Hazarde seismice

Fenomene seismice
Ansamblul de fenomene legate de geneza, transmiterea si efectele cutremurelor poarta denumirea de seismism, domeniu al seismologiei. Seismele sau cutremurele de pamant sunt fenomene naturale ce produc unele dintre cele mai mari dezastre. In perioada 1970-1980, cutremurele au provocat moartea a circa 450.000 de oameni si pagube materiale de peste 19 miliarde de dolari. In perioada 1920-1950 au decedat peste 887.000 de oameni.

Hazardul seismic este probabilitatea de aparitie a unui cutremur de o anumita

magnitudine, intr-un anumit loc si timp. Riscul seismic este probabilitatea ca efectele sociale sau economice, exprimate in bani sau victime sa egaleze sau sa depaseasca valorile asteptate la un anumit amplasament intr-un anumit interval de timp (N.Mandrescu, 1991)

Cauzele producerii cutremurelor

Cauzele producerii cutremurelor pot fi de dou feluri: 1. Naturale: micarea pl cilor tectonice erupii vulcanice impactul cu meteorii 2. Antropice mijlocaele de transporturi (produc minicutremure) explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran) edificii care se surp (mine abandonate de exemplu) Anual se nregistraz circa 500.000 de mic ri seismice, ns doar 0,2% din ele pot provoca pagube. Urm ri ale mic rilor seismice: energia eliberat declanaz avalane i valuri seismice, produce modific ri ale mediului natural i antropic n funcie de intensitatea i de modul de propagare a undelor, cu pierderi umane i economice.

Elementele unui seism

Focarul seismic sau hipocentrul este locul din scoarta unde se produc
deranjamente, unde are loc socul initial. Dupa adancimea lor focarele cutremurelor sunt : superficiale/normale : pana la 60-70 km sub suprafata; mijlocii : 70-300km; de adancime 300-700 km.

Epicentrul este punctul de la suprafata Pamantului situat deasupra

focarului pe prelungirea razei terestre.

Timpul la origine arata momentul

initierii cutremurului in hipocentru.

Durata masurata a seismului, de la cateva secunde

pana la zeci de secunde.

Energia seismului, exprimata in lucru mecanic, se

produce datorita fracturarii sau schimbarii volumui din Scoarta terestra.

 Primele valuri care vor porni se numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propag asem n tor cu undele sonore: produc mi c ri n sens nainte napoi, n direc ia de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direc ia de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafa , provoac unduirea solului i accentueaz efectul distrugator al undelor secundare. Undele primare/prime (P) se propaga prin dilatari si comprimari succesive pe directia lor de deplasare cu viteze mari de 4-7 km/s (in crusta) si 8.2 km/s(sub suprafata Moho). Undele secundare (S) se propaga prin deformari perpendicular pe directia lor de deplasare cu viteze de 2-4 km/s. Undele supeficiale rezulta din interferenta in epicentru a undelor transversale si longitudinale. Se propaga cu viteza constanta de 3,4 km/s.

Litologia si riscul seismic

In pietrisuri si nisipuri, desi viteza de propagare a undelor este mai mica seismele sunt mai distrugatoare. Riscul la seisme in roci cristaline compacte se considera egal cu 1, in rocile putin coezive si necoezive riscul este de : 1 :24 (roci sedimentare cimentate); 1,4 :4,4 (nisipuri umede); 4,4 : 11,6 (in rambleuri); 12(in terenuri mlastinoaste)

Masurarea seismelor Cateva cutremure distructive

Masurarea seismelor
Se face folosind doua tipuri de scari : scara intensitatii si scara magnitudinii. Aceasta este cea mai utilizata scara de intentsitate, cunoscuta sub denumirea de scara Mercalli Modificat (MM). Gradul I Nu este simtit. Pasarile si animalele sunt nelinistite; Gradul II - Simtit numai de putine persoane care se gasesc in repaus; Gradul III - Se simte de unele persoane din interiorul cladirilor; Gradul IV Se simte de mai multe persoane din interiorul cladirilor si de unele aflate in exsterior; Gradul V se simte de aproape toata lumea. Multi sunt sculati din somn; Gradul VI se simte de toata lumea, unele mobile grele se deplaseaza; Gradul VII Cei mai multi oameni parasesc locuintele. Stricaciuni considerabile; Gradul VIII Casele se deplaseaza pe fundatiile lor. Unii pereti de caramida se prabusesc. Gradul IX Panica generala. Crapaturi mari in teren. Gradul X Sunt distruse cele mai multe structuri din caramida. Gradul XI Putine cladiri din caramida raman in picioare. Sunt distruse poduri. Gradul XII - Distrugerea este aproape totala. Obiectele sunt azvarlite in sus. Au loc modificari ale reliefului.

