Traim in prezent, dar ne indreptam si spre viitor impreuna cu mostenirea pe care generatiile de dinaintea noastra ne-au lasat-o.

Totodata, fiecare ne putem scrie in mod constient propria noastra istorie, avand puterea sa ne influentam destinul. Ceea ce alegem astazi, are repercursiuni nu numai asupra celor din jurul nostru, dar si asupra trairilor viitoare. Din trecut se dezvolta viitorul/ Istoria e sortita sa se repete ... A proiecta mai inseamna a crea , a proiecta , a oglindi ; deci poti deduce de aici niste idei

Articolul "Revolta fondului nostru nelatin", aparut in revista "Gandirea" in 1921, se incadreaza in viziunea traditionalista a acestei reviste, fiind scris de Lucian Blaga pentru a contracara exclusivismul latin in configurarea componentei spirituale a poporului roman: "Un prieten imi vorbea despre inraurirea slava asupra literaturii romane; inchinator indarjit la altarul latinitatii - clare si masurate - el nu ingaduia nici cea mai mica alterare sau spalacire a acestuia prin maximalismul slav." Se ajunge, in felul acesta, la un "exclusivism latin", prin care multi impartasesc convingerea ca exista spirite nationale si culturi superioare si inferioare, de pilda parerea lui Anatole France despre opera lui Dostoievski, aceea ca ar fi "o monstruoasa ciudatenie". Mostenirea acestei atitudini despre latinitate este expresia unor timpuri mai vechi, "cand a trebuit sa suferim rasul batjocoritor al vecinilor, care cu orice pret ne voiau subjugati." In momentul aparitiei studiului, aceasta atitudine nu este decat dovada unor vremuri zbuciumate ale istoriei, in care lumea se supune unor reguli ale dezvoltarii organice in spirit meliorist. Pentru a-si argumenta pozitia despre "insemnatul procent de sange slav si trac, ce clocoteste in fiinta noastra", Lucian Blaga supune analizei un experiment biologic semnificativ: "Cunoastem experimentul incrucisarii unei flori albe cu o floare rosie a aceiasi varietati. Biologii vorbesc despre asa numitele dominante." in domeniul culturii si al psihologiei etnice, dominanta se ! construieste in functie de cultura cu o putere spirituala mai mare: "intr-o indepartata analogie cu experimentul acesta biologic - atat de convingator in simplitatea sa - se poate spune ca in spiritul romanesc este dominanta latinitatea, linistita si prin excelenta culturala. Avem insa si un bogat fond slavo-trac, exuberant si vital, care, oricat ne-am impotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului rasarind puternic in constiinte. Simetria si armonia latina ne e adeseori Vsfarticata de furtuna care fulgera monoton in adancimile oarecum metafizice ale sufletului jromanesc. E o revolta a fondului nostru nelatin." Din respect pentru cultul stramosilor, natiunea romana ar trebui sa acorde consideratia necesara tuturor componentelor spirituale etnice din care a rezultat sinteza actuala". "Nu e un lucru nou: suntem morminte vii ale stramosilor. intre ei sunt de aceia pe care ii ocrotim si-i imbratisam cu toata caldura, din motive istorice si politice; dar avem si stramosi pe care ii tratam ca pe niste copii vitregi ai nostri." Lucian Blaga dezavueaza cu argumente convingatoare o asemenea opinie: "Atitudine lipsita de intelepciune, deoarece cu cat ii tinem mai mult in fraul intunericului, cu atat rascoala va fi mai aspra, mai tumultuoasa - putand sa fie fatala privilegiatilor de astazi. Istoria noastra se proiecteaza mai mult in viitor decat in trecut. E bine sa ne dam seama de puterile potentiale care ne zac in suflete - vulcani in fundul marilor." Claritatea latina se poate imbogati si diversifica, considera autorul complexei teorii a "spatiului mioritic", prin resuscitarea fondului tracodac: "De ce sa ne marginim numai la un ideal cultural latin, care nu e croit in asemanare desavarsita cu firea noastra mult mai bogata. Sa ne siluim propria natura - un aluat in care se dospesc atatea virtualitati? Sa ne ucidem corsetandu-ne intr-o formula de claritate latina, cand cuprindem in plus atatea alte posibilitati de dezvoltare? intrebarea va nelinisti multe inimi. Din partea noastra, ne bucura cand auzim cate un chiot ridicat din acel subconstient barbar, care nu place deloc unora. Asa o intelegem noi - intr-adevar nu ne-ar strica putina barbarie." Aceste fond nelatin este un dat al poporului roman: "Cunoscutul ritm de liniste si furtuna, de masura si exuberanta, ce-1 gasim in viata altor popoare se lamureste mai mult prin logica inerenta istoriei, prin alternarea de teze si antiteze, cum le-a determinat un Hegel bunaoara. Acelasi ritm are la noi radacini cu mult mai adanci in insusiri temeinice de rasa. Deosebirea aceasta ne ingaduie frumoase perspective istorice. Cei ce apartin trecutului cu pozitivismul lor sec sau neastamparat vor mormai in barba lor apostolica: e un romantic. Ca sa nu le las nici o indoiala, marturisesc: un romantic? -intr-un singur inteles, da. Si anume intrucat am convingerea ca adevarul trebuie sa fie expresiv si ca miturile sunt prin urmare mai adevarate decat realitatea."

istrie, istorii s. f. 1. Proces de dezvoltare a fenomenelor din natur i din societate. 2. tiin care studiaz dezvoltarea societii omeneti n ntreaga ei complexitate ca un proces unitar, desfurat pe baza unor legi obiective. Scriere coninnd evenimente i fapte care se ncadreaz n aceast tiin; p. ext. obiectul de nvmnt respectiv. Istoria Susanei = carte anaghinoscomena (necanonic) a Vechiului Testament, care formeaz cap. 13 (64 de versete) ca adaos la cartea canonic a lui Daniel. Cartea are un caracter instructiv i moral, punnd n lumin credina neclintit a omului n Dumnezeu. Istoria omorrii balaururlui i a sfrmrii lui Bel = carte anaghinoscomena (necanonic) a Vechiului Testament care, n traducerea greceasc a Septuagintei, formeaz cap. 14 al crii canonice a lui Daniel. Este alctuit dintr-un singur cap. (50 de versete), n care se arat, printre altele, cum Daniel a omort un balaur considerat sacru n Babilon, fapt pentru care a fost aruncat ntr-o groap cu lei flmnzi, de unde a ieit nevtmat dup apte zile. Istoria bisericii universale = tiin care expune dezvoltarea Bisericii de la ntemeierea ei i pn astzi pe tot globul pmntesc i n toate direciile vieii sale. Istoria Bisericii Ortodoxe Romne = disciplin teologic i istoric n acelai timp, care cerceteaz critic viaa cretin la romni i dezvoltarea Bis. romne n decursul veacurilor n toate locurile patriei noastre, precum i raporturile ei cu celelalte confesiuni cretine. Din lat. historia. PROIECT, proiectez, vb. I. 1. Tranz. A face un proiect (1); a inteniona, a plnui. 2. Tranz. A elabora un proiect (3). 3. Tranz. A face o proiecie (1), a reprezenta schematic un corp pe o suprafa sau pe un plan, dup anumite reguli geometrice. 4. Refl. A se profila, a se contura. 5. Tranz. A trimite pe o suprafa un fascicul de raze, de particule, o succesiune de imagini cinematografice etc. 6. Tranz. A arunca (cu for) un corp solid; a mprtia cu presiune un lichid sau o pulbere. [Pr.: proiec-] Din proiect (dup fr. projeter).