CESI este primul centru de cercetare post-universitar din Romnia n domeniul tiinelor socio-umane acreditat cu titlul de EXCELEN de ctre

Consiliul Naional al Cercetrii tiinifice din nvmntul Superior (CNCSIS), n anul 2001. CESI face parte din Consoriul dintre Universitatea din Bucureti (UB) i Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu (UAUIM) Bucureti, ncepnd cu decembrie 2003. Din 2005, din consoriu face parte i Universitatea Al. I. Cuza, Iai, prin Centrul de Hermeneutic al Facultii de Filosofie. Membrii CESI sunt cadre didactice universitare, cercettori, doctoranzi i masteri de la: Facultile de Litere, Filozofie, Limbi i Literaturi Strine, Istorie, tiine Politice, Jurnalism, Psihologie din UB; Universitatea de Art Teatral i Cinematografic I.L.Caragiale; Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu; Universitatea de Arte; Universitatea Naional de Muzic (toate din Bucureti); Universitatea Babe-Boliay din Cluj; Universitatea Al.I.Cuza din Iai; Universitatea Ovidius din Constana: Universitatea din Braov; diferite institute academice de cercetare. Statutul de membru este dat de proiectul de cercetare realizat individual sau n echip, conform cu programul centrului.

CESI este construit interdisciplinar i funcioneaz la confluena unor cercetri asupra imaginii n domeniile: teoria comunicrii vizuale istorie semiotic arhitectur teoria literaturii i a artei filosofie

Sub-domeniile de cercetare ale imaginii la CESI sunt: teoria imaginii cultur vizual modernitate, pre- i post relaia dintre mental, vizual i modernitate textual imaginea de sine i imaginea imagine, istorie i imaginar celuilalt imagine i identitate politica imaginii n spaiul public Imagine, putere i societate

CESI desfoar urmtoarele activiti: cercetare tiinific coala doctoral relaii interuniversitare (naionale i internaionale) program de masterat

Pornim de la constatarea, fcut nc de Aristotel, c nu putem gndi sau aciona fr imagini. nelegem prin imagine:

fie rezultatul unei percepii a lumii exterioare: un fapt mental, individual sau colectiv; fie un obiect material sau o entitate imaterial: un produs, intenionat sau neintenionat, al oricruia dintre noi, dar i al unor profesioniti, precum artitii plastici, specialitii n design, creatorii de imagini publice etc.

CESI studiaz att producia, ct i difuzarea i receptarea imaginii. Imaginea este abordat att n sine, ct i ca semn al unei realiti mai generale. Imaginea este astfel analizat n funcie de: A. specificitatea mediilor n care ea este realizat: vizual (pictur, fotografie, film, text, spectacol) arhitectur spaiu mediatic spaiu public spaiu virtual

B.

faptul c este un semn:

C.

al mentalitii sau al opiniei unor grupuri social al imaginarului colectiv al unor modele culturale, istorice sau naionale al activitii unor instituii publice sau unor firme faptul c este:

o tehnic sau un tip de retoric un mod de comunicare o campanie organizat prin care se urmrete constituirea,influenarea i transformarea opiniei publice potrivit unor scopuri i interese publice sau particulare Misiunea programului de masterat interdisciplinar Spectacol, Multimedia, Societate SMS

