UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE HORTICULTURA DEPARTAMENTUL DE INVATAMANT LA DISTANTA LECTOR DR.

ADRIAN ASANICA POLITICI AGICOLE COMUNITARE

BUCURESTI 2011 1

CUPRINS Unitatea de Invatare nr 1 ...................................................... ...................................................... 3 1.1. Obiectivele unitatii de invatare nr. 1 .................................... ................................................... 3 1.2. Misiunea si obiectivele Uniunii Europene .................................. ............................................ 3 1.3. Simbolurile europene ...................................................... ........................................................ 5 1.4. Institutiile Uniunii Europene ............................................. ..................................................... 8 1.5. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ......................... .................................... 16 1.6. Comentarii si raspunsuri la teste ......................................... .................................................. 17 1.7. Lucrare de verificare nr. 1 ............................................... ...................................................... 20 1.8. Bibliografie minimala ..................................................... ...................................................... 21 Unitatea de Invatare nr 2 ...................................................... .................................................... 22 2.1. Obiectivele unitatii de invatare nr. 2 .................................... ................................................. 22 2.2. Istoricul Politicii Agricole Comune ....................................... ............................................... 22 2.3. Trasaturi, obiective si principii ale Politicii Agricole Comune ........... ................................. 27 2.4. PAC in Europa-Succesiune de evenimente .................................... ...................................... 29 2.5. Implementarea PAC in Romania ..............................................

............................................ 35 2.6. Comentarii si raspunsuri la teste ......................................... .................................................. 39 2.7. Lucrare de verificare nr. 2 ............................................... ...................................................... 42 2.8. Bibliografie minimala ..................................................... ..................................................... 43 Unitatea de Invatare nr 3 ...................................................... .................................................... 44 3.1. Obiectivele unitatii de invatare nr. 3 .................................... ................................................. 44 3.2. Introducere ............................................................... ............................................................. 44 3.3. Programul PHARE ........................................................... .................................................... 45 3.4. Programul ISPA ............................................................ ....................................................... 50 3.5. Programul SAPARD .......................................................... .................................................. 52 3.6. Comentarii si raspunsuri la teste ......................................... ................................................. 57 3.7. Lucrare de verificare nr. 3 ............................................... ..................................................... 60 3.8. Bibliografie minimala ..................................................... ...................................................... 60 Unitatea de Invatare nr 4 ...................................................... .................................................... 61 4.1. Obiectivele unitatii de invatare nr. 4 .................................... ................................................. 61 4.2. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) ..................

......................... 61 4.3. Scheme si masuri de sprijin pentru platile directe ........................ ........................................ 67 4.4. Comentarii si raspunsuri la teste ......................................... .................................................. 72 4.5. Lucrare de verificare nr. 4 ............................................... ...................................................... 74 4.6. Bibliografie minimala ..................................................... ..................................................... 74 Unitatea de Invatare nr 5 ...................................................... .................................................... 75 5.1. Obiectivele unitatii de invatare nr. 5 .................................... ................................................. 75 5.2. Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) - prezentare gener ala ......... 75 5.3. Masura 112 - Instalarea tinerilor fermieri ................................ ............................................. 83 5.4. Masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole ......................... ..................................... 89 5.5. Comentarii si raspunsuri la teste ......................................... .................................................. 96 5.6. Lucrare de verificare nr. 5 ............................................... .................................................... 101 5.7. Bibliografie minimala ..................................................... .................................................... 101 Bibliografie generala .......................................................... ...................................................... 102 2

UNITATEA DE INVATARE NR. 1 UNIUNEA EUROPEANA CUPRINS 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. 1.1. Prin Obiectivele unitatii de invatare nr. 1 Misiunea si obiectivele Uniunii Europene Simbolurile europene Institutiile Uniunii Europene Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Comentarii si raspunsuri la teste Lucrare de verificare nr. 1 Bibliografie minimala OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE NR. 1 studierea acestei unitati de invatare, veti fi in masura sa:

o definiti constructia Uniunii Europene, sa cunoasteti rolul, misiunea, scopul si obiectivele Uniunii Europene; o scoateti in evidenta trasaturile Uniunii Europene prin insusirea semnificatiilor simbolurilor europene, sa justificati multilingvismul folosit in cadrul Uniunii Europene; o enumerati institutiile Uniunii Europene si sa specificati rolul, atributiile si structura acestora; o cunoasteti elementele definitorii ale Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene 1.2. MISIUNEA SI OBIECTIVELE UNIUNII EUROPENE Ce este UE? Statele membre UE Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951, intre 6 tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda). Este o entitate politica, sociala si economica unica in lume care incepand cu 1 Dec 2009 are personalitate juridica internationala. Uniunea este fondata pe respectul pentru demnitatea umana, libertate, democratie, egalitate, stat de drept si respectarea drepturilor omului, inclusiv a minoritatilor. Valorile sunt comune Statelor Membre ntr-o societate n care prevaleaza pluralismul, nediscriminarea, toleranta, justitia, solidaritatea si egalitatea ntre femei si barbati. Dupa 60 de ani si 6 valuri de aderare Uniunea Europeana numara astazi 27 de state membre. Acestea sunt in ordinea aderarii dupa cum urmeaza: Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda (1951), Danemarca, Irlanda si Regatul Unit (1973), Grecia (1981), Spania si Portugalia (1986), Austria, Finlanda si Suedia (1995), Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria (2004), Bulgaria si Romania (2007). Croatia, Islanda, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Muntenegru si Turcia sunt tari candidate. Toate tarile formeaza impreuna un spatiu de peste 4.000.000 km2 cu o populatie totala de aproximativ 500.000.000 de locuitori. 3

Misiunea Uniunii Europene Limbile Europei (multilingvismul) Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora intr-o maniera coerenta avand drept suport solidaritatea. Este creata cu scopul de a garanta o pace durabila, de a mentine stabilitatea, prosperitatea si de a ridica standardele de viata. Guvernele statelor membre se ntlnesc periodic pentru a discuta despre cooperarea europeana. Nici o tara din cadrul Uniunii Europene nu poate fi tratata mai bine sau mai rau dect celelalte. Institutiile Uniunii Europene au grija ca toata lumea sa respecte regulile jocului european. Uniunea Europeana este fondata pe principiul unitate in diversitate : diversitatea culturilor, obiceiurilor, credintelor si limbilor. Articolul 22 din "Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene", adoptata de catre liderii europeni in anul 2000, afirma respectul pentru diversitatea lingvistica, iar articolul 21 interzice discriminarea pe diverse criterii, inclusiv pe baza celui lingvistic. Uniunea Europeana are 23 de limbi oficiale: bulgara, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, olandeza, polona, portugheza, romana, slovaca, slovena, spaniola si suedeza. In calitate de organizatie democratica, UE trebuie sa comunice cu cetatenii in limba lor, precum si in limbile autoritatilor si administratiilor publice ale statelor membre. Publicul are dreptul sa stie ce se face in numele lui si trebuie sa poata participa activ fara s fie obligat sa invete o limba straina. In plus, UE adopta legi care se aplica direct tuturor cetatenilor Uniunii. Folosirea tuturor limbilor oficiale imbunatateste transparenta, legitimitatea si eficacitatea Uniunii si a institutiilor sale. Inainte de aderare, fiecare tara precizeaza limba pe care vrea s-o foloseasca drept limba oficiala in cadrul Uniunii. Acordul asupra acestui subiect este inregistrat ulterior in actul de aderare. In unele cazuri, nu toate limbile cu statut oficial intr-un stat membru au fost propuse ca limbi oficiale ale UE. Intentioneaza UE sa reduca numarul limbilor oficiale? Nu. In interesul transparentei si al democratiei, s-a decis mentinerea sistemului existent. Niciun stat membru nu este dispus sa renunte la folosirea propriei limbi, iar tarile candidate vor ca si a lor sa fie adaugata pe lista. De ce nu se alege o singur limb oficial a Uniunii Europene? Ce limba ar trebui s fie aleasa? In UE, limba cu cei mai multi vorbitori nativi este germana, dar nu este foarte folosita n afara Germaniei si Austriei. Limbile Uniunii cu cei mai multi vorbitori nativi din lume sunt spaniola si portugheza, dar majoritatea acestor vorbitori nu se afla in Europa. Franceza este limba oficiala in trei state membre, este vorbita in numeroase regiuni ale lumii si se invata in multe scoli din UE, dar este mult mai raspandita in sudul si vestul Europei decat in nord si est. Dintre limbile oficiale ale Uniunii, engleza este cea mai raspandita ca prima sau a doua limba a Uniunii, dar studii recente arata ca mai putin de jumatate din populatia Uniunii o stapaneste suficient de bine. Pentru a avea o idee despre costul multilingvismului in UE, putem lua in considerare costul serviciilor lingvistice, adica traducatorii si interpretii care fac sistemul sa functioneze. Unele date (2005) privind

Principalele obiective ale Uniunii Europene costul total anual indic 1 123 milioane de euro, ceea ce reprezinta 1% din bugetul general anual al Uniunii Europene. Raportat la populatia Uniunii, costul revine la 2,28 euro de persoana pe an. Obiectivele Uniunii Europene au fost consacrate in Actul Unic European (1987), Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997) si Tratatul de la Nice (2000). Acestea sunt: promovarea progresului economic si social echilibrat si durabil (piata unica a fost instituita in 1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999); implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM) ce a stabilit o singura moneda pentru membrii UE; afirmarea identitatii Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comunaincluzand si definirea unei politici de aparare comuna, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale); instituirea cetateniei europeane (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni); dezvoltarea unei zone de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor); consolidarea uniunii in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene, impreuna cu tratatele fondatoare); Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 1. Ce este Uniunea Europeana si care tari intra in componenta sa dupa cele 6 valuri de aderare succesive? 2. Care este scopul si misiunea Uniunii Europene? 3. Ce reprezinta euromultilingvismul si cate limbi oficiale utilizeaza UE? 4. Care sunt principalele obiective ale Uniunii Europene? Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: Uniunea Europeana este o comunitate de 27 de state n care unitatea si diversitatea se exprima n 23 de limbi oficiale, la care se adauga o multitudine e limbi nationale, regionale si locale. Pe teritoriul Uniunii locuiesc aproape 500 de milioane de oameni care provin din diferite medii etnice si lingvistice. Multilingvismul consolideaza valorile europene: democratia, transparenta si competitivitatea. 5

Scopul Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora intr-o maniera coerenta avand drept suport solidaritatea. Este creata cu scopul de a garanta o pace durabila, de a mentine stabilitatea, prosperitatea si de a ridica standardele de viata. Obiectivele Uniunii Europene sunt reprezentate de promovarea progresului economic si social, implementarea UEM, afirmarea identitatii UE pe scena internationala, instituirea cetateniei europeane, dezvoltarea unei zone de libertate, securitate si justitie, consolidarea uniunii in baza dreptului comunitar. 1.3. SIMBOLURILE EUROPENE Reglementarea juridica a simbolurilor Uniunii Europene Drapelul european Imnul european Simbolurile Uniunii Europene sunt specificate n proiectul de constitu.ie al UE intitulat Tratatul de instituire a unei constitutii pentru Europa, n Partea I, Titlul I, articolul I-8. Majoritatea acestor simboluri au fost create de Consiliul Europei ntre anii 1950 -1960 fiind adoptate de Uniunea Europeana. Simbolurile Uniunii Europene sunt importante intrucat ofera cetatenilor europeni posibilitaea sa se identifice mai mult cu Europa. Drapelul european infatiseaza 12 stele aurii dispuse sub forma unui cerc pe fond albastru. Cercul de stele simbolizeaza idealurile de unitate, solidaritate si armonie ntre popoarele Europei. Numarul stelelor nu are legatura cu numarul statelor membre. Sunt 12 stele pentru ca numarul 12 este n mod traditional simbolul perfectiunii, al plenitudinii, desavrsirii si al unitatii. Ca urmare, steagul va ramne neschimbat, indiferent de viitoarele extinderi ale Uniunii Europene. Istoria acestui simbol a nceput n anul 1955. Consiliul Europei, institutie care lupta pentru apararea drepturilor omului si promovarea culturii europene, a adoptat drapelul actual pentru uz propriu. Pe parcursul anilor care au urmat, Consiliul Europei a ncurajat proaspetele institutii europene sa adopte, la rndul lor acest drapel. Parlamentul European a facut acest pas n 1983. n 1985, liderii europeni au transformat drapelul n emblema oficiala a Uniunii Europene (a Comunitatilor Europene, potrivit titulaturii din acea perioada). ncepnd cu 1986, drapelul este arborat de toate institutiile europene. El reprezinta singura emblema a Comisiei Europene, organismul cu puteri executive al UE. Toate celelalte institutii si organisme europene folosesc si o emblema proprie, pe lnga drapelul european. Melodia care simbolizeaza UE este un extras din Simfonia a IX-a compusa n 1823 de Ludwig van Beethoven, compozitorul care a decis sa transpuna n muzica versurile poemului Oda bucuriei , scris de Friedrich von Schiller n 1785. Imnul simbolizeaza nu numai Uniunea Europeana, ci Europa n sens mai larg. Poemul Oda bucuriei exprima viziunea idealista a lui Schiller care si dorea ca toti oamenii sa se nfrateasca, viziune mpartasita si de Beethoven. n 1972, Consiliul Europei a transformat Oda bucuriei n propriulsau imn. n 1985, lider

ii europeni l-au adoptat ca imn oficial al 6

Ziua Europei Moneda Euro Uniunii Europene. Fara cuvinte, n limbajul universal al muzicii, acest imn da glas idealurilor europene de libertate, pace si solidaritate. Imnul este interpretat cu prilejul ceremoniilor europene. Imnul european nu si propune sa nlocuiasca imnurile nationale ale tarilor membre, ci sa celebreze valorile lor comune. La 9 Mai 1950, Ministrul Afacerilor Externe al Frantei, Robert Schuman, intr-un discurs tinut la Paris a propus o noua forma de colaborare politica in Europa care sa inlature pentru totdeauna posiblitatea izbucnirii unui nou razboi intre natiunile Europei. Bazata pe punerea n comun a rezervelor de carbune si otel, aceasta propunere, cunoscuta si sub numele de Declaratia Schuman , este considerata a fi nceputul a ceea ce este acum Uniunea Europeana. n cadrul summitului UE desfasurat la Milano, n 1985, s-a hotart ca data de 9 mai sa devina Ziua Europei . Aceasta zi este un prilej pentru activitati si festivitati care aduc Europa mai aproape de cetatenii sai si popoarele Uniunii mai aproape unele de celelalte. La originea conceptului de moneda unica se afla tratatele care stau la baza Uniunii Europene. Tratatul de la Roma (1957) declara ca piata comuna este unul dintre obiectivele Comunitatii Europene ce va contribui la o uniune mai stransa intre popoarele Europei . Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht (1992) introduce Uniunea Economica si Monetara si pune bazele monedei unice iar in decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unica sa poarte numele de euro . Din 1 ianuarie 1999, euro a devenit moneda europeana unica. Incepand cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis in circulatie si in buzunarele cetatenilor europeni. In acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o. Marea Britanie, Danemarca si Suedia, din motive diferite au decis sa amane trecerea la moneda unica. In prezent 17 state membre utilizeaza moneda euro ca moneda nationala. Orice tara membra a Uniunii Europene care indeplineste criteriile de convergenta poate adera la zona euro si nu exista o limita prestabilita in ceea ce priveste numarul de tari care vor participa in cele din urma. Euro a devenit un simbol al Uniunii Europene. Monedele si bancnotele nationale ale statelor din Zona Euro au fost scoase din circulatie pe 28 februarie 2002. Reprezentarea grafica a monedei unice a fost inspirata de litera greceasca epsilon, ea trebuind sa faca legatura atat cu leaganul civilizatiei si democratiei europene, cat si cu prima litera din cuvantul "Europa". Cele doua linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilitatii euro. Forma fizica a bancnotelor si monezilor. Sunt 7 bancnote si 8 monezi Euro. Bancnotele sunt de 500, 200, 100, 250, 20, 10 si 5 euro. Monezile au valori de: 2 si 1 euro, 50, 20, 10, 5, 2 si 1 cent. Realizata de Robert Kalina de la Banca Centrala Austriaca, grafica bancnotelor este puternic simbolica si strns legata de mostenirea culturala europeana, fara sa reprezinte nsa monumente reale. Ferestrele si drumurile domina fata fiecarei bancnote ca simboluri ale spiritului de comunicare si deschidere din Uniunea Europeana. Spatele fiecarei bancnote prezinta poduri ilustrnd diferite perioade 7

