Baltagul

de Mihail Sadoveanu

Creator al unei opere monumentale, bazată pe filosofia

integrării omului în univers, Mihail Sadoveanu (1880-1961) ilustraeză
orientarea tradiționalistă a literaturii din perioada interbelică, prin
interesul acordat civilizațiilor arhaice, mentalităților patriarhale sau
modelelor arhetipale.

Publcat în 1930 , Baltagul se înscrie

în perioda de maximă efervescență
creatoare, exemplificând ,,vârsta dorică” a
romanului printr-o narațiune clasică ce
surprinde ambiguizarea a două planuri :
realist și mitico-simbolic.

În remarcabila sa lucrare, „Istoria

literaturii române de la origini până în prezent”, George Călinescu își
exprimă admirația și aprecierea profundă pentru romanul lui
Sadoveanu. Catalogând lucrarea de față drept „una din cele mai bune
scrieri ale lui Mihail Sadoveanu”, Călinescu își exprimă dezacordul
față de perspectiva unora dintre admiratorii romanului. Astfel,
criticul argumentează că opera nu trebuie înțeleasă ca reprezentând
realități individuale, întrucât chiar și Vitoria Lipan este „un exponent
al speței”, și nu o individualitate. Denumită „un Hamlet feminin”,
Vitoria dă dovadă de o „luciditate excesivă” în opinia criticului. Astfel,
ea „bănuiește cu metodă, cercetează cu disimulație, pune la cale
reprezentațiuni trădătoare și, când dovada s-a făcut, dă drum
răzbunării”.
 Tema textului este transhumața cre ordonează și dictează
ritmul existențial al oierilor de valea Tarcăului. În această operă sunt
bine reprezentate tradițiile legate de momentele importante ale
vieții : botez, nuntă și înmormântare, dar și de viața cotidiană a celor
din spațiul rural.Celelalte teme abordate sunt : viața, moartea,
inițierea în plan existențial.

La baza inspirației scriitorului au stat trei tipuri de surse:

autobiografice, folclorice si mitice:

- sursele biografice: într-un interviu oferit de scriitor, acesta

povesteşte cum în călătorile sale pe jos prin Moldova a făcut popas la
un han. Acolo a avut prilejul să asculte doi jandarmi care vorbeau
despre uciderea unui cioban
căruia i s-au furat oile.

- sursele folclorice: opera se inspiră

din teme, motive sau tipuri de

personaje care apar in trei balade

populare. Din balada populara

,,Miorițta” se preiau: motto-ul "Stăpâne, stăpâne / Mai cheamă s-un

câne", motivul complotului și motivul transhumanţei. Din balada

populară ,, Șalga " se preia tipul femeii justițiare. Din balada populară
,, Dolca " se preia imaginea câinelui credincios.

- sursele mitologice: o parte a poveștii familiei Lipan este asociată cu

legenda lui Osiris, fost rege al Egiptului, zeificat ca zeu al fertilității.

Dupa ce a fost ucis de fratele sau Seth pentru a-i urma la tron, soția
lui Osiris, Isis, mare preoteasa dă naștere unui fiu pe nume Horus.
După ce acesta crește, pleacă în cautarea ucigaşului însoțit de mama
sa și de un câine. În toate picturile rupestre, băiatul are în mână o
armă cu două tăișuri.

O scenă reprezentativă este cea in care Vitoria si Gheorghița

descoperă intr-o râpa osemintele lui Nechifor. Dându-si seama ca
Nechifor a fost omorât undeva intre Suha si Sabasa, aceasta
împreuna cu fiul ei, pornește in căutarea lui. Cei doi dau peste Lupu,
câinele lui Nechifor care ii conduce la o râpa. Gheorghiţa coboară in

râpa pentru a vedea ce se afla acolo, găsind in cele din urma

osemintele tatălui sau.

Pentru a se asigura Vitoria, coboară si ea, comporandu-se ca un

adevărat detectiv. Aceasta descoperă faptul ca doi oameni l-au
omorât pe bărbatul sau, iar luându-i craniul in mana, aceasta deduce
ca a fost lovit cu un baltag in ceafa, find mai apoi aruncat in râpa
împreuna cu calul sau. Secvenţa demonstrează tăria de caracter a

Vitoriei dar si perspicacitatea acesteia,deoarece încearcă sa analizeze

obiectiv indicile de la ,locul crimei'. Mai mult decât atât, coborârea in
râpa permite o analogie cu coborârea in infern, făcând trimitere la
mitul Isis si Osiris.De asemenea în ceea ce-l privește pe Gheorghiță,
segvența este deosebit de sugestivă, deoarece, lăst să vegheze
osemintele tatălui peste noapte, este obligat practic să se maturizeze
rapid.

,, Depăşind faza care evocă <dureri înă buşite>, creatorul

Baltagului zugrăveşte de astă dată oameni hotărâţi, de o mare
demnitate etică. Nu numai Vitoria şi soţul ei, ci mai toţi locuitorii
munţilor au trăsături impunătoare. Caracterizarea generală a
muntenilor (la începutul capitolului X), în continuarea lui Rosso şi
Alecsandri, sugerează tăria, dârzenia, mândria. Locuitorii aceştia de
sub brad sunt nişte făpturi minunate de mirare: iuţi şi nestatornici ca
apele, ca vremea; răbdători în suferinţă ca şi-n ierni cumplite [...] mai
cu seamă stau ei în faţa soarelui cu o inimă ca din el ruptă. [...]

Interesul operei, scria C. Călinescu, stă în studiul civilizaţiei

pastorale, întemeiată pe ritmuri largi, după revoluţia aştrilor.
Urmărind descifrarea unei psihologii, accentul cade nu atât pe
acţiune, cât pe resorturile interne: simbolurile din Mioriţa apar într-o
lumină nouă. Acolo, sub alegoria nunţii, se vorbea de moartea
ciobanului moldovean, cu argumente privind seninătatea care ar
caracteriza sfârşitul păstorilor. În Baltagul interpretarea e realistă,
oamenii luptă, iar după ce cad, urmaşii nu au linişte până ce

nu restabilesc dreptatea. Vitoria Lipan face parte din categoria

oamenilor tari. Sentimentul ei de datorie morală şi mai ales voinţa
neclintită concordă cu trăsăturile altei eroine tragice – Anca,
din ,,Năpasta” lui Caragiale. Credinţa conjugală şi perseverenţa în
urmărirea ucigaşilor au îndreptăţit comparaţia cu Krimhilda din
,,Cântecul Nibelungilor”. [...]

Vorbirea lentă, cu ocoluri, urmează exemple folclorice.

Atrăgător, fecioraşul Vitoriei are acelaşi glas de dulceaţă ca tatăl lui.
Un jălbar impresionează cu scrisul lui împodobit: Are acest jalbar o

întorsătură de condei cum nu se mai află. Turmele lui Lipan coboară

la iernatic, la locurile pe care le are năimite dinainte. În Baltagul arta
scriitorului a atins unul din piscurile cele mai înalte. ’’
CONSTANTIN CIOPRAGA, Mihail Sadoveanu,
Editura Tineretului, Bucureşti, 1966, p. 69.
Bibliografie :
 http://www.referateok.ro/referate/4385_1288339869.pdf

 https://www.slideshare.net/StefaniaPricob/1baltaguleseudocx

 https://liceunet.ro/mihail-sadoveanu/baltagul/secvente-

reprezentative

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Baltagul_(roman)