probe de apa din numeroase captari din judet, care asigura alimentarea cu apa a unor localitati rurale. In analiza calitatii apelor subterane din jud. Constanta au fost luate in consideratie si concluziile din Studiul pilot asupra acviferului din Dobrogea, necesar in sprijinirea implementarii directivelor de mediu ale CE 2000/60/CE (Directiva cadru pentru apa) si 1999/31/CE (Directiva privind depozitarea deseurilor), intocmit de Institutul Geotehnic Norvegian, in colaborare cu Universitatea din Bucuresti Studiul de fata isi propune sa faca o analiza a raspandirii nitratilor in apele subterane din judetul Constanta tinand seama de conditiile geologice si hidrogeologice existente si pe baza concluziilor din studiile de oportunitate intocmite de primarii, si a studiilor intocmite de alte unitati de specialitate, inclusiv de RAJA S.A. Constanta.
Date privind sistemele de alimentare cu apa din judetul Constanta.

In judetul Constanta alimentarea cu apa potabila a localitatilor se face aproape exclusiv din surse subterane. Sigurele localitati care utilizeaza apa de suprafata pentru alimentarea cu apa sunt Cernavoda si partial orasele Constanta si Navodari cu 10% din necesar. In judet sunt cca. 100 captari de apa subterana, cu unul sau mai multe puturi forate insumand un total de peste 300 puturi forate, cu o capacitate instalata de cca. 8.800 l/s, din care administrate de RAJA Constanta 30 captari insumand 210 puturi si o capacitate instalata de cca. 8.300 l/s. Captarile din complexul acvifer barremian-jurasic de adancime au ponderea cea mai mare reprezentand cca. 70% din capacitatea instalata la nivelul judetului. Captarile de apa din acviferul sarmatian de medie adancime reprezinta cca. 26% din capacitatea instalata, iar captarile din acviferele cuaternare freatice de mica adancime cca. 4% din capacitatea instalata.
Cadrul natural regional

Judetul Constanta cuprinde doua unitati geomorfologice distincte, separate de o linie tectonica majora - falia Capidava-Ovidiu, respectiv unitatea geomorfologica a Dobrogei Centrale la nord de falia Capidava-Ovidiu si unitatea geomorfologica a Dobrogei de Sud, la sud de fale pana la granita bulgara. Cele doua unitati reflecta structura geologica a zonei, cu implicatii importante asupra conditiilor hidrogeologice si a surselor de alimentare cu apa ale fiecarei zone. Partea de nord a judetului are aspectul unui platou, a carui altitudine descreste de la N la S si catre Marea Neagra.
- 33 -
Dobrogei de Sud prezint o cretere continu a altitudinii, cuprinzand Podiul Cobadin, cu altitudini cuprinse ntre +100 i +140 m si Podiul Negru Vod n vecintatea frontierei bulgare, cu altitudini de +150, +180 m. Inaltimi mai reduse se intalnesc in zona culuarului Carasu si in sectoarele laterale, in est Podisul Litoralului, cu altitudini de pana la +70,+80 m, iar in vest Podiul Dobrogei dunrene, atingnd cote de maximum +80, +100 m Dobrogea in general si judetul Constanta in special, au o retea hidrografica saraca. Majoritatea vailor au o curgere temporara, influientata si de regimul de precipitatii scazut care caracterizeaza aceasta zona. Din analiza sumara a principalilor factori meteorologici care dau caracteristicile climatice, se poate considera ca judetul Constanta, este caracterizat printr-un climat temperatcontinental, cu veri calduroase si ierni reci, mai atenuate in zona litorala, cu temperaturi medii anuale de 10-11 gr.C, cu precipitatii medii anuale de 350-450 mm si cu vanturi cu frecventa maxima din sectorul nordic si cu viteze medii ce depasesc 4-5 m/s.
Caracterizarea geologica si hidrogeologica

Dobrogea centrala este caracterizata prin prezenta sisturilor verzi in fundament, acoperite de depozite cuaternare loessoide sau aluvionare pe vai pe cea mai mare suprafata si cateva petice de calcare pe suprafete reduse ca extindere. Sisturile verzi fiind roci impermeabile, apele subterane sunt cantonate in depozitele cuaternare loessoide si in depozitele aluvionare ale raurilor, fiind alimentate din precipitatii sau din sistemele de irigatii in perioada in care acestea au functionat. Acviferul este lipsit de continuitate, capacitate redusa si cu o variatie insemnata a chimismului apei, si continut ridicat in saruri in general si in nitrati in special. Este insa aproape singura sursa de alimentare cu apa pentru localitatile din aceasta zona. In Dobrogea de sud, regiune care acopera o suprafata de aproximativ 5000 km2, sunt larg raspandite formatiunile din Mezozoic si Neozoic, cuprinzand cateva cicluri de sedimentare separate de discordante aproape orizontale. Doar cateva dintre aceste formatiuni sunt importante din punct de vedere hidrogeologic: sedimentele carbonate din Jurasicul tarziu - Cretacicul timpuriu cu o grosime intre 400-1200m pe ansamblul zonei si care reprezinta principalul acvifer; calcarele Eocene si sedimentele Sarmatiene care au alcatuit un acvifer de mica adancime. Distributia spatiala eterogena a formatiunilor mezozoice, impreuna cu variatia mare a profilelor, sugereaza un proces de sedimentare intr-o zona activa tectonic, care s-a divizat in blocuri cu pozitii diferite pe durata evolutiei geologice. Granitele blocurilor, delimitate de falii aproape verticale, au evoluat prin miscari succesive care au avut loc in fazele tectonice din Cretacic si Paleogen.
- 34 -
Fig. 2.1. Harta structurala a Dogrogei de sud.
Harta structurala prezentata in fig. 2.1 arata blocurile separate de catre doua sisteme de falii orientate VNV-SSE si NNE-SSV. Faliile din primul tip, paralele cu falia importanta Capidava-Ovidiu, au fost mai active, prezentand si deplasari pe orizontala. Fundamentul de roci cristaline este abrupt, coborand spre vest (Dunare), generand o crestere semnificativa a grosimii complexului de carbonati (peste 1000m), cu orientare ascendenta spre NE (zona de nord a Constantei) si coborand spre sud si est (de-a lungul litoralului).
Acviferul inferior (de adancime)

In complexul de carbonati din Jurasicul tarziu-Cretacicul timpuriu exista un sistem acvifer regional, ce acopera intregul Platou Moesian. Caracteristicile hidraulice ale acestui acvifer sunt : Directia principala de curgere este V-E. Descarcarea in Marea Neagra are loc in special in zona orasului Constanta, prin blocurile delimitate de faliile CapidavaOvidiu si Cernavoda-Constanta (zona Lacului Mamaia). Principala zona de realimentare se afla pe teritoriul Bulgariei.
Valorile permeabilitatii acviferului variaza intre zeci sau sute pana la peste 150.000 m2/zi. Inclinarea hidraulica este, de obicei, mai mica de 0.05%. Conductivitatea hidraulica este de regula mai mare de 102 km/zi, iar coeficientul de inmagazinare variaza intre 10-3 si 10-4. - Principala directie de curgere este S-N si devine V-E langa falia Capidava-Ovidiu si in blocul Costinesti-Mangalia. Centrul natural de drenare este reprezentat de catre Marea Neagra prin Lacul Mamaia (in principal) si zona mlastinoasa de la nord de Mangalia (in secundar). Realimentarea sistemului acvifer este realizata din zona S, V si SV. - Acviferul este inchis pe 60% din suprafata sudului Dobrogei. In partea de vest si sudul orasului Cernavoda exista o zona ce prezinta conditii pentru deschidere. Acolo acviferul poate fi direct influentat de precipitatii, infiltratii din sistemele de irigare si scurgeri din acviferul superior.
- 35 -
Fig. 2.2. Acviferul superior (de mica adancime)
In jumatatea estica a partii de sud a Dobrogei, stratul de calcare Sarmatiene formeaza o placa cu o grosime de pana la 150 m. Acviferul cantonat in calcarele sarmatiene reprezinta principala sursa de alimentare cu apa pentru zona de coasta de la sud de Eforie. Dezvoltarea acestui acvifer este controlata de existenta unui strat impermeabil de creta Senoniana. Spre S si SE, formatiunile permeabile Sarrmatiene si Eocene formeaza un acvifer unitar. - Acviferul cu nivel liber Sarmatian se alimenteaza din precipitatii si pierderi difuze din sistemele de irigatii; - Principala zona de drenaj este Marea Neagra prin sistemul de lacuri ce se afla de-a lungul tarmului si in partea de sud a orasului Constanta; - Parametrii hidrogeologici sunt: panta hidraulica de la 0,9% (in zona Lacului Techirghiol) la 0,14% (in zona de sud); permeabilitate de la 50 la 2000m2/zi, cu valori locale de 5000m2./zi. - Creta Senoniana si nisipul Cenomanian se comporta ca un strat impermeabil, despartind hidrodinamic cele doua acvifere; Sistemul regional acvifer din sudul Dobrogei reprezinta cel mai important rezervor de apa potabila de buna calitate din Romania. El asigura alimentarea cu apa localitatilor rurale si urbane din aceasta zona, a unor importante obiective socio-economice si a zonelor turistice de pe tarmul Marii Negre. Dezvoltarea accelerata a regiunii a dat nastere la numerosi factori care exercita presiuni asupra cantitatii si calitatii resurselor de apa subterana: Canalul Dunare-Marea Neagra, Centrala nucleara Cernavoda, vastul sistem de irigatii care a functionat in ani trecuti, la care se adauga depozite necontrolate de deseuri menajere si zootehnice, lipsa sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate in special in mediul rural. Pe baza analizelor chimice realizate in ultimii 30 de ani, apa subterana din sistemul acvifer din sudul Dobrogei poate fi caracterizat dupa cum urmeaza:
- 36 -
acviferul J-K = bicarbonat, tip calciu-magneziu cu temperaturi de 20-26 C; mineralizarea totala variaza intre 300 si 1000mg/l iar duritatea totala este intre 826 grade . acviferul Sm = in principal calciu-bicarbonat, cu o mineralizare totala de aproximativ 1g/l. Local, langa tarm, continutul de ioni Cl- si Na+ este mai ridicat (apa devine de tip clorura de sodiu si mineralizarea poate depasi 4 g/l). In zona mlastinei Mangalia, datorita relatiei cu acviferul de adancime, apa a devenit sulfuroasa.
Colectarea si prelucrarea datelor

In vederea stabilirii raspandirii continutuilui de nitrati in apele subterane din judetul Constanta, au fost analizate datele existente in evidenta S.C. RAJA S.A. Constanta care monitorizeaza calitatea apei la sursele subterane exploatate de aceasta, precum si analize chimice ale apei din foraje administrate de primarii. Au fost prelucrate un numar de 360 analize chimice din 160 puturi din 119 captari subterane, probe prelevate in a doua jumatate a anului 2007, o parte din ele monitorizate in perioada 2000-2007, inclusiv situatia nitratilor la executia forajelor. Pentru o mai corecta analiza a continutului de nitrati in apele subterane, prelucrarea datelor existente a fost grupata pe acviferele importante existente in judet si care asigura in prezent alimentarea cu apa potabila a localitatilor din judetul Constanta. Aceste acvifere sunt : acviferul jurasic avand raspandire aproape continua in Dobrogea de Sud, si izolat in zona Harsova si fasia Targusor-Gura Dobrogei (65 analize din 39 puturi din 28 captari); acviferul cretacic avand raspandire aproape continua in Dobrogea de Sud (24 analize din 24 puturi din 19 captari); acviferul sarmatian avand o dezvoltare continua in partea de de sud-vest a judetului (188 analize din 48 puturi din 16 captari) ; acviferul cuaternar avand o dezvoltare aproape continua in partea de nord a judetului, in zona sisturilor verzi dar si in lunca Dunarii in zona Ostrov si vadu OiiCiobanu (84 analize din 48 puturi din 28 captari).
Analiza continutului de nitrati se refera mai putin la captarile de apa din acviferul de adancime din depozitele jurasice respeciv captarile Caragea Dermen, Cismea, Basarabi si Medgidia, care alimenteaza municipiul Constanat si Medgidia in care apa are un continut scazut de nitrati si in care in perioada de peste 30-40 ani de exploatare nu s-au constatat modificari importante in continutul de nitrati. Analiza continutului de nitrati in apele subterane a cuprins in special captarile mici din judet care asigura alimentarea cu apa a majoritatii localitatilor rurale din judet, captari vulnerabile la poluarea cu nitrati, dar si la captarile importante din Sarmatian, din partea de sud a litoralului, si in care se constata cresteri, uneori semnificative, a continutului de nitrati.
- 37 -
Fig. 3.1. Puncte de monitorizare a continutului de nitrati in acviferele subterane din judetul Constanta
Din graficele 3.1. prezentate mai jos, se desprin urmatoarele concluzii : a. in acviferul jurasic:
NO3 mg/l
300 250 200 150 100 50 Iv rinez u M are Hars ov a Cernav oda R as ov a T argus or T ortom anu Independenta M edgidia-RA J A M irc ea V oda G en.S c aris oreanu V alul T raian P ietreni D eleni Chirnogeni B aneas a P es tera P lopeni A lim an Lipnita O ltina C uz a V oda C iobanita S ilis tea P oiana C ioc arlia M edgidia-E dilm ed C orbu de S us V iis oara
- In acviferul jurasic care este resursa cea mai importanta din Dobrogea de Sud, continutul in nitrati se inscrie in cea mai mare parte in limitele prevazute de legea 458/2002 privind caliatea apei potabile, avand valori de regula sub 10 mg/l. Fac exceptie cateva captari in care se produc poluari locale fie datorita executiei proaste a forajelor (Valu Traian), fie lipsei unui strat protector impermeabil deasupra acviferului (Deleni, Poiana, Independenta). Continutul ridicat in nitrati din captarile din zona Harsova si Corbu este determinat de circulatia redusa a apei in acvifere limitate si de poluarea antropica. b. in acviferul cretacic:
- 38 -
NO3 mg/l
120 100 80 60 40 20 0
Ion Corvin Salign i Ada mclisi Cernav oda Coslugea Sat u Nou Almalau Negureni Esech ioi Breben i Nisipa ri G arlita Razoare Raristea Sipote Basarabi Carvan O strov Vlahii
- Acviferul din depozite cretacice din partea sud-vestica a Dobrogei de sud este legat hidraulic de acviferul de adancime din depozitele jurasice, avand de regula acelasi nivel piezometric. S-a preferat o analiza separata a acviferului cretacic utilizat pentru alimentarea cu apa a unor localitati rurale prin foraje de adancime medie, 100-200 m, spre deosebire de forajele care capteaza acviferul jurasic al acestei zone executate la adancimea de 300-500m. Din graficul b, se constata existenta a numeroase zone in care continutul in nitrati se inscrie in limite admisibile dar si zone in care aceste limite sunt depasite. Aceasta situatie este determinata de faptul ca in majoritate, in aceste zone acviferul cretacic este deschis, fiind influientat de infiltratii de apele de suprafata de pe vai, de acvifere superficiale cuaternare avand continut ridicat de nitrati si de activitatile antropice, sectoare zootehnice, ingraseminte chimice sau de lipsa sistemelor de canalizare din localitatile rurale adiacente. - Acviferul din depozitele sarmatiene prezinta modificari importante in ce priveste continutul in nitrati fiind un acvifer freatic, vulnerabil la poluare datorita activitatilor antropice. Se constata cresteri importante ale continutului de nitrati in majoritatea captarilor din acest acvifer, in mod deosebit in zonele Plopeni, Casicea, Credinta, Negresti, Osmancea. O parte din captari au fost scoase din functiune din cauza continutului ridicat de nitrati, cum sunt Credinta, Plopeni, Casicea, pentru alte localitati se cauta solutii alternative, cum sunt foraje de adancime care capteaza acviferul jurasic. c.
NO3 mg/l
in acviferul sarmatian
450 400 350 300 250 200 150 100 50 Biruinta II Tataru Osmancea Techirghiol Biruinta I Costinesti Tatlageac Albesti Negresti Amzacea Comana Dulcesti Casicea Mereni Pecineaga Valcele
O situatie speciala o prezinta captarile din sarmatian din zona litoralului, care asigura alimentarea cu apa a zonelor turistice intre Eforie si Vama Veche. Daca in captarile Costinesti, Tatlageac, Albesti, Vartop, situatia este inca buna, in captarile Techirgiol, Biruinta, Dulcesti, Pecineaga, se constata o crestere alarmanta a continutului in nitrati la o parte din foraje, asa cum se vede din graficele privind evolutia continutului de nitrati in perioada 2000-2007. Captarea Biruinta II a fost deja scoasa din functiune.
- 39 -
c.1. captarea Techirghiol

NO3 m g/l
100 80 60 40 20 an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
P1
P2
P3
P9
P11
Psonda
c.2. captarea Biruinta I

NO3 m g/l
120 100 80 60 40 20 an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
P1
P2
P3
P4
P8
P10,10bis
P13
c.3. captarea Biruinta II

NO3 m g/l
200 150 100 50 an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
P1
P5
P7
- 40 -
c.4. captarea Dulcesti

NO3 m g/l
70 60 50 40 30 20 10 an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
P1
P2
P3
P4
P6
P7
c.5. captarea Pecineaga

NO3 m g/l
100 80 60 40 20 an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
P1
P2
P3
P4
d.
NO3 m g/l 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0
Calugareni
in acviferul cuaternar:
Pantelim onul de Sus
Pantelim onul de Jos
Tariverde
Crucea
Gradina
Corbu de Sus
Tepes Voda
M.Viteazu
Mireasa
Sacele
Saraiu
Ciobanu
Sibioara
Nistoresti
M.Kogalniceanu
Cogealac
Targusor
Tichilesti
d.1. captarea Mihai Viteazu

NO3 m g/l
140 120 100 80 60 40 20 an executie 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
P4
P5
Pvinalcool
- 41 -
Vadu Oii
Nuntasi
Ostrov
Faclia
Cheia
Horia
Sinoe
Vadu
- Acviferele din depozitele cuaternare din partea de nord a judetuluiu, in Dobrogea Centrala, prezinta de asemenea o mare varietate in continutul de nitrati (grafic d). Acviferul freatic de mica adancime prezinta in general o vulnerabilitate mare la poluare cu nitrati datorita factorilor antropici. Fiind singura sursa de alimentare cu apa a localitatilor rurale din zona evolutia calitatii apei va trebui monitorizata, cautandu-se masuri pentru imbunatatirea calitatii apei potabile, prin realizarea de sisteme zonale care sa utilizeze surse cu apa de calitate, sau solutii de tratare chimica pentru reducerea nitratilor.
Sursele de poluare a acviferelor

Valorile indicatorilor calitativi ai apelor subterane depind direct de o serie de factori naturali i antropici, i anume: - caracteristicile geomorfologice, geologice i structural-tectonice ale zonei; - structura, litologia i parametrii hidrogeologici ai acviferului captat; - structura, litologia, parametrii hidrogeologici i calitativi ai acviferelor cu care se afl n legtur hidraulic indirect (drenan vertical ascendent sau descendent prin intermediul stratelor semipermeabile/impermeabile care separ acviferele); - grosimea, extinderea i litologia depozitelor acoperitoare ale acviferului captat; - calitatea apelor de suprafa, n cazul acviferelor aflate n legtur hidraulic direct cu acviferul captat; - clima zonei (temperatur, precipitaii etc), n special n cazul acviferelor freatice ; - regimul de exploatare al captrilor; - surse punctuale i difuze de poluare existente; - modul de tubare al forajelor, calitatea lucrrilor executate, gradul de uzur al acestora i modul de securizare al acestora; Nivelul nitratilor care se regasesc in mod natural in apa subterana este in general foarte scazut (sub 10mg/l). Concentratiile de nitrati care depasesc nivelul natural se datoreaza exclusiv activitatilor umane, ca agricultura, industria, efluentii de apa uzata menajera si emisiile de la motoarele cu ardere. Graficele de mai sus arata ca la executia forajelor, nivelul nitratilor era in toate cazurile redus, cu mult sub limitele admise. Nitratii patrund relativ incet in sol si apa subterana, astfel incat exista un decalaj de timp intre activitatea poluanta si detectarea nitratilor in apa subterana (intre 1 si 20 de ani, in functie de situatie). Asadar a trecut ceva timp pana cand agricultura intensiva desfasurata in ultimii 30 de ani s-a reflectat in concentratia de nitrati din apa subterana. In mod similar, se previzioneaza ca activitatile poluatoare actuale vor continua sa afecteze concentratiile de nitrati in urmatoarele decade. Intensificarea activitatilor in agricultura a dus deseori la abuzuri de fertilizatori pentru asigurarea unei productivitati maxime. Anumiti fertilizatori nu sunt absorbiti de recolta si, in momentul in care depasesc capacitatea de protectie a solului, nitratii patrund din sol in apa subterana. Irigatiile pot crea un curent de apa, de la suprafata spre apa subterana, transportand substantele fertilizante in apa subterana. Sistemele de drenaj, cu sau fara sistemele de irigatii, duc in mod inevitabil la drenajul fertilizatorilor care ajung in cele din urma in resursele de apa de suprafata sau din subteran.
- 42 -
Propuneri pentru imbunatatirea calitatii apei potabile

Imbunatatirea calitatii apei potabile distribuita populatiei in zonele si captarile in care nitratii depasesc limitele admise, depinde de o serie de factori intre care mentionam : conditiile geologice si hidrogeologice locale sau zonale; debitele de apa captate sau necesare ale localitatii ; nivelul continutului in nitrati al apei ; sursele de poluare potentiale ale zonei (existente si istorice);
Fata de situatia prezentata privind calitatea apei in principalele acvifere utilizate pentru alimentarea cu apa din judetul Constanta, solutile posibile pentru imbunatatirea calitatii apei sunt : - pentru captarile care exploateaza acviferul de adancime jurasic dezvoltate in Dobrogea de Sud, unde depasirile in nitrati sunt mai rar intalnite, datorate unor conditii locale sau deficiente de executie a forajelor cu izolare necorespunzatoare a stratelor superioare (Deleni, V. Traian) : renuntarea la forajele cu deficiente de executie ; tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor; sursa noua de apa de adancime din zonele invecinate.
- pentru captarile care exploateaza acviferul de medie adancime din cretacic, dezvoltate in la sud de falia Capidava-Ovidiu : sursa noua de apa care sa capteze acviferul jurasic de adancime; tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor; sursa noua de apa care sa capteze acviferul jurasic de adancime. Solutia nu este valabila in partea de sud-est a judetului unde acviferul jurasic de adancime are un continut ridicat de hidrogen sulfurat, zona limitata la vest de o linie care trece aproximativ prin localitatile Lazu, Cumpana, Topraisar, Amzacea, Cotu Vaii. tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;
- pentru captari care exploateaza acviferul de superior din depozitele sarmatiene;
- pentru captari care exploateaza acviferul freatic din depozitele cuaternare, dezvoltate in Dobrogea Centrala la nord de falia Capidava-Ovidiu: tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor; - sisteme zonale de alimentare cu apa care sa utilizeze acviferele fratice cu apa de calitate, avand invedere ca in aceasta zona acviferul cuaternar freatic este singura sursa subterana de apa disponibila. Alegerea solutiei este dictata de conditiile geologice si hidrogeologice locale si de criterii economice. Solutia tratarii chimice a apei cu instalatii de reducere a nitratilor este putin utilizata in Romania si este recomandata pentru debite mici. In plus aceasta presupune o supraveghere cu personal mai specializat, incat consideram ca in toate situatiile in care exista posibilitatea imbunatatirii a calitatii apei potabile prin captarea unui orizont acvifer de adancime cu apa de calitate buna, aceasta este o solutie durabila si este de preferat. Indiferent de situatiile intalnite, masurile de monitorizare a calitatii apelor subterane la sursa si de evidentiere a surselor potentiale de poluare a apelor subterane si de inlaturare a acestora sunt necesare.
- 43 -
Bibliografie
Victor Moldoveanu Studiul conditiilor hidrogeologice ale Dobrogei de Sud pentru reevaluarea resurselor exploatabile, Teza de doctorat,1008, Universitatea din Bucuresti. Kim Rudolph-Lund, Florian Zamfirescu Pilot Study of Romanias Dobrogea aquifer to asist in implementation of the ECs environmental directives 2000/60/EC (Water Framework Directive) and 1999/31/EC (Landfill Directive), ianuarie, 2006. Hidroedil S.A. Bucuresti, Fluid Serv S.A. Constanta, - Studiu hidrogeologic pentru delimitarea zonelor de protectie ale surselor de apa ale RAJA Constanta, conform HG 930/2005, Noembrie 2006. Romproed S.A. Bucuresti, Fluid Serv S.A. Constanta, - Studii de oportunitate pentru reducerea nitratilor din apa potabila pentru 22 localitati rurale din jud. Constanta, 2007.
- 44 -
STUDIU DE SOLUII PRIVIND ALIMENTAREA CU AP N SISTEM CENTRALIZAT A 12 COMUNE DIN JUDEUL IAI
ing. E. Cotorobai*
*RAJAC Iai, str. Mihail Costachescu nr.6, Iai, Ro-700495 telefon 0232-215411, fax: 0232-212741, web:rajaciasi.ro, email: eduard.cotorobai@rajaciasi.ro
Keywords: alimentare cu ap; sistem centralizat; operator regional
n cadrul strategiei naionale de dezvoltare durabil a serviciilor de alimentare cu ap i canalizare Romnia 2025, pentru alimentarea cu ap a localitilor rurale, sunt prevzute msuri exprese care s contribuie att la dezvoltarea durabil a serviciilor publice de alimentare cu ap, ct i la dezvoltarea durabil zonal. Conform legislaiei Europene, nu se poate consuma ap potabil de ctre populaie dac nu sunt ndeplinite att cerinele de calitate, ct i verificarea permanent a meninerii acestora n parametrii normali cantitativi i calitativi. n acest context, cile de obinere a acestor deziderente se pot realiza n dou moduri: un administrator specializat n furnizarea serviciilor de alimentare cu ap pentru fiecare localitate deintoare a unui astfel de sistem centralizat; un operator regional de alimentare centralizat cu ap potabil.
Optarea pentru una sau alta din cele dou soluii, are la baz analiza sistemului, respectiv a sursei de ap. Ideal, (din punct de vedere economic i administrativ) ar fi ca fiecare localitate s beneficieze de surs proprie de ap (de preferat din surs de adncime care s elimine mcar parial necesitatea tratrii apei), i n acest caz opiunea ar fi n sensul gestionrii fiecrui sistem centralizat de ctre un operator unic situat n zon. Realitatea, cu care ne confruntm n ultima perioad din ce n ce mai acut, este cea a dificultii gsirii unor surse de ap care s corespund cantitativ i calitativ cerinelor. n acest sens se poate cita ca exemplu municipiul Iai a crui prim surs important de ap este la Timieti (captare prin drenuri i puuri), la o distan de peste 100 km. Apa provenit din aceast surs este de bun calitate, dar limitat la un debit exploatabil de max. 1,8 m3/s. Avnd n vedere c sursele de adncime sunt punctuale, au n general debit redus, nepretndu-se la o exploatare centralizat sistemic (macro sau microzonal), singurele surse exploatabile sunt cele de suprafa (n cazul jud. Iai din rul Prut), care de altfel se constituie n a doua surs de alimentare a municipiului Iai. Necesarul de ap al municipiului Iai n etapa de perspectiv 2025 este de circa 3,5 m3/s, din care 1,5 m3/s din sursa Timieti i 2,0 m3/s din sursa Prut. innd cont de faptul c n prezent de la sursa Prut se poate livra municipiului Iai (la o distan de circa 12 km) un debit de ap brut de 3,5 m3/s, i c de curnd s-au finalizat lucrrile la staia de tratare Chiria pentru un debit de 2,6 m3/s din sursa Prut, rezult un disponibil de ap potabil de 0,6 m3/s, posibil de a fi livrat consumatorilor funcie de necesiti.
- 45 -
n acest context s-a conturat ideea posibilitii alimentrii cu ap potabil n sistem centralizat a 12 comune aparinnd de judeul Iai care n prezent nu beneficiaz de acest serviciu vital. Comunele analizate n cadrul studiului de soluii au n prezent un numr de circa 55.000 locuitori, i fiecare are un istoric (din punct de vedere al alimentrii cu ap) diferit, dup cum urmeaz: Comuna Popricani - nu beneficiaz de sistem centralizat de alimentare cu ap, dar s-a fcut un studiu de fezabilitate n acest sens cu alimentare din sursa orogari Iai. - are n curs de execuie un sistem de alimentare cu ap din sursa Timieti, cu branare n dreptul localitii Podu Iloaiei. - beneficiaz de sistem centralizat de alimentare cu ap din sursa Prut, prin aduciune de la staia de tratare Sculeni proiectat pentru comuna Victoria.
Comuna Romneti
Comuna ignai
Comunele i Bivolari
Andrieeni - beneficiaz de sistem centralizat cu ap din sursa Prut acumularea Stnca Costeti, jud. Botoani de la o distan de circa 45 km pentru fiecare (pn la rezervoarele de nmagazinare). de - dispune de sistem de alimentare cu ap din Acumularea Hlceni, cu staia de tratare n localitatea Vldeni. - s-au finalizat lucrrile de alimentare cu ap din Vldeni sursa Hlceni. Sursa Hlceni este o acumulare de suprafa n curs de eutrofizare, care necesitnd cheltuieli din ce n ce mai mari n vederea potabilizrii, a ridicat problema gsirii unei alternative. - nu au rezolvat alimentarea cu ap, necesarul pentru nevoile gospodreti, animale i mica industrie asigurndu-se n prezent din fntni de tip rural care din punct de vedere bacteriologic i chimic nu corespund limitelor de potabilitate, sunt insuficiente calitativ i nu au asigurat zona de protecie sanitar.
Localitate sediu comun Vldeni Comunele ipote i Plugari
Comunele Movileni, Gropnia, Probota i Trifeti
Studiul de soluii are ca scop soluionarea urmtoarelor obiective: echiparea localitilor din nordul judeului cu sistem centralizat de alimentare cu ap n scopul mbuntirii condiiilor de via al locuitorilor; crearea infrastructurii necesare implementrii programelor judeene de investiii i atragerea investitorilor poteniali; valorificarea potenialului disponibil al municipiului Iai, care dispune de importante rezerve de producie pentru apa potabil, n condiiile n care localitile din jude nu dispun de surse de ap potabil corespunztoare din punct de vedere cantitativ i calitativ; exploatarea judicioas a sistemului, corelat cu resursele de ap.
n acest sens s-au analizat 5 variante i 2 subvariante de aduciuni dispuse pe 2 ramuri, capabile a asigura necesarul de ap pentru 2 etape de dezvoltare, 2010 respectiv 2035, dup cum urmeaz:
- 46 -
Varianta VI
Alimentarea cu ap din dou surse: orogari Iai, pentru 8 comune, respectiv Sculeni (Victoria), pentru 4 comune, prin extinderea staiei de tratare existent de 15 l/s cu nc 40 l/s.
Varianta VII
Alimentarea cu ap din dou surse:Sculeni (se menine alimentarea existent pentru 2 din cele 3 localiti ale comunei ignai), i orogari Iai pentru 11 comune, cu conduct de legtur ntre cele 2 ramuri ale sistemului.
Varianta VIII.a
Alimentarea cu ap din 3 surse: Sculeni Lunca Prut meninerea alimentrii existente pentru circa 3500 locuitori; alimentarea pe ramura N a 3 comune (circa 15.000 locuitori) prin reactivarea unei prize de captare din r. Prut aparinnd RAIF, i executarea unei gospodrii de ap ce include o staie de tratare avnd capacitatea de 50 l/s. orogari Iai aduciune pe ramura N-V a 8 comune pentru 40.000 locuitori;
Varianta VIII.b
Este o subvariant a variantei III, constnd ntr-un traseu alternativ al conductei de aduciune pe ramura N-V cu modalitate diferit de realizare a alimentrii cu ap pentru localitile Bora, Vlcele i M. Koglniceanu.
Varianta VIV
Const n propunerea alimentrii cu ap a celor 12 comune din surs unic orogari Iai. Sursa existent Sculeni va alimenta comuna Victoria (pentru care a fost proiectat), i localitatea Cotu Morii din zon, pentru care exist capacitate disponibil n staia de tratare existent. Obiectivele existente ale alimentrii comunei ignai (rezervor nmagazinare, distribuie), se vor ntegra n schema de alimentare a variantei propuse.
Varianta VV.a
Propune alimentarea cu ap din 4 surse: Sculeni meninerea alimentrii existente (idem Varianta VIII); orogari Iai aduciune pe ramura N-V a 7 comune (circa 35.000 locuitori);
- 47 -
Lunca Prut
alimentare pe ramura N a 2 comune (circa 10.000 locuitori), (similar varianta VIII), staia de tratare propus avnd o capacitate de 40 l/s;
Stnca Costeti meninerea alimentrii existente pentru comunele Bivolari i Andrieeni din jud. Botoani.
Varianta VV.b
Subvariant a variantei V.a, constnd n traseu alternativ al conductei de aduciune pe ramura N-V (similar subvariantei III.b). n urma analizei multicriteriale ce a inut cont de: lungimea traseului, numrul locuitorilor deservii, volumul capacitii de nmagazinare, consumul energetic precum i flexibilitatea sistemului, a rezultat ca optim din punct de vedere al variantelor analizate varianta VIV.
LEGENDA
Conduct aduciune existent Conduct aduciune propus
Figura 1 Zon jude Iai propus a fi alimentat n sistem macrozonal (12 comune)
- 48 -
Figura 2 Schema varianta VI alimentare din 2 surse
Figura 3 Schema varianta VII alimentare din 2 surse
Figura 4 Schema varianta VIII-a alimentare din 3 surse
Figura 5 Schema varianata VIII-b alimentare din 3 surse
- 49 -
Figura 6 Schema varianta VV-a alimentare din 4 surse
Figura 7 Schema varianta VV-b alimentare din 4 surse
Figura 8 Schema varianta VIV alimentare din surs unic
- 50 -
Profil piezometric aduciuni n varianta propus (VIV)
Figura 9 Aduciuni principale
Figura 10 Subsisteme
Figura 11 Interconectare surse
- 51 -
Tabel 1 Tabel centralizator consumuri i consumatori alimentai n sistem centralizat
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12
Comuna Popricani Romneti Movilemi Gropnia Vldeni ipote+Plugari Andrieeni ignai Probota Trifeti Bivolari TOTAL
Nr. locuitori 2008 9.498 2.188 3.119 3.356 4.500 9.051 4.500 4.879 3.921 5.000 4.500 54.512 2035 11.197 2.415 3.677 3.956 5.305 10.000 5.306 5.610 4.623 5.895 5.205 63.189 2010
Qa (l/s) 2035 34,55 11,8 11,16 12,15 17,55 25,07 17,54 17,52 14,15 18,98 17,88 187,43
Observaii Nu are sistem centralizat de alimentare cu ap. S-a elaborat un Studiu de fezabilitate pentru alimentarea comunei cu ap potabil. S-a preluat modalitatea de rezolvare a problemei. Comun alimentat din sursa Timieti. Nu are sistem centralizat de alimentare cu ap. Nu are sistem centralizat de alimentare cu ap. Localitatea Vldeni dispune de sistem de alimentare cu ap n sistem centralizat, din surs n curs de eutrofizare accentuat. Comune alimentate n sistem centralizat din acumularea Hlceni (sursa Vldeni) aflat n prezent n curs de eutrofizare. Comuna este n prezent alimentat din sursa Stnca Costeti, jud. Botoani cu o aduciune de circa 50km. Comuna alimentat din sursa Sculeni. Nu are sistem centralizat de alimentare cu ap. Nu are sistem centralizat de alimentare cu ap. Comun alimentat din sursa Stnca Costeti, jud. Botoani printr-o aduciune de circa 50km.
25,89 8,15 8,74 9,54 12,35 21,07 12,78 13,1 10,62 13,81 12,39 139,34
- 52 -
Tabel 2 Tabel centralizator lungimi totale pe variante
Lungimi (km) Variante Aduciuni Interconectri TOTAL OBSERVAII Alimentare din 2 surse (Iai i Sculeni) cu extinderea staiei de tratare Sculeni, i dublarea aduciunii existente Sculeni-Crniceni. Alimentare n sistem contrarezervor comunele Bivolari i Andrieeni. Alimentare din 2 surse (Iai i Sculeni). Sculeni alimentnd ramurile Crniceni i ignai. Alimentare direct rezervoare existente com. Andrieeni i Bivolari. Alimentare din 3 surse (Iai, Sculeni, Lunca Prut). Sursa Lunca Prut alimenteaz echilibrat cele 2 subramuri ptr.comunele Bivolari, Trifeti, Probota. Alimentarea direct rezervoare existente com. Andrieeni i Bivolari. Alimentare din 3 surse (Iai, Sculeni, Lunca Prut), pe traseu alternativ ramura N-V. Traseul alternativ este greu de urmrit n exploatare. Alimentare din surs unic (orogani-Iai). Sursa existent Sculeni, va alimenta com.Victoria i loc. Cotu Morii, ptr.care exist capacitate n staia de tratare, rmas n rezervare n caz de necesitate (avarie n sistem). Alimentare din 4 surse (Iai, Sculeni, Lunca Prut,Stnca Costeti). Traseu scurt i bare echilibrate,flexibil ca interconectare. Dificil de exploatat (multe puncte obligate, cu pavilion ad-tiv). Complicat din punct de vedere al administrrii, dat fiind existena unui alt operator ptr. Sursa Stnca Costeti; Politicile diferite ale operatorilor, pot pune n dificultate exploatarea sistemului Cel mai scurt traseu. Dificil de exploatat (multe puncte obligate, cu pavilion ad-tiv). Complicat din punct de vedere al administrrii, dat fiind existena unui alt operator ptr. Sursa Stnca Costeti; Politicile diferite ale operatorilor, pot pune n dificultate exploatarea sistemului
VI
192,55
27,6
220,15
VII
184,85
30,8
215,65
VIII-a
185,65
25,8
211,45
VIII-b
183,90
25,8
209,70
VIV
189,60
16,0
205,60
VV-a
158,0
48,8
206,80
VV-b
155,05
48.8
203,85
- 53 -
Tabel 3 Consumul energetic al aduciunilor pe variante analizate
Nr. Crt. 0 1
Varianta
Sursa
Volum ap livrat (m3/an) 2010 2035 4 2.535.874 1.201.726 3.516.921 220.679 2.535.874 981.047 220.679 2.420.607 981.047 335.946 3.737.600 2.210.002 640.538 220.679
Consum energetic aduciuni (kw/m ) pe surse 2010 5 0,496 0,6348 1,189 0,7954 1,7467 0,5266 1,259 1,7467 0,671 1,259 1,30295 0,6334 0,45 1,38254 1,746 2035 6 0,612 0,7467 1,212 1,021 1,645 0,64 1,24 1,645 0,799 1,2408 1,2085 0,763 0,54846 1,4418 1,6446 0,6334 0,768 0,87636 0,95186 0,7824 0,857 mediu pe sistem 2010 7 0,7113 2035 8 0,805
1 VI
2 orogari Sculeni (extindere) orogari Sculeni (existent) orogari
3 1.822.262 820.885 2.490.066 153.117 1.822.265 667.804 153.117 1.737.911 667.804 237.505 2.643.220 1.599.649 438.985 153.117
VII
0,85
1,0578
VIII.a
Lunca Prut Sculeni (existent) orogari
VIII.b
Lunca Prut Sculeni (existent) orogari orogari Lunca Prut
VIV
0,7276
0,81355
VV.a
Sculeni (existent) Stnca Costeti jud.Botoani orogari Lunca Prut
451.432 1.515.298 438.985 237.505
666.380 2.094.735 640.558 335.946
fr consumurile energetice necesare tratrii i aduciunii 0,592 0,699 1,3725 1,382 1,2085 1,303 fr consumurile energetice necesare tratrii i aduciunii
0,82735
0,8954
VV.b
Sculeni (existent) Stnca Costeti jud.Botoani
451.432
666.380
NOT: Coloanele 5 6 au la numrtor consumul energetic exclusiv cel din staia de tratare iar la numitor consumul total. Valorile coloanelor 5 8 nu cuprind consumurile energetice necesare aduciunii i tratrii apei din sursa orogari Iai, la nici una din variante.
- 54 -
CONCLUZII
n urma analizrii celor 7 variante i subvariante, au rezultat o serie de observaii, ce se pot extrapola la macrosistemele de alimentare cu ap zonale. Importana alegerii unui diametru optim al conductelor, al materialului i al clasei de presiune: - viteza apei s se situeze n jurul valorii de 0,7 m/s, astfel nct o eventual cretere a necesarului de ap vehiculat s nu conduc la variaii importante a consumului energetic; - o clas superioar a tubulaturii asigur pe lng atingerea duratei de via normat a conductei, i o rezisten corespunztoare a acesteia la o eventual necesitate de cretere a nlimii de pompare; - din punct de vedere financiar, diametrul de 400mm se constituie n limita superioar de utilizare a polietilenii de nalt densitate i limit inferioar de utilizare a tubulaturii din PAFSIN. Utilizarea presiunii hidrostatice disponibile din sistem, conduce la reducerea consumului energetic. Pentru realizarea acestui deziderat se vor utiliza by-passuri automatizate funcie de presiunea existent din reea, n dreptul staiilor de pompare. Amortizarea staiilor de tratare este direct proporional cu volumul de ap distribuit. Acest lucru se regsete n analiza sistemelor zonale de alimentare cu ap. Astfel din tabelul consumurilor energetice pe variante, rezult un indicator energetic mai bun la un macrosistem (cu staie tratare unic), dect la un microsistem zonal. O importan deosebit pentru sigurana n exploatarea unui macrosistem zonal de tip ramificat l are posibilitatea crerii interconectrilor ntre surse (sau ntre ramuri). Astfel n caz de avarie major pe una din ramuri, efectul s poat fi contrabalansat de msura interconectrii ramurilor. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul staiilor de pompare de intervenie, i a unor scheme automatizate ce permit funcionarea acestora n dublu sens, funcie de necesiti. Cantitatea apei vehiculate va fi meninut i controlat prin utilizarea i exploatarea rezervoarelor bicompartimentate, unde se va realiza i reclorinarea funcie de necesiti. Costurile pentru realizarea unor astfel de macrosisteme fiind deosebit de ridicat, se impune necesitatea accesrii fondurilor structurale obiect nr.1 promovarea dezvoltrii i adaptrii structurale a regiunilor a cror dezvoltare economic este rmas n urm. Sistemele de alimentare cu ap de genul celor prezentate se preteaz la o exploatare de ctre un operator regional, cu experien i dotri corespunztoare, capabil s intervin n timp util n caz de necesitate. Urmrirea sistemului trebuie s poat fi realizat prin automatizarea corespunztoare a acestuia.
- 55 -
CONSIDERATII PRIVIND APLICAREA UNOR FILIERE UNITARE DE TRATARE A SURSELOR SUBTERANE CU CONTINUT RIDICAT DE AZOTATI
C. Cosma*, M. Nicolau*, C. Dumitrescu*, C. Bumbac*, M. Stefanescu*
*National Research and Development Institute for Industrial Ecology ECOIND Bucharest, sector 5, Sos. Panduri no. 90-92, e-mail: tehnologi@incdecoind.ro
Keywords: underground water; nitrate; denitrification; carbon adsorption
Introducere
Resursele naturale de apa subterana, in special cele cantonate in acviferele freatice sunt supuse unui risc ridicat de poluare cu nitrati cu precadere in zonele rurale, cauzele fiind cunoscute: administrarea incorecta a fertilizantilor, depozitare neconforma a deseurilor, prezenta unor surse locale de infestare (grajduri de animale, WC-uri amplasate in apropierea fantanilor etc). Conform OMMGA 241/2005, un numar important de localitati (zone rurale) din diverse spatii/bazine hidrografice se confrunta cu acest tip de poluare: sh.Somes-Tisa, sh.Crisuri, sh.Mures, sh.Banat, bh. Jiu, bh.Siret, sh.Arges Vedea, sh.BuzauIalomita, sh.Siret, sh.Prut-Barlad. Consumul de apa cu continut ridicat de nitrati este asociat cu un numar semnificativ de afectiuni grave, dintre care se mentioneaza methemoglobinemia acuta infantila, diverse forme de cancer (bucal, rectal, gastrointestinal, de colon), maladia Alzheimer, scleroza multipla, hipertrofie tirodiana etc (Comly, 1987; Forman et al., 1985). La nivel national nu exista statii/instalatii de potabilizare a surselor subterane poluate cu nitrati. Procesele fizico-chimice care pot conduce la eliminarea/diminuarea nitratilor din apa sunt schimbul ionic, osmoza inversa, electrodializa si reducerea chimica/catalitica. Conform datelor prezentate de Agentia de Protectia Mediului din USA (USEPA 1995), cele mai bune tehnologii disponibile (BAT) pentru indepartarea nitratilor din sursele destinate consumului uman sunt schimbul ionic, electrodializa si osmoza inversa (Soares et al., 2000). In Europa s-au studiat si aplicat procese biologice de denitrificare anaeroba (produs final azot), atat cele heterotrofe care folosesc sursa externa de carbon (etanol, acid acetic, glucoza, derivati celulozici) cat si cele autotrofe, care utilizeaza ca donor de electroni sulf sau hidrogen (Darbi et al., 2003; Buttiglieri et al., 2005). La ora actuala, sunt in curs de dezvoltare procesele chimice alternative la BAT, avand in vedere unele dezavantaje prezentate de acestea din urma: consumuri energetice ridicate pentru electrodializa si osmoza inversa, dependenta eficientei de matricea de impurificare, in special in cazul electrodializei si schimbului ionic, generarea unor solutii reziduale concentrate in ioni nitrat (osmoza inversa, schimb ionic). Procesele alternative chimice se bazeaza pe reducerea ionului nitrat in prezenta de Feo/CO2, cu formare de ioni amoniu (indicator limitat de L 458/02 la 0,5 mg/l) precum si de denitrificare partiala in prezenta de radiatii UV, cu generare de azotiti (Ruangchainikom et al., 2005). Cercetarile de data recenta in domeniul proceselor biologice incearca sa evalueze posibilitatea utilizarii surselor de carbon organic solid, care are rol atat de matrice suport
- 56 -
pentru bacterii cat si de sursa de carbon pentru microorganismele denitrificatoare (Della Roca et al., 2005). Pentru asigurarea calitatii microbiologice a apei tratate si nu numai, se impune cuplarea procesului de denitrificare cu trepte de post tratare: oxidare-filtrare, adsorbtie/microfiltrare pe membrane, dezinfectie finala (Buttiglieri et al., 2005). Cu toate ca pe plan international exista preocupari sustinute in domeniu, aplicatiile practice sunt limitate la schimb ionic si osmoza inversa in USA si respectiv denitrificarea heterotrofa (sursa de carbon-etanol) si autotrofa/proces SLAD (substrat donor de electroni anorganic S-CaCO3, control pH) in Europa.
Parte experimentala
Premisele care au stat la baza abordarii cercetarii sistematice in vederea dezvoltarii unei filiere de tratare pentru ape subterane cu continut de azotati au fost urmatoarele:

existenta unui numar mare de surse subterane neconforme, localizate in zonele rurale; lipsa unei tehnologii de potabilizare a surselor cu continut ridicat de azotati; posibilitatea de realizare a unor instalatii modulare, compacte, pentru tratarea unor debite mici.
In acest context, s-a considerat oportuna abordarea procesului de denitrificare biologica heterotrofa utilizand ca sursa de carbon solid un suport pe baza de celuloza, tip bumbac. Instalatia biologica de denitrificare are in componenta: vas alimentare, biofiltru cu suport de bumbac, decantor-secundar, vas-colector-apa-tratata, 2 pompe (alimentare/ recirculare). Instalatia de tratare in sistem biofiltru anaerob a functionat in regim continuu la urmatorii parametri tehnologici: TRH = 24 ore, incarcare masica = 45 g N-NO3-/m3.zi. Dupa cum s-a mentionat anterior umplutura de celuloza, cu suprafata specifica mare are dublu rol: sursa externa de carbon si matrice suport pentru dezvoltarea microorganismelor denitrificatoare. Experimentul a decurs in doua etape:
etapa I amorsare, pentru selectia bacteriilor specifice celulozolitice, capabile de a degrada/utiliza celuloza ca sursa de carbon, precum si a bacteriilor denitrificatoare durata: 1 luna; etapa a II-a tratarea propriu-zisa, durata 2 luni.
Procesele de amorsare/aclimatizare si de tratare propriu-zisa au fost monitorizate permanent prin determinari fizico-chimice ale principalilor indicatori: pH, CCOCr, NH4+, NO3-, NO2-. De asemenea, dupa perioada de amorsare s-a efectuat analiza microscopica a biocenozei dezvoltate pe suportul de bumbac. Concentratia de ioni azotati in apa bruta a variat pe domeniul 45-100 mg NO3-/l in perioada de amorsare, dupa care s-a mentinut la un nivel relativ constant in etapa de denitrificare propriu-zisa (150-280 mg NO3-/l). Caracteristicile fizico-chimice ale apei brute supusa procesului de denitrificare au fost urmatoarele: pH = 7,45-7,66; CCOCr = 4,2-7,4 mg O2/l; TOC = 1,6-2,8 mg/l; NH4+ < 0,011,2 mg/l; NO3- = 45-280 mg/l; P-PO43- 0,1 mg/l; turbiditate = 4,3 UNT; alcalinitate = 3,15 mval/l; HCO3- = 192,15 mg/l. Pentru a asigura calitatea impusa pentru ape de consum este necesara cuplarea procesului de tratare biologica cu trepte de post tratare (oxidareadsorbtie, dezinfectie finala), in vederea indepartarii avansate a incarcarii organice/microbiologice remanente
- 57 -
(substante organice, turbiditate, nitriti, celule bacteriene etc.). In acest sens, s-a impus pozitionarea in filiera de tratare a unei trepte de filtrare a efluentului treptei de denitrificare pe carbune activ (carbune PICABIOL suprafata specifica 1500 m2/g). S-a lucrat in sistem dinamic (timp de contact 1030 minute) in coloana cu umplutura de carbune activ, cu aerarea prealabila a influentului.
Rezultate si discutii
Experimentari de denitrificare heterotrofa
Perioada de amorsare s-a considerat terminata dupa stabilizarea concentratiilor de azotati si azotiti in efluent (NO3- 40 mg/l, NO2- < 0,2 mg/l) si implicit dezvoltarea peliculei biologice la suprafata suportului. Analiza microscopica a biocenozei dezvoltate pe suportul de bumbac a relevat, dupa incheierea perioadei de insamantare/aclimatizare, urmatoarele aspecte:

prezenta bacteriilor in ingramadiri a ciliatelor fixe Vorticella sp. (indicator al bunei functionari a procesului biologic); prezenta ciliatelor libere Litonotus sp. si Euplotes sp., cu rol in limpezirea efluentului foto 1.1., 1.2.; aparitia rotiferilor.
Foto 1.1. Litonotus sp. (ocular 10x, obiectiv 100x)
Foto 1.2. Euplotes sp. (ocular 10x, obiectiv 100x)
Evolutia concentratiilor de azotati, azotiti si incarcare organica in efluentul biofiltrului este prezentata in fig.1.1.
- 58 -
50 45 40 35 30
Y1-NO3-
Y2-NO2-
Y3-CCOCr
mg/l
25 20 15 10 5 0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Zile
Figura 1.1. Evolutia indicatorilor NO3-, NO2-, CCOCr in efluentul biofiltrului
Dupa cum se poate constata, procesul de denitrificare biologica decurge cu randamente ridicate (max = 99,6%), concentratiile remanente de ioni azotat fiind situate sub limita admisa (NO3- = 50 mg/l). Se remarca prezenta ionului azotit (NO2- 0,4 mg/l), intermediar in reactia de reducere a ionului azotat la azot. De asemenea, incarcarea organica in efluent inregistreaza valori ridicate (CCOCr = 12-26,8 mg O2/l), ca urmare a actiunii bacteriilor celulozolitice asupra suportului. Concentratiile remanente de ioni amoniu se situeaza in domeniul valorilor subunitare (NH4+ 0,09 mg/l).
Experimentari de adsorbtie pe carbune activ

Prezenta incarcarii organice si respectiv a incarcarii bacteriologice impune introducerea in filiera de tratare a unor trepte suplimentare de adsorbtie pe carbune si respectiv dezinfectie finala. In acest caz, asigurarea unui continut remanent de substante organice cat mai mic (TOC < 2 mg C/l) reduce riscul de formare al subprodusilor de dezinfectie de tip trihalometani peste limita admisa (THM = 100 g/l), in faza finala de dezinfectie. In consecinta, se impune pozitionarea in filiera de tratare a unei trepte de filtrare pe carbune activ. Carbunele activ selectat pentru testari a fost tip PICABIOL, utilizat frecvent in fluxurile de potabilizare in Franta. Datorita suprafetei specifice remarcabile (1500 m2/g), a structurii microalveolare si a distributiei porilor (mai mult de 40% din volum este constituit din pori cu dimensiuni de 20-100 ), carbunele PICABIOL permite asocierea proceselor biologice si a celor de adsorbtie. Astfel, caracteristicile speciale ale carbunelui favorizeaza dezvoltarea si fixarea in structura acestuia a bacteriilor specifice apei, care pot metaboliza carbonul organic biodegradabil. Initial a fost necesara o treapta de pretratare a carbunelui activ pentru indepartarea fosfatului (utilizat in procesul de activare) in exces, prin spalare cu apa distilata acidulata.
- 59 -
Experimentele de adsorbtie au avut drept scop reducerea incarcarii organice remanente din treapta biologica de denitrificare (TOC efluent bioreactor = 10,88 mg C/l). Caracteristicile fizico-chimice ale efluentului treptei de denitrificare au fost urmatoarele: pH = 7,76; CCOCr = 20,6 mg O2/l; CBO5 = 8,9 mgO2/l TOC = 10,88 mg/l; turbiditate = 0,8 UNT.
Inainte de efectuarea experimentului propriu-zis de adsorbtie, s-a procedat la aerarea apei (influent coloana de carbune), pentru asigurarea oxigenului necesar dezvoltarii proceselor biologice aerobe pe suportul de carbune. S-a lucrat la doua valori de timp de contact (Tc = 30 min si Tc = 10 min) prin contactare dinamica a fazelor (apa-carbune). Din efluentul coloanei de carbune s-a determinat incarcarea organica remanenta, respectiv indicatorul carbon organic total (TOC) si indicatorii microbiologici (coliformi totali si bacterii mezofile, la Tc = 10 min): TOC (c = 30 min) = 0,17 mg C/l; TOC (c = 10 min) = 0,5 mg C/l; CT (coliformi totali) = 0/100 ml; NTG (numar colonii la 37 0C) = 730 UFC/cm3.
Apa tratata nu contine germeni patogeni, iar incarcarea organica remanenta (TOC 0,5 mg C/l) se situeaza sub valoarea nominalizata pentru asigurarea unui continut remanent de THM sub 100 g/l. Rezultatele experimentale obtinute la nivel micropilot au demonstrat posibilitatea de indepartare a nitratilor din resurse naturale de apa subterana, fluxul de tratare elaborat (fig.1.2) avand in componenta urmatoarele trepte: denitrificare biologica heterotrofa in bioreactoare cu umplutura de bumbac; aerare; adsorbtie/biosorbtie pe carbune activ; dezinfectie cu clor/ClO2.
- 60 -
apa bruta NO3- 100 mg/l DENITRIFICARE ANAEROBA (bioreactor cu suport fibra celulozica/bumbac) TRH 24 h Aer tehnologic AERARE O2diz. 7 mg/l
Sursa de fosfor anorganic (dupa caz)
Cl2 /ClO2
SORBTIE/BIOSORBTIE CARBUNE ACTIV 20 min
DEZINFECTIE
Apa potabila
Figura 1.2. Schema flux tehnologic de tratare ape subterane cu continut de azotati (surse foarte incarcate)
Concluzii
Experimentarile efectuate la nivel micropilot confirma eficienta procesului dedenitrificare heterotrofa pentru indepartarea ionului azotat (sute mg/l) din resurse naturale, avantajele procesului fiind urmatoarele: operarea in sistem biofiltru anaerob, fara consum de energie; utilizarea unei surse externe de carbon solide, care nu necesita dozare avand si rol de suport pentru dezvoltarea biomasei specifice proceselor de denitrificare; produsul final de denitrificare este azotul gazos, cu caracter netoxic. Ca dezavantaj major, specific de altfel tuturor proceselor biologice heterotrofe, se mentioneaza cresterea incarcarii organice biodegradabile in faza solubila, datorita actiunii bacteriilor celulozolitice asupra suportului de celuloza. Incarcarea organica remanenta biodegradabila se indeparteaza prin adsorbtie/ biosorbtie pe carbune activ, dupa aerarea prealabila a efluentului treptei de denitrificare anaeroba. Apa tratata in fluxul de denitrificare heterotrofa si adsorbtie/biosorbtie pe carbune activ se incadreaza in normele de calitate impuse pentru indicatorii fizico-chimici de legislatia in vigoare, necesitand tratare finala cu clor sau ClO2 pentru dezinfectie.
- 61 -
Referinte bibliografice
Comly, H.H. (1987) Cyanosis in infantes caused by nitrate in well water. Journal of the American Medical Association 257, 2788-2792 Forman, D., Al-Dabbagh, S. and Doll, R. (1985) Nitrates, nitrites and gastric cancer in Great Britain. Nature 313, 620-625. Soares, M.I.M., Brenner, A., Yevzori, A., Messalem, R., Leroux, Y. And Abeliovich, A. (2000) Biological denitrification of groundwater. Water Air&Soil Pollut, 123, 183-193. Buttiglieri, G., Malpei, F. (2005) Denitrification of drinking water source by advanced biological treatment. Desalination 178, 211-218. Darbi, A., Viraraghavan, T., Butler, R., and Corkal, D. (2003) Column studies on nitrate removal from potable water. Water, Air&Soil Pollut 150, 235-254. Ruganchainikom, C., Liao, C.H., Antotai, Y., and Lee, M.T. (2005) Innovative process using Feo/CO2 for the removal of nitrate from groundwater. Water Sci&Technol: Water Supply 5(5), 41-48. Della Roca, C., Belgiorno, V., and Meric, S., (2005) Cotton supported heterotrophic denitrifcation of nitrate rich drinking water with a sand filtration post-treatment. Water SA, 31(2), 229-236.
- 62 -
METODE DE CARACTERIZARE A APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE

M., Cohl* *Iasi, str. O. Botez, nr. 5A, email : mariacohl@yahoo.com
Abstract This study treats the problem of surface and ground water used in the water supply systems, in order to process the water and make it drinkable, regarding the characteristics of the water sources used in the water treatment plants. The spectacular increase of the water demand in the contemporary society results in the use of often very polluted water sources for the supply of the consumers living in communities with less than 10,000 inhabitants, while treatment conditions remained the same, or are slightly upgraded, not enough to reach maximum performances. The study wants to be a warning on the necessity to use these waters at the indicator parameters in the water categories used for water treatment, as there are risks for human health in case of long-term use of drinking water of a certain chemical composition . Pentru alimentarea cu apa a Judetului Iasi si a localitatilor cu pana la 10,000 locuitori sunt utilizate urmatoarele surse naturale care se disting intre ele prin caracteristicile calitative, regimul de curgere si posibilitati de captare si tratare: surse de apa de suprafata, care sunt constituite din ape curgatoare: rauri raul Prut, afluenti, lacuri naturale si artificiale lacul Chirita si acumularile de la Prcovaci , Belcesti, Tungujei, Halceni... surse de apa subterana sursa Timisesti si toate sursele proprii de apa existente care vor fi prezentate ulterior.
1. Surse de apa de suprafata

1.1 Raurile Apele curgatoare, raurile - r. Prut, sunt cea mai importanta sursa de apa potabila si industriala din Iasi, sunt caracterizate prin fenomene de curgere (ce au influenta asupra cantitatii de materii in suspensie si coloidale, caracteristicilor fizico-chimice, forma albiei, variatia debitului si a nivelului apei), si de suprafata de contact apa atmosfera (care influienteaza capacitatea de oxigenare, variatia de temperatura zilnica si pe anotimpuri) si capacitatea de autoepurare. Vitezele medii de curgere se situeaza in intervalul 0,1 1,0 m/s, conditiile climatice si regimul de precipitatii fiind factori importanti care contribuie la variatia regimului de curgere (Teodosiu, 2001) Autoepurarea, sau epurarea naturala, este reprezentata de totalitatea proceselor naturale de epurare prin care o apa este readusa la nivelul calitativ existent inainte de a fi poluata, si are la scara naturala rolul unei statii de epurare a apelor impurificate, in aval de punctual de deversare. Procesul de autoepurare, se realizeaza prin actiunea unor factori de mediu, de natura fizica, chimica si biologica, care pot interveni simultan sau intr-o anumita succesiune. Acelasi factor de mediu, poate influenta mai multe procese. Temperatura influenteaza viteza de
- 63 -
sedimentare a materiilor in suspensie, viteza unor reactii chimice sau intensitatea proceselor metabolice ale bacteriilor sau organismelor acvatice. Dintre factorii fizici, cei mai importanti sunt: sedimentarea, lumina, temperatura, regimul de curgere a apei (care influenteaza direct procesele de amestec si viteza de aerare). Dintre factorii chimici, oxigenul dizolvat detine cel mai important rol, prin influenta sa in procesele biologice de descompunere a materiei organice sau in procesele de oxidare chimica. Oxigenul introdus in apa prin aerare naturala sau produs de catre plantele acvatice, are un rol esential in mentinerea vietii ecosistemului, cantitatea minima de oxigen dizolvat necesara existentei vietii acvatice fiind de 4mg/l. Deficitul de oxigen se determina ca fiind diferenta dintre concentratia de saturatie si concentratia existenta de oxigen, ambele determinate la aceeasi temperatura a apei. Bioxidul de carbon, CO2, este sursa principala de carbon pentru plante acvatice si se poate identifica sub forma libera sau de carbonati si de bicarbonati de calciu sau magneziu. Apele, continand bicarbonati de calciu, formeaza un sistem tampon cu mare capacitate de neutralizare a acizilor si bazelor. Dintre factorii biologici, bacteriile au cel mai important rol datorita caracteristicilor metabolismului lor (multiplicare extrem de rapida intr-un timp foarte scurt) si datorita faptului ca utilizeaza compusi organici sau anorganici poluanti, pentru a produce material celular nou, energie si produsi de degradare inofensivi (CO2, N2,SO22-, H2O, NO3). In procesele bacteriene aerobe sau anaerobe, sub actiunea enzimelor, poate fi degradata o varietate de compusi, cum ar fi: proteine, hidrati de carbon, grasimi, uree, o parte din compusii organici de sinteza, rezultand compusi mai simpli cu toxicitate redusa. In afara de bacterii, un rol deosebit in autoepurare il mai au protozoarele (ciliate, flagelate), care mentin echilibrul biologic prin ingerarea bacteriilor, macrovertebratele (spongieri, lamele branhiate), care au rol de filtrare a apei, aerare si irigare a malului si plante clorofiliene care produc oxigen prin fotosinteza. Obisnuit, autoepurarea apelor curgatoare poluate, intr-o singura repriza se realizeaza in circa 10 zile, eliminandu-se inclusiv germenii patogeni. Distrugerea germenilor patogeni este consecinta faptului ca acestia nu beneficiaza in apa de conditii de viata si multiplicare, inregistrand astfel fenomene de imbatranire si atenuare a patogenitatii. De asemenea, distrugerea se datoreaza antagonismelor si concurentei cu alte organisme, precum si faptul ca sunt ingerate de catre alte organisme acvatice actiune bacterivora. Se mentioneaza, de asemenea, actiunea litica a fagilor, care duce la distrugerea germenilor. In general, autopurificarea apelor de suprafata nu este suficienta pentru a asigura conditiile de calitate necesare unei ape potabile, impunand un tratament adecvat al acesteia. Raurile sunt caracterizate de prezenta urmatoarelor impuritati existente in stare naturala, compozitia specifica fiind dependenta de natura solurilor traversate de cursul de apa, a solurilor din bazinul de receptie, a apelor uzate deversate de diferiti utilizatori si a capacitatilor de dizolvare a gazelor din atmosfera: saruri dizolvate: bicarbonati, cloruri, azotati, fosfati, sulfati de : Na+, K+, Mg2+, Ca2+, materiile in suspensie si coloidale: argile, nisip, silice, aparute ca urmare a eroziunii, compusi organici biogeni, proveniti prin descompunerea materiei organice si vegetale, provenite din eroziunea rocilor, solului si datorita precipitatiilor; inundatiilor, schimbarilor climaterice;
- 64 -
antrenate de curgerea apei sau proprie ecosistemului; compusi poluanti toxici, de natura organica sau anorganica, proveniti din deversarea unor efluenti insuficient epurati, de la fermele de crestere a animalelor, de la unitati de mica productie fara racordare la sistemul de canalizare; detergentii; uleiurile si grasimile provenite din deversari ale reziduurilor de combustibili, poluari
accidentale, operatii de curatire a utilajelor industriale; microorganismele, virusii, protozoarele provin din deversari ale apelor uzate contaminate cu dejectii umane sau animale, microorganisme proprii ecosistemului.
Tabel 1. Rezultate analize laborator - raul Prut / 2008 Parametri Alcalinitate , Amoniu Azotati Cloruri Concentratia ionilor de hidrogen (pH), Culoare , Duritate totala , min . Cianuri Consum chimic de oxigen . Materii in suspensie, total Sulfati , Conductivitate Zinc Nichel Plumb Cadmiu Mercur Detergenti Pesticide totale Unitate de masura ml HCl mg/l mg/l mg/l unitati pH factori dilutie la 25C Ge mg/l mgO2/l mg/l mg/l S/cm UNT mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l Valori obtinute 3,7 0,05 8 36 7,8 1 12,77 0 2,5 8 105 423 0,03 0 0,003 0,0002 0 0,05 0,0006 Valori admise 2 50 200 5,5 - 9,0 10 5 0,05 30 25 250 1000 5 0,1 0,05 0,005 0,001 0,5 0,005
In urma rezultatelor obtinute se constata ca apa din raul Prut indeplineste conditiile apelor de suprafata si poate fi utilizata in sistemele de alimentare cu apa. Localitatile din zona judetului Iasi care folosesc surse de apa de suprafata pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati cu pana la 10.000 locuitori, sunt : Aroneanu, Dorobanti ; Bivolari, Andrieseni ; Harlau : Parcovaci, Ceplenita ; Belcesti : Coarnele Caprei, Focuri, Tansa, Satu Nou ; Gorban : Raducaneni, Scoposeni, Isaia, Bohotin ; Sculeni : Victoria, Sendreni, Luceni, Icuseni ; Tibanesti : Tungujei, Tansa, Suhulet, Razboieni, Glodenii Gandului ; Vladeni : Chiscareni, Sipote, Mitoc, Halceni, Iazu Nou. 1.2 Lacurile naturale si artificiale Lacurile - lacul Chirita, si acumularile Parcovaci, Belcesti, Tungujei, Halceni sunt formate prin bararea naturala sau artificiala a unui curs de apa, fiind complet inconjurate de suprafete uscate. Lacurile se caracterizeaza printr-o suprafata de contact apa apa atmosfera cvasi imobila si prezinta modificari ale indicatorilor de calitate comparative cu efluentul principal, datorita fenomenelor de stagnare a apei si de stratificare (vara si iarna) si respectiv de
- 65 -
destratificare (primavara si toamna). Aceste fenomene se manifesta atat din punct de vedere termic, cat si al compozitiei apei in lac. Stagnarea apei in lacuri (lipsa circulatiei apelor), conduce la decantarea naturala a materiilor in suspensie si partial a celor coloidale. Stratificarea termica si minerala in lacuri se datoreaza diferentei de temperatura, densitate si respectiv adancimii lacurilor. Densitatea apelor influentata in mod direct de temperatura (densitatea maxima a apei la 40C, se atinge, de obicei, la partea inferioara a lacului, la suprafata temperatura fiind mai ridicata sau mai coborata, dupa anotimp) conduce la o separare de natura fizica a masei de apa, separare care influenteaza ulterior si procesele fizice, chimice si biologice care au loc in lacuri (Rojanschi, 1996). Stratificarea termica, combinata la lacurile adanci si cu o stratificare minerala, conduce vara si iarna, la excluderea completa a circulatiei apei pe verticala. Efectele directe ale stratificarii sunt: scaderea concentratiei de oxigen dizolvat la partea inferioara a lacului; aparitia proceselor anaerobe la partea inferioara a lacului si, respectiv, cresterea continutului de compusi organici, saruri de azot si fosfor precum si aparitia hidrogenului sulfurat; In perioada de destratificare termica (primavara, toamna) are loc circulatia apei pe verticala si uniformizarea calitativa a apei, deci si imbogatirea cu substante organice si nutrienti a apei din zonele superioare. Aceste aspecte, combinate cu insolatia puternica, conduc la dezvoltarea unei biomase fito si zooplanctonice apreciabile, cu efecte nefavorabile asupra alimentarilor cu apa. Apa lacurilor este caracterizata de prezenta urmatorilor impurificatori: saruri minerale; compusi organici biogeni; materii in suspensii si coloidale; nutrienti; compusi poluanti toxici (in masa apei sau in sedimente); biomasa; microorganisme.
Din punct de vedere al concentratiei impurificatorilor, comparative cu apa raurilor, lacurile, prezinta valori mai mari de compusi organici biogeni, nutrienti, biomasa, respective, valori mai reduse pentru materiile in suspensie si coloidale (datorita fenomenelor naturale de sedimentare). Din punct de vedere al tratarii apelor, efectele favorabile ale preluarii apelor din lacurile de acumulare (continut mai mic de suspensii, temperatura relativ constanta, eliminarea pericolului inghetului), pot fi contrabalansate de influente defavorabile (dezvoltari masive de biomasa, aparitia coloratiei apei datorita dezvoltarii algelor). Considerand timpul mediu de stationare a apei in lacuri comparativ cu raurile (de aproximativ 10 ori mai mare in lacurile putin adanci) si concentratia diferita a principalilor impurificatori. Urmatoarele fenomene caracteristice, in general apelor de suprafata, apar foarte frecvent in lacuri : Eutrofizarea este un fenomen de imbogatire a apei cu substante nutritive (nutrienti, compusi cu azot, fosfor, potasiu) care conduce la dezvoltarea excesiva a plantelor acvatice si, respectiv, la diminuarea concentratiei de oxigen dizolvat, transparentei apei precum si la
- 66 -
aparitia unei coloratii specifice (verzuie). Procesul de eutrofizare evolueaza in trei faze: oligotrofa, mezotrofa si eutrofa, denumirea acestor faze generand si denumirea specifica lacurilor. Astfel, lacurile oligotrofe (lacurile tinere) sunt albastre si transparente, avand un continut redus de biomasa si o saturatie in oxigen de aproximativ 70 %. Fitoplanctonul cuprinde in special diatomee si alge verzi. Lacurile mezotrofe sunt caracterizate de imbogatirea in substante nutritive care contribue la cresterea productivitatii biologice si, respectiv, a concentratiei compusilor organici biogeni (rezultati prin descompunerea materiei vegetale si animale). Lacurile eutrofe se caracterizeaza printr-un continut foarte mare de nutrienti, o dezvoltare biologica foarte rapida (predomina algele albastre), deficit de oxigen in straturile inferioare (saturate in oxigen sub 10%) si o imbogatire a acestora in materii organice. Trecerea lacurilor de la un stadiu la altul se realizeaza intr-un timp indelungat, de ordinul sutelor de ani. Acest fenomen este accelerat datorita activitatii umane, prin deversare de efluenti cu un aport mare de nutrienti si compusi organici. Acumularea compusilor poluanti toxici in sedimente, cu influente directe asupra proceselor de bio-acumulare si bio-magnificare in lantul trofic. Majoritatea compusilor poluanti toxici de natura organica sau anorganica, cu solubilitate redusa in apa, sunt preferential adsorbiti de particulele solide, de origine anorganica sau biologica, care se regasesc in sedimentele din lacuri. O parte din acesti compusi toxici este preluata de catre organismele acvatice si incorporate in lantul trofic. Riscurile contaminarii oamenilor cu poluanti, cum ar fi: pesticide, metale grele, apar ca urmare a consumarii pestilor din aceste lacuri. Acidifierea lacurilor este datorata ploilor acide, a caror aparitie este legata in principal de arderea combustibililor fosili si generarea de oxizi de sulf si azot, oxizi care in combinatie cu precipitatiile atmosferice, conduc la formarea acizilor sulfuric si azotic. In afara existentei precipitatiilor cu caracter acid, o conditie esentiala in acidifierea lacurilor o constitue continutul scazut al acestora in saruri dizolvate si in special, in saruri de calciu si magneziu . Apele de suprafata se clasifica, in functie de valorile limita in 3 categorii : A1, A2, A3. Fiecarei categorii ii corespund o tehnologie standard adecvata de tratare : A1 - Trarare fizica simpla si dezinfectie( ex : filtrare rapida si dezinfectie) ; A2 - Tratare normala fizica, chimica si dezinfectie [ex : preclorinare, coagulare, floculare, decantare, filtrare, dezinfectie (clorinare finala)] ; A3 - Tratare fizica, chimica avansata, perclorare si dezinfectie [ex : clorinare intermediara, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin adsorbtie (pe carbune activ), dezinfectie (ozonizare, clorinare finala)].
- 67 -
Tabel 2 Conditii de calitate a apelor de suprafata utilizate pentru potabilizare Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 Parametri 1 pH Coloratie (dupa filtrare simpla) Materii in suspensie, total Temperatura Conductivitate Culoare Azotati Fluoruri Compusi organici cu clor, extractibili, total Fier dizolvat Mangan Cupru Zinc Bor Beriliu Cobalt Nichel Vanadiu Arseniu Cadmiu Crom total Plumb Seleniu Mercur Bariu Cianuri Sulfati Cloruri Agenti de suprafata anionici (prin metoda spectrometrica cu albastru de metilen) Fosfati Fenoli (indice fenolic) pnitroanilina 4 aminoantipirina Hidrocarburi dizolvate sau in emulsie (dupa extractia cu eter de petrol) Hidrocarburi policiclice aromatice Pesticide totale (paration, HCH, dieldrin) Consum chimic de oxigen (CCO) Gradul de saturatie in oxigen dizolvat Consum biochimic de oxigen (CBO5) (la 20C, fara nitrificare) Azot Kjeldahl (fara NO 3 Unitatea de masura 2 unitati pH mg/l pe scara Pt mg/l C S/cm (factor de dilutie la 250C) mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg O2 /l % O2 mg O2 /l mg/l 10 > 70 <3 1 G 3 6,5-8,5 10 25 22 1000 3 25 0,7 la 1 0,1 0,05 0,02 0,5 1 50 (O) 1,5 0,3 0,05 O 3 1 0,05 0,01 0,001 0,05 0,005 0,05 0,05 0,01 0,001 0,1 0,05 250 0,001 0,7 la 1 1 0,1 0,05 1 1 A1 I 4 20 (O) 25 (O) G 5 5,5-9 50 22 1000 10 50 (O) 1,7 2 0,7 la 1 1 1 1 1 A2 I 6 100 25 (O) 22 1000 20 50 (O) 1,7 25 (O) G 7 5,5-9 A3 I 8
0,05 0,05 0,005 0,05 0,05 0,01 0,001 1 0,05 250 O 0,05 0,001
0,1 0,1 0,005 0,05 0,05 0,01 0,001 1 0,05 250 (O)
0,0005 150 200 0,2 0,4
0,0005 150 200 0,2 0,7
0,0005 150 200 0,2 0,7
0,001 0,05 0,0002 0,001
0,001
0,005 0,2 0,0002 0,0025
0,01 0,5
0,1 1 0,001 0,005
20 > 50 <5 2
30 > 30 <7 3
- 68 -
39 40 41 42 43 44 45 46
Amoniu (NH+4) Substante extractabile in cloroform Carbon organic total Carbon organic rezidual dupa floculare si filtrare pe membrana (5) TOC Coliformi totali la 37 C Coliformi fecali Streptococi fecali Salmonella
mg/l mg/l mg/l mg/l /100ml /100ml /100ml
0,05 0,1
1 0,2
1,5
2 0,5
4 O
50 20 20 Absent in 5.000 ml
5.000 2.000 1.000 Absent in 5.000 ml
50.000 20.000 10.000
I = valori obligatorii G = valori orientative O = conditii climatice si geografice exceptionale
Apa supusa procesului tehnologic de tratare in vederea potabilitatii trebuie sa respecte conditiile de calitate mentionate. 2 Surse de apa subterana Judetul Iasi foloseste sursa Timisesti ca principala apa subterana si alte surse proprii de profunzime in localitati de pana la 10,000 locuitori. Apele subterane apar in formatiuni geologice diverse, aproape toate rocile din partea superioara a scoartei terestre poseda goluri in care se poate acumula apa. Cursurile de apa subterana pot fi alimentate de: apele provenite din precipitatii, apele care curg la suprafata, apele de condensare provenite de la mare adancime, sau apele infiltrate artificial. Dupa modul de cantonare (dispunere in straturi de sol) si scurgere a apei in subteran, straturile subterane se clasifica in 4 categorii: straturi acvifere freatice de mica adancime (pana la 20 m), cantonate in roci granulare sau fisurate : fara influenta directa a unei ape de suprafata, alimentate din bazine subterane intinse; sub influenta directa a apelor de suprafata (rauri, lacuri) si a precipitatiilor.
straturi acvifere de mare adancime, cantonate in roci granulare si roci fisurate, la adancimi mari (100-500 m). De cele mai multe ori, apa aflata in aceste straturi se afla sub presiune, avand caracter ascensional. Aceste straturi sunt alimentate de la distante mari, din diferite bazine hidrologice. straturi acvifere alimentate prin infiltratii artificiale in scopul imbogatirii stratului de apa subteran. Aceste straturi sunt cantonate in roci granulare, nisip si pietris. Infiltratiile artificiale se realizeaza, de obicei, prin aportul apelor de suprafata (rauri, lacuri, acumulari). izvoare, provenite din straturi acvifere aflate sub nivelul panzei de apa subterana, care actioneaza ca preaplinuri ale acestor panze. Sursele subterane de adancime au o calitate foarte buna, superioara celor de suprafata, concentratiile impurificatorilor anorganici, organici si microorganismelor fiind foarte mici. Principalii impurificatori caracteristici apei subterane sunt: sarurile dizolvate (in concentratie mai mare fata de apele de suprafata, de aprox 400 mg/l). Principalele saruri sunt: bicarbonatii, clorurile, sulfatii, azotatii de Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Fe2+, Mn2+), dar compozitia chimica depinde mult de compozitia mineralogica.
- 69 -
solide in suspensie si materii coloidale (concentratii mici); compusi organici bio sau nebiodegradabili, proveniti din poluari accidentale; gaze dizolvate, CO2 si O2, H2S, CH4; microorganisme.
Sursele de apa subterana, datorita calitatii lor, sunt preferate surselor de suprafata, principala problema constituind-o, insa, cantitatea de apa care poate fi furnizata consumatorilor, insuficienta, mai ales, pentru alimentarea cu apa a oraselor mari. Modurile de alegere a sursei in vederea alimentarii cu apa potabila sau industriala sunt de natura: calitativa: trebuie cunoscuta compozitia apei la sursa, pe categorii de impurificatori de natura biologica, minerala, organica si radioactiva, cauzele posibile de poluare si imbunatatirile artificiale sau tratari, daca este posibil , chiar in zona de aductiune/captare, la priza; cantitativa: debitul de apa folosit de consumatori trebuie corelat cu capacitatea sursei; economica: costul minim pe metru cub de apa este corelat cu calitatea sursei si necesarul / gradul de tratare. Costul include: costurile de investitii pentru toate instalatiile si anexele de tratare, costurile de operare si executie, cheltuielile cu resursele umane si toate costurile indirecte. Localitatile din zona judetului Iasi care folosesc surse de apa subterana pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati cu pana la 10.000 locuitori, sunt : Valea Lupului ; Letcani : Bogonos, Cogeasca ; Turn Sabaoani ; Strunga : Cucova, Habasesti, Farcaseni, Bratulesti ; Butea ; Tamaseni, Sabaoani ; Pastraveni ; Targu Frumos ; Braiesti : Lungani, Razboieni ; Podu Iloaiei, Scobalteni, Pietrarie, Paun, Cercu. Localitatile din zona judetului Iasi cu surse proprii de apa sunt : Golaiesti, Repedea, Verseni, Ciohorani, Mitesti, Soci, Miroslovesti, Mircesti, Halaucesti, Luncasi, Rachiteni, Ursaresti, Izvoare, Scobinti : Zagavia, Fetesti, ; Deleni, Poiana, Maxut, Siretel, Lespezi, Gropnita : Bulbucani, Sanger, Saveni, Malaesti. 2.1 Parametrii de calitate ai apei potabile Parametrii de calitate a apei sunt microbiologici, chimici si indicatori. Apa pentru a putea fi consumata in siguranta trebuie sa respecte limitele admise a parametrilor din Legea 458 / 2002 Legea calitatii apei potabile Valorile concentratiilor maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile sunt cele prevazute in tabelele :
Tabel 3 Parametri microbiologici Parametrul / Unitatea de masura Escherichia coli (E. coli)/ 100ml Enterococi (Streptococi fecali)/ 100ml Valoarea admisa 0 0 Metoda de analiza ISO 9308-1 STAS 3001/1991: ISO 7899-2
- 70 -
Parametrul / Unitatea de masura Acrilamida 1) Arsen Benzen Benz(a)piren Bor 2) Bromati Cadmiu Clorura de vinil1) Crom (total)
3)
g/l g/l g/l g/l mg/l g/l g/l g/l g/l
Cupru mg/l Cianuri (totale) g/l Cianuri (libere) g/l Dicloretan g/l Epiclorhidrina1) g/l Fluor mg/l 4) Hidrocarburi policiclice aromatice g/l Mercur g/l Nichel3),5) g/l 6) Nitrati mg/l 6) Nitriti mg/l Pesticide7),8) g/l/clasa Pesticide7),9) g/l/Total 3),10) Plumb g/l Seleniu g/l Stibiu (g/l Tetracloretan si Tricloretena g/l concentratiilor compusilor specificati) 1) Trihalometani g/l/Total (suma concentratiilor compusilor specificati)
Tabel 4 Parametri chimici Valoarea Metoda de analiza admisa 0,10 -*) 10 STAS 7885/67; ISO 6595/97 1,0 SR ISO 11423/1,2-00 0,01 -*) 1,0 SR ISO 9390/01 10 SR ISO 9562/89 5,0 STAS11184/78;SRISO 5961/93 0,50 -*) 50 STAS7884/67;SR ISO 9174/98; SR ISO 11083/98(CrVI) 0,1 STAS 3224/69 50 STAS 10847/77; SR ISO 6703/1-98 10 STAS 10847/77; SR ISO 6703/1-98 3,0 -*) 0,10 -*) 1,2 STAS 6673/62 0,10 -*) 1,0 STAS 10267/89 20 -*) 50 STAS 3048/1-77; SR ISO 7890/1-98 0,5 STAS 3048/2-96; SR ISO 6777/96 0,10 STAS 12650/88 0,50 STAS 12998/91 10 STAS 6362/85 10 STAS 12663/88 5,0 -*) (suma 10 -*) 100 STAS 12997/91
*) Metode de analiza care nu sunt acoperite de standarde romanesti (STAS) sau ISO ori care nu sunt preluate ca standarde romanesti (SR ISO) si care urmeaza sa fie stabilite ulterior. NOTA: 1) Valoarea se refera la concentratia in apa a monomerului rezidual, calculata conform specificatiilor privind concentratia maxima eliberata de catre polimer in contact cu apa. Statiile de tratare vor notifica autoritatii de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, utilizarea compusului in procesul de tratare a apei pentru potabilizare. 2) Unde este posibil, valoarea concentratiei trebuie sa fie cat mai joasa, fara a compromite eficienta dezinfectiei. Pentru apa la care se refera respectarea in practica a valorii se va realiza in maximum 10 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, in primii 5 ani acceptandu-se o valoare de 25 g/l. 3) Pentru cupru se accepta valoarea de 2,0 mg/l, daca reteaua de distributie are componente din cupru. 4) Valoarea se aplica la o proba de apa prelevata de la robinetul consumatorului printr-o metoda de prelevare adecvata, astfel incat sa fie reprezentativa pentru cantitatea medie saptamanala ingerata de catre consumator. Metoda de monitorizare trebuie sa tina seama si de frecventa concentratiilor maxime care pot cauza efecte asupra sanatatii. 5) Compusii specificati sunt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, benzo(ghi)perilen, indeno(1,2,3-cd)piren. 6) Se va aplica urmatoarea formula: nitrat/50 + nitrit/3 1, in care concentratiile de nitrati si nitriti sunt exprimate in mg/l. 7) Prin pesticide - clasa se intelege: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide, slimicide organice, compusi inruditi (ca de exemplu regulatori de crestere) si metabolitii relevanti , produsii de degradare si de reactie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse prezente in sursa de apa. 8) Concentratia se refera la fiecare compus individual. Pentru aldrin, diedrin, heptaclor si heptaclor epoxid, concentratia maxima este de 0,030 g/l. 9) Prin Pesticide -Total se intelege suma tuturor compusilor individuali, detectati si cuantificati in urma procedurii de monitorizare. 10) Pentru apa la care se refera respectarea in practica a valorii se va realiza in maximum 15 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, in primii 5 ani acceptandu-se o valoare de 25 g/l. 11) Concentratia totala a THM trebuie sa fie cat mai mica, fara a compromite dezinfectia.
- 71 -
Compusii individuali bromdiclormetan.
specificati
sunt:
cloroform,
bromoform,
dibromoclormetan,
Pentru apa la care se refera respectarea in practica a valorii se va realiza in maximum 10 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, in primii 5 ani acceptandu-se o valoare de 150 g/l pentru concentratia totala a THM. Producatorii, respectiv distribuitorii de apa, vor lua toate masurile necesare pentru asigurarea conformarii la prevederile Legii 458 / 2002, atat pentru sursele de apa de suprafata cat si pentru sursele subterane si proprii.
Tabel 5 - Parametri indicatori Valoarea CMA 200 0,50 0 Nici o modificare anormala 250 0 0,5 0,25 2500 Acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala 5 200 Acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala 50 Acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala Nedetectabili la 100ml 5,0 6,5; 9,5 200 200 250 100 5 5000 100 0,10 0,1 1 STAS 7722/84 SR EN 27888/97 SR ISO 7887/97 STAS 3326/76 STAS 3086/68 SR13315/96; SR ISO 6332/96 STAS 6324/61 SR EN 1622/97 STAS 3264/81; SR 8662-1;2/96; SR ISO 6333/96 STAS 6324/61; SREN 1622/97 STAS 3001/91; EN ISO 6222/ STAS 3002/85; SR ISO 6060/96 STAS 6325/75; SR ISO 10523/97 -*) STAS 7576/66; SR ISO 7875-1;2/96 STAS 3069/87 SR 7510/97; SR ISO 10530/97 STAS 6323/88 STAS 6327/81 SR ISO 9698/1996 -*) SR ISO 9696/1996 SR ISO 9697/1996
Parametrul / Unitatea de masura Aluminiu g/l Amoniu mg/l Bacterii coliforme1) numar/100ml 2) Carbon organic total (COT) Cloruri
3) 4)
Metoda de analiza STAS 6326/90 STAS 6328/85 STAS 3001/91 ISO 9308-1 SR ISO 8245/95 STAS 3049/88 SR ISO 9297/98 STAS 3001/91 SR ISO 6461-1;2/98 STAS 6364/78
mg/l numar/100ml mg/l
Clostridium perfringens
Clor rezidual liber - la intrarea in retea - la capat de retea 3) -1 0 Conductivitate S cm la 20 C) Culoare
Duritate totala (grade germane), minim Fier Gust Mangan Miros Numar de colonii la 22 C/ml Oxidabilitate PH
3),6) 5) 0
g/l
g/l
mg O2/l unitati de pH
Sodiu mg/l Substante tensioactive Total g/l Sulfat3) Sulfuri si hidrogen sulfurat
7)
mg/l g/l
Turbiditate UNT Zinc g/l Tritiu Bq/l8) 8),9),10) Doza efectiva totala de referinta mSv/an 11) Activitatea alfa globala Bq/l Activitatea beta globala Bq/l11)
- 72 -
*) Metode de analiza care nu sunt acoperite de standarde romanesti (STAS) sau preluate ca standarde romanesti (SR ISO) si urmeaza a fi stabilite ulterior. NOTA: 1) Pentru apa imbuteliata unitatea de masura este numar/250 ml. 2) Acest parametru va fi masurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizeaza mai mult de 10.000 m3 pe zi. 3) Apa nu trebuie sa fie agresiva. 4) Acest parametru trebuie monitorizat atunci cand sursa de apa este de suprafata sau mixta, iar in situatia in care este decelat trebuie investigata si prezenta altor microorganisme patogene, ca de exemplu: criptosporidium. 5) Acest parametru se va analiza cand nu se poate sau nu este prevazuta determinarea COT. 6) Pentru apa plata imbuteliata valoarea minima poate fi redusa pana la 4,5 unitati de pH. Pentru apa imbuteliata care contine in mod natural sau este imbogatita cu bioxid de carbon, valoarea pH poate fi mai mica. 7) Pentru apa rezultata din tratarea unei surse de suprafata nu se va depasi 1,0 UNT (unitati nefelometrice de turbiditate) inainte de dezinfectie. 8) Frecventa, metodele si localizarile pentru monitorizare vor fi stabilite. 9) Doza efectiva totala de referinta acceptata pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apa potabila pe o durata de un an. Monitorizarea tritiului si a radioactivitatii in apa potabila se face in cazul in care nu exista datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. In situatia in care este demonstrat pe baza unor monitorizari efectuate anterior ca nivelurile de tritiu la doza efectiva totala de referinta sunt cu mult inferioare valorii parametrice, se poate renunta la monitorizarea tritiului. 10) Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon si descendentii radonului. Frecventa, metodele si localizarile pentru monitorizare vor fi stabilite. 11) Caracterizarea calitatii apei din punct de vedere al continutului radioactiv se face prin masurarea activitatii alfa si beta globala. In cazul in care valoarea de referinta este depasita, este necesara determinarea activitatii specifice a radionuclizilor, conform Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile ( L 458, 2002).
3 Concluzii Apele de suprafata din zona judetului Iasi, se incadreaza, in general, in normele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare, cu exceptia situatiilor in care pot aparea poluari accidentale; Aceste ape pot fi folosite pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitatile pana la 10 000 locuitori, dupa ce vor fi supuse procesului tehnologic de tratare a apei. Apele subterane din sursa Timisesti, pot fi, de asemenea, destinate potabilizarii, dupa o dezinfectie corespunzatoare . Sursele de apa proprii, pot fi folosite in scop potabil, dupa o dezinfectie eficienta si un timp de contact al clorului cu apa de minimum 30 minute. Exceptie fac : Apele din surse proprii, cu un continut de nitrati de peste 50 mg/l, care nu pot fi utilizate in sistemele de alimentare cu apa . La extinderea sistemelor de aprovizionare cu apa, se vor folosi surse de apa care respecta normele de calitate pentru potabilizare, din reglementarile in vigoare.
Teodosiu,C. (2001)Tehnologia apei potabile si industriale, Ed.Matrix Rom, Bucuresti. Rojanschi,V. (1996) Cartea operatorului din statii de tratare si epurare a apelor. Legea 458/2002/2005, Legea calitatii apei potabile. NTPA - 013/2002, Norme de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare
- 73 -
- 74 -
Sectiunea 2
SISTEME DE CANALIZARE SI EPURARE A APELOR UZATE
- 75 -
- 76 -
SOLUII PENTRU EPURAREA APELOR UZATE PRIN MIJLOACE LOCALE, PENTRU COMUNITI DE PN LA 10.000 LOCUITORI
Corneliu A.L. Negulescu*, Nicoleta Scarlat**, Mihaela-Dora Rou**
* Dr. Ing. consilier AQUAPROIECT **Ing. Proiectant - AQUAPROIECT
1.1.Generaliti
La nceputul secolului XXI , aproximativ 45% din populaia Romniei reprezint mediul rural. Exist unele sate(comune) mai importante n care alimentarea cu ap se face n sistem centralizat, in timp ce evacuarea apelor uzate ntr-o reea de canalizare este mai puin dezvoltat. n prezent, epurarea apelor uzate din Romnia se face la sursele mari de poluare (orae i mari industrii) unde au fost construite reelele de canalizare care conduc apele uzate la o staie de epurare i apoi n receptor. n acest caz reelele de canalizare sunt construite de-a lungul strzilor unde exist muli locuitori pe kilometrul de canal, iar costurile de investiie i exploatare pot fi recuperate de la locuitori i sunt suportabile. n schimb n mediul rural, nu se justific ntotdeauna executarea de colectoare, deoarece exist grupuri de gospodrii izolate, motiv pentru care se aleg alte soluii de epurare i evacuare final a apelor uzate, care s fie economice i uor de executat. n comunitile mici rurale receptorii reprezint mici cursuri de ap i cteodat cu regim hidrologic nepermanent; n acest caz eficiena staiei de epurare trebuie s fie superioar celei de tip urban, iar efluentul trebuie s fie dezinfectat. Pentru asigurarea n bune condiii a proceselor de epurare este necesar un personal de exploatare permanent, iar instalaiile s fie automatizate; deoarece staia este amplasat n apropierea zonelor locuite, instalaiile trebuie s realizeze un grad avansat de stabilizare a nmolului. rspund. La evaluarea debitelor i calitii apelor uzate, n localtiile mici i mijlocii trebuie s se in cont de micile industrii cu caracter agro-alimentar (lptrii, mici abatoare, fabrici de conserve de fructe etc.) precum i de apele uzate din sectorul agrozootehnic al gospodriilor (urina animalelor, fraciunea lichid scurs de la platformele de blegar, apele uzate din grajduri etc.) n Romnia exist un important numr de case individuale care au sisteme de colectare a apelor uzate (bazine etane vidanjabile) cuplate cu sisteme de evacuare periodic. Conform Normativului elaborat de Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti din punct de vedere al debitului de ape uzate, se deosebesc urmtoarele categorii: - debite mici (5 < q < 50l/s); - debite foarte mici (q < 5l/s). Cazul nostru se ncadreaz la debite mici i foarte mici. Din punctul de vedere al evacurii apelor uzate n receptorii naturali de suprafa (ruri, lacuri) se poate aplica normativul NTPA 001/2002 care prezint valorile limit admisibile ale principalilor indicatori fizico-chimici. Un alt caz de evacuare a apelor uzate de la aceste comuniti mici, este acela al evacurii n apele subterane, caz n care trebuie respectate valorile limit admisibile
- 77 -
prevzute pentru apa potabil (Legea nr. 451/2002), deoarece se presupune c apele subterane pot fi n orice moment solicitate ca surs de ap potabil. Rezult c apele uzate rezultate n mediul rural de la comuniti mici i mijlocii, nu pot fi evacuate fr a fi epurate innd cont de reglementrile menionate mai sus. n ansamblul de msuri de protecia mediului care urmeaz a se prevedea n acest caz, nu trebuie neglijat problema nmolurilor care rezult n urma proceselor de epurare. Nmolurile rezultate n urma epurrii apelor uzate, la debite mici i mijlocii, poate fi studiat din punct de vedere al pretabilitii nmolurilor la folosirea n agricultur i la condiiile pedoclimatice din zona respectiv.
1.2. Armonizarea cu normele europene

Directiva european nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate a fost preluat prin Hotrrea de Guvern HG 188/2002, care cuprinde normativele: Norme tehnice de protecie a apelor: NTPA-001/2002, NTPA-002/2002 i NTPA-011/2002. Mai recent HG 352/21.04.2005 actualizeaz unele aspecte din normele menionate mai sus. Preocuparile AQUAPROIECT privind epurarea apelor uzate prin mijloace ecologice inovative pentru localitile sub 10000 locuitori s-au aliniat cu reglementrile existente, dup cum urmeaz: - Normativul pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti Partea a III-a: Staii de epurare de capacitate mic (5<Q<50l/s) i foarte mic (Q5l/s) indicativ NP 089-03, elaborat de Universitate Tehnic de Construcii Bucureti, n cadrul Ministerului Transportului, Construciilor i Turismului i aprobat prin Ordinul nr. 640 din 23.10.2003. - Normativul Tehnic de Protecia Apelor (NTPA) 001/2002 care prevede valorile limit ale concentraiilor n poluani ai apelor uzate la descrcarea lor n receptori naturali.
2. Colectarea i epurarea apelor uzate la locul producerii lor

n zonele suburbane i n mediul rural populaia este n continu cretere motiv pentru care autoritile locale trebuie s asigure colectarea i epurarea apelor uzate. Pentru colectarea i epurarea apelor uzate din mediul rural, trebuie s se stabileasc : 1. Strategia de alegere a sistemului local, 2. Procedeul de evaluare a amplasamentului 3. Caracteristicile apelor uzate 4. Discutarea ncrcrilor n poluani, 5. Prezentarea metodelor de epurare local, 6. Prezentarea metodelor de evacuare a apelor uzate, 7. Stabilirea instalaiilor pentru sistemele locale de epurare, 8. Stabilirea managementului sistemelor locale,
- 78 -
2.1 Epurarea apelor uzate

n general instalaiile proiectate s descarce ape uzate parial epurate n sol, pentru evacuarea final sunt cele mai recomandabile i puin costisitoare sisteme locale, datorit necesitii ca preepurarea s fie sumar, nainte de trimiterea lor n sol. Solul are o foarte mare capacitate de a transforma i recicla cei mai muli poluani care se gsesc n apele uzate menajere. Pentru a evacua apele uzate n receptori naturali este necesar o epurare mult mai costisitoare. Pe de alt parte, evaporarea apelor uzate n atmosfer necesit o preepurare organic sumar, aceast metod de evacuare fiind sever limitat de condiiile climatice locale.
2.2. Epurarea apelor uzate i evacuarea prin sol

Solul este partea neconsolidat, exterioar a suprafeei pmntului. Este un aranjament complex de mineral primar i particule organice care difer ca mrime, compoziie, form i aranjament. Porii i golurile ntre particule transmit i rein aerul i apa. ntruct apele uzate trebuie s treac prin aceti pori pentru a fi absorbite i epurate, caracteristicile lor sunt importante. Acestea sunt n mare msur determinate de proprietile solului. Solul este capabil s epureze materie organic, substane anorganice i patogene, acionnd ca un filtru biologic. Combinaia acestor procese, acionnd asupra apelor uzate pe msur ce acestea trec prin sol produc o ap de calitate acceptabil pentru evacuarea n apa subteran n condiii normale. Reinerea fizic a particulelor din apa uzat poate fi responsabil pentru o mare parte din epurarea datorit solului. Acest proces se realizeaz n mai bune condiiuni cnd solul este nesaturat. Dac predomin condiii de sol saturat, apa uzat curge prin pori mai mari, realizndu-se o epurare minim. Deoarece cele mai multe particule de sol i materie organic sunt ncrcate negativ ele atrag i rein componentele ncrcate pozitiv din apa uzat. Sarcina total la suprafaa solului se numete capacitate de schimb cationic i este o bun msur a abilitii solului de a reine componenii din apa uzat. Prile ncrcate din sol sunt capabile de a absorbi bacteriile, viruii, NH3, Ntotal i P, care reprezint principalii constitueni din apa uzat. Ionii de NH3 pot fi adsorbii pe particule de argil. Dac predomin condiiile anaerobe, ionii de NH3 pot fi reinui pe particule. Dac este prezent oxigenul, bacteriile pot rapid s nitrifice NH3 la NO3- care este solubil i se scurge uor ctre apa subteran. Fosforul, pe de alt parte, este rapid absorbit pe suprafaa mineral a solului i pe msur ce concentraia de fosfor crete n timp se pot forma precipitai de Fe, Al, Ca, de cele mai multe prezeni n soluri. Numeroase studii au artat c 0,6 1,2 m de sol nesaturat este suficient pentru ndeprtarea bacteriilor i viruilor la nivele acceptabile, aproape de nivelul fosforului. Soluri cu permeabiliti mari ar putea necesita, adncimi nesaturate mai mari sub suprafaa de infiltraie dect solurile cu permeabilitate mic.
- 79 -
2.3. Epurarea apelor uzate i evacuarea prin evaporare

Apa uzat poate fi returnat direct ctre ciclul hidrologic prin evaporare. Aceast metod poate fi folosit n unele zone unde condiiile solului nu permit absorbia n sol sau n zonele unde apele de suprafa sau contaminarea apei subterane este o problem. nainte de evaporare este necesar o mic preepurare sau chiar deloc. Totui, condiiile climatice limiteaz aplicarea acestei metode. Evaporarea poate avea loc de pe o suprafa de ap, liber de culturi sau o suprafa plantat. Evaporaia de pe plante se numete transpiraie. ntruct adesea este dificil de a separa aceste dou procese, ele sunt considerate un singur proces numit evapotranspiraie (ET). Dac evapotranspiraia se petrece continuu, trebuie ndeplinite trei condiii: 1. Trebuie s existe o alimentare continu cu cldur pentru a respecta necesitile de cldur ale apei (aproximativ 590 cal/g de ap evaporat la 1500C); 2. Presiunea vaporilor n atmosfera deasupra suprafeei de evaporare trebuie s rmn mai mic dect presiunea vaporilor la suprafa; acest gradient de presiune a vaporilor este necesar pentru a ndeprta umiditatea fie prin difuzie, convecie, sau amndou; 3. Trebuie s fie o continu alimentare cu ap pentru a se evapora la suprafa. Primele dou condiii sunt puternic influenate de factorii meteorologici ca temperatura aerului, umiditate, viteza vntului i radiaia solar n timp ce a treia poate fi controlat prin proiectare. Folosirea cu succes a evaporrii pentru evacuarea apelor uzate necesit ca evaporarea s depeasc intrrile totale de ap din sistem. Vitezele de evaporare descresc dramatic pe perioadele lunilor reci de iarn. n cazul lagunelor de evaporare sau a paturilor de evaporare trebuie inclus i aportul precipitaiilor. n consecin, aplicarea evaporrii pentru evacuarea apelor uzate este limitat la zonele unde vitezele de evaporare depesc cantitile de precipitaii. Transpiraia plantelor poate fi folosit pentru creterea evaporaiei n soluri acoperite. Plantele pot transpira cu viteze mari, dar numai n timpul zilei, n sezonul de cretere. Vitezele lunare medii de evaporare depesc vitezele msurate de evapotranspiraie. Raportul evapotranspiraiei fa de evaporaie este estimat la 0,75-0,8. n consecin, dac se folosesc sisteme acoperite ele vor trebui s fie mai mari dect sistemele de suprafa liber a apei.
2.4. Epurarea apelor uzate i evacuarea n ape de suprafa

Apele de suprafa pot fi folosite pentru evacuarea apelor uzate epurate, dac se respect Normativul Tehnic de Protecia Apelor NTPA 001-2002 elaborat de Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile. n anumite cazuri, datorit potenialului pentru contact cu omul ca i posibilitatea de meninere a calitii lacurilor, cursurilor de ap, zonelor umede, folosirea acestor ape pentru evacuare sunt limitate. Apele uzate mai mult sau mai puin epurate i evacuate n receptori sunt supuse unor procese care apar i contribuie la transformrile care se produc n ap i duc n final la autoepurarea acestora . Aceste transformri depind de gradul de poluare a apei, de temperatura i timpul de curgere a apei pn la punctul de folosin, de scopul pentru care urmeaz s fie folosit etc.
- 80 -
Autoepurarea apelor de suprafa se produce prin transformri care au loc n mod natural; oxigenul care este necesar procesului de autoepurare este luat din apa receptorului , iar aerarea ajut la mprosptarea lui. Acest fenomen de autoepurare se realizeaz fr intervenia omului, fr cheltuieli de ntreinere i exploatare. n staiile de epurare aceste transformri se produc n mod artificial, n construcii special create pentru aceste procese, iar oxigenul necesar este furnizat artificial.
BIBLIOGRAFIE
. AQUAPROIECT S.A. 2007 Studiu privind epurarea apelor uzate prin mijloace ecologice inovative pentru localiti sub 2000 locuitori din zona de frontier Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile - Bucureti
- 81 -
DIMENSIONAREA SISTEMELOR DE CANALIZARE FUNCTIONAND SUB PRESIUNE; POMPAREA APEI UZATE DE LA PRODUCATOR DIRECT IN COLECTOR.
Alexandru Manescu
Prof.dr.ing. Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti.
Cuvinte cheie: retea de canalizare in mediul rural, retea sub presiune, retea sub vacuum, pompare.
Introducere
Sarcinile asumate de Romania, in perioada de preaderare, in ce priveste ridicarea standardului de viata al populatiei din mediul rural are si o importanta dimensiune legata de realizarea lucrarilor edilitare in speta a lucrarilor pentru asigurarea cu apa potabila si evacuarii apelor uzate epurate. Concret pana in 1918 ( deci in 10 ani) trebuie sa aiba apa potabila toate localitatile peste 50 locuitori iar apa uzata colectata de la aglomerarile peste 2000 LE (populatie echivalenta) trebuie sa fie epurata mecanic si biologic. Pentru localitatile care vor avea apa dar nu au 2000 loc. ce se intampla? Distinctia intre cele doua cazuri apare numai in ce priveste fondurile. Pentru localitatile peste 2000 LE fondurile vor putea fi asigurate din UE ( nerambursabile) pe cand pentru celelalte localitati vor fi folosite fonduri din bugetul local/ general. In concluzie se poate spune ca anul 2018 este anul in care marea majoritate a localitatilor vor avea apa potabila la robinet si canalizarea si epurarea adecvata a apelor uzate. Pentru aceasta vor trebui insa realizate cateva mii de sisteme de alimentare cu apa si de canalizare. Cum pentru alimentarea cu apa problemele pot fi solutionate dupa tehnica folosita in general ( cu anumite particularitati) pentru canalizare lucrurile sunt mai complicate.
Caracteristicile sistemului de canalizare in mediul rural.

Una dintre caracteristici rezulta din densitatea mica a locuitorilor din mediul rural. Daca media densitatii locuitorilor din Romaia este de cca.1,0 loc/ha (22 mil loc. la 240mii km2) distributia reala este total diferita ;in orase densitatea este de 50..300 loc /ha pe cand in localitatile rurale densitatea este 5-30 loc /ha sau chiar mai putin. Aceasta densitate mica se reflecta in lungimea mare a retelei ; daca in orase lungimea specifica a retelei este de 1,53m/loc in mediul rural aceasta poate ajunge la de 5-20m/loc. Al doilea factor este cantitatea relativ mica de apa; se considera ca un consum specific de apa de cca 100 l/om.zi este suficient pentru etapa de dezvoltare actuala si de posibilitatile de suportabilitate a populatiei. Acest debit redus conduce la debite specifice foarte mici 0,4 .10-4-1,2 l/m.zi. Al treilea factor este legat de faptul ca variatia zilnica a consumului de apa este mare (coeficientul de variatie orara este de 0,5 -5). Ca atare o mare parte din timp debitul de apa uzata va fi foarte redus (in general noaptea); curgerea apei uzate se va face cu viteza foarte mica. Al patrulea factor ce trebuie luat in considerare este cel legat de ritmul in care consumatorii se racordeaza la canalizare; in mod expeditiv se presupune ca toti locuitorii
- 82 -
sunt racordati si in aceste conditii rezulta debitul de calcul. In realitate , din motive economice de obicei, racordarea se face lent si neuniform. Si atunci cum va functiona reteaua? In tehnica incetatenita la noi in tara se aplica un singur sistem de retea; canalizare gravitationala cu apa curgand cu nivel liber. Acest sistem constructiv, in conditiile mentionate mai sus, va functiona fara sa asigure viteza de autocuratire in majoritatea timpului si pe cea mai mare a lungimii colectoarelor /7/. Desi posibila spalarea artificiala este greu de aplicat (costuri mari). Normele tehnice actuale ( SR EN 752, SR 1846-1)impun trei elemente cheie in dimensionarea retelei de canalizare : diametrul minim al canalizarii-250mm, viteza minima de curgere 0,7 m/s si panta minima I= 1000/DN,in %0. Daca se tine seama de debitul mic si de faptul ca se poate recurge la o spalare hidraulica eficienta s-ar putea admite si diametrul 200 mm si in acest caz panta minima ar trebui sa fie 5%0. De multe ori aceasta panta nu poate fi asigurata din cauza terenului.
Solutii pentru reteaua de colectare a apelor uzate

a- Retea de colectare a apelor uzate cu functionare gravitationala cu nivel liber.
Este solutia curent aplicata ; mai sus au fost mentionate dificultatile in aplicarea acestui sistem in mediul rural; mai trebuie mentionat ca blocarea cu materiale biodegradabile a retelei poate transforma reteua nu in factor de sanatate cum se doreste ci intr-un real factor de imbolnavire a locuitorilor ( poate fi mai rau decat fara canalizare, in unele cazuri). Nu trebuie uitat ca unul dintre elementele scumpe ale canalizarii este caminul. Caminul se amplaseaza la maximum 50m (deci vor fi foarte multe camine) ; totodata caminele sunt amplasate in axul strazii iar capacele caminelor care se gasesc aproape totdeauna mai sus sau mai jos decat patul caii de rulare produc greutati in trafic.
b. Solutia de canalizare cu retea functionand sub vacuum

Sau retea vacuumata cum mai este numita. Dezvoltata de peste o jumatate de secol in tarile unde nivelul apei subterane era sus iar panta terenului mica a fost solutia care a deblocat problema. Solutia a fost imprumutata de la sistemele de colectare a apei din puturi, solutie dezvoltata si mult aplicata din cauza lipsei pompelor submersibile. Diferenta este legata de faptul ca puturile functioneaza continuu si la un debit relativ constant pe cand evacuarea apei uzate din camine se putea face numai cand era apa in camin; functionarea periodica punea problema mentinerii vacuumului in colector; realizarea de vane speciale ,care sa mentina colectorul inchis la capete si deci vacuumul in system, a deblocat problema. Astazi sunt numeroase sisteme care functioneaza de multi ani si cu bune rezultate. Avantajele si dezavantajele unui asemenea sistem sunt cunoscute / 5 ,7/.
c. Solutia cu reteua de canalizare functionand sub presiune.

Sistem realizat relativ recent deoarece abia acum au fost facute progrese remarcabile in productia de pompe pentru ape uzate ( gama mare de dimensiuni, fiabilitate ridicata, protectie contra blocarii, automatizare avansata). Apa colectata in caminul de record este pompata periodic intr-un colector de canalizate de tip ramificat. Pompa functioneaza automat dupa nivelul apei din camin iar viteza de curgere a apei in colector este controlata, peste 0,7 m/s. Sistemul are avantaje nete: viteza de autocuratire, diametre mici de colector deoarece apa curge prin toata sectiunea colectorulului, colectorul nu mai este legat rigid de panta terenului, adancimea de executie este minima, depasirea unor obstacole este usoara, dezvoltarea treptata posibila etc. Desigur ca are si dezavantaje, dintre care cele mai importante vor fi mentionate: siguranta functionarii depinde de siguranta alimentarii cu energie ( atentie- un sistem de rezerva nu este posibil deoarece trebuie facut pentru toate pompele din sistem) si o dimensionare corecta a sistemului. Pentru siguranta si pentru curatire provizorie sistemele realizate / 3 / au prevazut un sistem de spalare periodica cu aer
- 83 -
comprimat. Cum dimensionarea hidraulica are unele aspecte particulare se va reveni asupra acestui element.
d. Solutia de canalizare a apei uzate epurate la beneficiar.

Aceasta insemneaza ca apa evacuata este epurata intr-o statie de epurare monobloc, amplasata langa casa, iar apa evacuata este curata. Ca atare nu mai sunt restrictii de viteza minima de curgere deci pot fi aplicate oricare dintre sistemele precedente. Calitatea apei epurate este insa importanta. Tehnica de specialitate pune la dispozitie toate componentele necesare si o combinare dupa criterii economice poate solutiona orice situatie.
Dimensionarea hidraulica a canalizarii functionand sub presiune.