Programul SMS este conceput interdisciplinar, la confluena mai multor domenii din cadrul tiinelor umaniste, cu un plan de nvmnt de 2 ani. Se ncadreaz n politica general de dezvoltare didactic i tiinific a UB ca un program de tip integrat, realizat cu sprijinul mai multor instituii de nvmnt superior, din Romnia i din UE. Se definete, de asemenea, ca un program de cercetare complementar n domeniul studii culturale, acreditat la UB ca program de licen, n specializarea studii culturale - cultur vizual i cu alte domenii corelate: arte, din care mai nsemnate pentru acest program sunt teatru i cinematografie i media. Masteratul este realizat n primul rnd n cadrul unor consorii i n baza unor acorduri inter-universitare prestigioase. Acordul de parteneriat dintre CESI-UB i Universitatea din Karlsruhe, Germania, reprezentat de Institutul de Film i de Departamentul de Teoria Mediilor i Istoria Artei este cel mai nou n lista participanilor la program. El a fost realizat n mod particular pentru dezvoltarea unor programe de studii comune, care s rspund att cerinelor actuale, intereselor strategice universitare, ateptrilor studenilor, ct i intereselor de specializare a cadrelor didactice i a specialitilor invitai n proiect. Printre semnatarii i participanii la program se numr prestigiosul filosof german Peter Sloterdjik, cunoscutul regizor de film Andrei Ujic i nu mai puin importantul teoretician al noilor medii, Norbert Bolz, toi profesori la Karlsruhe i Berlin. Acetia vor contribui, la UB, n cadrul programului SMS, organizat de CESI, cu noi propuneri de interpretare a imaginii n lumea actual, vzut prin intermediul spectacolului i ca spectacol, ca o sum de discursuri culturale care acord mai mult spaiu i atenie manifestrii prin imagine a pattern-urilor gndirii colective sau individuale, publice sau private. Participarea cercettorilor germani va fi nsemnat, datorit tipului de discurs pe care acetia l practic i a experienei acumulate n anii de predare n departamente i universiti dedicate studiului imaginii. Dac societatea este acum trit ca spectacol, i spectacolul real, sau ficional, este altfel pus n scen dect cel din modernitatea clasic. Noile medii le influeneaz i le modific pe cele vechi care par acum mai puin preocupate de reflecia religioas i filozofic, ori de o form elaborat estetic, cum fuseserm obinuii de la Shakespeare la Baudelaire i Virginia Woolf, sau de la Giovanni Bellini la Caravaggio, ori n filmul de art gen Fellini sau Bergman. Arta instalaiei, arta video, diversele performances, kitsch-ul recuperat prin dispariia distinciei dintre high i low culture, afiele i reclama, designul, body-art, cyberspaiul etc., aduc de altfel n scen sau presupun un alt tip de subiect dect artele modernismului (clasic). Nu cutarea adevratei identiti personale obsedeaz artistul contemporan, ci exhibarea sau inventarea unei identiti plurale, care ine mai curnd de imaginaie, defulare psihic, respingere a oricror tradiii, joc ori plcerea de-a mistifica, dect de cunoaterea de sine sau de cutarea perfeciunii formale. Scena social nu mai este ocupat nici de individul ascuns n colectivitate, nici de cel modern, izolat sau alienat, ci de individul dornic de vizibilitate, de succes, mbtat de performan, mai mult dect sedus de competen. Televiziunea este astzi modul major de existen social: aici se nnoad intrigile politice, investigaiile juridice, artele, jocurile vedetelor, proiectele de viitor reale sau false, adic lansate spre a influena competiia, totul n aa msur nct spaiile altdat proprii acestor activiti, precum Parlamentul, Tribunalul, sala de concert, muzeul, cartea, strada sau stadionul plesc cu totul: influenarea sau obinerea aplauzelor din partea opiniei publice pare acum mai important dect dialogul social real. Ceea ce desigur nu nseamn dispariia informaiei ca atare, ci ncadrarea ei n reele de influen de o imens complexitate. Pe de-alt parte, masteratul SMS, dei pleac de la nite realiti sociale evidente, nu-i propune critica lor moralist sau partizan politic, ci numai studierea lor obiectiv. Arta i comunicarea social ca spectacol real ntregesc cercetarea spectacolelor despre lumi fictive, precum teatrul, filmul i dansul, ca tot attea forme de vizualitate public n care o nou vizibilitate se combin, totui, cuviziunea artistului, iar privirea mai curnd filozofic este completat de practica vieii cotidiane i de tehnicitatea artelor de astzi.

