Sunteți pe pagina 1din 64

Prezentarea programului Excel 1.1. 1.1.1.

Pornirea si parasirea programului Pornirea: Start, Programs, Microsoft Excel; Start, New Office Document, Blank Workbook; Cu ajutorul pictogramei de pe Desktop asociata programului Excel, memorat in fisierul Program FilesMicrosoft OfficeOffice10Excel.exe; Adaugarea pictogramei Excel la dosarul Startup in vederea lansarii automate la incarcarea sistemului de operare. Cu ajutorul pictogramei de pe Desktop asociata unui document .XLS; Localizarea fisierului .XLS prin Windows Explorer sau My Computer si dublu clic pe numele sau. 1.1.2. 1.2. 1.2.1. 1.2.2. 1.2.3. 1.2.4. Parasirea: File, Exit; Activarea butonului de pe bara de nume; Clic dreapta pe butonul de pe bara de stare asociat programului Excel si Close; Combinatia Alt+F4. Registrul si elementele sale Bara de titlu cu cele patru butoane. Bara de meniuri - tipuri de comenzi, pictogramele comenzilor si butoanele barelor de instrumente, combinatiile de taste, meniurile contextuale. Barele de instrumente - adaugarea si eliminarea barelor si a butoanelor. Butoanele barelor de instrumente Standard si Formatting. Bara de formule cu zonele: Name Box (Functions cand se introduce '=' in celula curenta) , Cancel , Enter , Insert Function si Formula Bar (caseta cu continutul celulei curente - date sau formule) . Randurile (articolele) numerotate de la 1 la 65536 si coloanele (campurile) numite prin literele alfabetului englez, de la A la Z, apoi de la AA la AZ, pana la IV (256 campuri). Barele de defilare.

1.2.5. 1.2.6. 1.2.7.

Etichetele foilor de lucru si butoanele de derulare . Numarul foilor de lucru dintr-un registru se stabileste in fereastra Options, subfereastra General, sectiunea Sheets in new workbook. Accesul la fereastra Options: Tools, Options . Modificarea este operationala la urmatoarea deschidere a mediului Excel si ramane astfel pana la o alta interventie. Operatii asupra foilor de lucru: Adaugarea unei foi la stanga foii active: Insert, Worksheet; Adaugarea unei foi la stanga unei foi oarecare: clic dreapta pe eticheta foii si Insert; Modificarea numelui foii active: Format, Sheet, Rename si introducerea noii denumiri; Modificarea numelui unei foi oarecare: clic dreapta pe eticheta foii si Rename (sau dublu clic) si introducerea noii denumiri; Schimbarea pozitiei unei foi prin tragerea ei cu mouse-ul; Gruparea foilor de lucru in vederea crearii sau formatarii de foi identice: foi separate: Ctrl+clic; grup de foi: clic pe prima, apoi Shift+clic pe ultima din grup; toate foile registrului: clic dreapta pe oricare eticheta si Select All Sheets; Separarea foilor grupate:

1.2.8. 1.2.9.

clic pe orice eticheta de foaie care nu apartine grupului sau clic dreapta pe orice eticheta a grupului si Ungroup Sheets.

Bara de stare cu informatii in functie de context. Panoul de sarcini al registrului utilizat pentru cresterea randamentului de lucru. Este prezent la pornirea programului Excel daca este validata caseta Startup Task Pane, din fereastra de dialog Options (Tools, Options, View, Show). Se poate activa prin View, Task Pane si se poate dezactiva prin View, Task Pane sau View, Toolbars, Task Pane. plasata in partea dreapta-sus a ferestrei Excel, pentru

1.2.10. Caseta de asistenta acces la serviciul de asistenta. 1.3. 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.4. 1.4.1. Sugestii si asistenta

Sugestia de ecran (Screen Tip) - caseta de text asociata unui element din fereastra, afisata temporar la apropierea cursorului mouse-ului de obiect. Asistenta contextuala, activata prin combinatia Shift+F1, duce la aparitia cursorului de informare contextuala . Serviciul de asistenta completa, activat prin comanda Microsoft Excel Help a meniului Help sau prin F1. Meniurile Excel, tipuri de comenzi

Meniuri: Normale continand toate comenzile (Tools, Customize, Options, activare Always show full menus); Adaptive continand comenzile frecvent folosite (Tools, Customize, Options, dezactivare Always show full menus); Contextuale. 1.4.2. 1.5. 1.5.1. Comenzi: Directe pentru lansarea unor actiuni; Urmate de puncte de suspensie - deschid ferestre de dialog; Urmate de simbolul - deschid submeniuri; Corespunzatoare unor butoane de pe barele de instrumente; Corespunzatoare unor combinatii de taste. Pozitionarea in celulele foii de lucru Combinatii de taste: Tab - o celula la dreapta Shift+Tab - o celula la stanga Enter - o celula in jos (vezi Tools, Options, Edit, Move selection after Enter) Ctrl+Home- pozitionare in celula A1 Ctrl+End - pozitionare in ultima celula cu informatii Home - pozitionare la inceputul randului curent Page Up - deplasare in sus cu un ecran Page Dn - deplasare in jos cu un ecran Alt+Pg Up - deplasare la stanga cu un ecran Alt+Pg Dn - deplasare la dreapta cu un ecran Ctrl+Pg Up - deplasare la foaia de lucru precedenta Ctrl+Pg Dn - deplasare la foaia de lucru urmatoare Ctrl(End)+ - deplasare la partea superioara a foii de lucru Ctrl(End)+ - deplasare la partea inferioara a foii de lucru Ctrl(End)+ - deplasare la stanga foii de lucru

1.5.2. 1.5.3.

Ctrl(End)+ - deplasare la dreapta foii de lucru

Caseta Name Box pentru pozitionare la o anumita celula. Clic pe caseta, introducere adresa celula si Enter.

Comanda Go To, pentru acces la fereastra de dialog Go To, lansata prin: Meniul Edit; Tasta F5; Combinatia Ctrl+G. Comanda Special a ferestrei de dialog Go To deschide fereastra de dialog Go To Special, care permite selectarea celulelor cu un anumit continut. Lucrul cu celule

1.6. 1.6.1.

Generalitati Continutul celulelor: siruri de caractere avand lungime maxima 65000, numere, formule, date calendaristice, imagini sau combinatii ale acestora; Textele, numerele si formulele sunt afisate pe bara de formule; Celula activa este marcata prin indicatorul de celula si are adresa si continutul in bara de formule; Introducerea se poate incheia prin Enter, Tab sau prin clic pe butonul Enter ; anularea introducerii se face cu ajutorul tastei Esc sau prin clic pe butonul Cancel ; Stergerea continutului celulei active se face prin apasarea tastei Delete sau printr-o reintroducere. 1.6.2. 1.6.3. 1.6.4. Despre introducerea textelor: Alinierea se face implict la stanga; Textele lungi sunt aparent trunchiate; Formatarea prestabilita este Arial 10 (vezi Tools, Options, General); Textul asemanator cu unul introdus anterior este completat automat; Etichetarea randurilor si coloanelor cu numele articolelor si ale campurilor.

Despre selectii: O celula: clic pe celula respectiva; Mai multe celule neinvecinate: clic pe prima celula, Ctrl+clic pe celelalte; O zona: clic pe celula dintr-un colt al zonei, Shift+clic pe celula din celalalt capat al diagonalei; Un rand/coloana: clic pe numarul randului/numele (litera/grupul de litere) campului; Mai multe randuri/coloane neinvecinate: clic pentru primul rand/coloana, Ctrl+clic pentru celelalte; Un grup de randuri/coloane: clic pentru primul rand/prima coloana, Shift+clic pentru ultimul numar de rand/nume de camp din grup; Foaia de lucru: clic pe butonul Select All aflat in coltul din stanga sus al foii de lucru. 1.6.5. Latimea coloanelor si inaltimea randurilor: Selectare coloane/randuri, Format, Column/Row, Autofit; Selectare coloane/randuri, Format, Column, With/Row, Height; Cursor mouse pe linia din dreapta numelui coloanei ( ) sau pe linia de sub numarul randului ( ) si tragere. 1.7. 1.7.1. Salvarea datelor Salvare normala: File, Save; File, Save As, alegere Save in, alegere Save as type, completare File name si Save;

1.7.2. 1.7.3. 1.8. 1.9.

Ctrl+S; Alt+F2; Clic pe butonul Save

al barei de instrumente standard;

Salvare cu parola: File, Save As, Tools, General Options, completare Password to Open si Password to Modify, Advanced, alegere tip de criptare, OK, OK. Salvare automata: Tools, Options, Save, Settings, Save AutoRecover info every . minutes; Comutarea intre registrele deschise Alegerea registrului din meniul Window; Ctrl+F6 registrul urmator; Ctrl+Shift+F6 registrul anterior; Blocarea coloanelor si randurilor Randuri: clic pe numarul randului urmator celor care se blocheaza, Window, Freeze

Panes; Coloane: clic pe numele coloanei din dreapta celor care se blocheaza, Window, Freeze Panes; Eliminarea blocarii: Window, Unfreeze Panes; Coloanele sau randurile blocate raman vizibile la scrolling. De obicei se blocheaza coloanele sau randurile de titlu. 1.10. Divizarea ecranului In doua: selectare linie/coloana, Window, Split; In patru: selectare celula, Window, Split; Eliminarea divizarii: Window, Remove Split sau dublu clic pe o bara de divizare (intersectia barelor) sau tragerea barelor la marginea foii de lucru. 1.11. Ascunderea si afisarea coloanelor si randurilor Tragere cu mouse-ul sau pana la disparitia coloanelor sau randurilor; Selectare coloane sau randuri, Format, Column sau Row, Hide; Selectare coloane sau randuri, clic dreapta pe selectie, Hide. 1.11.1. Ascunderea coloanelor si randurilor:

1.11.2. Afisarea coloanelor si randurilor ascunse: Cursorul mouse-ului pe linia de separare groasa dintre coloane sau randuri si dublu clic; Selectarea a doua coloane sau randuri aflate de o parte si de alta a zonei ascunse, Format, Column/Row, Unhide sau clic dreapta pe selectie si Unhide. 1.12. Sfaturi practice 1.12.1. Foaie de lucru fara grila: Tools, Options, View, Window options, Gridlines; Selectare foaie de lucru (Select All), clic pe butonul Fill Color al barei de instrumente Formatting si alegere White. 1.12.2. Scrierea textului dintr-o celula pe mai multe randuri cu ajutorul combinatiei Alt+Enter. Formatarea si tiparirea 3.1. Formatarea cu ajutorul barei Formatting Trecerea acesteia pe un rand separat se face dezactivand optiunea Show Standard and Formatting toolbars on two rows (Tools, Customize, Options) sau prin tragere cu mouse-ul (cursor de reamplasare) Formatarea prin fereastra de dialog Format Cells

3.2.

accesata prin: Format, Cells; Clic dreapta pe selectie, Format Cells; Ctrl+1. Anularea formatarii: selectare, Edit, Clear, formats. 3.3. 3.3.1. 3.3.2. 3.3.3. 3.4. 3.5. 3.5.1. Modificarea fonturilor: tipul, marimea si stilul Fontul prestabilit: Tools, Options, General. Utilizarea instrumentelor de pe bara Formatting Fereastra Format Cells, Font. Formatarea titlurilor cu Merge and Center Se utilizeaza butonul de pe bara Formatting, dupa selectarea celulelor ocupate cu titlul. Aplicarea fonturilor Cu ajutorul instrumentelor Formatting - etape: 1. selectarea zonei 2. clic pe butonul Borders (sageata); 3. alegerea tipului de bordura Prin fereastra Format Cells - etape: 1. selectarea zonei; 2. Format, Cells sau clic dreapta, Format Cells; 3. clic pe eticheta Border; 4. alegerea stilului de linie pentru borduri si a culorii lor 5. clic pe laturile din jurul cuvantului Text 6. OK. Utilizarea culorilor si a modelelor pentru fond Cu ajutorul butonului Fill Color al barei Formatting Prin fereastra Format Cells - etape: 1. selectarea zonei si deschiderea ferestrei Format Cells; 2. clic pe eticheta Patterns; 3. alegererea unei culori din paleta Color; 4. deschiderea listei Pattern si selectarea unui model; 5. OK. Utilizarea barei de instrumente Drawing activata prin View, Toolbars, Drawing sau clic dreapta pe o bara existenta si Drawing Modificarea ordinii obiectelor suprapuse - etape: 1. clic pe obiectul de mutat mai sus sau mai jos; 2. Draw, Order, selectarea comenzii de mutare: Bring to Front: deasupra tuturor; Send to Back: dedesubtul tuturor; Bring Forward: deasupra un pas; Send Backward: dedesubt un pas. Gruparea obiectelor desenate - etape: 1. clic pe primul obiect; 2. Ctrl+clic sau Shift+clic pe urmatoarele obiecte 3. Draw, Group. .

