Abordarea stiintei politice

Michael Hastings

Cap. 1 CUM UN FAPT DEVINE POLITIC 1. O notiune complexa A. Un cuvant echivoc a. Cuvant androgin. Politicul este un spatiu social in care ei supun conflictele de interese reglementarii puterii care detine monopolul coercitiei. b. Cuvant polisemic. Poate desemna politica unui sector sau a unei autoritati. B. Definitii imprecise a. Politica are legatura cu statul. Polis inseamna cetate in limba greaca. Arta de a guverna in vederea binelui public. Dar exista restrictii aici. Exista societati fara stat, dar niciuna fara politica. b. Politica are legatura cu puterea. Este o definitie prea larga pentru ca puterea nu este exclusiv politica. 2. O identificare dificila De obicei faptul politic se situeaza intre faptele sociale. A. O calificare cu geometrie variabila a. Nu exista fapt politic in sine. Faptul social devine politic prin context. Exemplul cu meciul de tenis de masa. Sport devenit politica. b. Faptele politice sunt contingente. Criteriile de raportare sunt spatiul si timpul. B. Fenomenul de politizare Munca de transformare a unui fapt social intr-unul politic. a. Produsul unui raport de forte. Subiectiv si autoritar poate fi impus de guvern drept politic. Dar si invers, prin actiuni militante, cetatenii pot impune un fapt politic. b. Functie de reglare. Politicul apare ca instanta specializata in medierea si arbitrarea conflictelor.

Cap. 2 ANALIZA POLITICULUI 1. Cunoasterea politicului A. Ambitia stiintifica a. O veche reflectie. Platon si Aristotel au deschis drumul unei traditii filosofice importante cu privire la judecata morala sau datoria de a fi. Machiavelli autor pe tema educatiei printilor. Stiinta guvernarii. b. Aparitia unei discipline. Crearea unei administratii moderne si a institutiilor specializate. B. Capcane si iluzii a. Primejdia simtului comun. Simtul comun tinde sa prezinte faptul politic drept natural, de la sine. b. Primejdia etnocentrismului. Tendinta de a judeca prin valorile grupului caruia ii apartinem. 2. Demersul sociologic A. Politicul abordat social a. Faptul politic este un fapt social. Nu trebuie sa confundam realitatea cu reprezentarile sociale despre aceasta. b. Faptul politic nu este un fapt izolat. Este produsul unei serii de interactiuni, de schimburi, joc de constrangeri si intentii. B. Instrumentele de investigare a. Sursele de informatii Ancheta de teren. Observatorul prea distant nu sesizeaza complexitatea procesului. Cel prea implicat risca sa-si piarda neutralitatea. Sondajul de opinie. Imbogatesc informatia privind opinii si comportamente dar pot avea si efecte negative prin utilizari partiale si partinitoare de catre oamenii politici. b. Modalitati de conceptualizare Tipologia Idealul tip Modelul

3. Principalele modele de analiza A. Modelul empirist Ia in considerare doar fapte cuantificabile. Se mai numeste si behaviorist. Prezinta matematizare excesiva si explica doar partial. B. Modelul functionalist Inspirat din biologie. Societatea seamana cu corpul uman. Metoda conservatoare. Orice fapt social este raspunsul la o nevoie. Nu orice institutie cu care ne-am obisnuit este neaparat si necesara. C. Modelul individualist Contesta teoriile holliste. Comportamentele politice au partea lor de hazard datorita actorilor implicati. D. Modelul dezvoltarii Introduce dinamism in analiza proceselor. Intervin parametri pentru gradul de modernitate politica (diferentiere structurala si capacitatea sisyemului de a satisface asteptarile). Defectul major este compararea numai cu democratiile occidentale.

Bibliografie: HASTINGS, MICHAEL, Abordarea stiintei politice, Institutul European, Iasi, 2000