Deviza europeana

n arhitectura, constituindu-se ntr-o metafora a apropierii dintre popoarele europene si dintre Europa si restul lumii. Bancnotele sunt diferite ca marime si sunt colorate n nuante de verde, galben, albastru, mov si portocaliu. n ce priveste monezile, o fata a acestora va avea simboluri nationale, asupra carora fiecare stat membru va decide. Fata comuna tuturor monezilor reprezinta o harta a Uniunii Europene, pe un fond de linii transversale la care sunt atasate stelele drapelului european. Monezile de 1, 2 si 5 centi pun accentul pe locul Europei n lume, n timp ce monezile de 10, 20 si 50 centi descriu Uniunea ca o adunare de natiuni. Monezile de 1 si 2 Euro prezinta Europa fara granite. Masurile de securitate pentru bancnote includ utilizarea de fibre fluorescente, fir de securitate si elemente sigure de autentificare cu ajutorul aparatelor specializate. Banca Centrala Europeana si celelalte banci centrale nationale au n vedere initiative pentru a se asigura ca publicul larg este la curent cu aspectele de securitate n ce priveste bancnotele, att nainte, ct si dupa intrarea lor n circulatie. Specificatiile tehnice ale monezilor, inclusiv calitatile lor electromagnetice, au fost determinate lund n considerare si aspecte legate de securitatea lor. Deviza europeana Unitate n diversitate a fost folosita pentru prima data n anul 2000 si arata ca europenii s-au unit pentru a promova pacea si prosperitatea, acceptnd totodata sa-si deschida spiritul catre culturile, traditiile, credintele si limbile att de diverse ale continentului european. Tocmai aceasta diversitate face ca Uniunea Europeana sa fie ceea ce este: un spatiu al diversitatii celebrate ca sursa de bogatie si nu un "creuzet" n care diferentele se topesc. Deviza apare in cele 23 de limbi oficiale in postere publicate cu ocazia zilei de 9 Mai, Ziua Europei. Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 5. Care sunt simbolurile Uniunii Europene si in ce document apar specificate? 6. Care este reprezentarea drapelului european si ce semnifica? 7. Ce melodie a fost aleasa pentru imnul Europei? 8. Care este Ziua Europei si in ce context a fost desemnata? 9. Ce sinbolizeaza moneda Euro? 10. Care este denumirea devizei europene si ce reprezinta ea pentru Uniunea Europeana? 8

Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: Simbolurile Uniunii Europene sunt specificate n proiectul de constitu.ie al UE intitulat Tratatul de instituire a unei constitutii pentru Europa. Acestea sunt: drapelul, imnul, moneda, deviza si ziua Europei. Drapelul european infatiseaza 12 stele aurii dispuse sub forma unui cerc pe fond albastru. Cercul de stele simbolizeaza idealurile de unitate, solidaritate si armonie ntre popoarele Europei. Melodia care simbolizeaza UE este un extras din Simfonia a IX-a compusa de Ludwig van Beethoven, compozitorul care a decis sa transpuna n muzica versurile poemului Oda bucuriei , scris de Friedrich von Schiller. Acest imn da glas idealurilor europene de libertate, pace si solidaritate. Propunerea facuta la 9 Mai 1950 de Robert Schuman bazata pe punerea n comun a rezervelor de carbune si otel, cunoscuta si sub numele de Declaratia Schuman , este considerata a fi nceputul a ceea ce este acum Uniunea Europeana. De aceea, ziua Europei este desemnata 9 mai. Incepand cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis in circulatie. Reprezentarea grafica a monedei unice a fost inspirata de litera greceasca epsilon, ea trebuind sa faca legatura atat cu leaganul civilizatiei si democratiei europene, cat si cu prima litera din cuvantul "Europa". Cele doua linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilitatii euro. Semnificatia devizei europene Unitate n diversitate este ca, prin Uniunea Europeana, europenii isi unesc eforturile pentru a lucra impreuna pentru mentinerea pacii si pentru prosperitate, si ca numeroasele culturi, traditii si limbi diferite care coexista in Europa sunt un atu pentru continentul european. 1.4. INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE Cadrul institutional Uniunea dispune de un cadru institutional care vizeaza prom ovarea valorilor sale, urmarirea obiectivelor sale, sustinerea intereselor sale, ale cetatenilor sai si ale statelor membre, precum si asigurarea coerentei, a eficacitatii si a continuitatii politicilor si a actiunilor sale. Principalele institutii ale Uniunii Europene, cunoscute ca institutii centrale si implicate n procesul de decizie, sunt reprezentate de Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene si Comisia Europeana. Rol consultativ n procesul de decizie au Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor. Consiliul European are rol de stimulator al discutiilor si intiativelor comunitare. Alte institutii cu rol important n functionarea UE sunt: Curtea Europeana de Justitie (mpreuna cu Tribunalul Primei Instante), Curtea de Conturi si Ombudsmanul European. Nu n ultimul rnd, avem institutia financiara reprezentata de Banca Europeana de Investitii care sprijina implementarea politicilor UE (alaturi de Fondurile Structurale si de programele comunitare) si Banca Central 9

Parlamentul European

Europeana creata n scopul sprijinirii uniunii economice si monetare. Aceste institutii, create pe parcursul a mai mult de 40 de ani, reflecta evolutia n timp a structurii unionale europene si trec printr-un proces de reforma generat de extinderea Uniunii. Parlamentul European a fost nfiintat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a reprezenta popoarele statelor reunite n cadrul Uniunii Europene", fiind singura institutie a carei componenta este stabilita prin alegeri libere, la nivel european si ale carei sedinte si deliberari sunt publice. Initial, PE a fost organizat ca un ansamblu deliberativ, cu functie consultativa si constituit din membri ai parlamentelor nationale. Tratatele de la Maastricht si de la Amsterdam au adus schimbari majore ale rolului PE, acesta devenind un organ cu functii politice si cu puteri legislative si bugetare. Primele alegeri parlamentare au avut loc n 1979, din acel moment desfasurndu-se sistematic o data la fiecare 5 ani. Membrii PE sunt alesi prin vot universal direct si prin sistemul reprezentarii proportionale. Parlamentarii sunt grupati n grupuri politice, la nivel multinational, nu n delegatii nationale. Numarul membrilor Parlamentului pna n 2004 a fost de 626, din 2004 a fost de 732, iar din 2007 este de 785 membri (Romnia are 35 de parlamentari europeni). Parlamentul European si desfasoara activitatea n trei sedii: Bruxelles (Belgia), Luxemburg si Strasbourg (Franta). La Luxemburg se afla sediul administrativ ( Secretariatul General ). Reuniunile ntregului Parlament, cunoscute sub denumirea de sesiuni plenare , au loc la Strasbourg si uneori la Bruxelles. Reuniunile comisiilor parlamentare au loc tot la Bruxelles. Conducerea este asigurata de un presedinte, 14 vicepresedinti (alesi de membrii Parlamentului, pe o perioada de doi ani si jumatate) care mpreuna cu cei sase chestori formeaza Biroul Parlamentului European, organ executiv si de un secretar general. Comitetele (comisiile) parlamentare (20) sunt formatiuni specializate de lucru ale institutiei, care pregatesc decizia luata de plenul Parlamentului European. Lucrarile se desfasoara n 23 de limbi oficiale, cu traducere simultana, iar documentele trebuie traduse n toate cele 23 de limbi, fapt ce ngreuneaza functionarea si creste costurile institutiei. Atributiile Parlamentului sunt: a) Atributia de supraveghere si control (exercita functia de control asupra altor institutii UE, cu posibilitatea de a nfiinta comisii de ancheta). b) Atributii legislative emite avize care, dupa caz, pot fi facultative, consultative sau conforme. Procedura obisnuita de adoptare (adica de aprobare) a legislatiei UE (directive, ordonan.e, decizii) este codecizia . Aceasta procedura acorda putere de decizie egala PE si Consiliului, asigurand legitimitatea democratica a textelor de lege adoptate si se aplica pentru legislatia dintr-o gama larga de domenii. n anumite domenii (spre exemplu agricultura, politica economica, vizele si imigrarea), hotarrile revin exclusiv Consiliului, dar acesta are obligatia de a consulta Parlamentul. Deasemenea, avizul conform al Parlamentului este obligatoriu pentru anumite decizii importante, ca de exemplu aderarea unor noi state la UE. c) Atributii bugetare Parlamentul este cel care aproba bugetul, 10

Consiliul Uniunii Europene precum si descarcarea de gestiune a Comisiei dupa ncheierea exercitiului bugetar. mpreuna cu Consiliul, PE detine autoritatea asupra bugetului UE. Comisia Europeana ntocme.te un proiect debuget. n faza de apr obare a bugetului, Parlamentul .i Consiliul au posibilitatea de a efectua modificari. La capitolul de venituri bugetare ultimul cuvnt l are Consiliul, la cel de cheltuieli l are Parlamentul. Dreptul de interven.ie al Parlamentului n domeniul cheltuielilor agricole este nsa foarte redus. Parlamentul adopta sau respinge ntregul proiect de buget. De asemenea, Parlamentul European este institutia de control democratic al Uniunii. Acesta dispune de puterea de a aproba sau de a respinge comisarii nominalizati si are dreptul de a demite Comisia prin adoptarea unei motiuni de cenzura cu o majoritate de doua treimi. PE numeste Ombusdmanul European pe o perioada de cinci ani (echivalenta mandatului parlamentar), mentinnd astfel legatura cu cetatenii UE. Conform Tratatului asupra UE, Consiliul Uniunii Europene reprezinta interesele statelor membre (spre deosebire de Parlament, care reprezinta interesele cetatenilor Uniunii) si este compus din reprezentanti ai guvernelor statelor membre (motiv pentru care a fost numit si Consiliul de Ministri ), avnd att putere legislativa ct si executiva. Numarul membrilor Consiliului este egal cu numarul statelor membre, fiecare guvern avnd un singur reprezentant. Consiliul este principala institutie de decizie a UE. Consiliul Uniunii Europene .i are ca prim loc de ntlnire sediul de la Bruxelles, iar ca al doilea loc, Strasbourg. Conducerea este asigurata de un presedinte, desemnat prin rotatie semestriala din cadrul reprezentantilor statelor membre, ntr-o ordine prestabilita. Presedintele Consiliului UE este cel care reprezinta efectiv Uniunea n relatiile externe, exprimnd opinia acesteia la conferintele internationale. Consiliul UE dispune si de un Secretariat General. Din punct de vedere organizatoric, Consiliul are n componenta sa mai multe consilii specifice, grupate pe sectoare de activitate. La 19 noiembrie 2009, corespunzator Tratatului de la Lisabona, a fost desemnat drept primul Pre.edinte (permanent) al Consiliului Uniunii Europene belgianul Herman Van Rompuy. El a preluat noua pozi.ie n ziua intrarii n vigoare a Tratatului, la 1 decembrie 2009, pentru o durata de 2 ani .i jumatate. Atributiile sau competentele Consiliului ca principal organ legislativ al CE sunt urmatoarele: adopta acte legislative (regulamente, directive etc.), cel mai adesea n codecizie cu Parlamentul European; contribuie la coordonarea politicilor statelor membre. Un astfel de exemplu este domeniul economic; elaboreaza politica externa .i de securitate comuna pe baza liniilor strategice stabilite de Consiliul European; incheie acorduri interna.ionale n numele Uniunii; aproba, mpreuna cu Parlamentul European, bugetul Uniunii. ncepnd cu 1 noiembrie 2004, pragul majorita.ii calificate este atins unci cnd urmatoarele doua condi.ii sunt ndeplinite: o majoritatea statelor membre .i dau acordul (n 11

Comisia Europeana

anumite cazuri, cu o majoritate de doua treimi); o minimum 255 dintr-un total de 345 de voturi sunt exprimate n favoarea propunerii, ceea ce corespunde cu 73,9% din totalul voturilor. n plus, fiecare stat membru poate cere o confirmare a faptului ca voturile favorabile reprezinta cel pu.in 62 % din popula.ia totala a Uniunii. Daca acest criteriu nu este respectat, decizia nu este adoptata. De la 1 noiembrie 2014, majoritatea calificata se define.te ca fiind egala cu cel pu.in 55% din membrii Consiliului, cuprinznd cel pu.in 15 dintre acestia .i reprezentnd state membre care ntrunesc cel pu.in 65% din popula.ia Uniunii. Comisia reprezinta interesele Uniunii Europene (spre deosebire de Parlament si de Consiliu) si este organul executiv al Uniunii Europene, avnd rolul de a ntocmi proiecte de legi .i de a monitoriza aplicarea acestora. Ea reprezinta institutia cea mai originala a sistemului comunitar, ndeplinind atributiile unui adevarat executiv, prefigurnd viitorul guvern european supranational. Principalele competente ale Comisiei sunt: de initiativa: ntocme.te proiectele de legi, pe care le supune pentru adoptare Parlamentului .i Consiliului; de executie: joaca rolul unui guvern la nivel comunitar, asigura aplicarea legisla.iei europene (directive, regulamente, decizii), execu.ia bugetara .i realizarea programelor adoptate de Consiliu .i Parlament; de control: supravegheaza respectarea Tratatului UE si implementarea legislatiei comunitare iar mpreuna cu Curtea Europeana de Justi.ie verifica respectarea legisla.iei comunitare; de reprezentare: are dreptul de a negocia mai ales tratatele din domeniul comer.ului .i colaborarii interna.ionale, primeste scrisorile de acreditare ale ambasadorilor tarilor din afara spatiului comunitar n UE si are Delegatii cu rang de ambasade -n statele candidate sau n alte state din afara Uniunii, precum si birouri de reprezentare n statele membre. Sediul Comisiei este la Bruxelles, iar activitatea comisarilor se desfasoara la Bruxelles si la Luxemburg, fiind sustinuta de un aparat birocratic format din 23 000 de functionari. Comisia Europeana este constituita in prezent din 27 de comisari (cate unul pentru fiecare stat membru), cu un mandat de 5 ani, reprezentnd interesele UE si nu ale statelor membre din care provin. Comisarii ac.ioneaza total independent n raport cu guvernele lor na.ionale, in ndeplinirea misiunilor lor nici nu solicita, nici nu accepta instruc.iuni de la vreun guvern sau de la alte organisme. Numirea membrilor Comisiei parcurge urmatoarele faze: Consiliul nominalizeaza un candidat la presedintia Comisiei; Parlamentul European aproba nominalizarea; Consiliul alcatuieste o lista cu candidati pentru functia de comisari, de comun acord cu presedintele desemnat; lista este supusa aprobarii Parlamentului European;

 odata lista aprobata, comisarii sunt numiti de catre Consiliu. In prezent Presedinte al Comisiei Europene este Dl. Jos Manuel 12