3.5.2.

3.6. 3.6.1. 3.6.2.

3.7. 3.7.1.

3.7.2.

3.8. 3.8.1.

Aplicatie: combinarea instrumentelor de desenare cu diagrame Crearea unei diagrame asociate unui tabel - etape: 1. selectarea tabelului; 2. clic pe butonul Chart Wizard al barei Standard deschide fereastra Chart Wizard; 3. in Standard Types, Chart Type se alege tipul de diagrama; 4. Finish. Plasarea diagramei pe o suprafata in relief - etape: 1. AutoShapes (Drawing), Basic Shapes, Bevel (randul 4, coloana 3); 2. tragere cu reperul + (in afara spatiului diagramei) obtinand o suprafata dreptunghiulara in relief; 3. tragere cu reperul galben pentru ajustarea gradului de denivelare; 4. selectarea si tragerea diagramei peste suprafata in relief; 5. ajustarea diagramei corespunzator suprafetei in relief; 6. clic dreapta pe suprafata in relief, Order, Send to Back (etapa optionala); 7. formatarea diagramei: Chart Area: clic dreapta, Format Chart Area, Patterns, alegerea unei culori, Fill Effects, Texture, alegerea unui model, OK, OK; Plot Area: clic dreapta, Format Plot Area, alegerea culorii alb, OK; 8. gruparea diagramei si a suprafetei in relief: clic pe diagrama, Ctrl+clic pe suprafata, clic pe Drawing, Group. Previzualizarea lucrarii de tiparire Deschiderea ferestrei Print Preview: clic pe butonul Print Preview al barei standard sau File, Print Preview. Butoanele barei de instrumente a ferestrei Print Preview: Next/Preview - trecerea de la o pagina la alta Zoom - marirea si micsorarea paginii Print - lansarea tiparirii Setup - deschide fereastra Page Setup Margins - afisarea liniilor de margine si marcajele de coloana Page Break Preview - vizualizarea si ajustarea intreruperilor de pagina Close - inchiderea ferestrei Help - informare Print Preview. Optiunile de configurare a paginii Prin fereastra Page Setup deschisa din fereastra Print Preview sau File, Page Setup. Tiparirea unei foi de lucru - modalitati: Fara dialog: cu ajutorul butonului Print al barei Standard; Cu dialog: File, Print - deschide fereastra de dialog Print.

3.8.2.

3.9. 3.9.1. 3.9.2.

3.9.3. 3.9.4.

Functii - elemente fundamentale 3.1. Componente de baza ale unei formule 3.1.1. Elemente componente ale formulei: semnul =; numele functiei; argumentele cuprinse intre paranteze; operatori.

3.1.2.

Argumente: numere: 1, 8, 68; text: "August"; valori logice: True, False; referinte la celule: A1, C3:F7 1+1, A3+B7 5-3, A3-C12 -4, -D12 7*8, B2*E3 15/4, SUM(B1:B10)/2 19% 3^4

3.1.3. Operatori aritmetici: +adunare - scadere - negare * inmultire / impartire % procent ^ ridicare la putere 3.1.4.

Operatori de comparatie: =egal B1=B7 >mai mare decat B7>C6 <mai mic decat C6<B7 >= mai mare sau egal cu B7>=C6 <= mai mic sau egal cu C6<=B7 <> diferit de B7<>C6 Operatori pentru text: & concatenare de texte si / sau continut de celule ex: ="Fier-beton "&A1, rezulta textul Fier-beton 10 (vezi 6.2.2). Operatori referinta: : precizare de domeniu B3:D8 , sau ; separare de argumente (B3,D8 sau B3;D8)

3.1.5.

3.1.6.

3.1.7. Ordinea operatiilor: % procent ^ ridicare la putere * inmultire / impartire +adunare - scadere & concatenare texte =, >, <, >=, <=, <> comparatii 3.2. Butonul AutoSum al barei Standard 3.2.1. Generalitati utilizat pentru obtinerea sumelor pe coloane / randuri in celula curenta, executand clic pe ; suma se realizeaza pana la prima celula goala aflata la stanga sau deasupra celei curente; participa la adunare si celulele cu continut zero; clic pe deschide meniul AutoSum continand functiile: Sum, Average, Count, Max si Min; comanda More Functions deschide fereastra de dialog Insert Function;

directia dupa care se realizeaza suma poate fi aleasa prin selectarea celulelor al caror continut se insumeaza; procedura de realizare a unei sume / mai multor sume - etape: 1. selectarea celulei/celulelor destinatie; 2. clic pe butonul AutoSum; 3. Enter sau clic pe ; asemanator se poate realiza o alta functie din meniul AutoSum. 3.2.2. Exemplu de realizare a unei sume potrivit unui criteriu de selectie cu ajutorul comenzii SumIf formularea problemei: - celulele A1:A10 contin fiecare unul din tipurile de fier-beton (10, 12, 14, 16); - celulele B1:B10 contin fiecare cantitatea disponibila din tipul afisat in coloana A; - celula B11 va contine cantitatea totala pentru tipul de fier-beton 10, suma facandu-se pe domeniul B1:B10; rezolvarea problemei - etape: 1. pozitionare in B11, clic pe simbolul al butonului AutoSum si selectarea comenzii More Functions 2. selectarea functiei SUMIF in fereastra Insert Function , categoria Math&Trig 3. completarea celor trei casete de text: - range A1:A10 - criteria A1 - sum_range B1:B10 4. clic pe OK 5. copierea formulei pe domeniul B1:B10. Formula =SUMIF(range; criteria; sum_range) selecteaza toate celulele din domeniul A1:A10 (range) al caror continut este egal cu cel al celulei A1 (criteria) si aduna in celula B11 (destinatia) continutul celulelor din B1:B10 corespunzatoare criteriului de selectie; Excel realizeaza o corespondenta de tipul An - Bn (n = randul). Celulei B11 ii corespunde pe bara de formule expresia: =SUMIF(A1:A10;A1;B1:B10) O alternativa de rezolvare a problemei ar fi introducerea formulei care aduna numai celulele al caror continut corespunde criteriului, demers fastidios si nesigur.

3.3. Editarea formulelor - modalitati: pe bara de formule: selectare celula, clic pe bara de formule, modificare si Enter; direct in celula (Tools, Options, Edit, activare edit Directly in Cell): dublu clic pe celula sau selectare celula si F2, modificare si Enter. Referintele se modifica prin tastare sau prin indicarea lor cu ajutorul mouse-ului (selectarea celulei sau domeniului). 3.4. Copierea formulelor si introducerea simultana a formulelor 3.4.1. Copierea cu AutoFill - etape: 1. selectarea celulei sau domeniului de copiat; 2. obtinerea reperului de umplere ( 3.3.1.); 3. tragere cu mouse-ul in directia dorita (se poate folosi butonul AutoFill). 3.4.2. Introducerea simultana a mai multor formule - etape: 1. selectarea celulelor in care se vor introduce formulele (Ctrl pentru domenii necontigue); 2. crearea formulei incheiata cu Ctrl+Enter.

3.5. Facilitatea AutoCalculate - etape: 1. selectarea unui domeniu 2. clic dreapta pe bara de stare; apare meniul Auto Calculate; 3. alegerea unei functii - None: niciun calcul - Average: media valorilor - Count: numarul de celule indiferent de continut - Count Numb: numarul de celule cu continut numeric - Max: valoarea maxima - Min: valoarea minima - Sum: suma valorilor Pe bara de stare apare (exceptie None): nume_functie=valoare. Cu exceptia functiei Count, la calcul participa numai valorile numerice. 3.6. Ordinea operatiilor intr-o formula: - parantezele, din interior catre exterior - negarea - procentul - ridicarea la putere - inmultirea si impartirea - adunarea si scaderea. 3.7. Mesaje de eroare referitoare la formule: #### latimea coloanei prea mica #VALUE! tip de argument / operand gresit #DIV/0! impartire prin zero #NAME? nume incorect sau inexistent #N/A nici o valoare disponibila #REF! referire la o celula inexistenta (stearsa) #NUM! argument incorect (SQRT(-1))sau rezultat prea mare sau prea mic (10307 sau 307 -10 ) #NULL! referire la intersectia a doua zone disjuncte Circular o formula face referire la sine; pe bara de stare apare celula care contine referinta. Referinte relative si absolute continute de formule

3.8.

3.8.1. Definitii Referinte relative - cele care se modifica in urma copierii unor formule; Referinte absolute (ancorate) - cele care nu se modifica in urma copierii; Simbolul ancorarii este $. 3.8.2. Variante de referinte: - referinta relativa pe rand si coloana; - referinta absoluta pe coloana, relativa pe rand; - referinta relativa pe coloana, absoluta pe rand; - referinta absoluta pe rand si coloana. 3.9 Referirea la valori din alte foi de lucru 3.9.1. Referirea la alte foi de lucru - etape: 1. inceperea introducerii formulei 2. cand e necesara o referinta din alta foaie a registrului, clic pe eticheta foii 3. selectarea celulei / celulelor la carese face referire

4. continuarea introducerii formulei cu eventuala repetare a pasilor 2, 3 si 4 5. incheierea formulei cu Enter. Sintaxa unei referinte externe este Nume_foaie!Ref_Col sau 'nume ReferintaCelula. 3.9.2. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 3.10. Referirea la alte registre - etape: deschidere registre (registru sursa si registru destinatie) selectare celula in registrul destinatie inceperea introducerii formulei cand e necesara o referinta din alt registru, clic pe eticheta foii sursa selectarea celulei/celulelor la care se facereferire continuarea introducerii formulei cu eventuala repetare a pasilor 4, 5 si 6 incheierea formulei cu Enter.

foaie'!

Apelarea unei functii pentru incepatori

3.10.1. Etape: 1. Insert, Function sau clic pe butonul al barei de formule deschide fereastra Insert Function 2. introducerea in caseta de text Search for a function a numelui functiei, clic pe Go sau clic pe butonul al casetei Or select a category 3. selectarea functiei dorite din caseta de text Select a function 4. informarea despre sintaxa si rolul functiei din mesajul afisat sub caseta de text sau din fereastra care se deschide cu clic pe hypertext-ul Help on this function 5. clic pe OK deschide fereastra Function Arguments cu cate o caseta de text pentru fiecare argument 6. introducerea argumentelor functiei folosind, eventual, Help on this function 7. clic pe OK. 3.10.2. Rezolvarea problemei propuse la punctul 6.2.2 folosind functia IF pe coloana C 1. pozitionare in celula C1 2. Insert, Function sau clic pe butonul 3. selectarea functiei IF din categoria Logical si OK 4. introducerea argumentelor functiei: - Logical_test: a1=a$1 - Value_if_true: b1 - Value_if_false: 0 5. clic pe OK 6. copierea formulei pe domeniul C1:C10 7. pozitionare in celula C11 si insumare pe domeniul C1:C10. Elemente de baza despre foile de calcul 1.1. 1.1.1. 1.1.2. Selectarea unei celule Selectarea cu ajutorul mouse-ului: click pe celula; Selectarea cu ajutorul tastaturii: Enter - celula de sub cea curenta Tab - celula de la dreapta celei curente Shift+Tab - celula de la stanga celei curente Ctrl+Home - celula A1 Home - prima celula din randul curent Ctrl+ - prima celula formatata a coloanei curente

Ctrl+ - ultima celula formatata a coloanei curente Ctrl+ - prima celula formatata a randului curent Ctrl+ - ultima celula formatata a randului curent In foile neformatate combinatiile permit pozitionarea in una din cele patru extremitati ale foii. Se pot utiliza combinatii pentru pozitionare pe directia diagonalei. Ex: Ctrl++ pentru pozitionarea in celula din dreapta - sus a zonei/foii. 1.1.3. Celula selectata (activa) se distinge prin: Indicatorul de celula Adresa celulei afisata in Name Box (CR - coloana-rand) Selectarea unui domeniu contiguu

1.2. 1.2.1.