Cateva cutremure distructive

January 23, 1556 China, Shansi 830,000 December 26, 2004 Sumatra 280,000 July 27, 1976 China, Tangshan 255,000 May 22, 1927 China, near Xining 200,000 December 16, 1920 China,Gansu 200,000 March 23, 893+ Iran, Ardabil 150,000 September 1, 1923 Japan, Kwanto 143,000 September, 1290 China, Chihli 100,000 November, 1667 Caucasia, Shemakha 80,000 November 18, 1727 Iran, Tabriz 77,000 December 28, 1908 Italy, Messina 70,000 November 1, 1755 Portugal, Lisbon 70,000 December 25, 1932 China, Gansu 70,000 May 31, 1970 Peru 66,000 1268 Asia Minor, Silicia 60,000 January 11, 1693 Italy, Sicily 60,000 May 30, 1935 Pakistan, Quetta 30,000 February 4, 1783 Italy, Calabria 50,000 June 20, 1990 Iran 50,000 9.1 8.0 8.3 8.6 8.3

Anii 1990-1997

7.5 8.7 7.6 7.8

7.5 7.7

Cateva imagini :

1: Morti estimate 2: Magnitudine de la 6 la 6.9. Media anuala : 120. 3: Magnitudine de la 7 la 7.9 : 18. 4: Magnitudine de la 8 la 9.9 . Media anuala : 1.

Tsunami
Tsunamiul sau valul mareic reprezint o und energetic de tip mecanic ce se propag prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupii subacvatice, sau i a unor cutremure submarine sau de coast foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).

Distributia geografica a seismelor

Cutremurele de mare magnitudine urmeaza limitele placilor tectonice, observandu-se existenta a doua zone inguste si alungite care concentreaza 99% din activitatea seismica a planetei : cercul circumpacific . Aceasta zona corespunde marilor falii inverse in care continentele aluneca deasupra domeniului oceanic, ducand la inchiderea Pacificului. Cea de-a doua zona corespunde arcului muntilor tertiari ; acest relief inalt este consecinta compresiunii rezultate din inchiderea completa a marii Tethys. Celor doua regiuni li se mai adauga traseele imensului lant submarin, secundare din punct de vedere al energiilor desfasurate, dar importante prin semnificatia lor tectonica, aici nascandu-se noua scoarta oceanica, ce duce la impingerea, de-o parte si de alta, a continentelor.

Seismicitatea in Romania
Romania este o tara seismica, annual producandu-se circa 500 de cutremure, dintre care in ultimele doua secole 50 au avut magnitudinea de peste 5 grade pe scara Richter. Teritoriul Romaniei este afectat in proportie de peste 50% de seisme puternice sau moderate. In raport cu Japonia insa, cantitatea de energie seismica eliberata annual este de 400 de ori mai mica. Studiul seismicitatii a dus la conturarea mai multor regiuni epicentrale: vranceana, fagaraseana, banateana etc. Dintre acestea, cutremurele vrancene sunt singurele de tip intermediar(cu adancimi sub 170 de km). Ele elibereaza periodic cea mai mare cantitate de energie, provoaca cele mai mari distrugeri si se resimt pe areale ce se extind pana la Moscova si Marea Egee.