Complicatia problemei apare din faptul ca producerea apei uzate de catre utilizatorul de apa este aleatoare; locuitorul produce apa uzata dupa criterii libere, nelegate de functionarea canalizarii; totodate si pompele pot functiona aleatoriu (automatizarea functionarii se face de regula dupa nivelul apei in bazinul colector- in cazul de fata caminul de record); atat durata de umplere a caminului cat si durata intre doua pompari pot fi diferite. Sunt trei probleme care cer o rezolvare initiala: marimea caminului, marimea pompelor (este important sa fie de acelasi tip pentru usurinta exploatarii), marimea diametrului tronsoanelor colectorului. Marimea caminului depinde de dimensiunile constructive pentru amplasarea pompei si de timpul minim obligatoriu intre doua pmpari successive (de regula max. 10 porniri pe ora). Se poate accepta ca limita superioara a volumului este cantitatea de apa acumulata in 8 ore, cca 1/3 din apa uzata produsa zilnic. Acest volum ar putea da si limita duratei de intrerupere a curentului electric de alimentare a pompei. Marimea pompei este data de debitul de apa uzata (volumul de apa colectata apa poate proveni de la o familie sau de la mai multe familii, mai rational) de inaltimea de pompare si durata de pompare. Inaltimea de pompare este legata de dimensiunea colectorului si simultaneitatea pompelor in functiune; inaltimea de pompare trebuie sa fie buna si cand o singura pompa functioneaza dar si cand foarte multe pompe sunt in functiune. Este rational sa se adopte pompe cu o caractaristica de pompare cat mai plata. Desigur ca reducerea debitului pompat , la cresterea presiunii in colector, poate fi compensata prin prelungirea duratei de functionare. Diametrul colectorului depinde de marimea pompelor si simultaneitatea de functionare a acestora. Problema care apare este numarul maxim de pompe care pot fi simultan in functiune, doarece practic este putin probabil ca toate sa fie in functiune in acelasi timp. Problema este limitata de elementele: daca diametrul este foarte mic colectorul va functiona la presiune mare deci cu consum mare de energie; daca diametrul este prea mare costul de investitie creste iar la functionarea unui numar mai mic de pompe sa nu se mai asigure viteza de autospalare, pe toate sau numai pe unele tronsoane. Acest lucru se poate corecta prin spalarea cu aer comprimat dar nu trebuie uitat ca producerea aerului comprimat este scumpa. Automatizare pentru sincronizarea controlata a pompelor nu este imposibila dar este inca foarte scumpa; ca atare ar fi bine ca intrarea lor in functiune sa se faca numai prin mijloace hidraulice. Poate fi important si ritmul de racordare a locuitorilor la sistem; in proiect se considera ca toti locuitorii sunt racordati dar in realitate acest lucru se poate intampla dupa ani de functionare a sistemului. Estimarea debitelor de dimensionare a colectorului se poate face : dupa prevederile SR 1343-1/05, tinand seama de faptul ca valorile stau la baza estimarii debitelor pentru reteaua extetrioara , conform SR 1846/1 -06; debitul de dimensionare este Quz. orar max ; dupa STAS 1479/ 87, care se refera la calculul debitelor din reteaua interioara de canalizare; se poate accepta ca este posibil un model in care colectorul seamana cu o coloana de scurgere la un bloc asezat orizontal; debitul este functie de suma
- 84 -
echivalentilor calculabili din faptul ca se accepta o anumita probabilitate de functionare a obiectelor sanitare din locuinta; cu metode probabilistice; se considera ca fiecare casa racordata functioneaza aleator si trebuie determinat care este numarul cel mai probabil de case ce produc simultan debitul maxim de apa uzata; se poate considera ca statiile de pompare din sistem functioneaza aleator si ca pentru dimensionarea colectorului este nevoie de gasirea numarului maxim de pompe aflate simultan in functiune.
Rezulta ca problema este destul de complicata deoarece nu se dispune de date obtinute din exploatare pentru a putea face o estimare a factorului de calare.
Studiu de caz.
Rezolvarea simplificata a unui caz poate da un ordin de marime a dimensiunilor colectorului, marimii pompei, consumului de energie si costurilor. a- Datele de baza pentru studiul de caz sunt: localitatea este amplasata intr-o zona de ses cu panta longitudinala a drumului de 5%0; localitatea are 2000 loc.; distributia locuitorilor este uniforma pe strada cu lungimea de 6000m; se presupune ca frontul la strada este de 20m/casa; o familie locuieste intr- o casa individuala si are 3 membrii; consumul specific de apa este 100 l/om.zi; coeficientii de variatie zilnica si orara sunt 1,3 respectiv 5,0; toata localitatea este alimentata cu apa si toate casele vor fi racordate la canalizare; debitul de apa uzata restituita la canalizare 100 l/om.zi. b- Cu aceste date rezulta: localitatea are 668 familii (case). c- Cu variatia considerata se calculeaza debitul de calcul si debitul minim pe calector in sectiunile de colector aflate la 20,1500,3000,4500 si 6000m. Valorile sunt date in tabelul 1. c-1- dupa SR 1343-1/05 rezulta un debit cu crestere liniara cu valoare maxima in sectiunea finala, vezi tab 1. c-2-Dupa STAS 1479 se evalueaza numarul de echivalenti pentru o familie ( dotare tip : 1 chiuveta= 0,33 l/s (1E), 1 baie= 0,66l/s (2E), un spalator=0,33l/s (1E), 1 WC=2l/s (6 E) sau 3,33l/s (10E) in total. Cu valorile date in standard se poate calcula numarul de echivalenti si debitul de dimensionare pentru aceleasi sectiuni. Valorile sunt date in tabelul 1. Valorile nu mai cresc liniar si sunt mai mari decat cele calculate cu SR 1343. c-3- Pentru estimarea debitului prin metode probabilistice se adopta urmatoarea metoda: se considera ca fiecare consummator va utiliza volumul de apa afectat (100l/om.zi) folosind cel putin un robinet; cum debitul tip al unui robimet este 0,13 l/s rezulta un timp maxim de folosire a apei in 100: 0,13l/s = 769 sec. sau cca 13 minute din cele 1440 minute durata unei zile. Problema care se pune este : cati din locuitori folosesc apa in acelasi timp, considerand ca apa este folosita toata intr-o singura transa. Daca se foloseste metoda propusa de ing C Felix /1/ rezulta ca numarul cel mai probabil de familii care functioneaza simultan este 6 ( unde T=1440 min/an, t=13min., n=667 familii). Rezulta ca debitul maxim pe colector va fi 6x 0,13 = 0,78 l/s; debitul pare deosebit de mic; pentru siguranta dimensionarii cele 6 familii vor fi considerate la capatul amonte al colectorului. c-4- estimarea debitului functie de numarul maxim de pompe in functiune simultana; se foloseste tot metoda data in /1/; numarul maxim de pompa in functiune este calculabil cu relatia
- 85 -
t( n+1) t(n-1) ----------- > a > -------- -1 T T
(1)
In formula semnificatia termenilor este: T durata de repetabilitate a fenomenului (24 ore sau 1440 minute), t= 2,5 min. durata de functionare zilnica a unei pompe ; n este numarul de statii de pompare. Calculul se face in doua ipoteze: (1) fiecare familie are amplasata o pompa in caminul de record (n=667); (2) o statie de pompare este instalata la fiecare 4 familii (667/4=167); din calcul rezulta ca numai 1,2 pompe sunt in functiune simultana ; debitul maxim va fi 1,2x 2= 2,4 l/s, valoarea fiind atasata sectiunii amonte a colectorului; calculul a fost facut considerand ca se prevede o pmpa cu debit mic, 2 l/s si inaltimea de pompare cca 8m; daca vor fi produse si pompe mai mici calculul se poate reface.
Tabel 1. Debite de dimensionare a colectorului
Sectiunea SR 1343 mc/zi l/s STAS 1479 E l/s Probabilitate de funct. locuinte, l/s Prob de funct. pompe; l/s
20m 0,3 0,003 10 0,43 0,16 2,4
1500m 325 3,76 1670 7,14 0,16 2,4
3000m 650 7,5 3330 11,1 0,16 2,4
4500m 975 11.3 5000 14,33 0,16 2,4
6000m 1300 15,05 6660 17,10 0,16 2,4
Se poate constata ca: debitele date de SR 1343 sunt apropiate de cele obtuinute cu STAS 1479 cu mentiunea ca debitele dupa STAS 1479 sunt mai favorabile dimensionarii in portiunea initiala a colectorului; valoarea debitelor obtinute folosind ideea de functionare simultana a familiilor sau pompelor conduce este foarte mica( valori de debite usor de depasit in practica). Se poate lua in calculul de dimensionare a colectorului varianta cu debite calculate cu STAS 1479. d- Dimensionarea colectorului se face pentru tuburi din PVC, cu panta hidraulica medie egala cu panta medie a terenului (5%0) si pe tronsoane de 1500m; viteza apei trebuie sa fie min. 0,7 m/s; pentru comparatie este dat si diametrul tubului in varianta canalizare gravitationala cu nivel liber. Valoarea diametrului colectorului este data in tabelul 2
Tabel 2: dimensiunea diametrului colectorului
Sectiunea 20m Canalizare. 250mm gravitationala Canalizare cu 75mm pompare
1500m 250mm 125mm
3000m 250mm 160mm
4500m 250mm 160mm
6000m 250mm 160mm
e- Comparatie economica intre variante: pentru o mai buna vizualizare a costurilor in tabelul 3 sunt date sumele de investitie pentru cele doua variante.
- 86 -
Tabel 3 Evaluarea costurilor de investitie (RON)
colector camine nr Pu/buc Inv. nr DNmm L/m Pu/m Inv. 6 6 10 10 lei lei Gravit. 250 6000 352 2,112 120 1500 0,18 Pompare 125 1500 246 0,369 12 1500 0,018 167 * 160 4500 274 1,223 Varianta
** valorile au echivalenta leu=RON
pompe Pu/buc Inv. 106 lei 30000 4,993
Total 106 lei 2,638 6,61
* valoarea este calculate pentru varianta cu una statie de pompare la 4 familii. Daca se estimeaza valoarea costului energiei de pompare rezulta ( putere pompa 1,0 kW/pompa; durata de functionare zilnica 10 min; numar de pompe 167; cost energie 0,4 lei/kWh)
167x 1,0 x (10/60) x 365 x 0,4 = 132400 lei/an

consumul specific mediu de energie este ( volum de apa 200mc/zi x365 zile= 73000 mc/an) si (167 x1,0 x (10/60) x 365= 10200 kWh/an) de 0,14 kWh/mc. f- unele concluzii pot fi trase: (1) dimensionarea colectorului se poate face la debitul calculat dupa STAS 1479; (2) diferentele intre valorile debitelor calculate dupa SR 1343 si STAS 1479 sunt mici in final dar sunt diferite in partea initiala a colectorului; (3) costul de investitie pentru varianta gravitationala rezulta mai mic; ( 4) pentru o evaluare corecta este esential costul statiilor de pompare si alegerea unei pompe adecvate; consumul de energie este mic, cca 0,14 kWh/mc, revenind unui locuitor cca 66 lei/an; acest cost ar trebui comparat cu costul masurilor de tinere in functiune a unei retele gravitationale ( spalare, costul suplimentar al epurarii a apei de spalare etc).
Concluzii
a- In urmatorii 10 ani vor trebui realizate cateva mii de sisteme de canalizare pentru localitatile din mediu rural. b- Retelele de canalizare realizate in stil clasic-curgere gravitationala cu nivel liber- vor avea mari probleme de exploatare din cauza debitului redus si a imposibilitatii realizarii vitezei de autocuratire pe cea mai mare parte a lungimii acesteia. c- In lume au fost realizate solutii alternative: canalizare functionand sub vacuum, canalizare functionand sub presiune. Reteaua de canalizare sub presiune are multe avantaje, cum ar fi: adancime mica de pozare, dimensiunui mici pentru colector, depasirea usoara a obstacolelor de pe traseu etc. Reteaua are nevoie de o buna dimensionare si o exploatare specializata. Intr-o prima etapa se poate accepta ca dimensionarea colectorului se poate face la debitul calculate dupa STAS 1479. d- Din studiul de caz rezulta un cost mai mare de investitie dar un consum relativ mic de energie. Este esentiala gasirea unor sisteme de pompare de dimensiuni mici si cost cat mai redus; costul statiilor de pompare a fost facut ca pentru lucrari mari. e- Determinarea debitelor de calcul se poate face in mai multe metode; din calcul se poate constata diferente relativ mari ale valorilor. Aplicarea calculului probabilistic nu conduce inca la o solutie economicoasa de determinare a debitului maxim in retea si a ritmului de pompare.
- 87 -
f- Intrucat nu avem inca experienta in alcatuirea acestor tipuri de retele transferal de informatie din tarile cu traditie este important. Determinarea ritmului de pompare intr-un caz real este necesar pentru a putea stabili riscul dimensionarii la valorile de debit calculate dupa o metoda sau alta.
Bibliografie
1. C St Felix; Consideratii asupra dimensionarii conductelor de distributie a apei; Bul. Soc. Politehnica 5-8/1845 2. P Trofin ; Consideratiuni asupra dimensionarii conductelor de distributie a apei; Bul. Soc Politehnica /1945 3. J Doinel ; Assainissement; Lalternative des reseaux ramifies sous pression; Leau, Lindustrie, Les Nuisances nr 306/ 2007 4. xxx Sisteme de canalizare sub presiune: Prospect/ ROMET- Buzau, 2007 5. D Cvaci, F W Gunthlet; Analiza a 20 sisteme speciale de canalizare in mediul rural (canalizare sub presiune si prin vacuum); ARA conference 2006 6. F Gergely, Peter Alex. ; Sistem de canalizare prin vacuum; Conference of Yung Professionels- Bucharest 2005. 7. Al Manescu-Derspre necesitatea dezvoltarii de solutii noipentru sisteme de canalizare pentru localitatile din mediul rural; ROMAQUA 1/2008
- 88 -
ELEMENTE TEHNICO-ECONOMICE PRIVIND ADOPTAREA SOLUTIILOR DE EPURARE PENTRU LOCALITATI DISPERSATE PE ARII MARI. STUDIU DE CAZ IN JUDETUL GIURGIU.
Eduard Dinet *, Raluca Racoviteanu **, Gabriel Racoviteanu***

*Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor, B-dul Lacul Tei nr. 124, Sector 2, Bucuresti, edi@utcb.ro **Infrawater, Otopeni, Calea Bucuretilor nr. 1, lot 5, Ilfov, 075100, CP 83, raluca.racoviteanu@infrawater.ro *** Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor, B-dul Lacul Tei nr. 124, Sector 2, Bucuresti, rgabriel@utcb.ro
Keywords: Wastewater treatment options analyses; technical-economical analyses.
Date generale
Problema alegerii solutiei optime de epurare a apelor uzate si tratare a namolurilor rezultate de din statiile de epurare, pentru localitati dispersate pe arii extinse, este o problema complexa, care implica o analiza detaliata pentru fiecare caz in parte. O astfel de analiza s-a realizat pentru alegerea solutiei de epurare, respectiv deshidratare a namolurilor rezultate din statiile de epurare, pentru 6 localitati din judetul Giurgiu: Giurgiu, Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti. A fost necesara efectuarea unei analize detaliate pentru selectarea celor mai favorabile locatii pentru statiile de epurare si selectarea modului de realizare a deshidratarii namolului rezultat in urma procesului de epurare. Referitor la epurarea apei uzare s-au analizat optiuni legate de amplasarea statiilor de epurare, astfel: Statii de epurare independente pentru fiecare localitate analizata, cu urmatoarele capacitati de epurare: SE Giurgiu - 82.400 l.e.; SE Bolintin Vale - 11.200 l.e.; SE Ogrezeni - 4.500 l.e.; SE Gradinari - 3.500 l.e.; SE Buturugeni - 4.200 l.e.; SE Mihailesti - 6.600 l.e.
O statie de epurare independenta pentru Giurgiu si o statie de epurare centralizata pentru restul localitatilor, cu capacitatile de epurare si locatiile prezentate in cele ce urmeaza: SE Giurgiu 82.400 l.e.; SE Buturugeni centralizata pentru Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni, Mihailesti 30.000 l.e.; SE Giurgiu 82.400 l.e.; SE Mihailesti centralizata pentru Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni, Mihailesti 30.000 l.e.
sau
- 89 -
Pentru deshidratarea namolurilor provenite din statiile de epurare s-au analizat urmatoarele ipoteze: Deshidratarea centralizata a namolului in SE Giurgiu; in aceasta optiune s-a considerat transportul namolului stabilizat produs in diferite locatii la SE Giurgiu folosind vehicule speciale de transport; Deshidratarea locala in statiile de epurare propuse; aceasta optiune a fost impartita in 2 sub-optiuni, functie de echipamentul folosit pentru deshidratare: unitati locale fixe de deshidratare si unitati mobile de deshidratare.
Tinand cont de elementele expuse anterior s-au identificat 7 optiuni diferite ce vor fi analizate in cele ce urmeaza. Optiunile identificate sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabel 1. Descrierea optiunilor identificate privind epurarea apelor uzate si deshidratarea namolurilor Nr. Parametru crt
Epurarea apelor uzate
Optiunea 1
SE Giurgiu independenta 82.400 l.e. SE Bolintin Vale independenta 11.200 l.e. SE Ogrezeni independenta 4.500 l.e. SE Gradinari independenta 3.500 l.e. SE Buturugeni independenta 4.200 l.e. SE Mihailesti independenta 6.600 l.e. Deshidratare centralizata in SE Giurgiu, pentru Giurgiu, Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti Transportul namolului stabilizat de la Bolintin Vale la Giurgiu Transportul namolului stabilizat de la Ogrezeni la Giurgiu Transportul namolului stabilizat de la Gradinari la Giurgiu Transportul namolului stabilizat de la Buturugeni la Giurgiu Transportul namolului stabilizat de la Mihailesti la Giurgiu
Optiunea 2
SE Giurgiu independenta 82.400 l.e. SE Bolintin Vale independenta 11.200 l.e. SE Ogrezeni independenta 4.500 l.e. SE Gradinari independenta 3.500 l.e. SE Buturugeni independenta 4.200 l.e. SE Mihailesti independenta 6.600 l.e. Deshidratare locala in SE Giurgiu
Optiunea 3
SE Giurgiu independenta 82.400 l.e. SE Bolintin Vale independenta 11.200 l.e. SE Ogrezeni independenta 4.500 l.e. SE Gradinari independenta 3.500 l.e. SE Buturugeni independenta 4.200 l.e. SE Mihailesti independenta 6.600 l.e. Deshidratare locala in SE Giurgiu
Optiunea 4
SE Giurgiu independenta 82.400 l.e. Centralizat in Buturugeni, pentru Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti 30.000 l.e.
Optiunea 5
Optiunea 6
Optiunea 7
Giurgiu independent SEAU 82.400 p.e. Centralizat in Mihailesti pentru Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti 30.000 l.e.
SE Giurgiu SE Giurgiu independenta independenta 82.400 l.e. 82.400 l.e. Centralizat in Buturugeni, pentru Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti 30.000 l.e. Centralizat in Mihailesti pentru Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti 30.000 l.e.
Deshidrata re namol
Deshidratare locala in SE Bolintin Vale Deshidratare locala in SE Ogrezeni Deshidratare locala in SE Gradinari Deshidratare locala in SE Buturugeni Deshidratare locala in SE Mihailesti
Unitate mobila - 3 zile in Bolintin Vale Unitate mobila - 1 zi in Ogrezeni Unitate mobila - 1 zi in Gradinari Unitate mobila - 1 zi in Bututurgeni Unitate mobila - 1 zi in Mihailesti
Centralizat in Giurgiu, pentru Giurgiu, Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti Transportul namolului stabilizat de la SE Buturugeni la SE Giurgiu
Deshidratar e locala in SE Giurgiu
Deshidratar e locala in SE Buturugeni
Centralizat in SE Giurgiu, pentru Giurgiu, Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti Transportul namolului de la SE Mihailesti la SE Giurgiu
Deshidratare locala in SE Giurgiu
Deshidratare locala in SE Mihailesti
- 90 -
Fiecare optiune a fost evaluata din mai multe puncte de vedere; astfel s-a avut in vedere: analiza metodelor locale/centralizate pentru epurarea apelor uzate; analiza modului de realizare a deshidratarii namolului; analiza costurilor de investitie si operationale, inclusiv costul transportului namolului stabilizat pe fiecare ruta; analiza financiara si economica a optiunii. Distantele intre localitati, pe strazi: Bolintin Vale - Giurgiu = 80 km; Ogrezeni Giurgiu = 77 km; Gradinari Giurgiu = 70 km; Buturugeni Giurgiu = 67 km; Mihailesti Giurgiu = 60 km. Bolintin Vale Ogrezeni = 7.5 km; Ogrezeni Gradinari = 5.2 km; Gradinari Buturugeni = 5.4 km; Buturugeni Mihailesti = 7.8 km. Cota terenului in Bolintin Vale = 102.50 m; Cota terenului in Ogrezeni = 100.00 m; Cota terenului in Gradinari = 96.50 m; Cota terenului in Buturugeni = 91.00 m; Cota terenului in Mihailesti = 78.00 m;
Principalele criterii care au stat la baza evaluarii fiecarei optiuni au fost:
Lungimile colectoarelor de canalizare:
Cotele terenului pentru fiecare localitate:
Capacitatea de transport a autocamioanelor; volumul acestora trebuie sa asigure tansportul volumului total de namol intr-o perioada de timp adecvata 12 m3; Timp de incarcare a rezervorului mobil 1 ora; Timp de descarcare a rezervorului mobil 1 ora; Viteza medie a vehiculelor de transport 45 km/h; Capacitatea unitatii mobile de deshidratare rezulta in urma conditiei de a deshidrata intreaga cantitatea de namol produs in 7 zile in Bolintin Vale doar in 3 zile = 80 m3/zi; in celelalte zile, unitatea mobila de deshidratare va fi mutata si va realiza deshidratarea namolul in celelalte localitati (o zi pe localitate): Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti; Perioada de amortizare a vehiculelor 10 ani; Costul de intretinere estimat, considerat ca procent fix de 1.5% din costul investitiei; Salariu de 250 Euro/luna, angajat; s-au considerat 22 zile lucratoare/luna, 8 ore/zi timp de lucru; Toate asigurarile si taxele pentru vehicule incluse; Costul mediu pentru combustibil si alte consumabile 0.7 Euro/km; Costul polimerului nu a fost inclus, deoarece este considerat acelasi, in toate optiunile; Volumul necesar pentru stabilizarea si retinerea namolului a fost considerat pentru 10 zile.
- 91 -
Descrierea optiunilor analizate

Descrirea optiunii 1
In optiunea 1, au fost analizate urmatoarele ipoteze: Localitati cu statii de epurare independente: SE Giurgiu 82.400 l.e.; SE Bolintin Vale 11.200 l.e.; SE Ogrezeni 4.500 l.e.; SE Gradinari 3.500 l.e.; SE Buturugeni 4.200 l.e.; SE Mihailesti 6.600 l.e.
Transportul namolului stabilizat din fiecare localitate dotata cu statie de epurare (total 52 m3/zi) la SE Giurgiu, unde este deshidratata intreaga cantitate de namol (480+52=532 m3/zi).
Figura 1. Plan descriptiv al optiunii 1 epurare independenta si deshidratare centralizata in SE Giurgiu
Adoptarea optiunii 1 implica: O statie de epurare de capacitate mare in Giurgiu si 5 statii de epurare de capacitate mica in celelalte locatii; Capacitate mare pentru prelucrarea namolului in SE Giurgiu; Autocamioane speciale prevazute cu rezervor pentru transportul namolului de la fiecare localitate la SE Giurgiu, unde se va realiza prelucrarea namolului; sunt prevazute 2 autocamioane de 12 m3 pentru Bolintin Vale si cate un autocamion de 12 m3 pentru celelalte localitati. Legat de epurarea apelor uzate:
Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt:
- 92 -
Colectoare de canalizare mai scurte; se evita astfel folosirea unor colectoare de canalizare lungi care necesita dotarea cu statii de pompare, respectiv se reduc costurile de investitie si cele de operare; Procesare centralizata al namolului intr-o singura locatie.
Legat de metoda de deshidratare:
Principalele dezavantaje ale acestei optiuni sunt: Costurile: Cost mare al investitiei, in mare parte datorita autocamioanelor pentru transportul namolului; Cost de operare mare, in mare parte datorita transportului namolului de la fiecare localitate la SE Giurgiu; Realizarea mai multor statii de epurare; implica un numar mare de personal calificat, dispersat in fiecare locatie; Vehicularea unor cantitati mari de namol intr-o singura locatie implica dificultati de natura tehnica si costuri mari de pentru depunerea namolului procesat.
Legat de epurarea apelor uzate:
Descrierea optiunii 2
In optiunea 2 au fost analizate urmatoarele ipoteze: Localitati cu statii de epurare independente: SE Giurgiu 82.400 l.e.; SE Bolintin Vale 11.200 l.e.; SE Ogrezeni 4.500 l.e.; SE Gradinari 3.500 l.e.; SE Buturugeni 4.200 l.e.; SE Mihailesti 6.600 l.e. SE Giurgiu 480 m3/zi; SE Bolintin Vale 34 m3/zi; SE Ogrezeni 4.3 m3/zi; SE Gradinari 3.4 m3/zi; SE Buturugeni 3.8 m3/zi; SE Mihailesti 6.5 m3/zi.
Deshidratare locala a namolului in fiecare localitate:
Adoptarea optiunii 2 implica: O statie de epurare mare in Giurgiu si 5 statii de epurare cu capacitate mica in celelalte localitati; Deshidratare locala a namolului in fiecare statie de epurare. Legat de epurarea apei uzate: Colectoare de canalizare mai scurte; se evita astfel folosirea unor colectoare de canalizare lungi care necesita dotarea cu statii de pompare, respectiv se reduc costurile de investitie si cele de operare; Evacuarea namolului in zona de productie; Volume mici ale bazinelor de retentie pentru stabilizarea namolului; Cost mic de investitie si operare.
Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt:
- 93 -
Figura 2. Plan descriptiv al optiunii 2 epurare si deshidratare independente
Principalele dezavantaje ale acestei optiuni sunt: Legat de epurarea apelor uzate: Realizarea mai multor statii de epurare; implica un numar mare de personal calificat, dispersat in fiecare locatie; Personal calificat mai mare, necesar pentru operarea unitatilor de deshidratare.
In optiunea 3 au fost analizate urmatoarele ipoteze: Localitati cu statii de epurare independente: SE Giurgiu 82.400 l.e.; SE Bolintin Vale 11.200 l.e.; SE Ogrezeni 4.500 l.e.; SE Gradinari 3.500 l.e.; SE Buturugeni 4.200 l.e.; SE Mihailesti 6.600 l.e. In SE Giurgiu se foloseste o unitate fixa de deshidratare, strict pentru cantitatea de namol produsa in SE Giurgiu; Pentru restul localitatilor se foloseste o unitate mobila de deshidratare; va prelucra namolul dupa cum urmeaza: 3 zile in Bolintin Vale si cate o zi in restul localitatilor.
Deshidratarea locala a namolului:
- 94 -
Figura 3. Plan descriptiv al optiunii 3 epurare si deshidratare a namolului independente (o unitate de deshidratare fixa pentru Giurgiu si o unitate mobila de deshidratare pentru Bolintin, Gradinari, Ogrezeni, Buturugeni si Mihailesti).
Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt: Legat de epurarea apei uzate: Colectoare de canalizare mai scurte; se evita astfel folosirea unor colectoare de canalizare lungi care necesita dotarea cu statii de pompare, respectiv se reduc costurile de investitie si cele de operare; Evacuarea namolului in zona de productie; Doar o singura unitate de deshidratare a namolului, care cere numar mic de personal;
Principalele dezavantaje ale acestei optiunii sunt: Costuri: Cost mare al investitiei, in mare parte datorita unitatii mobile de deshidratare; Cost de operare mare, in mare parte datorat transportului unitaii mobile de deshidratare; Realizarea mai multor statii de epurare; implica un numar mare de personal calificat, dispersat in fiecare locatie; Legat de metoda de deshidratare: Volume mari ale bazinelor de stabilizare a namolului; Personal calificat necesar pentru operarea unitatilor de deshidratare.
Legat de epurarea apelor uzate:
- 95 -
In optiunea 4 au fost analizate urmatoarele ipoteze: Centralizarea epurarii apelor uzate in urmatoarele locatii: SE Giurgiu 82.400 l.e.; SE Buturugeni 30.000 l.e. (care acopera Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti);
Transportul namolului stabilizat de la SE Buturugeni (total 52 m3/zi) la SE Giurgiu, unde este deshidratata intreaga cantitate de namol (480+52=532 m3/zi). gravitational intre Bolintin Vale si Buturugeni (doar 1 statie de pompare la traversarea raului Arges); prin pompare de la Mihailesti la Buturugeni; sunt necesare 6 statii de pompare pe colectorul de transport, situate la o distanta de aproximativ 1 km una fata de cealalta pe drumul dintre Mihailesti si Buturugeni.
Aceasta solutie implica transportul apei uzate colectate dupa cum urmeaza:
Figura 4. Plan descriptiv al optiunii 4 centralizarea epurarii in Giurgiu si Buturugeni si centralizarea deshidratarii namolului in SE Giurgiu
Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt: Legat de epurarea apelor uzate: Centralizarea epurarii apelor uzate doar in 2 localitati: Giurgiu si Buturugeni; Centralizarea deshidratarii namolului, doar in SE Giurgiu. Legat de metoda de deshidratare:
- 96 -
Principalele dezavantaje ale acestei optiuni sunt: Costuri: Cost mare al investitiei, in mare parte datorat colectoarelor de canalizare dintre localitati, statiilor de pompare si vehiculelor pentru transportul namolului; Cost de operare mare, in mare parte datorat consumului energetic al statiilor de pompare si transportului namolului de la Buturugeni la SE Giurgiu Vehicularea unor cantitati mari de namol intr-o singura locatie implica dificultati de natura tehnica si costuri mari de pentru depunerea namolului procesat.
In optiunea 5 au fost analizate urmatoarele ipoteze: Centralizarea epurarii apelor uzate in urmatoarele locatii: SE Giurgiu 82.400 l.e.; SE Buturugeni 30.000 l.e. (care acopera Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti);
Deshidratarea locala a namolului in SE Giurgiu, respectiv in SE Buturugeni. gravitational intre Bolintin Vale si Buturugeni (doar 1 statie de pompare la traversarea raului Arges); prin pompare de la Mihailesti la Buturugeni; sunt necesare 6 statii de pompare pe colectorul de transport, situate la o distanta de aproximativ 1 km una fata de cealalta pe traseul dintre Mihailesti si Buturugeni.
Aceasta solutie implica transportul apei uzate colectate dupa cum urmeaza:
Figura 5. Plan descriptiv al optiunii 5 centralizarea epurarii si deshidratarii in Giurgiu si Buturugeni.
- 97 -
Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt: Legat de epurarea apelor uzate: Centralizarea epurarii apelor uzate doar in 2 localitati: Giurgiu si Buturugeni; Centralizarea deshidratarii namolului doar in 2 localitati: Giurgiu si Buturugeni. Legat de metoda de deshidratare:
Principalele dezavantaje ale acestei optiuni sunt: Costuri: Cost mare al investitiei, in mare parte datorat colectoarelor de canalizare dintre localitati si statiilor de pompare; Cost de operare mare, in mare parte datorat consumului energetic al statiilor de pompare.
In optiunea 6 au fost analizate urmatoarele ipoteze: Centralizarea epurarii apelor uzate in urmatoarele locatii: SE Giurgiu 82.400 l.e.; SE Mihailesti 30.000 l.e. (care acopera Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti);
Transportul namolului stabilizat de la SE Mihailesti (total 52 m3/zi) la SE Giurgiu, unde este deshidratata intreaga cantitatea de namol (480+52=532 m3/zi).
Aceasta solutie implica transportul apei uzate colectate, gravitational de la Bolintin Vale la Mihailesti (doar 1 statie de pompare la traversarea raului Arges).
Figura 6. Plan descriptiv al optiunii 6 centralizarea epurarii in Giurgiu si Mihailesti si centralizarea deshidratarii namolului in SE Giurgiu
- 98 -
Principalele avantaje ale acestei optiuni: Legat de epurarea apelor uzate: Centralizarea epurarii apelor uzate doar in 2 localitati: Giurgiu si Mihailesti; Centralizarea deshidratarii namolului, doar in SE Giurgiu. Legat de metoda de deshidratare:
Principalele dezavantaje ale acestei optiunii: Costuri: Cost mare al investitiei, in mare parte datorat colectoarelor de canalizare dintre localitati, statiei de pompare si vehiculelor pentru transportul namolului; Cost de operare mare, in mare parte datorat consumului energetic al statiei de pompare si transportului namolului de la Mihailesti la SE Giurgiu; Vehicularea unor cantitati mari de namol intr-o singura locatie implica dificultati de natura tehnica si costuri mari de pentru depunerea namolului procesat.
In optiunea 7 au fost analizate urmatoarele ipoteze: Centralizarea epurarii apelor uzate in urmatoarele locatii: SE Giurgiu 82.400 l.e.; SE Mihailesti 30.000 l.e. (care acopera Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti);
Figura 7. Plan descriptiv al optiunii 7 centralizarea epurarii si deshidratarii in Giurgiu si Mihailesti.
- 99 -
Deshidratarea locala a namolului in SE Giurgiu, respectiv in SE Mihailesti.
Aceasta solutie implica transportul apei uzate colectate, gravitational de la Bolintin Vale la Mihailesti (doar 1 statie de pompare la traversarea raului Arges). Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt: Legat de epurarea apelor uzate: Centralizarea epurarii apelor uzate doar in 2 localitati: Giurgiu si Mihailesti; Centralizarea deshidratarii namolului doar in 2 localitati: Giurgiu si Mihailesti; Legat de metoda de deshidratare:
Principalele dezavantaje ale acestei optiuni sunt: Costuri: Cost mare al investitiei, in mare parte datorat colectoarelor de canalizare dintre localitati si statiei de pompare; Cost de operare mare, in mare parte datorat consumului energetic al statiei de pompare.
Rezultatele analizei de optiuni, avantajele si dezavantajele fiecarei optiuni sunt sintetizate in urmatorul tabel.
Tabelul 2. Rezultatele analizei de optiuni Nr. crt
1 2 3
Parametru
Costul de investitie (Euro) Costul de operare (Euro/an) Costul apei 3 epurate (Euro/m )
Optiunea 1
16,578,000 1,513,174 0.256 Colectoare scurte fara statii de pompare Deshidratare centralizata in SE Giurgiu, pentru toate localitatile
Optiunea 2
15,289,000 1,224,286 0.207 Colectoare scurte fara statii de pompare Evacuarea namolului in zona de producere
Optiunea 3
15,444,000 1,238,855 0.210 Colectoare scurte fara statii de pompare Evacuarea namolului in zona de producere
Optiunea 4
18,968,000 1,496,276 0.254 Epurare centralizata doar in 2 SE Deshidratare centralizata in SE Giurgiu
Optiunea 5
17,654,000 1,294,455 0.219 Epurare centralizata doar in 2 SE
Optiunea 6
19,106,000 1,461,477 0.248 Epurare centralizata doar in 2 SE Deshidratare centralizata in SE Giurgiu
Optiunea 7
17,792,000 1,248,925 0.212 Epurare centralizata doar in 2 SE
AVANTAJE
Fara epurare centralizata 5 DEZAVANTAJE
Deshidratare locala si evacuarea namolului in 2 locatii Volume mici Doar o unitate Fara problema Fara ale bazinelor de namolului in transportul de stabilizare a deshidratare a Buturugeni namolului pe namolului namolului drumurile pentru 5 locatii publice Cost scazut al investitiei Cost de operare scazut Personal Volume mari Transport Colectoare calificat ale bazinelor dificil al lungi de necesar pentru de stabilizare namolului canalizare de operarea a namolului folosind la Bolintin unitatilor de autocamioane Vale, deshidratare speciale Ogrezeni, Gradinari, Mihailesti la Buturugeni
Deshidratare locala si evacuarea namolului in 2 locatii Fara problema Fara namolului in transportul Mihailesti namolului pe drumurile publice
Transport dificil al namolului folosind autocamioane speciale
Colectoare lungi de canalizare de la Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni la Mihailesti
- 100 -
Nr. crt
Parametru
Optiunea 1
Cantitati mari de namol deshidratat vor fi evacuate in zona Giurgiu
Optiunea 2
Optiunea 3
Cost mare al investitiei
Optiunea 4
Optiunea 5
Consum ridicat de energie datorita statiilor de pompare din Bolintin Vale si de pe sectorul Mihailesti Buturugeni Cost mare al investitiei Cost de operare mare
Optiunea 6
Optiunea 7
Consum ridicat de energie datorita statiei de pompare Bolintin Vale
Cost mare al investitiei Cost de operare mare
Cost de operare mare
Analiza rezultatelor prezentate in tabelul 2 pune in evidenta: Optiunea 2 si Optiunea 3 sunt echivalente atat din punct de vedere al costurilor de investitie cat si al costurilor de operare; Costul apei epurate este identic; Optiunile bazate pe transportul namolului stabilizat prin pompare sau prin mijloace auto pe distante mai mari de 2.0 2.5 km conduc la costuri de investitie si operare prohibitive (vezi optiunea 5 si optiunea 6); In cazul analizat se propune optiunea 3 caracterizata prin: statii de epurare in fiecare locatie; deshidratarea namolului pentru grupul de localitati amplasate favorabil printr-o unitate de deshidratare mobila, care va asigura in fiecare locatie procesul de deshidratare a namolului stabilizat.
Concluzii
Alegerea solutiei de epurare a apelor uzate si tratare a namolurilor rezultate din statiile de epurare este o problema complexa, care depinde de multi parametri variabili. Pentru fiecare caz in parte este necesara o analiza detaliata, in care trebuie sa se tina cont de toate elementele care influenteaza procesele de epurare si de operare, atat la nivel de localitate, cat si la nivelul intregului ansamblu format de localitatile din zona analizata. Analiza tehnico-economica a solutiilor propuse este necesar sa fie completata de realizarea unei analize a impactului asupra sanatatii umane, efectele asupra dezvoltarii sociale a zonei analizate, efectele asupra resurselor si impactului asupra mediului. Pentru localitati mici, dispersate pe arii largi, adoptarea solutiei pentru epurarea apelor uzate si deshidratarea namolurilor trebuie sa ia in consideratie: analize tehnico-economice privind solutii independente pentru fiecare comunitate si solutii prin care se comaseaza mai multe comunitati pentru realizarea obiectivului; cunoasterea datelor de baza privind caracterizarea amplasamentelor, cotele si elementele receptorilor de ape epurate; solutiile pentru managementul namolului la nivel regional; capacitatea de asigurare a personalului calificat analizata comparativ cu alternativa automatizarii totale a proceselor.
- 101 -
Se impune sa fie remarcat ca fiecare locatie sau ansamblu de mici localitati prezinta particularitati proprii si nu poate exista o solutie generala si unica. Solutia optima va rezulta din analize tehnico-economice. In aceasta etapa (2007-2010) se contureaza solutia: statii de epurare in fiecare locatie care sa realizeze inclusiv stabilizarea namolului; statii fixe pentru deshidratarea namolului in locatii peste 20.000-25.000 l.e.; statii mobile de deshidratare pentru localitatile mici.
Bibliografie
CES Consulting, GFA Consulting, U.T.C.B. Asistenta Tehnica pentru Pregatirea Proiectelor in Sectorul de Apa Potabila si Apa Uzata din Romania EuropeAid/119083/D/SV/RO2003/RO/16/P/PA 013-04 - STUDIU DE FEZABILITATE JUDETUL GIURGIU August 2007
- 102 -
SISTEME DE EPURARE COMPACTE CU AERARE CONTINUA DESTINATE COMUNITATILOR FOARTE MICI SAU IZOLATE
Gabriel Racoviteanu*
* Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Hidrotehnica, Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor Bd. Lacul Tei nr. 124, sector 2, Bucuresti, E-mail: rgabriel@utcb.ro
Cuvinte cheie: Epurare, anaerob, aerob.
ABSTRACT
Water supply and sewerage systems for small and isolated communities is based on special technological elements related to the way in which this types of problems are solved in larger communities. The treatment technologies available for small and very small communities are often very different than the usual technologies for large communities. A small scale replica of the technological objects from a classical wastewater treatment plant determines low efficiency of the process and higher investment and operating costs. The paper presents the experimental trials on a compact aerobic treatment system belonging to Valrom Industrie but also other type of systems available on the market.
Sisteme de epurare anaerobe

Sunt cele mai utilizate sisteme de epurare locala, bazinul anaerob fiind prima unitate dintr-un sistem de epurare local. Acestea, de obicei sunt urmate de alte trepte de epurare pentru a obtine o calitate a apei uzate care sa se incadreze in limitele de descarcare in emisar. In sistemul de epurare anaerob se reduce si se mineralizeaza partial materiile solide si stratul de spuma. Admisia apei in sistem trebuie proiectata astfel incat sa se evite scurtcircuitarea hidraulica care poate conduce la intoarcerea apei uzate in instalatia sanitara si poate afecta retinerea namolului si crustei in fosa. Sistemul de evacuare a efluentului trebuie prevazut cu un gratar care are rolul de a retine solidele care pot trece in efluent. De asemenea sistemul trebuie prevazut cu o gura de vizitare pentru vidanjarea periodica. Sistemul de epurare anaerob trebuie s asigure volumul necesar pentru retenia lichidelor i pentru stocarea namolului i spumei. Acest volum depinde de numrul de utilizatori i de cantitatea apelor uzate deversate n sistem, aceasta din urm putnd conine de la caz la caz, numai ape fecaloide i/sau ape menajere. De asemenea, volumul de stocare a namolului i spumei depind de frecvena vidanjrilor, de temperatura ambiant i de mijloacele de splat utilizate. Sistemul de epurare anaerob reduce o mare parte din materiile solide, uleiuri, grasimi, reziduuri de substante organice, procentul de retinere a acestora fiind de 60 80%. Namolul si crusta sunt mineralizate partial.
- 103 -
In timpul mineralizarii, primul proces in reprezinta hidroliza proteinelor de catre bacterii si transformarea acestora in acizi grasi volatili, multi dintre acestia fiind solubili in apa. Fiind sub forma dizolvata acestia vor trece in efluent conducand la o reducere a eficientei globale de retinere a CBO5 in bazinul anaerob, comparativ cu un decantor primar. Eficientele tipice de reducere a CBO5 in bazinul anaerob sunt de 30 50% (Boyer si Rock, 1992). Mineralizarea completa in urma careia acizii grasi sunt transformati in metan, conduce de asemenea la o diminuare a eficientei de reducere a CBO5, insa acest proces nu are un efect semnificativ deoarece temperaturile din fosele septice sunt mai mici decat cele necesare dezvoltarii bacteriilor producatoare de metan. Gazele rezultate din procesul de mineralizare se ridica prin stratul de apa uzata conducand la o reducere a eficientei de sedimentare. Pentru eliminarea acestui neajuns bazinul poate fi compartimentat, rezultand doua bazine inseriate. Schema unui sistem anaerob cu un singur compartiment este prezentata in figura urmatoare.
Figura 1. Schema unui sistem de epurare anaerob.
Calitatea efluentului unui sistem de epurare anaerob depinde de caracteristicile apei uzate influente. Caracteristicile tipice ale efluentului sistemelor, sunt prezentate in tabelele urmatoare, dupa mai multi autori.
- 104 -
Tabelul 1. Caracteristici ale efluentului unui sistem de epurare anaerob pentru apa uzata de tip menajer.
Parametru
Universitatea din Wisconsin (1978) 7 Wisconsin 150 138 327 49 45 13 4.6
Harkin si altii (1979) 33 Wisconsin 140 - 215 132 445 87 82 21.8 6.5
Ronayne si al. (1982) 8 Oregon 56 217 146 57.1 6.4
Ayres Associates (1993) 8 Florida 36 141 161 39 11 36 5.1 8.2
Ayres Associates (1996) 1 Florida 3 179 59 66 17 37 7
Nr. sisteme studiate Locatia Nr. probe examinate CBO5 (mg/l) CCO (mg/l) Materii in suspensie (mg/l) Azot Kjeldahl (mg N/l) Fosfor total (m/l) Grasimi (mg/l) Coliformi fecali (log unit./l)
Tabelul 2. Caracteristici ale efluentului sistemelor de epurare anaerobe - apa uzata menajera, comunitati mici (valori medii).
Parametru CBO5 (mg/l) CCO (mg/l) Materii in suspensie (mg/l) Azot total (mg N/l) Fosfor total (m/l) Grasimi (mg/l) Coliformi fecali (log unit./l) pH Debit (l/pers/zi)
Westboro, WIa 168 338 85 63.4 8.1 7.3 6.9 7.4 136.2
Glide, Manila, CAd c OR 157 118 189 276 228 284 36 52 75 41 50 65 16 22 6.4 7.2 6.4 7.2 6.5 7.8 151.4 227.1 181.7 151.4 215.7
Bend, ORb
College Sta. TXe 266 29.5 8.2 6.0 7.4 -
a sistem de canalizare de mici dimensiuni gravitational (Otis, 1978) b sistem de canalizare sub presiune care colecteaza apa de la 11 case (Bowne, 1982); c sistem de canalizare sub presiune care colecteaza apa de la o comunitate mica (Bowne, 1982); d - sistem de canalizare sub presiune care deserveste o comunitate mica si colecteaza efluentul a 330 case; e efluent de la o fosa septica care primeste apa din 9 case. Tabelul 3. Caracteristici ale efluentului sistemelor de epurare anaerobe apa uzata menajera unitati comerciale (valori medii).
Parametru
CBO5 CCO Materii in Azot (mg/l) (mg/l) suspensie Kjeldahl (mg/l) (mg N/l) 582 245 880 377 693 261 171 197 333 101 179 1196 622 1667 772 1321 586 381 416 620 227 449 187 65 372 247 125 66 66 56 121 44 79 82 64 71 30 78 73 34 36 63 36 61
Fosfor Grasimi Temperatura total (mg/l) (0C) (m/l) 24 14 23 15 28 19 20 13 17 10 7 101 40 144 101 65 47 45 24 46 33 49 8 22 8 22 13 23 16 21 4 26 7 25 20 28 6 20 13 26 10 23 8 - 22
pH
Restaurant A Restaurant B Restaurant C Restaurant D Restaurant E Restaurant F Motel Restaurant rural A Restaurant rural B Restaurant rural C Bar / gratar
5.6 6.4 6.6 7.0 5.8 6.3 5.7 6.8 5.5 6.9 5.8 7.0 6.5 7.1 6.5 6.8 6.2 6.8 6.2 7.4 6.0 7.0
Nota: Valorile reprezinta medii a 2 9 probe instantanee (depinzand de parametru) luate in perioada Martie Septembrie 1983 (Siegrist si al., 1985).
- 105 -
Sisteme compacte aerobe

Epurarea aeroba asigura degradarea apei uzate in prezenta oxigenului sub actiunea bacteriilor aerobe. Degradarea este rapida, nu se produce miros si se reduce cantitatea de solide mai mult decat prin epurare anaeroba care este procesul din fosa septica obisnuita. Dezavantajul este ca necesita aerare si sistemul prezinta parti in miscare care necesita intretinere si costuri pentru energie. Dupa tratarea in acest sistem efluentul ajunge intr-un pat filtrant sau sistem de drenare care sa asigure epurarea finala. Schema unei astfel de fose este prezentata in figura urmatoare.
Figura 2. Schema unei fose septice Aqua Safe.
- 106 -
Sunt compuse dintr-un compartiment exterior de amestecare si un decantor interior. Acestea sunt similare din multe puncte de vedere cu statia de epurare oraseneasca. Se utilizeaza procedeul de epurare cu namol activat. Acest tip de epurare depinde in primul rand de aerul care se intoduce cu ajutorul unui compresor prin patru dispozitive de aerare amplasate in compartimentul aerat. Apa este introdusa in compartimentul aerat favorizanduse dezvoltarea organismelor aerobe in cantitati mult mai mari decat s-ar dezvolta in mod natural. Acestea degradeaza materiile organice solide prezente in apa uzata. Din compartimentul aerat, lichidul amestecat intra in conul central. In aceasta zona se realizeaza o linistire a apei, solidele se separa la baza decantorului si reintra in compartimentul de amestecare. Lichidul care se separa de solide se va descarca prin conducta de evacuare. Rezultatele procesului Aqua Safe sunt: efluent limpede si fara miros; efluent care sa se incadreze in limitele standardelor nationale (franceze).
Initial fosa se umple cu apa curata. In momentul conectarii la conducta de apa uzata va intra in functiune aeratorul care va ramane pornit pe toata perioada functionarii. Pentru a fi biologic stabila este necesara o perioada de timp de 4 pana la 12 saptamani de la punerea in functiune pentru dezvoltarea biomasei. O unitate tipica de epurare aeroba din trei compartimente consta in: un compartiment de sedimentare primara; un compartiment de aerare; un compartiment de sedimentare secundara in care are loc depunerea namolului activat si recircularea lui in compartimentul de aerare.
Figura 3. Sistem septic de epurare aeroba.
Epurarea aeroba asigura atat oxidarea materiilor organice cat si a amoniului si conduce la reducerea concentratiei de organisme patogene. O unitate de epurare aeroba care are incorporata si o treapta de dezinfectie ofera o eficienta de epurare echivalenta cu o statie de epurare oraseneasca.
- 107 -
Sistemele septice de epurare aerobe sunt proiectate dupa principiile generale ale statiilor de epurare orasenesti. Calitatea efluentului unitatilor de epurare aeroba este puternic influentata de calitatea apei uzate, temperatura, conditii de exploatare si agentii chimici utilizati in gospodarie. Pentru o unitate care lucreaza parametrii proiectati, influentul fiind apa menajera de la locuinte, caracteristicile tipice ale efluentului sunt: CBO5 = 25 mg/l; MTS = 30 mg/l; Coliformi totali = 103 104 / 100 ml
Sistemul aerob trebuie prevazut cu un sistem de alarma incat sa se evite functionarea defectuoasa a sistemului si deversarea de ape incomplet epurate.
Sistemul compact de epurare Valrom Industrie

Sistemul compact de epurare Valrom Industrie a fost conceput si experimentat in colaborare cu Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti. Datele prezentate in cele ce urmeaza sunt proprietate intelectuala Valrom Industrie, care a acordat un accept pentru publicarea acestora. Experimentele pentru determinarea eficientei sistemului compact de epurare Valrom s-au desfasurat intr-o singura etapa de trei saptamani in perioada 24.06.2005 15.07.2005. In cadrul ciclului experimental, sistemul a fost alimentat de 2 ori pe zi cu cca. 250 litri pe fiecare alimentare cu apa uzata prelevata dintr-un canal de ape uzate menajere din incinta UTCB. Alimentarea a fost efectuata prin intermediul unui bazin de stocare apa uzata si amestec cu namol de recirculare prelevat de la statia de epurare Pitesti. Adaosul de namol de recirculare s-a facut la cererea beneficiarului in scopul concentrarii apei uzate si amorsarii rapide a sistemului. In vederea determinarii eficientei de epurare au fost prelevate probe de influent si efluent de trei ori pe saptamana pentru determinarea urmatorilor parametrii: Materii totale in suspensie MTS; Substante organice CCO-Cr; Consum biochimic de oxigen la 5 zile, CBO5; Azotati NO3; Azotiti NO2; Amoniu NH4; Fosfor Total, PT.
Prelevarea probelor a fost efectuata de UTCB iar analizele au fost efectuate de Laboratorul Analize Apa Uzata din cadrul APA NOVA, Serviciul Protectia Mediului. In figura urmatoare se prezinta schema sistemului compact de epurare Valrom iar in tabelul urmator se prezinta caracteristicile generale ale sistemului.
- 108 -
Figura 4. Conformatia sistemului compact de epurare Valrom Industrie.
- 109 -
Tabelul 4. Caracteristici principale si elemente de calcul sistem de epurare Valrom Industrie. Nr. Denumire parametru Fosa F02 Observatii crt. (H=2.0 m) 1 Diametru cos acces (mm) 600 2 Diametru zona de decantare (mm) 1000 3 Diametru cilindru interior (mm) 550 4 Diametru conducta apa bruta (mm) 110 5 Diametru conducta evacuare (mm) 110 6 Diametru conducta evacuare namol (mm) 125 7 Inaltimea totala fosa (mm) 2000 8 Inaltimea utila fosa (mm) 1500 9 Volum total fosa (m3) 1.57 10 Volum util fosa (m3) 1.2 11 Volum zona de aerare (m3) 1.0 12 Volum zona de decantare (m3) 0.2 13 Raport inaltime utila / diametru 1.7 14 Timp de retentie la debitul zilnic mediu (h) 32 15 Aria libera de aerare (m2) 0.5 16 Raport aria libera / aria totala (%) 60 17 Incarcarea superficiala (mm/s) 5.8 18 Volum zilnic de apa influent in fosa (dm3) 400 - 600 19 Debit maxim instantaneu recomandabil (dm3/s) 0.05 pentru o perioada de maxim 30 min. 20 Numar recomandabil de persoane utilizatori ai 3-4 sistemului
Rezultate obtinute in urma experimentarilor

Rezultatele obtinute in urma ciclurilor experimentale desfasurat pe o perioada de 3 saptamani sunt prezentate in cele ce urmeaza.
Eficienta reducerii MTS

Se constata ca eficienta de retinere a MTS in aceasta etapa creste creste semnificativ comparativ cu ciclurile experimentale precedente. Practic in 90% din cazuri se constata eficiente de peste 95%. Excepand valoarea eficientei obtinta la proba nr. 2 (82.31%), explicabila prin timpul de inertie pana la intrarea in regim de functionare normal, eficienta medie de retinere este de 97.84%. Pe ansamblu, eficienta medie de retinere a MTS in aceasta etapa a crescut la 96.29%, comparativ cu ciclurile experimentale anterioare, fara aerare, in primul ciclu experimental (fara bioactivatori) eficienta a fost de 25%, iar in cel de-al doilea ciclu experimental (cu bioactivatori) de 63%. Eficienta medie de retinere a MTS este superioara valorii minime a eficientei impusa instalatiilor de epurare pentru retinerea MTS de catre NTPA 011 (90%). Odata cu intrarea in regim normal de functionare variatiile de calitate ale influentului au o influenta mai putin semnificativa asupra efluentului. Chiar in cazul unei cresteri bruste a concentratiei MTS in influent (1620 mg/l) raspunsul instalatiei a fost foarte bun (efluent 19 mg/l). In diagrama din figura urmatoare se prezinta variatia MTS in apa uzata si in efluentul sistemului. Concentratia mai mare in MTS a apei brute se datoreaza imbogatirii acesteia cu namol de recirculare. Se poate observa ca practic toate probele dupa intrarea in regim normal de
- 110 -
functionare sunt sub valoarea maxim admisa la deversarea in emisar (incluzand si soluri permeabile) conform NTPA 011 (35 mg/l). Din punct de vedere al retinerii MTS se poate afirma ca sistemul cu aerare corespunde cerintelor de descarcare impuse de NTPA 011.
10000 Influent Efluent 1000
MTS (mg/l)
100 Valoare NTPA 011 - 35 mg/l
10
1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Proba
Figura 5. Evolutia concentratiei MTS in apa uzata influenta si in efluent.
Eficienta reducerii consumului biochimic de oxigen (CBO5)

Eficienta medie de reducere a CBO5 a fost de aproape 90%. Aceasta valoare corespunde cerintelor impuse de NTPA 011 privind eficienta instalatiei de retinere a CBO5. Variatia concentratiei CBO5 in influentul si efluentul sistemului este prezentata in figura urmatoare. Se observa ca 30% din valori sunt sub valoarea maxim admisa la deversarea in emisar (incluzand si soluri permeabile) conform NTPA 011 (25 mg/l). Practic numai 40% din valori sunt mai mari, restul valorilor care depasesc valoarea maxima admisa de NTPA 011 au depasiri nesemnificative. Depasirile valorii limita sunt explicabile prin aportul suplimentar de CBO5 introdus in influentul fosei prin imbogatirea acestuia cu namol de recirculare din statia de epurare. Incarcarile de CBO5 din efluent au fost cu peste 50% mai mari decat cele normale. Concentratia mare de CBO5 din influent a indus socuri in regimul de functionare, nepermitand stabilizarea rapida a regimului de functionare intr-un timp de functionare relativ scurt (3 saptamani). Cu toate acestea, pentru variatii mari ale concentratiei de CBO5 in influent (intre 250 650 mg/l) raspunsul instalatiei a fost foarte bun. Se constata ca la o concentratie medie a CBO5 in influent de 450 mg/l, concentratia medie de CBO5 din efluent este de 43 mg/l (valoare mai mica decat cea dintr-un curs natural de apa). Se poate afirma ca sistemul de epurare Valrom corespunde cerintelor de descarcare impuse de NTPA 011 in cazul folosirii acesteia in conditii normale de functionare (fara incarcari suplimentare).
- 111 -
1000 Influent Efluent
CBO5 (mg O2/l)
100
Valoare NTPA 011 - 25 mg/l
10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Proba
Figura 6. Evolutia concentratiei CBO5 in apa uzata influenta si in efluent.
Eficienta de reducere a incarcarii organice (CCO-Cr)

In acest ciclu experimental concentratia de substante organice din apa uzata cu care s-a alimentat fosa a variat in domeniul 645 1640 mg O2/l, valori mult mai mari decat cele din ciclurile experimentale anterioare (100 600 mg O2/l). Valorile masurate in efluent pun in evidenta eficienta aerarii. Eficientele medii de reducere a incarcarii organice in ciclurile experimentale anterioare au fost de 30.68 % in ciclul fara bioactivatori, respectiv 46.78 % in ciclul cu bioactivatori. Valoarea eficientei medii in ciclul experimental cu aerare este de peste 88%; in 50% din cazuri prezinta eficiente de peste 90%. Cerinta impusa de NTPA 011 privind eficienta de retinere a incarcarii organice pentru instalatie este de 75%. Se constata sistemul Valrom prezinta valori net superioare cerintelor NTPA 011 privind eficienta de retinere a incarcarii organice. Urmarind variatiile de calitate ale efluentului privind incarcarea organica si variatiile de calitate ale consumului biochimic de oxigen, se constata ca acestea prezinta acelasi tip de variatie, ceea ce indica faptul ca preponderent are loc o degradare biologica a materiei organice. Se constata ca in 60% din cazuri valorile concentratiei incarcarii organice din efluent se incadreaza sub limita impusa de NTPA 0011 (125 mg O2/l). Depasirile sunt total nesemnificative daca se tine cont ca valoarea medie a incarcarii organice din influent este de 983 mg O2/l, iar valoarea medie a incarcarii organice din efluent este de 107 mg O2/l. Rezultatele analizelor pun in evidenta faptul ca din punct de vedere al retinerii materiilor organice sistemul Valrom corespunde in totalitate cerintelor de descarcare impuse de NTPA 011, chiar in conditiile exploatarii instalatiei la concentratii mult superioare celor ce pot aparea in exploatarea curenta.
- 112 -
Variatiile de calitate in influent si efluent sunt prezentate in figura urmatoare.