Selectarea cu ajutorul mouse-ului Tragere cu mouse-ul peste domeniu Clic pe o celula corespunzatoare unui colt al domeniului, Shift+clic pe celula corespunzatoare coltului de pe diagonala In timpul selectiei Name Box contine marimea zonei sub forma mR x nC (m randuri x n coloane) Adresa domeniului se exprima sub forma CR :CR (coloana-rand stanga sus : coloana-rand dreapta jos, ex: B2:H17). 1.2.2. Selectarea cu ajutorul tastaturii Shift + sageata + sageata + sageata + . - selectarea unei zone cuprinsa intre celula de pornire si celula de oprire a selectiei Ctrl + Shift + sageata - selectarea unei zone cuprinsa intre celula de pornire si ultima celula formatata a randului sau coloanei In foile neformatate selectarea se face pana la prima/ultima celula a randului/coloanei curente. Se pot utiliza combinatii cu doua sageti. 1.3. 1.3.1. Selectarea coloanelor si randurilor Selectarea cu ajutorul mouse-ului O coloana/rand: clic pe numele coloanei/numarul randului; Mai multe coloane/randuri izolate: clic pe prima coloana/rand, Ctrl+clic pe numele coloanelor/numarul randurilor urmatoare; Mai multe coloane/randuri grupate: clic pe numele primei coloane/numarul primului rand, apoi Shift+clic pe numele ultimei coloane/ultimului rand al grupului. 1.3.2. Selectarea cu ajutorul tastaturii Coloana/randul corespunzatoare celulei active: Ctrl + bara de spatiu; Intreaga foaie de lucru: Ctrl + Shift + bara de spatiu sau Ctrl+A. Formatarea coloanelor/randurilor intregi mareste fisierul .XLS. Se aplica numai daca e necesara. Selectarea domeniilor izolate Selectarea cu folosirea tastei Ctrl: 1. Selectarea primului domeniu prin tragere cu mouse-ul sau cu ajutorul combinatiei Shift

1.4. 1.4.1. + clic;

2. Eliberarea butonului mouse-ului si apasarea si mentinerea apasata a tastei Ctrl; 3. Selectarea cu ajutorul mouse-ului a urmatorului domeniu prin tragere cu mouse-ul sau cu ajutorul combinatiei Shift + clic. Se repeta pasii 2 si 3 pana la terminarea selectiei. 1.4.2. Selectarea cu folosirea combinatiei Shift+F8:

1. Selectarea primului domeniu; 2. Apasarea combinatiei Shift+F8 pentru activarea optiunii ADD (vizibila pe bara de stare); 3. Selectarea domeniilor urmatoare numai prin tragere cu mouse-ul. Pasul 3 se repeta pana la terminarea selectiei. Apasarea combinatiei: Shift+F8 dezactiveaza ADD. 1.5. 1.5.1. ; Denumirea, accesarea si inlaturarea numelor de domenii Denumirea domeniilor pentru a fi referite se realizeaza prin secventa: 1. Selectarea unei celule/unui domeniu; 2. Deschiderea ferestrei de dialog Define Name: Insert, Name, Define; 3. Introducerea numelui celulei/domeniului in caseta de text Names in Workbook si OK. Accesarea unui domeniu prin numele sau: Clic pe butonul al casetei NameBox si clic pe numele domeniului sau; F3 (deschide fereastra de dialog PasteName), clic pe numele domeniului si OK. Inlaturarea unui domeniu denumit: Insert, Name, Define, Delete, OK.

1.5.2.

1.5.3.

Editarea foilor de calcul 3.1. 3.1.1. Editarea propriu-zisa Editarea continutului celulei active Apasarea unei taste (litera, cifra, semn, spatiu, numar sau simbol matematic din blocul numeric cu NumLock activat) duce la inlocuirea continutului celulei cu caracterul corespunzator tastei; Prin selectarea partiala a continutului unei celule sau prin apasarea F2 se poate modifica portiunea selectata (Backspace, Del, ,); Editarea se incheie prin Enter, Tab sau clic pe cu luarea in considerare 414h74e a modificarilor sau prin Esc sau clic pe cu anularea modificarilor; Enter si Tab activeaza celula de dedesubt, respectiv, pe cea de la dreapta. Instrument , Esc si pastreaza pozitionarea; Shift+Enter / Shift+Tab activeaza celula de deasupra/de la stanga. 3.1.2. Editarea unui grup de celule selectate Editarea incepe cu prima celula din blocul selectat (cea alba); Accesul la celula urmatoare se face cu Enter, Shift+Enter, Tab sau Shift+Tab, dupa dorinta; Celula activa din grup se poate alege prin combinatia Ctrl+clic; Deselectarea se face prin clic pe o celula oarecare sau prin apasarea unei taste sageata; deselectarea la finalul sesiunii de editare, altfel se reia ciclul; Folosirea combinatiei Ctrl+Enter, dupa introducerea unei informatii in celula activa a unui grup selectat, permite copierea automata a continutului celulei active in toate celulele grupului. 3.1.3. Editarea cu ajutorul barei de formule Continutul celulei active este afisat pe bara de formule, daca nu este rezultatul unei formule ci o simpla introducere, altfel e afisata formula; Editarea se face pozitionand cursorul de editare cu ajutorul mouse-ului (clic) si utilizand tastele Backspace si Delete pentru stergere, tastele sageata stanga / dreapta pentru deplasare, combinatiile Shift+sageata (stg / dr) pentru selectie etc; Editarea se termina cu clic pe sau apasand Enter.

3.2. 3.2.1.

Reamplasarea si copierea celulelor selectate Reamplasarea si copierea cu ajutorul comenzilor Cut / Copy aplicate sursei si Paste aplicata destinatiei, in variantele: Din meniul Edit; Cu ajutorul butoanelor de comanda de pe bara de instrumente standard; Cu ajutorul combinatiilor Ctrl+X / Ctrl+C si Paste; Din meniul contextual deschis cu clic dreapta aplicat pe sursa. Reamplasarea si copierea prin tragere cu mouse-ul in variantele: Tragerea cu butonul stang al mouse-ului si cursorul realizeaza reamplasarea; Tragerea cu butonul stang al mouse-ului, cu mentinerea apasata a tastei Ctrl si realizeaza copierea;

3.2.2.

cursor

Tragerea cu butonul drept al mouse-ului si cursorul ; la eliberarea sa se deschide meniul contextual din care se lanseaza comanda Move sau Copy. Tragerea este posibila daca este activata optiunea Allow Cell Drag and Drop din fereastra Options - Edit deschisa prin comanda Options a meniului Tools. Tot in aceasta fereastra trebuie activata optiunea Alert Before Overwriting Cells. Pentru ca derularea sa nu se faca foarte rapid, trebuie ca indicatorul mouse-ului sa se afle in zona etichetelor foilor de lucru. 3.3. 3.3.1. Crearea seriilor de date Generalitati Reperul de umplere + se obtine plasand cursorul de forma: in coltul din dreapta jos al celulei / celulelor selectate; In timpul tragerii cu mouse-ul, folosita pentru creearea seriilor, sugestia de ecran comunica in ce loc al seriei s-a ajuns sau valoarea celulei de pornire. 3.3.2. Crearea unei serii prin comanda Fill din meniul Edit; se parcurg urmatorii pasi: 1. selectarea celulei (avand un continut) 2. selectarea pe coloane sau randuri a restului de celule in care se creeaza seria (poate lipsi daca se completeaza valoarea limita a seriei - Stop value) 3. Edit, Fill 4. alegerea tipului de umplere; tipul series. deschide fereastra de dialog Series prin care se pot preciza directia de umplere (Seties in), tipul (Type), unitatea de avansare a datei (Date unit), pasul de crestere (Step value) si, daca a fost omis pasul 2, valoarea limita a seriei (Stop value). Crearea unei serii prin tragere cu mouse-ul in doua variante: Tragerea cu butonul stang al mouse-ului - etape: 1. selectarea celulei (avand un continut numeric) 2. obtinerea reperului de umplere +; 3. clic si tragere pe coloana sau pe rand urmarind sugestia de ecran (reperul ramane +); 4. eliberarea butonului determina aparitia butonului Auto Fill Option; 5. clic pe butonul Auto Fill Option deschide lista tipurilor de umplere; 6. alegerea tipului de umplere dorit. Tragerea cu butonul drept al mouse-ului - etape: 1. selectarea celulei (avand un continut numeric) 2. obtinerea reperului de umplere +; 3. clic dreapta si tragere pe coloana sau rand urmarind sugestia de ecran (reperul devine ); 4. eliberarea butonului determina aparitia meniului Fill Series

3.3.3.

5. 3.3.4.

alegerea tipului de umplere; alegerea comenzii Series. deschide fereastra de dialog Series.

Crearea unei serii personalizate - etape: 1. introducerea elementelor seriei (optional) 2. selectarea celulelor continand elementele seriei 3. Tools, Options, Custom Lists 4. clic pe Import si OK. Utilizarea seriilor personalizate se face prin introducerea primului element al seriei intr-o celula si tragere cu reper de umplere pe coloana sau pe rand urmarind sugestia de ecran. O serie ramane disponibila pana la stergerea ei din Custom Lists. Inlocuirea datelor - etape: 1. Edit, Replace deschide fereastra Find and Replace 2. completarea casetelor de text Find What si Replace With 3. clic pe Replace sau Replace All. Utilizarea comentariilor asociate continutului celulelor - optional Crearea comentariilor - etape: 1. selectarea celulei sau clic dreapta; 2. Insert, Comment sau Insert Comment din meniul rapid; 3. completarea comentariului in caseta galbena; 4. clic pe orice alta celula. Celulele care au atasate comentarii contin un triunghi mic rosu in dreapta sus. Vizualizarea comentariilor in variantele: Pozitionarea cursorului mouse-ului pe celula (vizualizare temporara); Clic dreapta pe celula, Show Comment (prezenta permanenta); Tools, Options, View, Comment & Indicator (prezenta permanenta); Ascunderea comentariilor in variantele: Clic dreapta pe o celula, Hide comment; Tools, Options, View, Comment Indicator Only. Editarea si stergerea comentariilor: clic dreapta, Edit Comment sau Delete Comment. Bara de instrumente Reviewing pentru lucrul cu comentarii. Legarea datelor prin facilitatea OLE (Object Linking and Embedding - legarea si inglobarea obiectelor) - optional

3.4.

3.5. 3.5.1.

3.5.2.

3.5.3.

3.5.4. 3.6. 3.6.1.

Copierea si legarea informatiilor intre foi de lucru si registre parcurgand etapele: 1. deschiderea ambelor registre sau salvarea lor daca sunt deschise; 2. selectarea sursei si Copy; 3. trecerea in foaia destinatie si selectarea primei celule a destinatiei; 4. Edit sau clic dreapta si Paste Special (deschide fereastra de dialog Paste Special); 5. alegerea optiunii de legare (preferabil Paste All) si a operatiei implicate in copiere (destinatia:= destinatia operator sursa); 6. clic pe butonul Paste Link. In registrul destinatie selectarea unei celule din domeniul copiat cu legatura duce la afisarea pe bara de formule a adresei celulei corespunzatoare din sursa sub forma [numeregistru]nume-foaie-de-lucru!adresa-celula. Daca registrul sursa nu este deschis, atunci adresa afisata este de forma: 'unitate:cale[nume-registru]nume-foaie-de-lucru'!adresa-celula. Orice modificare facuta in sursa este operata automat si in destinatie.

Daca se deschide un registru destinatie, iar registrul sursa este inchis se cere actualizarea eventualelor modificari operate in sursa (chia daca acestea nu exista). Raspunsul Update opereaza eventualele modificari (fara deschiderea registrului sursa). Raspunsul Don't Update lasa neschimbat continutul registrului. Eliminarea zerourilor din destinatie, rezultate in urma copierii celulelor goale din sursa, se face prin deselectarea optiunii Zero Values (Tools, Options, View). 3.6.2. Actualizarea legaturilor la un registru sursa - etape 1. in documentul destinatie Edit, Links deschide fereastra de dialog Edit Links; 2. alegerea legaturii de actualizat din lista Source File; 3. clic pe butonul Update Values; 4. clic pe Close.