Consiliul European

Curtea Europeana de Justitie Barroso. Pana in 2009, Romania a avut in persoana Dl Ludovic Orban un comisar pe probleme de multilingvism iar dupa renumirea Presedintelui Barroso, pe Dl Dacian Ciolos in calitate de comisar pentru domeniul Adricultura si Dezvoltare Rurala. Mandatul colegiului actual este valabil pna n februarie 2014. Consiliul European reuneste sefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum si presedintele Comisiei. Consiliul European este forul politic suprem al Uniunii Europene. Consiliul European este o institutie interguvernamentala, n timp ce Consiliul Uniunii Europene, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, Parlamentul European si Curtea Europeana de Conturi sunt organe ale Comunitatilor Europene. Consiliul European se ntruneste cel putin de dou ori pe an, sub presedintia sefului de stat sau de guvern al statului membru care detine n momentul respectiv presedintia Consiliului. Consiliul European stabileste liniile si obiectivele politice fundamentale. n cea mai mare parte, nsa, Consiliul se ocupa cu probleme privitoare la cadrul si perspectivele generale de evolutie ale Uniunii Europene. O alta importanta sfera de activitate o constituie politica externa si de securitate comuna, coordonata de sefii de stat si de guvern la ntlnirile la nivel nalt. Consiliul European nu are, propriu-zis, statut de institutie a UE, nsa are un rol esential n trasarea prioritatilor si definirea orientarilor politice generale ale UE. Desi rolul sau n trasarea directiilor de dezvoltare ale Uniunii a fost pna acum unul important, marcat de initiative precum cea a uniunii monetare, ntr-o Uniune largita pare a dobndi rolul unui forum de discutii n care Presedentiile succesive ale Consiliului ncearca sa coordoneze obiectivele si prioritatile fiecarui mandat. Curtea de Justitie este infiintata in anul 1952 si interpreteaza legislatia europeana pentru a se asigura ca aceasta se aplica n acelasi fel n toate tarile UE. Solutioneaza litigiile juridice dintre guvernele statelor membre si institutiile europene. Persoanele fizice, ntreprinderile sau organizatiile pot, la rndul lor, sa aduca un caz n fata Curtii de Justitie daca considera ca le-au fost ncalcate drepturile de catre o institutie europeana. Curtea de Justitie a Uniunii Europene este formata din cte un judecator pentru fiecare stat membru. Curtea beneficiaza de sprijinul a 8 avocati generali care au sarcina de a-si prezenta punctele de vedere cu privire la cazurile aduse n fata Curtii. Pledoariile lor trebuie sa fie impartiale si sustinute public. Fiecare judecator si avocat general este numit pentru un mandat de 6 ani, care poate fi rennoit. Guvernele trebuie sa cada de acord asupra persoanelor nominalizate. Pentru a ajuta Curtea de Justitie sa faca fata numarului mare de cazuri care i sunt naintate spre solutionare si pentru a le oferi cetatenilor o mai buna protectie juridica, s-a nfiintat Tribunalul (de Prima Instanta), care se ocupa de actiunile intentate de persoane fizice, ntreprinderi si anumite organizatii, precum si de cazurile care au legatura cu legislatia n domeniul concurentei. Tribunalul Functiei Publice se pronunta n litigiile aparute ntre

Uniunea Europeana si functionarii sai. 13

Curtea Europeana de Conturi Banca Centrala Europeana Curtea pronunta hotarri privind cazurile sesizate. Cele cinci tipuri de cazuri ntlnite frecvent sunt: actiuni pentru pronuntarea unei hotarri preliminare cnd instantele nationale i cer Curtii de Justitie sa interpreteze un act legislativ european actiuni intentate pentru nendeplinirea obligatiilor cnd guvernele nu aplica legislatia europeana actiuni n anulare cnd se considera ca anumite acte legislative ale UE ncalca tratatele europene sau drepturile fundamentale actiuni n constatarea abtinerii de a actiona cnd institutiile UE nu actioneaza pentru a lua deciziile pe care au obligatia de a le lua actiuni directe intentate de persoane fizice, ntreprinderi sau organizatii mpotriva deciziilor sau actiunilor UE nfiintata n 1977, Curtea Europeana de Conturi a dobndit statutul de instititie a UE numai n 1993 (prin intrarea n vigoare a Tratatului de la Maastricht) si reprezinta "constiinta financiara a Uniunii. Potrivit Tratatului instituind Comunitatea Europeana, Curtea Europeana de Conturi are ca principala atributie verificarea conturilor si a executiei bugetului Uniunii Europene, cu dublul scop de a imbunatati gestionarea resurselor financiare si pentru informarea cetatenilor Europei cu privire la utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile cu responsabilitati de gestiune. Curtea desfasoara acest tip de control anual si elaboreaza un raport pe care l nainteaza Parlamentului European. Curtea de Conturi este independenta n raport cu celelalte institutii comunitare si are deplina libertate n privinta organizarii si planificarii activitatii sale de audit si de publicare a rapoartelor. Curtea de Conturi este formata din cte un membru din fiecare tara a Uniunii, desemnat de Consiliu pentru un mandat de 6 ani (care poate fi rennoit). Presedintele Curtii este ales de catre membrii acesteia pentru un mandat de 3 ani care, de asemenea, poate fi rennoit. Banca cu sediul la Frankfurt, a fost nfiin.ata la 1 iunie 1998, ca urmare a Tratatului de la Amsterdam. Scopul sau este: sa mentina stabilitatea preturilor (adica sa tina inflatia sub control), mai ales n tarile care utilizeaza euro sa mentina stabilitatea sistemului financiar, asigurndu-se ca pietele si institutiile sunt supravegheate corespunzator. De asemenea, BCE fixeaza ratele de referinta ale dobnzilor pentru zona euro si tine sub control masa monetara, gestioneaza rezervele valutare ale zonei euro, cumpara si vinde valuta atunci cnd este necesar pentru a mentine echilibrul ratelor de schimb, se asigura ca institutiile si pietele financiare sunt supravegheate corespunzator de catre autoritatile nationale si ca sistemele de plati functioneaza corect, autorizeaza bancile centrale ale tarilor din zona euro sa emita bancnote, monitorizeaza evolutia preturilor si evalueaza riscul pe care aceasta l poate reprezenta pentru stabilitatea zonei euro. BCE este administrata de un presedinte si un consiliu executiv, care mentin o cooperare strnsa cu bancile centrale nationale ale statelor membre ce au aderat la zona Euro, alcatuind astfel Sistemul

European de Banci Centrale. 14

Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 11. Care sunt principalele institutii ale Uniunii Europene? 12. Ce reprezinta Parlamentul European? Care sunt competentele sale si cati deputati are in prezent? Unde isi desfasoara activitatea PE? 13. Ce este Consiliul Uniunii Europene si ce atributii are? Cum este asigurata conducerea? 14. Care este rolul Comisiei Europene, ce competente are si din cati comisari este constituita? 15. Care este obiectul de activitatea al Consiliului European? 16. Ce misiune are Curtea de Justi.ie a Uniunii Europene si din cate instante este compusa? 17. Care este principala atributie a Curtii Europeane de Conturi? 18. Care este scopul Bancii Central Europeane? Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: Principalele institutii ale Uniunii Europene sunt Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeana, Consiliul European, Curtea Europeana de Justitie, Curtea de Conturi, Banca Central Europeana. Parlamentul European este singurul organ al Uniunii Europene ales n mod direct. Deputatii din PE sunt alesi pe o perioada de cinci ani de catre alegatorii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, n numele a 500 de milioane de cetateni. Astazi, PE se impune ferm n calitatea sa de colegislator, are competente bugetare si exercita un control democratic asupra tuturor institutiilor europene. PE si desfasoara activitatea n trei sedii: Bruxelles, Luxemburg si Strasbourg si este compus din 785 parlamentari grupati n grupuri politice, la nivel multinational si nu n delegatii nationale. Consiliul Uniunii Europene este principala institutie de decizie a UE . Denumit si Consiliul de Ministri , el reprezinta interesele statelor membre (spre deosebire de Parlament, care reprezinta interesele cetatenilor Uniunii) si este compus din reprezentanti ai guvernelor statelor membre, avnd att putere legislativa ct si executiva. Numarul 15

membrilor Consiliului este egal cu numarul statelor membre. Conducerea este asigurata de un presedinte, desemnat prin rotatie semestriala ntr-o ordine prestabilita. Comisia Europeana reprezinta interesele Uniunii Europene (spre deosebire de Parlament si de Consiliu) si este organul executiv al Uniunii Europene, avnd rolul de a ntocmi proiecte de legi .i de a monitoriza aplicarea acestora. Principalele competente ale Comisiei sunt: de initiativa (ntocme.te proiectele de legi), de executie (joaca rolul unui guvern la nivel comunitar), de control (supravegheaza respectarea Tratatului UE si verifica respectarea legisla.iei comunitare), de reprezentare (are dreptul de a negocia mai ales tratatele din domeniul comer.ului .i colaborarii interna.ionale). Comisia este constituita in prezent din 27 de comisari (cate unul pentru fiecare stat membru), cu un mandat de 5 ani, reprezentnd interesele UE si nu ale statelor membre din care provin. Consiliul European este forul politic suprem al UE. Este o institutie interguvernamentala ce are un rol esential n trasarea prioritatilor si definirea orientarilor politice generale ale UE. Se ocupa cu probleme privitoare la cadrul si perspectivele generale de evolutie ale Uniunii Europene precum si cu politica externa si de securitate comuna. Misiunea Cur.ii de Justi.ie a Uniunii Europene este de a garanta respectarea legii n interpretarea .i aplicarea" tratatelor. Controleaza legalitatea actelor institu.iilor UE si se asigura ca statele membre .i ndeplinesc obliga.iile rezultate din tratate .i interpreteaza dreptul Uniunii la solicitarea instan.elor na.ionale. Reprezinta autoritatea judiciara a Uniunii Europene .i, n colaborare cu instan.ele din statele membre, asigura aplicarea .i interpretarea uniforma a dreptului Uniunii. Sediul este la Luxemburg, iar Curtea este compusa din trei instan.e: Curtea de Justi.ie, Tribunalul .i Tribunalul Func.iei Publice. De la crearea acestora, au fost pronun.ate de catre cele trei instan.e aproximativ 15 000 de hotarri. Curtea Europeana de Conturi are ca principala atributie verificarea conturilor si a executiei bugetului Uniunii Europene, cu dublul scop de a imbunatati gestionarea resurselor financiare si pentru informarea cetatenilor Europei cu privire la utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile cu responsabilitati de gestiune. Banca Centrala Europeana cu sediul la Frankfurt, are drept scop stabilitatea preturilor si a sistemului financiar respectiv sa tina inflatia sub control mai ales n tarile care utilizeaza euro si sa se asigure ca pietele si institutiile sunt supravegheate corespunzator. 16

1.5. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE Geneza si continutul Cartei Capitolul I Demnitatea Capitolul II Libertatea Capitolul III Egalitatea Capitolul IV Solidaritatea Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene a fost oficial proclamata de Parlamentul European, Consiliu si Comisie, cu ocazia Consiliul European de la Nisa din 7-11 decembrie 2000. Ea a facut apoi parte integranta din proiectul de Tratat instituind o Constitutie pentru Europa, iar in urma esuarii acestuia, a recapatat o existenta de sine statatoare, fiind semnata la Strasbourg in decembrie 2007 de catre presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pttering, presedintele Comisiei Europene, Jos Manuel Barroso si presedintele n exercitiu al Consiliului Uniunii, Jos Scrates. Conform Tratatului de la Lisabona urmeaza sa primeasca acelasi caracter obligatoriu ca si tratatele Uniunii. Carta drepturilor fundamentale reuneste ntr-un singur text ansamblul drepturilor civice, politice, economice si sociale ale cetatenilor europeni si ale tuturor celor care locuiesc pe teritoriul Uniunii. Aceste drepturi sunt grupate n sase capitole principale: Demnitatea, Libertatile, Egalitatea, Solidaritatea, Cetatenia si Justitia. In total Carta are un Preambul si 54 de articole. ncepnd din 2001, Parlamentul European prezinta n fiecare an, un raport care analizeaza masura n care drepturile enuntate n Carta sunt respectate. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nu a creat drepturi cu adevarat noi, dar fixeaza, ntr-un cadru solemn, o ntreaga serie de principii pe care doar juristii experimentati le-ar fi putut repera n cadrul tratatelor, directivelor si regulamentelor comunitare si mai ales n cadrul jurisprudentei Curtii de Justitie a UE. Carta a obtinut o larga semnificatie simbolica si un amplu efect politic, dar consecintele ei juridice nu tin pasul cu acestea, fiind vorba, n realitate, despre o simpla Proclamatie, nzestrata cu nalta autoritate morala, dar fara obligativitate juridica. Include demnitatea umana, dreptul la viata, dreptul la integritatea persoanei, interzicerea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, interzicerea sclaviei si a muncii fortate. Prezinta urmatoarele drepturi si libertati: dreptul la libertate si la securitate, respectarea vietii private si de familie, protectia datelor cu caracter personal, dreptul la casatorie si dreptul de a ntemeia o familie, dreptul la educatie, dreptul la munca, dreptul de proprietate, dreptul la azil, protectia n caz de expulzare si extradare; libertatea de gndire, de constiinta si libertatea religioasa, libertatea de exprimare si de informare, libertatea de ntrunire

si de asociere, libertatea artelor si stiintelor, libertate profesionala, libertatea de a desfasura o activitate comerciala. Contine prevederi privind egalitatea n drepturi, nediscriminarea, diversitatea culturala, religioasa si lingvistica, egalitatea ntre femei si barbati, drepturile copilului, drepturile persoanelor n vrsta, integrarea persoanelor cu dizabilitati Include articole despre dreptul lucratorilor la informare si consultare n cadrul ntreprinderilor, dreptul de negociere si de actiune colectiva, dreptul de acces la serviciile de plasament, dreptul la protectie n 17

Capitolul V Drepturile cetatenilor Capitolul VI Justitia

cazul concedierii nejustificate, dreptul la conditii de munca corecte si echitabile, interzicerea muncii copiilor si protectia tinerilor la munca, viata de familie si viata profesionala, securitatea sociala si asistenta sociala, ocrotirea sanatatii, accesul la serviciile de interes economic general, protectia mediului, protectia consumatorilor. Face referie la dreptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul European, dreptul de a alege si de a fi ales in cadrul alegerilor locale, dreptul la buna administrare, dreptul de acces la documente, Ombudsmanul European, dreptul de petitionare, libertatea de circulatie si de sedere, protectia diplomatica si consulara. Include articole despre dreptul la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil, prezumtia de nevinovatie si dreptul la aparare, principiile legalitatii si proportionalitatii infractiunilor si pedepselor, dreptul de a nu fi condamnat de doua ori pentru aceeasi infractiune. Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 19. Care sunt elementele definitorii ale Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniuniii Europene? 20. In ce an a fost proclamata Carta si care sunt capitolele ei? Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene proclamata in decembrie 2000, nsumeaza intr-un singur document aria drepturilor civile, politice, economice si sociale. Carta este structurata ntr-un Preambul si 54 de articole, grupate in sase capitole: Demnitatea, Libertatile, Egalitatea, Solidaritatea, Cetatenia si Justitia. Documentul promoveaza demnitatea umana, clarifica drepturile fundamentale ale cetatenilor europeni, prezinta bazele intelectuale si juridice al Uniunii Europene, pune n evidenta Uniunea Europeana ca o comunitate de valori si de drept. Este declaratia drepturilor fundamentale cea mai actuala n lume si garanteaza ca toate institutiile comunitare vor respecta aceste drepturi fundamentale. 1.6. COMENTARII SI RASPUNSURI LA TESTE Intrebarea nr. 1 Uniunea Europeana este o entitate politica, sociala si economica unica in lume si reprezinta rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951, intre 6 tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si 18