10000 Influent Efluent
CCO-Cr (mg O2/l)
1000
100 Valoare NTPA 011 - 125 mg/l
10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Proba
Figura 7. Evolutia incarcarii organice in apa uzata influenta si in efluent.
Concluzii
Experimentele pentru evaluarea eficientei sistemului de epurare Valrom au pus in evidenta cele ce urmeaza: din punct de vedere al retinerii MTS se poate afirma ca sistemul cu aerare corespunde cerintelor de descarcare impuse de NTPA 011; eficienta medie de retinere a MTS in aceasta etapa a crescut la 96.29%, superioara valorii minime a eficientei impusa instalatiilor de epurare pentru retinerea MTS de catre NTPA 011 (90%). valorile concentratiilor MTS in efluent sunt sub valoarea maxim admisa la deversarea in emisar (incluzand si soluri permeabile) conform NTPA 011 (35 mg/l).; din punct de vedere al incarcarii organice exprimata prin consumul chimic de oxigen determinat prin metoda cu dicromat de potasiu se constata ca la o concentratie medie a CBO5 in influent de 450 mg/l, concentratia medie de CBO5 din efluent este de 43 mg/l (valoare mai mica decat cea dintr-un curs natural de apa); din punct de vedere al incarcarii organice exprimata prin CBO5 se poate afirma ca sistemul de epurare Valrom corespunde cerintelor de descarcare impuse de NTPA 011 in cazul folosirii acesteia in conditii normale de functionare (fara incarcari suplimentare); valoarea medie a incarcarii organice (CCO-Cr) din influent este de 983 mg O2/l, iar valoarea medie a incarcarii organice din efluent este de 107 mg O2/l; rezultatele analizelor pun in evidenta faptul ca din punct de vedere al retinerii materiilor organice fosa F02 cu aerare corespunde in totalitate cerintelor de descarcare impuse de NTPA
- 113 -
011, chiar in conditiile exploatarii instalatiei la concentratii mult superioare celor ce pot aparea in exploatarea curenta. Comparand la modul general, sistemele aerobe de epurare prezinta eficiente incontestabil mai mari in raport cu sistemele anaerobe. De asemenea disfunctiiLE de ordin estetic (mirosuri neplacute) sunt complet eliminate. Eficiente relativ reduse ale sistemelor de epurare cu aerare continua se constata in indepartarea azotului si fosforului. Exista sisteme mai performante de tip SBR sau MBR, care raspund in totalitate la obtinerea unui efluent de foarte buna calitate dar costurile de investitie si de operare sunt sensibil mai ridicate, comparativ cu sistemele prezentate. In concluzie se poate afirma faptul ca sistemul de epurare compact, produs de Valrom Industrie actioneaza eficient asupra incarcarii in suspensii si materii organice a apei uzate si poate asigura o calitate a efluentului care sa permita evacuarea acestuia in efluenti naturali, in conditii de utilizare rationala si eficienta.
Bibliografie
Ayres Associates Onsite Sewage Disposal Systems Research in Florida: Performance Monitoring and Groundwater Quality Impacts of OSDSs in Subdivision Developments, Report to the Departament of Health and Rehabilitative Service, Tallahassee, Fl. Ayres Associates, Madison. Bicki, T.J., R.B. Brown, M.E. Collins, R.S. Mansell, D. J. Rothwell Impact of On Site Sewage Disposal on Surface and Groundwater Quality. Report to florida Department of Health and Rehabilitative Services, Institute of Food and Agricultural Science, University of Florida, 1984. Baumann, E.R., and H.E. Babbit.. An Investigation of the Performance of Six Small Septic Tanks. University of Illinois Engineering Experiment Station. Bulletin Series No. 409. Vol. 50, No. 47. University of Illinois, Urbana, IL. 1953. Boller, M., A. Schweger, J. Eugster, and V. Mettier. Dynamic behavior of intermittent sand filters. Water Science and Technology 28(10):98-107. 1994. Boyer, J.A., and C.A. Rock. Performance of Septic Tanks. Proceedings, ed. R.W. Seabloom, Seventh Northwest On-Site Wastewater Treatment Short Course and Equipment Exhibition, University of Washington, Seattle1992. Cantor, L.W. R.C. Knox Septic Tank System Effects on Groundwater Quality Lewis Publishers listserve, Inc., Chelsea, 1985. Converse, James C.. - Aeration Treatment of Onsite Domestic Wastewater Aerobic Units and Packed Bed Filters, University of Wisconsin-Madison. 1997, 1999, 2000, 2001. Crites, R., and G. Tchobanoglous - Small and Decentralized Wastewater Management Systems, McGraw-Hill, San Francisco, CA. 1998. Guvernul Romaniei HG 188/2002 Hotarare pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. The water quality Program Committee, Virginia Tech Alternative onsite wastewater treatment and disposal options 1996. U.S. EPA - Onsite Wastewater Treatment and Disposal System Design Manual, EPA 625/1 80 - 012, U.S. EPA, Washington, DC. U.S. EPA - Guide to Septage Treatment and Disposal, EPA 625R 94/002, U.S. EPA, Washington, DC. U.T.C.B. Lucrari de cercetare-dezvoltare si proiectare tehnologica pentru sistemele de epurare a apelor uzate. Contract 44/2005. Victor Ianuli, Gh. Rusu Statii de epurare a apelor uzate orasenesti exemple de calcul partea I, Institutul de Constructii Bucuresti, 1983. Weymann, D.F., A. Amoozegar, and M.T. Hoover. Performance of an on-site wastewater disposal system in a slowly permeable soil - On-Site Wastewater Treatment: Proceedings of the Eighth National Syposium on Individual and Small Community Sewage Systems, ed. D.M. Sievers, pp. 134-145. American Society of Agricultural Engineers, St. Joseph, MI. 1998.
- 114 -
EFICIENTA TEHNOLOGIEI RESETILOVS IN EPURAREA APELOR UZATE

Angela CALIN
Sef lucrari, biolog
Abstract:
Tehnologia RESETILOVS un CO, reconstruiete prin proiectele staiilor de epurare, condiiile naturale pentru dezvoltarea organismelor de la nivelele lanului de nutriie detritic, care va avea urmtoarele urmri: ndeprtarea poluanilor ca urmare a completei mineralizri a acestora pn la transformarea lor n compui anorganici; completa dezinfectare biologic; lipsa surplusului de nmol.
Cuvinte cheie: epurarea apelor uzate, epurare biologica, lant trofic detritic
1. Conceptul tehnologiei RESETILOVs

Nutrienii i energia care asigur viaa pe pmnt sunt n mod continuu transformai dintr-o form n alta n ecosistemele bazate pe inter-relaiile trofice ale organismelor. Acest lucru se poate observa la formarea lanurilor i a reelelor de nutriie (trofice). Lanul de nutriie reprezint transferul de energie de la plantele verzi (productorii primari) printr-o secve de organisme, n care fiecare se hrnete cu veriga inferioara din cadrul lanului i este folosit ca hran de ctre veriga superioara a lanului. Astfel, n cadrul lanului trofic plantele verzi (productorii primari) sunt folosite ca hran de ctre erbivore (consumatorii primari). Acestea pot n schimb folosite drept hran diferitelor carnivore. Poziia pe care un organism o ocup ntr-un lan de nutriie este cunoscut ca fiind nivelul su trofic. Consumatorii au nevoie de elemente organice pregtite pe care s le consume i pe care apoi le transform n cadrul procesului de metabolism, mineralizndu-le i utilizndu-le pentru sinteza biomasei. Produii de excreie, particule organice i corpurile fr via ale organismelor, formeaz materia organic care este descompus de ctre saprofite (bacterii i ciuperci). Saprofitele se situeaz pe primul nivel trofic n cadrul lanului de nutriie detritic. Organismele din cel deal doilea nivel trofic sunt detritovorele, acestea hranindu-se cu bacterii, ciuperci i biomas parial descompus numit detritus. Astfel, acetia ajut la intensificarea procesului de mineralizare. Mai departe carnivorele se hrnesc cu organisme consumatoare de detritus, etc. Astfel, organismele din cadrul lanului de nutriie detritic, mineralizeaz n mod gradual compuii organici pn la obinerea elementelor anorganice necesare pentru creterea i dezvoltarea productorilor primari (plante verzi). Acelai proces duce la descompunerea poluanilor Este necesar s observm faptul c numrul i biomasa organismelor se reduce de multe ori pornind de la un nivel i continund cu urmtorul din cadrul oricrei piramide trofice (piramida lanului de nutriie cu plante verzi sau detritic sau lanul de nutriie al organismelor pentru epurarea apei ). Aceast reducere se reflect foarte clar n piramidele trofice ale biomasei (vedei schema 3). Cercetrile au artat c nou pri din hrana ingerat este transformat n energie i numai o parte n material celular nou.
- 115 -
Tehnologia RESETILOVS un CO, reconstruiete prin proiectele staiilor de epurare, condiiile naturale pentru dezvoltarea organismelor de la nivelele lanului de nutriie detritic, care va avea urmtoarele urmri:
ndeprtarea poluanilor ca urmare a completei mineralizri a acestora pn la transformarea lor n compui anorganici; completa dezinfectare biologic; lipsa surplusului de nmol.
2. Hidrobiologia i biochimia procesului de tratare

Substanele organice din apele uzate sunt mineralizate cu ajutorul biocenozelor de microorganisme fixate pe suporturile (medii) din plastic din fiecare bazin. Alimentarea cu oxigen se face prin aerare. Mixare se face tot prin aerare. Datorit schimbrii ratei de oxidare pentru fiecare etap, aceasta fiind mare n primele etape i mic la ultimele etape, tipul biocenozei i saprobitatea apei variaz de la o valoare mare pn la o valoare mic, n mod corespunztor. Prima etap a procesului are loc ntr-un mediu reductor, care favorizeaz dezvoltarea de organisme anaerobe, care folosesc metode alternative de respiraie. Ele asigur hidroliza i fermentaia substanelor organice. Etapa a doua are loc ntr-un mediu oxidant-reductor. n aceste condiii, se formeaz biocenoza de microorganisme cu coninut mare de reprezentani ai nivelului trofic 1 i unele specii de nivelul trofic 2 cu lan de hran detritus. Odat cu aceasta, este necesar s fie remarcat eficiena nalt a nitrificrii i denitrificrii heterotrofe care are loc simultan datorit condiiilor specifice care sunt create n stratul de pelicul biologic (biofilm ) i relaiilor metabiotice ale microorganismelor. Etapa a treia a procesului are loc ntr-un mediu oxidant-reductor (mai mult oxidant). n aceste condiii, se formeaz biocenoza cu dominan a organismelor de nivelul trofic 2, fiind prezeni i reprezentani ai nivelelor 1 i 3. n aceast etap, cantitatea de baz de amoniac i de azot sufer o oxidare i o reducere, datorit nitrificrii i denitrificrii simultane heterotrofo i autotrof ce are loc n pelicula biologic (biofilm). n ultima etap a procesului , nivelul de oxigen dizolvat este aproape de saturaia. n aceste condiii, se formeaz biocenoza cu dominan a reprezentanilor nivelului 3 trofic i o mare varietate de organisme multicelulare "de prad" - reprezentani ai nivelului trofic 4. Nitrificarea este complet. Condiiile care sunt determinate de construcia unitii de nitrificare i denitrificare permit s fie generate biocenoze n regim dinamic, fr vreo influen din exterior. Marea varietate de protozoare , n special reprezentani ai genului Peritricha (infuzori cu cili), din biocenoze, determin o mare eficien a decantrii i eliminarea bacteriei E. coli i a altor forme de bacterii care sunt periculoase pentru sntatea omului.
- 116 -
- 117 -
3. Tehnologia
Statiile de epurare RESETILOVs sunt statii modulare, executate din inox. Apele uzate ntr n staia de pompare, din canalizare, gravitational. De la staia de pompare, apele uzate intr printr-o conduct de presiune, n blocul de epurare mecanic, unde sunt eliminate elementele separabile folosindu-se un gratar des. Elementele separabile sunt colectate si indepartate din sistem. Dup epurarea mecanic, apele reziduale sunt unde are loc epurarea biologic. Apele uzate sunt epurate secvenial, astfel: prin coagulare chimic si decantare n bazinul primar de sedimentare; tratare biologic n bazine de aerare multi-camer, cu ajutorul microorganismelor fixate pe suporti de plastic. Apele uzate epurate biologic sunt dezinfectate cu raze UV n uniti UV speciale i sunt deversate gravitational in receptori. Separarea suspensiilor si a precipitatului se realizeaz intr-un decantor lamelar, cu ajutorul unor module speciale din plastic, instalate cu un pas de 50 mm i cu o nclinare de 60. Sedimentele se adun pe plcile nclinate, pe care ele se ngroa i alunec ctre baza decantorului. Periodic, sedimentele sunt mixate i pompate cu ajutorul pompei pentru sedimente primare n bazinul de sedimente. Apa limpezit de deasupra blocului de module cu pelicul subire este colectat ntr-un jgheab de distribuie de unde ajunge n prima camer a bazinului de aerare. Sedimentele din bazinul de sedimentare primar sunt descrcate n bazinul de sedimente. Sedimentele sunt stabilizate i mineralizate prin tratare biologic. Sedimentele mineralizate sunt deshidratate intr-o unitate de deshidratare cu saci. conduse ctre blocul de rezervoare,
Unele caracteristici ale procesului

Tehnologia a fost creat pentru a fi utilizate microorganisme fixe (biofilm, pelicul biologic) formate pe un suport special din plastic. Biocenoza din bazinul de aerare are caracteristicile uzuala ale unui sistem biologic organizat. Biocenozele nsele menin echilibrul dinamic att al biomasei ct i al compoziiei calitative n funcie de fluctuaiile parametrilor apelor uzate (n cadrul limitelor ratelor optime de adaptare i valorilor permise ale sarcinilor calculate). Astfel, procesul de epurare este foarte stabil datorit auto-reglrii. Cnd se modific anumite condiii precum: temperatur, grad de mineralizare; concentraia i proporia de substane nutritive din apele reziduale, - biocenoza i modific independent structura cantitativ i calitativ, adaptndu-se la noile condiii. n caz de sarcini de oc de durat scurt, sistemul se regenereaz singur. n caz de funcionare permanent n condiii n care parametrii sunt peste limitele stabilite prin proiect, echilibrul sistemului trebuie s fie meninut cu ajutorul unor biopreparate.(bacterii selectionate pentru sistemele de epurare). De aceea, datorit adaptrii independente i auto-echilibrrii, procesul se desfoar fr intervenia operatorului, ceea ce permite ca staia s fie comandat de la distan.
118
4. Domeniul parametrilor apei uzate care determin alegerea unei istaii de epurare
Tabelul nr. 1
Nr. Descrierea parametrilor 1. 2. 3. Temperatura apei reziduale pH ncrcarea hidraulic - pe zi, Gday - pe or , calculat - pe or , maxim** BODtotal -cerere de oxigen biologic (total) BOD 5 COD cerere de oxigen chimic SS - solide n suspensie N - Azot (THK): NH4 N amoniac P - fosfor, inclusiv: - organic - anorganic Cloruri Detergeni (oxidabili) Sulfai Alcalinitate Substane grase Coli- index Substane chimice dizolvate
Valoare Uniti de msur calculat *tolerat C 1317 1025 7 6,57,5 m/zi m/or m/or mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l buc./l mg/l 100% Gda/18 Gda/14 420 300 550 350 50 31 10 5,2 4,8 50 12,5 30 100 50 106 1000 30100%
Valoare tolerat deviaii pe zi pe or 2 23 0,10,2 0,3 -
4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.
140420 100300 100550 0350 550 331 110 15,2 14,8 30300 012,5 050 50100 050 106108 5002000
10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10%
20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20%
** debitul maxim orar s nu dureze mai mult de 23 ore pe zi
5. Rezultate obtinute de Firma DANEX cu tehnologia RESETILOVs

Firma Danex a montat, a pus in functiune si a monitorizat peste 60 de statii de epurare cu tehnologie Resetilov. Statatiile au fost montate la diferite folosinte: ape uzate provenite de la comunitatile satesti, cartiere rezidentiale, hoteluri, parcuri industriale etc. Rezultatele obtinute cu statiile Resetilov vor fi prezentate in continuare.
5.1. Statia de epurare Parc Industrial SA Valenii de Munte

Statia este de tip N2 CM1P 120 911.B si a fost pusa in functiune din noiembrie 2003. Statia a fost monitorizata constant atat de Laboratorul Danex cat si de APM Prahova si un laborator particular. Influentul acestei statii prezinta fluctuatii destul de mari in privinta pH-ului, substantelor organice si a nutrientilor. Statia de epurare nu are in componenta defosforizarea chimica. Prezentam valorile obtinute la parametrii pH, CCO-Cr, NT, PT si eficientele de epurare
119
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 3,2004 3,2005 3,2006 3,2007 3,2008 pH intrare pH iesire
Valorile pH in perioada 2004 2008
1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 3,2004 3,2005 03.,006 3,2007 3,2008 CCO-Cr (mg/dm3) intrare CCO-Cr (mg/dm3) iesire
Valorile CCO-Cr (mg/dm3) in perioada 2004 2008
Eficienta de indepartare a CCO - Cr a fost intre 81% si 97%, valorile CCO-Cr in effluent fiind cuprinse intre 34 si 114 mg/dm3 in limitele reglementate
120
140 120 100 80 60 40 20 0 3,2004 3,2005 32.006 3,2007 3,2008 Azot total (mg/dm3) intrare Azot total (mg/dm3) iesire
Valorile Azot total (mg/dm3) in perioada 2004 2008
Eficienta de indepartare a Azotului total a fost intre 73% si 99%, valorile Azotului total in effluent fiind cuprinse intre 7,9 si 25 mg/dm3 in limitele reglementate
35 30 25 20 15 10 5 0 3,2004 3,2005 3,2006 3,2007 3,2008 Fosforului total (mg/dm3) intrare Fosforului total (mg/dm3)iesire
Valorile Fosforului total (mg/dm3) in perioada 2004 2008
Eficienta de indepartare a Fosforul total a fost intre 48% si 89%, valorile Fosforului total in effluent fiind cuprinse intre 0,52 si 5,28 mg/dm3 in limitele reglementate
121
5.2. Statia de epurare a Hotelului SKY GATE - Ilfov

Este de tipul N2 PM1P 80 931.N + P, cu defosforizare chimica. Statia a fost monitorizata in perioada amorsarii si imediat dupa amorsarea procesului. Prezentam valorile obtinute la parametrii pH, CCO-Cr, NT, PT si eficientele de epurare
8 7,9 7,8 7,7 7,6 7,5 7,4 7,3 9 ,200 7 10,2007 11,2007 pH intrare pH iesire
Valorile pH in perioada 09.2007 03.2008
500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 9,2007 10,2007
3
CCO-Cr (mg/dm3) intrare CCO-Cr (mg/dm3) iesire
11,2007
Valorile CCO-Cr (mg/dm ) in perioada 09.2007 11.2007
122
50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 9,2007 10,2007 11,2007 Azot total (mg/dm3) intrare Azot total (mg/dm3) iesire
Valorile Azot total (mg/dm3) in perioada 09.2007 11.2007
Eficienta de indepartare a Azotului total a fost intre 74% si 81%, valorile Azotului total in effluent fiind cuprinse intre 8 si 12 mg/dm3 in limitele reglementate
14 12 10 8 6 4 2 0 9,2007 10,2007 11,2007 Fosforului total (mg/dm3) intrare Fosforului total (mg/dm3)iesire
Valorile Fosforului total (mg/dm ) in perioada 09.2007 11.2007
Eficienta de indepartare a Fosforul total a fost intre 89% si 99%, valorile Fosforului total in effluent fiind cuprinse intre 0,13 si 0,84 mg/dm3 in limitele reglementate
123
5.3 Statia de epurare Comuna ORLAT Sibiu

Este de tiul N2 CA1S 420 931.N + P, cu defosforizare chimica. Statia a fost monitorizata in perioada amorsarii si imediat dupa amorsarea procesului. Prezentam valorile obtinute la parametrii pH, CCO-Cr, NT, PT si eficientele de epurare.
8 7,8 7,6 7,4 7,2 7 6,8 2,2007 3,2007 4,2007 5,2007 pH intrare pH iesire
Valorile pH in perioada 02.2007 05.2007
350 300 250 200 150 100 50 0 2,2007 3,2007 4,2007 5,2007 CCO-Cr (mg/dm3) intrare CCO-Cr (mg/dm3) iesire
Valorile CCO-Cr (mg/dm3) in perioada 07.2007 05.2007
124
50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2,2007 3,2007 4,2007 5,2007 Azot total (mg/dm3) intrare Azot total (mg/dm3) iesire
Valorile Azot total (mg/dm3) in perioada 07.2007 05.2007
Eficienta de indepartare a Azotului total a fost intre 66,6% si 81%, valorile Azotului total in effluent fiind cuprinse intre 8 si 9 mg/dm3 in limitele reglementate
12 10 8 6 4 2 0 2,2007 3,2007 4,2007 5,2007 Fosforului total (mg/dm3) intrare Fosforului total (mg/dm3)iesire
Valorile Fosforului total (mg/dm3) in perioada 07.2007 05.2007
Eficienta de indepartare a Fosforul total a fost intre 73,5% si 93,6%, valorile Fosforului total in effluent fiind cuprinse intre 0,66 si 1,98 mg/dm3 in limitele reglementate
125
6. Concluzii
Din datele prezentate se poate concluziona ca: - datorit adaptrii independente i auto-echilibrrii, procesul se desfoar fr intervenia permanenta operatorului; - Cnd se modific anumite condiii precum: temperatur, grad de mineralizare; concentraia i proporia de substane nutritive din apele reziduale, - biocenoza i modific independent structura cantitativ i calitativ, adaptndu-se la noile condiii. - n caz de sarcini de oc de durat scurt, sistemul se regenereaz singur; - Statiile de epurare tip RESETILOVs pot fi folosite pentru epurarea apelor uzate menajere cu parametrii prevazuti de NTPA 002/2005;
126
ECODISK
M.Selo*, N. Schmitt*
*info@pmtwater.com
Keywords: Biodisks; lamellar separator; simplicity
The treatment of the sewage plants of little communities needs rustic, economic systems, easy to exploit, a few sensitive to the changes of organic and hydraulic charges, and this all more than the installation has a small size. Various systems have been used (sand filter, etc) and it appears today constraints or dysfunctions sometimes important (problems of cleaning and evacuation of sludge, insufficient level of rejection, clogging, smells). ECODISK, Rotating Biological Disks or Biodisks, well conceived and correctly calculated represent a solution particularly interesting to resolve these problems.
1. History
Rotating Biological Disks arrived in France at the end of the 60s attracted by their simplicity, their rusticity, their reliability thanks to the fixed culture, and their functioning saving. After many years of functioning we noticed that the installed material was not enough reliable mechanically by its conception (expanded polystyrene disks, fragile, porous and subject to oafs, wear of the chains and drive crowns, pulling up of the motors sealing under the effect of the oafs, wear of the overloaded and insufficiently greased bearings, breaking of the shaft, buckling of the tubes due to their big length which brings about plays and disorganisation of the Rotating Biological Disks assembly, corrosion problems, etc).
2. Rotating Biological Disks

This material of high quality was conceived in order to answer to the requirements of quality and reliability: Shaft made of chromium stainless steel without welding, with a reduced reach limited to 2 m between bearings. Motor well calculated, with direct coupling by elastic muffs without chain or gable. Rotating Immersion Disks which keep their shape, made with rigid polypropylene, which are not porous : - 2,00 m : one block - 3,00 m and more : constituted by 2 segments Double-row spherical roller bearings with an automatic distributor of grease.
Photo 1 Brhmont (France, 37)
127
Improvements useful to the good functioning have been carried out device of the flows regulation, half-cylindrical tanks in order to avoid deposits. By its conception and the employed materials, Rotating Biological Contactors have resolved all problems met with on the first generation of Rotating Biological Disks.
3. Sewage treatment principles by Rotating immersion Disks

Three easy and rustic stages.
Multi-chamber sedimentation pit, septic tank or Imhoff tank Bio-disks Final clarification or lamellar separator
Wastewater
Treated water Overflow or Tertiary treatment Sludge storage Sludge extraction Sludge pump
3.1. Pre-treatments
These are carried out by a sedimentation and digesting device, (or by a compartmentalized sedimentation tank) which handles the functions of screening, sand removal, removal of fats, elimination of matter that can be sedimented, storage and digestion of excess sludge, and, if needed, a buffer tank.
3.2. Biological treatment

On Rotating Biological Disks put in half-cylindrical tanks, bacterium develop themselves naturally by forming a biological turf. When they emerge, these bacterium saturate themselves with oxygen, and when they immerse, they absorb the dissolved pollution that they eat.
3.3. Secondary separation

As soon as its thickness exceeds a few mm, the excess fur peels off and is carried on to the final sedimentation tank, where it is separated from the purified water. The sludge that is trapped in this way is periodically pumped back to the header structure to be stored and digested. This final sedimentation operation can be carried out by a sloping-slatted sedimentation tank. This operation is necessary for separating the treated water from the biological fur which regularly peels off from the discs. Using the sloping-slatted sedimentation tank saves space and avoids the need for civil engineering work.
128
4. Advantages
4.1. Operational simplicity
Because of their open structure, the bio-discs cannot get choked up, and they carry out the purification without needing any regulation, as the excess bacteria peel off automatically and are swept away in the water.
4.2. Adaptation to load variations

The key advantages of the bio-discs relate to the impregnated biomass, and a self-regulating piston" type operation. In the case of an underload, only the first few bio-discs are covered in fur, and when the load increases, the bacterial growth spreads progressively to the other bio-discs.
4.3. The sludge produced

This sludge is stored in the header structure for several months and undergoes an anaerobic digestion process, accompanied by a reduction of its volume and an increase in its dryness (up to 60 g/l) thus making it more suitable for agricultural use. Quality of the sludge: the bacteria have a dense structure thus producing blocks which sediment rapidly.
4.4. Rapidity, installation saving

The bio-discs are mounted in their tank in the factory, so on-site installation only takes a few hours.
4.5. Treatment level
Photo 2 Grand Rivire (France, 972)
The degree of reduction of the organic pollution can be adjusted depending on the specific load (SL) expressed in g DBO5/m2 of bio-disc surface. The e + NK1 level" can be reached at a temperature of 13C with an SL of 10 to 12 g DBO5/m. The treatment for nitrogen (NK2 level), requires an SL of the order of 5 to 6 g DBO5/m2. Physico-chemical dephosphatization can be performed by simultaneous precipitation with the addition of iron salts in the last section of the bio-discs ( PT1 level).
5. Rotating immersion Disks are turning into your advantage

Rusticity thanks to the statistic pre-treatments realised in a sedimentation and digesting tank. Reliability of the fixed culture, a few sensitive to the hydraulic changes (non-existent risks of leaching), good separation of sludge. Easy to function (no regulation of the sludge rate, or oxygens rate), no need recirculation, a staff not very skilled is sufficient. Quality and durability of the materials (chromium steel, stainless steel, polypropylene).
129
Good integration into the site (subsoil unit), Non-existence of pollution (noises, vibrations, aerosols, smells, and foams), Compact system, variable and extensive , Simplicity, rapidity, installation saving of Rotating Immersion Disks entirely set in their tank in a fabric, with no-need of civil engineering, Functioning saving (example: a 0,25 kW motor is enough to drive the 520 m of Rotating Immersion Disks, which correspond, to the necessary module to the waste treatment for 120 people).
6. Applications areas
Rural communities Hamlets market town Camping Housing development Barracks Hotel, holiday village Mountains resort, winter sports resort Work-site Staff canteen Reinstatement, modernisation and development of existing sites Some of the farm-produce and industrial applications, etc
Photo 3 Boissy (France, 91)
130
SOLUII ECONOMICE DE EVACUARE A APELOR UZATE, PRIN INTERFAA IT NTRE SISTEMUL DE CANALIZARE SUB PRESIUNE I STAIA DE EPURARE SBR - pentru localiti de pn la 10.000 de locuitori -
Constantin Toma* Thomas Gruenig** Martin Frigger*** *Grup Romet, Romnia **Jung Pumpen, Germania ***HST, Germania
Rezumat
n practica de proiectare curent a sistemelor de canalizare menajer pentru localitile mici, reeaua de canalizare este considerat ca parte independent a sistemului de canalizare, care are ca scop colectarea apelor uzate de la abonai si debueul acestora n staia de epurare. Debitele de ap intrat n staie sunt aleatorii, diferind de la o or la alta, n funcie de cronograma consumurilor de ap potabil, respectiv de programul diurn de activitate al comunitii. n prezent, calculul hidraulic al reelei de canalizare i al staiilor de pompare are n vedere doar asigurarea capacitii necesare de transport spre staia de epurare, ct i de autocurare a seciunilor de transport. Potrivit conceptelor actuale, staia de epurare se dimensioneaz lund ca baz debitele maxime orare pentru treapta de epurare mecanic i debitele maxime zilnice pentru treapta biologic. n aceast situaie este interpus un bazin de omogenizare a debitelor i ncrcrilor n amonte de staia de epurare. Soluiile de automatizare aplicate n prezent pentru dirijarea i monitorizarea proceselor din sistemul de canalizare-epurare realizeaz aceast funcie n corelare cu semnalele transmise de senzorii instalai n sistem. Cu toate c prin proiectare se aplic o monitorizare complet a componentelor individuale din reeaua de canalizare, pn acum nc nu s-a urmrit mbinarea logic a tuturor acestor componente pentru a asigura o exploatare optim a reelei sau chiar a sistemului retea-staie de epurare. De asemenea, pn n prezent nu s-a urmrit mbinarea exploatrii staiei de epurare cu dirijarea supraordonat a reelei de canalizare. O singur excepie o reprezint sistemul de evacuare a apelor uzate sub presiune, la care operarea staiilor de pompare individuale poate fi acordat prin sistem. Experii n concepia i exploatarea sistemelor tehnico-edilitare apreciaz din ce n ce mai mult avantajele unei uniti de dirijare supraordonate comun pentru ntreg sistemul de canalizare - epurare. Avantajele acestui concept sunt evidente, ntruct staiile de epurare sunt dimensionate de regul funcie de debite i ncrcri de vrf, iar o uniformizare/echilibrare a debitelor influente ar avea drept consecin o staie de epurare mai mic. Soluia pe care o propunem implic dirijarea optim a staiilor de pompare din sistemul de canalizare, pe baza utilizrii volumelor de retenie i a capacitii de stocare a apei uzate n reeaua public de canalizare.
131
n scopul asigurrii unui sistem de canalizare-epurare economic, fiabil i de calitate superioar pentru localitile mici (pn la 10.000 locuitori), firmele Grup Romet - Buzau, Romnia, Jung Pumpen i HST din Germania, prin aportul de know-how al fiecreia, au dezvoltat un sistem de supraordonare a sistemului de canalizare-epurare, care are la baz implementarea unui soft specializat pentru dirijarea integral i automatizarea IT a proceselor din sistemul de colectare, transport i epurare a apelor uzate.
O combinaie optim ntre sistemul de canalizare sub presiune Jung Pumpen i staia de epurare, cu sistem integrat SBR-HST
n principiu se pornete de la ideea c un grad mrit de automatizare aplicat unui sistem poate eficientiza procesele din acel sistem. Dac se combin n mod inteligent dou sisteme funcionale, fiecare n parte automatizat, conlucrarea celor dou are ca rezultat o automatizare superioar a acestora. Similar, combinaia dintre sistemele de canalizare sub presiune i staiile de epurare n general, plus tehnologia SBR n particular, poate asigura o funcionare optim a sistemului de canalizare din punct de vedere al proceselor i costurilor de exploatare. La sistemul de canalizare sub presiune, fiecare punct de colectare a apei uzate, fie o locuin individual, un bloc sau o unitate de producie, este dotat cu o mic unitate de nmagazinare-pompare, denumit n continuare statie de pompare ape uzate (SPAU). Apa care se strnge n cminul SPAU este pompat n funcie de timp sau de cantitate n reeaua de canalizare sub presiune. Fiecare staie de pompare SPAU este dotat standard cu o mic unitate de automatizare, care controleaz starea de operare a pompei, precum i semnalele de pornire i oprire a evacurii apei reziduale. O echipare suplimentar a staiei de pompare SPAU cu un nregistrator de debit, ct i existena unui sistem de automatizare supraordonat la nivelul ansamblului reelei publice de canalizare, permit o exploatare echilibrat a acesteia i totodat previne suprasolicitarea celorlalte staii de pompare din sistemul de canalizare. Astfel capacitatea de stocare existent n SPAU-uri poate fi exploatat n mod controlat, n final obinndu-se un grad nalt de control i de flexibilitate a debitului de ap uzat intrat n staia de epurare. Ct privete tehnologia de epurare adoptat n staia de epurare, este necesar s se menioneze c, spre deosebire de procesul de tratare cu debit continuu, procedeul SBR reprezint cea mai flexibil tehnologie utilizat n domeniul epurrii biologice. Astfel, spre deosebire de procedeul de epurare cu debit continuu, la procedeul SBR fluxul apei uzate este ntrerupt dup tratarea mecanic preliminar. Apa uzat este stocat intermediar ntr-un bazin de compensare i omogenizare, pn la procesarea ei n continuare. Pompele montate n bazinul de compensare i omogenizare pompeaz apa tratat preliminar n reactoarele biologice, n mod dozat (secvenial) i n funcie de starea procesului de epurare. La procedeul de epurare cu debit continuu apa uzat parcurge n mod continuu toate treptele de epurare. Mrimea bazinelor i a agregatelor tehnice este adaptat funcie de debitele maxime de ap uzat influent pre-estimat. Valoarea normat de dimensionare pentru mrimea treptelor de epurare este astfel determinat de valoarea maxim de vrf a debitelor de canalizare. Exist ns i tehnologii la care volumele de ap sunt nmagazinate n amonte de treapta biologic, dimensionat pentru debitul mediu orar din ziua de maxim consum, conform STAS
132
1343/2005, i doar componentele tehnologice din amonte de bazinul de omogenizare sunt supradimensionate. La SBR ntreruperea fluxului continuu cu ajutorul recipientului de compensare asigur nmagazinarea volumelor de la orele de vrf i implicit aplatizarea debitelor influente n staia de epurare. n plus, la SBR epurarea biologic, adic cele dou faze de degradare biologic i de sedimentare, se realizeaz succesiv ntr-un singur bazin, astfel nct nu sunt necesare dou uniti de epurare (bazin cu nmol activ i bazin de postlimpezire), ca la epurarea cu flux continuu. La SBR fluxul de ap uzat devine controlabil prin stocarea n recipientul de compensare. Momentul n care este alimentat procesul biologic cu ap uzat sau n care apa epurat prsete treapta de epurare biologic pentru a fi evacuat la emisar, este definit de sistemul IT de ghidaj al procesului. La epurarea cu flux continuu, apa uzat curge nentrerupt prin treptele de epurare biologic (bazin cu nmol activat i bazin de postlimpezire), valoarea momentan a debitelor ce tranziteaz componentele tehnologice fiind determinat de valoarea debitelor furnizate de reeaua de canalizare, aplatizate sau nu, n cadrul staiei. De aceea, pentru ca indicatorii de calitate ai apei epurate s se ncadreze n limitele admise, este necesar ca volumul bazinelor s fie dimensionat acoperitor, funcie de valoarea maxim a debitelor orare influente. La procedeul SBR, volumul bazinelor poate avea dimensiuni mai mici, ntruct bazinul de compensare i omogenizare echilibreaz parial debitele de intrare. La acest procedeu de epurare este posibil o corectare a procesului de epurare n faza postproiectare, ceea ce la epurarea cu flux continuu nu este posibil. Astfel flexibilitatea sistemului de epurare SBR, prin controlul i dirijarea cu tehnic de automatizare a ansamblului canalizare sub presiune - staie de epurare, reprezinta o combinaie a optimizrii celor dou sisteme, care n final conduce la o cretere semnificativ a eficienei ntregului sistem. n consecin, din combinarea automatizrii celor dou sisteme se poate obine o eficien mai mare dect cea obinut prin automatizarea fiecrui sistem n mod separat, rezultatul fiind reprezentat simbolic de egalitatea 1+1=3. Acest lucru impune ns ca procedeele de control ale celor dou sisteme IT s fie compatibile i unitare. n cele dou sisteme, respectiv n sistemul de canalizare sub presiune pus la punct de firma JUNG PUMPEN, ct i n sistemul integrat pus la punct de firma HST-SBR pentru staia de epurare, se folosete sistemul de ghidaj al procesului HydroDat V8, aparinnd HST. Acesta reprezint premisa optim pentru realizarea unei interfee unitare IT pentru ntreg sistemul alctuit din reeaua de canalizare sub presiune i staia de epurare - sistem integrat HST-SBR. n continuare vom prezenta mai detaliat sistemul de canalizare sub presiune conceput de JUNG PUMPEN i staia de epurare sistem integrat HST-SBR, precum i funciile, componentele i avantajele unei interfee comune integrale, realizat cu HydroDat V8.
133
Sisteme de canalizare sub presiune, o alternativ net superioar
Principiul si avantajele sistemului de canalizare sub presiune

Sistemul de canalizare sub presiune se aplic n Germania ncepnd de la sfritul anilor 60. Aceast modalitate de evacuare a apei uzate menajere este definit conform normei DWA A 116-2 (fi de lucru a Uniunii de Tehnic pentru Ape Reziduale) ca o tehnologie de canalizare special, utilizabil n mod special n zonele de locuit i de recreere sub sau extra urbane, caracterizate prin condiii topografice defavorabile ale terenului (teren plan sau deluros), cu niveluri ridicate ale pnzei freatice sau cu structuri dificile ale terenului de fundare. Canalizarea sub presiune reprezint un sistem de canalizare separativ, n sensul c apa rezidual este evacuat separat de apa provenit din precipitaii. Canalizarea apelor reziduale menajere sau comunale se efectueaz gravitaional, prin tronsoane scurte de canalizare pn la o staie de pompare compact ce deservete cldirea abonatului, sau un grup de abonai din mai multe imobile alturate. De la staia de pompare denumit generic SPAU, apele uzate se transport prin conducte sub presiune, de mai muli kilometri lungime. Constructiv, staia de pompare SPAU este realizat dintr-un cmin executat din polietilen de nalt densitate, dotat cu o pomp fiabil pentru ap rezidual. Apa uzat este deversat la captul din aval, ntr-un canal public cu nivel liber sau ntr-o alt conduct sub presiune. Conductele sub presiune pot fi instalate sub form de reea ramificat sau de reea inelar, cea de-a doua soluie realiznd o siguran mrit n exploatare. Ca echipamente de pompare se pot utiliza pompe moderne cu toctor, precum i pompe MultiCut. Pentru conductele de transport se recomand conducte sub presiune cu diametrul calculat pentru funcionare sub presiune, deci cu diametre nominale mult mai reduse dect n cazul canalizrilor cu nivel liber. La acestea din urm, diametrul minim este adoptat n primul rnd din raiuni de siguran n exploatare i apoi din considerente hidraulice, iar conform STAS 3051-91 pentru canalizri n sistem separativ, este de minim 250 mm. Schimbarea ipotezelor de funcionare a canalizrii conduce la un volum de munc pentru instalare mai mic, i n final la un efort de investiie mult diminuat. n exploatare, pentru evitarea nfundrii conductelor cu diametru mic se instaleaz o staie de aer comprimat pentru splarea conductelor la captul amonte al conductei de transport sub presiune,.
134
Volumul mic al conductelor de transport, ct mai ales regimul de viteze mrit, impus pentru vehicularea sub presiune a apelor uzate, conduc la diminuarea timpului de meninere a apei reziduale n canalizare. n acest fel se prentmpin producerea unor fenomene de fermentaie pe traseul reelei. n sistemele clasice de canalizare gravitaional, stagnarea apei pe traseul reelei conduce la apariia n apa uzat a fazei de fermentaie anaerob acid, care produce mirosuri dezagreabile i face ca apa s devin coroziv pentru betoane, mai ales la contactul cu atmosfera, respectiv n zona gurii de deversare. Un alt avantaj al transportului sub presiune a apelor uzate const n evitarea depunerilor.
Succesul inspir ncredere

De peste 25 de ani firma JUNG PUMPEN acioneaz cu succes n domeniul sistemelor de canalizare sub presiune, avnd amenajate mai bine de 100.000 de instalaii n spaiul european. JUNG PUMPEN s-a detaat net ca lider de pia n sectorul canalizrii sub presiune.
Costurile sunt decisive

Sistemul de canalizare sub presiune practicat de firma JUNG PUMPEN constituie, mai ales pentru localitile medii i mijlocii, o alternativa economic fa de sistemul de canalizare convenional gravitaional. Acest sistem se recomand ca fiind simplu, rapid, independent de configuraia terenului i ca atare ieftin fa de soluia clasic gravitaional. Eficiena economic, sigurana n exploatare i compatibilitatea cu mediul nconjurtor constituie criterii decisive, care au determinat deja numeroase administraii comunale s aplice sistemul sub presiune. ns nu doar costurile reduse ale investiiei pentru canalizarea sub presiune se dovedesc a fi prioritare n adoptarea acestui sistem. Construciile dispersate (sprawl urban), parcursurile lungi de conducte pentru ap rezidual, topografiile sau configuraiile de teren defavorabile pledeaz i ele pentru utilizarea canalizrii sub presiune. La rndul lor, cheltuielile de exploatare sunt i ele inferioare, n funcie de condiiile aplicaiei. Acest lucru este demonstrat printr-o analiz comparat a sistemelor de canalizare, efectuat de Comisia de Lucru pentru Ap a Landurilor (LAWA), n condiiile aplicrii liniilor directoare pentru efectuarea calculelor dinamice de comparare a costurilor, care evideniaz o structur clar a costurilor. Aceast analiz ia n considerare costurile de investiie, costurile de exploatare i durata de via a lucrrii, premis pentru o comparare obiectiv a variantelor fiind operarea la aceiai parametri de proiectare.
Calitatea componentelor decisiva pentru o investiie rentabil i de lung durat

Staia de pompare (SPAU)
Calitate verificat: indiferent dac este vorba de varianta practicabil pentru zone pietonale (PKS) sau cea pentru zone carosabile, pentru automobile ori camioane (PKSD), toate staiile de pompare prefabricate sunt practic cmine executate de firma JUNG PUMPEN, pe baza unei tehnologii omologate de ctre Institutul German de Tehnic a Construciilor (Deutsches Institut fr Bautechnik, DIBt). Cminele din material plastic produse de JUNG PUMPEN n uzinele proprii sunt fabricate din polietilen reciclabil rezistent la coroziune. Combinaia dintre suprafaa neted i forma optimizat a bazei cminului asigur reducerea depunerilor din interiorul acestuia. Cminele
135
din material plastic sunt asigurate mpotriva presiunii, fiind etane la apa freatic. Ele sunt amplasate n sol, fr lucrri suplimentare de betonare. Datorit dimensiunilor constructive compacte i a greutii reduse, instalarea se realizeaza rapid, necesitnd un volum de excavaie minim. Cminele sunt livrate ca produse finite, prevzute cu toate armturile necesare. Montajul, ct i ntreinerea extrem de uoar a SPAU, sunt asigurate de sistemul de conducte i instalatii electrice montate de furnizor care asigura efectuarea interventiilor pentru cuplarea pompei din exterior. Dotarea cminului este completat cu un clapet de reinere (clapet de sens unic), un dispozitiv de blocare i un racord pentru instalaia de splare. Cminul dispune de asemenea de o deviaie de presiune, ncepnd cu DN 40.
Pompa cu toctor MultiCut

Pompele submersibile cu toctor reglabil, amplasat la exteriorul corpului pompei, destinat mrunirii materialelor grosiere din apa rezidual menajer, prezint cel mai nalt grad de siguran. Sistemul de tocare permite utilizarea de conducte sub presiune dimensionate redus, ncepnd cu DN 32. Datorit celor peste 60.000 de tocturi pe minut sunt dezafectate inclusiv impuritile cu coninut fibros. evile de splare, care n anumite cazuri speciale pot fi instalate la pomp, asigur un excelent efect de curare, generarea de impuriti n interiorul cminului devenind astfel improbabil.
Splarea pentru evitarea mirosurilor i a coroziunii

Datorit extinderii sistemelor de canalizare, n ultimii ani s-au extins din ce n ce mai mult si reelele de canale, ceea ce a condus la durate tot mai mari de meninere a apei reziduale n conducte. Se constat, totodat, o reducere sever a cantitii de ap rezidual deversat, n raport cu cantitatea de impuriti considerat constant, i proporional cu numrul de locuitori racordai. Apa rezidual, care devine din ce n ce mai ncrcat, se altereaz i produce fenomene auxiliare neplcute, precum generarea de mirosuri urte i corodarea betonului, n special n zonele de deversare. n plus, perioadele mari de staionare a apei reziduale pot produce colmatarea conductelor sub presiune. Pe baza experienei acumulate, firma JUNG PUMPEN recomand utilizarea unor instalaii de splare a evilor sub presiune. La intervale de timp calculate, n conductele de canalizare se refuleaz aer comprimat furnizat de un compresor, asigurndu-se astfel desfundarea conductei de canalizare. Se realizeaz astfel golirea parial a conductei sub presiune. Injectarea regulat de aer proaspt cu oxigen i evacuarea rapid a apei reziduale prentmpin procesele anaerobe i, n consecin, generarea fenomenelor anaerobe de alterare a apei. n acest fel pot fi evitate cheltuielile deloc neglijabile aferente combaterii mirosurilor neplcute i coroziunii.
Sistemul de comand
Se pot realiza diverse concepte de comand: de la comanda cu electrocontacte la comanda cu microprocesoare i de aici pn la telecomunicaie i acionare de la distan, dintr-un punct central de comand. Operarea pompelor funcie de nivel este asigurat prin intermediul a dou contactoare de nivel ce lucreaz independent unul fa de cellalt, garantnd o siguran maxim n exploatare.
136
Comanda prin intermediul microprocesoarelor permite operarea pe baza unor funcii cuprinztoare, pornind de la registrul de exploatare stabilit funcie de evenimentele nregistrate anterior i continund cu ajustrile de operare prestablite in punctele de comutare, pn la unitatea de transfer de date. Sistemul nostru de Software HighControl permite gestionarea a 999 de staii de pompare, transmiterea de evenimente liber programabile prin SMS, evaluarea grafic a celor mai diveri parametri i multe altele. Iar pentru supravegherea, controlul i operarea eficient a ntregului sistem de canalizare i a staiei de epurare, pachetul complet de software descris mai jos al firmei HST- Germania asigur cele mai nalte standarde de calitate. Un pachet complet alctuit din sistemul de canalizare sub presiune i staia de epurare SBR, dirijat de sistemul de comand integrat, care pune n concordan aceste dou sisteme, este n avantajul operatorilor i al investitorului.
Staiile de epurare cu sistem integrat SBR-HST sunt flexibile, modulare i economice

Pentru a face fa cerinelor internaionale de calitate i pre, HST ofer o staie de epurare cu sistem integrat SBR, special dezvoltat pentru aceste cerine. Se respect normele n vigoare pentru apele epurate, se garanteaz o durat lung de via a echipamentelor i instalaiilor, se garanteaz costuri ct mai reduse de operare i energie, precum i o modularitate corespunztoare care permite extinderea ulterioar uoar. Sistemul de dirijare a procesului, automatizarea, monitorizarea i telemetria (HydroDat V8 i TeleMatic) garanteaz o flexibilitate ridicat a procesului. Centrul de comand al sistemului integrat HST-SBR pentru staia de epurare SBR, asigur tehnologia ntregului sistem de epurare, respectiv tehnologia de aerare, tehnologia de decantare a apei epurate i automatizarea, inclusiv interconexiunea acestui soft cu HydroDat V8. Testarea i luarea n exploatare a sistemului de automatizare sunt de asemenea incluse n setul SBR-HST. Alte lucrri aferente construciei ntregii staii de epurare sunt realizate de partenerii notri locali, ceea ce asigur o prestaie conform cu cerinele locale, un serviciu local de ntreinere de nalta clas i locuri de munc de ambele pri.
Staie de epurare cu sistem integrat HST- SBR
137
Caracteristicile principale ale tehnologiei HST- SBR:

Componente centrale ale SBR, dezvoltate special, de ex. decantorul pt. apa epurat i tehnica de dirijare a procesului; Optimizare a controlului procesului, prin tehnica de proces HST care nlesnete reducerea volumelor de proces i a dimensiunii utilajelor; nregistrare permanent i protocolare a procesului de operare; Recunoaterea stadiului de proces i adaptarea dozrii cu oxigen la stadiul procesului, cu evitarea consumului inutil de energie; nregistrarea zonei de separare a apei epurate i a nmolului, asigurnd astfel o durat redus a decantrii apei epurate i utilizarea timpului de retenie ctigat pentru o mai bun performan a epurrii.
Avantajele obinute sunt:

Calitate superioar a produsului prin standardizarea produciei proprii i meninerea standardului de calitate al firmei; Costuri reduse de investiie i de operare; Eliminarea consumului de substane chimice pentru epurarea apelor uzate menajere obinuite; Consum mic de energie, cu operare simpl si costuri salariale reduse; Stabilitate excelent a procesului, datorit automatizrii complete, cu sistem de dirijare a procesului, protocolare, monitorizare i alarmare de la distan; Siguran n exploatare la nivel ridicat, lucrri realizate cu materiale rezistente i cu durata mare de via, ct i cu garanii din partea productorilor; Dimensionarea de proces conform normelor germane DWA (A131 si M210) Flexibilitate mare n operare i modularizarea sistemului, cu opiuni pentru tratri speciale (igienizare cu UV sau epurare biologic cu membrane); Tehnologie IT de ultim or.
Sistem integral de comand i dirijare pentru canalizare sub presiune i staie de epurare SBR cu sistem integrat
Avantajele celor dou sisteme prezentate se amplific prin mbinarea lor cu sistemul de dirijare integral. Astfel rezult avantaje suplimentare, prin utilizarea funciilor specializate ale sistemului integral de dirijare: Monitorizarea capacitii pompelor, Prognozarea capacitii, Determinarea i afiarea caracteristicilor zilnice, sptmnale i anuale, Monitorizarea consumului de energie, Monitorizarea timpului de inactivitate,
138
Determinarea strii agregatelor, Controlul i dirijarea volumelor, Determinarea prognozelor de retenie, Adaptarea la operarea pe timp de iarn/var, funcionare continu, secvenial i n intervale.
Este posibil ca prin sistemul de dirijare s se adapteze n mod optim ansamblul format din reeaua de canalizare i staia de epurare, la regimul de variaie orar a debitelor de canalizare. Considerarea funcionrii celor dou sisteme total independente unul fa de cellalt, are drept consecin dimensionarea staiei de epurare la debitele de vrf, n timp ce n canalizare conductele erau dimensionate ori prea mari ori prea mici, ceea ce a dus fie la o suprasolicitare a staiei de epurare, fie la o subsolicitare. Asemenea dezavantaje sunt remarcate acolo unde s-au produs modificri n structura populaiei i deci i a cantitilor de ape uzate, fa de cele calculate i proiectate n baza prognozelor anterioare. Sistemul integral de dirijare nlesnete adaptarea n timp a ntregului sistem de canalizare-epurare la transformrile demografice, cauzate de migraia populaiei sau reducerea natural a numrului de locuitori. De asemenea acest sistem nlesneste coordonarea optim a fluxurilor de ape uzate n sistem. Astfel, dac volumul de stocare din reeaua de canalizare este epuizat la un anumit moment dat, sistemul verific ce debit poate fi tratat n staia de epurare (operaiune PUSH), i n functie de acesta, regleaz regimul de funcionare. Sistemul mai poate asigura aprovizionarea staiei de epurare cu debite de ape uzate n perioadele de reducere natural a debitelor canalizate, de exemplu pe perioada nopii (operaiune PULL). nregistrarea on-line i interpretarea permanent a procesului pe baza datelor stocate, care evideniaz anumite regimuri de funcionare istorice, garanteaz o evoluie normal a sistemului. Asfel se realizeaz o baz de date sigur, pentru luarea deciziilor i a realizrii prognozelor pe termen lung. nregistrarea detaliat a tuturor cantitilor de ape uzate de la fiecare gospodrie i/sau productor de ape uzate permite decontarea exact a taxelor pentru ap uzat, precum i o evaluare exact n cazul introducerii eronate a unor volume de ap n reea sau a unor cazuri de daune. Unitile descentralizate de automatizare i comunicaie instalate la staia de pompare SPAU asigur nregistrarea variaiei nivelurilor de ap din bazinul staiei, a consumului de energie, a presiunii manometrice, i sesizeaza toate datele, n special perturbaiile din sistemul de canalizare. Toate aceste date din sistemele pariale sunt nregistrate de sistemul integral de dirijare, care evalueaz i prelucreaz datele pentru dirijarea supraordonat a procesului. Un flux perfect de date este garantat prin interfee de comunicare, pentru realizarea unei comunicri LAN conform normei europene IEC. Posibilitatea de a influena fluxul apelor uzate i ncrcarea lor ntr-un sistem total, format din reeaua de canalizare i staia de epurare, determin i dimensionarea staiei de epurare. Un exemplu: O staie de epurare cu sistem integrat HST-SBR pentru o cantitate de aduciune de 1000 mc/zi (cca. 6700 LE) va fi dimensionat dup normele internaionale convenionale (fr sistemul integral de dirijare a sistemului) ca i cnd toat cantitatea de ap uzat ar sosi la staia de epurare n timp de 10 ore, deci staia va fi dimensionat pentru a putea prelua debitele i ncrcrile maxime orare.
139
Rezult astfel un debit de dimensionare Qmax= 100mc/h. Dac exist posibilitatea de distribuire a cantitilor care sosesc la staia de epurare pe 16 sau 24 de ore, atunci aceasta are un efect enorm de mare in dimensionarea staiei de epurare i n reducerea costurilor de exploatare. Distribuire Qmax pe Qmax Volum recipient compensator Volum SBR Necesar de oxigen Performan suflante Performan pompe 10 ore 100 m/h 226 m 1402 m 125 Nm/h 30 kW 3 kW 16 ore 63 m/h 141 m 1297 m 115 Nm/h 25 kW 2 kW 24 ore 42 m/h 94 m 1238 m 110 Nm/h 22 kW 1,5 kW
Dup cum se poate vedea n tabelul de mai sus, conducerea unitar a sistemului asigur reducerea volumului bazinului de compensare i omogenizare cu peste 50%, iar pentru bazinul SBR volumul poate fi redus cu 10%. Necesarul de oxigen scade, capacitatea suflantelor poate fi redus, n final realizndu-se economii importante de investiie i energie. Cu ct mai mare este cantitatea ncrcrilor intrate n staia de epurare, cu att mai mari sunt posibilitile de reducere a costurilor.
Concluzii
Sistemul integral de dirijare prezint urmtoarele avantaje: Asigur un regim de operare adaptabil funcie de debite i ncrcri; Utilizeaz eficient volumele de stocare i retenie din staiile de pompare Asigur pre-tratarea apelor uzate n staiile de pompare Asigur conducerea unitar, att a procesului de operare a reelei de canalizare, ct i a staiei de epurare Asigur echilibrul ntre fazele cu debite i ncrcri de vrf i cele cu sarcini reduse Asigur costuri totale reduse de investiie i exploatare, n comparaie cu sistemul clasic; Utilizeaz eficient sistemul de canalizare-epurare n ansamblu (echilibrarea fluxurilor de volum i ncrcri) Asigur o siguran ridicat n exploatare prin know-how SCADA (control de supervizare i achiziie de date) Cu costuri minime asigur supravegherea complet a sistemului de canalizareepurare; Reduce valorile de calcul pentru volumele staiilor de epurare i dimensiunea utilajelor tehnologice, prin eliminarea din calcul a variaiilor mari de debite i ncrcri chimice
140
MODELAREA REELEI DE CANALIZARE UNIFICATE A MUNICIPIULUI TRGU MURE PE BAZA DATELOR DE MSURARE REALE
Zoltn Natchev*
RobEx Automatizri S.R.L., 410605, Oradea, os. Borului, Nr. 40, E-mail: natchev@robexrom.ro
Cuvinte cheie: canalizare; date de msurare reale; modelare reea de canalizare
Istoric
Trgu Mure dispune de o reea de canalizare de 236 km. O mare parte a acesteia constituie un sistem unificat, adic apa rezidual i cea pluvial sunt colectate ntr-un canal comun. Reeaua de baz a fost construit n 1910. n vederea micorrii solicitrii canalelor n caz de precipitaii abundente s-au construit deversoare n diferite puncte ale reelei, astfel o parte din apa rezidual amestecat cu cantiti mari de ap pluvial este dirijat ctre canalele deversoare. Deversoarele au fost proiectate astfel nct numai apele diluate, cu un coninut sczut de impuriti, s ajung n canalele deversoare, iar din acestea n emisar (direct, sau prin prurile adiacente indirect, n rul Mure).
Descriere
Scopul proiectului este modelarea reelei de canalizare. ns pentru atingerea acestuia este necesar calibrarea modelului obinut pe baza msurrilor reale. Avnd la baz modelul calibrat, se poate stabili, care deversoare trebuie reconstruite astfel nct s corespund normelor UE n privina raportului ap pluvial/ap rezidual, considernd de asemenea extinderea ulterioar a reelei. Sarcina firmei Robex a fost realizarea msurtorilor necesare calibrrii i asigurarea rezultatelor. Cerinele impuse msurtorilor: n cazul nivelului n domeniul 50 mm...2 m precizie de +5 mm i rezoluie de 2 mm; n cazul vitezei de curgere n domeniul 0,2...3 m/s precizie de + 0,05 m/s i rezoluie de 0,01 m/s; execuie antiex. n cadrul campaniei de msurare s-a utilizat debitmetrul ultrasonic PCM Pro, cu funcionare pe baza principiului corelrii ncruciate, productor Nivus GmbH. Acest aparat satisface n totalitate cerinele de mai sus.
141
Avnd n vedere compexitatea reelei, s-au stabilit 42 puncte de msurare, majoritatea fiind amplasate n jurul deversorilor. n cazul n care n amonte de un deversor s-au ntrunit mai muli colectori, fiecare ramur de influent a fost msurat separat. Efluenii au fost msurai de asemenea.
n dou locuri au existat i staii de distribuie, n cazul acestora s-au msurat evident ambele ramuri. Dei exist posibilitatea msurrii cantitilor deversate, aceasta nu mai avea rost, deoarece ea se poate calcula cunoscnd cantitile totale de influent i efluent la deversori. Un punct de msurare a fost instalat n canalul bazinului de avarie. Deoarece, ncepnd cu primul deceniu al secolului trecut i pn astzi, reeaua de canalizare este n permanent construcie i dezvoltare, fazele i perioadele de construcie putnd fi clar distincte, am putut ntlni diverse forme ale seciunii canalelor (circulare, ovoide, semicirculare, etc.). Materialul canalelor este betonul.
142
n mod interesant canalele i cminele construite cu aproape 100 de ani n urm sunt ntr-o stare mai bun, dect cele care au o vrst de numai 30-40 de ani. Acest fapt dovedete ns regresul construciilor... Montarea i instalarea senzorului se realizeaz diferit n funcie de forma seciunii canalelor. Montajul este mai dificil n cazurile n care exist depuneri de 10-20 cm, de diferite structuri (afnat sau compact), ntlnite n zonele cu un unghi de nclinaie mai mic. Cel mai simplu a fost montajul n seciunile circulare, unde condiiile hidraulice nu au permis formarea depunerilor. n aceste puncte de msurare am utilizat dispozitivul tip colier (utilizabil la diametre de la 20 cm chiar i pn la 1 m), reducnd semnificativ timpul montrii. Aceast soluie s-a dovedit a fi aplicabil i la seciuni ovoide de dimensiuni mai mici (30/45, 40/60).
n celelalte locuri senzorii au fost montai pe o tabl special care la rndul ei a fost fixat pe fundul i pe peretele canalului sau n alte cazuri pe cei doi perei ai canalului, cu ajutorul uruburilor. Dac am ntmpinat depuneri solide, tabla a fost fixat de aceasta. n cazul depunerilor moi s-a aplicat scoaterea senzorului peste nivelul depunerilor cu ajutorul unui suport, sau senzorul a fost montat n lateral, pe peretele canalului. n aparat se pot introduce dimensiunile stratului de depuneri respectiv nlimea suportului sau mrimea deplasrii senzorului, astfel rezultatul este n continuare debitul exact, nefiind necesare alte calcule de corecie.
143
Nivelul mediu al apei n timpul instalrii n majoritatea cazurilor a fost de 5-35 cm. n cazul colectoarelor principale (n aval de deversori) nivelul a fost i mai mare, chiar i n perioade lipsite de precipitaii, astfel pe timpul lucrrilor de instalare a fost necesar redirijarea apei n staiile de distribuie pe cealalt ramur de canal. Datele msurate au fost extrase sptmnal din mediul de stocare al aparatului (card CompactFlash). Aceste date au fost predate proiectanilor n format Microsoft Excel (.xls). Datele sptmnale (nivel, vitez de curgere, debit) extrase din fiecare aparat au fost reprezentate i grafic. Pe graficele trasate se pot identifica ciclurile zilnice ale perioadelor lipsite de precipitaii, respectiv influena evenimentelor de precipitaii.
144
Pentru a putea prevede efectele acestora, este necesar cunoaterea cantitii i intensitii exacte ale precipitaiilor. n acest scop s-au instalat 28 buc. pluviometre pe teritoriul oraului i bazinul hidrografic adiacent pe acoperiurile unor cldiri, n grdini, pe dealuri. Extragerea datelor din aparate i prelucrarea lor s-a efectuat de asemenea sptmnal.
Dup cum se observ n figurile anexate, numai analiza concomitent a precipitaiilor i a debitelor ne furnizeaz rezultate corespunztoare n procesul de modelare a reelei de canalizare. Intensitatea i durata precipitaiei sunt de asemenea factori importani. Ploile domoale, de durat nu constituie o problem pentru o reea bine proiectat i construit, ns ploile toreniale de 15-20 de minute suprasolicit canalele chiar i n cazul unei realizri bine gndite. Chiar i reelele care au fost mult supradimensionate devin insuficiente n astfel de cazuri, avnd n vedere schimbrile fa de situaia din timpul proiectrii: extinderea suprafeei oraului i a ariilor asfaltate n detrimentul spaiilor verzi. De aceea se impune definirea evenimentului de precipitaie competent, ceea ce nseamn precipitaia de durata, de intensitatea i de distribuia corespunztoare, necesare proiectrii. n cadrul campaniei de msurare sunt necesare minim trei astfel de evenimente competente n vederea garantrii rezultatelor corespunztoare.
Concluzii
n concluzie se poate constata c modelarea reelei este un proces complicat, n care este nevoie de colaborarea experilor furnizorului de servicii de canalizare, ale proiectantului i ale firmei care efectueaz msurtorile. Numai prin aceast colaborare se poate asigura invizibilitatea canalizrii apelor reziduale i pluviale.
145
REABILITARE STATIA DE EPURARE POARTA ALBA INDEPENDENTA ENERGETIC
Aurel Presura *
ing. Director Tehnic SC RAJA SA
Summary
With regard to the operation of the modern wastewater treatment plants, the electricity costs represent an important component of the WWTPs operational costs, estimated at ~ 30-35%. Considering the program for extension of the wastewater treatment plants in the county in the following years, foreseen by the Sectorial Operational Programme for Environment (SOP ENV), which comprises over 50 small and medium WWTPs, SC RAJA SA Constanta initiated a project for modernization of Poarta Alba Waste Treatment and Energy Recovery Facility. The new wastewater treatment plant will assure the treatment of wastewaters for a population of ~ 25,000 inhabitants, including Poarta Alba, Murfatlar and Valu lui Traian localities. The modernization of the energetically independent wastewater treatment plant is based on an American concept which propose the use of the locally available biomass sources, as well as other renewable energy systems as wind turbines. The article comprises a description of Poarta Alba project which assures the energetic independence of the Wastewater treatment plant, a solution that could be extended also to other wastewater treatment plants which have the capacity to assure renewable additional sources of energy. SC RAJA SA este al doilea mare operator in domeniul alimentarii cu apa a populatiei din Romania, dupa Bucuresti si are ca actionari Consiliul Judetean Constanta si un numar de 33 de Consilii Locale. Deserveste o populatie de peste 577.000 de locuitori din 10 orase si 44 de localitati din Judetul Constanta, care in sezonul estival ajunge la 2.000.000 datorita turismului RAJA detine si opereaza in prezent un numar de noua statii de epurare, din care doua sunt modernizate prin programe europene, doua sunt in curs de modernizare si se intentioneaza sa se modernizeze si celelalte cinci statii.
146
In Fig. 1 sunt prezentate statiile de epurare din Sistemul Litoral.
Prin Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) sunt propuse a se construi opt noi statii de epurare pana in anul 2013, iar pana in anul 2018, RAJA intentioneaza sa modernizeze si sa construiasca 54 de statii de epurare pentru a se conforma la angajamentele asumate de Guvernul Romaniei fata de Uniunea Europeana. In total este estimata o investitie de peste 230 milioane in sectorul de apa uzata pana in anul 2015, in scopul de a se asigura colectarea si epurarea apei uzate pentru comunitatile de peste 10.000 locuitori. O prioritate importanta pentru RAJA o reprezinta costurile de exploatare ale acestor statii de epurare, in mod deosebit costurile energetice. Pornind de la acest deziderat, SC RAJA SA si-a propus sa modernizeze Statia de epurare Poarta Alba, care sa devina independenta din punct de vedere energetic.
147
Acest concept consta in: - generarea de energie alternativa din epurarea apelor uzate; - utilizarea surselor de biomasa disponibile pentru producerea energiei, existente la nivel local; - energie eoliana. Statia de epurare Poarta Alba existenta a fost proiectata sa trateze 11.000m/zi de apa uzata si este amplasata pe aproximativ 1,4 ha. Aceasta statie a fost construita in anul 1970 si extinsa la capacitatea actuala intre anii 1982-1995. Metantancurile si unitatile de biogaz au fost adaugate in anul 1997. Statia deserveste in prezent localitatile Poarta Alba (populatie ~ 4.700 locuitori) si Murfatlar (populatie ~ 10.800 locuitori) si este amplasata in vecinatatea Canalului Dunare-Marea Neagra. Consumul de energie electrica de la SE Poarta Alba este prezentat in tabelul 1: Tabelul 1 Anul 2006 23527 23626 24542 23807 21732 19383 18420 23931 20594 21230 20893 24437 266122
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Total
2007 22186 20391 20677 18663 17408 16997 17288 19671 20654 20488 20510 21200 194383
Din acest tabel se constata ca media de consum lunar este de 22.000 kwh, iar cea anuala este de 250Mwh. Noua propunere de proiect este pentru o statie de epurare care sa deserveasca o populatie de aproximativ 25.000 de locuitori, incluzand Poarta Alba, Basarabi si Valu lui Traian. Realizarea acestui concept impune aplicarea urmatoarei strategii in proiectarea statiei de epurare: - Caracterizarea completa a debitului de apa uzata influent, curent si viitor, si a incarcarilor de la Statia de epurare. In urma procesului de epurare a apelor uzate, cantitatea de namol preconizata este de aproximativ 3800 t/an. - Identificarea tuturor surselor de biomasa din zona. Podgoria Murfatlar produce anual aproximativ 6000 tone de reziduuri organice, ferma de animale Poarta Alba produce 70 tone balegar pe luna, ferma Valu lui Traian 60 tone de balegar pe luna, iar inchisoarea Poarta Alba 1,5 tone de grasimi pe luna, alte reziduuri disponibile fiind cele agricole: rapita si porumbul. - Sursele de energie suplimentara valorificand potentialul eolian din zona. Conform studiului facut de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei privind potentialul eolian reiese ca Dobrogea, in special zona Murfatlar-Poarta Alba, reprezinta regiunea cea mai
148
favorabila instalarii turbinelor eoliene, cu o viteza medie anuala a vantului cuprinsa intre 5.0 si 11,5 m/s. (Fig.1).
Fig.1 Noul concept privind abordarea tehnica a SE Poarta Alba este indicat in Fig. 2:
Fig.2 Nota: Descarcarea se face in Canalul Dunare-Marea Neagra. Etapele de producere a energiei in urma procesului de epurare se prezinta astfel: 1. debitul de apa uzata cu incarcarea specifica intra in statia de epurare 2. are loc procesul de prelucrare a apei uzate in urma caruia rezulta namolul 3. se adauga sursele suplimentare de biomasa 4. namolul si biomasa colectata sunt transformate in gaz 5. gazul este transformat in energie. Avand in vedere aporturile de biomasa previzionate, tehnologiile folosite in SUA vor fi evaluate raportat la ultimii doi pasi pentru a determina care este cea mai potrivita.
149
Tehnologiile care vor fi avute in vedere pentru Pasul 4 includ gazificarea si fermentarea anaeroba. Tehnologiile avute in vedere pentru Pasul 5 includ motoarele cu pistoane, celulele de combustibil, microturbinele si turbinele cu abur. Completarea necesarului de energie pentru functionarea in parametrii a statiei de epurare se face prin aport de energie eoliana (Pasul 6). In proiect s-a prevazut amplasarea a uneia sau a doua turbine eoliene in incinta SE Poarta Alba. Capacitatea totala a statiei de producere a energiei va fi cuantificata si evaluata raportat la necesul energetic al statiei (Pasul 7). Reziduurile de biosolide vor fi evaluate in ceea ce priveste pretabilitatea acestora pentru reutilizare locala (Pasul 8). Va fi evaluata necesitatea unei tratari suplimentare, ca de exemplu compostarea sau pasteurizarea. Costurile estimate pentru executia SE Poarta Alba sunt prezentate in tabelul 2: Tabelul 2 Costurile de capital Statia de epurare Manipularea/Fermentarea namolului Unitatile de transformare a gazului in energie Turbina (turbine) eoliene Subtotal Constructii si neprevazute Total Costurile estimate () 5.000.000 2.000.000 170.000 270.000 7.170.000 1.500.000 8.940.000
In prezent costurile cu electricitatea reprezinta 75% din costurile anuale de operare si intretinere ale SE Poarta Alba. Necesarul de energie previzionat pentru noua Statie de epurare este de aproximativ 1500 Mwh/an si un cost de 135.000 . La o capacitate instalata de productie de 200 kw, SE Poarta Alba poate produce peste 1000 Mwh/an, asigurand 2/3 din necesarul previzionat. Cantitatea de energie produsa pe amplasament poate fi si mai mare si depinde de incarcarea apei uzate, disponibilitatea surselor de biomasa si disponibilitatea eoliana. Este posibil sa statia sa necesite achizitionarea de energie din retea in anumite momente si sa vanda electricitate in excces in alte momente. Conform Tabelului 3, costurile anuale includ serviciul datoriei, operarea si intretinerea si sunt estimate la aproximativ 950.000 . Tariful de canalizare perceput de RAJA este de aproximativ 0,5 /m. Presupunand ca avem un debit facturat de 5600 m/zi, SE Poarta Alba va genera venituri din apa uzata de peste 1.000.000 /an din tarifele pentru consumatori (Tabelul 4). Statia va produce un venit anual sub forma de costuri certe cu energia de aproximativ 90.000 . Veniturile suplimentare vor rezulta din certificatele verzi si tarifele de basculare pentru evacuarea foselor septice si a biomasei, dar care nu sunt incluse in tabelul 4. Tabelul 3 Costuri anuale Serviciul datoriei anual Operare si intretinere Electricitate Total Costuri estimate 714.000 100.000 135.000 949.000
150
Tabelul 4 Venituri anuale Tarif canalizare Valoare energie produsa Tarif de basculare Certificate verzi Total Venituri estimate 1.015.000 90.000 1.105.000
Estimarile prezentate au fost calculate fara a beneficia de analiza detaliata pe care o va furniza Studiul de Fezabilitate si, in consecinta, vor fi considerate ca estimari grosiere la acest moment. Analiza preliminara indica faptul ca economia eforturilor este favorabila.
Bibliografie:
1. Proiect Studiu de Fezabilitate SE Poarta Alba executat de PROED SA Bucuresti, 2006 2. Propunere proiect Reabilitare SE Poarta Alba executata de Coler&Colantonio SUA, 2008
151
POLUAREA SURSELOR DE APA SI MONITORIZAREA CALITATII ACESTORA

M., Cohl*
*Iasi, str. O. Botez, nr. 5A, email : mariacohl@yahoo.com
Abstract
This study regards the pollution of water sources by modifying their physical, chemical and microbiological indicator parameters over admitted limits, which make water improper to the purposes for which it had been used previously as sources for water supply systems. The phenomenon may have a long-term nature, which is a transient alteration of the balance between aquatic ecosystems with ecological and economical effects. The presence of polluting compounds depends on the human activities and the geological characteristics of the penetrated grounds. The detection of the pollutants is made by quantifying them and determining the physical, chemical and microbiological indicator parameters. We recommend the use of water sources which observe the conditions specific to water used for water treatment.
1. Poluarea surselor de apa si consecitele acestora. Transformari ale agentilor poluanti in mediul acvatic
Poluarea apei, consta in modificarea caracteristicilor fizico-chimice, biologice, bacteriologice si radioactive ale apei peste limita maxim admisa, declansata in mod direct sau indirect de activitati umane, fenomene naturale sau artificiale si care o fac improprie scopurilor in care era folosita anterior, ca apa potabila, industriala.
1.1 Poluarea naturala

Poluarea naturala este, in general de amploare mai redusa ca poluarea artificiala. Aceasta poate fi : intermitenta sau acidentala si se exercita asupra tuturor surselor de apa, respectiv: ape meteorice, ape de suprafata si ape subterane. Calitatea apelor poate fi modificata de unele procese naturale chimice, fizice si biologice. Impurificarea naturala cea mai frecventa este cunoscuta sub denumirea de inflorirea apei si se caracterizeaza prin dezvoltarea excesiva a algelor albastre sau verzi, a unor flagelate (clasa de protozoare caracterizate prin prezenta mai multor flageli, formatii alungite si subtiri care servesc ca mijloc de locomotie) si diatomee (alge microscopice unicelulare cu corpul inchis intre doua valve silicioase). Poluarea naturala nu are caracter de durata, ea constituie numai o alterare trecatoare a echilibrului dintre diferite ecosisteme acvatice (Teodosiu, 2001).
152
1.2 Poluarea artificiala

Nivelul poluarii artificiale este determinat de dezvoltarea demografica, urbanistica, industriala si agrozootehnica. Sursele artificiale de poluare cele mai importante sunt reprezentate de rezidurile menajere, industriale si agrozootehnice (sursele de poluare agrozootehnice sunt mult mai poluante decat cele menajere). Poluarea artificiala se poate clasifica dupa modul de emisie al poluantilor si dupa natura acestora. - Dupa modul de emisie a poluantilor poate exista o poluare permanenta si una accidentala. Poluarea permanenta poate fi, la randul ei, continua si interminenta. Emisia poluantilor se poate realiza din surse organizate (ape reziduale) si neorganizate (resturi menajere). Poluarea accidentala se poate inregistra in cazul emisiilor necontrolate cu diferiti poluanti sau in situatia accidentelor propriuzise. - Dupa natura poluantilor, poluarea poate fi : fizica, chimica si biologica.
2. Poluarea apelor de suprafata

2.1 Surse neorganizate de poluare
Surse neorganizate de poluare, de mai mica importanta si cu un caracter temporar si difuz, adeseori accidental chiar, sunt insuficient cunoscute, de regula neglijate, desi, nu arareori poluarile cauzate de ele au constituit cauzele unor epidemii de natura hidrica. Sursele neorganizate de poluare sunt reprezentate de diverse centre populate amplasate in apropierea cursurilor de apa pe care le polueaza ca rezultat al raporturilor teritoriale si de folosinta a apei.
2.2 Surse de poluare organizate

Sursele de poluare organizate, ale caror reziduuri se deverseaza in raurile receptoare printrun sistem de canalizare constituit in acest scop sunt de doua feluri : - Surse de poluare cu ape reziduale fecaloid-menajere, rezultate de la nivelul centrelor populate canalizate, din centre industriale, colectivitati inchise etc. ale caror debite variaza in raport cu marimea zonelor respective si cantitatea de apa distribuita. Aceste ape se caracterizeaza printr-un continut crescut in germeni microbieni, inclusiv germeni patogeni, enterovirusuri, oua de geohelminti, avand deci un potential epidemiologic crescut. Totodata, ele contin substante organice decompostabile consumatoare de oxigen, suspensii s.a.. - Surse de poluare cu ape reziduale industriale - provenite din societati si intreprinderi industriale, uzine, diverse instalatii, santiere etc. Tipuri de poluare a apelor de suprafata. Dupa natura si efectele substantelor continute in apele reziduale distingem urmatoarele tipuri de poluare: - Poluari care afecteaza proprietatile organoleptice si fizice ale apei, cum sunt: poluarea prin substante degradabile care consuma pina la epuizare oxigenul solvit distruge pestele si produce mirosuri obiectionale;
153
poluarea prin substante solide, fie de natura anorganica ducind la innisipari si innamoliri, fie prin substante organice care favorizeaza depozitari de namol ce fermenteaza si se ridica la suprafata apei sub forma de spume plutitoare; poluarea prin uleiuri, coloranti, descarcari de ape tulburi care modifica aspectul fizic al apei. - Poluari care afecteaza proprietatile chimice sau biologice poluari prin compusi toxici, ca metale grele, plumb, cositor, cupru, zinc, fier,antimoniu, crom, cianuri etc. care rezulta de la intreprinderile de galvanizare (argintare si nichelare prin galvanizare), prelucrarea metalelor etc.; poluare prin compusi organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca detergenti, pesticide, antibiotice, medicamente etc., care pot avea proprietati fizice si chimice nedorite sau pot conferi gusturi si mirosuri apei; poluare prin substante nutritive pentru plante (azot, fosfor, potasiu) care pot stimula dezvoltarea plantelor, algelor si planctonului, cu consecinte defavorabile asupra calitatii apei si desfasurarii proceselor de tratare a apei in scop potabil. Acesti poluanti se pot adauga la cei aflati in efluentii reziduali epurati conventional ; poluare prin saruri anorganice, care ridica gradul de salinitate al apei. Acestea pot proveni de la mine de carbuni, sonde de petrol, de la drenarea solurilor agricole saline etc. ; poluarea cu germeni microbieni, virusuri si paraziti particular din punct de vedere al sanatatii ocupationale. care prezinta interes
Tinand cont de faptul ca apele uzate care provin dintr-o serie de mari intreprinderi si combinate industriale, contin importante cantitati de petrol, fenol, metale grele, detergenti, pesticide, fertilizanti etc. substante care exercita efecte deosebit de nocive asupra florei si faunei acvatice, ca .si asupra sanatatii si confortului populatiei. Ne vom referi succint la citeva din aceste principale genuri de poluari : Daca unii poluanti cum ar fi de pilda detergentii, pesticidele, fenolii, reziduurile petroliere etc. in concentratiile in care se intilnesc de regula in apele de suprafata si respectiv in apele de baut, nu determina efecte toxice evidente, ele produc in schimb modificari intense ale proprietatilor organoleptice ale apei, perturba si ingreuneaza procesele de prelucrare a apei de suprafata in scop potabil si pentru alte necesitati, exercita efecte daunatoare asupra culturilor irigate cu astfel de ape etc. Alti poluanti cum ar fi : metalele grele, cianurile, nitratii si altele, atunci cand ating concentratii crescute in apa sau in produsele acvatice ce servesc de hrana omului (peste, scoici etc.), pot exercita efecte toxice sau chiar letale (Draghici, Perniu, 2002). Vom mentiona in sfarsit si existenta unei poluari naturale, in parte inevitabila, determinata de constitutia geologica particulara a solului care constituie bazinele de alimentare ale unor surse de apa sau, alteori, de prezenta in apa a unor substante care sunt rezultatul unor sinteze realizate de organismele telurice si acvatice.
154
3 Poluarea apei cu substante cu actiune predominanta asupra proprietatilor organoleptice

3.1 Poluarea apei cu reziduuri petroliere
Poluarea cu reziduuri de petrol a apelor de suprafata si uneori, a apelor subterane, reprezinta in momentul de fata, o problema deosebit de importanta si in particular, deosebit de dificil de prevenit si remediat. Intensificarea exploatarilor pentru depistarea de titei, dezvoltarea sistemelor de extractie si prelucrare, transportul si inmagazinarea acestuia, circulatia fluviala a navelor etc. constitute numeroase cauze de poluare petroliera a apelor de suprafata. In prezent acest gen de poluare a devenit alarmant, neexistind decat putine cursuri de apa care sa, nu fie afectate, iar consecintele acestei poluari asupra proprietatilor organolaptice ale apei, faunei si florei acvatice, sunt deosebit de nocive si persistente.
3.1.1 Indicatori de poluare a apei cu reziduuri petroliere

Cercetarile efectuate pe unele cursuri de apa, poluate cu reziduuri de petrol, au aratat intensitatea si persistenta acestui tip de poluare. Printre indicatorii urmariti, o atentie particulara s-a acordat substantelor extractibile, ca indicator chimic global, ce evidentiaza totalitatea reziduurilor petroliere si a germenilor petrol-oxidanti, ca indicator bacteriologic care, folosind pentru dezvoltarea lor substratul petrolier, se dezvolta cu atat mai puternic, cu cat acest substrat este mai bogat. Astfel de poluare s-a inregistrat pe raul Prut in data de 4 martie 2008, cand s-a pus in evidenta comportarea acestor indicatori, si s-a constatat ca, in aval de prima deversare de reziduuri petroliere, atat substantele extractibile, cat si germenii petrol-oxidanti, s-au inregistrat cresteri foarte importante, evidentiind astfel intensitatea poluarii. Un efect al proceselor de autopurificare, in portiunea terminala a raului Prut, schiteaza un proces de autoepurare, marcat atat printr-o oarecare scadere a numarului de germeni petrol-oxidanti cat si printr-o scadere, mai importanta a substantelor extractibile. De mentionat este faptuil ca, germenii petrol-oxidanti, reprezinta in acelasi timp indicatori de poluare, ai apei cu reziduuri de petrol (numarul lor crescand vertiginos dupa introducerea reziduurilor de petrol) ca si indicatori de autopurificare a apei de aceste reziduuri (numarul lor scazand pe masura ce substratul de petrol este indepartat).
3.2. Poluarea apei cu fenoli

Poluarea apelor cu fenoli reprezinta in momentul de fata o problema de o mare importanta, atat prin larga raspindire a acestei poluari cat si prin consecintele defavorabile pe care le exercita asupra vietii acvatice, asupra proprietatilor organoleptice si diverselor folosinte ale apei. Sursele multiple din care pot proveni fenolii, persistenta lor in apa bazinelor naturale, greutatea eliminarii lor in instalatiile de tratare a apelor, gustul si mirosul particular pe care-l confera acestora, constituie probleme care confrunta astazi organele si institutiile de specialitate raspunzatoare de protectia surselor de apa si de folosirea lor in aprovizionarea colectivitatilor. Fenolii sunt derivati hidroxilati ai hidrocarburilor benzenice la care gruparea oxidrilica OH este legata direct de nucleu. In functie de numarul acestor grupari oxidrilice se formeaza fenoli mono sau polivalenti. Din punct de vedere chimic, fenolii au proprietati net acide si reactivitate mare, mai ales daca nucleul benzenic mai contine si alte grupari substitutive ca de examplu acidul picric care are trei grupe de NO2. Datorita prezentei grupelor oxidrilice, atomii de oxigen ai nucleului sunt activati si se pot substitui usor mai ales cu clorul, formindu-
155
se clorfenoli, care poseda un gust si miros intens, asemanator iodo-formului, cunoscut sub numele de miros de farmacie. Acest miros si gust se produc prin actiunea clorului asupra apei care contine chiar si numai citeva grame de substante fenolice. Cu ani in urma s-au semnalat urme fine de fenoli in raul Prut
3.3 Poluarea apei cu agenti de suprafata anionici / detergenti

Printre alte substante chimice care contribuie in prezent la impurificarea surselor de apa, creind dificultati in utilizarea acestora pentru diverse scopuri ale economiei, detergentii sunt semnalatil in toate tarile, in cantitati crescande. Multiplele neajunsuri pe care le determina prezenta detergentilor in concentratii crescute in sursele de apa formarea de spuma, dificultati in prelucrarea apelor de suprafata, modificari defavorabile ale proprietatilor organoleptice ale apei de baut, actiunea lor toxica pentru om si animal s.a., justifica interesul general pentru acest tip de poluant al apelor . Poluarea apelor de suprafata cu detergenti a devenit mai frecventa in numeroase tari fata de apele subterane, care este semnalata mai rar (Simionescu, Stanescu,2002). Detergentii sunt substante care poseda proprietati de curatire. S-a ajuns astfel la prepararea de detergenti sintetici, mult mai eficienti si economici decat sapunurile, motiv pentru care acestea din urma au fost inlocuite in mare masura. Se disting doua mari clase de detergenti : ionici (anionici si cationici) si neionici. Dintre acestia, utilizarea cea mai larga o au detergentii anionici folositi intr-un procent de ~75%, detergentii neionici fiind folositi intr-un procent de 20%, iar cei cationici fiind folositi in proportie de ~5%. Dintre detergentii anionici, procentul cel mai mare il reprezezinta detergentii alchil-benzen-sulfonati (ABS), ~80%. De aceea, problema poluarii surselor de apa cu detergenti se refera cu precadere la detergentii anionici, respectiv la ABS. Majoritatea detergentilor sintetici folositi au doi constituenti majori: detergentul, agentul tensioactiv care in general este ABS si o serie de substante adjuvante, respectiv un amestec de saruri sodice: fosfati, carbonati, sulfati, silicati, perborati. Poluarea surselor de apa cu detergenti are loc ca urmare a: deversarilor in cursurile de apa sau la suprafata solului de ape reziduale care provin de la societati industriale de prelucrare a detergentilor sau din unitati care folosesc detergenti sintetici in procesul lor de productie (textile, pielarii, spalatorii). folosirii menajere a detergentilor (si spalatul strazilor). tratarii solurilor agricole cu insecticide sau fungicide care contin detergenti.
S-au inregistrat accidental, valori limita de detergenti in raul Prut.
3.4 Poluarea apei cu reziduuri provenite de la unitati de prelucrare a lemnului/celulozice

Intreprinderile de prelucrare a lemnului necesita o atentie deosebita, industria de celuloza si hartie fiind una din ramurile larg reprezentate in plina dezvoltare in tara noastra. Se stie ca poluarea bazinelor naturale de apa prin reziduuri provenite din industria celulozei a devenit o problema de mare actualitate si interes in intreaga lume, si importanta ei creste in masura in care si productia de celuloza se dezvolta neincetat. Industria de celuloza si hartie dispune in cea mai mare masura de apa, cantitati foarte mari de apa fiind necesare pentru procesul de fabricare si pentru eliminarea deseurilor. O fabrica mare de celuloza are un consum de apa echivalent cu al unui oras de 60 000
156
locuitori, iar apele reziduale neepurate de la o fabrica de celuloza, cu o productie zilnica de 100 t dau o incarcatura echivalenta cu apele reziduale neepurate ale unui intreg oras cu aproximativ 450 000 locuitori. Societatile de fabricare a celulozei si hartiei ocupa, printre celelalte categorii de unitati, primul loc in ceea ce priveste poluarea produsa, exprimata in echivalenti de populatie ( Ex. SC Letea Bacau) ;
3.5 Poluarea apei cu azotati / nitrati

Folosirea pe scara tot mai larga a ingrasamintelor azotoase in scopul sporirii productiei agricole a dus la o crestere sensibila a continutului de nitrati in sol, in unele produse agroalimentare, in apele de suprafata si subterane. O data cu cresterea concentratiilor de nitrati in mediu s-a constatat si o incidenta tot mai crescuta a intoxicatiilor cu nitrati sau methemoglobinemiei, in special la copiii mici. Semnalata pentru prima data in 1945 de catre Comly din SUA la un copil in a carui alimentatie artificiala se folosea o apa cu un continut crescut de nitrati (140 mg/l), boala a fost raportata ulterior de autori. Asocierea methemoglobinemiei la copil cu consumul de apa bogata in nitrati a fost intarita si de faptul ca, in localitatile unde apa de baut nu contine decat cantitati reduse de nitrati, sub 10 mg/l, nu s-au semnalat cazuri de methemoglobinemie . In zona judetului Iasi, s-au inregistrat concentratii de nitrati peste 50 mg/l in sursele proprii de apa din localitatile : Scobinti, Golaiesti, Halaucesti.
3.5.1 Provenienta azotatilor / nitratilor din apa

Fertilizarea terenurilor agricole cu ingrasaminte naturale si in special cu ingrasaminte azotoase sintetice, constituie principala cauza care a dus la cresterea continutului de nitrati in sol, vegetatie si sursele de apa. In teritoriile de ses intens fertilizate, in care se face o agricultura intensiva, apa de fantina contine cantitati de nitrati care ajung sau depasesc 100 mg/l, in timp ce apa fantinilor si izvoarelor din zone impadurite sau de deal, nefertilizate, contin cantitati scazute de nitrati. De altfel, a fost semnalat faptul ca fantinile din interiorul localitatilor, amplasate in apropiere de surse de poluare (latrine, grajduri sau depozite de gunoi, instalatii de canalizare, puturi absorbante etc.) au un continut de nitrati mult mai mare decit fantinile amplasate in afara localitatilor sau decat instalatiile centrale ale caror surse de apa sunt de regula la distanta de colectivitati. Corelatia intre gradul de poluare a solului cu reziduuri organice (umane, animale sau sintetice) si continutul de nitrati crescut al apelor si produselor agricole cultivate din zonele respective a fost frecvent semnalata, de unde rezulta importanta amenajarilor si respectarii zonelor de protectie sanitara a surselor de apa utilizate in alimentatia populatiei. Examene sistematice, privind continutul in nitrati ale apelor din surse proprii, efectuate in diverse localitati, au scos in evidenta faptul ca aceste ape au un continut in nitrati peste concentratia maxim admisa . Totodata, alaturi de cresterea concentratiilor de nitrati rezultati din degradarea si mineralizarea materiei organice, cresc si ceilalti indicatori chimici (amoniu, nitriti) si bacteriologici (numar total de germeni si coliformi) de poluare a apei. Cresterea in ultimii ani a continutului de nitrati in sol, ape subterane si de suprafata, vegetatie etc., ca urmare a fertilizarii solurilor cu ingrasaminte azotoase, este un fapt cunoscut. Aceeasi crestere importanta a continutului in nitrati se semnaleaza si in produsele alimentare cultivate pe terenuri fertilizate.
157
S-au intalnit insa si situatii cind apa de fantina continea cantitati crescute de nitrati, fara nici un semn de poluare. In aceste cazuri nitratii proveneau din depozitele de nitrati existente in mod normal in sol (origine telurica). Mentionam in sfirsit posibilitatea ca nitratii sa creasca in sursele de apa, in cele de surafata indeosebi, ca urmare a deversarilor de ape reziduale provenite din intreprinderile si combinatele care prepara fertilizante.
3.6 Poluarea apei cu pesticide

Folosirea in ultimele decenii pe scara tot mai larga a pesticidelor, a avut drept rezultat pe de o parte cresterea importanta a productiei agricole, ca urmare a combaterii tot mai eficace a daunatorilor, iar pe de alta parte imbunatatirea unor indici epidemiologici prin distrugerea vectorilor unor boli infectocontagioase si parazitare. Totodata utilizarea de cantitati mereu crescute de pesticide, a dus la o poluare tot mai extinsa a solului, alimentelor, aerului si surselor de apa, reflectata in acumularea de pesticide atit in flora si fauna acvatica, cit si in organismele umane si animale. Principalele grupe de pesticide folosite in agricultura in diferite tari, ca si in tara noastra si care pot fi antrenate in sursele de apa sunt : - Hidrocarburi clorurate : DDT-ul si metabolitii sai : aldrin, dieldrin, lindan, toxafen, endrin, heptaclor s.a., folosite ca insecticide. - Esterii acidului fosforic : chlorthion, malathion, methylparation, dimethoat, systox, metasystox etc., utilizate ca insecticide. - Acizi fenoxicarbonici : 2,4-D, 2,4-D ester, 2,4, 5-T etc., folositi ca ierbicide. - Carbonati : dimetilen, carbaryl s.a., folositi ca insecticide si fungicide. Se mai folosesc, de asemenea, ca erbicide substante din grupele : - triazine : simazin, propazin, atrazin ; - derivati bypyridyl : diquat, paraquat ; - compusi dinitro : dinoseb ; - acizi aromatici carbamici : TBA s.a. Diversele substante apartinind grupelor de mai sus poseda proprietati foarte diferite din punct de vedere, al toxicitatii si persistentei lor in sol si in apa, a volatilitatii etc. Acesti compusi pot provoca episoade localizate si temporare de poluare, mai ales cand sunt eliberati in mediu in mod accidental. O parte din acestia, suficient de rezistenti la degradarea chimica si biochimica, pot antrena o poluare durabila si extinsa in spatiu (compusi organoclorurati si in special DDT si produsi analogi). Desigur ca puterea poluanta a unui compus depinde si de cantitatea totala utilizata.
3.7 Poluarea apei cu azbest

Interesul si totodata ingrijorarea produse de efectul azbestului asupra sanatatii omului, au mers paralel cu cresterea productiei si folosirea acestei substante. Calitatile remarcabile ale mineralelor fibroase din grupul azbestului au fost recunoscute inca din antichitate dar extragerea si prelucrarea lor pe scara industrials a inceput abia la finele secolului al XIX-lea. Riscul profesional determinat de azbest a fost cunoscut inca din anul 1907 cand s-a raportat primul caz de fibroza pulmonara difuza la un angajat care avusese o expunere prelungita pentru ca, din anul 1930 azbestoza sa fie recunoscuta ca boala profesionala. Un alt aspect al expunerii la azbest a fost relatat in 1947 de Merewether care a aratat legatura dintre expunerea la azbest si cancerul pulmonar. Aceasta legatura a fost apoi evidentiata si
158
de numerosi alti autori care, in plus, subliniaza si corelatia dintre tumorile pleurei si peritoneului si expunerea omului in industria azbestului si in vecinatatea ei. Asocierea intre cancerul pulmonar si expunerea la azbest a fost constatata intai in industria textila din Marea Britanie. Anchete necropsice efectuate au aratat proportii crescute de cancer pulmonar printre azbestozici iar alte investigatii clinice efectuate au confirmat aceasta asociere.
3.8 Poluarea apei cu metale grele ( plumb, mercur, cadmiu) 3.8.1 Poluarea apei cu plumb
Plumbul reprezinta unul din poluantii care a confruntat societatea umana inca din cele mai vechi timpuri. In ultimele decenii dezvoltarea intensa a industriei chimice si metalurgice, a industriei constructoare de autovehicule, a celei de producere a benzinei la care compusii de plumb se adauga ca antidetonanti si a altor ramuri ale economiei, a avut drept consecinta, alaturi de enormele efecte pozitive, o crestere progresiva a poluarii elementelor de mediu cu plumb. Prezenta si cresterea continua a concentratei plumbului in mediul ambiant, in organisme apartinand regnului vegetal si animal, proprietatea lui de a se acumula in aceste organisme, inclusiv al omului si patologia pe care o determina, justifica interesul care se acorda in prezent acestui poluant. In prezent exista asemenea norme, stabilite insa separat pentru elementele de mediu, pentru locurile de munca si pentru produsele alimentare. Concentratia maxima de plumb permisa in apa este de 0.05 mg/l. In apa raului Prut s-au gasit valori nesemnificative ale parametrului Plumb.
3.8.2 Poluarea apei cu mercur

Mercurul este prezent in toate elementele de mediu (apa, aer, sol) in concentratii variate atat sub forma anorganica: mercurul elementar si vaporii sai, sarurile mercuroase si mercurice s.a., cat si organica: combinatiile in care mercurul este legat de un atom de carbon printr-o legatura covalenta de tipul derivatilor alkilati (metil-etil-mercur), arilati (fenil-mercur) si alcoxialkilatii. Daca inainte vreme utilizarea mercurului ca atare sau sub forma compusilor sai era destul de limitata, in ultimele decenii odata cu dezvoltarea tehnica si industriala a societatii umane, folosirea lui se face pe scara tot mai larga. Acest fapt a dus la o eliminare tot mai crescuta de mercur in mediu si la o crestere a concentratiilor sale in elementele de mediu. Valoarea admisa este 0,001 mg/l. In apa raului Prut, nu s-a semnalat prezenta elementului mercur.
3.8.3 Poluarea apei cu cadmiu

Element ce nu este indispensabil organismului uman, cadmiul se gaseste in aer, ape, sol, vegetatie si diverse alimente. In scoarta pamintului, cadmiul (Cd) se gaseste in concentratie de aproximativ 0,5 mg/kg. Limita admisa a concentratiei de cadmiu in apa este de 0,005mg/l. Depozitele de fosfat bogate in Cd de origine organica, pot contine insa cantitati mult mai crescute (pina la 100 g/tona) ceea ce explica dependenta stransa a continutului de cadmiu din plante si acela al solului. In apele de suprafata concentratiile de Cd variaza in limite foarte largi, de la nedetectabil pina la 0,005mg/l, iar in apele potabile 5 g /l .
159
3.9 Poluarea apei cu arseniu

Arseniul este larg distribuit in natura, in soluri el putand fi gasit in cantitati foarte variabile, intre 1 40 mg / kg (in medie 5 mg / kg). Exista insa 3 zone in lume, cum ar fi de pilda Noua Zeelanda unde arseniul se intalneste in concentratii mult mai mari, pina la 10 000 mg/kg. In carbune, arseniul se gaseste de asemenea, in cantitati importante, pana la 25 mg/kg sau chiar mai mult. In cursurile de ape din diferitele parti ale globului, arseniul inregistreaza concentratii care variaza in limite foarte largi, de la subdetectabile pina la 0,1 rng/l. In apa izvoarelor bogate in bicarbonati (California, Noua Zeelanda) s-au pus in evidenta concentratii de 0,4 0,5 mg/l. Un continut natural crescut de arseniu il au apele minerale. Valoarea CMA de arsen in apa potabila este de 10 g/l In apa de mare concentratia de arsen ca si a altor elemente variaza, ele fiind absorbite in mod selectiv de plancton sau de diferite particule coloidale. Continutul in arseniu al apei de mare variaza de la 0,0060,03 mg/l.
3.10 Poluarea apei cu, cupru

Cuprul poate aparea in apele naturale ca urmare a deversarilor de ape reziduale provenite de la decapari, din industria de laminare a cuprului, din fabricile de matase naturala, de la combinatele chimice,... Prezent in apa potabila in concentratii mai mari de1mg/l, confera apei un gust amar, motiv pentru care se recomanda ca nivelul lui sa nu depaseasca valoarea de 0.1mg/l. Normele in vigoare din tara noastra prevad urmatoarele concentratii maxime admisibile: 0.05mg/l si in mod exceptional 0.1mg/l in apa de baut, iar in apele de suprafata de 0,5mg/l pentru apele de categoria A1 si A2 de calitate si orientativ 1 mg/l pentru apele de categoria A3. Pentru apa potabila, concentratia admisa de Cu este de 0,1mg/ l. Actiunea toxica a cuprului asupra organismului uman este insuficient cunoscuta. Se cunoaste insa actiunea lui toxica asupra pestilor, algelor si altor organisme acvatice.
3.11 Poluarea apei cu hidrocarburi policiclice aromatice (HPA)

Apele de suprafata poluate cu reziduuri provenite din centre populate si diverse unitati industriale, pot contine substante cancerigene apartinind urmatoarelor grupe : hidrocarburi policiclice aromatice (HPA) ; hidrocarburi halogenate si alifatice ; amine aromatice, compusi anorganici (arsen, nichel, crom, cadmiu etc.) ; fibre de azbest, substante radioactive etc. Deoarece majoritatea substantelor care exercita un efect cancerigen se gasesc in grupa HPA, atentia principala a fost indreptata catre acestea din urma. In mediul ambiant al omului, HPA sunt foarte raspandite. Ele se gasesc in aerul poluat al centrelor populate industrializate, in fumul de tutun, in gudroane, in produsele alimentare afumate sau prajite, in apele reziduale provenite din unele unitati industriale, ca si in apele reziduale menajere provenite din cartierele de locuit ale centrelor populate. O data cu apele reziduale industriale, dar si prin depunerea aerosolilor din aerul atmosferic etc., HPA ajung in apele de suprafata, si mai rar, in apele subterane. De aceea, in apele de suprafata substantele nocive sau toxice trebuie cercetate si HPA, respectiv reprezentantul lor, 3-4 benzpirenul. Dar, in afara acestei proveniente exogene, HPA pot avea si o provenienta endogena, putand fi sintetizate de catre unele microorganisme si plante, telurice si acvatice.
160
Se poate constata, ca la unele examinari, au fost decelate cantitati diferite de HPA, respectiv de 3,4 benzpiren. Explicatia consta in faptul ca substantele cancerigene sunt absorbite de regula de suspensii, astfel ca, in masura in care s-a efectuat o sedimentare a suspensiilor, cantitatea de substante cancerigene din apa a scazut ; in schimb in namolul de la fundul raului, aceste substante erau sensibil crescute. Examinarile efectuate pe raurile de-a lungul carora se afla strazi asfaltate sau gudronate, au aratat, dupa precipitatii si antrenarea prafului de strada cu apele de siroire in rau, cantitati mai crescute de HPA. Examenul probelor de praf prelevat de pe astfel de strazi au evidentiat un continut de HPA incomparabil mai mare decit contine praful din aerul oraselor.
3.11.1 Alte substante cancerigene in apa

Recent s-a atras atentia, in S.U.A. indeosebi, asupra prezentei in apele de suprafata si in cele potabile, a unor alte categorii de substante presupuse a fi cancerigene. Astfel, Asociatia de protectie a mediului din S.U.A. publica un studiu din care rezulta ca apa fluviului Mississipi, folosit de numeroase orase ca sursa pentru apa potabila, este contaminata cu o larga gama de poluanti. In apa de baut a orasului New-Orleans care se alimenteaza cu apa din acest fluviu, s-au pus in evidenta 66 de substante chimice de natura organica, dintre care cel putin 8 sunt cunoscute sau suspectate a fi cancerigene ; cu unele din aceste substante sa produs experimental, cancer la animale. Aceste substante sunt : brom-diclor-metan, bromoform, tetraclorura de carbon, diclor-etil-eter, cloroform, diclor-izopropil-eter, dibromclor-metan, 1-diclor-metan. Printre alte substante chimice s-au mai decelat, de asemenea, dieldrin, endrin, bisulfura de carbon, etanol, hexacloretan, metanol, trifenilfosfat. Pe baza datelor de care dispune, Agentia de Protectia Mediului considera ca ar exista ,,o relatie intre mortalitatea prin cancer si apa de baut obtinuta din Mississipi. De asemenea, clorul folosit pentru dezinfectia apei a fost incriminat ca da nastere la o serie de substante care ar fi nocive, sau chiar cancerigene, numite trihalometani(THM). Raportul Agentiei mentionate sublinia ca ,, prin clorinarea apei, incarcatura carcinogena a apei creste ,,. Asadar clorul, substanta chimica larg folosita pentru dezinfectia apei, interactionand cu alte substante, ar da nastere la THM, agenti cancerigeni. Aceasta constatare ingrijoratoare a facut ca Societatea americana de combatere a cancerului si Institutul National de Cancer sa fie asaltate cu intrebari si obiectiuni privind pericolul apei clorinate. Ca o reactie, locuitorii din New Orleans consuma ape imbuteliate, iar in alte orase consumul de apa imbuteliata a crescut foarte mult. S-au studiat, natura chimica si proprietatile cancerigene ale compusilor care se formeaza in urma dezinfectiei cu clor sau ozon a apelor care contin HPA, respectiv 3,4 benzpiren. S-au adaugat 150 mg benzpiren la apa clorinata cu aproximativ 1 mg clor/l si s-au extras cu benzen compusii organoclorurati formati, reziduurile de benzpiren care nu au reactionat cu clorul fiind indepartate. S-au obtinut 108 produsi de clorinare a benzpirenului care au fost folositi in experiment. Rezultatele, scot in evidenta urmatoarele : produsi de clorinare si ozonizare a 3,4 benzpirenului nu poseda reactivitate mare cancerigena ; tratarea apei care contine 3,4 benzpiren cu clor sau ozon, diminua riscul cancerigen al apei ; animalele tratate numai cu 3,4 benzpiren au facut cancer al pielii.
161
O problema de particulara importanta pe care o ridica poluarea apelor de suprafata cu substante cancerigene de tipul HPA, este aceea a posibilitatilor de indepartare a lor prin procedeele actuale, avansate de tratare a apei.
3.12 Poluarea radioactiva a apei

Calitatea apei poate fi influentata nu numai de prezenta unor poluanti biologici sau chimici, dar si de proprietatile fizice ale unor substante straine de compozitia normala a apei. Intre aceste caracteristici fizice este si radioactivitatea care implica o considerare aparte, deoarece niveluri crescute ale acesteia pot dauna diverselor folosinte ale apei si sanatatii omului. Sanatatea omului poate fi influentata de radioactivitatea apei prin consumul acesteia, cat si prin ingestia diverselor produse agricole si de alta natura (indeosebi peste, scoici etc.), care au acumulat in apa substante radioactive. Acestea au fost o parte din principalele poluari accidentale cu riscuri mari asupra modificarilor indicatorilor de calitate a apei. In ziua de 4 martie 2008, s-a petrecut un eveniment deosebit in Iasi, cand operatorul Statiei de pompare Prut a observat pe suprafata apei raului Prut, aparitia unor irizatii de natura petroliera, in zona amonte de Priza Prut / sectiunea Tutora, care constituie sursa de alimentare cu apa a municipiului Iasi. S-au prelevat urgent probe de apa si s-a oprit pomparea apei brute in vederea tratarii in statia Chirita si s-a trecut pe alimentarea din lacul Chirita. Au fost informati urgent : Administratia Nationala,,Apele Romane,, - Sistemul de Gospodarire a Apelor Iasi, Garda Nationala de Mediu, Prefectura Iasi, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Iasi si s-a constituit o echipa care s-a deplasat la fata locului Pentru monitorizarea poluarii s-au continuat prelevarile de probe de apa si s-au efectuat determinari de parametri in laborator pana cand, s-au constatat valori nesemnificative a parametrilor analizati.
Tabel 1. Rezultate analize laborator - raul Prut / 2008 Parametri analizati Unitate de Valoare masura obtinuta Substante extractibile mg/l 0,1 Fenoli mg/l 0,002 Agenti de suprafata anionici / detergenti mg/l 0,05 Azotati / nitrati mg/l 8 Pesticide totale mg/l 0,0006 Plumb mg/l 0,003 Mercur mg/l 0,00 Cadmiu mg/l 0,0002 Arseniu mg/l 0,00 Cupru mg/l 0,002 Hidrocarburi policiclice aromatice / HPA mg/l 0,00
Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Valoare admisa 0,5 0,1 0,5 50 0,005 0,05 0,001 0,005 0,1 1 0,001
Din verificarile pe teren, s-a constatat ca poluarea a fost cauzata de evacuarea de ape incarcate organic, cu irizatii de natura petroliera si uleiuri neidentificate, printr-un colector de pe malul stang al raului Prut, localitatea Ungheni - Republica Moldova, situat in zona amonte pod CF Iasi - Ungheni . S-a oprit evacuarea apelor uzate prin conducta din localitatea Ungheni - Republica Moldova. In urma poluarii produse, nu s-au inregistrat modificari semnificative asupra ecosistemului acvatic si nici mortalitati piscicole.
162
Concluzii
Identificarea la timp, a tuturor poluantilor nocivi / cancerigeni si potential asupra sanatatii umane ; estimarea riscului
Evitarea, pe cat posibil, a poluarilor industriale la sursele de alimentare cu apa ; Folosirea celor mai avansate si eficiente metode de tratare a apelor de suprafata in sensul reducerii totale a substantelor cu caracter nociv / periculos ; Incadrarea in normele de calitate a apelor de suprafata utilizate pentru potabilizare .
Teodosiu, C. (2001)Tehnologia apei potabile si industriale, Ed.Matrix Rom, Bucuresti. Draghici, C. si Perniu, D. (2002) Poluarea si monitorizarea mediului, Ed. Universitatea Transilvania, Brasov Simionescu, C.M. si Stanescu, R. (2002) Poluarea si protectia mediului, Ed. Printech, Bucuresti NTPA -001/2002, privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali. NTPA - 002/2002, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare.
163
MONITORIZAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI DE EPURARE BIOLOGICA, IN STATIA DE EPURARE A APELOR UZATE DIN ORAUL HRLU
G. Dimitriu *, I. Redinciuc**, O. Trofin ***