3.6.3.

Blocarea, redirectionarea sau intreruperea legaturilor Blocarea: dezactivarea casetei Update Remote References (Tools, Options, Calculation); Redirectionarea: clic pe butonul Change Source din fereastra Edit Links; Intreruperea: clic pe butonul Break Links. Numere si Calcule matematice Excel are multe functii pe care tu le poti folosi. Functiile iti permit sa gasesti usor si rapid o medie, cel mai mare numar, cel mai mic numar, totalul numarului de valori dintr-o lista si multe alte calcule. 3.1. Operatori de referinta Reference Operators (=operatori de referinta) se refera la o celula sau grup de celule. Sunt doua tipuri: range (=grup) si union (=uniune). Operatori de referinta de grup - se refera la toate celulele dintre si inclusiv celulele de referinta (inseamna deci un grup compact de celule). Notarea se face punand semnul doua puncte (:) intre celulele de referinta. De ex: A1:A3 inseamna celulele A1, A2 si A3, iar referinta A1:C3 inseamna celulele A1, A2, A3, B1, B2, B3, C1, C2 si C3. Operatori de referinta de uniune - include doua sau mai multe referinte (inseamna deci, un grup de minim doua celule care nu trebuie sa fie obligatoriu unele langa altele), adica doua sau mai multe celule despartite prin virgula (,). De ex. A7,B8,C9 inseamna celulele A7, B8 si C9. 3.2. Functii Microsoft Excel are un set de formule pregatite pentru a putea fi folosite de tine, numite functii. Functiile difera de formulele obisnuite, deoarece tu folosesti valori, dar nu folosesti operatori, precum +, -, * sau /. De exemplu folosesti functia SUM pentru operatia de adunare a mai multor valori. Cand folosesti functiile, de retinut urmatoarele:

Folosesti semnul egal (=) pentru a incepe o functie. Specifici numele functiei. Argumentii functiei ii pui intre paranteze. Argumentii se despart intre ei folosind o virgula.

Iata un exemplu de functie: =SUM(2,13,A1,B27) Asta inseamna:


Semnul egal (=) pentru inceperea functiei. SUM este numele functiei. 2,13,A1 si B27 sunt argumentii functiei. Parantezele care inchid argumentii functiei.

Argumentii sunt separati cu o virgula.

Functia SUM aduna argumentii imreuna (argumentii pot fi valori numerice, dar si celule). 3.3. Tiparirea unei functii 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Deschide Microsoft Excel. Tipareste 12 in celula B1. Apasa tasta Enter. Tipareste 27 in celula B2. Apasa tasta Enter. Tipareste 24 in celula B3. Apasa tasta Enter. Tipareste =SUM(B1:B3) in celula A4. Apasa tasta Enter. Excel insumeaza (aduna) valorile din celulele de la B1 la B3.

Folosirea functiilor folosind bara de meniu: 1. 2. 3. Tipareste 150 in celula C1. Apasa tasta Enter. Tipareste 85 in celula C2. 4. Apasa tasta Enter. 5. Tipareste 65 in celula C3. 6. Apasa tasta Enter. Cursorul ar trebui sa fie in celula C4. 7. Alege Insert > Function din bara de meniu. 8. In casuta Or select a category (=sau alege oo categorie de functie) faci clic pe butonul sageata din dreapta mentru a se deschide lista cu categoriile de functii. Clic pe optiunea Math & Trig (=matematica si trigonometrie). 9. In casuta Select a function (=selecteaza o functie), folosind bara de derulare cauti functia SUM si faci clic pe ea. 10. Clic OK. Se va deschide fereastra de dialog Function Arguments (=argumentii functiei). 11. In casuta Number1 (=numarul1) tiparesti C1:C3, daca nu apare deja tiparit automat. 12. Clic OK. Excel face suma celulelor de la C1 la C3 si afiseaza in celula C4. 13. Te muti in celula A4 14. Tiparesti cuvantul Total 15. Apasa tasta Enter. Nota: Dupa cum am aratat in Lectia 2, poti folosi functia SUM folosind icon-ul respectiv din bara de unelte. 3.4. Calcularea mediei Pentru calcularea mediei unei serii de numere se foloseste functia AVERAGE (=media). 1. Te muti la celula A6. 2. Tipareste Media. Apasa tasta sageata dreapta sa te muti in celula B6. 3. Tipareste =AVERAGE(B1:B3) 4. Apasa tasta Enter. Va apare scrisa valoarea medie dintre numerele din celulele de la B1 la B3. Calcularea mediei folosind bara de unelte In Excel XP poti folosi icon-ul Sum din bare de unelte pentru aflarea mediei: 1. Te muti in celula C6. 2. Clic butonul din dreapta al icon-ului Sum din bara de unelte. 3. Clic pe optiunea Average (=media)

4. 5.

Selecteaza celulele de la C1 la C3. Apasa tasta Enter. In C6 a aparut media volorilor din celulele de la C1 la C3.

3.5. Functia MIN Folosind functia MIN poti gasi cea mai mica valoare dintr-o serie de numere. 1. Te muti la celula A7. 2. Tipareste Minim. 3. Apasa tasta sageata dreapta sa te muti in celula B7. 4. Tipareste =MIN(B1:B3) 5. Apasa tasta Enter. Va apare scrisa valoarea cea mai mica dintre numerele din celulele de la B1 la B3. 3.6. Functia MAX Folosind functia MAX poti gasi cea mai mare valoare dintr-o serie de numere. 1. Te muti la celula A8. 2. Tipareste Maxim. 3. Apasa tasta sageata dreapta sa te muti in celula B8. 4. Tipareste =MAX(B1:B3) 5. Apasa tasta Enter. Va apare scrisa valoarea cea mai mare dintre numerele din celulele de la B1 la B3. Nota: Poti folosi butonul dreapta de la iconu-ul Sum din bara de unelte pentru a deschide lista si alege optiunea Min sau Max. 3.7. Functia Count (=de numarare) Poti folosi functia Count pentru a afla numarul de elemente dintr-o serie. 1. Te muti in celula A9. 2. Tipareste Nr. Valori. 3. Apasa tasta sageata dreapta sa te muti in celula B9. 4. Clic butonul dreapta de la iconu-ul Sum din bara de unelte pentru a deschide lista si alege optiunea Count 5. Selecteaza celulele de la B1 la B3 daca nu au fost deja selectate automat. 6. Apasa tasta Enter. Va apare scris numarul de valori din selectia ta, care este 3. 3.8. Completarea automata a celulelor Poti folosi Excel sa completeze automat celulele. De exemplu se poate completa automat celulele cu zilele saptamanii, lunile anului, anii sau alte tipuri de serii (numere care respecta o anumita regula). Urmatorul exemplu este pentru completarea automata a celulelor cu zilele saptamanii (in limba engleza): 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Te muti la foaia de lucru nr. 2 (clic pe Sheet2 in partea stanga-jos a ferestrei). Te muti in celula A1. Tiparesti Sun Te muti in celula B1. Tiparesti Sunday (=duminica). Selecteaza celulele A1 si B1. Clic icon-ul Bold din bara de unelte (faci Bold celulele A1 si B1).

8. Gaseste patratelul mic negru din coltul dreapta-jos al selectiei tale de celule (in cazul nostru A1 si B1). Acest patratel este numit Fill Handle (=maner pentru umplere (completare)). 9. Clic pe acest patratel (Fill Handle) (poti face clic atunci cand cursorul devine o cruce neagra) si tinand apasat in jos butonul, misti mouse-ul pentru a completa celulele de la A1 la B24. Observi cum zilele saptamanii apar automat in celule. Apare si icon-ul Auto Fill Options (=optiuni pentru completare)

10. Clic icon-ul Auto Fill Options. 11. Alege optiunea Copy Cells (=copie celule) facand clic in interiorul cerculetului din fata optiunii, astfel incat sa apara un punct in cerculet. Continutul celulelor A1 si B1 este copiat si pus in celelalte celule selectate. 12. Clic icon-ul Auto Fill Options inca o data. 13. Clic in cerculetul din fata optiunii Fill Series (=completeaza serie). Celulele selectate vor fi completate in serie de la Sunday (=duminica) la Saturday (=sambata). 14. Clic icon-ul Auto Fill Options inca o data 15. Clic in cerculetul din fata optiunii Fill Without Formating (=completeaza fara formatare). Celulele selectate sunt completate in serie de la Sunday (=duminica) la Saturday (=sambata), dar fara a fi bold (scrise ingrosat). 16. Clic icon-ul Auto Fill Options inca o data. 17. Clic in cerculetul din fata optiunii Fill Weekdays (=completeaza zilele lucratoare). Celulele selectate sunt completate cu zilele de la Monday (=luni) la Friday (=vineri). Nota: Anumite intrari in coloana B depasesc latimea coloanei. Tu poti rapid mari latimea coloanei astfel incat sa aiba suficient spatiu cel mai lung cuvant: 1. Misti cursorul deasupra liniei ce separa capetele coloanelor B si C. Va apare Indicatorul de Latime (vezi imaginea de mai jos).

2. Faci dublu clic. Coloana se ajusteaza astfel incat sa cuprinda cel mai lung cuvant (cea mai lunga intrare de date). Exemplu pentru completarea automata a timpului: 1. Tipareste 1:00 in celula C1. 2. Clic pe manerul de umplere (Fill Handle) si tinanad apasat butonul in jos, misti mouseul sa selectezi celulele pana la A24. Observi ca celulele se completeaza automat cu orele fixe de la 1:00 la 0:00. 3. Apasa tasta Esc si faci clic oriunde in pagina pentru a anula selectia de celule. Schimbarea formatului timpului (folosirea AM = ante meridian si PM = post meridian) 1. 2. 3. Selecteaza celulele de la C1 la C24. Alege Format > Cells din bara de meniu. Alege fila Number (=numar).

4. 5. 6.

In casuta Category (=categorie), alege optiunea Time (=timp). In casuta Type (=tip), alege 1:30 PM. Clic OK.

Completarea celulelor cu numere: 1. Tipareste 1 in celula D1. 2. Clic pe manerul de completare (Fill Handle) (patratelul mic negru din partea dreaptajos a celulei selectate) si tinand apasat butonul in jos, misti mouse-ul pana la celula D24. Numarul 1 va fi completat in celulele de la D1 la D24. 3. Apare icon-ul Auto Fill Options (=optiuni pentru completarea automata). Clic pe acest icon si se va deschide lista de optiuni. 4. Clic in cerculetul din fata optiunii Fill Series (=completare serie). Completarea celulelor se face in serie: 1, 2, 3, etc. Iata un alt exemplu de completare automata: 1. Te muti in celula E1. 2. Tipareste Lectia 1. 3. Clic pe manerul de umplere (patratelul mic negru din partea dreapta-jos a celulei selectate) si tinand apasat butonul in jos, misti mouse-ul pana la celula E24. 4. Celulele vor fi completate in serie: Lectia 1, Lectia 2, Lectia 3, etc. 3.9.Tiparirea Cea mai simpla cale pentru tiparirea la imprimanta (tiparirea pe foaia de hartie) este sa faci clic pe icon-ul Print din bara de unelte. Dupa ce faci clic pe acest icon iti vor apare pe ecran niste linii punctate care iti indica marginile de tiparire de sus, de jos, la stanga si la dreapta (aceasta varianta nu este prea convenabila pentru ca nu ai contol asupra ceea ce tiparesti, deci foloseste varianta aratata mai jos). Print Preview Sunt multe optiuni pentru tiparire. Poti alege optiunile in Page Setup (=setare pagina) din meniul File sau in Print Preview (tot in meniul File). Folosind Print Preview tu poti vedea pe ecran cam cum va arata pagina de hartie tiparita si deci poti face ajustarile necesare si abia apoi sa faci tiparirea pe hartie. Dupa ce faci clic pe optiunea File > Print Preview, va apare afisata pagina asa cum va apare dupa tiparire. Poti folosi optiunile de tiparire pe hartie, astfel: 1. Clic butonul Setup (=setare) aflat in partea de sus si se va deschide fereastra Page Setup (=setare pagina). o Clic pe fila Page (=pagina): Orientation (=orientarea paginii), alegi optiunea de tiparire: Portrait sau Landscape (imaginile din stanga fiecarei optiuni iti sunt suficiente pentru a intelege diferenta). Scaling (=scara de tiparire), poti alege o scara la care sa tiparesti. In casuta Adjust to poti pune scara dorita (din oficiu este scara 100%). Poti specifica cate pagini sa fie pe orizontala si cate pe verticala pentru a tipari intreaga ta foaie de lucru (In casuta Fit to (=cuprinsa pe) pages wide by (pagini pe latime si) tall (pe inaltime).) Paper size (=marime foaie hartie), alegi marimea foii de tiparire Print quality (=calitatea tiparirii), alegi calitatea tiparirii (daca nu e nevoie de calitate, alegi calitate mai inferioara si vei economisi cerneala). First page number, alegi daca vrei sa apara numarul paginii pe prima foaie. o Alegi fila Margins (=marginile paginii)