Olanda). Dupa 6 valuri de aderare Uniunea Europeana numara astazi 27 de state membre. Acestea sunt in ordinea aderarii dupa cum urmeaza: Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda (1951), Danemarca, Irlanda si Regatul Unit (1973), Grecia (1981), Spania si Portugalia (1986), Austria, Finlanda si Suedia (1995), Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria (2004), Bulgaria si Romania (2007). Intrebarea nr. 2 Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora intr-o maniera coerenta avand drept suport solidaritatea. Este creata cu scopul de a garanta o pace durabila, de a mentine stabilitatea, prosperitatea si de a ridica standardele de viata. Intrebarea nr. 3 Multilingvismul reprezinta folosirea de catre Uniunea Europeana a mai multor limbi oficiale cu scopul de a consolida valorile europene: democratia, transparenta si competitivitatea. Uniunea Europeana are 23 de limbi oficiale. Intrebarea nr. 4 Obiectivele Uniunii Europene sunt: promovarea progresului economic si social, implementarea UEM, afirmarea identitatii UE pe scena internationala, instituirea cetateniei europeane, dezvoltarea unei zone de libertate, securitate si justitie, consolidarea uniunii in baza dreptului comunitar. Intrebarea nr. 5 Simbolurile Uniunii Europene sunt specificate n proiectul de constitu.ie al UE intitulat Tratatul de instituire a unei constitutii pentru Europa. Acestea sunt: drapelul, imnul, moneda, deviza si ziua Europei. Intrebarea nr. 6 Drapelul european infatiseaza 12 stele aurii dispuse sub forma unui cerc pe fond albastru. Cercul de stele simbolizeaza idealurile de unitate, solidaritate si armonie ntre popoarele Europei. Intrebarea nr. 7 Pentru imnul Europei, melodia aleasa este un extras din Simfonia a IX-a compusa de Ludwig van Beethoven, compozitorul care a decis sa transpuna n muzica versurile poemului Oda bucuriei , scris de Friedrich von Schiller. Intrebarea nr. 8 9 mai a fost desemnata Ziua Europei. Propunerea facuta la 9 Mai 1950 de Robert Schuman bazata pe punerea n comun a rezervelor de carbune si otel, cunoscuta si sub numele de Declaratia Schuman , este considerata a fi nceputul a ceea 19

ce este acum Uniunea Europeana. Intrebarea nr. 9 Moneda unica Euro ca reprezentare grafica a fost inspirata de litera greceasca epsilon, ea trebuind sa faca legatura atat cu leaganul civilizatiei si democratiei europene, cat si cu prima litera din cuvantul "Europa". Cele doua linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilitatii euro. Intrebarea nr. 10 Denumirea devizei europene este Unitate n diversitate si arata faptul ca numeroasele culturi, traditii si limbi diferite care coexista in Europa sunt un atu pentru continentul european iar europenii isi unesc eforturile pentru a lucra impreuna pentru mentinerea pacii si pentru prosperitate. Intrebarea nr. 11 Principalele institutii ale Uniunii Europene sunt: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeana, Consiliul European, Curtea Europeana de Justitie, Curtea de Conturi, Banca Central Europeana. Intrebarea nr. 12 Parlamentul European este ales n mod direct de catre alegatorii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, n numele a 500 de milioane de cetateni iar n calitatea sa de colegislator, are competente bugetare si exercita un control democratic asupra tuturor institutiilor europene. Isi desfasoara activitatea n trei sedii, la Bruxelles, Luxemburg si Strasbourg si este compus din 785 parlamentari. Intrebarea nr. 13 Consiliul Uniunii Europene ( Consiliul de Ministri ) reprezinta interesele statelor membre avnd att putere legislativa ct si executiva. Numarul membrilor Consiliului este egal cu numarul statelor membre. Conducerea este asigurata de un presedinte, desemnat prin rotatie semestriala ntr-o ordine prestabilita. Intrebarea nr. 14 Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene cu rol de a ntocmi proiecte de legi .i de a monitoriza aplicarea acestora. Principalele competente ale Comisiei sunt: de initiativa, de executie, de control si de reprezentare. Comisia este constituita in prezent din 27 de comisari (cate unul pentru fiecare stat membru), cu un mandat de 5 ani, reprezentnd interesele UE si nu ale statelor membre din care provin. Intrebarea nr. 15 Consiliul European este o institutie interguvernamentala ce se ocupa cu probleme privitoare la cadrul si perspectivele 20

generale de evolutie ale Uniunii Europene precum si cu politica externa si de securitate comuna. Intrebarea nr. 16 Misiunea Cur.ii de Justi.ie a Uniunii Europene este de a garanta respectarea legii n interpretarea .i aplicarea" tratatelor. Este compusa din trei instan.e: Curtea de Justi.ie, Tribunalul .i Tribunalul Func.iei Publice. Intrebarea nr. 17 Curtea Europeana de Conturi are ca principala atributie verificarea conturilor si a executiei bugetului Uniunii Europene, cu scopul de a imbunatati gestionarea resurselor financiare si de a informa cetatenii europeni cu privire la utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile cu responsabilitati de gestiune. Intrebarea nr. 18 Banca Centrala Europeana are ca scop mentinerea stabilitatii preturilor si a sistemului financiar respectiv sa tina inflatia sub control mai ales n tarile care utilizeaza euro si sa se asigure ca pietele si institutiile sunt supravegheate corespunzator. Intrebarea nr. 19 Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene reuneste ntr-un singur text ansamblul drepturilor civice, politice, economice si sociale ale cetatenilor europeni si ale tuturor celor care locuiesc pe teritoriul Uniunii. Documentul promoveaza demnitatea umana, clarifica drepturile fundamentale ale cetatenilor europeni si pune n evidenta Uniunea Europeana ca o comunitate de valori si de drept. Intrebarea nr. 20 Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene a fost oficial proclamata de Parlamentul European, Consiliu si Comisie in data de 7 decembrie 2000. Este structurata ntr-un Preambul si 54 de articole, grupate in sase capitole: Demnitatea, Libertatile, Egalitatea, Solidaritatea, Cetatenia si Justitia. 1.7. LUCRARE DE VERIFICARE NR. 1 ntrebarile /cerintele la care trebuie sa raspundeti sunt urmatoarele (punctajul este precizat la fiecare): 1. Ce este Uniunea Europeana si care tari intra in componenta sa dupa cele 6 valuri de aderare succesive? (2p) 2. Care sunt principalele obiective ale Uniunii Europene? (2p) 3. Care sunt simbolurile Uniunii Europene si in ce document 21

apar specificate? (2p) 4. Care este Ziua Europei si in ce context a fost desemnata? (1p) 5. Care sunt principalele institutii ale Uniunii Europene? (2p) 6. Care sunt elementele definitorii ale Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniuniii Europene? (1p) 1.8. BIBLIOGRAFIE MINIMALA 1. Dacian C. D., 2007 -Uniunea Europeana. Institutii. Mecanisme, Editia 3, Editura C.H.Beck, Bucuresti, ISBN 978-973-115-069-7 2. Fuerea Augustin, 2006 -Manualul Uniunii Europene, Editia a III-a, revazuta si ad augita, Ed. Universul Juridic, ISBN:978-973-7643-79-7 3. Vartolomei Mihaela, 2008 -Cultura si Civilizatie, Curs pentru nvatamnt deschis la distanta, Universitatea Politehnica Din Timisoara 4. * Carta Drepturilor Fundamentale A Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Ed in lb ro, 2007/C 303/01) * Seria Micromonografii -Politici Europene -Uniunea Europeana: Istoric, Institut ii, Procese Decizionale, 2003, Lucrare elaborata n cadrul proiectului Phare RO 0006.1 8.02, http://www.ier.ro/documente/formare/EU.pdf 5. * Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, 2004, Editat de Insti tutul European din Romnia, ISBN 973-7736-24-9 6. * Versiunea consolidata a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului p rivind functionarea Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Ed in lb ro , 2008/C 115/01ISSN 1830-3668 http://www.ecb.int/ecb/legal/pdf/fxac08115roc_002.pdf 22

UNITATEA DE INVATARE NR. 2 POLITICA AGRICOLA IN UNIUNEA EUROPEANA SI IN ROMANIA CUPRINS 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.1. Prin Obiectivele unitatii de invatare nr. 2 Istoricul Politicii Agricole Comune Trasaturi, obiective si principii ale Politicii Agricole Comune PAC in Europa-Succesiune de evenimente Implementarea PAC in Romania Comentarii si raspunsuri la teste Lucrare de verificare nr. 2 Bibliografie minimala OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE NR. 2 studierea acestei unitati de invatare, veti fi in masura sa:

o cunoasteti principalele evenimente ce au avut loc de-a lungul anilor in cadrul Politicii Agricole Comune; o precizati principiile, obiectivele Politicii Agricole Comune si sa definiti trasaturile acesteia; o cunoasteti modificarile aduse de principalele reforme aplicate Politici Agricole Comune; o rezumati pasii din implementarea Politicii Agricole Comune in Romania 2.2. ISTORICUL POLITICII AGRICOLE COMUNE Geneza PAC Politica Agricola Comuna (PAC) este printre primele politici comune adoptate de Uniunea Europeana pe atunci, Comunitatea Economica Europeana (CEE). Geneza ei a fost o reactie la problemele alimentare care au urmat celui de-al doilea razboi mondial. De ce statele europene au considerat necesar sa cedeze din prerogativele suveranitatii ntr-un domeniu asa de sensibil cum este cel agricol? n linii mari, sunt doua motive care au condus la aparitia acestei politici: nevoia unei fluidizari a comertului european cu produse agricole, dar in special dorinta tarilor exportatoare de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor. La sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial, productia agricola a cunoscut o scadere accentuata n Europa. Problema era grava n special n Franta si Germania. Pentru a asigura continuitatea aprovizionarii, guvernele au nceput sa apeleze la importuri din America de Nord. Situatia a nceput sa se amelioreze n anii 50, cnd mecanizarea si exodul unei parti nsemnate a fortei de munca agricole nspre industrie au determinat cresterea productivitatii si productiei agricole si a veniturilor fermierilor. nsa, pe fundalul unei importante 23

Principalele momente in istoria PAC crescnde a sectorului industrial si a inelasticitatii la pret a cererii pentru produse agricole, veniturile care se puteau obtine din agricultura au ramas n urma celor din industrie. n acest context, pentru a evita redeschiderea unor conflicte sociale mai vechi, guvernele au nceput sa adopte masuri de protectie vamala si sprijinire a productiei. La adapostul protectiei, productia agricola a crescut independent de cerere, ceea ce a generat surplusuri, care trebuiau exportate. Problema era pronuntata n special n Franta, pentru productia de gru. n cautarea unor debusee la export, comertul ntre tarile europene se realiza pe baza de acorduri bilaterale. Astfel, la nivel european, comertul cu produse agricole era puternic distorsionat. Ideea unei reglementari europene a pietei pentru produsele agricole a fost a Olandei, ale carei exporturi de carne si produse lactate, ndeosebi pe piata germana, erau amenintate de concurenta daneza. Asezarea cadrului comercial pe baze unitare era, pentru olandezi, singura solutie care putea sa garanteze stabilitatea si continuitatea exporturilor olandeze de produse agricole. Ideea a fost bine primita si de Franta, care se confrunta cu mari surplusuri la productia de gru. Al doilea motiv, a fost o anumita temere fata de situatia n care forta de munca eliberata din agricultura ca urmare a mecanizarii n-ar fi putut fi absorbita n acelasi ritm de celelalte sectoare ale economiei Iata cum conjunctura economica, mpreuna cu vointa politica, au dat nastere politicii agricole comune (prima reflectare a acesteia se regaseste n Tratatul de la Roma din 1957). Istoria PAC ncepe n 1957, odata cu semnarea Tratatului de la Roma privind crearea Comunitatii Economice Europene de catre aceleasi sase state (Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) care, n 1952, nfiintasera CECO (Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului). Reglementarile de politica agricola sunt cuprinse n articolele 38-46 ale Tratatului de la Roma (n prezent, articolele 32-38, dupa modificarile aduse de Tratatul de la Amsterdam). Articolul 38 (acum, articolul 32) stabileste ca piata comuna se va extinde si asupra sectorului agricol si comertului cu produse agricole si ca operarea si dezvoltarea pietei comune pentru produsele agricole vor fi nsotite de crearea unei politici agricole comune . Tratatul de la Roma in care se mentioneaza obiectivele PAC nu explica nsa concret cum aveau sa fie realizate aceste obiective. De 24

aceea, n 1958, ministrii agriculturii din cele 6 state semnatare ale Tratatului s-au ntlnit la Stresa (Italia) pentru a se pune de acord asupra modului de transpunere n practica a politicii agricole, acestia stabilind cele trei principii care guverneaza PAC. Odata stabilite aceste principii, Comisiei i-a revenit responsabilitatea de a detalia masurile de politica agricola comuna. Arhitectul politicii a fost olandezul Sicco Mansholt, vice-presedinte al Comisiei si responsabil pentru agricultura. Mecanismul consta, n linii mari, n protejarea veniturilor producatorilor agricoli prin intermediul preturilor, si anume prin instituirea unui nivel ridicat al protectiei vamale fata de concurenta straina, combinat, pentru anumite produse, cu unificarea preturilor interne, respectiv, fixarea de preturi comune nsotita de un mecanism de sustinere a nivelurilor acestora. ntruct preturile interne erau mai ridicate dect cele mondiale, exporturile trebuiau ncurajate prin subventii. Masurile comune aveau sa fie finantate dintr-un buget comun. Piata agricola a Comunitatii devenea n acest fel o constructie solida, cu evolutii independente de tendintele pietelor internationale. Propunerile Comisiei au fost acceptate de Consiliu n 1961, iar detaliile au fost negociate n anul urmator, nct PAC a intrat n vigoare din 1962. Efectiv, PAC a nceput sa functioneze din 1964, cnd s-au facut primii pasi spre uniformizarea preturilor. ntr-o prima etapa, produsele carora li s-au aplicat masuri de unificare a preturilor au fost cerealele (1964), urmate ulterior (1966) de produse lactate, carne de vita, zahar, orez, plante oleaginoase, ulei de masline. Pentru alte produse (carne de porc, carne de pui, oua, fructe si legume, vin) s-au adoptat masurile de creare a unei piete unice (eliminarea barierelor tarifare ntre tarile membre si instituirea protectiei comune la import), insa fara unificarea preturilor. Treptat, masurile s-au extins, cu diferite grade de intensitate si asupra altor produse: carne de miel, peste, tutun, flori, s.a., nct n prezent circa 90% din productia agricola a Uniunii Europene este reglementata ntr-un fel sau altul prin masuri comune. Aplicarea acestor masuri a determinat curnd efecte secundare nedorite. Preturile mari garantate au ncurajat n mod firesc cresterea productiei (n special la gru, unt si carne de vita), care la rndul ei sa transformat n supraproductie, care a antrenat cresterea exponentiala a cheltuielilor agricole. De aceea, n 1968, acelasi Sicco Mansholt a initiat o prima tentativa de reforma. Ideea lui a fost sa provoace o restructurare a 25

exploatatiilor agricole n sensul cresterii dimensiunilor lor prin comasari. Fermele mari fiind mai eficiente si rezistnd mai bine jocului pietei, ar fi fost posibila si reducerea nivelului masurilor de protectie. Reforma nu a putut fi insa pusa n aplicare, nentrunindu-se consensul asupra ei. PAC si-a pastrat asadar caracteristicile si n perioada anilor 70. Anii 80 au adus nsa unele schimbari, cea mai importanta fiind introducerea cotelor de productie, care limitau dreptul producatorilor la veniturile garantate functie de un nivel maxim al productiei. Cotele s-au introdus ntr-o prima etapa, la cereale, produse lactate, zahar. Momentul care a determinat o schimbare radicala n arhitectura PAC a fost anul 1992, cnd Consiliul a aprobat un pachet de masuri de reforma propuse de comisarul pentru agricultura, Ray MacSharry. Motivele reformei din 1992 au fost, in special, determinate de cheltuieli bugetare mari si supraproductie. Elementul central al reformei l-a constituit reducerea preturilor la produsele care generau cele mai mari surplusuri, mai ales cereale, carne de vita si unt, nsotita de acordarea, catre fermieri, a unor sume care sa compenseze pierderea suferita de acestia. Platile compensatorii au fost stabilite la hectar pentru culturile arabile, si pe cap animal pentru bovine. Pentru culturile arabile, s-a introdus totodata conditionalitatea acordarii lor n functie de nghetarea (set-aside, scoaterea din circuitul productiv) unui procent de 15% din suprafata detinuta. Reforma a abordat si aspecte structurale: - stimulente pentru utilizarea productiei n scopuri non-agricole, - scheme de pensionare anticipata a agricultorilor, - stimulente pentru protectia mediului. Efectele reformei McSharry au fost ncurajatoare, nct o alta a urmat n 1999, pe baza propunerilor de reforma ale Comisiei din documentul Agenda 2000. Sablonul urmat a fost n linii mari acelasi: -reducerea pretului la cereale, lapte si produse lactate, vita si carne de vita, n paralel cu cresterea platilor compensatorii. 26