O lista a cutremurelor incepand din 1471

-29 August 1471: ora 12:00: 7,1 Richter: este descris de cronicarul Grigore Ureche c a avut loc n vreme ce au ezut Domnul tefan cel Mare la mas n Cetatea Sucevei, deplasndu-i masa . Acest cutremur a avut loc cu pu in timp nainte de nunta voievodului cu Maria de Mangop. O arip a turnului Nebuisei din Cetatea Sucevei se pr vale n rp . -8 octombrie 1620 magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter. -8 august 1681 (9 august 1679 ) -cutremur ce are loc in timpul domnitorului erban Cantacuzino. magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter. -12 iunie 1701 magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter. -31 mai 1738 in timpul domniei lui Constantin Mavrocordat ntr-o nsemnare greceasc apare c a avut loc un cutremur foarte cumplit iar pe un ceaslov o alt nsemnare men ioneaz c n 31 mai, la ora 3 diminea a p mntul s-a cutremurat i chiar s-au despicat i au e it ap cu miros de iarb de pu c i de pucioas -6 aprilie 1790 magnitudine intre 7 si 8 grade pe Scara Richter. -26 octombrie 1802 ora 12:55, magnitudine 7,9 grade, adncime 150 km -la Bucure ti, cutremurul a durat 2 minute i jum tate iar cronicile si insemnarile Bisericii Ortodoxe precizeaza faptul ca au cazut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au cazut de tot si ca in Bucuresti s-a rupt turnul cel inalt, Coltea, care era podoaba orasului, iar din casele boieresti si din cele de obste putine au scapat zdravene de asemenea o mare parte a caselor din Bucuresti, fiind de lemn, au ars. -5 martie 1812 ora 2:30, magnitudine 6,5 grade, adncime 130 km nu am gasit informatii despre pagubele produse.

-14 noiembrie 1829 ora 3:40, magnitudine 7,3 grade, adncime 150 km a avut o durat de un minut i, despre el, dasc lul de la Bati tea scria cu pu in lucru nu sa potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14 -23 ianuarie 1838 ora 20:45, magnitudine 7,5 grade, adncime 150 km raporul ntocmit de prefectul poli iei arat c au fost 8 mor i, 14 r ni i, 36 case d rmate n ntregime i multe cu stric ciuni serioase. -31 august 1894 magnitudine 7,1 grade la acest cutremur s-a remarcat prabusirea malurilor Prutului pe o lungime de peste 500 de metri in judetul Galati, precum si distrugerea mai multor case vechi de la periferia Bucurestiului. -6 octombrie 1908 ora 23:40, magnitudine 7,1 grade, adncime 125 km. a fost un cutremur ce s-a anifestat in 3 faze consecutive, din ce in ce mai puternice, si care a durat aproximativ 3minute.A avariat mai ales casele vechi din Bucuresti si din estul Munteniei si sudul Moldovei... (by cutremur.net and Ioan Istrate) -10 Noiembrie 1940 ora 3:39, magnitudine 7,7 grade, adncime 133 km Efectele lui au fost devastatoare n centrul i sudul Moldovei, dar i n Muntenia. Num rul victimelor a fost estimat la 1000 de mor i i 4000 de r ni i, majoritatea n Moldova. Datorit contextului n care s-a produs, cifra exact a victimelor nu a fost cunoscut , informa iile fiind cenzurate n timpul r zboiului. In Bucure ti multe alte blocuri din Bucure ti au fost considerabil deteriorate si au existat circa 300 de mor i, majoritatea la prabu irea blocului Carlton,o structur cu 8 etaje din beton armat.

4 Martie 1977 ora 21:22, magnitudine 7,4 grade, adncime 94 km a f cut n timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai n Bucure ti. La nivelul ntregii ri au fost circa 11.300 de r ni i i aproximativ 35.000 de locuin e s-au pr bu it. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucure ti unde peste 33 de cl diri i blocuri mari s-au pr bu it. Tot ora ul Zimnicea a fost distrus, i s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Printre victimele cutremurului s-au num rat i cteva personaje marcante, precum Toma Caragiu. 30 august 1986 ora 00:28, magnitudine 7,1 grade, adncime 131,4 km a produs mai multe pagube in Basarabia decat in tara, la Chisinau prabusindu-se 4 blocuri. 30 mai 1990 ora 13:40, magnitudine 6,9 grade, adncime 80-90 km nu a cauzat pagube majore 27 octombrie 2004 ora 22.34, magnitudine 6,0 grade, adncime 90-100 km de asemenea nu a produs pagube importante.

Ce ar face Romania in caz de cutremur?

Aproape 800 de cl diri de locuin e din Romnia ar putea s cad n cazul unui cutremur devastator. n clasamentul jude elor cu cel mai mare risc n caz de cutremur se afl Ia i i Gala i. Numai n Bucure ti sunt cteva sute de cl diri aflate n clase mari de risc seismic. O hart de risc seismic a Europei plaseaz Romnia ntr-o zon foarte expus la cutremure puternice. Documentul a fost ntocmit n urm cu 2 ani de speciali ti europeni. Pe de alt parte, Organiza ia Na iunilor Unite atrage aten ia ntr-un raport c peste un milion de romni sunt n pericol n cazul producerii unui seism devastator. Speciali tii romni spun ns c riscul unui sesim foarte puternic n Romnia, de peste 7 grade Richter, este unul redus n urm torii 3-4 ani. n cazul unui cutremur de 7 grade magnitudine, 50% din spitalele din Romnia s-ar pr bu i. O spune chiar ministrul S n t ii, care a anun at ns i startul lucr rilor de reconsolidarea a 30 de spitale din cele 400 din ar . Dac s-ar ntmpla i la noi ceea ce s-a ntmplat n Italia, am fi total dep i i. Din dou motive primul, nsu i spitalul s-ar pr bu i. Doi nu ar fi loc suficient pentru bolnavi n multe dintre spitalele mari.