Alegi marginile paginii (spatiile de la margine care nu vor fi tiparite). Poti alege valori pentru: Top = partea de sus a paginii Bottom = partea de jos a paginii Left = partea stanga a paginii Right = partea dreapta a paginii Header = marginea pentru Header (daca exista) (Header = (head = cap) un text dorit sa apara in partea superioara a fiecarei pagini, ex. numele si adresa companiei, etc.) Footer = marginea pentru Footer (Footer = (foot = picoir) un text dorit sa apara in partea inferioara a fiecarei pagini). Center on page (=centrarea in pagina), aici poti alege ca datele tale sa fie tiparite la centrul paginii pe orizontala, pe verticala sau si pe orizontala si pa verticala. Clic in patratelul din fata optiunii (sau optiunilor) dorite. o Clic pe fila Header/Footer. Daca vrei, aici poti alege dintre anumite modele pentru Header si Footer. Daca faci clic pe Custom Header sau pe Custom Footer poti personaliza textul, ce apare ca Header sau Footer, avand la dispozitie si urmatoarele icon-uri:

Folosesti: Left Section (=partea stanga) daca vrei sa apara textul in parte stanga a paginii (pentru header sau footer) Center Section (=partea de la centru), pentru afisarea la centru Right Section (=partea dreapta), pentru afisarea la dreapta.

Nota: Optiunea (none) = nu folosesti Header sau Footer. Clic pe fila Sheet Zona Print titles, aici ai optiuni ce-ti permit sa alegi care rand (in casuta Rows to repeat at top (=randuri de repetat la partea de sus)) si care coloana (in casuta Columns to repeat at left (=coloane de repetat la partea stanga) sa apara in partea de sus si la stanga pe fiecare pagina de hartie. Zona Print, poti alege una sau mai multe optiuni de tiparire: Gridlines - selectezi daca vrei sa fie tiparite acestea Black and White - daca vrei ca tiparirea sa fie doar in alb si negru Draft quality - optiune de tiparire pentru a economisi cerneala Row and column headings - optiunea de a tipari bold primul rand si prima coloana (pentru o mai buna evidentiere) Zona Page order (=ordinea paginilor) (vezi imaginea din dreapta optiunilor pentru exemplificare). 2. Clic OK. 3. Clic Print. Apare fereastra de dialog Print. 4. Clic OK pentru confirmarea comenzii de tiparire pe hartie sau Cancel daca te-ai razgandit si vrei sa anulezi comanda.
o

Salveaza fisierul tau: 1. Alege File > Save din bara de meniu.

2. 3. 4.

Mergi la dosarul in care vrei sa pui fisierul. In casuta File Name tipareste lectia3. Clic butonul Save.

Inchide Microsoft Excel: Alege File > Exit (=iesirea din program sau inchiderea programului) din bara de meniu. Programul Microsoft Excel se inchide. Formatare rapid 1. Selectai o zon de celule sau asigurai-v c celula activ este ntr-un tabel sau ntr-un raport PivotTable. 2. n fila Pagin de pornire, n grupul Stiluri, facei clic pe sgeata de lng Formatare condiional, apoi pe Scar culori.

3. Selectai o scal din dou culori. SFAT inei cursorul peste pictogramele scalele de culori pentru a vedea care dintre ele este o scal de dou culori. Culoarea de sus reprezint valorile mai mari iar culoarea de jos reprezint valorile mai mici. Formatare complex 1. Selectai o zon de celule sau asigurai-v c celula activ se afl ntr-un tabel sau ntrun raport PivotTable. 2. n fila Pagin de pornire, n grupul Stiluri, facei clic pe sgeata de lng Formatare condiional, apoi pe Gestionare reguli. Se afieaz caseta de dialog Gestionar reguli formatare condiional. 3. Variante disponibile: Pentru a aduga o formatare condiional, facei clic pe Regul nou. Se afieaz caseta de dialog Regul nou de formatare.

Pentru a modifica o formatare condiional, procedai astfel: 1. Asigurai-v c este selectat foaia de lucru sau tabelul potrivit n caseta list Afiare reguli formatare pentru. 2. Opional, modificai zona de celule fcnd clic pe Restrngere dialog n caseta Se aplic la pentru a ascunde temporar caseta de dialog, selectnd zona nou de celule n foaia de lucru, apoi selectnd Extindere dialog . 3. Selectai regula, apoi facei clic pe Editare regul. Se afieaz caseta de dialog Editare regul de formatare.

4. Sub Se selecteaz un tip de regul, facei clic pe Se formateaz toate celulele pe baza valorilor lor. 5. Sub Se editeaz descrierea regulii:, n caseta list Stil format, selectai Scal 2-culori. 6. Selectai un Tip pentru Minim i Maxim. Efectuai una din urmtoarele:

Formatarea celor mai mici i a celor mai mari valo ri valoare i Cea mai mare valoare.

Selectai Cea mai mic

n acest caz, nu introducei o Valoare pentru Minim i Maxim. Formatarea unei valori de numr, dat sau or Selectai Numr, apoi introducesi o Valoare pentru Minim si Maxim. Formatarea unui procentaj Selectati Procent, apoi introduceti o Valoare pentru Minim si Maxim.

Valorile valide sunt ntre 0 si 100. Nu introducei semnul procent. Utilizai semnul procent atunci cnd dorii s vizualizai toate valorile proporional din cauz c distribuia valorilor este proporional. Formatarea unui procentaj Maxim.

Selectai Procent, apoi introducei o Valoare pentru Minim i

Valorile procentuale valide sunt ntre 0 i 100. Nu este posibil utilizarea unei valori procentuale dac zona de celule conine mai mult de 8.191 puncte de date. Utilizai un procentaj atunci cnd dorii s vizualizai un grup de valori mari (cum ar fi primele douzeci de procente) ntr-o culoare i valorile mici (cum ar fi ultimele douzeci de procente) n alt culoare, deoarece ele reprezint valorile extreme care pot determina o vizualizare asimetric a datelor dvs. Formatarea rezultatului unei formule pentru Minim i Maxim.

Selectai Formul, apoi introducei o Valoare

Formula trebuie s returneze o valoare de numr, dat sau or. ncepei formula cu semnul egal (=). Nu se aplic niciun format pentru formulele nevalide. Se recomand s testai formula n foaia de lucru pentru a v asigura c nu returneaz o valoare de eroare. Datele filtrate afieaz numai rndurile care satisfac criteriile pe care le specificai, iar rndurile care nu dorii s se afieze se ascund. Dup filtrarea datelor, avei posibilitatea s copiai, cutai, editai, formatai, s imprimai sau s dispunei ntr-o diagram subsetul de date filtrate fr a le rearanja sau a le muta. Avei posibilitatea s utilizai filtrarea dup mai multe coloane. Filtrele sunt aditive, adic fiecare filtru suplimentar se bazeaz pe filtrul curent i restrnge mai departe subsetul de date. Utiliznd Filtrare automat, avei posibilitatea s creai trei tipuri de filtre: dup o list de valori, dup format sau dup criterii. Fiecare dintre aceste tipuri de filtre le exclude pe celelalte pentru fiecare zon de celule sau etichet de coloan. De exemplu, avei posibilitatea s filtrai dup o culoare de celul sau dup o list de numere, dar nu dup ambele; avei posibilitatea s filtrai dup pictograme sau dup un filtru particularizat, dar nu dup ambele.

LUCRUL CU LISTE DE DATE Programul Excel poate fi folosit nu numai la nsumarea unor numere, dar si ca un program simplu de gestiune a bazelor de date. Puteti pastra evidenta clientilor, a produselor, a comenzilor, a cheltuielilor si altele. Puteti configura o lista de date si puteti folosi unele dintre functionalitatile pentru liste de date ale programului Excel, inclusiv sortarea, subtotalizarea s 13313r1723n i filtrarea. 7. 1. CONFIGURAREA UNEI LISTE DE DATE SI A UNUI FORMULAR 1. 2. 3. 4. Tastati numele titlurilor pentru coloanele de informatie (de exemplu: Nume, Prenume, Regiune, Unitati vndute, Pret unitar si Vnzari totale). Selectati toate anteturile si formatati-le folosind formatul Classic2 AutoFormat. Formatati celula E2 cu stilul Currency. Tastati formula =SUM (E2*D2) n celula F2 pentru a calcula produsul dintre numarul de unitati vndute si pretul unitar, obtinndu-se valoarea totala a vnzarilor.

5.

Selectati celulele n care doriti sa instalati liste de date (de exemplu A1:F2).

6.

Alegeti comanda Data, From. Aceasta va indica programului Excel ca doriti ca domeniul de celule selectate sa fie folosit ca etichete de date. Formularul va fi pregatit pentru introducerea datelor

Nota: O lista de date reprezinta un set de informatii referitoare la o anumita persoana, tranzactie sau eveniment. O componenta a informatiei se numeste cmp, iar un set de cmpuri se numeste nregistrare. Intr-o lista de date Excel, anteturile de coloana reprezinta cmpurile, iar fiecare rnd reprezinta o nregistrare. O modalitate de a introduce aceste nregistrari rezida n utilizarea unui formular pentru listele de date. Nu uitati sa folositi nume unice pentru fiecare coloana. Excel se poate ncurca daca folositi aceleasi nume n mai multe coloane. Daca nu selectati un rnd de celule alaturi de etichetele din lista, Excel va afisa pe ecran o caseta mesaj, n care va soicita sa specificati numele din lista de date. Observati ca n aceasta regiunea "Vnzari totale" a formularului de date nu va este permisa introducerea informatiilor, deoarece valoarea cmpului respectiv este obtinuta n urma unui calcul. 7. 2. INTRODUCERE DATELOR NTR-UN FORMULAR 1. 2. 3. Alegeti optiunea Data, From pentru a deschide formularul de date pentru lista de date creata la punctul 7.1. Tastati datele pentru prima nregistrare din formularul de date (de exemplu: Warner, Nancy, 3, 50, 100) folosind tasta Tab pentru a trece de la un cmp al formatului la altul. Efectuati clic pe butonul New al formularului listei de date. Datele vor fi amplasate automat n lista de date, iar formularul de date este pregatit pentru introducerea unui nou set de date.

Nota: Daca preferati stilul de introducere a datelor n foaia de lucru, puteti introduce datele direct n celule. Selectati fiecare cmp si introduceti datele. Nu este necesara introducerea nregistrarilor ntr-o anumita ordine. Ulterior, puteti sorta sau filtra nregistrarile, pentru ca acestea sa apara n ordinea care va trebuie.

4. 5.

Introduceti aproximativ 10 intrari n lista de date, folosind etapele 2 si 3. Efectuati clic pe butonul Close din formular pentru a reveni la lista de date din foaia de lucru.

7. 3. ADUGAREA FACILITII DE VALIDARE A DATELOR 1. 2. 3. Efectuati clic ntr-o celula (amplasata oriunde n cmpul listei de date) careia doriti sa-i aplicati validarea datelor (de exemplu Regiune). Alegeti Data, Validation pentru a deschide caseta de dialog Data Validation. Efectuati clic pe optiunea Whole Number (numar ntreg) din caseta cu lista derulanta Allow (permite) a criteriilor de validare. Aceasta deoarece o regiune de vnzari va avea ntotdeauna un indicativ numar ntreg. Efectuati clic pe Iess than or equal to (mai mic sau egal cu) din caseta cu lista derulanta Data a criteriilor de validare. Valoarea din cmpul Regiuni va fi ntotdeauna mai mica sau egala cu numarul total de regiuni.