Problematica general a programului SMS se ncadreaz n ceea ce se numeteVisual Studies, ca form specific a mai vechilor Cultural Studies, prin care arta, dar i imaginile produse n alte scopuri dect cele estetice, sunt ncadrate n forme de via social contemporane. Organizarea programului de masterat interdisciplinar Spectacol, Multimedia, Societate SMS Programul SMS este interdisciplinar, alcatuit din 6 module, dedicate principalelor directii si specializari studiate: teoria vizualului, teatru si spectacol, (new) media (TV), film, spatiu-scenografie-miscare-dans, management si campanii culturale. Cursurile celor 6 module sunt repartizate pe 4 semestre. Foarte important de subliniat este faptul ca masteratul SMS este realizat n cadrul parteneriatului dintre Universitatea Bucuresti si Universitatea din Karlsruhe, cu invitarea unor reputati filozofi si teoreticieni ai mediilor germani,dar si a altor colaboratori olandezi si francezi, si cu reunirea celor mai importanti experti pe care-i cunoastem astazi n Romnia n domeniile teatrului, filmului, mediilor, spatiului si dansului, ca si ai managementului cultural. De-a lungul celor 4 semestre ale programului, modulele amintite se desfasoara n asa fel nct sa asigure compatibilitate reciproca, dar si diversitate. Modulele se desfasoara timp de trei semestre, gratie succesiunii a 3-5 cursuri si seminarii diferite. n toate modulele, profesorii coordonatori, si anume Sorin Alexandrescu (teorie), Stelian Tanase (media), Marian Popescu (teatru), Andrei Ujica (film), Marius Marcu-Lapadat (spatiu, scenografie, dans) si Adela Rogojinaru (management), invita si coordoneaza experti din domeniu pentru a tine restul cursurilor si / sau seminarii ateliere din modul. n plus, se organizeaza seminare specifice n jurul unor invitati, mari artisti sau teoreticieni contemporani, considerati artists in residence, n care acestia raspund criticilor si ntrebarilor puse de masteranzi, critici de arta si profesori la SMS, despre opera lor recenta; dezbaterile duc la prezentarea artistilor n publicatii speciale. Masteranzii trec astfel de la activitati didactice la activitati de cercetare, artistii afla cum sunt vazuti de spectatorii lor tineri si mai putin tineri, iar publicul larg beneficiaza de introduceri n opera fiecarui artist n parte. n programul SMS sunt invitati n acest scop Mihai Manutiu (Cluj), Cornel Porumboiu (Bucuresti), Peter Sloterdijk (Karlsruhe) si Norbert Bolz (Berlin). n programul SMS sunt invitati ca docenti personalitati cu dubla calificare, de teoretician si profesor, dar si practicieni ntr-un anumit domeniu: mentionam aici nca o data pe marele regizor de teatru Mihai Maniutiu, n acelasi timp profesor doctor la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, dar si pe regizorul Victor Ioan Frunza, doctor si profesor asociat la UNATC Bucuresti, pe Stelian Tanase, realizator de emisiuni la televiziune de nalt nivel, dar si profesor doctor la Universitatea Bucuresti, ca si pe Andrei Ujica, realizator de filme unanim apreciate n Europa, dar si profesor la Universitatea din Karlsruhe. Unul dintre cele mai imprtante nume din acest program este cel al lui Peter Sloterdijk, un filosof unanim recunoscut si n acelasi timp profesor de filosofie si rector al Universitatii din Karlsruhe, Germania. Alte precizari de ordin organizatoric: Planul de nvatamnt, ca si statul de functii al programului sunt aprobate anual de Biroul Senatului Universitatii din Bucuresti (Institutie organizatoare de Studii de Masterat IOSUM). Planul de nvatamnt este aprobat si de Biroul Senatului UAUIM (IOSUM), n cadrul Consortiului inter-universitar, dat fiind faptul ca CESI primeste pentru acest masterat locuri subventionate si din partea UAUIM, sali de curs, spatii administrative si pentru cercetare. Cursurile, atelierele si modulele de analiza aplicata functioneaza n sistem de credite transferabile (30 de credite din totalul de 120, obligatorii) catre programul de masterat interdisciplinar Teoria si practica imaginii TPI. Programul masteratului prevede trei semestre de cursuri si ateliere si un semestru pentru module aplicative si pentru pregatirea disertatiei. n cadrul acordului dintre UB si UAUIM care a dus la Consortiul inter-universitar din care CESI face parte, diploma de absolvire a masteratului SMS este eliberata de fiecare dintre cele doua institutii pentru masteranzii respectivi nmatriculati pe locurile de la buget alocate, pentru specialitatea Spectacol, Multimedia, Societate. Pe suplimentul la diploma, CESI este mentionat ca organizator, cu adresa sediului administrativ.