 IATA UNA DIN TEORIILE DE SUPRAVIETUIRE IN CAZ DE CUTREMUR DEZVOLTATA DE DOUG COPP UN MEMBRU IMPORTANT AL ECHIPELOR DE SALVARE DIN SUA CARE PARTICIPA LA SALVAREA VICTIMELOR CUTREMURELOR DIN TOATA LUMEA DE PESTE 20 ANI.
Triunghiul vietii Doar uitandu-va la aceste fotografii puteti invata mai multe decat din 1000 de cuvinte despre cum sa te protejezi in caz de cutremur.

Daca esti in interiorul unei masini iesi afara si intinde-te langa aceasta. Daca ceva cade pe masina va ramane un spatiu liber langa ea. Vezi mai jos...

Niciodata

S-a reactivat falia seismic Vidraru-SnagovShabla, mai periculoas dect cea din Vrancea Pentru Romnia sunt dou ve ti n ceea ce prive te seismicitatea: una proast , cealalt foarte proast . Profesorul universitar Vasile Mocanu spune c ne putem a tepta oricnd la un cutremur n zona Vrancea, care ar putea avea 7,6 grade Richter, adic mai mult dect cel din 1977.

n plus, s-a reactivat falia tectonic Vidraru - Snagov-Shabla (Bulgaria), care poate produce seisme cu efecte mult mai grave dect cel din Vrancea. Vrancea nu este singurul focar seismic din Romnia. Dac aici cutremurele se produc la adncimi mari, de peste 100 de kilometri, exist o mul ime de alte focare de suprafa , dispuse pe aproape tot cuprinsul rii, din Banat pn n Dobrogea i din Satu Mare pn la Giurgiu. n cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 pn la 70 de kilometri adncime i au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor romni, aceste zone seismice de suprafa se activeaz o dat la 50 sau la 100 de ani.

Harta seismicit ii din Romnia pune n eviden 22 de focare seismice (marcate cu linii ro ii sub iri), altele dect cel din Vrancea. Acestea se activeaz periodic, o dat la 50 sau 100 de ani. Falia Vidraru - Snagov - Shabla ( Bulgaria ) - linie ro ie groas s-a reactivat. n acest moment, avem practic nc dou focare seismice pe lng cel din Vrancea Romnia este o ar activ din punct de vedere seismic i ne putem a tepta oricnd la cutremure de adncime de 7,6 grade Richter n zona Vrancea. Din p cate, n acest moment se poate spune c s-a reactivat i falia Vidraru- Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n.r.), care se prelun-ge te sub Marea Neagr , falie care produce cutremure de suprafa foarte periculoase , ne-a spus Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie i Geofizic din cadrul Universit ii Bucure ti. Diferen a dintre cutremurele de suprafa i cele de adncime este c primele se resimt pe o arie redus , dar las n urm distrugeri uria e, a a cum s-a ntmplat n Haiti , de pild . Cele de adncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime i pagube att de mari, cum a fost cazul recent din Chile. Trebuie s ne obi nuim cu ideea c suntem ntr-o zon seismic . n Chile, de pild , a fost cutremur de peste 8 grade, urmat de replici puternice, dar nu au fost a a multe victime i pagube materiale. Asta pentru c ei i contruiesc locuin ele pe structuri de in de cale ferat . Adic tiu c stau ntr-o zon activ seismic i sunt preg ti i , a ad ugat profesorul Victor Mocanu.

Material creat in scop educational. Nu este destinat altei folosiri. Drepturile de autor rezervate.

Referinte/ surse
Google ( search/images) Wikipedia ( seisme/tsunami) Un blog cu istoricul cutremurelor

Nota: sursele nu sunt chiar exacte din cauza ca la momentul in care materialul a fost creat sursele nu au fost notate corespunzator.