4.

5. 6. 7.

Tastati numarul maxim (Maximum) de regiuni (de exemplu 50) pentru criteriul final de validare. Efectuati clic pe butonul OK pentru a confirma regulile de validare folosind mesajul pentru eroare de validare, prestabilit al programului Excel. Introduceti o noua nregistrare n lista de date, folosind etapele prezentate la punctul 7.2, dar adaugati o intrare incorecta n cmpul Regiune (de exemplu 55), dupa care efectuati clic pe butonul New. Efectuati clic pe butonul Close din caseta cu mesaj de eroare; tastati o valoare corecta pentru cmpul Regiune (de exemplu 5), dupa care ncercati un nou clic pe butonul New. nregistrarea va fi aceptata.

8.

Nota: Prin stabilirea unei reguli de validare programul Excel semnaleaza prompt comiterea unei erori de acest gen. Puteti modifica mesajul de eroare prin selectarea rubricii Error Alert a casetei de dialog Data Validation.

7. 4. GSIREA UNEI NREGISTRRI 1. 2. 3. 4. Alegeti Data, From pentru a deschide formularul de date al listei de date din foaia de lucru, creat la operatia 7.1. Efectuati clic pe butonul Criteria. Formularul devine vid, asteptnd introducerea criteriilor de cautare. Introduceti numele de familie al agentului de vnzari pe care l cautati (de exemplu Raducan). Efectuati clic pe butonul Fiind Next. Excel va afisa prima nregistrare echivalenta. Continuati sa efectuati clic pe butonul Fiind Next pna la afisarea nregistrarii dorite.

Nota: Puteti limita cautarea la un anumit cmp, folosind formularul de date. De exemplu, daca ncercati sa gasiti informatii despre un anumit agent de vnzari, puteti cauta numele de familie al acestuia. Daca programul Excel nu gaseste nici o echivalenta, veti auzi un semnal sonor si veti reveni la formularul de date.

7. 5. MODIFICAREA UNEI NREGISTRRI 1. 2. 3. 4. Alegeti Data, From pentru a deschide formularul de date al listei de date din foaia de lucru, creat la operatia 7.1. Gasiti nregistrarea pe care doriti sa o modificati, folosind etapele prezentate la punctul 7.4 pentru a facilita gasirea nregistrarii. Tastati modificarile necesare n interiorul cmpului (de exemplu mariti valoarea cmpului Unitati vndute de la 30 la 35). Efectuati clic pe butonul Close pentru a confirma modificarea si a reveni la lista de date din foaia de lucru.

Nota: Daca trebuie sa actualizati anumite nregistrari, cautati mai nti nregistrarea cu ajutorul facilitatii Find Next, apoi nlocuiti valoarea din cmpul ce urmeaza a fi modificat.

7. 6. STERGEREA UNEI NREGISTRRI 1. 2. 3. 4. Alegeti Data, From pentru a deschide formularul de date al listei de date din foaia de lucru, creat la operatia 7.1. Gasiti nregistrarea pe care doriti sa o stergeti, folosind etapele prezentate la punctul 7.4 pentru a facilita gasirea nregistrarii. Efectuati clic pe butonul Delete pentru a elimina definitiv nregistrarea din lista de date. Efectuati clic pe OK din caseta de mesaj daca doriti sa stergeti permanent nregistrarea, respectiv efectuati clic pe butonul Cancel daca nu doriti sa stergeti nregistarea.

Nota: Pentru a sterge o nregistare din foaia de lucru puteti deasemenea selecta rndul si apoi alegeti Edit, Delete. Pentru a anula stergerea unui rnd, folositi butonul Undo din bara de instrumente Standard. Nu puteti anula stergerea unei nregistrari folosind butonul Delete din formularul de date.

7. 7. SORTAREA UNEI LISTE DE DATE 1. 2. 3. 4. Alegeti Data, Sort pentru a deschide caseta de dialog Sort. Efectuati clic pe Regiune din lista derulanta Sort by si efectuati clic pe Ascending aferent primului criteriu de sortare. Efectuati clic pe Last Name din lista derulanta Then by si efectuati clic pe butonul Ascending aferent celui de-al doilea criteriu de sortare. Efectuati clic pe butonul OK si programul Excel va sorta ntreaga lista de date.

Nota: Daca nu selectati zona din lista de date pe care vreti sa o sortati, programul Excel va sorta ntreaga lista. Puteti sorta numai un anumit numar de nregistrari, selectnd nti nregistrarile din lista de date si parcurgnd apoi etapele din cadrul acestei operatii.

7. 8. FILTRAREA UNEI LISTE DE DATE 1. 2. 3. Alegeti Data, Filter, AutoFilter pentru a adauga sagetile derulante la fiecare antet de cmp. Efectuati clic pe sageata asezata lnga coloana pe care doriti sa o folositi pentru criteriile de filtrare (de exemplu Regiune). Selectati nregistrarile pe care doriti sa le gasiti. Puteti selecta n cmpul respectiv o anumita valoare, Top 10 (primele 10), All (toate), Custom (personalizate) sau un anumit tip de nregistare din acel cmp (de exemplu 3). Efectuati clic n lista de date. Programul Excel deja afiseaza numai acele nregistrari care satisfac criteriile selectate. Se poate observa ca baza de date a fost filtrata, deoarece sageata filtrului are o alta culoare.

4.

Nota: n listele de date mari, uneori nu sunteti sa vedeti toate nregistrarile. n schimb doriti sa lucrati numai cu un set de nregistrari - de exemplu toti agentii de vnzari din "Regiunea 3". Astfel cnd doriti sa lucrati cu un subset de nregistrari, puteti filtra datele. nregistrarile si vor pastra pozitia din baza de date, dar vor fi afisate numai cele care satisfac criteriile specuficate. Pentru a afisa din nou toate nregistraile, puteti alege Data, Filter, Show All. 7. 9. ELIMINAREA UNUI AUTOFILTER 1. Alegeti Data, Filter, AutoFilter. Sagetile vor disparea si lista de date este din nou vizibila integral.

Nota: Pentru a evita confuzia, probabil doriti sa dezactivati optiunea AutoFilter. Astfel, lista de date va ramne n formatul sau original. O alta optiune pentru pastrarea listei de date astfel nct toate nregistrarile sa fie vizibile, consta n mentinerea functionalitatii AutoFilter active, dar deselectarea tuturor optiunilor AutoFilter eventual selectate. 7. 10. ADUGAREA SUBTOTALURILOR DE NREGISTRRI 1. 2. 3. 4. Sortati datele din coloana pe care doriti sa efectuati subtotalul, folosind etapele descrise n operatia 7.7 (de exemplu, dupa coloanele Regiune si Nume). Alegeti Data, Subtotals pentru a deschide caseta de dialog Subtotal. Efectuati clic pe Regiune din lista derulanta At each change in (la fiecare modificare din). Efectuati clic pe optiunea Vnzari totale din caseta cu lista Add Subtotal to. Functia prestabilita Sum din caseta Use function va calcula totalul valorilor de pe coloana Vnzari totale. Efectuati clic pe butonul OK. Programul Excel va insera un rnd de subtotal la fiecare modificare a cmpului selectat, va aplica functia selectata asupra coloanei pentru care s-a cerut calculul totalului si adauga un total general la sfrsitul listei de date.

5.

Nota: Subtotalurile reprezinta o modalitate simpla de nsumare a datelor din lista. De exemplu, doriti sa nsumati toate cifrele de vnzari pe o anumita regiune si apoi sa vizualizati totalul general. Puteti nsuma cifrele de vnzari pentru fiecare agent de vnzari. Pentru a elimina subtotalurile, selectati comanda Data, Subtotals. Efectuati clic pe butonul Remove All. 7.1 INTRODUCEREA UNOR FORMULE SIMPLE Multe dintre valorile existente in foile de calcul depind de alte valori, prin intermediul unei formule. Pentru a introduce o formula intr-o celula, primul caracter tastat dupa selectarea celulei trebuie sa fie caracterul = . Tot ceea ce se introduce dupa egal este interpretat ca parte componenta a formulei. Termenii formulei pot fi selectati direct din foaia de calcul. Odata tastat caracterul = , efectuam click stanga in celula cu prima valoare care intervine in formula. Referinta celulei este automat copiata dupa = , iar celula este inconjurata de un chenar punctat. Tastam caracterul asterisc, care reprezinta operatorul inmultire. Selectam al 2-lea termen al operatiei, prin click stanga in celula corespunzatoare. Odata incheiata scrierea formulei, apasam tasta ENTER. Celula care contine formula va afisa imediat rezultatul evaluarii formulei. Formula definita anterior poate fi aplicata celulor similare, prin facilitatea AUTOUMPLERE: selectam celula care contine formula; cand cursorul mouse-ului se afla deasupra marcajului pentru umplere, cu butonul stang apasat, selectam celulele dorite.

- eliberam butonul mouse-ului cand selectia este copleta.

-eliberam butonul mouse-ului cand selectia este completa. Daca selectam una dintre celulele completate prin Autoumplere si privim bara pentru formule observam ca referintele celulelor care contin termenii inmultirii s-au modificat corespunzator. Astfel, celula D9 contine rezultatul inmultirii intre celulele B9 si C9, celula D15 contine rezultatul inmultirii intre B15 si C15. Avantajul formulelor este acela ca valorile rezultate sunt recalculate si actualizate automat, ori de cate ori una dintre valorile de care depind se modifica. In exemplul nostru, schimbarea unui pret unitara modificat atat pretul total, dar si totalul general. 7.2 INSUMAREA UNEI COLOANE Pentru a aduna valorile de pe o coloana, selectam ami intai celula care va contine rezultatul insumarii. Apasam butonul Insumare Automata . Domeniul de celule pe carexcel presupune ca vrem sa il adunam este incconjurat de un chenar punctat. Daca acceptam sugestia, apasam tasta ENTER. Daca nu, selectam mai intai celulele care trebuiesc insumate + ENTER

7.3 FUNCTII EXCEL

Lista functiilorcontinute in categoria selctata.

7.4 UTILIZAREA BUTONULUI LIPIRE FUNCTIE PENTRU CREAREA UNEI FORMULE In urmatorul exemplu se va calcula valoarea maxima a elementelor din coloana B. Selectam celula care vacontine formula si apasam butonul Lipire Functie din bara de instrumente Standard. Din lista de categorii de formule, selectam Statistice si apoi alegem functia MAX.

Apasam butonul OK si este afisata fereastra dialog unde trebuie sa completam parametrii functiei. In dreptul etichetei Number 1 , trebuie specificat domeniul. Daca domeniul sugerat de Excel nu este celdorit, il putem selecta din foaia de calcul. Singurul parametru obligatoriu este Number 1 , afisat cu litere ingrosate.

In continuare calculam si valoarea minima a valorilor din coloana B. Selectam celula care va contine rezultatul si apasam butonul "Lipire Functie. Alegem functia dorita: MIN. Apasam butonul OK si ne asiguram ca in fereastra dialog cu parametrii functiei este specificat domeniul corect.

7.5 UTILIZAREA LISTEI CELOR MAI RECENTE FUNCTII PENTRU FORMULELOR

CREAREA

Vom introduce data curenta intr-o celula din foaia de calcul. Selectam celula si apasam butonul egal din bara de formule. Cautam in lista celor mai recente functii utilizate o functie care sa afiseze data curenta. Deoarece aceasta nu este in lista selectam optiunea Mai multe functii.

Se va deschide fereastra cu functii. Functia cautata face parte di categoria Data & Ora si se numeste TODAY() . Observam ca nu are parametrii. Apaswm butonul OK. Si data va fi afisata cu formatul implicit in celula selectata.