* RAJAC Iai, str. Mihail Costachescu nr.6, Iai, Ro-700495 telefon 0232-215411, fax: 0232-212741, web:rajaciasi.ro, email: gratiela.dimitriu@rajaciasi.ro ** RAJAC Iasi, str . Mihail Costachescu nr.6, Iai, Ro-700495 telefon 0232-215411, fax: 0232-212741, web:rajaciasi.ro, , email: ioana.redinciuc@rajaciasi.ro * * * RAJAC Iai, str. . Mihail Costachescu nr.6, Iai, Ro-700495 telefon 0232-215411, fax: 0232-212741, web:rajaciasi.ro, emal: oreste.trofin@rajaciasi.ro
Abstract
Nmolul activ al unei staii de epurare ape uzate,prevzut cu treapt biologic de tratare, este un ecosistem creat artificial, cu rol important n reducerea concentraiilor de substan organic i de nutrieni deversae n emisar (Madoni, P., Gugliermi, L..2005). Prin analiza biologic la microscop a acestei culturi mixte de microorganisme, meninute n condiii limitative i cu o structur variabil funcie de factori interni i externi, se obin informaii importante asupra caracteristicilor de epurare la un moment dat i a condiiilor de procesare din staie, precum i asupra compoziiei apei uzate influente ct i calitatea efluentului final.
Keywords: Ap uzat, biologie, nmol activ, staie de epurare
Cu ajutorul unui sistem performant de preluare a imaginilor de la microscop i prelucrare a acestora pe calculator, (Motta, Amaral i colab, 2001), s-au efectuat poze zilnice asupra nmolului activ urmrindu-se starea i structura pe specii a acestuia. Pozele efectuate sunt stocate ntr-o baz de date, ce atest calitatea nmolului activ precum i evoluia sa n timp, plus remediul ce a fost aplicat n caz de disfuncionaliti. Pozele prezentate n acest material au fost efectuate n anul 2007. Procesul de epurare biologica aeroba ce se desfasoara in treapta biologica a Statiei de Epurare Ape Uzate Hrlu, este efectuat de catre o cultura mixta de microorganisme, numita namol activ, constituit in principal din bacterii. Acestea reprezinta 90% din totalul speciilor prezente in namol si au rol de consumare a substanelor organice prezente in apa uzat si de transformare a acestora, in cadrul procesului de metabolism, ca rezultat al proceselor de oxidare, in compui simpli: CO2, H2O,NO3,SO4,PO4, etc Organismele consumatoare a populatiilor bacteriene in principal, reprezinta 10% din namol, si constituie microfauna namolului activ, formata din Protozoare si Metazoare, ce sunt bioindicatori de functionare a treptei biologice de epurare. Prin analiza biologica la microscop a structurii flocoanelor de namol activ si a grupelor si speciilor de microorganisme prezente se obtin informatii asupra caracteristicilor de epurare si asupra conditiilor de procesare in statie, iar prin corelarea cu datele chimice se obtin informatii importante asupra randamentelor atinse in epurare.
164
In cadrul analizei biologice la microscop a namolului activ prezent in treapta biologica a Statiei de Epurare Ape Uzate Harlau, se observa o mare diversitate biologica pe grupe de microfauna, ce caracterizeaza un namol activ bine colonizat si stabil, cu activitate biologica optima de indepartare a substantelor organice influente. Principalele grupe de microfauna prezente in namol si speciile prezente sunt reprezentate in figura de mai jos (fig. nr ) Rhyzopodele thecamoebe, dominante in biocenoza namolului activ pe tot parcursul anului 2007, indica atingerea unor eficiente maxime de epurare biologica la statie de Epurare Harlau si producerea unui efluent de buna calitate. Speciile prezente , Arcella sp. si Euglypha sp. , caracterizeaza un namol activ cu o incarcare organica mica, cu un timp de retentie suficient de lung si prezenta unei concentratii optime de oxigen dizolvat in bazinele de aerare, toate necesare pentru realizarea unui proces complet de nitrificare pe treapta biologica. Randamentele atinse in nitrificare sunt traduse prin valori de 0-0.2 mg NH4 si 50-60mg/l NO3 la efluentul final.
Arcella sp.(100X) Zooflagelatele, prezente in namol intr-un procent semnificativ de 13%, indica prezenta de substante organice in fermentare si intra in bazinele de aerare odata cu infuentul statiei, din canalizare, unde se gasesc in numar ridicat. Valoarea sulfurilor totale la intrarea in statie este de 2-3 mg/l, valoare peste cocentratia maxim admisa, dar faptul ca procesele de epurare biologica se desfasoara eficient este atestata de concentratia medie de 1mg/l la efluentul final.. Fitoflagelatele apar in bazinele de aerare odata cu influentul diluat, sau in perioada ploilor.reprezinta 8% din microfauna. Ciliatele reptante, prezente cu un procent semnificativ in namol, de 17%, si dintre acestea ca specie dominanta Aspidisca sp., indica obtinerea unor randamente bune de indepartare a incarcarii organice si a desfasurarii nitrificarii, atestate prin valori de 30mg/l CBO5 la efluentul final. Prezenta lui Euplotes sp. in biocenoza este legata de infuzia de apa diluata pe treapta biologica, cu incarcare organica mica, indica eficienta epurativa buna si namol cu capacitati bune de sedimentare in decantorul secundar. Ciliatele fixate reprezinta 12% din microfauna namolului. In cadrul acestui grup ca specie dominanta se observa Cothurnia sp. ce indica tot desfasurarea unui bun proces de nitrificare, incarcare organica mica-medie a namolui si oxigenare eficienta.
165
Cothurnia sp. (400X) Vorticella convalaria, prezenta si ea in numar de 33% din totalul ciliatelor fixate, indica conditii bune de exploatare pe treapta biologica, conditii ce trebuiesc mentinute.
Epystils sp. (400X) Ciliatele liber innotatoare, 7% din microfauna, sunt caracteristice fenomenelor tranzitorii in procesul de stabilizare namolului activ, si apar in namol intre flagelate si ciliatele reptante. De asemenea, sunt specii rezistente ce supravietuiesc in conditii de toxicitate a apelor uzate influente si la scaderea concentratiei de oxigen dizolvat in bazinele de aerare. Rotiferele, indicatori de stabilitate si de varsta mare a namolului , sunt prezente in bazinele de aerare ale Statiei de la Harlau, cu o mare diversitate de specii: Encentrum sp., Philodina sp., Rotaria sp., Lecane sp., reprezentant 13% din totalul microfaunei. Alte specii de rotifere prezente:
166
Monostyla sp. , Macrobiotus sp. (100x) Nematodele si Tardigradele, apar in numar redus, intr-un namol in varsta si stabilizat, ce trebuie intinerit prin scoaterea in exces. Gastrotrichii sunt observati sporadic, pe timp de ploaie. In concluzie, treapta biologica a Statiei de Epurare a Apelor Uzate de la Hrlau functioneaza cu bune eficiente epurative, si contine un namol activ bun calitativ si diversificat din punct de vedere al speciilor prezente, ce asigura reducerea poluantilor in procent de pana la 98%.
Referine
Catrina, V., Dimitriu, G., i colab.(2006) Monitorizarea parametrilor tehnologici de epurare biologic n Staia de tratare a apelor uzate din municipiul Iai. Conferina internaional Sigurana sistemelor de alimentare cu ap i canalizare,ARA. Chierici, E., Madoni, P., (1991) Comparative analysis of the activated sludge microfauna in small municipal plants. Biological aproach to sewage treatment process, (83-87). Curds, C. R., (1973) The role of protozoa in activated-sludge process. American Zoologist 13 (161-169). Delgado, A.F., Campos J. G., Vazquez J.R. (1996) Protozoos como bioindicadores en procesos de depuracion biologica Arranque de la EDAR de Aquadulce (Sevilla). Tecnologia del agua 155 (33-40). performance of activated sludge plants based on the microfauna analysis. Water Research, 28 (1), 67-75. Madoni, P., Gugliermi, L.,(2005) Elementi de la biologia della depurazione. n Depurazione biologica nei fanghi attivi. De la Universita degli studi di Parma. Madoni, P. (1994) A sludge biotic index (SBI) for the evaluation of the biological performance of activated sludge plants based on the microfauna analysis. Water research 28 (67-75) Madoni, P., (2005) La mirofauna del fango attivo in Depurazione biologica nei fanghi attivi de la Universita degli studi di Parma. Motta, M., Amaral,A.L.,Pons, M.N., Vivier H. (2001) Estudo por anlise de imagem do comportamento de uma estaao de tratamento de efluentes sob condies transientes. Energias Renovables y Medio Ambiente 9, ( 49-55). NTPA 003/2005 Metodologie de conducere a procesului de epurare biologic aerob cu nmol activ n staiile de epurare a apelor uzate- Anexa 1 la Ordinul Ministerului apelor, Pdurilor i Proteciei mediului. Sear-Brown, M.R., Collins, F., (2003) Activated sludge microbiology problems and their control. The 20-th Annual USEPA National Operator Trainers Conference, NY. Vazquez, J.R., Delgado, A., Sosa, E.G., Tello,A.D. (1999) Bioindicadores del fango activado y su relacion con el rendimiento de la EDAR El Rompido (Huelva). Tecnologia del agua 193 (41-54 ).
167
SIMULATING OF SECONDARY CLARIFIERS IN THE ACTIVATED SLUDGE PROCESS
C. Gavrila*, I. Gruia**, E. Dinet***

* Technical University of Civil Engineering Bucharest, cgavrila2003@yahoo.com ** University of Bucharest, gruia_ion@yahoo.com *** Technical University of Civil Engineering Bucharest, edi@mail.utcb.ro
Keywords: secondary clarifier; activated sludge processes; Crank Nicholson scheme
The activated sludge process

The purification stations for waste-waters are dynamical systems, being under important and uncontrolled variations of the debit, concentration and composition of the polluting substances. Mathematical models are essential for describing, predict, and control the results of this process. The aim of this article is to describe the modelling and simulation of activated sludge processes using the Crank Nicholson scheme. The activated process is the most frequently used system to purify wastewater (Horan, 1991; Metcalf & Eddy, 1991). It is estimated that in the European Community alone a daily volume of 40 10 6 m 3 is processed (Lens & Verstraete, 1992). An activated sludge system accomplishes an enhanced biological purification of the wastewater. A conventional system can always be subdivided in two major units (Figure1).
Effluent Fin - Fw Secondary clarifier
Fin + FR
Influent Fin
Aeration basin
Recycle sludge FR
Waste sludge Fw
Figure 1 Schematic overview of the conventional activated sludge process.
Aeration basin: Pre-treated wastewater is mixed with activated sludge, containing the micro organisms which transform and eliminate the organic pollutants in the wastewater by means of bio catalysis. Oxygen must be supplied. Usually this is accomplished by blowing air in the mixed liquor (the mixture of water and activated sludge). Secondary clarifier: The activated sludge is separated from the purified water under the influence of gravitation. The major part of the settled sludge is sent back to the aeration basin. Part is wasted to keep the growing biomass in the system at certain level.
168
Modelling of secondary clarifiers

The dynamics of the solids liquid separation processes is as follows. The proposed models are most often based on mass balances (continuity equation) and on the solid flux theory.
F ( z, t ) = u C + v C
Where:
u - is the bulk velocity,
v - is the settling velocity,

C - is suspended solids concentration.
The dynamical model in its simplest form is written as follows:
C F = t z
The question that arises is Is it possible to derive the mass balance model such that a limitation of flux is implicitly included? A possible solution to the above question and to that of the presence of spatial gradient in settlers is indeed to introduce a second order derivative term with respect to z in the mass balance model. A possible interpretation of such a term is that it represents diffusion following Ficks law. In such a case, the flux F is written as follows:
F = u C v C Da
and the mass balance model becomes:
C z
C C (v C ) 2C = u + + Da 2 t z z z
If v = v 0 e aC , v 0 , a > 0 (Vesilind model) then
C C 2C = u (1 a C ) e aC + Da 2 t z z
Equivalent with:
C C 2C + u (1 a C ) e aC = Da 2 t z z
The modelling is based on the measurements made in the purification stations for wastewaters IAWPRC (Henze et al. 1992) and CEIT, San Sebastien, Spania. Several zones can be distinguished in a secondary clarifier (Figure 2). The height of each zone can be calculated separately using empirical formula (Billmeier 1992). For the clarifier zone,
u = u0 = Fin Fw Ase
with Ase the cross-sectional surface of the circular clarifier, and the boundary conditions are:
C ( H 1 , t ) = C in ,
C (H 2 , t) = 0
169
For the feed zone u = u 0 u b For the settler zone
u = ub =
and the boundary conditions are:
FR + Fw Ase
C ( H 1 , t ) = C in , Clarifier z=H2 Fin + FR

Influent
C (0, t ) = C R
Effluent Fin - Fw
Feed z=H1
z=0 Settler FR + Fw
Figure 2. The different zones in a secondary clarifier.
Simulating of Secondary Clarifiers

The Crank Nicholson scheme (Figure 3), unconditionally stable, is used to simulate the suspend solids concentrations which correspond to the numerical solution of these model equations.
t
C j +1 C i j C = i t t
tj+1 tj 0 xi-1
*P
C 1 Ci j+1 Ci j1 Ci j++1 Ci j+1 1 = + 1 z 2 2z 2 z

2C 1 Ci j+1 2Ci j + Ci j1 Ci j++1 2Ci j +1 + Ci j+1 1 1 = + 2z 2 2z z 2 2
xi
xi+1
Figure 3 The Crank Nicholson scheme
170
For linearization the nonlinear problem
C C 2C = F z, t , C , , 2 z t z
with
F = f1 (z, t , C )
we could use predictor corrector method. Prediction step:
j+ 1 2
C C + f 2 (z, t , C ) z t
Ci
2 z
1 1 1 j+ 2 j j j C = F iz; j + t ; C i ; z C i ; Ci , t i 2 2
Ci
j+
1 2
i = 0, n
Correction step:
1 2 j +1 z C i + z2 C i j = F iz; 2
( j + 1)t;
Ci
j+
1 2
1 1 z C i j +1 + z C i j ; C i j +1 C i j t 2
where
z Ci j =
j C i +1 Ci j1 ; 2z
z2 C i j =
j C i j+1 2C i j + C i 1 z 2
The streamline concentration contour for the model is presented in Figure 4.

Simulated suspended solids concentrations with feed concentration equal to Xin
4 3.5 3 2.5 height [m] 2 1.5 1 0.5 0
2000
4000
6000
3
8000
10000
12000
concentration [g/m ]
Figure 4 Simulated suspended solids concentrations, for various concentrations.
171
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0 2000 4000 6000 8000 10000

3
height [m]
12000
14000
16000
concentration [g/m ]
Figure 5 Simulated suspended solids concentrations with experimental dates.
Example:
u 0 = 17.6 m / d ,
Da = 13 m 2 / d ,
u b = 16.5 m / d ,
a = 4.16 10 4 m3 / g
v0 = 370 m / d ,
H 1 = 2.51 m,
H 2 = 3.66 m
In this study model parameters were assessed based on an analysis of field and pilotscale experimental data. Results of the analysis are presented in Figure 5, where the logarithm of the solids concentration is plotted as a function of depth. A logarithmic scale was chosen for the solids concentration to provide more detail at lower concentrations.
Conclusions
In this paper, we have demonstrated the versatility of the Crank Nicholson scheme, unconditionally stable, with regard to the modelling and simulation of activated sludge processes in the secondary clarifiers. A multi-layer model of the clarification/ thickening process was presented. Based on the solid flux concept and a mass balance around each layer of a one-dimensional settler, the model is designed to predict the solids profile along settling column, including the effluent and underflow suspend solids. The model was applied to the one pilot scale and full scale experimental data with good results.
172
References
Anderson H. M. and Edwards R. V., (1981) Afinite differencing scheme for the dynamic simulation of continuous sedimentation, AIChE Symp. Ser. 77 (Water), 227-238. Berzins M., Dew P. M. and Furzeland R. M., (1989) Developing software for time-dependent problems using the method of lines and differential-algebraic integrators, Appl. Numer. Math. 5, 375-397. Billmeier E., (1992) Dimensioning of Final Settling Tanks of Large Activated Sludge Plants for High Quality Effluent. Wat. Sci. Tech., 25 (4-5), 23-34. S. H. Cho, et al, (1993) Settling Velocity Model of Activated Sludge, Wat. Res. Vol. No. 7, pp. 1237-1242. D. Dochain, (1997) Modelling the Dynamics of Settlers: A Basic Problem, Med. Fac. Landbouww. Univ. Gent, 62/4b. J. Hamilton et al, (1992) Modeling and Pilot-Scale Experimental Verification for Predenitrification Process, Journal of Environmental Engineering, Vol. 118, No. 1. Henze M., R. Dupont, P. Grau and A. de la Sota, (1992) Characterization of wastewater for modelling of activated sludge process, Wat. Res. 27, 231-236. Kenneth F. Cacossa and David A. Vaccari, (1994) Calibration of a Compressive Gravity Thickening Model from a Single Batch Settling Curve, Wat. Sci. Tech. Vol. 30, No. 8, pp. 107-116. Pennington S. V. and Berzins M., (1994) New NAG Library software for first order partial differential equations, ACM Trans. Math. Softw. 20, 63-99. Roe P. L., (1981) Approximate Riemann solver, parameter vectors, and difference schemes, J. Comput. Phys. 43, 357-372.
173
174
Sectiunea 3
MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE
175
176
MANAGEMENTUL INTEGRAT IN SISTEMELE DE APA IN LOCALITATILE MICI SI MIJLOCII
V. Rojanschi*, Fl. Grigore**, St. Duduman***

* Prof.univ.dr.ing., Universitatea Ecologica din Bucuresti, vrojanschi@ueb.ro ** ef lucrari dr., Universitatea Ecologica din Bucuresti, gdflorian@yahoo.com *** Asist.univ.drd.ing., Universitatea Ecologica din Bucuresti, sduduman@ueb.ro
Rezumat
Realizarea de noi sisteme de ap-canal sau dezvoltarea celor existente, de mici dimensiuni, din mediul rural, impune operarea acestora dup cele mai noi sisteme de management pentru atingerea performanelor preconizate. Lucrarea i propune s ofere elemente, date, proceduri i etape de aplicare la sistemele de ap-canal a unui sistem de management integrat calitate-mediu-sntate securitate ocupaional.
Abstract
The development of new small or medium size water/wastewater systems or the development of existing ones, in rural environment, imposes operating them accordingly to the newest management systems in order to achieve the best previewed performances. The paper will offer some elements, data, procedures and stages in the applying the integrated quality-environment-health management systems at water/wastewater companies.
Activitatea de management a societatilor sau operatorilor hidroedilitari de dimensiuni mici si mijlocii a cunoscut o evoluie important, n momentul contientizrii faptului c elemente, considerate mult timp ca fiind colaterale activitii principale de realizare de servicii, pot influena n mod semnificativ, pozitiv sau negativ, performanele de ansamblu ale organizaiei. Astfel, n perioadele iniiale, preocuprile managerilor au fost orientate pe asigurarea unei producii ct mai mari, n orice condiii, considerndu-se c este factorul esenial n obinerea performanelor economice urmrite. O astfel de abordare a generat multe elemente negative: impact asupra mediului, accidente de munc, ap de calitate inferioara, amenzi-sanciuni din partea autoritilor de control. ntr-o prim faz, cantitate prea mare de nenscriere n standarde, a condus la concentrarea preocuprilor conducerii i pe elementele ce determin calitatea serviciilor. In aceste condiii s-a realizat, c la fel de important, este i controlul calitii apei furnizate. Introducerea procedurilor i criteriilor de organizare pentru asigurarea calitii serviciilor a intrat n atenia managerilor, construindu-se n timp Sistemul de Management al Calitii. n continuare, n evoluia conceptelor de organizare a activitii furnizare de ap, s-a impus, ca un factor social important, protecia lucrtorilor, a personalului direct antrenat n
177
activitatea productiv. Numrul mare de accidente, constatat la un moment dat cu consecine importante, a obligat managerii s se concentreze asupra acestui aspect. Au fost elaborate, dezvoltate i impuse anumite reguli, norme, criterii i proceduri pentru protecia strii de sntate a lucrtorilor, toate fiind acum sintetizate n Sistemul Securitii i Sntii Ocupaionale. n paralel cu preocuprile menionate anterior, pe msura evidenierii impactului negativ produs de organizaiile din industrie, agricultur, transporturi, energie etc., asupra mediului, sub impulsul presiunilor ecologitilor, societii civile, experilor, factorilor politici, s-a dezvoltat, n mod similar i Sistemul de Management de Mediu, un concept ce include principiile, direciile, indicatorii care s asigure i atingerea de ctre organizaie a unei performane de mediu la nivelul celor mai bune practici de mediu ale momentului. O analiza concomitent a celor trei sisteme de management a permis observaia c exist multiple similariti ntre modul de abordare, proceduri generale, documentaii, evaluarea sistemelor, mai ales pentru sistemele hidroedilitare. Acest fapt a condus la trecerea ntr-o nou faz din punct de vedere a managementului i anume la promovarea unui Sistem de Management Integrat, existnd multiple avantaje ntr-o astfel de abordare. In acest sens lucrarea abordeaz problematica managementului integrat prin abordarea punctual a fiecrui sistem: SMC, SMM, OHSAS, cu descrierea elementelor principale comune ale standardelor ce promoveaz respectivele sisteme; Menionm din start faptul ca certificarea operatorului conform celor trei sisteme confer multiple avantaje de imagine, de eficien economic, de persorman tehnologic, etc. O organizaie sau o instituie care dorete s se certifice pe baza : Sistemului de Management al Calitii (SMC) - ISO 9001/2000, Sistemului de Management al Mediului (SMM) - ISO 14001/2004, Sistemului de Securitate i Sntate Ocupaional - OHSAS 18001/2004,
se recomand s abordeze n sistem integrat cele trei problematici. Se obin astfel anumite avantaje, dintre care citm: reducerea, pe ansamblu, a timpului de implementare; coeren i continuitate n derularea pailor pentru certificare pe cele trei sisteme, plecnd de la o politic managerial integrat ; viziune unitar a tuturor procedurilor, necesar a fi aplicate, cu scoaterea n eviden a procedurilor comune i a procedurilor specifice; coordonare intern eficient a celor trei specialiti sau echipe, ce sunt implicate n certificarea organizaiei, conform celor trei sisteme; nu n ultimul rnd, posibila reducere, pe ansamblu, a costurilor de certificare, n condiiile n care tot mai multe societi sau companii de consultan sau certificare abordeaz integrat cele trei aspecte.
Ca elemente definitorii pentru demararea aciunilor de certificare pe cele trei sisteme, ntro viziune integrat, care pot asigura succesul demersului, sunt de remarcat urmtorii pai: cunoaterea de ctre managementul de vrf al organizaiei a elementelor i cerinelor generale specifice celor trei sisteme. Este important ca s se neleag, n aceast faz, avantajele multiple pentru organizaie ale unei astfel de aciuni, att pentru flecare sistem n parte, ct i pentru conceptul de ansamblu, abordarea integrat. O instruire a managementului de vrf a organizaiei, de cteva zile, pe aceast tematic este recomandabil. n paralel se recomand i derularea unor instruiri la celelalte nivele ale personalului din organizaie, care se vor ocupa direct de implementare i certificare ;
178
ntocmirea unor planuri de aciune, care s conduc, etapa de etap, la atingerea obiectivelor declaraiei politice i angajamentului asumat de conducere privind certificarea integrat a organizaiei, conform celor trei sisteme. Aceste planuri reflect asumarea responsabilitii managementului de vrf, ca o componenta important a politicii manageriale generale. Se recomand ca aceste planuri s fie rezultatul unei activiti colective, elaborate n stil interactiv, prin implicarea, att a conducerii organizaiei, cat i a unor angajai din organizaie, care mai trziu vor participa la realizarea obiectivelor. Planurile de implementare vor conine: obiectivele majore, aciunile punctuale, termenele de realizare, responsabilii, bugetele necesare, sursele de finanare etc. responsabilizarea aducerii la ndeplinire a acestor planuri a unui reprezentant al managementului. Acestuia i se aloc resurse umane i materiale, competente de aciune i decizie n domeniu respectiv, avnd n vedere i asigurarea unei relaionalii directe cu managementul de vrf. Se recomand ca n cadrul colectivului alocat s fie inclui cte un responsabil pentru fiecare din cele trei sisteme, ce urmeaz a fi instruit i specializat pe tematica respectiv . Pentru a avea o relaie cat mai direct cu serviciile implicate n transpunerea practic a procedurilor comune sau specifice, este bine ca n colectivul respectiv s fie inclui reprezentani ai serviciilor tehnice, utiliti, resurse umane, protecia muncii etc. Colectivului respectiv este necesar s i se aloce un spaiu propriu i dotrile necesare derulrii activitii n condiii corespunztoare. Cei trei responsabili pentru implementarea celor trei sisteme vor fi instruii prin cursuri de specialitate, pe problematica respectiv, att la nivel teoretic, ct i la nivel practic, pentru specificul organizaiei, ce urmeaz a fi certificat. Unul din cei trei va fi responsabilul echipei, cu acces direct la conducere i cu posibilitatea de a lua decizii punctuale. colectivul desemnat, pe baza planurilor de aciune, vor ntocmi planuri de implementare, pentru fiecare din obiectivele nscrise. n planurile de implementare, elaborate pe sectoarele specifice de activitate ale organizaiei, se vor meniona, n mod sintetic, n forma tabelar: i. Sectorul/secia /departamentul n care se acioneaz ; ii. Aciunea i secvene ale acesteia; iii. Termen de realizare i de evaluare; iv. Responsabil de realizare i de evaluare; v. Fonduri necesare pe fiecare faz sau termen; vi. Sursa sau sursele de finanare.
nscrierea aciunilor sau a sectoarelor n planul de implementare se va face prin respectarea unei derulri logice, coerente n funcie de fluxul tehnologic al organizaiei, pe baza unor criterii de prioretizare, respectnd procedurile din ghidurile celor trei sisteme. Periodic activitatea acestui colectiv trebuie analizat. Se urmrete evoluia fazelor n procesul de certificare, atingerea unor indicatori de performan, prestabilii pe zone: calitate - mediu - sntate ocupaional. n msura n care se vor constata disfuncionaliti, vor fi promovate masuri pentru remediere, pentru eventuale revederi ale politicii manageriale sau a planurilor de aciune . Aplicare tuturor msurilor, menionate mai sus, se va face n funcie de specificul organizaiei: mrime, tip de activitate, zone cu risc profesional, numr de angajai, profilul angajailor etc. Din aceast faz se recomand contactarea i colaborarea cu o firm de consultan specializat n pregtirea pentru implementare i certificare conform sistemelor de management integrat pentru calitate - mediu -sntate ocupaional.
179
Politica Managementului. n toate cele trei cazuri trebuie acionat conform ciclului din schema de mai jos (figura nr. 1) :
Evoluii n domeniile MCS
mbuntire i adaptare continu
Analiza efectuat de management pe sistem integrat
Politic i declaraie MCS
Planificare integrat Verificare i aciuni corective pe componentele managementului integrat
Implementare i funcionare pe componentele managementului integrat
Fig.nr. 1. Ciclul sistemelor de management integrat
Trebuie neles c implementarea sistemului integrat mediu-calitate-sntate este un proces ce declaneaz o politic, o preocupare continu, dinamic, care evolueaz de la o etap la alta n funcie de realitile socio-economice-ecologice generale ale societii i ale organizaiei, ca parte component a societii. Un alt aspect important este cel al aplicrii abordrii tiinifice n politica managerial. Este necesar o coeren, o evoluie ntre elementele de intrare ieire din sistem cu ceea ce se ntmpl n procesele interne ale sistemului. Succesul stabilirii planului i implementrii sistemului M-C-S depinde de o politica managerial realist i flexibil. Trebuie avut n vedere: - alegerea unor inte simple, uor de realizat, cu eficien evident - stabilirea unui calendar realist de implementare cu sarcini precise, termene precise, alocare de resurse corespunztoare. Desigur trebuie asigurat din partea managementului de vrf o anumit consecven n derularea, urmrirea i revizuirea politicii i planului managerial. Abordarea acestor aspecte se recomand a se realiza secvenial, conform prezentrii din schema din fig. 2., n care se remarc verificarea i revizuirea permanent a graficului i
180
funciei de performanele realizate. Este foarte important a se face toate eforturile de ctre conducerea organizaiei pentru a se realiza contientizarea la toate nivelele organizaiei, ca aplicarea SMI aduce mari avantaje, n special din punct de vedere al performanelor interne economice, tehnologice, sociale etc.
n cadrul aciunii de implementare a sistemelor mentionate sunt de parcurs parcurse urmtoarele activiti: Evaluare preliminar de mediu; Evaluarea preliminar n raport cu cerinele legale i a altor cerine la care organizaia a subscris; Stabilirea Planului de aciune i demararea introducerii sistemului de management de mediu; Stabilirea politicii de mediu; Stabilirea domeniului sistemului de management de mediu; Desemnarea responsabililor de implementarea, certificarea i meninerea sistemului de management de mediu, termene de realizare i resurse alocate;
181
Instruirea reprezentanilor multidisciplinare;
managementului
organizaiei
echipei
Evaluare preliminar a structurii organizatorice i a relaiilor funcionale n raport cu cerinele tuturor prilor interesate. Identificarea i documentarea proceselor (process mapping) la nivel de Hart a proceselor, Fie de proces i Titulari procese; Identificarea reglementrilor aplicabile; Identificarea aspectelor de mediu la nivel de proces; Determinarea aspectelor de mediu cu impact semnificativ major;
Concluzii
Implementarea integrata la operatorii hidroedilitari de dimensiuni mici si mijlocii a celor trei sisteme de mediu-calitate-sntate ocupaional ca un concept global de management confer multiple avantaje dintre care citm: - reducerea pierdelor economice; mrirea productivitii muncii; o mai bun imagine a operatorului ncadrarea lucrtorilor n managementul operatorului relaii mai bune ale operatorilor cu bnci, firme de asigurare, administraia local; succesul operatorului pe plan socio-economic.
Bibliografie:
1. Sisteme de management integrat pentru ageni economici, Prof.univ.dr.ing. Vladimir Rojanschi, Asist.univ.drd.ing. tefan Duduman, ef lucrari dr. Florian Grigore, Editura Tribuna Economic, 2007, ISBN 978-973-688-088-9; 2. * * * SR EN ISO 14001 Sisteme de management de mediu Cerine i ghid de utilizare; 3. * * * SR EN ISO 9001 Sisteme de management al calitii Cerine; 4. * * * OHASAS 18001 Sisteme de management al sntii i securitii ocupaionale Specificaie.
182
MBUNTIREA PERFORMANELOR DE MEDIU PENTRU SISTEME DE ALIMENTARE CU AP I CANALIZARE N LOCALITI MICI I MIJLOCII
Daniela Simona Moldovan,

PhD Engineer, e-mail: danielamoldovan@apabrasov.ro
Keywords: performant; environment; water supply.
Abstract
The complex and long standing activities developed in any entity that provides water supply and sewerage public services, from water catchement to discharge of the waste water into emissary, requires management means, a strategically organization, planning and approach that should be based on techniques and tool to protect the environment, having as ground the promotion of the development concept of sustainable development. By acquiring of this concept, in conditions of respect for the environment where we live, we can keep the inheritance for the good of the next generations. The accurate identification of the environment issues, respectively of the past, present and potential impacts on the environment produced by the entitys activity has the primordial role in implementation of environment management system. The paperwork shows the process of environment issues identification and associated impact assessment, as well as two methods for evaluation that can be used by the provider of water supply and sewerage public services that implement an environment management system with the purpose to improve the performances in this field in small and middle size communities.
1. Introducere
Managementul de mediu este o component a sistemului de management general care include structura organizatoric, activitile de planificare, responsabilitile, practicile, procedurile, procesele i resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea i meninerea politicii de mediu (conform standardului internaional ISO 14050). Un sistem de management de mediu (SMM) ajut organizaia s reduc la minim impacturile asupra mediului. El prezint foarte multe avantaje i de aceea este important implementarea i funcionarea acestuia. Atingerea acestor deziderate depinde de eforturile fcute la toate nivelurile organizaiei, iar sprijinul i implicarea activ a managementului de la cel mai nalt nivel sunt indispensabile pentru succesul implementrii i funcionrii unui SMM. Reuita demersului de protecie a mediului necesit gsirea unor tehnici i instrumente prin intermediul crora obiectivele i intele de mediu s poat fi atinse, concomitent cu o corect previzionare legislativ i o mbuntire a relaiilor cu prile interesate Reglementrile de mediu actuale incluznd legi, norme, regulamente, directive, standarde, .a, sunt extrem de complexe i de o mare diversitate, de la o zon geografic la alta, de la o ar la alta, de la o cultur la alta. Principala lor caracteristic i diferen n
183
raport cu reglementrile din alte domenii de interes social major este c ele nu au aprut ca urmare a promovrii unor principii, ci ca o reacie la evenimente. Odat cu mbogirea actualului cadru legislativ referitor la mediu, se constat o evoluie de la simplu la complex, de la o reacie de aprare la una de prevenire. Aceast evoluie ascunde, de fapt, drumul de la contientizare la sistematizare, de la luarea n considerare a mediului, la managementul de mediu. Standardul internaional SR EN ISO 14001:2005 stabilete cerine referitoare la un SMM. Toate aceste cerine reprezint baza operaional a construirii unui sistem de management de mediu, coerent i eficient.
2. Procesul de identificarea aspectelor de mediu i evaluarea impacturilor asociate

Conform ISO 14004, identificarea aspectelor de mediu este un proces dinamic care determin impacturile trecute, prezente i poteniale asupra mediului ale activitilor unei organizaii. Acest proces include i indentificarea constrngerilor impuse de reglementri, legislaie i afaceri care afecteaz organizaia . Planificarea i realizarea analizei de mediu
Elaborarea Programul analizei de mediu
-interviuri, -msurtori, inspecii, monitorizri, -analiza nregistrrilor

Gril de evaluare
Identificarea aspectelor de mediu
Elaborare Lista aspectelor de mediu i a impacturilor asociate (pe proces/amplasament)
Evaluarea impacturilor de asociate aspectelor de mediu
Centralizarea aspectelor de mediu la nivelul societii
Stabilirea apectelor semnificative de mediu Definirea obiectivelor generale i specifice de mediu
Actualizarea aspectelor de mediu
Elaborarea Programului de management de mediu
Figura 1. Procesul de identificarea aspectelor de mediu
184
Aspectele de mediu, care pot fi controlate i influenate de organizaie i care pot avea un impact important asupra mediului, se regsesc sub denumirea de aspecte semnificative de mediu. Organizaiile care nu dispun nc de un SMM trebuie s porneasc n aceast direcie prin efectuarea unei analize iniiale de mediu (AIM).
Planificarea i realizarea analizei de mediu

Analiza iniial de mediu (AIM) stabilete care este situaia n raport cu mediul, a organizaiei innd cont de: cerinele legale i reglementrile, identificarea aspectelor de mediu, examinarea tuturor procedurilor i a practicilor de management de mediu, evaluarea aciunilor ntreprinse n urma investigrii incidentelor anterioare.
AIM identific aspectele semnificative de mediu asociate proceselor, subproceselor, activitilor, serviciilor i produselor organizaiei i nu evalueaz detaliat ciclul de via al acestora. Este important de tiut ca relaia dintre aspectele de mediu i impactul asupra mediului este o relaie de tip CAUZ - EFECT. Ex: cauza/aspectul de mediu este deversarea apelor uzate n emisar, iar efectul/ impactul este poluarea emisarului. Etapele AIM sunt: Etapa 1: Alegerea unui proces, subproces, activitate, produs, serviciu sau locaie Selectarea procesului, procesului, activitii, produsului, serviciului sau locaiei trebuie s fie suficient de cuprinztoare pentru o examinare semnificativ i suficient de restrns pentru a fi bine neleas. n acest scop se vor elabora diagramele de flux tehnologic cu identificarea intrrilor, ieirilor i a fluxului proceselor, produselor i serviciilor. Etapa 2: Identificarea aspectelor de mediu ale procesului, subprocesului, activitii, produsului, serviciului sau locaiei Identificarea unui numr ct mai mare de aspecte de mediu asociate. Etapa 3: Identificarea impactului asupra mediului Identificarea unui numr ct mai mare de impacturi de mediu reale i poteniale, benefice i nocive care sunt asociate fiecrui aspect de mediu identificat. Etapa 4: Evaluarea importanei impacturilor Importana oricrui impact asupra mediului poate varia de la o organizaie la alta, iar cuantificarea poate ajuta evaluarea.
Identificarea i evaluarea impactului produs asupra mediului

Procesul de identificare a aspectelor de mediu se face prin analizarea proceselor tehnologice/ serviciilor, pe faze, operaii, zone de activitate, lund n considerare condiiile de funcionare normale, pornire/ oprire i situaii de urgen posibile. Este un proces continuu i organizaia actualizeaz aceste date anual i la fiecare modificare aprut n activitile sau serviciile sale.
185
Pentru identificarea aspectelor de mediu se iau n considerare urmtorii factori : emisii n aer, deversri n emisar, gestionarea deeurilor, poluarea solului, utilizarea materiilor prime /materialelor i a resurselor naturale, impactul asupra comunitii, alte aspecte de mediu locale, operarea normal i anormal, incidente/accidente ecologice.
De asemenea procesul poate include identificarea impacturilor asupra sntii i securitii persoanelor, precum i evaluarea riscurilor pentru mediu. AIM evideniaz aspectele de mediu benefice sau nocive, reale i/sau poteniale, directe i/sau indirecte, rezultate din activitatea unei organizaii. Pentru fiecare aspect de mediu evideniat se stabilete impactul asupra factorilor de mediu. Personalul responsabil pe linie de protecia mediului, efectueaz evaluarea impactului funcie de: cerinele prevederilor legislative i/ sau reglementare, evaluarea nivelului de risc a impactului, implicaiile aspectelor de mediu asupra omului, implicaiile ecologice asupra mediului, efectul asupra imaginii publice a organizaiei i cuantific aspectele de mediu conform metodologiei de evaluare a impactului asupra mediului stabilit de ctre organizaie.
ntruct nu exist reguli stricte i nici criterii obligatorii pentru evaluarea impacturilor, fiecare prestator de servicii de alimentare cu ap i canalizare i va stabili propriile sale reguli i criterii de evaluarea impactului. Chiar unor criterii identice, organizaii diferite le pot acorda grade diferite de importan. Impactul asupra mediului al activitilor din organizaie este msurat i monitorizat, iar eventualele neconformiti identificate trebuie tratate conform procedurii Aciuni corective i preventive stabilit la nivelul organizaiei.
Stabilirea aspectelor semnificative de mediu

n procesul de identificare aspecte de mediu i evaluarea impactului produs de acestea, se vor stabili care sunt aspectele de mediu semnificative pe care organizaia le poate ine sub control i asupra crora poate avea influen. Identificarea aspectelor de mediu va fi fcut i n baza cerinelor legale i de reglementare n vigoare. Aceste informaii se constituie ca date de intrare pentru elaborarea obiectivelor de mediu i a Programului de management de mediu. Personalul responsabil pe linie de protecia mediului formeaz echipa care parcurge urmtoarele etape pentru identificarea aspectelor de mediu:
186
a) Analizeaz procesul (tehnologic) / serviciul / activitatea, pe baza diagramei flux elaborate. Diagrama flux specific: intrrile, procesrile materiilor prime, materialelor, utilitilor i ieirile subproceselor, calea urmat de subproduse i produsele care intr n mediul exterior. b) Pe baza acestor date se identific aspectele de mediu benefice sau nocive, reale i/sau poteniale, directe i/sau indirecte . c) Pentru fiecare aspect de mediu evideniat se stabilete impactul asupra factorilor de mediu. d) Efectueaz evaluarea impactului funcie de metoda de evaluare stabilit; e) Datele rezultate din analiza procesului/ serviciului / activitii i evaluarea impactului se evideniaz n documentele: Lista aspectelor de mediu i Evaluarea impactului aspectelor de mediu. f) Aspectele de mediu sunt supuse unei selecii n ordinea urmtoare: eliminarea aspectelor de mediu pe care societatea nu le poate controla i care nu au nici o influen; reinerea aspectelor de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului, enumerate n Lista aspectelor semnificative de mediu.
Aspectele semnificative de mediu se actualizeaz de cte ori este nevoie i se in sub control.
Stabilirea obiectivelor generale si specifice de mediu

Pe baza aspectelor semnificative de mediu sunt stabilite obiectivele generale i specifice la nivelul societii. Obiectivele generale i obiectivele specifice se elaboreaz n concordan cu politica de mediu, prevederile legale i de reglementare, posibilitile financiare, cerinele operaionale i punctele de vedere ale prilor interesate. Obiectivele generale i specifice sunt cuantificate, cnd este posibil i au stabilite termene de realizare, resurse alocate i responsabili. Acestea se analizeaz anual i sunt actualizate de cte ori este nevoie de aceleai funcii care le-au elaborat iniial. Atingerea obiectivelor generale i specifice se realizeaz prin programe de management de mediu, care desemneaz aciunile, prioritile, responsabilitile, mijloacele i termenele de realizare.
3. Metode de identificarea i evaluarea impactului de mediu pentru sisteme de alimentare cu ap i canalizare n localiti mici i mijlocii
Prima metod propus pentru identificare i evaluarea impactului asociat aspectelor de mediu ia n considerare criterii (tabel 1): F frecventa de aparitie i G gravitatea efectelor (evaluata prin indicatorii de calitate ai mediului) Evaluarea impactului se finalizeaza prin acordarea unui punctaj rezultat din aplicarea formulei: P = F x G
187
Punctajul de referinta, stabilit pentru fiecare criteriu este prezentat in Tabel 1. Tabel 1
Criteriu Frecvena apariie -FGravitatea efectelor -Gde Impact Evaluare impact (P) accidental (max o data/an) 2 rar (1 - 12 ori/an) 4 foarte des, permanent (mai mult de 12 ori/an) 6 nu sunt reglementati prin prevederi legale 1 3 sunt reglementati prin indicatorii monitorizati nu depasesc limitele maxim admise prevederi legale indicatorii monitorizati depasesc 6 limitele maxim admise
Se consider aspecte semnificative de mediu acele aspecte de mediu pentru care se obine P > 12. Orice modificare a datelor cuprinse n documentele ce au stat la baza identificrii aspectelor de mediu (inclusiv cele rezultate n urma derulrii programelor de management) poate conduce la modificri ale listelor de aspecte de mediu/ aspecte semnificative de mediu, respectiv actualizarea lor. Cea de-a doua metod propus pentru identificare i evaluarea aspectelor de mediu ia n considerare urmtoarele criterii : impactului asociat
a). Prevederi legislative i de reglementare (R) se acord punctaj pe o scar de la 1 la 10 pentru urmtoarele situaii: exist prevederi legislative i de reglementare strict precizate:10 puncte; solicitarea clienilor, a comunitii locale este evident: 8 puncte; impuneri interne pentru rezolvarea unor interese proprii: 6 puncte; solicitri ale personalului salariat n domenii care i afecteaz: 4 puncte; nu exist nici un fel de prevederi: 1 punct. probabilitatea de apariie: cu ct aceasta este mai mare,cu att factorul de risc este mai ridicat; probabilitatea de detecie: cu ct capacitatea de detecie este mai mic, controlul este mai puin probabil s se realizeze i ca urmare nivelul de risc este mai ridicat; severitatea consecinelor: cu ct este mai mare vtmarea prin poluare, cu att este mai ridicat nivelul de risc.
b) Evaluarea nivelului de risc (Nr) pentru evaluare se iau n considerare urmtorii factori:
Evaluarea se face fa de un sistem numeric i se stabilete totalul aa cum se prezint n tabelul nr. 2. Tabel 2: Evaluarea nivelului de risc Probabilitatea de Probabilitatea de apariie (A) detecie ( B) f.frecvent 5 pct. f. mare 1 pct. frecvent 4 pct. mare 2 pct. moderat 3 pct. moderat 3 pct. sczut 2 pct. sczut 4 pct. f. sczut 1 pct. f.sczut 5 pct.
Severitatea consecinelor (C) f. ridicat 10 pct. ridicat 8 pct. moderat 6 pct. sczut 4 pct. f.sczut (nul) 2 pct.
Nivelul riscului ( A+B X C) 50 pct. 20 pct. 21 pct. 18 pct. 11 pct.
188
c) Implicaiile aspectelor de sntate (S) se acord punctaj pe o scar de la 1 la 10 pentru urmtoarele situaii: conduce la moarte: 10 puncte; provoac consecine grave asupra organismelor: 8 puncte; provoac iritaii sau respiraie ngreunat: 6 puncte; conduce la disconfort, la reducerea capacitii de continuare a lucrului: 4 puncte; nesemnificative: 1 punct.
d) Implicaii ecologice asupra mediului (E) se cuantific pe o scar numeric, funcie de aria de poluare astfel: nivel global: 10 puncte; nivel regional: 8 puncte; nivel local: 6 puncte; vecini, cartier: 4 puncte; incinta societii: 2 puncte.
e). Probleme ale comunitii i mediului local (P) la stabilirea semnificaiei aspectelor de mediu se vor lua n considerare i elemente referitoare la comunitate i mediul local, acordndu-se un punctaj de la 0 la 60, aa cum se prezint n tabelul nr. 3. Suma (1+2+3) reprezint problemele comunitii i mediului local. Probleme ale comunitii i mediului local (P) lips zgomot 0 pct. Plcut 0 pct. lips reclamaii - 0 pct. 0 pct. n incinta societii necorespunztor n ale vecinilor, 30 pct. 10 pct. incinta societii beneficiarilor 10 pct. 10 pct. pn la vecini 20 deranjant pentru ale prilor interesate/ 60 pct. pct. vecini 20 pct. organismelor de control 20 pct. Toate aspectele de mediu care n urma evalurii impactului asupra mediului au peste 50 puncte sunt considerate aspecte semnificative de mediu. Tabel 3: Probleme ale comunitii i mediului local Zgomot Aspect peisagistic Reclamaii
4. Concluzii
Cele dou metode de identificare i evaluarea impactului asociat aspectelor de mediu pot fi utilizate de ctre prestatorii serviciilor de alimentare cu ap i canalizare din localitile mici i mijlocii n implementarea sistemului de management de mediu, cu scopul de a-i propune ca efectele activitilor sale asupra mediului s fie n limitele legale i/ sau de reglementare, n vigoare i s acioneze pentru diminuarea continu a acestora. Prima metod poate fi utilizat la proiectarea i implementarea unui sistem de management de mediu, pe cnd cea de-a doua metod este mai complex i poate fi utilizat la mbuntirea performanelor de mediu. Fiecare dintre aceste metode prezint avantaje i dezavantaje, are domenii n care este mai eficient i domenii n care rezultatele aplicrii ei sunt mai puin relevante.
189
ntruct nu exist reguli stricte, nici criterii obligatorii pentru evaluarea impacturilor, fiecare sistem de alimentare cu ap i canalizare i va stabili propriile sale reguli i criterii.
Bibliografie:
Moldovan, Daniela Simona (June, 2007) Cercetri privind sistemul de management intergat calitate mediu, Tez de doctorat, Universitatea Transilvania din Braov. Moldovan, Daniela Simona (June 1-3, 2005) The implementation and certification of the quality-environment integrated management system to public services suppliers, Challenges in Higher Education & Research in the 21 st Century, Sozopol, Bulgaria, vol.3, Heron Press, Sofia, pag.351-356. ISO 14001 : 2004 Environment Management Systems. Guide book regarding the principles, systems and application techniques. ISO 14050 : 1998 Environment Management. Vocabulary.
190
APPLICATION OF WATER SAFETY PRINCIPLES INCLUDED IN DRINKING WATER MANAGEMENT PLANS FOR RURAL COMMUNITIES
A. S. Dobre *,
*Prof. Dr. Eng., Technical University of Civil Engineering Bucharest, tel/fax: +40-21-242-35-95, E-mail: danca@utcb.ro
Abstract
Water specialists have been examining results from past national and around the world efforts and applying experience learnt to create new approaches to solving difficulties in getting efficient, effective water services to rural communities. As an important conclusion, success is formulated by a mixture of investment, policy and institutional reform; capacity building and learning that will vary with each country and even with each region within a country. Whether in developed or developing countries, we face the same or similar challenges in managing small community water supplies. Cooperation on water small community water system management might also serve as a catalyst for greater regional integration, both economical and political, with benefits. Main challenges related to the management of small community water supplies are presented in the paper and also pertinent proposal to overcome them. Specific requirements for programs that should be in place to manage small community water systems are detailed. Most of the problems in these areas stem from limited budgets and the lack of financial ability of many associations to staff and operate their systems properly.
Small water systems operated in the small communitiesthose with a population less than 10,000 are an important part of the quality of life in rural zones. In many cases, economic opportunities in rural areas are also connected to the availability of water from these small systems. Small water systems serve a lower percentage of the total population, but usually they comprise the majority of the water systems operating in a country. Water system capacity is the ability to plan for, achieve, and maintain compliance with applicable drinking water standards. For a system to have capacity, adequate capability in three key areas technical, financial, and managerial is necessary (see Fig. 1). TFM capability has been the buzzword from water system regulators for several years, yet almost everyone agrees that it is a good policy and, in theory, benefits all water systems. However, many small water systems still lack TFM capacity and do not understand the basic concept, including short- and long-term planning. Ongoing technical assistance and effective training are the keys to continuing and improving TFM capacity.
191
Small system needs for capacity may differ from those of larger systems, and policy makers must be cognizant of these differences. It is important to understand the need for capacity and the challenges the very small systems face in operating and maintaining compliance with increasing standards. Main challenges related to the management of small community water supplies are the following: Insufficient political engagement Appropriate agents do not have the resources to control small community water supplies Risk perception/risk management Poor decision making stemming from perception that there is no ownership and/or awareness of the true cost of water Lack of training for operators and managers of small community water supplies and lack of expertise, necessary to ensure that systems are sustainable Health surveillance Appropriate communication to the public, including about water management in home Getting resources to rural areas Improving infrastructure because delivery of safe water at the point of consumption might be a problem even when the water is treated properly Framework for implementing WSP for small community water supplies. Public awareness and participation in decision making is relative because public perceptions and attitudes towards environmental issues have been conditioned by cultural, traditional, socio-economic and political factors. It is also considerably changing in time. Recent studies revealed marked differences in opinion between the public and
192
experts about selected environmental strategy. Mathematical modelling is the best advisor in selecting the optimal investment policy. What is needed to overcome these challenges: Better management of community water supplies Management of priorities Information Bringing together communities to share experiences Communication strategies, including tools to facilitate the communication and mitigation of risks to the public and decision makers at community, regional and national levels Tools to ensure that decision makers at community, regional and national levels are aware of their roles and responsibilities Advocacy and political will at all levels; political commitment Identification of appropriate regulations for community water supplies Governments (national or state / provincial) need to have overall responsibility to oversee investment Adequate institutional support to ensure, for example, appropriate outreach mechanisms Capacity development for water operators and managers, including incentives to stay within the community Encourage and improve community-level capacity to manage water supplies, including the establishment of regional level networks to facilitate information sharing and mentoring Small communities investing in their own supplies Individual investment which provides commitment and sustainability because the individual becomes a stakeholder Improve the household storage of drinking water
Activities to be undertaken that would have the greatest impact on improving the management of small community water supplies: o o o o o o o o Support training and education, such as through universities, colleges and ongoing liaison and support Increase visibility Increase information /awareness of community water supply issues Information or tools on how to use The Water Safety Plan approach to identify hazards and risks and prioritise improvements Strengthen health/water sector linkages Develop a resource centre of information Develop tools targeted for each stakeholder group Work on information and advocacy tools that would lay the groundwork for change
193
o o o o o
Identify, organize, peer review educational and other resources Quality control of materials going on to the collaborative website Increase access to supportive technology (the right tools for the job) Promote rational, responsive investment through the Water Safety Plan principles Share experiences (e.g. what approaches have been successful)
In order to achieve this target list, we consider that the minimum elements to be included in drinking water system management plans are the following: Group A Protection of water sources Identification of hazards and risks an their mitigation Well-defined responsibility Minimum required monitoring Routine maintenance plan Operators manual/log book to identify what should be and has been done Training Water Safety Plan steps: from catchment to consumer Group B Water quality targets as needed, based on norms and health consideration Community needs, meaning: a. Identify consumers Components of the water supply system: a. Pipes, buckets, piped distribution system b. Source (surface, wells) c. Treatment required to meeting the water quality targets d. Responsible for managing your community water supply authorities Operate and maintain the community water supply a. b. c. d. Based on the water quality targets, source, components of the water supply system, and community needs Sustainable needs to be designed and operated Upgrade the water supply system where necessary Mobilize resources (money and people)
Technology needs to meet community capacity Identify potential risks: a. b. From catchment to consumption Ask he question What can go wrong
194
Group C Training at all levels for managers and operators Provide training sessions for water system board members Provide training and technical assistance to improve knowledge and skill competency in technical, managerial, and/or financial capacity of drinking water system personnel Training for community on social and economic value of water Ways to learn from experiences in other countries Encourage people to complain and demand good services Communication of risk Establish and develop resource centres (materials, information exchange, advice and equipment) Drinking water system management plans shall be correlated with the elements included in general development plans for the entire zone referring to existing and anticipated agricultural uses and appropriate best management practices assembled from one or more of the following planning elements: a. livestock management system b. horticultural management system c. site development plan (agricultural construction plan, for purposes of this rule) d. agricultural drainage system e. fish and wildlife system, and f. dairy nutrient management plan The plan may also include best management practices as those for installing field access roads, livestock bridges, manure lagoons, livestock flood sanctuaries, covered manure compost bins, etc.
Conclusions
Community driven development is an approach to development, not a model. The entry point sequencing, and rules of the game established by the approach vary according to the nature of the society in which work is taking place. Using the community approach to reach the specific sector objectives requires a new approach to development that is different from the exclusive involvement of government as provider. Achieving sustainability and scale it in a community system requires actions from the donors and organizations, otherwise it will not be sustainable. The diagram - Application of water safety plan principles to small systems is shown below.
195
References
*** Handbook for Small Water Systems, Asset Management, Performance Guide Series, 2003, EPA, USA 816-R03-016 *** Guidelines for the Preparation of Planning Documents for Developing Community Water System Projects, Department of Agriculture, USA, 2004 *** Training and Technical Assistance for Small and/or Rural Public Water Systems, EPA, USA, 2002 Environmental Engineering Elements, Dobre, A., Ed Conspress, Bucuresti, 2003
196
SISTEM INFORMATIZAT PENTRU COMANDA AUTOMATA SI MONITORIZAREA STATIILOR SI RETELELOR DE ALIMENTERE CU APA POTABILA A LOCALITATILOR
Conf. Dr. Ing. Dorin Staicu, Drd. Ing. Savoiu Sorin, Ing. Gradinaru Sebastian
Monitorizarea sistemelor de alimentare cu apa reprezinta un segment important in procesul de modernizare a acestora, ceea ce inseamna supravegherea functionarii echipamentelor de catre operator, semnalizarea aparitiei situatiilor de functionare anormala si in consecinta ajuta la diminuarea considerabila a timpului de reactie prin avertizarea prompta si precisa a tipului de avarie. De asemenea, automatizarea si monitorizarea acestor sisteme permite realizarea unui plan de optimizare a exploatarii resurselor de apa potabila, reducerea pierderilor pe aductiuni si retelele de distributie, micsorarea costurilor de exploatare, reducerea astfel a costului apei potabile, cresterea calitatii serviciilor prin controlul permanent al calitatii si furnizarea apei la presiunea si debitul optim.
OBIECTIVE:
Alegerea solutiilor si a schemelor de proiecatare, automatizare (actionare, comanda si contrlol) si de monitorizare a sistemelor de alimentare cu apa a localitatilor trebuie sa tina cont de urmatoarele exigente: asigurarea calitatii serviciului; siguranta in exploatare si fiabilitate ridicata a echipamentelor; costuri minime de mentenenta; consum specific minim (energie electrica, Cl2, etc); costuri reduse cu personalul de exploatare;
In acest scop se analizeaza solutii performante de automatizare a sistemelor de alimentare cu apa realizarea unei bucle de automatizare a pompelor submersibile din forajele acvifere, a nivelelor din bazine si rezervoare de inmagazinare, grupuri de pompare precum si culegerea datelor privind parametri functionali si transmisia acestora catre dispeceratul central si/sau sau calculator de proces, prelucrarea informatiei, gestionarea optima a acestora. Studiul analizeaza urmatoarele: 1. Sistemelor de monitorizare a statiilor de pompare utilizate pe plan national si international. Analiza asupra schemelor de monitorizare utilizate pentru foraje acvifere, rezervoare de inmagazinare a apei, grupuri de pompare si retele de transport apa, etc. Scheme, solutii si echipamente de transmisie si prelucrare a datelor privind parametri functionali ai sistemului. Solutii integrate de comanda de la distanta a echipamentelor monitorizate (folosirea unui suport de comunicatie adaptat la conditiile din teren retea radio, GSM/GPRS, ethernet/internet, etc.)
2. 3.
197
4. 5. 6. 7. 8. 9.
Automate programabile si softuri pentru controlul si actionarea instalatiilor electrice, hidraulice si de transmisie date la distanta. Controlul debitelor de apa la utilizatori si a presiunilor din retea prin metoda reglajului pentru consumatorul cel mai defavorizat. Gestionarea datelor privind parametri functionali la operator si organizarea listelor de evenimente (alarme, avrii, etc.), centralizarea acestora si rapoarte specifice. Analizarea posibilitatii de creare a unui sistem informatic integrat tip EXPERT pentru gestiunea resurselor si controlul functionarii echipamentelor. Sisteme de protectie impotriva efractiei, incendiului sau inundarii accidentale din statiile de pompe. Analizarea si gestionarea sistemelor de alimentare cu apa in situatii de criza a. Avarii pe retelele de transport sau distributie; b. Inundatii sau incendii in satatia de pompare; c. Hiperclorinare sau hipoclorinare; d. Intreruperea alimentarii cu energie electrica.
In prezent, pentru reglarea debitului in instalatii se face cu mentinerea presiunii constante pe refularea grupului de pompare, fie prin metoda clasica cu vana de reglare sau varierea turatiei electropompei functie de necesarul de debit. Aceasta metoda se aplica atat pompelor individual, cat si grupurilor de pompare, prin varierea turatiei motoarelor uneia sau mai multor pompe. Modificarea turatiei se realizeaza cu ajutorul variatoarelor de frecventa. Pentru eliminarea functionarii pompelor cu turatie variabila in zone de frecvente joase (de ex. sub 30 Hz), cand randamentul pompei si implicit randamentul motorului scad substantial, s-a introdus in componenta grupului si o pompa (pilot) cu debit micsorat dar cu aceiasi inaltime de pompare, care sa acopere aceasta zona ( ex. : consumul de apa pe timp de noapte , cand valoarea debitului este mult mai mic comparativ cu cel inregistrat in timpul zilei ). Metoda analizata de noi reprezinta aplicarea inventiei romanesti Nr. 117270 premiata cu Medalia de Bronz la Salonul de Inventii de la Brouxelles in anul 2004. In cadrul Companiei de Apa Targoviste Dambovita SA se afla in curs de testare aceasta instalatie care are rolul sa mentina o presiune constanta pentru fiecare consummator atunci cand valoarea presiunii atinge un nivel minim. Instalatia inglobeaza cativa senzori de presiune montati pe reteaua de distributie in puncte determinate unde se inregistreaza un minim accidental sau permanent .De aici se transmit informatii catre sistemul de achizitii date prin unde radio sau prin cablu la un automat de proces care comanda convertizorul de frecventa al grupului de pompare. Prin aceasta metoda se asigura functionarea sistemului pe caracteristica instalatiei conform fig. 1
198
Caracteristica instalatiei H(Q)=Hg+KQ2
Figura 1. Diagrama de functionare a grupului de pompare H=f(Q).
Punctele f1, f2, f.fn solutia numai cu turatie variabila; Punctele v1, v2, vvn solutia conform cu inventia.
Economia energiei de pompare, conform fig 1 este ilustrata de aria delimitata de curbele V1-Hg, Hg-Hmax si Hmax-f1, fiind definita de urmatoarea formula:
Eh = g(Hmax x Qmax)
Q max
( Hg + kQ 2 )dQ
Dupa cum se observa din inregistrarile experimentale (fig. 2), utilizind metoda conform inventiei, se obtine o reducere a consumului specific de energia de pompare de 20-25%, fata de reglarea turatiei cu mentinerea constanta a presiunii de refulare (H= Hmax = ct.) In fig.2 se prezinta o diagrama inregistrata pe o perioada similara de 24 de ore cu cele doua metode.
199
Kw/mc
Comparatie intre consumurile specifice