Ceea ce reforma din 1999 aduce cu adevarat nou este acordarea unei importante mult sporite componentei structurale a politicii agricole si gruparea acestor masuri viznd - calitatea produselor si a procesului de productie, - grija pentru mediul nconjurator, -dezvoltarea multilaterala a zonelor rurale -sub o umbrela comuna, cea a politicii de dezvoltare rurala, care a devenit astfel cel de-al doilea pilon al PAC. Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 1. Care sunt motivele care au condus la aparitia PAC? 2. In ce an si prin ce document ia nastere PAC? 3. Care sunt motivele si masurile reformei Mc Sharry din anul 1992? 4. Care este elementul de noutate al reformei din 1999, Agenda 2000? Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: Politica Agricola Comuna (PAC) este printre primele politici comune adoptate de Uniunea Europeana pe atunci, Comunitatea Economica Europeana (CEE). Geneza ei a fost o reactie la problemele alimentare care au urmat celui de-al doilea razboi mondial. Multilingvismul consolideaza valorile europene: democratia, transparenta si competitivitatea. Doua motive stau la baza aparitiei PAC: nevoia unei fluidizari a comertului european cu produse agricole, dar in special dorinta tarilor exportatoare de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor. Istoria PAC ncepe n 1957, odata cu semnarea Tratatului de la Roma privind crearea CEE de catre aceleasi sase state (Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) care, n 1952, nfiintasera CECO. Momentul care a determinat o schimbare radicala n arhitectura PAC a fost anul 1992, cnd Consiliul a aprobat un pachet de masuri de reforma propuse de comisarul pentru agricultura, Ray MacSharry. Motivele reformei din 1992 au fost, in special, determinate de cheltuieli bugetare mari si supraproductie. Elementul central al reformei l-a constituit reducerea preturilor la produsele care generau cele mai mari 27

surplusuri. Platile compensatorii au fost stabilite la hectar pentru culturile arabile, si pe cap animal pentru bovine. Pentru culturile arabile, s-a introdus totodata conditionalitatea acordarii lor n functie de nghetarea (set-aside, scoaterea din circuitul productiv) unui procent de 15% din suprafata detinuta. Reforma din anul 1999 (Agenda 2000) aduce ca noutate acordarea unei importante mult sporite componentei structurale a politicii agricole si gruparea acestor masuri viznd calitatea produselor si a procesului de productie, grija pentru mediul nconjurator, dezvoltarea multilaterala a zonelor rurale -sub o umbrela comuna, cea a politicii de dezvoltare rurala, care a devenit cel de-al doilea pilon al PAC. 2.3. TRASATURI, OBIECTIVE SI PRINCIPII ALE POLITICII AGRICOLE COMUNE Trasaturi Politica agricola comuna este nu numai una dintre primele politici comune, dar este si printre cele mai importante. Importanta ei deosebita n cadrul constructiei comunitare este reflectata prin cteva trasaturi distincte: -Este o politica prin excelenta integrationista (politicile agricole nationale au fost nlocuite, pentru marea majoritate a productiei agricole, de reglementari comune de functionare a pietelor si comercializare a produselor) -Este o politica mare consumatoare de resurse financiare prin sistemul complex de subventii si alte stimulente financiare -Manifesta un grad sporit de vulnerabilitate la presiunile de lobbying. Trei sunt ratiunile majore care justifica de ce factorii politici sunt foarte sensibil la lobby-ul exercitat de producatorii agricoli: Pe de o parte, sectorul agricol este cel care furnizeaza una din resursele indispensabile existentei umane, si anume hrana. Pe de alta parte, agricultura este un sector traditional, cu radacini adnci n istorie, si simbolistici -sub forma traditiilor, cutumelor, legendelor -ce reprezinta izvoare fundamentale n conturarea identitatilor nationale. Organizatiile producatorilor agricoli au capatat o influenta foarte puternica n timpul razboiului, pe care ulterior si-au pastrat-o, iar pe parcursul dezvoltarii PAC, si-au consolidat-o. Conceptia nsasi a PAC, de protejare a veniturilor producatorilor agricoli, a avut o contributie nsemnata la consolidarea pozitiei acestor organizatii. 28

Obiective Principii Avnd un rol de pionierat n procesul integrationist, putem afirma ca politica agricola comnuna este una din temeliile pe care s-a cladit Uniunea Europeana de astazi. Articolul 39 (articolul 33 din varianta consolidata a Tratatului de la Roma) fixeaza obiectivele politicii agricole comune: -Cresterea productivitatii agricole prin promovarea progresului tehnic, asigurarea dezvoltarii rationale a productiei agricole, utilizarea optima a factorilor de productie, n special a fortei de munca; -Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populatia agricola, n special prin cresterea veniturilor individuale ale lucratorilor agricoli; - Stabilizarea pietelor; - Asigurarea sigurantei aprovizionarilor; - Asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori. Trei principii fundamentale stau la baza politicii agricole comune: a) crearea si mentinerea unei singure piete si a unor preturi comune (o singura piata n care produsele agricole circula liber); b) respectul notiunii de preferinta comunitara (n comertul agricol se manifesta preferinta pentru marfurile produse n interiorul Comunitatii, cumparatorii de produse necomunitare trebuie sa plateasca un supracost); c) solidaritatea financiara (statele membre participa mpreuna la constituirea resurselor si beneficiaza de finantarea cheltuielilor legate de PAC); Cele trei principii sunt interdependente neputnd fi aplicate separat. Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 5. Care sunt trasaturile PAC? 6. Ce obiective isi stabileste PAC? 7. Care sunt principiile PAC? 29

Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: PAC are cateva trasaturi distincte: este o politica prin excelenta integrationista, mare consumatoare de resurse financiare si manifesta un grad sporit de vulnerabilitate la presiunile de lobbying. Articolul 39 din Tratatul de la Roma stabileste obiectivele politicii agricole comune si anume: cresterea productivitatii agricole prin promovarea progresului tehnic, asigurarea dezvoltarii rationale a productiei agricole, utilizarea optima a factorilor de productie, n special a fortei de munca; asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populatia agricola, n special prin cresterea veniturilor individuale ale lucratorilor agricoli, stabilizarea pietelor, asigurarea sigurantei aprovizionarilor, asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori. Trei principii fundamentale stau la baza politicii agricole comune: crearea si mentinerea unei singure piete si a unor preturi comune, respectul notiunii de preferinta comunitara, solidaritatea financiara. 2.4. PAC IN EUROPA-SUCCESIUNE DE EVENIMENTE 1957 1958 1960 1962 Prin tratatul de la Roma a fost intemeiata Comunitatea Economica Europeana. Principalul scop al CEE a fost crearea unei piete comune ntre statele membre prin desfiintarea comertului intern si a barierelor vamale Conferinta de la Stressa (Italia). Pentru realizarea obiectivelor si scopului CEE era nevoie de o politica agricola comuna care sa armonizeze diferitele mecanisme nationale de sprijin. Prin urmare principiile de functionare si punerea n practica a PAC au fost stabilite n cadrul acestei conferinte ce a reunit n 1958, la Stressa (Italia), ministrii agriculturii din cele sase tari membre. Definite prin Tratatul de la Roma si explicitate prin conferinta de la Stressa, obiectivele PAC au fost puse n aplicare treptat ntre 1958 si 1968, perioada realizarii pietei unice a produselor agricole. Comisia prezinta Consiliului propunerile sale privind elaborarea si implementarea PAC n vederea finantarii unitare a PAC, Consiliul a decis crearea Fondului European de Orientare si Garantii Agricole (FEOGA). Fondul are doua sectiuni: sectiunea orientare -destinata ajustarii structurilor agricole si modernizarii agriculturii si sectiunea garantii reprezi nta peste 90% din FEOGA si este destinata transpunerii n practica a celor trei principii fundamentale. Primele masuri de politica agricola comuna: sistemul de preturi, interventia pe piata, prelevari si cote la import, subventii la export. Sunt decise primele reglementari ale pietei. Are loc intrarea n vigoare a primelor organizatii de piata. 1962-1964

30

1967 1968 1979 1980 1984 1985 1988 Anii '90 1991 1992 Are loc intrarea n vigoare a reglementarilor privind preturile n cadrul ntregii Comunitati A fost initiat tranzitul liber al produselor agricole. Aplicarea preturilor comune. n scopul nfiintarii pietei unice a produselor agricole, preturile acestora au fost unificate. Pentru a se evita ca agricultorii din tarile cu preturi ridicate sa fie obligati sa accepte reduceri de pret, preturile unice au fost stabilite pentru fiecare produs la cel mai nalt nivel existent. Datorita acestui fapt, preturile unice comunitare la majoritatea produselor agricole s-au situat constant peste preturile pietei mondiale. Primul memorandum pentru reforma PAC planul Mansholt. Prin acest document s-a stabilit un program pe termen lung, care prevedea pe lnga continuarea politicii de sustinere prin preturi si promovarea unei politici structurale. Finalizat cu rezultate modeste, acest Plan a fost considerat un punct de plecare pentru reformele si directiile ulterioare ale PAC. Datorita cresterii fara precedent a excedentelor, apare taxa de coresponsabilita te la productia de lapte, cu scopul transferarii asupra producatorilor a unei parti din cheltuielile de stocaj si a subventiilor necesare exportarii pe piata mondiala a excedentelor cumulate. n scurt timp nsa taxa de co-responsabilitate stabilita s-a dovedit insuficienta pentru stoparea cresterii productiei de lapte. S-a admis ca PAC trebuie sa ia n considerare o anumita limitare a productiei, prin urmare Consiliul Ministrilor admite principiul fixarii obiectivelor de productie. n cursul anilor 80 au fost ntreprinse primele schimbari n cadrul PAC, prin introducerea cotelor de productie care limitau dreptul producatorilor la venituri garantate de un nivel maxim al productiei. Sunt stabilite cote la productia de lapte. Comisia publica memorandumul denumit Perspectivele PAC Cartea verde a Comisiei. Este instaurata disciplina bugetara si regimul zis de stabilizatori". Stabilizatorii se aplica pe baza unui principiu fundamental: daca productia depaseste un nivel determinat (cantitatea maxima garantata, CMG), atunci sprijinul acordat agricultorilor se reduce automat. Reducerea se aplica nsa ansamblului productiei si nu numai partii ce depaseste CMG. Se caracterizeaza prin lipsa de competitivitate pe pietele nternationale determinata de preturile mari, proceduri administrative

complicate, cheltuielile agricole n continuare ridicate. Comunitatea a lansat o noua initiativa destinata, n principal, regiunilor rurale. Aceasta initiativa, denumita Leader este un program de auto-asistenta a regiunilor periferice sau a colectivitatilor rurale numarnd ntre 5.000 si 100.000 locuitori. Leader finanteaza proiectele dezvoltate de asociatiile si grupurile locale n vederea diversificarii bazei economice a zonelor rurale, promovarii asistentei tehnice, furnizarii de consultanta. Reforma MacSharry. Dupa mai mult de un an de discutii si negocieri, Consiliul de ministri a adoptat oficial, n iunie 1992, reforma cea mai radicala pe care agricultura europeana a cunoscut-o n cei 30 de ani de politica agricola comuna (pachet de masuri de 31

1999 2002 reforma propuse de comisarul pentru agricultura Ray MacSharry), reforma inevitabila pentru o Comunitate ce dorea sa sparga cercul vicios: preturi agricole garantate ridicate supraproductie. Acordurile de la Maastricht, din anul 1992, au modificat instrumentele si mecanismele PAC, dar au pastrat cele trei principii fundamentale. Obiectivele esentiale ale reformei au fost: - mentinerea Comunitatii n rndul producatorilor si exportatorilor de produse agricole, prin cresterea competitivitatii agricultorilor sai, att pe pietele interne ct si pe pietele de export; - diminuarea productiei pna la nivelul cererii manifestate pe piata; -concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor asupra acelora ce au n mod evident cea mai mare nevoie de sprijin; - ncurajarea agricultorilor sa nu-si abandoneze terenurile; - protejarea mediului si dezvoltarea potentialului natural al satelor Consiliul European de la Berlin si nsuseste documentul strategic Agenda 2000. Noi masuri de reforma: -reducerea mai accentuata a preturilor de interventie, -cresterea platilor directe; -importanta sporita acordata politicii de dezvoltare rurala (care devine pilonul al doilea al PAC). Agenda 2000 a stabilit cadrul general al aderarii noilor state candidate la UE, extindere lansata n decembrie 2002, la Copenhaga. Masurile de reforma din Agenda 2000 au fost axate pe trei directii principale de actiune: -modernizarea modelului agricol european prin promovarea agriculturii durabile si cresterea competitivitatii n vederea liberalizarii pietei; -reducerea disparitatilor economice dintre regiunile UE, cu referire la tarile candidate la aderare, prin dirijarea fondurilor structurale spre economiile care au cea mai mare nevoie pentru a se relansa, spre dezvoltarea regionala armonioasa, mbunatatirea fundamentala a politicii rurale si a coeziunii economice si sociale; -asigurarea si mai buna gestionare a resurselor bugetare necesare, cu respectarea prioritatilor fixate pentru perioada 2000-2006. Esenta masurilor de reforma a constat n orientarea agriculturii si a mediului rural spre o dezvoltare durabila! Comisia analizeaza stadiul PAC si propune noi directii de reforma pe termen mediu (Reforma lui Fischler). Principalele motive care au stat la baza noii propuneri de reformare a PAC: -mbunatatirea competitivitatii si orientarea catre piata a agriculturii europene; -Justificarea mai buna a cheltuielilor publice aferente sectorului agricol; -Sprijinirea veniturilor agricole, conditionata de respectarea standardelor privind calitatea alimentelor, protectia si conservarea mediului, a bunastarii animalelor, peisajului, patrimoniului cultural si mbunatatirea balantei si echitatii 32