n semestrele II si IV sunt organizate colocvii cu masteranzii, la care acestia si prezinta n scris programul de cercetare pentru pregatirea disertatiei. Redactarea disertatiei (10 credite) se face sub ndrumarea unuia dintre profesorii de la CESI, cu posibilitatea unei co-tutele cu un specialist din domeniu, cu privire la oricare tema din domeniile masteratului si n conformitate sau nu cu proiectul de cercetare initial. Tema proiectului de cercetare n baza caruia masterandul este admis se poate schimba o singura data n cei doi ani de cercetare, respectiv la sfrsitul anului I. Noua tema se sustine n cadrul Colocviului masteranzilor, din semestrul II, si este evaluat de catre o comisie, aceeasi ca la admitere si ca la disertatie, tocmai pentru a se urmari evolutia cercetarii. Programul didactic este sustinut de suporturi de curs, n format print si electronic, care se distribuie gratuit (bancile de imagini, numai n format electronic); masteranzilor li se asigura aparatura multimedia pentru cercetare (Laborator multimedia MULTIVIZUAL, CESI, care functioneaza numai pentru programele de masterat SMS, TPI si SD-SITT), cursuri cu invitati straini si cu specialisti din Romnia, participare la proiecte de cercetare ale CESI, videoconferinte internationale si nationale cu profesori si masteranzi de la alte universitati, participare la manifestarile stiintifice organizate de CESI, Caietele VIZUAL ale Centrului pentru publicatii stiintifice. Toate cursurile si tutoriatele au loc n amfiteatrele rezervate pentru CESI si beneficiaza de aparatura pentru proiectie vizuala. Cursurile sunt mai ales interactive, date fiind nivelul programului de masterat si grupul relativ redus de cursanti, fapt ce faciliteaza cunoasterea aplicata, ca si predarea asistata de calculator, analiza si interpretarea imaginii expuse n sala de curs, tocmai pentru a se stimula capacitatea dialogala si interpretativa a masteranzilor. Printre obiectivele generale ale programului SMS se numara si corelarea competentelor cognitive si profesionale pe care masterandul si le dezvolta n cei doi ani de studiu cu calificarile profesionale mentionate de Nomenclatorul calificarilor nationale si cu standardele specifice mentionate de ARACIS pentru programele supuse evaluarii si naintate catre Comisia acesteia de Stiinte Umaniste. Pe lnga faptul ca programul SMS, ca masterat interdisciplinar de cercetare complementara, la nivelul la care este realizat din anul 2001, vizeaza sa pregateasca profesori, asistenti de cercetare, cercetatori si experti, referenti de specialitate, redactori, functionari publici, lucratori n companii mari si mici, documentaristi, se adauga si calificarile profesionale specifice corelate domeniilor n cadrul carora se regasesc att tematicile cursurilor, ct si temele proiectelor de cercetare ale masteranzilor (studii culturale, literatura, arhitectura, arte): istorici si critici de literatura si arte (teatru, film, arte plastice, decorative si design). Programul SMS este deschis pentru absolventii cu diploma de licenta ai unuia dintre domeniile specifice stiintelor umaniste, artelor si arhitecturii, stabilite de Nomenclatorul calificarilor din Romnia. Programul de masterat SMS este reglementat prin legislatia n vigoare referitoare la acest nivel de studii universitare, prin regulamentele IOSUM-urilor organizatoare, prin regulamentul propriu si prin contractul pe care masterandul l ncheie anual cu IOSUM-ul la care este nmatriculat. Planul de nvatamnt al programului de masterat interdisciplinar Spectacol, Multimedia, Societate SMS Programul de masterat SMS reprezinta a treia etapa n cadrul modului didactic organizat de CESI n Consortiul UB-UAUIM, dedicat studiilor universitare post-licenta (nivelele II si III, nvatamnt Bologna). Tema comuna (aria stiintifica) pentru programele de masterat SMS, TPI si Scoala Doctorala Spatiu, Imagine, Text. Teritoriu (SDSITT) - organizata n cadrul aceluiasi Consortiu - v. www.cesi.ro, rubrica Doctorat -, este: studiul interdisciplinar al imaginii, nsa specific programului SMS este studiul interdisciplinar al spectacolului, ceea ce l diferentiaza net de programul TPI. Introducerea unui al doilea program de masterat interdisciplinar, alaturi de cel care functioneaza deja din 2001, TPI, are ca scop diversificarea directiilor de nvatamnt si de cercetare la CESI. Cele doua programe nu se concureaza, ci se sprijina reciproc, deoarece SMS prevede tocmai acoperirea acelor aspecte ale imaginii vizuale la care TPI, din lipsa obiectiva de timp, nu se poate opri. Relatia functioneaza si invers: TPI se refera la tipuri de imagini vizuale care nu se constituie n spectacol si au, de-aceea, un cu totul alt impact asupra publicului. n fond, numai mpreuna TPI si SMS analizeaza, aproape complet, vastul domeniu al imaginii vizuale si al rolului ei pentru societatea noastra. Programul SMS este conceput, n primul rnd, interdisciplinar, n cadrul domeniului stiintelor umaniste (studii culturale legate de tema spectacolului, deci de Visual Culture, n principal) si ntre acesta si alte domenii