FUNCII DE BAZ N PROGRAMUL EXCEL Functiile sunt formule ncorporate care efectueaza anumite calcule matematice complexe. Utilizatorul introduce numele functiei si argumentele cerute de functie iar programul Excel efectueaza calculele. Programul Excel pune la dispozitie o gama larga de functii care au denumiri specifice, cum ar fi SUM, AVERAGE sau LOOKUP dar numele functiilor trebuie scrise corect, altfel programul Excel nu le recunoaste. Pentru a usura munca utilizatorului Excel pune la dispozitie o caseta de dialog care ajuta la scrierea corecta a numelor functiilor si la completarea argumentelor necesare efectuarii acestora. CASETA DE DIALOG PASTE FUNCTION Cea mai usoara cale de a utiliza o functie ntr-o formula este de a apela caseta Paste Function (Lipere functie). Pentru a accesa aceasta caseta poti sa apesi butonul Paste Function din bara standard sau executa secventa Insert\Function. Se deschide caseta de dialog Paste Function care are urmatoarea componenta:

Function category (Categoria functiei) permite mpartirea functiilor Excel n categorii pe care le gasesti descrise n tabelul care urmeaza: Categorie Descriere Most Recently Lista functiilor pe care le-ai utilizat cel mai recent Used All Lista tuturor functiilor recunoscute de programul Excel Financial Lista functiilor financiare Lista functiilor care permit calculul valorilor de data Date&Time si ora Lista cu toate functiile matematice si trigonometrice Math&Trig recunoscute de Excel Lista functiilor statistice care permit calculul mediilor Statistical aritmetice, calculul derivatiei standard, etc. Lookup&Referenc Lista functiilor care cauta valori e Lista functiilor care cauta sau calculeaza valori ntrDatabase o lista sau baza de date Lista functiilor care pot fi folosite cu text sau Text etichete Logical Lista functiilor logice (IF, AND, OR, etc.) Lista functiilor care returneaza informatii despre Information valori si despre foaia de lucru User Defined Lista functiilor personalizate pe care tu le-ai creat Function name (Numele functiei) contine listele cu functiile aferente fiecarei categorii. n partea de jos a casetei regasesti o scurta descriere a functiei selectate.Butonul ajutor pentru a primi mai multe informatii despre functia selectata. ti permite sa apelezi la

n momentul n care ai selectat o functie din cmpul Function name se deschide o caseta care se numeste Formula Pallette (Paleta de formule) care permite introducerea argumentelor pentru functia selectata.

Pentru a completa paleta de formule pentru o functie trebuie sa executi pasii: 1. Executa click n caseta primului argument.

2. Daca argumentul cere referinte de celula, executa click sau selecteaza celulele care contin argumentele din foaia de calcul. n caz contrar introdu valorile argumentului de la tastatura. 3. Dupa ce ai adaugat toate argumentele necesare executa click pe OK.

Nota: Paleta de formule - caseta de dialog n care introduci argumentele functiei - poate fi deplasata oriunde pe foaia de lucru astfel nct sa nu te mpedice sa vizualizezi cmpurile care contin argumentele. Obs. Pentru a reduce paleta de formule n asa fel nct sa nu acopere celulele pe care vrei sa le selectezi din foaia de calcul executa click pe butonul Collaps Dialog . Pentru a reafisa paleta de formule si a continua constructia functiei executa click pe butonul Expand Dialog (aflat n capatul din dreapta al casetei de argumente redusa). Pentru a scrie o formula ntr-o celula trebuie sa parcurgi pasii: 1. Executa click n celula n care doresti sa fie afisat rezultatul formulei. . Va aparea caseta Paste

2. n bara de instrumente, executa click pe butonul Paste Function Function.

3. Executa click pe categoria de functii, din cmpul Function category, din care face parte functia dorita si, apoi, executa dublu click pe functie n cmpul din dreapta, Function name. Daca nu stii n ce categorie se afla functia dorita executa click pe categoria All (Toate) si, din lista cu functiile ordonate alfabetic, alege functia dorita. Se va deschide paleta de formule (Formula Pallette) care te ajuta sa completezi functia. 4. Executa click n caseta primului argument.

5. Daca argumentul cere referinte de celula, executa click sau trage peste celulele care contin argumentele din foaia de calcul. 6. Dupa ce ai adaugat toate argumentele necesare executa click pe OK. Functia este construita.

Obs. Daca introduci semnul egal ntr-o celula caseta Name din stnga barei de formule primeste numele Function si devine o lista derulanta cu cele mai recent utilizate functii. Daca executi click pe o functie din aceasta lista va aparea paleta de formule pentru respectiva functie. Daca functia pe care o doresti nu este cuprinsa in aceasta lista executa click pe optiunea More Functions... pentru a deschide caseta Paste Function. FUNCII UTILE n acest capitol vor fi prezentate cteva dintre cele mai utilizate functii Excel, si anume: MIN, MAX, AVERAGE, SUBTOTAL, COUNT, COUNTA, AND, OR, NOT, NOW, TODAY, DATE, SUM. Functia MIN MIN(number1; number2;...) ntoarce valoarea cea mai mica, sau minimul, dintr-un domeniu de numere. Daca toate valorile se situeaza pe o coloana, cea mai simpla metoda de aflare a minimului este de a sorta coloana. Daca este vorba de un domeniu, atunci functia MIN este mai utila. Pentru a afla valoarea minima de pe un domeniu trebuie sa parcurgi pasii:

1. Executa click n celula n care vrei sa plasezi formula. 2. 3. 4. Activeaza caseta Paste Function. Executa click pe categoria Statistical. Din cmpul Function name alege functia MIN.

5. Se deschide caseta aferenta functiei selectate unde trebuie sa completezi argumentele sau domeniul al caror minim vrei sa-l gasesti. 6. Executa click pe cmpul Number1, sterge orice valoare care apare n acest cmp si selecteaza prin tragere sau prin selectare discontinua domeniul de celule sau celulele care contin argumentele. 7. Apasa butonul OK. Functia MAX MAX (number1; number2;.) este opusul functiei MIN si lucreaza n acelasi fel: descopera cea mai mare valoare dintr-un domeniu selectat. Pentru a afla valoarea maxima a unui domeniu trebuie sa parcurgi pasii: 1. Executa click n celula n care doresti sa introduci functia. 2. 3. 4. Executa click pe butonul Paste Function de pe bara standard. Executa click pe categoria Statistical. Din cmpul Function name alege functia Max.

5. Se deschide caseta aferenta functiei selectate unde trebuie sa completezi argumentele sau domeniul al caror maxim vrei sa-l gasesti.

6. Executa click pe cmpul Number1, sterge orice valoare apare n acest cmp si selecteaza prin tragere sau prin selectare discontinua domeniul de celule sau celulele care contin argumentele. 7. Apasa butonul OK.

Functia AVERAGE AVERAGE number1; number2;...) este o functie comuna si usor de utilizat. Rezultatul acestei functii este media aritmetica a argumentelor din domeniul selectat. Este bine de stiut ca rezultatul returnat de aceasta functie este mult mai corect dect daca ai aduna argumentele respective si le-ai mparti la numarul lor deoarece daca, la un moment dat, o celula nu are valoare numerica, prin aceasta metoda se interpreteaza valoarea 0 pentru aceasta celula. Functia AVERAGE aduna celulele din domeniul selectat si mparte valoarea la numarul de celule fara a lua n calcul celulele goale.

Pentru a scrie o formula care sa contina functia AVERAGE trebuie sa parcurgi pasii: 1. Executa click n celula n care doresti sa introduci functia. 2. Executa click pe butonul Paste Function de pe bara standard. 3. Executa click pe categoria Statistical.

4. Din cmpul Function name alege functia Average. Se deschide caseta aferenta functiei selectate unde trebuie sa completezi argumentele sau domeniul a caror medie vrei sa o gasesti. 5. Executa click pe cmpul Number1, sterge orice valoare apare n acest cmp si selecteaza prin tragere sau prin selectare discontinua domeniul de celule sau celulele care contin argumentele. 6. Apasa butonul OK. Functia SUBTOTAL SUBTOTAL(function_num;ref1;...) este utila, n special, pentru calcularea valorilor dintr-o lista filtrata deoarece foloseste numai celulele vizibile dintr-un domeniu. Daca folosesti functia SUM sau AVERAGE, n calcul este utilizat ntregul tabel n loc de nregistrarile afisate cu un filtru. Functia SUBTOTAL poate efectua mai multe operatii diferite, n functie de argumentele introduse. Argumentul function_num este un numar care determina operatia specifica ce va fi efectuata pentru functia SUBTOTAL. n tabelul urmator sunt specificate argumentele function_num posibile pentru functia SUBTOTAL precum si operatiile lor corespunzatoare. Argument 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Operatie executata AVERAGE - media valorilor COUNT - numara valorile numerice COUNTA - numara toate valorile MAX - ntoarce valoarea maxima MIN - ntoarce valoarea minima PRODUCT - nmulteste valorile si ntoarce produsul STDEV - estimeaza abaterea standard pe baza unui esantion STDEVP - calculeaza abaterea standard pe baza ntregii populatii date SUM - aduna valorile VAR - calculeaza dispersia pe baza unui esantion

SUBTOTAL trebuie sa parcurgi pasii: 1 Executa click ntr-o celula de sub lista n care vrei sa afisezi rezultatul formulei si apoi executa click pe butonul Paste Function. 2 n categoria All sau Math&Trig executa dublu click pe functia SUBTOTAL. Va aparea caseta de dialog SUBTOTAL.

3 n cmpul Function_num introdu numarul functiei pe care doresti sa o utilizezi, conform tabelului anterior. 4 n cmpul Ref1 introdu domeniul de calculat. 5 Executa click pe OK. Functiile COUNT, COUNTA, COUNTBLANK Aceste functii returneaza numarul de valori dintr-un domeniu care ndeplinesc toate criteriile ncorporate n functie. Functia COUNT (range) returneaza numarul de valori numerice dintr-un domeniu si ignora toate celelalte tipuri de valori si celulele goale. COUNTA (range) returneaza toate valorile nenule dintr-un domeniu (daca ai de numarat valori tip text poti folosi aceasta functie). Functia COUNTBLANK (range) returneaza numarul tuturor celulelor goale dintr-un domeniu. Aceste functii sunt cel mai des utilizate n combinatie cu alte functii. Valoarea returnata de functia imbricata1[1] devine argumentul celeilalte functii. Ca sa utilizezi aceste functii n interiorul altora, introdu functia n locul argumentului a carui valoare o furnizeaza. Procedura pentru introducerea unei astfel de functii este cea standard prezentata n capitolul "Caseta de dialog PASTE FUNCTION". 1

Functiile AND, OR, NOT sunt functii logice si se utilizeaza mpreuna cu alte functii, incluse n alte formule. Fiecare dintre ele returneaza valorile True sau False iar formula care include functia logica foloseste aceasta valoare pentru a-si continua calculul. Aceste functii pot fi gasite n categoria Logical a casetei Paste Function. Functia AND (logical1;logical2;...) verifica daca toate argumentele sale au valoare True; n caz afirmativ functia returneaza valoarea True. Este suficient ca una din conditii sa nu fie ndeplinita si atunci functia returneaza valoare False. Functia OR (logical1;logical2;...) verifica daca oricare dintre argumentele sale are valoare True; n caz afirmativ functia returneaza valoarea True. Daca nici una din conditii nu este ndeplinita atunci functia returneaza valoarea False.

Functia NOT (logical) inverseaza rezultatul verificarii ndeplinirii unei conditii. Daca conditia nu este ndeplinita functia ntoarce valoarea True; n caz contrar functia returneaza valoarea False. Functiile logice sunt putin folosite solitar. n cele mai multe cazuri fac parte dintr-o formula mai complexa. Functiile NOW si TODAY Functia NOW returneaza data si ora curenta iar functia TODAY returneaza numai data curenta. Aceste functii nu au argumente. Pentru a le utiliza selecteaza-le din caseta Paste Function din categoria Date&Time dupa ce ai selectat, n prealabil celula n care doresti sa regasesti aceasta informatie. Functia SUM SUM (number1,number2,...) Aduna toate valorile dintr-o zona de celule sau/si valori neadiacente. Aceasta functie poate avea pna la 30 de argumente a caror valoare doresti sa o totalizezi.

Daca argumentele functiei contin numere, valori logice, reprezentari tip text ale unor numere, toate introduse direct n cmpul argument, atunci toate aceste argumente sunt adunate. Exemplu: SUM(3, 2) are ca rezultat valoarea 5. SUM("3", 2, TRUE) are ca rezultat valoarea 6 deoarece valoarea tip text este convertita n numar si valoarea logica TRUE este translatata n valoarea numerica 1.