2005 2007 2009 sociale. Principalele elemente ale propunerii de reformare PAC, au fost aprobate la Consiliului de Ministri prin Compromisul de la Luxemburg . Consiliul Uniunii Europene a adoptat noua reforma PAC care se aplica ncepand cu 1 ianuarie 2005 n toate cele 25 state membre ale UE, cu adoptari si exceptii pentru noile state membre. S-au aprobat urmatoarele masuri: -introducerea schemei de plati unice pe ferma, prin decuplarea majoritatii platilor directe de productie. Acest sistem a intrat n vigoare n 2005, cu posibilitatea de a fi aplicat de catre anumite state, n conditii exceptionale, ncepnd cu 2007; -subordonarea acordarii acestui tip de sprijin ndeplinirii anumitor norme de eco-conditionalitate (respectarea normelor de mediu, de securitate alimentara, de bunastare a animalelor, de sanatate si de securitate a locurilor de munca). n cazul nerespectarii acestor exigente, platile directe se vor reduce n mod proportional cu riscul sau prejudiciul creat; -introducerea unui nou sistem de consultanta agricola care sa permita agricultorilor sa beneficieze de asistenta privind modalitatile de aplicare a normelor si a celor mai bune practici n procesul de productie. Este emisa Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1782/2003 (reglementare de baza pentru PAC) privind regimul de sustinere directa n cadrul PAC; stabileste normele si cadrul de acordare a sprijinului comunitar ncepnd cu anul 2005, pentru UE 15. Aplicarea treptata a noului mecanism de sustinere directa a agriculturii denumit plata unica pe exploatatie , se face cu perioade de tranzitie, decuplarea extinsa a sprijinului de productie urmnd a se realiza pna n anul 2007, dar se pot mentine si forme de sprijin nedecuplate, la anumite produse, pna n anul 2010. Au fost publicate, oficial, actele legislative privind PAC reformata. Este emisa Reglementarea Consiliului nr.1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR), prin care au fost adoptate liniile strategice ale Comunitatii pentru dezvoltarea rurala n perioada 2007-2013, in care se stabileste cadrul de armonizare a politicii de dezvoltare rurala cu prioritatile Comunitatii. Comisia Europeana a aprobat harta regiunilor care pot primi ajutoare de stat destinate dezvoltarii in perioada 2007-2013, precum si nivelul asistentei financiare pentru Romania, Bulgaria si Cipru. Reforma finala a PAC a fost facuta sub titlul starii de sanatate a anului 2008 - Health Check . Comparativ cu reformele anterioare, aceasta a presupus un efort modest. Subventiile de lapte au fost temporar ridicate, dar stabilite pentru eliminare n 2015. Modularea la Pilonul II a fost crescuta, fermele mari primind cu 10% mai pu.ini bani pentru a plati pentru masuri suplimentare de dezvoltare rurala si subventiile au fost n continuare decuplate de productie. n timpul dezbaterilor, o limita maxima pentru SFP (plata unica pe ferma) a fost discutata n mod serios pentru prima data, dar a fost nvinsa de un lobby puternic al marilor agricultori. 33

Noul tratat de reforma al UE -Tratatul de la Lisabona din anul 2009, prevede faptul ca Uniunea Europeana devine persoana juridica avand capacitate de reprezentare pentru toate statele. Structura Comisiei Europene va fi schimbata din 2014 , Executivul european va avea un numar de comisari egal cu doua treimi din numarul de state, ceea ce inseamna ca nu fiecare stat va avea un comisar. Se extind atributiile Parlamentului European; se mareste rolul parlamentelor nationale Din punct de vedere al luarii deciziilor, noul tratat prevede ca din 2014 sa intre in functiune votul cu dubla majoritate (adica 55% din statele membre, reprezentand 65% din populatie, pot lua decizii valabile pentru toate tarile din blocul comunitar). Daca un singur stat se impotriveste votului cu dubla majoritate, adoptarea acestei masuri poate fi amanata pana in 2017. Presedintia Uniunii nu se va mai schimba semestrial, prin rotatie, ci va fi asigurata de presedintele Consiliului European, ales pe un mandat de 2 ani si jumatate (maxim 2 mandate). Tratatul confera caracter constrangator Cartei Drepturilor Fundamentale ale Omului. Totusi, Marea Britanie si Polonia au obtinut o derogare de la prevederile Cartei. Este introdusa functia de Inalt oficial pe probleme de Securitate si se creeaza politicile europene de aparare si securitate, care stabilesc modalitati de ajutor intre statele membre in caz de agresiune, calamitati etc. n premiera, tratatul introduce si o clauza de iesire din Uniune, prin care statele membre se pot retrage, n anumite conditii. Fenomenul globalizarii trebuie modelat n favoarea cetatenilor, iar pentru ca acest lucru sa se ntmple UE trebuie sa impuna un set de reguli. n negocierile de ultim moment, Italia a cstigat un loc n plus n Parlamentul european si are astfel acelasi numar de reprezentanti ca si Marea Britanie, adica 73 si mai putin cu 1 fata de Franta. Polonia a obtinut includerea n tratat ca anexa a unei clauze (cunoscuta drept Ioannina), care permite unui grup mai mic de state membre sa blocheze temporar aplicarea anumitor decizii ale Uniunii Europene ce ar fi fost luate cu majoritate de voturi si cu care nu este de acord. Polonia a mai primit si un post de avocat general la Curtea Europeana de Justitie. Guvernul de la Sofia a obtinut si el dreptul de a numi moneda europeana evro, conform alfabetului chirilic si nu euro. 34

Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 8. Numiti cateva evenimente importante din istoria PAC? 9. In ce an a aparut reforma MacSharry propus? 10. Care sunt directiile principale Dupa parcurgerea acestui subcapitol din perioada 1957-1967 si ce obiective si-a de actiune ale Agendei 2000? trebuie sa retineti:

Cateva repere in timp ale istoricului PAC: 1957 -Tratatul de la Roma, 1958 -Conferinta de la Stressa, 1962 -infinntarea FEOGA, 1967 -intra in vigoare reglementarile privind preturile, 1968 -planul Mansholt, 1979 -apare taxa de coresponsabilitate, 1980 -se introduc cotele de productie, 1984 -se stabilesc cote la productia de lapte, 1988 -este instaurat regimul de stabilizatori, 1991 -programul Leader, 1992 reforma MacSharry, 1999 -adoptarea Agendei 2000, 2002 Reforma lui Fischler. Obiectivele reformei MacSharry din anul 1992 prevedeau: mentinerea Comunitatii n rndul producatorilor si exportatorilor de produse agricole, prin cresterea competitivitatii agricultorilor sai, att pe pietele interne ct si pe pietele de export; diminuarea productiei pna la nivelul cererii manifestate pe piata; concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor asupra acelora ce au n mod evident cea mai mare nevoie de sprijin; ncurajarea agricultorilor sa nu-si abandoneze terenurile; protejarea mediului si dezvoltarea potentialului natural al satelor. Masurile de reforma din Agenda 2000 au fost axate pe trei directii principale de actiune: modernizarea modelului agricol european prin promovarea agriculturii durabile si cresterea competitivitatii n vederea liberalizarii pietei; reducerea disparitatilor economice dintre regiunile UE, cu referire la tarile candidate la aderare, prin dirijarea fondurilor structurale spre economiile care au cea mai mare nevoie pentru a se relansa, spre dezvoltarea regionala armonioasa, mbunatatirea fundamentala a politicii rurale si a coeziunii economice si sociale; asigurarea si mai buna gestionare a resurselor bugetare necesare, cu respectarea prioritatilor fixate pentru perioada 2000-2006. 35

2.5. IMPLEMENTAREA PAC IN ROMANIA 1990-1996 1997-2000 Perioada anilor 1990-1996 nu s-a caracterizat printr-o paleta larga a problemelor supuse reformei agricole, si nici printr-o ncercare de apropiere a mecanismelor nationale de interventie de mecanismelespecifice PAC. n privinta interventiei statului n agricultura, s-ar putea spune ca a fost redusa n intensitate. In 1991 a fost adoptata Legea nr.18 a fondului funciar, prin care s-a decis restituirea terenurilor agricole catre fostii lor proprietari, unei familii revenindu-i maxim 10 hectare, terenul arabil, si la 1 hectar, terenul mpadurit. Totodata s-a prevazut ca terenurile sa nu poata fi nstrainate pe o perioada de 10 ani, ceea ce a blocat practic dezvoltarea unei piete a pamntului. Au fost adoptate Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere n agricultura si Legea leasingului funciar (nr. 16 din 1994). In primii ani de tranzitie s-a optat pentru o politica a preturilor agricole mici pentru a minimiza cheltuielile consumatorilor si pentru a tine sub control inflatia. Preturile agricole au fost liberalizate treptat n anii urmatori (1993-1996), fiind exceptate de la acest regim unele produse de importanta nationala (potrivit Legii 83/1993). Membru al proaspat nfiintatei Organizatii Mondiale a Comertului (OMC) din 2005, Romnia si-a asumat o serie de angajamente specifice si n ceea ce priveste comertul cu produse agricole. Relatia Romniei cu UE a fost marcata de intrarea n vigoare a Acordului de asociere a Romniei la UE la 1 feb 2005. Acordul prevede ca partile sa aplice principiul liberalizarii progresive a comertului bilateral cu produse agricole. Motivul l constituie slaba complementaritate a sectoarelor agricole ale celor doua entitati. Perioada a fost marcata de o serie de reveniri asupra unor masuri adoptate n perioada anterioara, precum si interventii radicale ale statului n sectorul agricol. Cele mai importante modificari fata de perioada anterioara au fost tot n domeniul funciar: Au fost amendate Legea fondului funciar n 1997 si Legea leasingului funciar n 1998. n acelasi an a fost adoptata Legea privind circulatia terenurilor (nr. 54, n 1998). Noi modificari au fost aduse mai trziu n anul 2000, prin Legeanr.1/2000. n linii ge nerale, noul cadru legislativ a permis marirea suprafetei restituibile fostilor proprietari la 50 hectare teren agricol si 10 hectare teren mpadurit. De asemenea, pentru a se evita formarea, prin achizitii, a latifundiilor , s-a stabilit ca limita maxima pentru o exploatatie agricola apartinnd unei familii va fi de 200 hectare teren arabil. A nceput sa se acorde atentie componentei de dezvoltare rurala, dar n ciuda unor progrese legislative si institutionale, implementarea masurilor a ramas deficitara. Un demers important n aceasta perioada l-a constituit pregatirea lansarii programului SAPARD n Romnia. 1 iulie 1997 - Evenimentul cu cel mai mare impact asupra fermierilor l-a constituit intrarea Romniei n CEFTA (Central European Free Trade Agreement -Acordul central european de comert liber), ceea 36

ce a nsemnat o reducere substantiala a protectionismului pentru o serie de produse agricole. Pe lnga aceasta, guvernul a recurs si la reduceri unilaterale ale taxelor vamale la importul unor produse agricole. Acordul CEFTA inlocuieste reteaua de 32 de acorduri bilaterale si de comert liber dintre tarile din Europa de Sud Est si va contribui la crearea unei zone de comert liber in regiune. 1 iulie 2000 -intra n vigoare asa-numitul regim dublu zero (zero taxe vamale la import, contra zero subventii la export) pentru carne de pasare si brnzeturi. Relatiile comerciale cu UE au fost marcate, n domeniul produselor agricole de ncheierea de acorduri preferentiale succesive pentru vin si bauturi spirtoase, precum si de continuarea procesului de liberalizare a comertului bilateral cu produse agricole. Ministerul Agriculturii in septembrie 2000 devine responsabil pentru constituirea Agentiei SAPARD, utilizarea fondurilor de preaderare fiind blocata pna la acreditarea acesteia de catre Comisia Europeana (2002). In decembrie 2000 a fost aprobat de Comisia Europeana -Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) elaborat drept cadru pentru implementarea Programului SAPARD. In anul 2000 are loc inceputul studierii acquisului comuniatar si inceputul transpunerii acestuia in fapt. A fost adoptata o lege pentru a face atractive pentru investitori fermele si societatile comerciale agricole, prin anularea datoriilor acestora catre bugetul de stat. A fost adoptata Legea privind organizarea si functionarea pietelor produselor agricole si alimentare (Legea nr. 73) care stabileste cadrul general pentru introducerea organizatiilor comune de piata. Totusi, nu sunt nca introduse mecanisme specifice pentru fiecare produs sau categorie de produse, asa cum se ntmpla n UE. Au fost puse bazele pentru crearea Retelei de Informare Contabila Agricola (Farm Accountancy Data Network); Au fost adoptate o serie de prevederi cu privire la agricultura ecologica, nregistrndu-se o crestere a fermelor din Romnia care recurg la practici specifice. Au fost adoptate unele masuri n spiritul acquis-ului comunitar. Au fost implementate o serie de activitati pilot viznd investitiile n exploatatiile agricole, mbunatatirea prelucrarii si comercializarii produselor agricole, dezvoltarea infrastructurii rurale etc. Pe de alta parte, prin bugetul de stat au fost prevazute si alte tipuri de masuri de dezvoltare rurala, precum crearea de ntreprinderi mici si mijlocii nmediul rural. n ceea ce priveste dimensiunea ecologica a dezvoltarii rurale, n 2002 a fost realizat un cod de bune practici agricole. Unul dintre succesele perioadei l-a constituit acreditarea Agentiei SAPARD, cererile de finantare putnd fi depuse chiar de la 1 august 2002. Romnia a naintat Consiliului Uniunii Europene al doilea document de negociere, Documentul de informatii suplimentare, care contine progresele n transpunerea si implementarea legislatiei comunitare, consolidarea cadrului institutional si principalele masuri de politica agricola sectoriala adoptate n anul 2002. 37

2003 2004 Romnia a deschis negocierile de aderare la capitolul 7 Agricultura , pe care si propune sa l nchida la sfrsitul anului 2004. Se ncepe implementarea institutionala a PAC n Romnia. Prin Documentul de Pozitie a Romniei pentru Capitolul 7 Agricultura, Romnia s-a angajat sa adopte si sa implementeze acquis-ul comunitar n vigoare. Domeniile vizate pentru prima etapa fiind cel sanitar veterinar si fitosanitar. Odata cu aceasta, Consiliul Uniunii Europene n domeniul Agriculturii a transmis Pozitia comuna a statelor membre ale Uniunii Europene pentru Romnia Capitolul 7 (Agricultura) pe doua pachete: octombrie 2002 - pentru aspectele privind sectoarele sanitar veterinare si fitosanitare; decembrie 2002 - pentru masurile orizontale, organizarea comuna de piata, dezvoltare rurala si silvicultura Se infiinteaza Reteaua de Informatii Contabile Agricole (RICA). Au avut loc consultarile tehnice cu expertii din cadrul Directoratului General Agricol si Directoratului General Extindere de la CE pentru clarificarile tehnice mentionate n cele doua documente de pozitie complementare si cu analiza angajamentelor legislative, de formare institutionala si de implementare asumate Finalizarea Strategiei agricole si rurale pentru aderarea la Uniunea Europeana pentru adoptarea mecanismelor comunitare, elaborata de Ministerul Agriculturii. n acest document sunt identificate problemele specifice legate de adoptarea PAC si ajustarile care mai trebuie aduse legislatiei si institutiilor nationale. Au fost eliminate sau reduse taxele vamale la importurile de cereale, produse lactate, carne de vita si carne de oaie din UE. De asemenea, pentru anumite produse agricole, Romnia si UE au convenit sa elimine subventiile la export .A continuat procesul de liberalizare a comertului cu produse agricole dintre Romnia si UE. Romnia a naintat oficial Consiliului Uniunii Europene, Documentul Complementar de Pozitie III. Comisia Europeana a prezentat, oficial, pachetul financiar pentru Romnia si Bulgaria. Conform propunerii Comisiei Europene, n perioada 2007-2009, sectorul agricol din Romnia poate beneficia de o finantare totala de 4,037 mld. Euro. A fost nfiintata Autoritatea de management pentru Programul Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit, cu atributii de coordonare n implementarea asistentei financiare si care urmeaza sa fie operationala din 2006. A fost nfiintata Agentia de plati si interventii pentru Agricultura (APIA) si care este functionala din 2006. A fost nfiintat Sistemul de Administrare si Control (IACS), functional din anul 2007. A fost aprobata o noua organizare si o noua denumire -Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii rurale. n cadrul acestuia au fost organizate: Departamentul de Dezvoltare Rurala cu Autoritatea de management pentru programul operational sectorial pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit, precum si Autoritatea competenta pentru acreditarea agentiilor de plata. A fost creata Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si Siguranta 38