fundamentale, precum artele (specializari: teatru si cinematografie si media). Aceasta trasatura a sa si confluenta celor trei domenii l situeaza ca o propunere unica printre programele de masterat din nvatamntul superior romnesc. Acesta program este construit pe doua dimensiuni: teoretica si practica (analiza). Prima este reflectata n planul de nvatamnt de cursurile de teorie si filosofie a vizualului. A doua dimensiune are ca scop pregatirean analiza spectacolului si a imaginii multimediale corelate - n teatru, cinematografie si dans. Abordarea teoretica a spectacolului este prioritara, nu numai n modulul de Teorie, ci si n celelalte. Abordarea practica nseamna doar analiza unor spectacole anume si are loc mai mult n timpul discutiilor n jurul celor doi artisti rezidenti din teatru si, respectiv, cinema, ca si n unele aspecte ale modulului Spatiu, scenografie, miscare, dans. Exemple concrete de spectacol vor fi discutate si n alte cursuri si ateliere. Programul SMS este diferit de alte programe de masterat att prin structura sa curriculara, care l aduce alaturi de programele strategice al universitatilor din UE (el fiind un astfel de program al UB), ct si prin faptul ca reprezinta o reala deschidere interdisciplinara ntre domeniul stiintelor umaniste, arte, si arhitectura. Parteneriatul UBUAUIM asigura curriculei programului SMS un modul de cursuri dedicate scenografiei, spatiului si obiectului, si care trateaza imaginea din punctul de vedere al functiilor sale pentru patrimoniul construit si receptarea sa de catre individ si societate. Programul SMS difera de programul de studii al literaturii teatrale (dramaturgie), de specializarea istoria artei, pentru ca nu trateaza n mod istoric imaginea si nici aparitia si dezvoltarea stilurilor artistice, ca si de tehnica de realizare a imaginii, ca la nvatamntul vocational de arta (profesional) ori la cel despre medii. Programul SMS este puternic diferentiat de alte programe din domeniul studiilor culturale, dedicate cercetarilor concentrate n primul rnd asupra unor tipuri de civilizatii (studii iudaice, studii americane etc.), de cel al artelor spectacolului (abordate ntotdeauna profesional), de cel al arhitecturii propriu-zise (dedicate exclusiv problematicilor identitare si tehnice ale patrimoniului construit) sau de cel strict mediatic, dedicat mass-media n exclusivitate (abordate att din perspectiva istoriei lor, a stilurilor, ct si din punct de vedere tehnic). Daca actualul program de masterat, Teoria si practica imaginii (TPI), prezinta introduceri generale n domeniile teatrului si cinematografului, restul programului fiind dedicat imaginii bidimensionale, mai ales picturale si fotografice,fundamentate estetic si urmarite n diverse perioade istorice, noul masterat, Spectacol, multimedia, societate (SMS), se ocupa cu precadere tocmai de ceea ce dincolo era tratat la nivel introductiv, anume de imaginea tridimensionala a spectacolului n miscare si n spatiu, de rolul lui social n lumea de astazi si de modul n care acesta poate fi, practic, gestionat. n plus, ca program de cercetare si activitate didactica, SMS este axat pe contemporaneitatea postmoderna si pe noua avangarda, n timp ce programul TPI se refera mai mult la modernitate (interbelica) si la originile ei. Speram astfel ca cele doua masterate sa se completeze reciproc si, n acelasi timp, sa raspunda unor cerinte diferite ale noilor generatii de masteranzi. Dat fiind marele interes aratat pna acum de tinerii absolventi diverselor programe si activitati ale CESI, suntem convinsi ca ei vor sesiza caracterul original si extinderea cercetarii vizualului pe care l ofera SMS n cadrul ansamblului de activitati organizate de CESI. Programul SMS aduce la un loc, pe ct stim, pentru prima oara n tara noastra, discutii si analize ale celor mai importante forme de spectacol - teatru, cinema, media, spatiu si miscare, inclusiv coregrafie, ca si managementul cultural apropriat acestora -, drept tot attea module unitare tematic. Deschidem astfel un dublu mare cmp de reflectie, analiza si dialog, anume cel alinter-artelor si cel al dezbaterii dintre filosofie si istoria artei, ntelese n relatie strict cu imaginea vizuala. Vedem n aceasta largire a orizontului conceptual, informativ si practic, unica n peisajul academic actual, principalul aspect inovator al programului SMS. O carte deja clasica, de Guy Debord, vedea ntreaga viata actuala, zisa postmoderna, ca o Societate a spectacolului, n sensul ca toate activitatile sociale sunt concepute, gestionate si utilizate mai curnd n vederea obtinerii unor anumite efecte asupra publicului dect n scopul de a rezolva n primul rnd probleme socialeconomice, ori pentru a descoperi adevaruri obiective. Walter Benjamin vorbea deja de o estetizare a dictaturii n timpul nazismului, Erving Goffman atragea atentia asupra teatrului jucat n relatiile intersubiective cotidiene, JeanFranois Lyotard remarca faptul ca diverse evenimente se datoreaza mai curnd unor turnuri (coups) reusite dect unei argumentatii publice, cum credea Jrgen Habermas, n timp ce Gilles Deleuze si Felix Guattari propun rizomul ca tip de dezvoltare, n locul modelului organic precedent, iar Jean Baudrillard generalizeaza ntreaga noastra lume la un imens simulacru.