2b
2c
cs- consumul specific cs=f(t) 2b consumul specific mediu pentru solutia cu convertizor de frecventa cs=0,31kw/mc 2c consumul specific pentru pompele cu turatie variabila cu aplicarea inventiei cs=0.22 kw/mc O problema importanta o presupune mediul de comunicatie dintre punctul de presiune minima identificat ca fiind Consumatorul cel mai defavorizat si automatul programabil din statia de pompare. In Romania, la ora actuala, exista o infrastructura de telecomunicatii (Internet, operatori de telefonie mobila, telefonie fixa, televiziune prin cablu, etc) ce poate asigura suportul de transmisie a datelor si controlul intregului proces de la un dispecerat local in timp real (fig. 3).
Figura 3
Presiunea constanta la consumatorul cel mai defavorizat are ca efect modificarea permanenta a presiunii pe colectorul de pe refularea grupului de pompare .In acest caz nu se urmareste mentinerea constanta a presiunii pe colectorul de pe refularea pompelor pe o
200
anumita perioada de timp, ci mentinerea unei presiuni constante la consumatorul cel mai defavorizat.Acest sistem are trei avantaje de foarte mare importanta, si anume: reduce consumul de energie electrica imbunatateste continuitatea alimentarii cu apa a consumatorilor reduce pierderile de apa, deoarece cantitatea de apa pierduta prin sparturi depinde de presiune.
Reducerea consumului de energie electrica se datoreaza faptului ca in prezent programarea presiunii pe refularea grupului trebuie sa fie acoperitoare pe intreaga perioada aleasa ,astfel incat sa nu existe discontinuitati in alimentarea consumatorilor cei mai dezavantajati. De aceea, pentru realizarea unei economii reale de energie in sistemul actual, presiunea reglata trebuie sa fie cat mai mica, existand riscul aparitiei unor discontinuitati in alimentarea cu apa a consumatorilor.
201
NETWORK MODELLING SOLUTION FOR WATER SUPPLY USING GIS CONCEPTS

Alexandru Aldea *, Mihaela Aldea **,
*UTCB Hydraulics and Environmental Protection Department, B-dul Lacul Tei 124 ** UTCB Urban Development Department, B-dul Lacul Tei 124
Keywords: hydraulic modelling; GIS; software
1. Basic concepts
This document addresses some issues that are frequent in building hydraulic models from a GIS database. Although old modeling software relied exclusively on text file input and output, while modern modeling software use a graphical user interface for easier model construction and visualization of the results, they are all based on the database concept. Despite the fact that there are more or less subtle differences between the content and structure of the GIS database and the hydraulic model database, creating both of them has in time proved to be an expensive, time consuming and most important - a duplicate effort. The main problem is that GIS focuses on details, while hydraulic modeling tends to makes things as simple as possible for its purpose. The conversion between a GIS model and the corresponding hydraulic model is a process that requires full understanding of both GIS and hydraulic concepts. This document focuses on NetSET (GIS platform) and RET (hydraulic modeling software). The concept of hydraulic modeling allows for many new approaches concerning the behavior of a water supply network. Often the big challenge is to build this hydraulic model from inconsistent or chaotic data. GIS software has the advantage of collecting and validating all the available information, thus providing the hydraulic modeler with a coherent set of data. However, much information that exists in current GIS databases is not required or is not compatible with the specifications of hydraulic modeling software. Solving this task is part of a CEEX project (GISHIDRO) that teamed-up Technical University of Civil Engineering of Bucharest and Data Invest, amongst others. Both partners provided a software solution; one for GIS (NetSET from Data Invest) and the other for hydraulic modeling (RET from UTCB Hydraulics Department). When designing a water supply system for a small locality is like thinking on a smaller scale. However, the complexity of such system should not be overlooked. The problem is to make and keep things very simple. Often it involves establishing water sources that can supply several localities.
2. Understanding the hydraulic model from RET

Network
From a topological point of view, the water network represents a graph where the pipes are the edges and the nodes are the vertex.
Pipes
A pipe represents a portion of a conduit with non-zero length, with a constant diameter, delimited by two nodes with no consumption between them. A pipe may have regulating
202
valves and/or fixed hydraulic resistances. Apart from this, there is also the concept of virtual pipe with zero length that is used for placing booster stations and pressure breaks. In case of pipes with uniformly distributed demands, the sum of the demands is moved evenly in the two nodes that define the pipes. Briefly, a pipe is identified by its characteristics: length, diameter, roughness, minor losses coefficient and of course, flow rate and velocity. According to the sign rule, the flow rate Q is positive when the fluid flows from the node with a lower index to the node with the greater index.
Nodes
A node is any vertex in the network graph. In the network, the node represents the connection point for more pipes. It can be an end-node for a tree-like pipe, but also a separating node on a pipe for obtaining lengths within the range imposed by the model. From a topological point of view, the node unifies the pipes and defines theirs spread and connections. At the same time represents the point where the liquids enter and exit the network. Also it can be used to connect another network or specific equipment. The node is defined by several parameters, including the X and Y coordinates, elevation, necessary service pressure, base demand and of course the calculated pressure. In order to facilitate the modeling of various situations existing in a real water distribution network, the RET model contains several type of nodes.
Node with normal tank/reservoir

A reservoir is directly attached at a node from the network. It supplies the network but at the same time it can be supplied by the network, operating at fixed head and variable exchange flow rate with the network. Reservoirs from the water networks where the temporarily operating sequences must be optimized are an exception from this rule (these are reservoirs that have both the height and the flow rate variables).
Z3
Figure 1 Node with normal tank/reservoir
Node with pumping station

The pumping station is directly linked with a node from the network. Figure 2 illustrates how a pumping station is connected with the corresponding measures and notations.
HN(K)
hr
203
HP Z5
Figure 2 Node with pumping station
Node with pressure break tank

The schematics of a pressure break tank are illustrated in the figure below. The tank is supplied from the network trough node K1 (entry node) and supply the network trough node K2 (exit node). Nodes K1 and K2 have to be in the network, so this particular type of tank have a connection with the network both at the entry and exit nodes. The pair (K1, K2) defines a fictive pipe on which the tank is placed.
k10
k1
Z3
ZN
hrb
PN
k11 R QR k2
RLA = 0
k14 a)
k12
k1
R b)
k2
Figure 3 Node with pressure break tank
This tank can be real or, very often, is simulating the function of a control valve. These are used for reducing the pressures in certain areas of the network. The tank is allocated at the exit node K2. For these tanks, a correct solution should meet the following two demands: The flow trough the pipe should be positive, from K1 to K2
204
The hydraulic grade HN(K1) should be greater than the fixed set geodetic height Z3(nd) for tank water level
If the first condition is not met, the tank will appear as supplied by the network trough node K2 and the water will be accumulated in the reservoir. This may indicate that the reservoir is useless. If the only the second condition is not met, this will indicate a malfunction.
3. Building the hydraulic model using GIS

Building the network and adding hydraulic components
Usually a GIS database for water network administration may contain information that is specific to a certain client and/or is not suited for a specific format that is compatible with the modeling software. At the same time, the user must not be constraint to use a certain database structure for the sole purpose of being compatible with the modeling software. The solution is to provide a separate database structure that will ensure a 100% compatibility with the modeling software. Using a wizard, the user will transfer all the necessary information from his GIS database into the new one. At this point, however, he/she must be sure that all the necessary data are already contained in the original database.
Figure 4 Building the hydraulic model from GIS database
Regarding the pipes, in order to ensure a better precision for optimization calculations, for drawing the supply zones and for continuing with the transient flow calculations, it is recommended that the pipes should have a length of the same order. In order to obtain this, the long pipes will be divided by additional nodes and the short pipes will be merged in the adjacent nodes. If the pipes are correctly described and the exact coordinates are given, RET can automatically compute their length.
205
The nodes represent a more complicated problem, because there are several types. Except from XX and XY fields, all other values are mandatory for the hydraulic model. The XX/XY are used for drawing the network with RET (but this feature is obsolete now that this task is handled by the GIS interface) and optionally for computing the lengths of pipes, so they are not mandatory. For the other node types, additional information must be provided. Typically, a water network GIS database will not contain this information. In this case, the user must check if this is the case and will have to decide if he can afford to ignore them or if he must update his database.
Some modelling techniques

Not always the hydraulic model must contain the exact type of hydraulic element as in the real network. For example, a pumping station needs a lot of information to be introduced and not always the user will have it at hand. But, if the pumping station is delivering a constant flow rate at a constant head, then it may be considered a reservoir with constant water level in the hydraulic model. From a hydraulic point of view it is the same thing. Actually, the main issue when building a hydraulic model from GIS is the fact that while a hydraulic model tends to be as simple as possible (the simpler, the better) a GIS database tends to focus on detail (the more details, the better). For example, a tree-like branch can be completely replaced in the hydraulic model with a single node, provided that the base demand for this node is the sum of all other node demands from the original network.
Figure 5 Sample network calculated with RET and visualized in NetSET
206
4. Interoperability between GIS and the hydraulic model

Possibility to maintain bidirectional connectivity between the model and GIS
As previously said, to be effective, hydraulic models require spatial and hydraulic infrastructure data readily available from GIS. This format is unique in its modality of storing facility data and spatial reference. It should provide functions for development and preparation of the necessary spatial information for input to network models. But besides this, it also should provide functions that permit graphical output display for evaluating results. More than that, added functionality must be assured by visualization tools like spatial and nonspatial queries of model results. Therefore, the connectivity of water distribution network models with GIS is important from both directions, to complete the whole set of construction, analysis, and result presentation. The power of the intelligent thematic maps consists in GIS ability of transforming vast and dull database information into a very suggestive presentation of analysis results in the form of a map. Users should be able to generate elevation, pressure, hydraulic grade line, demand, and more, directly on the map together with other graphical presentation tools. These visualization capabilities are critical to better understand problems and to present solutions.
Possibility to update or enhance future modeling efforts

By maintaining connectivity between the model and GIS it is improved the ability to update or enhance future models. Automatic model building tools make it easy for users to create a new model or update an existing one. After a network model is constructed, it must be calibrated to the real system so that the simulation results to be reliable. The process of calibration may entail changing usually finetuning the roughness of pipes, system demands, altering pump operating characteristics, or other model parameters, until the model results coincide with observed field conditions. The modeler usually tries to calibrate the network model using a so called trial-and-error process in witch the input parameters specified above are adjusted until model-predicted performance reasonably agrees with measured system performance. Facing so many possible combinations, this process often fails to produce a correct model. This is why calibration is often neglected and the price is decision making and asset management based on a model that has errors. In conclusion, the credibility of a calibrated model is as good as the data with which it was calibrated, witch emphasize that an updated, more correct database can help to obtain a better model. The field conditions generally used in network calibration correspond to the pressure readings obtained from fire flow tests or from on-line SCADA systems. Since fire hydrant testing is necessary to calibrate the water model, the use of GIS makes possible to identify the exact location of the hydrants, what size mains they are on and their ID number, to be able to obtain a complete list to use during testing.
5. Conclusions
GIS is becoming an increasingly valuable tool for the water distribution modeller both as a source for modelling data and as a decision-support tool, but we cant talk about using a GIS database for a hydraulic model as long as the above conditions are not respected by the developers and as a result, the problems often faced by modellers using GIS data include the following:
207
Database design incompatibilities or omissions: identification numbers for system elements that differ from what can be used by the modeller, lack of critical information, lack of pump performance curve information, may have many short pipe segments that were introduced to provide full topology, but would unnecessarily complicate the model. Data errors: missing connections that occur in the real system (because components are not snapped) and may include connections that do not occur in the real system (for example, at locations where pipes cross but do not connect), presence of artificial gaps between pipes that were introduced because the data was created in a tiled system and pipes were not connected across sheet boundaries. Basically, a GIS platform is a very powerful and useful tool to create the hydraulic model. Once the rules for creating the model are defined and verified, the user will only have to press a button for the simulation to take place. However, much of the success of this operation depends on the complexity of the actual water network, on the desired degree of accuracy and finally on the experience of the user
References
D. Cioc, A. Anton, Retele hidraulice calcul, optimizare, sigutanta, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001 C. Iamandi, V. Petrescu, L. Sandu, R. Damian, A. Anton Hidraulica Instalatiilor vol. II,Editura Tehnica, Bucuresti, 2002 D. Cioc, E. Trofin, C. Iamandi et al, Hidraulica culegere de probleme, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 1973 ESRI, Building a Geodatabase, USA, 2002 Data Invest, Manual de Utilizare NetSET HYDRO, unpublised B. Dimitriu, A.Aldea,Monitorizarea presiunii si a debitului in retelele de distributie, Conferinta Internationala ARA editia a V-a, Brasov, Mai 2003 HAESTAD METHODS, Advanced water distribution modeling and management Paul Ginther, Use of GIS Growing in the Municipal Water, Wastewater Business Werner de Schaetzen and Paul F. Boulos, Optimal Water Distribution System Management Using ESRI MapObjects Technology
208
USING BENCHMARKING IN THE UK WATER INDUSTRY TO SUPPORT EFFICIENCY IMPROVEMENTS
D. Druett, D.Dimitriu, T.Povall

david.druett@echarris.com delia.dimitriu@echarris.com terry.povall@echarris.com
Keywords: UK water sector , benchmarking, efficiency improvements
1. Introduction
In literature on economic organisations there pertains to be two leading approaches to efficiency as business strategy. These approaches have developed much in the last 15 years and offer a general framework that provoke insights into the economic organisation. One of the basic tenants of these theories is the assumption that organisations are constructed from different resource bundles and capabilities, underlying production which are heterogeneous across firms. These resource bundles can be described as productive factors that have intrinsically differential levels of efficiency. This paper suggests that it is the differential in resource bundles that lead to differential operating efficiencies. In theory then this should lead the economising manger directly to the source of such inefficiency. However, due to complexities in operating large water and waste water operating companies there exists a degree of causal ambiguity around which resources are of a superior or marginal nature. The key to unlocking efficiency improvement potential lies in understanding the scope of improvement for each resource bundle. Whilst it is impractical to conduct a full analysis on the scope for improvement for all assets in this paper, a journey is embarked upon that takes the reader from a high level, top down view of industry costs and efficiency finishing with analysis at the level of a specific site and cost allocation. Included within this paper is a case study based upon the waste water element of a water and waste water company in the UK. The Company delivers water to and treats the waste water of circa 3m customers using a number of process plants with population equivalents ranging between 900,000 and less than 250. These process plants operate in both urban and rural environments and over a wide geographical area.
1.2. Paper Structure

Section 1 of this paper looks to combine a top down and bottom up analysis on levels of operating efficiency in the UK water industry. It takes top down determinants of efficiency from the UK water regulator and considers them with respect to their superior or marginal nature. Micro economic analysis of waste water assets are provided from field research to provide a supportive view. Once an evaluation of the assets has been achieved a view is discussed around the potential for efficiency improvement on an individual operating company level. The analysis takes the view that there is clear evidence of further scope for efficiency improvement amongst operating companies, although the level of opportunity
209
varies. It is concluded through analysis of data from the case study that this is due to the existence of heterogeneous resources across the sector resulting in efficiency variation. Pressure from the city and regulators often lead to a top down price setting agenda which result in generic efficiency targets that are not informed by efficiency potential. The presence of causal ambiguity often obfuscates options for potential efficiency from managers keen to pursue a first order economising agenda. These two factors combined can lead to suboptimal efficiency drives that fail to deliver the full potential for improvement. The second part of this paper suggests that the key to realising this scope, and delivering an effective economising strategy lies in understanding what the key determinants to efficiency are and what their scope for improvement is. Several determinants of efficiency are either outside the control of the economising manager such as fluctuating costs of key operating inputs (i.e. such as power or increasing consent levels from key environmental stakeholders), or are heterogeneous in nature and are not transferable. Much economising effort has been wasted in attempt to influence the un-influenceable. This section seeks to give practical guidance, based upon experience gained through recent work within the water industry and focuses upon 3 areas, Supply Chain management, Performance Improvement and Effective Delivery Strategies (Lean engineering). The third section looks to support the economising manager by proposing practical methods of achieving real terms efficiency improvement through a case study looking at actual delivery of improvement. These focus on delivering efficiency through the key determinants of efficiency discussed in the second section.
2. The scope for efficiency improvement in the UK water industry

Arriving at the scope for efficiency improvements in the water industry requires a mixed approach utilising both top down and bottom up analysis of levels of operating efficiency. The following section takes the reader on a journey through high level analysis of costs across the industry to a more granular view of actual cost of production on particular sites. Figure 1 trends actual operating costs in the UK water industry since privatisation in 1989. It is clear that in the aftermath of privatisation costs increased to a peak in 1994, the year of OFWATs first price review. In the 1994 price review OFWAT applied some catch up assumptions of between 0&2.5% as well as a general assumption of continuing efficiency of 1% per year. The 1999 price review included catch up assumptions of between 0 and 3.5% a year and set the ongoing efficiency level at 1.4% a year.
Total Water and Sewage operating costs
3500 3400 3300 3200 3100 3000 2900 2800 2700 2600
's Million
19 89 19 90 19 91 19 92 19 93 19 94 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06
Figure 1: Total Water and Sewerage Operating Costs since Privatisation (Source: June Return, 2005/6)
210
In the last year (2005/6) costs increased by 151m, this is partly due to a change in accounting around leakage spend. 67m of the increase is due to rising energy prices across the industry. Figures 2 & 3 break this number into the different operating companies looking at the unit costs of production for Water and Waste Water. The UK water industry is divided into Water and Waste water companies, of which there are 10 and 15 clean water only companies (making a total of 25 Clean Water Companies) resulting in a reduced number of data sets in the waste water chart.
Unit Cost of Water Delivery

160 140 120 100 80 60 40 20 0 Northumbrian Severn Trent Dwr Cymru Folkestone & Dover Tendring Hundred Industry Average
W es t So ut h W ei gh te d Av er ag e
's per m3
Portsmouth Bournmouth &W South Stafordshire
Cambridge Three Valleys Southern
Thames Sutton & East Surrey Mid Kent
South East
Cost of operations
Capital Maintenance
Return on Capital
Figure 2: Unit Costs of Water delivery
Unit Cost of Waste Water Collected

250 200
's per M3
150 100 50 0
or th um br ia n Th am es Tr en t til iti es U rC ym ru So ut he rn W es se x An gl ia n sh i re
Se ve rn
Yo rk
Cost of operations
Capital Maintenance
U ni te d
D w
Figure 3: Unit cost of Waste Water collected
It is clear from the figures above that there is variation in the unit cost of delivery across the water and waste water operating companies. However, for both water and waste water there is a central tendency around the mean, with the exception of a couple of outlying organisations. The variation in unit costs across the operating companies is a useful comparison of efficiency across the industry. Our experience suggests that due to the high level (top down) nature of the data, it should not be solely relied upon to provide a true view of efficiency. One of the reasons for this is that such analysis fails to pick up on idiosyncratic issues associated with particular companies. It also fails to identify causal factors which are outside of the control of operating companies, such as the price rise in energy costs suffered
211
Wessex United Utilities South West
Dee Valley
Yorkshire
Bristol
Anglian
Return on Capital
by the whole industry. Of the two outliers in figure 2 it has been reported that Tendring Hundred has a large capital base as a result of work undertaken to improve water quality. It also has a lower customer demand, which has had a negative effect upon the figures. South West has a disproportionately high return on capital figure as a result of its quality programme impacting on its performance. However South Wests clean water treatment costs also tend towards the more expensive, suggesting the presence of marginal resources leading to underlying inefficiency. More meaningful analysis on the quality of resources requires greater levels of data granularity. This is possible if the focus of analysis is narrowed. Figure 3 looks at the cost of treatment for large (band 6) waste water treatment companies across the UK. The analysis looks at the cost of treatment by population equivalent (pe) and splits costs into various different operational cost buckets. In this figure Power means Power used in the treatment of waste. Other Direct Costs are the direct costs involved in treatment of waste excluding power (i.e. maintenance, labour, chemicals etc). General and support costs equate to head office costs for the site, service charges are the total services charged (e.g. by the Environment Agency).
Average Scottish Water Yorkshire Wessex United Utilities Thames Southern South West Severn Trent North-umbrian Dwr Cymru Anglian 0.00 2.00 Power costs 4.00 Other Direct Costs 6.00 8.00 10.00 Service Charges 12.00
General and support expenditure
Figure 4: Cost of Waste Water Treatment
Prices range from Scottish water at 3.70 /pe to South West Water at 11.48 /pe. This could be suggestive of the presence of superior resources on the part of Scottish Water. Power makes up circa 26% of operating costs, however, from the data it is clear that Dwr Cymrus power costs are closer to 50% of their total operating costs. Figure 4 is representative of an aggregation of costs from a number [400+] large works and allows us to draw some conclusions on the scope for efficiency within the waste treatment companies. This analysis indicates that there is some potential scope for efficiency improvement in a number of operating companies. To get a better understanding of efficiency, a more bottom up approach is required. This is commenced in figure 5, which shows the distribution of operational treatment costs for a particular treatment type (i.e. Secondary Activated Sludge); this is the most frequently occurring treatment type in the dataset. To avoid bias arising from different operating establishments all non direct operational costs have been removed from this data.
212
Distribution of Treatment Costs (SAS)

16 14 Frequency of Occurance 12 10 8 6 4 2 0
10 10 .5
11 11 .5
12 12 .5
1. 5
2. 5
0. 5
3. 5
4. 5
6. 5
5. 5
7. 5
Upper Quartile
Median
's PE
Figure 5: Distribution Histogram for Secondary Activated Sludge Treatment
In this population the mean is 3.99/ pe. However, there is a clear skew to the distribution of results, the median (3.39/ pe) is more indicative of the average cost of treatment. In figure 5 the median is highlighted by the green data point, upper quartile performance is indicated by the pink data point. If we take these figures and use them to compare the performance of a water companies SAS treatment plants, it is possible to arrive at some conclusions around the scope for efficiency improvement. The data used in the following analysis has been gathered from field work, for this reason it has been made anonymous. It does have the benefit of providing further breakdown of the costs of treatment by site into 6 main operating costs.
Company A Cost of SAS treatment by site

10.00 9.00 8.00 7.00 's/pe 6.00 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 Other Maintenance BIS Power Chemicals Labour
Up G pe rQ ua rti le
Figure 6: Cost of SAS Treatment by site for Company A
It is clear from the histogram that of the 7 SAS sites in company A only 1 achieves upper quartile performance and 3 works are able to treat waste at below median cost. It shows
213
ed ia n
9. 5
8. 5
13
clearly that power efficiency is a principal determinate in the efficiency of a SAS treatment works. From this analysis it is reasonable to suggest that sites A & C are of a superior nature and contribute towards the efficiency of the firm. It is also evident that sites E & F are of a marginal nature and are detrimental to the firms cost efficiency. A manager pursuing an agenda of first order economising would be well advised to target their efforts towards improving the marginal nature of these resources. Such a manager may well pursue such an efficiency agenda due to pressure from the city and regulators. These often lead to a top down price setting agenda which result in generic efficiency targets that are not informed by efficiency potential. In figures 1-5 above, it has been demonstrated that it is possible to identify and isolate both superior and marginal resources. This allows for a more targeted approach to efficiency improvement to be taken. The figures also demonstrate the existence of scope for efficiency improvement across much of the industry. It is clear that the realisation of these improvements is within the expectations of the UK Water Regulator who set prices in accordance with these expectations. The next part of this paper suggests that the key to realising this scope, and delivering an effective economising strategy lies in understanding what the key determinants to efficiency are and what their scope for improvement is.
3. Determinants of Efficiency in the Water industry

In the section 2 we discussed how the economising manager needs to understand their performance in terms of efficiency before they devise their approach to efficiency improvement. The urgency, direction and priorities of improvement are then determined by the outcomes of such performance analysis. In doing this, it is also a requirement to have an understanding over where determinants of efficiency may exist and what the scope for improvement within them may be. Experience gained from working within the UK water industry suggests that the main determinants of efficiency improvement can be categorised as productivity improvements and improvements in the supply chain, and Effective Delivery Strategies (Lean engineering).
3.1. Performance Improvement

The implementation of performance measurement processes in operational and maintenance activities can generate significant benefits to water companies. Analysis shows that operations and maintenance remains one of the most significant elements of total water company expenditure. Benchmarking data (i.e. such as illustrated in section 2) can be used to identify areas of best practice and/ or sub-optimal performance. The key to achieving productivity improvements by economising mangers lies in implementing and maximising best practice or making optimised use of superior resources. Where suboptimal performance exists, implementing performance improvement processes into operational models results in improved performance. EC Harris work with UK water companies cost reductions of up to 15% can be achieved through robust implementation.
3.2. Improvements in the Supply Chain

Supply Chain Management is the management of materials, information and finances as they move from supplier to manufacturer through to consumer. Supply chain management involves coordinating and integrating these flows both within and among these companies.
214
The ultimate goal of supply chain management is to improving performance (measured in terms of speed, quality, cost, dependability, and flexibility) to the consumer. Water companies in the UK have exhibited a growing trend towards outsourcing over the last 10 years, leading to an increasing significance in supply chains. Targeted engagement with the supply chain has become critical in extracting better value from operating expenditure. Key to the delivery of this is a coherent and coordinated approach managed centrally by the water company. Pan business supply chain strategy leading to effective stewardship of supply chains should be a priority for all water companies. Our experience suggests that business aligned supply chain can result in performance improvements and cost savings of up to 10%.
3.3. Effective Delivery strategies

Many businesses from different sectors have benefited from improving their delivery strategies. In recent years Lean has become synonymous with improved delivery strategies. It has an appeal because it promises to cut the cost of an operation, improve quality and stabilise operations. This reduces reliance upon fire-fighting to solve operational issues, leading to an improvement in operational efficiency. In simple terms Lean is an integrated set of principles practices, tools and techniques designed to address the root causes of operational underperformance. The approach is systematic and seeks out the sources of loss from values streams helping to close the gap between actual performance and expectations of stakeholders. Many companies have the enthusiasm for development and implementation of Lean to deliver improved operational performance. However, sustainable delivery is frequently not realised. What is required is a sustainable approach that identifies what improvements can be readily achieved and then program management to ensure timely delivery. Key to success lies in ensuring that the business solutions form an integral part of the strategic plan. Typically, Lean transformation will deliver between 10 and 25% efficiency improvements, although the benefit delivery from Lean programmes is dependent up the base level of efficiency in the first instance. The above three determinants of efficiency improvement have resulted in greatest efficiency gains from our recent experience in the water industry. The next section takes each of these three determinants and works through case study examples of these determinants and the benefits derived.
4. Case Study on Efficiency Improvements

4.1. Background
This case study is based around work carried out for a Water and Waste Water treatment company in the UK on its waste water assets. The Client delivers water to and treats the waste water of circa 3m customers, using a number of process plants with population equivalents ranging between 1m and less than 250. These process plants operate in both urban and rural environments and over a wide geographical area. Figure 6 above benchmarks efficiency performance of Band 6 waste water treatment works for the case study organisation. From this benchmarking it is clear that there are some issues with spend on bought in services and on Power. Further benchmarking on smaller sites and other processes confirmed that the issue was consistent, as well as throwing up further areas worthy of review. The Client organisation had higher than average network and sludge
215
treatment/ disposal costs. The following examples are indicative of work undertaken to improve the efficiency performance of the Client.
4.2. Effective Delivery strategy

The Challenge: was to arrive at realistic and sustainable efficiency improvements on waste water treatment works with the objective of achieving operational savings across the business of circa 30m per annum. This was to be achieved without compromising operational integrity, health and safety, or process compliance. Benchmarking was used to establish realistic targets for each of the works. The benchmarking compared site costs across a number of process steps, allowing for a unit cost analysis approach to be developed. This enabled the team to compare performance across several works and draw conclusions around efficiency levels. Figure 7 below, contains an example of this analysis, again issues around power costs and the cost of bought in services are in evidence. There are also clearly some issues around maintenance in site F and an anomalous other spend in site J.
14.00 12.00 10.00 8.00 6.00 4.00 2.00 Average Industry Average M A G I O Q B E F K C D H N P J L
Power
BIS
Labour
Chemicals
Maintenance
Carbon
Other
Figure 7: Cost of treatment by process plant for Case study organisation
Sitting behind this is analysis containing unit cost data sets that allow for individual process steps to be compared across populations of treatment works. The average for the industry is dictated by the grey data point, it was clear from the analysis that moving all sites to average or upper quartile performance would deliver significant improvement to the operating costs of the case study organisation. The solution was divided into two parts, Supply Chain Management and Effective Delivery Strategies.
Supply Chain Management

The Objective: Was to work with several partnering organisations directly employed by the client to deliver joined up working, from the supply chain facilitating cost reductions to meeting business objectives. There was a clear objective of developing a clear and coherent supply chain strategy, following a strong feeling from the Client that the supply chain was managing its own needs rather than delivering best value to the client. The Solution: The solution was to develop a robust system of performance contractor assessment and monitoring that provided benchmarked performance measurement of the supply chain. In conjunction with this, a comprehensive view of supply chain spend was conducted. Spend detail was then aggregated into logical commodity groupings, this allowed
216
for a category management approach to be commenced and the supply chain to be broken up into manageable groups, allowing for effective category management. Category management plans were then drawn around each of the categories. The Benefits: Joint working with the Client and partners delivered a comprehensive review of the supply chain that was endorsed by all parties This facilitated delivery of a joined up approach to supply chain management by each of the partner organisations and the main client Spend maps have created a clearer view of supply chain activity Benchmarking of supply chain performance clearly indicated areas of potential improvement A robust tracking mechanism was put in place to monitor savings delivery Category management has ensured that each of the key categories are governed in a systematic way meeting key client objectives To date 11m of savings have been identified for delivery.
Effective Delivery Strategies

The Objective: Was to identify and deliver savings that met or exceeded targets set using benchmarked data sets in a safe and sustainable way that was supported by the operators. The Solution: Was to develop a 4 stage Lean optimisation process that worked with operators on site, thus ensuring buy in at ground level for the improvement initiatives. The first element of the process was a diagnostic phase. During this phase managers, team leaders and the shop floor were introduced to Lean concepts, as well as highlighting to them the objectives of the process. Further data collection was carried out, and completed matching throughputs with performance and understanding where pinch points and issues with the process were. The Second phase of work was to carry out process redesign, the objective of this phase was to optimise process, improve on performance against key indicators and set the road map and agenda for change going forwards. In the Third phase, performance management objectives were set and senior management support was agreed around significant operational issues. The final phase was all around delivery of the programme of initiatives in a sustainable way. This included ensuring accountability for delivery of projects was clearly defined and appropriately apportioned, as well as ensuring that a proper audit trail was in place, as well as alert management for time when things did not go according to plan. The Benefits: Potential for savings of around 19% have been identified Joint working teams between change practitioners and operators have delivered a joined up approach towards efficiency Operators up skilled in Lean principals and objectives Benchmarking of performance has clearly indicated areas of potential improvement A robust tracking mechanism was put in place to monitor savings delivery Work is ongoing to ensure that the delivery of projects is done in a robust and sustainable way
217
5. Conclusion
The experience of EC Harris in the UK water industry suggests that benchmarking is a practical method of identifying the potential scope for efficiency improvements within water industry. Once sub-optimal performance has been identified then targeted improvements can be delivered. EC Harris experience suggests that these tend to fall into one of three categories, Performance Improvement, Supply Chain management, and Effective Delivery Strategies. This is equally relevant to large or small process works, and on above and below ground assets. This knowledge is readily transferable across international boundaries, and will allow the operating companies in the Romanian water industry to benchmark their performance against each other, and against international datasets. This can lead to the efficient and effective delivery of efficiency improvements.
References
-------- (2006): Water and Sewerage Service Unit Costs and relative efficiency: 2005-2006 report, Birmingham, Office of Water Services -------- (2003): Office of Water and Sewerage Services. The Scope for Efficiency Improvement in the Water and Sewerage Industries: London, Europe Economics Drew, J., McCallum, B., Roggenhofer, S. (2004) Journey to Lean, London, Palgrave Macmillan press Peteraf, M. (1993) The Cornerstones of competitive advantage: A resource based view Strategic Management Journal, 14, 179-188. Williamson, O. (1996) The Mechanisms of Governance, Oxford, Oxford University Press, 307-321
218
SOLUII PRIVIND SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA I CANALIZARE N MEDIUL RURAL
Al. Mnescu*, V. Goldenberg-Vaida**, V. Ciomos***

* Prof.univ.dr.ing. , Presedinte CFPPDA, **Ec., CFPPDA *** Dr. Ec., Presedinte ARA
1. Introducere
Principiile si valorile de baza privind sectorul apei n mediul rural din Romnia sunt ncorporate n urmtoarea declaraie acceptata de autoritile centrale la sfarsitul Proiectului de Dezvoltare Rurala, finanat de Banca Mondiala: Viziunea sectorului apei din mediul rural din Romnia consta n furnizarea eficienta a serviciilor de alimentare cu apa, colectare si epurare a apelor uzate n mediul rural din Romnia, ntrunirea cerintelor privind sanatatea populatiei, protectia mediului si ale utilizatorilor printr-o maniera durabila si la un nivel acceptabil al capacitatii de plata a utilizatorilor. Considernd Viziunea ca tinta a acestui sector, Misiunea este urmatoarea: Sectorul va furniza echiparea tehnico-edilitar si infrastructura ntr-o maniera planificata si economica, ca raspuns la cererea de servicii a utilizatorilor, folosind tehnologia adecvata si cele mai bune practici n management, proiectare si operare pentru a asigura servicii complete si sigure, conforme cu reglementarile n vigoare. In alti termeni situaia dorit poate fi enunat asfel - Atingerea Obiectivului nr.7 de Dezvoltare a Mileniului, inta 19: Dublarea, pn n 2015, a procentului persoanelor care au acces durabil la surse sigure de ap i la servicii de igienizare de baz. Propunerile pe care le facem in acest scop vizeaz: aspectele instituionale, cu accent pe coordonarea ntre instituiile responsabile cu implementarea diferitelor programe de investiii n domeniu; asistena ctre beneficiari (contientizare i consultare public) i pregtire profesional; aspectele tehnologice, inclusiv aspectele legate de soluii cu costuri reduse n condiiile specifice mediului rural din Romnia, de nivelurile de servicii i de conformarea sistemelor la cerinele legale; aspectele financire i economice, incluznd: aspectele legate de tarife, structura, nivelul, suportabilitatea acestora i disponibilitatea populaiei de a plti un anumit nivel de servicii; aspectele de mediu; aspectele privind igiena i sntatea public.
219
2. Consideraii generale
Guvernul Romniei considera investitiile pentru furnizarea de servicii sigure de alimentare cu apa si canalizare, la un pret pe care utilizatorii sa si-l poata permite, ca fiind eseniale pentru cetenii din mediul rural. Datorita insuficientei fondurilor n perioada anterioara, lipsei capacitatii si coordonarii si cooperarii ineficiente ntre ministere, de-a lungul timpului, guvernele Romniei nu au fost capabile sa asigure servicii corespunzatoare si durabile de alimentare cu apa, colectare si epurare a apelor uzate, pentru majoritatea populatiei din mediul rural. Ritmul actual de extindere, sprijinit financiar de la Uniunea Europeana si Banca Mondiala, este insuficient pentru a atinge obiectivele pentru acest sector. Pentru ndeplinirea sarcinilor asumate, inclusiv atingerea Obiectivelor Mileniului pentru Dezvoltare si a angajamentelor asumate n Tratatul de aderare, Guvernul a introdus o serie de initiative pentru a accelera rata de crestere a ariei de acoperire a serviciilor comunitare de utilitati publice. Provocarea cu care se confrunta Guvernul Romniei este aceea de a accelera procesul de crestere a ariei de acoperire a utilitatilor publice de alimentare cu apa, colectare si epurare a apelor uzate n mediul rural, si n acest scop considera elaborarea unei Strategii pentru sectorul Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa si Igienizare (SRAAI) ca fiind esentiala. Principalul obiectiv al Strategiei va fi acela de a mbunatati conditiile de viata si starea de sanatate a populatiei Romniei si de a sprijini dezvoltarea economica a zonelor rurale. Acest lucru poate fi obtinut prin cresterea accesului populatiei la surse sigure de alimentare cu apa pentru 85% din totalul populatiei pna la sfrsitul anului 2020 si prin asigurarea unui sistem de colectare a apelor uzate pentru 80% din populatie pna la sfrsitul anului 2015.
3. Solutii si recomandari
3.1. Organizarea instituional
n prezent mai multe ministere gestioneaz programe privind alimentarea cu ap, canalizarea i tratarea apei uzate: Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinei, Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, Ministerul Internelor i Reformei Administrative, Cancelaria Primului Ministru. Toate aceste programe ar trebui s contribuie la implementarea unei politici consistente n domeniu i ar trebui coordonate. La nivelul operatorilor regionali este necesar s fie constituite echipe de asistenta care s poat acorda asisten unittilor administrativ teritoriale cu o populaie sub 10.000 s iniieze si sa implementeze proiectele de investiii, iar apoi s verifce delegarea operrii acestora ctre operatorul regional.
3.2. Asisten pentru beneficiari

Unul din cele mai importante riscuri n implementarea unei strategii privind alimentarea cu ap i igienizarea n mediul rural sau n localitile urbane cu o populaie sub 10.000 locuitori l constituie lipsa de interes a populaiei de a deveni i a rmne clieni ai serviciilor publice de ap-canal. Din eurobaromentrele de pn acum reiese c populaia rural, cu excepia unor zone, este mai interesat de investiii n drumuri i puncte de asisten sanitar i farmaceutic, de
220
televiziune prin cablu, dect de investiii n sisteme centralizate de alimentare cu ap sau n sisteme de canalizare. n cele mai multe localiti cu populaie sub 10.000 locuitori, populaia folosete ap din puuri proprii, pentru care nu pltete, dei calitatea apei este total necorespunztoare n cele mai multe cazuri. Din pcate sistemul se extinde i n noile aa-numite cartiere rezideniale din orae.
3.3. Aspecte tehnologice

Sistemele trebuie s fie proiectate, construite i operate n conformitate cu cele mai bune practici la nivel european, folosind tehnologii corespunztoare capacitii de plat de la nivel local. Selectarea optiunii tehnologice se va realiza pe baza cerintelor comunitatii, lund n considerare necesitatea de a furniza servicii la cel mai nalt nivel posibil, cu respectarea cerintelor privind calitatea apei pentru consumul uman, conform Directivelor UE transpuse n legislatia nationala, dupa ce au fost analizate costurile - de capital si operationale - n corelatie cu capacitatea de plata a utilizatorilor, si cu tarifele stabilite pe baza costului real al apei. Schemele pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare vor fi proiectate corespunzator conditiilor locale, dar astfel nct sa poata fi construite si operate n conformitate cu cele mai bune practici la nivel european. Este necesar elaborarea de Ghiduri specifice pentru mediul rural care se vor concentra asupra utilizarii diferitelor tehnologii cu costuri reduse si n special corelate cu disponibilitatea de plata a consumatorilor. Ghidurile vor include pasii care trebuie parcursi pentru promovarea si implementarea unui proiect din sectorul apei n mediul rural; selectarea amplasamentului si metodele de constructie; specificatiile tehnice si cerintele de operare si ntretinere. Principiile si valorile de care se va ine seama sunt: (i) vulnerabilitatea la poluare a apei subterane de mica adncime; (ii) nevoia de a considera apa ca fiind att un bun economic ct si social si (iii) implicarea utilizatorilor n procesul de pregatire a schemelor, prin adoptarea unei abordari orientate catre client. Conditiile esentiale pentru a asigura un serviciu durabil sunt: a. Selectarea tehnologiilor adecvate si pe care utilizatorii si le pot permite; b. Asigurarea durabilitatii sistemelor de alimentare cu apa si canalizare prin recuperarea costurilor pe baza unor tarife realiste dar, n acelasi timp, suportabile pentru utilizatori; c. Operarea i ntretinerea eficienta a dotrilor; d. Participarea deplina a publicului la planificarea si implementarea noilor proiecte bazate pe necesitatile utilizatorilor; e. Campanii de constientizare publica pentru promovarea practicilor privind igiena; f. Cadru institutional adecvat, dispunnd de capacitatea necesara la toate nivelele. Un element important ce trebuie luat n considerare este sistematizarea localitilor ce trebuie fcut n perspectiva dezvoltrii. Este un fapt cunoscut c sistematizarea localitilor are o influen foarte mare n costul invetiiilor tehnico-edilitare, mai ales n ceea ce privete canalizarea. Actuala organizare a localitilor cu sub 10.000 locuitori, cu gospodrii mprtiate i fr sistematizare face ca investiiile n sisteme centralizate de canalizare s nu fie eficiente, deoarece atrag costuri de investiie i de operare foarte mari.
221
Proiectele privind investiiile n alimentarea cu ap i igienizarea n mediul rural trebuie s se conformeze standardelor, dar trebuie s fie posibil luarea n considerare a unor derogri, n condiii clar definite, pentru a evita abuzurile. Este necesar s se utilizeze soluii cu costuri reduse, pentru a asigura durabilitatea sistemelor. Accesul n multe zone rurale este dificil. Va fi ncurajata introducerea si replicarea de sisteme inovatoare care si-au dovedit succesul, simplu de implementat si operat, care sa utilizeze componente prefabricate corespunzatoare din punct de vedere al standardelor romnesti. Solutia individuala trebuie data de studiu de fezabilitate al fiecarui proiect. Utilizarea foselor septice si a lagunelor construite sunt doar doua exemple de optiuni tehnologice cu cost redus. Exista si alte solutii tehnologice, cum ar fi toaletele uscate, si care sunt acceptate n UE. Aspectul critic este ca fiecare comunitate sa evalueze si sa decida cu privire la solutia tehnologica corespunzatoare propriei locatii, lund n considerare constrngerile financiare, tehnice si hidrologice. Va trebui acordata importanta cuvenita operarii si ntretinerii dotarilor tehnico-edilitare de catre operatori licentiati, pentru a asigura functionarea si eficienta lor continua. n mod ideal aceste lucrari vor fi derulate n cadrul unui Plan de Operatii si ntretinere, pentru a asigura utilizarea optima a resurselor. Este necesar elaborarea unui Ghid cu Normative de operare si ntretinere pe baza celor mai bune practici acceptate.
3.4. Aspecte financiare i economice

Proiectele dezvoltate trebuie nu numai sa fie accesibile din punctul de vedere al costurilor, dar si sa se ncadreze n criteriile privind consimtamntul de plata al utilizatorilor. ntr-o etapa initiala va fi asigurat un nivel minim al serviciilor prestate/furnizate, dar care sunt conforme cu cerintele reglementarilor corespunzatoare privind nivelul serviciilor, iar nivelurile superioare ale serviciilor publice vor fi furnizate pe masura ce nivelurile veniturilor cresc, si astfel creste si capacitatea de plata. nainte de avizarea unui proiect, n conformitate cu reglementarile n vigoare, va fi elaborat un Studiu de Fezabilitate adecvat, de catre un organism competent, care va include un sondaj de opinie al utilizatorilor care sa evalueze n mod special preferintele comunitatii n ceea ce priveste tehnologia, mecanismele prin care comunitatea va plati si va sustine serviciile furnizate, si gradul de absorbtie probabil pentru diferite niveluri de servicii. Un proiect va fi aprobat numai daca exista acceptul utilizatorilor cu privire la nivelul de servicii care vor fi furnizate, si acceptul demonstrat al comunitatii privind costurile adecvate ale serviciului pentru a sustine proiectul. O campanie de constientizare publica va fi desfasurata naintea efectuarii studiului pentru a se asigura faptul ca publicul are cunostinta deplina de legatura dintre sanatate, igiena si calitatea mediului n care triete. Imbolnvirea insemneaza utilizarea resurselor pentru aciuni medicale, n loc sa fie eliminata cauza care produce imbolnavirea. Plata serviciilor medicale nseamn o sarcin suplimentar la buget. In domeniul cresterii nivelului de sanatate, politica ar trebui sa fie una singura economisirea resurselor prin prevenirea mbolnvirilor, la care contribuie asigurarea condiiilor de igien. Tarifele vor fi stabilite pe baza costului real al apei (conform principiului recuperarii complete a costurilor), n corelatie cu nivelurile de servicii furnizate si respectnd principiul poluatorul plateste si fara influente politice pentru "adunarea de voturi". Sistemul de stabilire a tarifelor se va baza pe costurile prognozate, si va fi stabilit sistemul de contabilitate de gestiune (contabilitatea costurilor) pentru evidenta costurilor curente.
222
Apa nu va fi furnizata fara plata unor tarife. Principiul de facturare al operatorilor trebuie sa se bazeze pe volumul de apa consumat. Facturarea se va face lunar pentru a evita acumularea de datorii din partea utilizatorilor si pentru a mbunatati fluxul de numerar al serviciilor de utilitati. Se va asigura colectarea corespunztoare a tarifului i managementul financiar al serviciului. Serviciul de apa nu trebuie sa fie vzut ca un serviciu de protectie sociala. Lucrurile ar trebui clar separate: populaia plteste serviciul iar autoritatea locala va asigura, daca este cazul, protecia social prin acordarea unui ajutor pentru a asigura plata unui volum minim de ap.
3.5. Contientizarea publicului i pregtirea profesional

Guvernul este de acord cu principiul conform caruia o populatie sanatoasa si un nivel de trai mai bun reprezinta conditii esentiale pentru dezvoltarea economica a mediului rural, iar acestea pot fi realizate prin schimbari durabile i de durat ale comportamentului igienic. De asemenea, Guvernul recunoaste necesitatea constientizarii populatiei cu privire la legatura dintre sanatate si igiena si la costurile ascunse generate de serviciile comunitare de utilitate publica nesatifacatoare, ca fiind esentiala pentru dezvoltarea economica a mediului rural si ca populatia sa poata lua decizii n cunostinta de cauza cu privire la beneficiile pe care le poate avea n calitate de utilizator-platitor al serviciului. Proiectele de investiii vor fi acompaniate de o strategie de comunicare i de implicare a populaiei. Strategiile se vor focaliza pe adoptarea unor abordari participative pentru mobilizarea sociala, cu promovarea proiectelor prin scoli, institutiile medicale si centrele sociale, astfel nct populatia rurala sa nteleaga nevoia si avantajele unor sisteme mai bune de igienizare. Va fi pus accentul pe crearea unor legaturi ntre asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si igienizare, comportament si caile de transmitere a bolilor, astfel nct oamenii sa nteleaga si sa devina constienti de conceptele de sanatate. Premiza esentiala care sta la baza aceste campanii este ca ntelegerea si constientizarea din partea utilizatorilor vor asigura o schimbare de comportament durabila. Institutiile de nvatamnt din Romnia trebuie sa asigure instruirea necesara, ntr-un mediu adecvat si n cantitate suficienta pentru a raspunde cererii care este de asteptat sa vina din toate domeniile ca rezultat al dezvoltarii economice continue din Romnia. Acest lucru este n egala masura important att la nivelul pregatirii profesionale a personalului operator pe meserii ct si la nivel profesional superior, daca se urmareste obtinerea beneficiilor indirecte ale programului SRAAI care apar prin generarea de locuri de munca la nivel local.
3.6. Mediul nconjurtor

Este necesar asigurarea unui cadru adecvat pentru monitorizarea respectrii cerinelor de mediu. Serviciile mbuntite de alimentare cu ap vor contribui la suprancrcarea adiional a sistemelor neadecvate de colectare i tratare a apelor uzate i vor genera o anumit cretere a polurii acolo unde nu exist sisteme de colectare i tratare a pelor uzate. Sistemele de canalizare din aceste localiti vor trebui mbuntite sau, acolo unde nu exist, ele vor trebui implementate simultan cu proiectele de alimentare cu ap, n special n cazul acelor proiecte care includ branarea proprietilor la reeaua public. Autoritile publice de la nivelul fiecrei localiti vor trebui s ia n considerare faptul c proiectele combinate de alimentare cu ap i canalizare centralizate vor atrage tarife destul de ridicate pentru fiecare gospodrie, ceea ce va face ca ele s nu fie acceptabile pentru populaie sau s nu fie durabile.
223
O abordare etapizat i coerent ar ajuta la mprirea efortului financiar asigurnd i protecia mediului. Ar trebui stabilite limite in care, indiferent de indicatorii economici, comunele cu amplasamente vulnerabile la seceta sa aiba o anume prioritate.
4. Concluzii
Leciile din trecut au aratat necesitatea unei abordari integrate din partea autoritatilor, dar si a operatorilor de specialitate, pentru a asigura: a. Coordonarea investitiilor n sectorul apei din mediul rural pentru a sustine utilizarea rationala a resurselor de apa i protectia mediului; b. Planificare cuprinzatoare a resurselor financiare n sectorul apei din mediul rural, cu scopul de a oferi o abordare globala n ceea ce priveste serviciile comunitare de utilitate publica de alimentare cu apa si de canalizare si epurare a apelor uzate; c. Stabilirea unor tarife realiste care sa finanteze cadrul institutional necesar si sa acopere costurile de operare, dar n acelasi timp sa fie suportabile pentru utilizatori. Trebuie fcut observaia c, dei sunt mici, lucrrile sunt uneori foarte dificil de realizat, datorit condiiilor geografice specifice. Din acest motiv, chiar dac este vorba de contracte cu valori relativ mici, ele trebuie abordate cu maximum de seriozitate, uneori fiind mai dficile dect o lucrare mare. In elaborarea Strategiei integrate privind alimentarea cu apa i igienizarea n mediul rural i n localitile urbane cu o populaie sub 10.000 locuitori va trebui sa se tina cont de urmtoarele aspecte: Furnizarea de servicii de utilitati publice de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate trebuie sa urmareasca atingerea angajamentelor cu privire la aria de acoperire si sa se regaseasca n indicatorii de performanta si nivelul de servicii cuprini in contractele de concesiune dintre Asociaiile de Dezvoltare Comunitara si operatorii regionali. Selectarea opiunii tehnologice trebuie sa se faca pe baza perceptiilor comunitatii, lund n considerare necesitatea de a furniza servicii la cel mai nalt nivel posibil, cu respectarea cerintelor privind calitatea apei pentru consumul uman, conform Directivelor UE transpuse n legislatia nationala, dupa ce au fost analizate costurile de capital si operationale - n corelatie cu capacitatea de plata a utilizatorilor si cu tarifele stabilite pe baza costului real al apei. Schemele pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare sa fie proiectate corespunzator conditiilor locale, dar sa fie construite si operate n conformitate cu cele mai bune practici la nivel european; Planurile Directoare (MP) vor fi elaborate prin consultare cu Administratia Nationala Apele Romne pentru a asigura conformarea cu cerintele Planurilor de Management ale Bazinelor Hidrografice.
224
ABORDAREA INTEGRAT CALITATE-MEDIU A PROCESULUI DE NTREINERE I REPARAII REELE DE TRANSPORT I DISTRIBUIE AP PENTRU SISTEME DE ALIMENTARE CU AP I CANALIZARE N LOCALITI PN LA 10000 LOCUITORI
Daniela Simona MOLDOVAN,

PhD Engineer e-mail: danielamoldovan@apabrasov.ro
Keywords: process approach; management integrated system; sewerage.
Abstract:
Alike other fields, also in the case of water supply and sewerage system for communities up to 10000 inhabitants, the engineering must solve, through optimal solutions, the interconditioning between the installations/equipments efficiency and treatment process respectively waste water treatment, on one hand, and the level of environment quality on the other hand. It is obviously the such a desideratum rise the question of personnel training and perfecting and the existence of a very professional documentation for quality-environment management integrated system that provides solutions for identification of possible improvement in this field. Moreover, the last years experience proves that the implementation of a coherent and efficient quality-environment management integrated system become a priority for water supply and sewerage public service.
1. Introducere
n ultimul timp preocuparea pentru sistemele de management integrat calitate-mediu a devenit o prioritate pentru tot mai multe organizaii din Romnia, att din domeniul produciei ct i din sfera serviciilor sau a instituiilor publice. Companiile prestatoare de servicii publice de alimentare cu ap i canalizare, sub presiunea diverselor motoare externe gen globalizare, integreaz deja principiile mbuntirii continue, orientarea spre proces i alinierea ctre satisfacia consumatorul i mediului la nivel de obiective i n momentul analizei pe obiective. Relevana sistemelor de management integrat este reflectat de faptul c un numr n cretere de companii implementeaz sisteme speciale de management pentru calitate i mediu, n acelai timp. Discuia ntre experi i activitile n multe companii indic faptul c sistemele integrate de management sunt vzute astzi precum concepte organizaionale i de management orientate ctre viitor. n practic, totui, sistemele de management separate sunt predominante, situaie datorat n principal faptului c ele au fost iniiate pe baza standardelor speciale sau se bazeaz pe acestea. Totui, recent, au aprut o serie de semne chiar i n practic de regndire a proceselor, cum ar fi: numrul crescut de sisteme de management implementate ntr-o companie, problemele generate de implementarea n paralel a mai multor sisteme de
225
management separate i chiar discuiile tot mai aprinse privind sistemele integrate de management.
2. Abordarea procesual ntr-un sistem de management integrat calitate-mediu