2006 2007 2008-2011 Alimentara (ANSVSA) autoritate veterinara centrala, care are responsabilitati n identificarea animalelor, regimul importurilor, nutritia animalelor, sistemul de alerta rapida; Decembrie 2004: ncheierea negocierilor de aderare a Romniei la UE. Se adopta o serie de reglementari legale pentru armonizarea legislativa si institutionala. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.13/2006 privind nfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, prin reorganizarea Agentiei SAPARD aprobata prin Legea nr.198/2006) Iunie 2006 -elaborarea Planul National Strategic pentru perioada 2007-2013, care cuprinde o analiza a situatiei economice, sociale si de mediu fiind stabilita strategia generala de dezvoltare rurala n perioada 2007-2013. Octombrie 2006 -elaborarea Planul National pentru Dezvoltare Agricola si Rurala, care va trebui sa devina operational ncepnd cu anul 2007. La sediul Ministerului Integrarii Europene, a avut loc semnarea Acordului Cadru cu ADR Nord-Est, ADR Sud-Est, ADR Sud Muntenia, ADR Sud-Vest, ADR Nord-Vest, ADR Centru si ADR Bucuresti-Ilfov. Acordul Cadru reprezinta documentul incheiat intre Ministerul Integrarii Europene (MIE), in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional si Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR), in calitate de Organism Intermediar, care stabileste cadrul general de implementare a Programului Operational Regional 2007 - 2013 in Romania, la nivel regional. Intrarea Romaniei in UE prin care se asigura o dezvoltare durabila a agriculturii si spatiului rural intr-un nou context. Se semneaza in dec 2007 actul de acreditare al Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, ca Agentie ce gestioneaza FEADR, asigurand implementarea tehnica si financiara a fondurilor FEADR. Se afla in plin proces de derulare Programul National de Dezvoltare Rurala prin care se aloca fonduri nerambursabile europene tuturor fermierilor care aplica si depun cereri de finantare prin intermediul masurilor specifice. Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 11. Ce legi importante au fost adoptate in perioada 1990-1996? 12. Numiti cateva evenimente importnate in perioada 1997-2000 in cadrul implementarii PAC in Romania? 13. Ce organisme si institutii se infiinteaza in Romania dupa anul 2000? 39

Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: In anul 1991 a fost adoptata Legea nr.18 a fondului funciar, prin care s-a decis restituirea terenurilor agricole catre fostii lor proprietari, unei familii revenindu-i maxim 10 hectare, terenul arabil, si la 1 hectar, terenul mpadurit. Totodata s-a prevazut ca terenurile sa nu poata fi nstrainate pe o perioada de 10 ani. Au mai fost adoptate Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere n agricultura si Legea leasingului funciar (nr. 16 din 1994). In perioada 1997-2000, a fost amendata Legea fondului funciar n 1997 si Legea leasing-ului funciar n 1998. n acelasi an a fost adoptata Legea privind circulatia terenurilor. Noi modificari au fost aduse mai trziu n anul 2000, prin Legea nr.1/2000. in iulie 1997 are loc intrarea Romniei n CEFTA si asa-numitul regim dublu zero . A fost aprobat in decembrie 2000 Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) elaborat drept cadru pentru implementarea Programului SAPARD. In anul 2002 au fost puse bazele retelei informatice RICA, a avut loc acreditarea Agentiei Sapard; in 2004 a fost infiintata Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit. De asemenea se infiinteaza APIA (Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura), IACS (Sistemul de Administrare si Control) si ANSVSA (Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si Siguranta Alimentara). In 2007 este acreditata APDRD (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) ca Agentie ce gestioneaza FEADR. 2.6. COMENTARII SI RASPUNSURI LA TESTE Intrebarea nr. 1 Doua motive stau la baza aparitiei PAC: nevoia unei fluidizari a comertului european cu produse agricole, dar in special dorinta tarilor exportatoare de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor. Intrebarea nr. 2 Istoria PAC ncepe n 1957, odata cu semnarea Tratatului de la Roma privind crearea Comunitatii Economice Europene. Intrebarea nr. 3 Motivele reformei Ray MacSharry din 1992 au fost in special, determinate de cheltuieli bugetare mari si supraproductie. Elementul central al reformei l-a constituit reducerea preturilor la produsele care generau cele mai mari surplusuri. Platile compensatorii au fost stabilite la hectar pentru culturile arabile, si pe cap animal pentru bovine. Pentru culturile 40

arabile, s-a introdus totodata conditionalitatea acordarii lor n functie de nghetarea unui procent de 15% din suprafata detinuta. Intrebarea nr. 4 Ceea ce reforma din 1999 aduce cu adevarat nou este acordarea unei importante mult sporite componentei structurale a politicii agricole si gruparea acestor masuri viznd calitatea produselor si a procesului de productie, grija pentru mediul nconjurator, dezvoltarea multilaterala a zonelor rurale -sub o umbrela comuna, cea a politicii de dezvoltare rurala, care a devenit astfel cel de-al doilea pilon al PAC. Intrebarea nr. 5 Cateva trasaturi distincte ale PAC: -este o politica prin excelenta integrationista (politicile agricole nationale au fost nlocuite, pentru marea majoritate a productiei agricole, de reglementari comune de functionare a pietelor si comercializare a produselor) -este o politica mare consumatoare de resurse financiare prin sistemul complex de subventii si alte stimulente financiare -manifesta un grad sporit de vulnerabilitate la presiunile de lobbying. Intrebarea nr. 6 Obiectivele politicii agricole comune sunt: -Cresterea productivitatii agricole prin promovarea progresului tehnic, asigurarea dezvoltarii rationale a productiei agricole, utilizarea optima a factorilor de productie, n special a fortei de munca; -Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populatia agricola, n special prin cresterea veniturilor individuale ale lucratorilor agricoli; - Stabilizarea pietelor; - Asigurarea sigurantei aprovizionarilor; - Asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumatori Intrebarea nr. 7 Trei principii fundamentale stau la baza politicii agricole comune: a) crearea si mentinerea unei singure piete si a unor preturi comune (o singura piata n care produsele agricole circula liber); b) respectul notiunii de preferinta comunitara (n comertul agricol se manifesta preferinta pentru marfurile produse n interiorul Comunitatii, cumparatorii de produse necomunitare 41

trebuie sa plateasca un supracost); c) solidaritatea financiara (statele membre participa mpreuna la constituirea resurselor si beneficiaza de finantarea cheltuielilor legate de PAC); Cele trei principii sunt interdependente neputnd fi aplicate separat. Intrebarea nr. 8 In perioada 1957-1967 aua vut loc o serie de evenimente relevante pentru istoria PAC, incepand cu Tratatul de la Roma din anul 1957, apoi Conferinta de la Stressa din 1958 si continuand cu infiintarea FEOGA din anul 1962. In acelasi an sunt luate primele masuri de politica agricola cmuna (sistemul de preturi, intervenita pe piata, subventii la export etc. Intrebarea nr. 9 Reforma MacSharry a aparut in anul 1992 si a avut urmatoarele obiective esentiale: mentinerea Comunitatii n rndul producatorilor si exportatorilor de produse agricole, prin cresterea competitivitatii agricultorilor sai, att pe pietele interne ct si pe pietele de export; diminuarea productiei pna la nivelul cererii manifestate pe piata; concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor asupra acelora ce au n mod evident cea mai mare nevoie de sprijin; ncurajarea agricultorilor sa nu-si abandoneze terenurile; protejarea mediului si dezvoltarea potentialului natural al satelor. Intrebarea nr. 10 Masurile de reforma din Agenda 2000 au fost axate pe trei directii principale de actiune: modernizarea modelului agricol european prin promovarea agriculturii durabile si cresterea competitivitatii n vederea liberalizarii pietei; reducerea disparitatilor economice dintre regiunile UE, cu referire la tarile candidate la aderare, prin dirijarea fondurilor structurale spre economiile care au cea mai mare nevoie pentru a se relansa, spre dezvoltarea regionala armonioasa, mbunatatirea fundamentala a politicii rurale si a coeziunii economice si sociale; asigurarea si mai buna gestionare a resurselor bugetare necesare, cu respectarea prioritatilor fixate pentru perioada 2000-2006. Intrebarea nr. 11 In 1991 a fost adoptata Legea nr.18 a fondului funciar, prin care s-a decis restituirea terenurilor agricole catre fostii lor proprietari, unei familii revenindu-i maxim 10 hectare, terenul arabil, si la 1 hectar, terenul mpadurit. Totodata s-a prevazut ca terenurile sa nu poata fi nstrainate pe o perioada de 10 ani. Au mai fost adoptate Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere n agricultura si Legea leasingului funciar (nr. 16 din 1994). 42

Intrebarea nr. 12 In perioada 1997-2000, a fost amendata Legea fondului funciar n 1997 si Legea leasing-ului funciar n 1998. n acelasi an a fost adoptata Legea privind circulatia terenurilor. Noi modificari au fost aduse mai trziu n anul 2000, prin Legea nr.1/2000. in iulie 1997 are loc intrarea Romniei n CEFTA si asa-numitul regim dublu zero . A fost aprobat in decembrie 2000 Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) elaborat drept cadru pentru implementarea Programului SAPARD. Intrebarea nr. 13 In anul 2002 au fost puse bazele retelei informatice RICA, a avut loc acreditarea Agentiei Sapard; in 2004 a fost infiintata Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit. De asemenea se infiinteaza APIA (Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura), IACS (Sistemul de Administrare si Control) si ANSVSA (Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si Siguranta Alimentara). In 2007 este acreditata APDRD (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) ca Agentie ce gestioneaza FEADR. 2.7. LUCRARE DE VERIFICARE NR. 2 ntrebarile /cerintele la care trebuie sa raspundeti sunt urmatoarele (punctajul este precizat la fiecare): 1. In ce an si prin ce document ia nastere PAC? (1p) 2. Care sunt trasaturile PAC? (2p) 3. Ce obiective isi stabileste PAC? (2p) 4. Care sunt principiile PAC? (3p) 5. In ce an a aparut reforma MacSharry si ce obiective si-a propus? (1p) 6. Ce organisme si institutii se infiinteaza in Romania dupa anul 2000? (1p) 43

2.8. BIBLIOGRAFIE MINIMALA 7. Dona I., Politici agricole, Editura Semne, Bucuresti, 2000 8. Dona I., Politici Agricole Comunitare, Editura Ceres, Bucuresti, 2009 9. Dragan Gabriela, 2005 -Uniunea Europeana intre federalism si interguvernamentali sm. Politici comune ale UE, Cap VIII - Politica Agricola Comuna, Editura ASE, Bucure sti 10. Prisecaru P., Politici Comune ale Uniunii Europene, Ed. Economica, Bucuresti , 2004 11. Zahiu Letitia (coordonator), 2005 -Politici si piete agricole -reforma si in tegrare europeana, Ed. Ceres, Bucuresti ISBN 973-40-0676-2 12. Zahiu Letitia (coordonator), 2006 -Agricultura Uniunii Europene sub impactul Politicii Agricole Comune, Ed. Ceres, Bucuresti, ISBN 973-40-0751-3 13. * http://ec.europa.eu/agriculture/faq/facts/index_ro.htm 44

UNITATEA DE INVATARE NR. 3 PROGRAMELE DE PREADERARE CUPRINS 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7. 3.8. 3.1. Prin Obiectivele unitatii de invatare nr. 3 Introducere Programul PHARE Programul ISPA Programul SAPARD Comentarii si raspunsuri la teste Lucrare de verificare nr. 3 Bibliografie minimala OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE NR. 3 studierea acestei unitati de invatare, veti fi in masura sa:

o cunoasteti in ansamblul lor programele de preaderare Phare Ispa si Sapard o evidentiati scopul si obiectivele programelor de preaderare in tara noastra o remarcati tipurile de investitii facute in diverse domenii in functie de programul de preaderare o numiti beneficiarii programelor si proiectelor finantate o cunoasteti institutiile responsabile in implementarea programelor in Romania 3.2. PROGRAMELE DE PREADERARE - Introducere Scopul programelor de preaderare Acquis-ul comunitar Pentru tarile n curs de aderare, au fost create instrumente financiare specifice. Acestea au rolul de a reduce decalajele de dezvoltare dintre tarile n curs de dezvoltare si statele comunitare, de a le pregati din punct de vedere institutional si al managementului (nca inainte de aderare) pentru utilizarea fondurilor structurale. Instrumentele financiare dedicate, vin sa raspunda nevoilor acute din domeniile: infrastructura, industrie, servicii, intreprinderi mici si mijlocii, agricultura si protectia mediului. ncepnd cu anul 2000, UE sprijina statele candidate din Europa Centrala si de Est n eforturile acestora de pregatire pentru aderare prin 3 instrumente financiare: PHARE, ISPA si SAPARD Acquis-ul comunitar reprezinta ansamblul de drepturi si obligatii comune ce leaga toate statele membre ale Uniunii Europene. Acesta este n continua evolutie si cuprinde: continutul, principiile si obiectivele politice ale tratatelor; legislatia adoptata n aplicarea tratatelor si jurisprudenta Curtii de Justitie; declaratiile si rezolutiile adoptate de catre Uniunea Europeana; masuri referitoare la politica externa si de securitate comuna; 45

 masurile referitoare la justitie si afacerile interne; acordurile internationale ncheiate de catre Comunitate si cele ncheiate de catre statele membre ntre ele n domeniul activitatilor Uniunii. Astfel, acquis-ul comunitar cuprinde nu numai dreptul comunitar n sens strict, ci si toate actele adoptate n temeiul celui de-al doilea si al treilea pilon al Uniunii Europene si obiectivele comune stabilite n tratate. Uniunea s-a angajat sa mentina acquis-ul comunitar n toate elementele sale si pentru cele n curs de aparitie in viitor. Tarile candidate trebuie sa accepte acquis-ului comunitar nainte de a putea adera la Uniune. Derogarile de la acquis sunt acordate numai n situatii exceptionale si sunt limitate n domeniul de aplicare. n pregatirea pentru urmatoarea extindere, statele candidate trebuie sa transpuna acquis-ul n legislatia lor nationala si vor trebui sa-l puna n aplicare din momentul aderarii lor la Uniune. 3.3. PROGRAMUL PHARE Scopul si obiectivele programului PHARE n Romnia 1. Dezvoltarea institutionala PHARE este primul instrument financiar nerambursabil si a fost conceput de Uniunea Europeana n 1989 (Reglementarea Consiliului 3906/1989). Destinat initial numai Poloniei si Ungariei (denumirea completa a programului PHARE fiind Pologne et Hongrie Aide la Restructuration Economique ), programul s-a extins treptat si la alte tari din Europa Centrala si de Est (Romnia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia si Slovacia), oferind totodata asistenta tehnica si economica si altor tari din regiune (Albania, Bosnia-Hertegovina, Macedonia). Programul PHARE se concentreaza asupra a 3 obiective principale, fiecare beneficiind de aproximativ o treime din fondurile alocate: 1. Dezvoltarea institutionala 2. Sprijinirea implementarii aquis-ului comunitar n diverse sectoare de activitate 3. Coeziune economica si sociala n cadrul programului PHARE pentru Romnia, contributia UE pe cele 3 componente a fost de cca. 405 milioane Euro. Sprijinul pentru dezvoltarea institutionala se acorda pentru sustinerea guvernelor tarilor candidate n implementarea legislatiei comunitare. Un instrument de mare importanta n domeniul dezvoltarii institutionale este nfratirea institutionala (twinning) care implica detasarea unor functionari publici ai Uniunii Europene n tarile candidate pentru a conlucra efectiv cu functionarii publici din tara candidata. Procesul se desfasoara astfel: Comisia Europeana identifica lacunele din administratia tarilor 46