Asemenea observatii se pot face, retrospectiv, si partial, desigur, si asupra altor societati, precum cea feudalabsolutista de la curtea regelui Frantei, comentata de Saint-Simon sau a burgheziei victoriene engleze, ori a comunismului romnesc, toate ncarcate de ipocrizie si ritualuri aberante, totusi partea a doua a secolului al XXlea cunoaste noul factor al televiziunii ca mass-media si al comunicarii generalizate prin internet, bloguri etc., pe care teatrul secolelor precedente, tipariturile, apoi radioul si presa scrisa, ori fotografia, nu o puteau realiza mai nainte. Cele sase module ale programului Teorie Modulul teoretic este deschis de prof. dr. Sorin Alexandrescu, director CESI, care prezinta o vedere de ansamblu asupra principalelor domenii ale vizualului la nivel conceptual si metodologic. Abordarile estetice si semiotice, cu trimitere la principalii gnditori ai secolului al XX-lea, sunt ntovarasite de prezentarea unor dezvoltari mai noi, anume Cultural Studies si Visual Studies, ca si a trecerii destul de general raspndite de la intentia artistica celebrul kunstwollen din estetica germana la simpla intentie de comunicare ori de interventie sociala, dominante dupa asa-zisul sfrsit al artei. Peter Sloterdijk va vorbi despre relatiile dintre filosofi, media si arta contemporana. Norbert Bolz - acum la Universitatea Berlin, din octombrie la Univeristatea din Karlsruhe -, un nume mare n teoria germana a mediilor, se va referi la dezvoltari recente n structura si dinamica mediilor n lumea occidentala. Media Modulul de media este deschis de prof. dr. Stelian Tanase, de la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Stiinte Politice, un reputat cunoscator al televiziunii, la care participa activ de multi ani. Reflectiile sale teoretice vor porni de la analiza a numeroase cazuri particulare si vor privi relatia dintre televiziune si spatiul public, functia ei informativa, dar si de impact asupra societatii, ca si la consecintele ei pe termen mediu si lung asupra culturii si a valorilor umane. Invitatul sau va fi cunoscutul critic de arta Erwin Kessler, care se va referi att la comunicarea vizuala n genere, ct si la formele specifice ale artei video. Prima se refera, printre altele, la preeminenta vizualului asupra textualului n presa tabloida, a iconurilor emotive n comunicarea prin internet, n timp ce seminarul despre arta video pleaca de la exemple din Bill Viola, Gary Hill, Patatics si altii, pentru a ajunge la ontologia si hermeneutica specifica vizualului contemporan. Teatru Modulul de teatru este coordonat de cunoscutul istoric si critic al domeniului, Marian Popescu, prof. dr. la Universitatea din Bucuresti. Cursul sau pleaca de la ipoteza unei analogii ntre corpul uman si societate, ca si dintre reprezentarile lor n teatru. Dupa o incursiune n epocile clasice, discutia se concentreaza pe modernitatea recenta, unde Marian Popescu observa o derivare a interesului spre exterioritatea corpului uman, ca si a celui social, n dauna vechii obsesii pentru interioritate (die Innerlichkeit), ori pentru comunitatea locala, comuna romanticilor si multor modernisti; o concluzie care se apropie de cele exprimate mai sus din punct de vedere teoretic sau mediatic. Dintre invitatii lui Marian Popescu, Victor Ion Frunza (UNATC) observa, dimpotriva, revenirea la relatia teatrului cu comunitatea, n diverse experimente din Europa, printre care cele ale lui Grotowski si Brook. Miruna Runcan, profesor doctor la Universitatea Cluj, tine un curs despre dramaturgia cotidiana, n prelungirea observatiilor lui Goffman, mentionate mai sus, dar si a antropologiei culturale contemporane n care un rol important l joaca strada, insertia individului ntr-o institutie, chiar vestimentatia, participarea la scene si nscenari tipice etc. Dintr-un cu totul alt punct de vedere, Nona Ciobanu si Iulian Baltatescu se opresc la influentele tehnicilor vizuale recente asupra spectacolului. n fine, dezbaterile din jurul regizorului si profesorului Mihai Maniutiu, la care vor participa si diferiti colaboratori apropiati la spectacolele sale, vor oferi un material teatral si vizual concret, capabil sa testeze teoriile moderne, dar si revenirea ciclica la marile teme ale teatrului clasic. Masteranzii vor analiza de-altfel cu toti profesorii DVDuri cu punerile n scena discutate. Cu o astfel de participare, modulul de teatru, cel mai dezvoltat din program, vadeste o deosebita largime de orizont teoretica si practica. Film