Potrivit standardului internaional ISO 9001:2005, procesul este un ansamblu de activiti corelate sau n interaciune care transform elementele de intrare n elemente de ieire. Acesta este prezentat schematic n figura 1.
PROCEDUR
(Mod specificat de desfurare a unei activiti sau a unui proces)
EFICACITATE a procesului = abilitatea de a obine rezultatele dorite
Intrare
(Include
Resurse)
(ansamblu de activiti corelate sau n interaciune)
PROCES
Ieire
(Rezultatul unui proces)
PRODUS/SERVICIU
EFICIEN a procesului = rezultatele obinute vs. rezultatele planificate
MONITORIZARE I MSURARE
(nainte, n timpul i dup proces)
Figura 1 Reprezentarea schematic a unui proces
Abordarea procesual ntr-un sistem de management integrat calitate-mediu reprezint aplicarea unui sistem de procese ntr-o organizaie i presupune: identificarea tuturor proceselor care compun sistemul de management, stabilirea relaiei beneficiar furnizor, stabilirea de resurse necesare desfurrii procesului, stabilirea modului de planificare, operare i control a proceselor, determinarea interaciunii dintre procese, identificarea aspectelor de mediu asociate activitilor care compun procesul, stabilirea necesitilor de msurare, monitorizare i analiz a datelor obinute n vederea mbuntirii continue a proceselor.
De asemenea trebuie identificate i subprocesele i listate n cadrul procesului fundamental (global) din care fac parte, inclusiv a proprietarilor de proces i a documentelor care le definesc. Subprocesele din componena unui proces se determin prin formarea de grupe de activiti aflate n corelaie i interaciune direct.
226
ntrebrile asociate analizrii unui proces sunt prezentate n figura 2.
CU CE? (materiale, echipamente)
CU CINE? (personal: competene, calificri, instruire) PROCESUL
Elemente de intrare
CT? (msurri, evaluri)
Elemente de ieire
CUM? (metode, proceduri, tehnici)
Figura 2. ntrebrile asociate analizrii unui proces
3. Procesul de ntreinere i reparaii reele de transport i distribuie ap potabil abordat n prisma ciclului PDCA
Abordarea procesual accentueaz importana necesitii de a considera procesele n funcie de valoarea adugat, a mbuntirii continue a proceselor pe baza unor msuri obiective, respectiv a inerii sub control a aspectelor de mediu identificate n vederea obinerii de rezultate n ceea ce privete performana i eficacitatea procesului. n figura 3 este prezentat schematic procesul de ntreinere i reparaii reele de transport i distribuie ap potabil, abordat prin prisma ciclul mbuntirii continue, cunoscut sub denumirea PDCA:
227
PLAN - identificare procesului - stabilirea proprietarului de proces; - stabilirea obiectivului procesului
DENUMIREA PROCESULUI: ntreinere i reparaii reele de transport i distribuie ap potabil PROPRIETARUL PROCESULUI: ef secie OBIECTIVUL PROCESULUI: Respectarea timpului maxim dintre sesizarea unei avarii, restabilirea serviciului si revenirea la starea normala conform cerintelor impuse de mentinerea licentei ANRSC
Elemente de intrare
Resurse necesare: Infrastructura, echipamente, utilaje (ex.: excavatoare, greifer, basculanta, camioan, etc.)
DO implementea z procesele astfel nct s se asigure atingerea obiectivelor/ indicatorilor de performan
- Planificare zilnic a interveniei; - Deplasare n zona de lucru i pregtirea

Elaborarea unui plan de aciune pentru executarea interveniei; - Executare intervenie (spturi, reparaie); - Recepie calitate reparaie - Execuie manevre deschidere i prob reea; - Splare + dezinfectare reea; - Refacere domeniu public sau privat. Metode de control: auditul intern, inspecii, msurri ale procesului. - Constatarea conformitii cu criteriile de audit; - Constatarea conformitii de ctre Dispecerat. - Realizarea reparaiilor planificate sau accidentale; - Fie de intervenie completate. CHECK - msoar i monitorizeaz procesul de ntreinere i reparaii reele prin raportare la indicatorii de performan
ACT - acioneaz pentru mbuntire a continu a performanei procesului de ntreinere i reparaii reele
NU
OK?
DA Elemente de ieire
Figura 3. Procesul de ntreinere i reparaii reele de transport i distribuie ap potabil, n abordarea ciclului PDCA
Descrierea i documentarea procesului de ntreinere i reparaii reele de transport i distribuie ap potabil trebuie s fac referire la urmtoarele aspecte:
228
1. Date generale: Procesul Proprietarul procesului Proces furnizor Proces beneficiar ntreinere i reparaii reele de transport i distribuie ap potabil eful seciei Ap Captare, tratare, transport i nmagazinare ap potabil Distribuia apei n reea
2. Resurse necesare desfurrii procesului: Resurse materiale Infrastructura: - birouri, vestiare i spaii de depozitare; Echipamente: conform fie de inventar; Utilaje (ex.: excavatoare, greifer, basculanta, camioane, autoturism, etc.). ef secie, ingineri, maitri, instalatori, sudori, etc documente ce stau la baza desfurrii procesului
Resurse umane Resurse documentare 3. Planificarea procesului Scopul procesului Meninerea instalatiilor si echipamentelor hidraulice n parametrii funcionali fr ntreruperi
Obiective specifice 1. Obiectiv al calitii Respectarea timpului maxim dintre sesizarea unei avarii, restabilirea serviciului si revenirea la starea normala, in activitatea de transport i distribuia apei
Valoarea int a indicatorilor de performan 1.Timp maxim dintre sesizarea unei avarii, restabilirea serviciului si revenirea la starea normala, in activitatea de transport a apei: - 0-24 ore in 85% din cazuri; - 24-48 ore in 5% din cazuri; - 48-72 ore in 5% din cazuri; 2.Timp maxim dintre sesizarea unei avarii, restabilirea serviciului si revenirea la starea normala, in activitatea de distributie a apei: - 0-24 ore in 85% din cazuri; - 24-48 ore in 7% din cazuri; - 48-72 ore in 6% din cazuri; Identificarea i nlocuirea conductelor de azbociment pn la sfritul anului 2008
2. Obiectiv de mediu Respectarea masurilor si a termenelor stabilite prin Programe de Conformare
229
4. Secvenele procesului: Intrri Registrul de sesizri i intervenii, cod R-..... Subprocese/ Activiti 7.1. ntreinere i reparaii reele 7.1.1. Planificare zilnic a interveniei: - planificare execuie, - planificare utilaje, - planificare materiale, - planificare formaie de lucru, - obinerea autorizaiei de intervenie n domeniul public 7.1.2. Deplasare n zona de lucru i pregtirea pentru executarea interveniei: - manevre de nchidere golire reea; - completare materiale i utilaje funcie de necesitile lucrrii. 7.1.3. Executare intervenie: spturi i reparaie 7.1.4. Recepie calitate reparaie 7.1.5. Manevre deschidere i prob reea 7.1.6. Splare i dezinfectare reea 7.1.7. Refacere domeniu public sau privat 7.1.8. ntocmire situaie de lucrri 7.1.9. nregistrare mod de rezolvare conform fiei de intervenie n Registrul de sesizriintervenii, cod R-.... 7.2. Reparaii reele n urma reclamaiilor, conform procedurii Tratarea reclamaiilor Ieiri Fia de intervenie, cod F-..... Aviz de intervenie tipizat
Fia de intervenie, cod F..... Instruciune de lucru
Fia de intervenie, cod F-.....
Fia de intervenie, cod F-..... Instruciune de lucru Fia de intervenie, cod F-..... Fia de intervenie, cod F-..... Instruciune de lucru Fia de intervenie, cod F-..... Planificare zilnic; Aviz intervenie; Instruciune de lucru Fia de intervenie, cod F-..... Fia de intervenie
Fia de intervenie, cod F-..... Fia de intervenie, cod F-..... Fia de intervenie, cod F-..... Fia de intervenie, cod F-..... Registru refacere imbracaminte asfaltica Fia de intervenie Registre de sesizriintervenii Rspuns n scris, (dup caz), suport hrtie; Registru de coresponden Rspuns n scris pentru reclamaiile scrise; Fia de tratare a reclamaiilor Situaia reclamaiilor Fia de intervenii, cod F....
Reclamaii scrise
230
5. Interaciuni cu alte procese: Intrri Interaciuni Cu procesul de captare, tratare, transport i nmagazinare ap potabil Cu procesul de distribuie ap potabil Cu procesul de intervenii n reeaua de ap-canal Cu procesul de aprovizionare Cu procesul de monitorizarea calitii apei potabile din reeaua de distribuie Cu procesul de comunicare Cu procesul de controlul documentelor Cu procesul de controlul nregistrrilor Cu procesul de controlul produsului/serviciului neconform Cu procesul de audit intern Cu procesul de aciuni corective/aciuni preventive Cu procesul de alocarea i meninerea competenei resurselor umane Cu procesul de asigurarea securitii i sntii n munc Ieiri Planificarea interveniei Manevre oprire-deschidere reea Comunicare perioad de oprire Registrele de sesizri i intervenii completate Referat de necesitate, Necesar de achiziii, Bon de consum. Solicitare efectuare analiz Date de ieire conform documentaiei SMCM Informaii i date privind modificarea, difuzarea i arhivarea documentelor nregistrri Corecie + Ac
Registrele de sesizri i intervenii Materiale aprovizionate Rezultat buletin de analiz Date de intrare conform documentaiei SMCM Documente
RNAc/Ap
Plan de AI ; Chestionar de AI ; Raport de AI ; RNAc/Ap Personal competent conform fiei post; PV de instruire; Diplome, certificate, teste. Note interne, adrese, legislaie, Fie de aptitudini
Corecie + Ac + mbuntire Ac/Ap Necesar de instruire, pontaje, note de concediu
6. Monitorizare i msurare: Metoda / Criteriu 6.1. Audit intern Planificare Program anual de audit intern Planificarea interveniilor Criterii de acceptare Constatarea conformitii cu criteriile de audit Constatarea conformitii privind intervenia efectuat nregistrri Notificare de AI; Chestionar de AI; Raport de AI; RNAc/Ap. Fia de intervenie, cod F-.
6.2. Monitorizare, msurare n proces
231
7. Ieiri din proces (produs, serviciu, documentaie) - Realizarea reparaiilor planificate sau accidentale; - Fie de intervenie. 8. Analiz i mbuntiri - mbuntire tehnologie n reparaii. 9. Aspect/e de mediu (Element/e al/e activitilor din procesul identificat, al produselor sau serviciilor rezultate din proces care poate interaciona cu mediul). Identificarea aspectelor de mediu se face pe componente de mediu i se cuantific/ evalueaz impacturile produse asupra aspectelor de mediu identificate. n condiii normale de funcionare a procesului se identific: pentru factor de mediu aer zgomot produs de utilaje la intervenii i deeuri de proces rezultate n urma inteveniilor (PVC, neferoase,etc.). n condiii accidentale de funcionare a procesului se identific: consum de ap (pierderi din reelele de transport i distribuie).
4. Concluzii
Beneficiile abordrii procesuale ntr-un sistem de management integrat calitate-mediu sunt n principal, pentru formularea policitii n domeniul calitate-mediu i strategiei: utilizarea proceselor definite n ntreaga organizaie duce la obinerea unor rezultate previzibile, utilizarea mai eficient a resurselor, scurtarea duratei de execuie a procesului i costuri sczute. Prin abordarea procesului de ntreinere i reparaii reele de transport i distribuie ap potabil ntr-un sistem de management integrat calitate-mediu se asigur controlul permanent asupra procesului i asupra interdependenei n cadrul sistemului, se confer cadru unitar bine structurat pentru gestionarea problemelor de mediu (monitorizare aspecte de mediu, gestionare deeuri) i se asigur capabilitatea de a furniza n mod constant serviciu de calitate corespunztoare cerinelor clienilor i legislaiei n vigoare. Pentru managementul funcional, abordare procesului de ntreinere i reparaii reele de transport i distribuie ap n ciclul mbuntirii continue duce la obinerea unor rezultate previzibile, utilizarea mai eficient a resurselor, scderea costurilor, prevenirea erorilor i obinerea de rezultate prezivibile.
Bibliografie:
Pischon, A. (1999), Integrierte Management systeme fr Qualitt, Umweltschutz und Arbeitswissenschaft, Berlin, Springer. Moldovan, Daniela Simona (June, 2007) Cercetri privind sistemul de management intergat calitate mediu, Tez de doctorat, Universitatea Transilvania din Braov. The advantages of process approach in the quality management system within the companies that provide public water supply and sewerage services, COPH OA OT PBA OHEPEH C MEHAPOHO ACTE, MAHO3HAHE MAHH EEMEHT, 4-6 Hoombp, Sofia Bulgaria, pag. 226-236 Moldovan, Daniela Simona (15th 17th june 2005) Monitoring of quality-environment integrated management system processes to Compania Apa Brasov, Inovations in the Field of Watwr Supply, Sanitation and Water Quality Management, Conference for young professionals Bucharest, Bucharest, Romania, pag. 477-483. ISO 9001 : 2000 Quality management systems. Requirements. ISO 14001 : 2004 Environment Management Systems. Guide book regarding the principles, systems and application techniques.
232
STUDII SI CERCETARI PRIVIND RESTAURAREA UNOR ZONE INUNDABILE DE PE RAURILE INTERIOARE. INTEGRAREA ECOSISTEMELOR RIPARIENE N MANAGEMENTUL INTEGRAT AL BAZINELOR HIDROGRAFICE.
dr.ing. Rzvan Voicu
Abstract
The riparian zone is an exceedingly important transitional land between lake, river, stream, or wetland and upland ecosystems, such as forests. The riparian zone provides shelter and home to many animals, birds, insects, and plant species. It also provides a buffer zone for lakes and streams by absorbing excess water run-off, breaking down pollutants, and holding sediments. With a well-functioning riparian zone, water quality is maintained and the aquatic systems are able to support life and life cycles, such as spawning fish.The riparian zone is so essential to a healthy ecosystem that forestry practice requires that this area be protected.Although riparian areas may occupy only a small percentage of the area of a watershed, they represent an extremely important component of the overall landscape.
Ecosisteme ripariene
Programele de conservare a naturii trebuie sa ia in considerare politicile de dezvoltare rurala, strategiile agricole si forestiere, precum si numeroase alte interese socio-economice. Deciziile ar trebui sa fie luate printr-un dialog real intre autoritatile guvernamentale si societatea civila, autoritati care ar trebui sa manifeste o deschidere dublata de cunostinte stiintifice aprofundate. In general in Romania, bazinele riurilor nu sint considerate niste ecosisteme functionale, ele sunt administrate tehnicist, aflindu-se sub autoritatea inginerilor hidrotehnici. Investitiile sau indreptat astfel doar spre constructii de baraje, indiguiri, desecari, praguri, captari, etc,fara a fi luate in calcul nevoile de conservare a biodiversitatii din aceste bazine. Zona ripariana este definita ca fiind invecinata sau conectata hidrologic cu reteaua apelor de suprafata (de exemplu ape curgatoare, rauri, lacuri sau lacuri de acumulare). Zonele ripariene sunt zonele tampon imediat superioare unei ape de suprafata cat si zone ce pot fi mai departate fizic dar care sunt conectate hidrologic prin fluxul subteran (de exemplu soluri hidrice sau umede ce se afla in apropierea unei ape curgatoare).
233
Figura 1. Zon riparian
Figura 2. Zone ripariene
Zonele ripariene adiacente apelor joaca un rol crucial in reducerea eroziunii si sedimentarii, inlaturarea excesului de substante nutritive si de alte substante contaminante, moderarea fluctuatiilor temperaturii apei, mentinerea fluxului de reincarcare si de baza al apelor subterane catre apele curgatoare, stabilizarea malurilor si controlul viiturilor. Zonele ripariene servesc si ca habitat vital pentru speciile din regiunile muntoase si din zonele umede (wetland). Eficacitatea unei zone ripariene este adesea legata de marimea sa, intensitatea si tipul utilizarii terenului invecinat, cat si de conditiile naturale ale coridorului, inclusiv solurile, panta, vegetatia, zonele umede si de lunca. Zonele ripariene sunt in general zone izolate si din aceasta cauza nu-si pot mentine diversitatea biologica pe termen indelungat pentru ca sint foarte sensibile la fluctuatiile naturale. Deci legatura dintre zonele ripariene cu alte zone si ecosisteme este esentiala . Datorita posibilitatii sporite a curgerii directe sau fluxului nestinjenit al apei subterane exista adesea o legatura intre activitatile de utilizare a pamantului in zonele ripariene si sanatatea ecosistemelor acvatice invecinate si din aval. Excluderea activitatilor umane incompatibile privind folosirea pamantului riparian precum si mentinerea vegetatiei naturale in zonele ripariene sunt lucruri critice dar esentiale pentru intretinerea calitatii resurselor de apa in sistemele invecinate de ape curgatoare cat si inspre acumularile din aval. Zonele tampon protejate din vecinatatea corpurilor si curentilor de apa, unde actiunea umana este exclusa sau minimizata, constituie o practica manageriala foarte buna ce este adesea sustinuta ca mijloc de reducere a impactului utilizarii pamantului de catre om asupra ecosistemelor acvatice invecinate si calitatii apei din aval. Desi zonele ripariene ocupa in general numai un mic procent din suprafata unei cumpene a apelor, ele constituie o componenta cruciala a ecosistemului. O zona ripariana sanatoasa: asigura un habitat excelent pentru pesti si viata salbatica; sporeste refacerea apei subterane; reduce inundatiile; si adesea creste calitatea generala a cursului de apa adiacent.
234
Zonele ripariene sunt importante din punct de vedere ecologic pentru o varietate de motive. Ele asigura un control al eroziunii prin regularizarea transportului si distributiei sedimentelor, sporesc calitatea apei, produc materie organica pentru habitatele acvatice si asigura habitatul salbatic. Zonele ripariene sunt de asemenea considerate indicatori ai schimbarilor globale de mediu deoarece sunt sensibile la variatiile ciclului mediului inconjurator si ale celui hidrologic (Risser, 1990). In plus, oamenii pretuiesc zonele riverane ce reflecta beneficiile socio-economice. Desi zonele riverane cuprind de obicei o foarte mica parte a peisajului, ele sunt foarte bogate in plante si animale, asigurind habitatul esential al multor specii (Thomas et al. 1979, Knopf et al. 1988). Zonele riverane se numara printre cele mai diverse, dinamice si complexe sisteme biologice de pe Pamant, avand o contributie semnificativa la biodiversitatea regionala (Naiman et al. 1993). Ecosisteme ripariene au forma liniara ca urmare si functie a vecinatatii lor cu ape curgatoare si au adesea rapoarte mari intre margine si arie. Ecosisteme ripariene primesc si prelucreaza mai multa energie si material de la peisajele invecinate decit alte tipuri de ecosisteme, sunt conectate la alte ecosisteme, atit din aval cat si din amonte, superioare (ecosisteme superioare) si inferioare (ecosisteme acvatice). In mod functional exista interactiuni continue intre ecosistemele ripariene, acvatice si superioare prin schimb de energie, substante nutritive si specii.
Figura 3. Ecosisteme ripariene
Ecosisteme ripariene apar de-a lungul cursurilor de apa, raurilor, paraiaselor, lacurilor sau altor corpuri de apa si cresterea vegetatiei depinde de continutul relativ ridicat de umiditate din sol. Au configuratii hidrologice si geomorfice complexe si sufera inundari periodice.Au soluri aluviale sau de alte tipuri caracteristice (unele, nu toate zonele).Poseda functii speciale legate de apa, cum ar fi controlul eroziunii.Sunt locuri productive cu nevoi speciale de management. Implica o gama de tipuri de plante si de comunitati de plante.Au multiple valori si utilizari ale resurselor.Au fost promovate interesul crescind al publicului, legislatia si programele guvernamentale pentru a proteja, reface, schimba si spori zonele riverane. Sunt caracterizate de o combinatie de puternica diversitate si densitate a speciilor precum si de o mare productivitate.Au natura ecotonala (de tranzitie), aparind intre ecosistemele acvatice si cele superioare; in orice caz, ele tind sa aiba caracteristici distincte de vegetatie si de sol. Ecosistemele ripariene asigura un habitat anual pentru multe specii de mamifere, reptile, amfibiene si pasari, precum si locuri de crestere, de iernare si habitate de oprire pentru o gama remarcabila de pasari migratoare.
235
Pentru a mentine sanatoase zonele ripariene este necesara intelegerea modului lor de functionare si a felului in care practicile agricole le afecteaza.Se va reduce, in orice caz, disponibilitatea si alegerea naturala a ramasitelor lemnoase mari nesesare habitatului pestilor. Se va pierde si umbra, permitind temperaturii curentului sa creasca si facind curentul mai putin propice pastravilor chiar in curenti bazati pe ape subterane. Dupa cum se poate vedea, administrarea zonelor riverane nu este usoara. De fapt este un proces foarte complex ce implica multe interese diferite si ceea ce serveste unui interes poate dauna altuia. Cel mai important lucru de retinut este ca nu exista o politica unidimensionala general valabila. Vegetatia riverana are cea mai mare influenta de-a lungul cursurilor superioare. Efectul microclimatului descreste spre aval pe masura ce largimea curentului, raului sau lacului creste relativ la inaltimea vegetatiei riverane. In orice caz, trebuie remercat ca atunci cind apa din cursul superior are o temperatura ambientala joasa acest beneficiu ecologic se transmite in aval. Atunci cind inversul este adevarat, exista putine posibilitati de racire iar o crestere brusca a temperaturii apei semnaleaza inceputul unor impacturi adverse cumulative. Efectele de eroziune ale climatului in geologia cumpenelor de ape determina in mod fundamental structura si functia zonei riverane. Desi cumpenele sunt relativ uniforme intr-o arie fiziografica, diferente exista din cauza ordinei, aspectului, elevatiei, geologiei locale, solurilor, transportului de sedimente, apei, frecventei si momentelor inundatiilor, precum si vegetatiei. Acesti factori sunt critici pentru planificarea managementului in zonele riverane. Zona de management riparian (ZMR) este o zona proiectata si administrata in mod constient pentru a proteja functiile si valorile zonelor ripariene. Ea poate fi un subset al, egala cu, sau sa se extinda dincolo de zona riverana. De exemplu, zona riverana a unui curent de apa anumit se poate extinde ecologic pina la virful unui mal abrupt adiacent aflat la 100 de picioare de canalul curentului, insa zona sa de management riveran se poate extinde la 300 de picioare sau mai mult fata de canal pentru a atinge probleme legate de estetica si de calitatea apei. ZMR-urile constituie ultima linie de aparare impotriva poluantilor ce se indreapta spre un canal. Vegetatia adecvata dintr-un ZMR ajuta la filtrarea si oprirea poluantilor cum sunt sedimentele, excesul de substante nutritive si alte substante contaminante inainte de a ajunge la apele de suprafata. Din pacate curentii de apa ce curg prin zone cu o topografie relativ plana transporta sedimente nisipoase foarte incet astfel incit efectele negative ale sedimentarii pot persista decenii sau secole. Astfel, este critica prevenirea eroziunii excesive in cel mai inalt grad posibil din cauza timpului lung necesar pentru refacerea sanatatii curentilor afectati de sedimente. Efectele distructive ale eroziunii excesive nu se reduc la organismele acvatice. Hrana multor amfibieni, reptile, pasari si mamifere se cuprinde partial sau total din nevertebrate acvatice sau din peste. Oprirea eroziunii in ZMR-uri este o prioritate inalta pentru profesionistii ce se ocupa cu protectia resurselor deoarece efectele negative datorate eroziunii se transmit de la mica musca la maiestuosul vultur plesuv. Sedimentarea excesiva de la solurile expuse din ZMR-uri poate fi datorata eroziunii zonei superioare, insa lipsa unei structuri de radacini ale plantelor de-a lungul malurilor face mai usoara taierea si eroziunea acestora. Dovada eroziunii malurilor si a largirii curentului este adesea foarte evidenta la curentii unde proprietarii de pamint au eliminat copacii si i-au inlocuit cu iarba sau cu pajisti ingrijite.Rezolvarea problemei stabilizarii eficiente a malurilor este mentinerea unei densitati mari de tipuri de vegetatie cu radacini adinci de-a lungul malurilor pentru a proteja solurile impotriva fortei de eroziune a apei.
236
Zonele riparene in general sunt probabil pe locul doi dupa marginile drumurilor in clasamentul celor mai vazute zone impadurite. Spre deosebire de acestea, zonele riverane sunt observate cind oamenii se recreaza si se misca intr-un ritm mai lent. De aceea ei sunt mai critici din punct de vedere estetic. Acesta este alt factor ce trebuie luat in considerare la administrarea ZMR-urilor. Sunt dese discutiile in care se pune problema daca coridoarele riverane impadurite sunt superioare celor dominate de iarburi. Cheia este de a administra vegetatia coridorului riparian pentru specii naturale mature care au ajuns sa creasca in conditiile specifice acelei zone. Este important de tinut minte ca ecosistemul riparian de-a lungul unui curent este controlat de forma vailor, platoul apei (water table), conditiile de sol, curgerea apei subterane si alte caracteristici ale curentului insusi. Vegetatia joaca un rol foarte important la mentinera stabilitatii canalului astfel incit acesta sa nu se erodeze excesiv. Canalul se va modifica in functie de cresterea sedimentelor, care va insemna depuneri crescute de sedimente, eroziunea malurilor si schimbari in gradientul canalului. O consecinta a acestora vor fi schimbarile in meandrele curentului pe masura ce acesta cauta sa se stabilizeze. In final aceasta va duce la degradarea habitatului acvatic. Dupa cum se poate vedea, administrarea zonelor ripariene nu este usoara. De fapt este un proces foarte complex ce implica multe interese diferite si ceea ce serveste unui interes poate dauna altuia. Cel mai important lucru de retinut este ca nu exista o politica unidimensionala general valabila. Vegetatia riverana are cea mai mare influenta de-a lungul cursurilor superioare. Efectul microclimatului descreste spre aval pe masura ce largimea curentului, raului sau lacului creste relativ la inaltimea vegetatiei ripariene. In orice caz, trebuie remercat ca atunci cind apa din cursul superior are o temperatura ambientala joasa acest beneficiu ecologic se transmite in aval. Atunci cind inversul este adevarat, exista putine posibilitati de racire iar o crestere brusca a temperaturii apei semnaleaza inceputul unor impacturi adverse cumulative. Substratul de lunca influenteaza infiltratia. Intrucit nu sunt disponibile harti ale solului si nu a fost remarcata nici o relatie simpla intre tipul solului si reflectanta suprafetei observate in imaginile satelitare, se foloseste aici o cale indirecta de explicare a rolului acestui factor. In raportul privind interactiunile dintre apele de suprafata si cele subterane (Wolski, 2003) s-a consemnat ca infiltratia a fost determinata de evapotranspiratie si ca in cele citeva locuri studiate solul de lunca a jucat un rol lipsit de importanta in determinarea fluxului de infiltratie. Locurile studiate s-au situat in principal in zonele superioare si mijlocii ale Deltei, acolo unde solurile de lunca sunt relativ nisipoase. In partea periferica a Deltei probabilitatea aparitiei unui substrat argilos creste. Acolo solurile de lunca pot avea un efect limitativ asupra infiltratiei. Ceea ce, la rindul sau, poate duce la o mai slaba dezvoltare a vegetatiei riverane. In orice caz, zonele riverane sunt acolo adesea bine dezvoltate (Ringrose et al., 2003), ceea ce indica faptul ca in zona periferica substratul luncii joaca un rol neinsemnat in determinarea fluxului infiltrational. De aceea noi presupunem ca infiltratia poate fi evaluata indirect dupa marimea unitatilor de vegetatie riverana. Zonele ripariene sunt sensibile la practicile manageriale si la interventii pagubitoare. Pasunatul excesiv, agricultura, despaduririle masive, constructia de drumuri, dezvoltarile urbane si recreative se numara printre utilizarile zonelor ripariene si a zonelor umede invecinate ce au in principal efecte negative asupra ecosistemelor riverane si acvatice. Instalatiile militare pot avea probleme specifice asociate cu exercitiile militare din zonele ripariene. Managementul judicios al pasunatului si al exploatarii lemnului poate fi compatibil cu mentinerea unor habitate ripariene diverse si productive.
237
Viata salbatica si habitate unice un produs cheie al ZMR-urilor sanatoase

De regula umiditatea mai mare este asociata cu o mai mare diversitate si abundenta a vietii. Mai multe specii salbatice folosesc marginea delicata dintre uscat si apa. 90% din speciile salbatice folosesc zonele ripariene pentru un anumit aspect al existentei lor in timpul ciclului lor de viata. Intrucit zona riparian este o trecere intre uscat si apa, ea sustine plantele si animalele din ambele domenii. Speciile ripariene sunt acelea care necesit habitate ripariene pentru o parte sau toate mijloacele lor de trai si ele includ broaste testoase, rate, vidre etc. Numeroase amfibiene si reptile cum sunt broastele, testoasele si salamandrele isi petrec o mare parte din timp in habitate terestre, insa au nevoie de zona acvatica adiacenta pentru inmultire si depunerea oualor primavara. De remarcat printre pasari sunt vulturii, egretele si bitlanii albastrii ce folosesc habitate acvatice pentru a se hrani dar au cuibul in arbori mari de linga riuri si lacuri. Pe cand multe specii asociate zonei riverane sunt adaptate conditiilor forestiere mature, altele sunt adaptate habitatelor de arbusti sau padurilor tinere. Exemple din a doua categorie sunt pasarile cintatoare galbene si cele cu aripi aurii. Zonele cu vegetatie batrina sunt protejate la eroziune, dau ramasite lemnoase mari si corespund consideratiilor estetice. Cind se pune problema vegetatiei batrine in cadrul ZMR-urilor, acest considerent va avea intiietate fata de altele in procesul de planificare administrativa a zonei. Fiecare unitate manageriala forestiera este impartita in unitati mai mici numite compartimente pentru a facilita un management mai bun al resurselor. Informatia adunata cuprinde o gama larga de factori biologici, economici si sociali. Ea include sanatatea, calitatea si cantitatea tipurilor de vegetatie, conditiile si nevoile habitatului pestilor si vietii salbatice, folosul recreational, locuri arheologice, specii si habitate amenintate, accesul rutier si feroviar, activitati petroliere, potentialul vietii salbatice, utilizarea necorespunzatoare a paminturilor, zonele cu probleme de eroziune, precum si utilizarea terenului in si in jurul compartimentelor.
Soluii de redresare ecologic privind zonele ripariene

Vegetatia plantata si masurile ecotehnice pot fi folosite pentru a controla eroziunea malurilor apelor curgatoare. Vegetatia plantata poate in mod concomitent controla eroziunea si servi ca bun habitat pentru pesti si animale in sistemele riverane. Multe masuri din bioinginerie pot fi instrumente utile pentru controlul eroziunii malurilor, insa uneori trebuie cuplate cu structuri mecanice cum ar fi captusirile in situatii critice. Vegetatia, nu este un panaceu pentru controlul eroziunii si trebuie considerata in lumina caracteristicilor specifice locale. Atunci cind vegetatia este combinata cu materiale de constructie ieftine sau cu structuri ingineresti, se vorbeste de metode bioingineresti sau ecotehnice. Cind se utilizeaza vegetatia plantata, calitatile sale sunt adesea imbunatatite prin masuri bioingineresti. Acestea sunt deosebit de pretioase pentru intarirea rapida si in timp util a plantelor astfel incit malurile sa fie stabile.
238
Figura 4-1 Lunkers
Figura 4-2 Lunkers
Lunkers( Little Underwater Neighborhood Keepers Encompassing Rheotactic Salmonids) proiectat sa furnizeze umbra si protectie pentru pesti, in acelasi timp servind la stabilizarea partii anterioare a malului unui rau. (Figura 4) O alta structura rezistenta care poate stabiliza partea anterioara este o captuseala a malului cu grinda de acoperire (Figura 5-(1-2). Aceasta este descrisa de serviciul forestier al SUA (1985). Asemenea LUNKER-elor, se foloseste la protejarea malurilor instabile in partea anterioara, concomitent furnizind a acoperire excelenta pentru pesti. (2) Zona de stropire aceasta zona trebuie plantata in principal cu trestii, papura, rogoz si alte plante semiacvatice. Ea nu poate fi plantata prin insamintare deoarece este inundata in cea mai mare parte a anului. Transplantarea in perioadele de apa mica constituie abordarea cea mai practica. Aceasta zona, asa cum s-a mentionat mai sus, este zona cea mai solicitata si este supusa spalarii de catre curent si valuri, bucati de gheata si resturi. Ea poate fi taiata la baza daca nu se iau masuri preventive
239
Figura 5.
Captuseala a malului cu grinda de acoperire folosita la protectia malurilor instabile, furnizind totodata o excelenta acoperire pentru pesti (prin amabilitatea serviciului forestier american (US Forest Service -1985.). Bank Crib with Cover Log
Figura 6
Rulourile din fibra stabilizeaza malurile permitind cresterea vegetatiei de zona umeda. Fibra de nuca de cocos acumuleaza sedimente si se biodegradeaza pe masura ce radacinile plantelor se dezvolta devenind un sistem stabilizator (de la Bestmann-Green Systems). (Figura 6)
Figura 7
Mici ramuri pot fi utilizate ca material de umplere dedesubtul si deasupra rolelor geotextile. Toate speciile trebuie plantate cu spatii medii de aproximativ 0,5-1,0 m. Ramurile
240
se aseaza in gauri sau santuri inguste astfel incit numai lastarii aerieni (aerial sprouts) sa fie deasupra solului (Figura 7)
Figura 8
Acoperirea cu iarba este o metoda prin care bucati mari de sol si iarba sau plante erbacee sunt desprinse din straturile in care se afla si transplantate in locurile cu probleme. Mici sectiuni (5-10 cm latime si 5-10 cm lungime) pot fi sapate si luate din locurile necultivate sau crescute in sera. Ele sunt asezate la o anumita adincime in sol ce permite expunerea partilor aeriene ale plantei(Figura 8) In Romnia sunt sectoare ale cursurilor de apa care pot constitui obiect al restaurarii unor zone inundabile. Distrugerea zonelor inundabile este doar una din ameninrile la adresa ecosistemului din zona carpato-dunrean, pe lng sistematizarea albiei fluviului, privatizrile i retrocedrile de terenuri din lunca Dunrii, deversrile de ape poluate, lipsa sprijinului financiar i tehnic, precum i a unor politici privind dezvoltarea turismului i a zonelor rurale. Pn la sfritul secolului al XIX-lea, Dunrea a fost un fluviu cu o larg reea de canale. Numit adesea "Dunrea Albastr", ea i schimba adesea cursul i avea o structur dinamic i n permanent schimbare a vilor inundabile. De atunci, interveniile drastice asupra sistemului natural al Dunrii - pentru a mbunti protecia mpotriva inundaiilor, agricultura, producia de energie electric i transportul fluvial - au dus la distrugerea a 80 la sut din mlatinile vitale, vile inundabile i pdurile din lunca fluviului. Desecarea n scopuri agricole a zonelor inundabile nu justific investiia, iar distrugerea lor are efecte distrugtoare. Introducerea unor specii noi de pomi n pdurile din zonele inundabile sau tierea exagerat "n numele industriei" altereaz funcionarea ecosistemului. Mai mult, "a construi orae i sate n zonele inundabile nseamn a sacrifica aceste aezri n caz de inundaii". Vile inundabile ale Dunrii inferioare sunt arii de o biodiversitate deosebit, asigurnd conservarea biodiversitii, purificarea apei, reducerea polurii, protecie n faa inundaiilor, dar i potenial economic pentru pescuit i turism. n anul 2000, guvernele din Romnia, Bulgaria, Ucraina i Republica Moldova au semnat o declaraie comun privind restaurarea a peste 220.000 de hectare de vi inundabile aflate de-a lungul Dunrii inferioare, adic a unei suprafee egale cu cea care lipsete acum fluviului n zona lui inferioar, unde 220.000 de hectare sunt acoperite de ap. ncepnd din secolul al XIX-lea, ca urmare a schimbrilor fcute de mna omului, inclusiv n urma construirii de canaluri i diguri, Dunrea a pierdut 15.000-20.000 de kilometri ptrai de vi inundabile, n momentul de fa fluviul mai avnd mai puin de 19 la sut din suprafeele iniiale de acest tip.
241
Pe Dunre, n lungul sectorului km 175 km 375, exista zone ripariene, zone umede si inundabile care sunt si vor constitui obiecte ale restaurarii ecologice. Aceasta zona a Dunarii este in mod traditional o resursa valoroasa pentru diversi beneficiari ai folosintelor fluviului din vecinatatea Dunarii sau chiar mai indepartati, prin furnizarea de apa pentru irigatii, asigurarea navigatiei, pescuit, agricultura in luncile fluviului, o sursa de nisip si pietris pentru constructii, etc. Proiecte de restaurare a zonelor inundabile in Romnia din pacate sunt putine, dar sunt proiecte hidrotehnice cum ar fi constructia pragului de la Bala, proiect care prevede lucrri in scopul optimizrii redistribuirii debitelor n vederea mbuntirii circulaiei pe Dunre care nu au impact major negativ asupra biodiversitii. Trebuie facuta o corelatie intre proiectele hidrotehnice si proiectele de restaurare o unor zone inundabile de pe raurile interioare. Zone inundabile care trebuiesc restaurate sunt pe malul rului Trnava Mare n aval de oraul Sighisoara, pe valea aeului (sector A. Iptescu) datorit colmatrii albiei namonte de barajul din Corneti.
Bibliografie
Diaconu S.: Cursuri de apa Amenajare, Impact, Reabilitare Editura H*G*A, Bucuresti .1998 Despre implicatiile ecologice ale lucrarilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apa. Rev. Hidrotehnica, Vol. 42., nr 6, 1997. Constantin Parvu si Stoica Godeanu: Indrumator pentru cunoasterea naturii 1981 Constantin Parvu: Ecologie generala 2001 Razvan Voicu: Teza doctorat 2002 Bennett, P. S., M. R. Kunzmann, and R. R. Johnson. 1989. Relative nature of wetlands: riparian and vegetational considerations. Pages 140-142 in D. L. Abell, technical coordinators. Proceedings of the California riparian systems conference: protection, management, and restoration for the 1990's. U.S. Forest Service General Technical Report PSW-110. Brown, D. E., C. H. Lowe, and C. P. Pase. 1979. A digitized classification system for the biotic communities of North America, with community (series) and association examples for the Southwest. Journal of ArizonaNevada Academy of Sci. Suppl. 1, 1-16. Cowardin, L. M., V. Carter, F. C. Golet, and E. T. LaRoe. 1979. Classification of wetlands and deepwater habitats of the United States. FWS/OBS-79/31. U.S. Fish and Wildlife Service, Washington, DC. Delong, M. D., and M. A. Brusven. 1991. Classification and spatial mapping of riparian habitat with applications toward management of streams impacted by nonpoint source pollution. Environmental Management 15:56571.
242
OBSERVATII PRIVIND SOLUTII PENTRU SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE APE UZATE IN MEDIUL RURAL CU REFERIRE LA JUDETUL DIMBOVITA
Beatrice Neagu
*Directia Apelor Buzau-Ialomita, betineagu@yahoo.com
Keywords: water demand; phased programmes; solution study
Inca din cele mai vechi timpuri, au existat asezari omenesti linga sursele de apa, avind in vedere necesitatea asigurarii alimentarii cu apa si a evacuarii unei parti a reziduurilor menajere si industriale in emisari. In prezent, volumul de apa captata si evacuata este in continua crestere, proportional cu progresul economic si numarul populatiei. Consumurile de apa in mediul urban sunt mai mari decit cele in mediul rural, deoarece unitatile de gospodarire comunala livreaza apa pe linga populatie si agentilor economici. Sunt inca orase, dar mai ales localitati in mediul rural care nu au statii de epurare si evacueaza direct in sursa de suprafata sau subterana ape uzate menajere. Directiva Consiliului 91/271/CEE prevede asigurarile pentru toate aglomerarile mai mici de 10000 locuitori: sa fie colectate toate apele uzate si sa fie echipate cu statii de epurare la nivel de epurare secundara. Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman prevede reabilitarea tehnologiilor de tratare, reabilitare retele de apa existente, schimbarea instalatiilor exterioare. Printre obiectivele specifice in domeniul apelor avute in vedere de autoritatile administratiei publice locale si unitatile de gospodarie comunala, se numara: satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei, utilizarea eficienta a apei, imbunatatirea calitatii apei, implicarea populatiei in managementul resurselor de apa. In vederea asigurarii cerintelor de apa a populatiei si dotarii cu sisteme centralizate de canalizare ape uzate a localitatilor se impun: evaluarea permanenta a resurselor de apa, introducerea instrumentelor financiare adecvate, evaluarea impactului consumului de apa asupra mediului, alocarea fondurilor financiare pentru intretinerea si exploatarea corespunzatoare a lucrarilor, realizarea lucrarilor pentru captarea si epurarea apei, imbunatatirea infrastructurii pentru extinderea serviciilor de aprovizionare cu apa. Programele de etapizare anexate autorizatiilor de gospodarirea apelor ale unitatilor de gospodarire comunala cuprind masurile: intocmirea studiului de solutie privind canalizarea si epurarea apelor uzate, intocmirea documentatiei necesare pentru accesare fonduri in vederea realizarii lucrarilor cuprinse in studiul de solutie. Pierderi mari de apa, consumuri exagerate, uzura fizica mare a instalatiilor, lipsa retelelor de alimentare cu apa si canalizarea apei, lipsa statiilor de epurare, lipsa aparatelor de masura a aparatelor de masura a debitelor de apa captate si evacuate, gradul de recirculare al apei scazut, putine racordari la sistemele de alimentare cu apa si canalizare sunt citeva din problemele actuale ale domeniului apei. O analiza SWOT a serviciului de asigurarea cerintei de apa si epurarii apelor uzate se prezinta astfel: -puncte tari: participarea cetatenilor la indeplinirea proiectelor in domeniul apei; unirea fortelor municipalitatii si serviciului public pentru rezolvarea problemelor legate de sistemele de alimentare, canalizare si epurarea apei; existenta studiilor de solutie privind lucrarile ce urmeaza a fi executate; existenta unor acte normative care permit urgentarea lucrarilor ; sustinere politica din partea autoritatilor centrale si din partea Uniunii Europene.
243
-puncte slabe: lipsa resurse financiare, tehnice si umane pe plan local, in cadrul serviciilor publice; nu exista harti digitale ale conductelor; legislatie stufoasa; -oportunitati: legislatia nationala sprijina investitiile pentru sistemele de alimentare si canalizare a apelor; monitorizare mai buna a calitatii serviciilor oferite; obtinerea finantarilor din fonduri structurale; exista colaborare buna cu firme externe de consultanta;nivel crescut de cooperare din partea ministerelor; imbunatatirea imaginii institutiilor publice si prestatorilor de serviciu de utilitate publica. -amenintari: modificari frecvente ale legislatiei in domeniu; diferentieri privind calitatea serviciilor in mediul rural si urban; resurse financiare reduse pentru dotare tehnica necesara;intirzieri in executia lucrarilor. Referitor la directivele europene sus-mentionate, pentru judetul Dimbovita s-au obtinut perioade de tranzitie 2018 si respectiv 2015. Pentru localitati cu pina la 10000 locuitori, pentru asigurarea cerintelor de apa exista 2 proiecte pentru lucrari de investitii in promovare si 4 proiecte in executie. Pentru lucrarile privind canalizarea si epurarea apelor uzate si a capacitatilor acestora puse in functiune, exista 8 proiecte pentru lucrari de investitii in promovare si 4 proiecte in executie. In prezent, exista 613 km de canalizare apa care constituie 6,3% fata de lungimea necesara conform Documentului de Pozitie. Daca in 2008 gradul de racordare la sistemul de canalizare si epurarea apei este 2,8 %, in 2018 va fi de 100%. In judetul Dimbovita, pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apa a localitatilor cu mai putin de 10000 locuitori, solutiile adoptate sunt de prelevare apa din sursa subterana, drenuri sau retea oraseneasca a mun. Tirgoviste sau oras Pucioasa. Forajele sunt echipate cu pompe submersibile LOWARA, OZ 615/18, ROVATTI, SP8A-10 cu debite de ~9 mc/h. Dupa clorinare prin statii de clorinare, apa este transportata prin conducte de aductiune catre cismele stradale si hidranti supraterani de incendiu. Pentru o localitate cu aproximativ 5000 locuitori din judetul Dimbovita, statia de epurare are capacitatea proiectata Q uzat orar max = 9,02 l/s, iar limitele de incadrare cu poluanti ai apelor evacuate in resursele de apa conf. NTPA 001 si a incadrarii apelor menajere conf. Normativ P 28 / 1984, gradul de epurare necesar al suspensiilor este de 80, 7 % , iar din punct de vedere al CBO 5 este de 91,8 %. Statia de epurare realizata are 2 trepte : -treapta mecanica compusa din caminul de repartitie ; camera gratarelor echipata cu gratare; statia de pompare ape uzate; camera site si statie filtre saci. -treapta biologica compusa din statie suflante; reactor biologic; platforma de depozitare namol. Caminul de repartitie distribuie apa in camera cu 2 gratare. Statia de pompare ape uzate este echipata cu 2 electropompe submersibile tip PUMPEX K 100 cu Qp= 36mc/h min. si un mixer submersibil avand P = 1,5 kw. Camera sitelor este o constructie in care sunt amplasate statia de filtre saci, statia de suflante, gospodaria de reactivi, laboratorul de analize fizico-chimice si separatorul automat cu perii. Acesta este tip sita rotativa automata EUR-DSS 100-WEDGEWIRE si descarca materiile separate intr-un container, apa fiind evacuata in reactorul biologic. Statia filtre saci este alcatuita din doua containere tip DRAIMAD- TEKNOBAR din seria 3 BM. Namolul din bazinul biologic este pompat prin intermediul unei pompe de namol SPN la statia de filtre saci unde este supus procesului de deshidratare. Statia suflante este dotata cu 2 electrosuflante MEB si asigura cantitatea de aer in procesul de aerare. Gospodaria reactivi cuprinde echipamente necesare dezinfectiei apei uzate tratate in bazinul biologic.Injectia cu clor se face prin doua aparate de clorinare. Din reactorul biologic, apa uzata este trimisa in bazinul de amestec. Namolul activ in exces este trimis la statia filtre saci unde va fi supus procesului de deshidratare.
244
In bazinul de amestec si contact se realizeaza dezinfectia cu solutie de clor a apelor tratate in reactorul biologic. Pe platforma de depozitare namol 8,0 m x 4,0 m din beton armat monolit, unde sunt depozitati sacii cu namol de la filtre, are loc etapa finala a procesului de deshdratare. Apa de namol rezultata se recircula catre bazinul de amestec , unde impreuna cu apa uzata tratata de la reactorul biologic va fi supusa dezinfectiei. Statia de epurare mecano biologica, pentru o localitate cu 8000 locuitori din judetul Dimbovita, are capacitatea proiectata Q uzat orar max = 23,5 l/s, iar limitele de incadrare cu poluanti ai apelor evacuate in resursele de apa conf. NTPA 001 din HG 188/ 2002 cu modificarile si completarile ulterioare. Statia de epurare realizata are 2 trepte: treapta mecanica si treapta biologica si e compusa din urmatoarele unitati prin care se realizeaza fluxul tehnologic: bazinul de egalizare, omogenizare si pompare tip cheson; cos gratar cu V = 35 l; 2 pompe submersibile ITT Flygt ( CP 3068 ); mixer submersibil Flygt ( SR 4610 ); debitmetre electromagnetice MAGFLO cu senzori tip Mag si convertoare de semnal tip MAG; contor tip Woltman ; bloc de epurare mecanica tip RESETILOVS-suprateran ,alcatuit din sita metalica, presa hidrauluica, container material solid, desnisipator, unitate deshidratare nisip cu compresor si robinet; bloc cu tancuri de epurare biologica tip RESETILOVS BT 500 MSA 1 N+P cu Q = 500 mc/h alcatuit din magnetizator, camera de coagulare, tanc de sedimente, tanc de mineralizare, tanc de hidroliza- fermentare, tanc de biooxidare, tanc de mineralizare trofica, compresor submersibil; rezervor si dozator coagulant cu V = 2,5mc; unitate de dezinfectie tip RESETILOV CO/N2-UV-300 dotata cu lampi de ultraviolete; bazin de colectare si pompare namol tip cheson; unitatea de deshidratare cu saci filtru tip RESETILOV CO/CADS-72-6 BAG alcatuita din bloc deshidratare, unitate de preparare floculant dozator si mixer; platforma de containere prevazuta cu gratar pentru colectarea apei de ploaie si a apei scurse din containere si saci. Namolul colectat in saci filtranti in unitatea de deshidratare sunt depozitati temporar pe platforma betonata de containere. De aici este ridicat de unitate specializata in vederea valorificarii ca ingrasamant agricol. Operatorii statiilor de epurare trebuie sa tina evidenta apelor uzate epurate evacuate in cursurile de apa si a calitatii acestora prin efectuarea analizelor fizico-chimice pentru stabilirea indicatorilor de calitate si sa ia masuri pentru incadrarea acestora in limitele maxime admise in autorizatiile de gospodarirea apelor. In general, pentru o unitate de gospodarie comunala, indicatorii de calitate ai apelor uzate ce se recomanda a fi monitorizati prin analize fizico-chimice sunt: pH, CCO-Cr, CBO5, materii in suspensie, substante extractibile cu solventi organici, reziduu filtrat la 105C, cianuri totale, fosfor total, sulfati, sulfiti, detergenti sintetici, produse petroliere, azot amoniacal, fenoli, plumb, cadmiu, crom total, crom hexavalent, cupru, nichel, zinc, mangan total, clor rezidual liber. Avind in vedere ca in viitor ne vom putea confrunta cu lipsa apei si ca deversarile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate schimba categoria de calitate a cursurilor de apa, se pot desprinde urmatoarele concluzii generale referitoare la tema lucrarii: -eficienta folosirii apei trebuie sa constituie pentru toti cetatenii un obiectiv primordial -in continuare, atentia trebuie focalizata pe gasirea unor solutii pentru minimizarea pierderilor de apa si epurarea si tratarea apei sa se faca la costuri reduse -se considera necesar a se imbunatati infrastructura furnizarii si calitatii apei, finalizarea lucrarilor de constructie sau retehnologizare a statiilor de epurare ducind la reducerea cantitatilor de poluanti evacuati in resursele de apa -importanta este privatizarea in sectorul apei, avind in vedere ca fondurile bugetelor locale, guvernamentale sunt insuficiente pentru asigurarea serviciilor de livrare si epurare a apei si avind in vedere ca nr. proiectelor pentru apa este in crestere (mai ales a construirii km de retele de alimentare cu apa si canalizare) si se doreste realizarea acestor investitii la costuri mici
245
246

Solutii Pentru Sisteme de Aliment Are Cu Apa Si Canalizare in Tile Pana La 10000 Locuitori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Solutii Pentru Sisteme de Aliment Are Cu Apa Si Canalizare in Tile Pana La 10000 Locuitori

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Solutii Pentru Sisteme de Aliment Are Cu Apa Si Canalizare in Tile Pana La 10000 Locuitori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONFERINA INTERNAIONAL "Soluii pentru sisteme de alimentare cu ap i canalizare n localiti pn la 10.

Editura EstFalia este acreditata CNCSIS la pozitia 294. ISBN 978-973-7681-37-9

Tratarea apelor subterane cu continut de amoniu si hidrogen sulfurat.............................. 24

Metode de caracterizare a apelor de suprafata si subterane ............................................ 63

Eficienta tehnologiei resetilovs in epurarea apelor uzate ................................................ 115

Ecodisk ......................................................................................................................... 127

Reabilitare statia de epurare Poarta Alba independenta energetic ................................. 146

Poster: Poluarea surselor de apa si monitorizarea calitatii acestora ........................................... 152

Simulating of secondary clarifiers in the activated sludge process.................................. 168

Soluii privind sistemele de alimentare cu apa i canalizare n mediul rural.................... 219

Mirel, I.*, Florescu, C.*, Podoleanu, C.E.*, Staniloiu, C.*,

1. Consideraii de ordin general

2. Sisteme de alimentare cu ap n mediul rural

Figura 1. Schema de tratare fr clorinare

Figura 2. Schema de tratare cu filtre lente

Filtre rapide D mm 600 1000 1200 1600 2x1600 2x1600 2x1600

Hi m 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0

Filtre lente l m 2,5 5 5 6 8 10 10

b m 2x2 2x2 2x4 2x5 2x5 2x5 2x6

Hi m 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3

Figura 4. Instalaie de deferizare sub presiune

Figura 5. Instalaie de deferizare demanganizare cu dubl filtrare

3. Sisteme de canalizare n mediul rural

Interface Valve Unit Vacuu m 1

Figura 7. Staie compact de epurare

Figura 9. Digestorul cilindric cu camer hidraulic de capacitate 5 25 m

1-digestor; 2-camer de alimentare; 3-camer hidraulic; 4-capac de nchidere

Figura 1. Influena presiunii transmembranare asupra fluxului n UF

Figura 2. Evoluia fluxului cu timpul n UF

% 30 20 10 20 20 100 30-50 10-30 20-30 15 100

Descrierea Staiei Pilot

Figura 3. Staia pilot schema fluxului tehnologic

Tabelul 2. Sinteza datelor experimentale obinute pe SP pentru apa brut i permeat

% , 9 7,5 e r e 9 7,0 c u6,5 9 d e6,0 r 9 e 9 5,5 d d 9 5,0 a r g 9 4,5

Statia Pilot Statia Tratare

Figura 4. Evoluia gradului de reducere a turbiditii pe ST i SP

Figura 5. Valorile medii obinute pentru TOC pe SP(1) i pe ST(2).

TRATAREA APELOR SUBTERANE CU CONTINUT DE AMONIU SI HIDROGEN SULFURAT

Vulpasu E. *, Sandu M. **, Racoviteanu G. ***

Tabel 1. Calitatea apei brute.

Oxidabilitate Fier Sulfuri hidrogen sulfurat Sodiu potasiu si si

mg KMnO4/l mg/l mg/l mg/l

29.68 0.01 2.52 148.5

29.21 0.01 2.5 152

30.05 0.02 4.32 185

23.2 0.02 0.52 -

26.22 0.01 2.1 -

Figura 1. Instalatie pilot Laborator alimentari cu apa U.T.C.B.

2.5 2 1.5 1 0.5 0 0 4 8 12 16 20

Doza clor (mg/l)

Figura 2. Curba de clorare.

REZERVOR APA BRUTA Hipoclorit de sodiu 18 mg Cl2/l

BAZIN CONTACT Cl2 Tc=28 min. Q =38 dm /h FILTRU RAPID DE NISIP

REZERVOR APA BRUTA Hipoclorit de sodiu 18 mg Cl2/l

BAZIN CONTACT Cl2 Tc=30 min. Q =33 dm /h

Figura 3. Filierele tehnologice pentru ciclurile experimentale.

AFCAG1 AFCAG2 3.5

3 2.5 Amoniu (mg/l) 2 1.5 1 0.5

Mirel, I., Florescu, C., Podoleanu, C.E., Staniloiu, C.,

Vulpasu E. , Sandu M. , Racoviteanu G.