Daca argumentul functiei este un domeniu de celule, numai numerele din acest domeniu sunt adunate. Celulele goale, valorile logice sau tip text sau valorile de eroare sunt ignorate. Exemplu: Daca celula A1 contine "3" iar celula B1 contine TRUE atunci SUM(A1 ,B1, 2) are ca rezultat valoarea 2 deoarece referintele la valori nenumerice nu sunt transformate (se transforma numai datele scrise direct n formula nu si continutul referintelor din formula). Functia DATE DATE (year,month,day) returneaza numarul serial ce reprezinta o anumita data calendaristica. Programul Excel stocheaza datele calendaristice ca si numere seriale. Acest program lucreaza cu doua sisteme de date, si anume: n Sistemul de data 1900 - care ncepe calcularea datelor cu 1 ianuarie 1900 (primeste valoarea seriala 1) si termina cu 31 decembrie 9999 (primeste valoarea seriala 2958465). n Sistemul de data 1904 - care ncepe calcularea datelor cu 2 ianuarie 1904 (primeste valoarea seriala 1) si si termina cu 31 decembrie 9999 (primeste valoarea seriala 2957003). Exemplu: pentru sistemul de data 1900, data 1 ianuarie 1998 va fi stocata ca si numarul serial 35796 deoarece este a 35.795-a zi dupa 1 ianuarie 1900.

- pentru sistemul de data 1904, aceeasi data va fi stocata ca si numarul serial 34334. Argumentul YEAR poate avea patru cifre. Excel interpreteaza argumentul YEAR n functie de sistemul de data utilizat. Implicit, Excel foloseste sistemul 1900. Pentru sistemul 1900: n Daca anul este ntre 0 si 1899, Excel adauga valoarea la 1900. Pentru DATE(1547, 1, 1) Excel ntoarce data 1 ianuarie 3447 (1900+1547) sau numarul serial 565.032. n Daca anul este mai mic dect 0 sau 10.000 Excel returneaza valoarea de eroare #NUM. Argumentul MONTH este un numar care reprezinta luna din an. Daca argumentul MONTH este mai mare dect 12, diferenta de numar de luni este trea pentru anul urmator. Pentru DATE(1998, 14, 2) numarul serial returnat va fi aferent datei de 2 februarie 1999. Argumentul DAY este un numar reprezentnd numarul de zi din luna. Daca argumentul DAY este mai mare dect numarul de zile specific lunii respective, diferenta este trea pe luna urmatoare. Pentru DATE(1998, 1, 35) este returnat numarul serial reprezentnd data de 4 februarie 1998.

Formule
Introducerea si editarea formulelor Datele introduse n celulele unei agende pot fi prelucrate, deci cu ele pot fi efectuate diferite operatii (matematice, logice sau de tip text). Pentru efectuarea diferitelor operatii vor fi folosite diferite formule. Formulele de regula se compun din: valori; referinte de celule; referinte de functii; operatori.

Pentru gruparea elementelor (modificarea prioritatii operatorilor) se folosesc perechi de paranteze rotunde. Fiecare formula trebuie nceputa cu semnul egal. Exemplu: Daca se dores 959f515j te calcularea mediei aritmetice a valorilor continute n celulele B1, B2 si B3, atunci n celula (B4) n care se va afisa rezultatul se va introduce urmatoarea formula: =(B1+B2+B3)/3 n exemplul nostru formula a fost introdusa n celula B4.

Operatorii matematici Operatorii matematici sunt urmatorii: + Adunare. Prioritatea operatorului este 1 (cel mai mic). Scadere. Prioritatea operatorului este 1. * nmultire. Prioritatea operatorului este 2. / mpartire. Prioritatea operatorului este 2. ^ Ridicarea la putere. Prioritatea operatorului este 3 (cel mai mare). Operatiile sunt executate de la stnga spre dreapta, n functie de prioritatea operatorilor. Prioritatea poate fi modificata prin utilizarea perechilor de paranteze rotunde. Operatorii logici Operatorii logici sunt folositi pentru compararea valorilor continute n doua celule. Rezultatul poate fi TRUE (adevarat) sau FALSE (fals). Constantele logice TRUE si FALSE pot fi introduse fie prin tastarea numelui constantei logice, fie prin referentierile de functii de tip TRUE () sau FALSE (). Operatorii logici sunt urmatorii:

<> Diferit = < > Egal Mai mic Mai mare

<= Mai mic sau egal >= Mai mare sau egal Operatorii de tip text Operatorii de tip text permit concatenarea textelor continute n doua celule. Acest operator este notat cu caracterul &. Constantele de tip text trebuie sa fie delimitate de caracterele " (ghilimele). n exemplul urmator se efectueaza operatii de concatenare ntre continutul celulei A1 (constanta), spatiu " ", continutul celulei B1 si constanta "este rapid.". Formula este introdusa n celula C1. C1 6 B A Programul Excel = C Programul rapid Excel este =A14& " " &B1 & "este rapid." D

4.4.1. Introducerea formulelor Formulele pot fi introduse n doua moduri: prin introducerea directa de la tastatura; prin selectia adreselor celulelor.

Pentru introducerea unei formule de la tastatura: 1. 2. 3. 4. Se selecteaza celula n care se doreste sa apara rezultatul livrat de formula. Se tasteaza semnul egal ("="). n linia de stare se afiseaza textul Enter, prin care se comunica faptul ca regimul actual este cel de editare. Se introduce de la tastatura componentele formulei. Formula va fi afisata pe bara de formule. Pentru nchiderea (acceptarea) formulei se va apasa tasta ENTER sau se va efectua un clic pe simbolul (Introducere). Rezultatul va fi calculat si va fi afisat n celula selectata. Daca se apasa tasta ESC sau se efectueaza un clic pe simbolul X (Revocare), atunci operatia de introducere a formulei va fi abandonata.

Pentru a introduce o formula prin selectarea adreselor celulelor: 1. 2. Se selecteaza celula n care se doreste sa apara rezultatul livrat de formula. Se tasteaza semnul egal ("=").

3.

Se efectueaza un clic pe celula a carei adresa trebuie sa apara n formula. Adresa se va afisa automat pe bara de formule. n linia de stare se afiseaza textul Indicare, prin care se indica faptul ca regimul actual este cel de indicare de celule. Se introduce de la tastatura un operator prin care se indica urmatoarea operatie care urmeaza sa fie efectuata. Operatorul va fi afisat pe bara de formule. n linia de stare se reafiseaza textul Editare, adica noua stare este cel de editare. Se repeta pasii 3 si 4 pna cnd formula este completa. Pentru nchiderea (acceptarea) formulei se va apasa tasta ENTER sau se va efectua un clic pe simbolul (Introducere). Rezultatul va fi calculat si va fi afisat n celula selectata. Daca se apasa tasta ESC sau se efectueaza un clic pe simbolul X (Revocare), atunci operatia de introducere a formulei va fi abandonata.

4.

5. 6.

Observatie: Dupa ce a fost selectata celula n care se introduce o formula si se tasteaza semnul egal, n stnga barei de formule vor fi afisate trei butoane de comanda:

1. 2. 3.

Butonul Introducere: nchiderea si acceptarea formulei. Rezultatul formulei este afisat n celula selectata. Butonul X Revocare: abandonarea formulei. Continutul celulei selectate nu este modificat. Butonul fx Inserare functie: afisarea ferestrei Inserare functie din care se poate selecta functia care se doreste a fi inserata.

4.4.2. Editarea formulelor Editarea formulelor se face similar editarii oricarei date introduse ntr-o celula: 1. 2. Se selecteaza celula care contine formula ce urmeaza sa fie editata. Cu ajutorul mouse-ului, printr-un clic se deplaseaza punctul de insertie pe bara de formule. Celulele referentiate de formula sunt indicate cu chenare colorate. O a doua varianta este apasarea tastei F2. A treia varianta este efectuarea unui dublu clic pe celula selectata. n acest caz punctul de insertie este afisat n interiorul celulei selectate. Indiferent de varianta selectata, n linia de stare va fi afisat textul Editare, prin care se indica starea de editare a formulei. Daca n acest regim se efectueaza un clic pe butonul = , atunci n fereastra afisata pot fi urmarite rezultatele intermediare livrate de formula.

Programul Excel nu afiseaza formula reala dintr-o celula, ci rezultatul calculelor. Formulele pot fi analizate printr-un clic efectuat pe celula proprietar al formulei: ele vor fi afisate pe bara de unelte. Daca se dores 959f515j te afisarea simultana a tuturor formulelor n interiorul celulelor, atunci se va proceda astfel: 1. 2. 3. 4. Din meniul Instrumente se da comanda Optiuni. n fereastra de dialog afisata se alege fisa Vizualizare (vizualizare). Se selecteaza optiunea Formule. Se da comanda OK.

Prezentarea modului de creare a unei diagrame O diagrama permite prezentarea datelor ntr-o forma grafica. Aplicatia Excel pune la dispozitia utilizatorilor 14 tipuri standard de diagrame. Pentru a introduce o diagrama ntr-o foaie de calcul trebuie sa se realizeze urmatorii pasi: v Se acceseaza din meniu Insert Chart, n urma acestei operatii deschizndu-se fereastra din figura 24. Fisa Standard Type permite folosirea unor tipuri standard de diagrame. Optiunea Chart type prezinta lista diagramelor utilizator prezente: coloana, bara, linie, structura radiala, xy (prin puncte), stratificata, structura inelara, radar, suprafata, cu bule, stoc, cilindru, con, piramida. Selectnd una din aceste tipuri, n partea dreapta a ferestrei, chart sub_type ne sunt prezentate subtipurile fiecarui tip. Fisa Custom type permite folosirea unor tipuri particularizate de diagrame. Optiunea Chart type cuprinde: bare cu aspect natural, bare mobile, blocuri suprafata, conuri, linie coloana, etc. v Dupa alegerea unui tip de diagrama dorit se apasa butonul Next pentru a trece la urmatorul pas. Se deschide fereastra prezentata n figura 25, de unde trebuie sa selectam datele ce dorim sa fie reprezentate n aceasta. n cazul n care, am selectat datele nainte de a ncepe constructia acestuia, n aceasta etapa nu mai trebuie sa realizam selectarea.

Fig. 24 Prezentarea tipurior de diagrame

Fig. 25 Prezentarea modului de selctie a datelor din care este formata diagrama v Dupa apasarea butonului se va deschide fereastra din figura 26. Se selecteaza cu mouse-ul datele ce se doresc cuprinse n diagrama si apoi se da din nou clic pe buton pentru a reveni n fereastra initiala. n acest exemplu am considerat niste date aleatoare scrise n foaia de calcul pentru a putea exemplifica mai bine modul de concepere.

Fig. 26 Prezentarea modului de selctie a datelor din care este formata o diagrama v Dupa aceasta operatie vom reveni n fereastra initiala "Source data" unde putem sa vedem rezultatul selectiei realizate. Aceasta fereastra este prezentata n figura 27. Daca sunteti multumiti de aspectul pe care l va avea diagrama faceti clic pe butonul Next pentru a trece la urmatorul pas.

Fig. 27 Prezentarea diagramei alcatuite pe baza datelor selectate v Dupa apasarea butonului Next se va deschide fereastra prezentata n figura 28 si unde ne sunt oferite mai multe posibilitati de configurare a diagramei. Optiunea "Show data table" afiseaza valorile pentru fiecare serie de date ntr-o grila sub diagrama. Aceasta optiune nu este disponibila pentru diagramele de structura radiala, de tip x, y (prin puncte), de tip inelar, cu bule, de tip radar sau suprafata. Optiunea "Show legend keys" afiseaza simboluri de legenda, cu culoarea si fontul asociate pentru fiecare serie reprezentata grafic, lnga etichetele seriei din tabelul de date.

Fig. 28 Prezentarea posibilitatii de configurare a diagramei v Pentru a trece la ultimul pas, apasam butonul Next, actiune n urma careia se va deschide fereastra prezentata n figura 29. Aici trebuie sa alegem locul n care va fi plasata diagrama realizata: ca obiect ntr-o foaie de lucru existenta sau sa se creeze o noua foaie unde sa fie pusa doar diagrama.

Fig. 29 Prezentarea posibilitatii de asezare a graficului v Dupa apasarea butonului Finish procesul de elaborare este ncheiat, iar diagrama este afisata asa cum am dorit noi.

S-ar putea să vă placă și