Modulul de film este la acelasi nivel profesional. Coordonatorul sau este Andrei Ujica, reputatul autor al Diagramelor unei revolutii (1992), filmul despre revolutia romna din 1989, si profesor la Universitatea din Karlsruhe, partenera a Universitatii din Bucuresti la constituirea programului SMS. Andrei Ujica se refera la noul val romnesc de film, mai ales la Cristi Puiu, pentru a studia rolul scenariului si al auctorialitatii n aceste filme, att de apropiate, s-ar zice, de realitatea nuda. Pe de-alta parte, el le compara cu filmele produse n alte tari aflate n faze postcomuniste, precum China, pentru a sesiza influenta evenimentelor recente asupra vizualului cinematografic. Dintre invitatii sai, Razvan Radulescu, cunoscut mai ales ca scenarist, studiaza din punct de vedere filosofic, dar si practic, problema temporalitatii n scenariu si n film, ca si trecerea adesea dificila de la unul la celalalt. Alex Leo Serban, cel mai cunoscut critic de film din acest moment n Romnia si autor al ctorva carti foarte apreciate despre cinematograf, pleaca de la constatarea ca traim ntr-o video-sfera, adica ntr-o lume guvernata de vizualul inspirat de film (Gilles Lipovetsky:Ecranul global), dar dominat de tipul de comunicare video, si analizeaza att gramatica imaginii, ct si forta ei de influentare a privitorului, n dauna cautarii obiective a adevarului. Aceste dezbateri vor fi continuate gratie artistului invitat, Cornel Porumboiu, laureat n 2009 la Cannes, si care, prin filme precum, de exemplu, Politist, adjectiv, situeaza aceasta problematica n centrul operei sale. Spatiu si miscare Urmatorul modul este dedicat unei probleme complexe, anume spatiul, amenajarii sale si miscarii n interiorul lui. Coordonator este Marius Marcu-Lapadat, conferentiar doctor la Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu (UAUIM), Bucuresti, aflata n consortiu cu UB n ceea ce priveste activitatile desfasurate de CESI. Cursul sau se refera la amenajarea si decorarea spatiului interior, att n lumea reala, n diverse momente istorice, ct si n teatru si film. Andreea Hasnas, profesor cu drept de conducere de doctorat la UAUIM, se ocupa de scenografie n aceleasi trei spatii si analizeaza n mod special filmul Metropolis de Fritz Lang, comediile lui Cehov, n regia lui Mihai Maniutiu si baletul Nocturne,conceput de Gigi Caciuleanu. Chiar acesta din urma, de la naltimea marilor lui succese din multe tari, printre care Franta si Chile, unde conduce trupele lor nationale de dans contemporan, este cel care tine cursul urmator de coreo-sofie, un termen construit pentru a marca relatia dintre coreografie si filosofie, axat pe miscare n spatiu si dinamica a corpului. n fine, idea de corp, miscare si spatiu este reluata, din alt unghi, de catre Vava Stefanescu, director al Centrului national de dans contemporan din Bucuresti. Gasim astfel aici noi exemple de relatii transversale ntre diverse module, caracteristice ntregului program SMS. Management n fine, modulul de management cultural, coordonat de conf. dr. Adela Rogojinaru, seful Catedrei de Comunicare si Relatii Publice de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, completeaza modulele precedente, acordndu-le, pe lnga calitatea intelectuala, o finalitate practica, aceea de-a putea aplicacunostintele primite ntro politica de management cultural, nalta din punct de vedere profesional si, n acelasi timp, apropriata unei institutii culturale din domeniul spectacolului. Cultura este vazuta acum ca un proiect institutional, deservita de un marketing specific epocii noastre postmoderne si post-tranzitie, n care cultura de masa face o reala concurenta culturii de elita. Evaluarea si prezentarea obiectelor culturale tine astfel de spirit critic, dar si de o politica a imprevizibilului pentru care teatrul, filmul, dansul, arta video etc au nevoie de manageri att cu cunostinte n domeniu, ct si cu deschidere spre o cultura inevitabil pluralista. Lector dr. Laura Mesina, secretar stiintific al CESI, ca membru al aceleiasi catedre ca Adela Rogojinaru, reia aceasta problematica dintr-un alt unghi si se ocupa de campanii culturale n relatie cu notiunile de imagine, discurs si eveniment, cu trimiteri la domeniile vizate de SMS. Alte aspecte inovatoare ale programului SMS sunt:

crearea unor relatii transversale ntre modulele de nvatamnt, n baza unor teme comune, de exemplu, ntre teatru, film si modulul de spatiu si miscare, ori a statutului informatiei mediatice, ntre modulul de media si teoria generala a vizualului, film ori arte video; combinarea activitatii didactice cu cea de cercetare la nivelul masteranzilor si al docentilor prin organizarea unor ateliere de comentare a operei lui Sloterdijk, Bolz, Maniutiu si Porumboiu, soldate cu publicatii destinate marelui public, ceea ce creaza un prim debuseu larg cultural masteratului; combinarea nvatamntului teoretic cu un modul special de management culturaldestinat punerii n practica a cunostiintelor teoretice si absorbtiei absolventilor n domeniile specifice ale pietei muncii, programul SMS fiind astfel si un facilitator de posturi de munca pentru acestia (al doilea debuseu practic). Pentru lumea spectacolului este, credem, pentru prima oara ca teoria relatiei spectacol-mediasocietate si managementul acesteia sunt integrate.

Masteratul va beneficia, asadar, de: un program de cursuri, prelegeri, conferinte cu invitati de la universitati din Romnia si din strainatate; o infrastructura si o logistica optime pentru dezvoltarea unor proiecte de cercetare la care sa participe, precum la TPI, si masteranzii; activitatile organizate de CESI pentru membrii sai si pentru SDSITT; spatiile pentru activitati didactice si pentru cercetare, puse la dispozitia CESI de catre UAUIM. n planul de nvatamnt al programului SMS figureaza colocvii anuale ale masteranzilor, care vor fi organizate tot n cadrul Rezidentialelor Interdisciplinare de Vara ale Scolii Doctorale Spatiu, Imagine, Text, Teritoriu SDSITT. Ca atare, experienta organizatorilor, deja relevanta n ce priveste facilitarea comunicarii ntre grupurile de cursanti ai programelor de studii ai CESI si va spune cuvntul n mod fericit. Masteranzii programului SMS vor putea lucra alaturi de colegii lor att n plan scolar, ct si n cercetare, asa cum s-a ntmplat pna acum la programele de studii existente.