2. Sprijinirea implementarii aquisului comunitar 3. Coeziune economica si sociala Structura fondurilor alocate prin programul PHARE pentru perioada 19952006 candidate, tara candidata elaboreaza un proiect de reforma a administratiei, dupa care Comisia solicita statelor membre sa mobilizeze o echipa de experti, condusa de un lider de proiect si un consilier pe probleme de preaderare, care sa sprijine tara candidata n reformarea propriei administratii. Alaturi de nfratirea institutionala exista si alte mecanisme importante pentru sustinerea dezvoltarii institutionale, dintre care, cele mai importante sunt: Furnizarea expertizei n domeniul aquis-ului prin TAIEX -Technical Assistance and Information Exchange (Biroul de Asistenta Tehnica pentru Schimbul de Informatii); Reforma administratiei publice si a organismelor de reglementare prin programul SIGMA -Support for Improvement in Governance and Management in Central and Eastern European Countries (Sprijin pentru mbunatatirea Guvernarii si a Managementului Public); Proiecte de asistenta tehnica elaborate de catre firmele de consultanta selectate prin licitatie (ex: proiectul lansat n domeniul proprietatii intelectuale). Sprijinul investitional se acorda pentru sustinerea tarilor candidate n efortul de a-si alinia activitatile industriale si infrastructura de baza la standardele UE, prin mobilizarea de fonduri n urmatoarele domenii: concurenta, energie, legislatia sociala si cea a muncii, normele veterinare si fitosanitare, legislatia produselor industriale, protectia consumatorilor, comertul, justitia si afacerile interne. Fondurile alocate coeziunii economice si sociale au ca scop dezvoltarea unei economii de piata functionale si a capacitatii de a face fata presiunilor concurentiale caracteristice pietei unice. Se urmareste atingerea urmatoarelor aspecte principale: cresterea activitatii sectorului productiv, dezvoltarea resurselor umane si mbunatatirea mediului de afaceri. Programul PHARE pentru Romnia a avut componenta de baza coeziunea economica si sociala careia i s-au alocat aprox 107 milioane Euro, pentru urmatoarele domenii principale: -consolidarea institutionala pentru a adopta o viziune interministeriala a Programelor de Coeziune Economica si Sociala -investitii pentru reabilitarea sistemului de instruire tehnica si profesionala (TVET) si pentru dezvoltarea sectorului de resurse umane -

infrastructura regionala pentru a identifica, dezvolta si implementa proiectele de infrastructura care corespund prioritatilor dezvoltarii regionale. Tara Alocarea medie anuala A AAl lloc ococa aar rre eea aa m mme eed ddi iie ee a aanua nuanual lla aa PHARE 1995-1999 (mil. P PPH HHA AARE RERE 2000-2006 2000-20062000-2006 Euro) ( ((m mmi iil ll. E . E. Euro) uro)uro) Bulgaria 83 100 100100Cehia 69 79 7979Estonia 24 24

2424Ungaria 96 96 9696 47

Proiectele PHARE pentru adaptarea agriculturii romnesti la cerintele Uniunii Europene

Letonia 30 30 3030 Lituania 42 42 4242 Polonia 203 398 398398 Romnia 110 250 250250 Slovacia 48 49 4949 Slovenia 25 25 2525 TOTAL 730 1093 10931093 Din analiza structurii pe tari a alocarilor comunitare, rezulta ca Polonia este principala beneficiara a programului PHARE, acestei tari fiindu-i alocate, n medie, 203 mil Euro n perioada 1995-1999 (27,8% din total), respectiv 398 mil. Euro n perioada 2000-2006 (36,4 %). Romnia este considerata ca a doua beneficiara a Programului PHARE din punct de vedere al fondurilor alocate la nivel de tara, suma anuala fiind de 110 mil. Euro n perioada 1995-1999 (15,1% din totalul sumei alocate), respectiv 250 mil. Euro n perioada 20002006 (22,9% din total). Alocarile din fondurile PHARE pentru Polonia si Romnia reflecta locul ocupat de cele 2 tari n suprafetele totale si n populatiile totale ale celor 10 tari. Programul PHARE vizeaza pregatirea tuturor sectoarelor de activitate din Romnia la cerintele UE, inclusiv cel al agriculturii. Proiectele PHARE au fost repartizate cu precadere n prima etapa (pna n anul 2004) pentru armonizarea legislativa si constructia institutionala, iar n cea de-a doua etapa (perioada 2004-2006) pentru investitii si consolidarea institutilor necesare integrarii Romniei n UE. n cadrul primei etape de derulare (2001-2003), a fost alocata suma de 36,4 mil Euro pentru proiectele destinate agriculturii romnesti, pe urmatoarele directii: Politica agricola si de dezvoltare rurala la nivel national si regional 4 mil Euro ntarirea capacitatii administrative n sectorul fitosanitar 12,75 mil Euro, utilizati pentru urmatoarele actiuni: adoptarea si implementarea aquis-ului comunitar; protectia mpotriva organismelor daunatoare; dotarea cu echipamente de laborator la standardele UE; reambalarea, colectarea si eliminarea deseurilor de pesticide de pe

teritoriul Romniei Consolidarea sistemelor de control a calitatii produselor agroalimentare 2,55 mil Euro pentru: asigurarea, consolidarea si dezvoltarea sigurantei alimentare; pregatirea laboratoarelor de verificare a calitatii alimentelor pentru acreditarea de catre organismele abilitate; armonizarea legislatiei n domeniu Dezvoltarea si consolidarea sectorului sanitarveterinar 13,6 mil Euro: dezvoltarea si implementarea unui sistem national de identificare si nregistrare a bovinelor; consolidarea si dezvoltarea capacitatii administrative de 48

preluare a aquis-ului comunitar n domeniul nutritiei animalelor; dotarea cu echipamente a laboratoarelor de control si a punctelor de inspectie la frontiera; crearea unei zone de nalta biosecuritate. ntarirea capacitatii institutionale a sectorului piscicol mil Euro Armonizarea legislatiei si consolidarea capacitatii de administrare a aquis-ului n domeniul vinului 2 milEuro pentru: dotarea cu echipamente moderne a laboratoarelor de verificare a calitatii vinurilor (3 laboratoare-Valea Calugareasca, Odobesti si Blaj); organizarea de structuri institutionale noi, conforme cu cele din UE; armonizarea legislatiei n domeniul viei si vinuluin cadrul celei de a doua etape d e derulare a proiectelor PHARE pentru agricultura, Romnia a beneficiat de un buget de 75 mil Euro din care: -24 mil Euro n 2004, -26 mil Euro n 2005 -27 mil Euro n 2006. Sumele alocate n aceasta perioada sunt structurate pe 3 directii principale: -investitii 45% din fonduri; -consolidarea institutiilor deja create -armonizare legislativa 25% 1,5

31 %;

Pentru aceasta perioada au fost stabilite 4 prioritati de alocare a fondurilor PHARE: 1. Analiza economica a sectorului agroalimentar si orientarea acestuia n functie de politica si legislatia din UE -care cuprinde urmatoarele proiecte mai importante: *consolidarea structurilor administrative, dezvoltarea capacitatii pentru analiza economica, politica si armonizarea legislativa n vederea alinierii la noile evolutii ale Politicii Agicole Comune; *consolidarea sistemului legislativ, a cadrului institutional si a infrastructurii pentru determinarea calitatii n sectorul legumelor si fructelor; *consolidarea sistemului legislativ si institutional al subsectorului vitivinicol; *consolidarea pietei produselor piscicole si de acvacultura; *consolidarea sistemului legislativ si institutional din domeniul

forestier. 2. Crearea institutiilor si sistemelor necesare pentru accesarea fondurilor europene postaderare care cuprinde urmatoarele proiecte mai importante: *consolidarea si dezvoltarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA); *consolidarea Sistemului de Informatii n Agricultura si armonizarea legislatiei n acest domeniu; *consolidarea si dezvoltarea Retelei de Informatii Contabile n Agricultura (RICA); 49

*consolidarea si dezvoltarea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS). 3. Dezvoltarea rurala proiecte mai importante: *consolidarea si dezvoltarea Agentiei SAPARD si pregatirea pentru implementare a noilor masuri de dezvoltare rurala aplicate dupa aderare; *preluarea aquis-ului comunitar n domeniul dezvoltarii rurale; *consolidarea si dezvoltarea zonelor defavorizate pentru accesarea fondurilor structurale. 4. Asigurarea sigurantei alimentare, a cerintelor veterinare si firosanitare proiecte: *consolidarea si dezvoltarea sistemului pentru asigurarea sigurantei alimentare (Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentara); *consolidarea si dezvoltarea sectorului sanitar-veterinar; *consolidarea si dezvoltarea sectorului fitosanitar. *consolidarea si dezvoltarea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS). 3. Dezvoltarea rurala proiecte mai importante: *consolidarea si dezvoltarea Agentiei SAPARD si pregatirea pentru implementare a noilor masuri de dezvoltare rurala aplicate dupa aderare; *preluarea aquis-ului comunitar n domeniul dezvoltarii rurale; *consolidarea si dezvoltarea zonelor defavorizate pentru accesarea fondurilor structurale. 4. Asigurarea sigurantei alimentare, a cerintelor veterinare si firosanitare proiecte: *consolidarea si dezvoltarea sistemului pentru asigurarea sigurantei alimentare (Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentara); *consolidarea si dezvoltarea sectorului sanitar-veterinar; *consolidarea si dezvoltarea sectorului fitosanitar. Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 1. Care este rolul programelor de preaderare? 2. Ce reprezinta acquis-ul comunitar? 3. Ce obiective principale are Programul Phare? 4. Enumerati cateva dintre directiile si prioritatile Phare pentru proiectele destinate adaptarii agriculturii romanesti la cerintele UE? Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: Pentru tarile n curs de aderare, au fost create instrumente financiare specifice precum Phare, Ispa si Sapard. Acestea au rolul de a reduce decalajele de dezvoltare dintre tarile n curs de dezvoltare si statele comunitare. Instrumentele financiare vin sa raspunda nevoilor acute din domeniile: infrastructura, industrie, servicii, intreprinderi mici si mijlocii, agricultura si protectia mediului. Acquis-ul comunitar reprezinta ansamblul de drepturi si obligatii comune ce leaga toate statele membre ale UniuniiEuropene. n pregatirea

pentru urmatoarea extindere, statele candidate trebuie sa transpuna acquis-ul n legislatia lor nationala si vor trebui sa-l puna n aplicare din momentul aderarii lor la Uniune. PHARE este primul instrument financiar nerambursabil si a fost conceput de Uniunea Europeana n 1989. Programul PHARE se concentreaza asupra a 3 obiective principale, fiecare beneficiind de aproximativ o treime din fondurile alocate: Dezvoltarea institutionala; Sprijinirea implementarii 50

aquis-ului comunitar n diverse sectoare de activitate; Coeziune economica si sociala. Proiectele PHARE pentru adaptarea agriculturii romnesti la cerintele Uniunii Europene au fost repartizate cu precadere n prima etapa (pna n anul 2004) pentru armonizarea legislativa si constructia institutionala, iar n cea de-a doua etapa (perioada 2004-2006) pentru investitii si consolidarea institutilor necesare integrarii Romniei n UE. 3.4. PROGRAMUL ISPA Scopul si obiectivele programului ISPA n Romnia Domeniile beneficiare prin programul ISPA Prin reglementarea Consiliului Uniunii Europene 1267/21.06.1999, se constituie ISPA (Instrument for Structural Policies for PreAccession); acesta reprezinta unul din Instrumentele pentru Politicile Structurale de Preaderare. Scopul ISPA atingerea obiectivelor stabilite n Parteneriatul de Aderare pentru fiecare tara beneficiara si realizarea programelor nationale de mbunatatire a infrastructurii n domeniul mediului si transporturilor. Obiectivele principale: -sprijinirea tarilor beneficiare n vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene; -extinderea si conectarea retelelor de transport nationale la cele transeuropene; -familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate pentru accesarea Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. Mediul nconjurator: -proiectele au drept scop alinierea standardelor de mediu la cele ale UE si vizeaza: protectia calitatii apei potabile, alimentarea cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzate; managementul deseurilor prin nfiintarea de rampe ecologice de deseuri, a sistemelor de colectare selectiva, respectiv reciclarea si valorificarea deseurilor; protectia calitatii aerului, cresterea eficientei energetice si reducerea emisiilor de poluanti. Domeniul transporturilor: -se urmareste construirea si reabilitarea infrastructurii n tarile candidate si legarea la retelele de transport ale UE. Pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport, s-au alocat fonduri pentru urmatoarele obiective: largirea drumurilor nationale; constituirea de variante ocolitoare; construirea de autostrazi;

reabilitarea de cai ferate; 51

Structura fondurilor alocate prin programul ISPA Beneficiarii programului ISPA mbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor ce urmeaza sa fie finantate: -foarte important pentru asigurarea unui nivel ridicat al calitatii programelor propuse cu privire la pregatirea, managementul si impactul acestora. n cadrul acestui domeniu, se finanteaza studii si asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor de lucrari care urmeaza sa fie finantate. Romnia este a doua tara dupa Polonia n ceea ce priveste dimensiunea resurselor alocate (cca. 240 mil Euro anual) repartizate aproximativ egal ntre proiectele de infrastructura de transport si cele de mediu. n urma deciziei Consiliului European de la Copenhaga din 2002, finantarea anuala pentru Romnia creste anual pna n 2006 astfel: - cu 20 % pentru anul 2004; - cu 30 % pentru anul 2005; - cu 40 % pentru anul 2006. n baza Memorandumurilor de Finantare, au fost ncheiate 66 de contracte n ambele sectoare: mediu si transporturi. Valoarea totala a acestora 494,6 mil Euro. Proiectele depuse n cadrul programului ISPA trebuie sa aiba un buget minim de 5 milioane Euro din care maxim 75% poate fi finantat din fondul ISPA, restul de 25% fiind asigurata de beneficiar drept cofinantare conditie obligatorie pentru orice proiect ISPA. Beneficiari pot fi: autoritatile locale si centrale (ministere de resort, consiliile judetene, primariile), regiile autonome si companiile nationale - care sunt capabile sa dezvolte proiecte de infrastructura de amploare. Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 5. Care este scopul si ce obiective majore are programul ISPA n Romnia? 6. Enumerati domeniile beneficiare in cadrul programului ISPA? 7. Care este bugetul minim pentru un proiect depus in cadrul programului ISPA? 8. Cine sunt beneficiarii programului ISPA? Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession); reprezinta unul din Instrumentele pentru Politicile Structurale de Preaderare. Scopul consta in atingerea obiectivelor

stabilite n Parteneriatul de Aderare pentru fiecare tara beneficiara si realizarea programelor nationale de 52

mbunatatire a infrastructurii n domeniul mediului si transporturilor. Obiectivele majore vizeaza sprijinul pentru adaptarea standardelor de mediu la cele ale Uniunii Europene, extinderea si conectarea retelelor de transport nationale la cele transeuropene, familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate pentru accesarea Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. Beneficiarii ISPA apartin domeniilor: mediul inconjurator, transporturile si asistenta tehnica. Acestia pot fi: autoritatile locale si centrale (ministere de resort, consiliile judetene, primariile), regiile autonome si companiile nationale. Proiectele depuse n cadrul programului ISPA trebuie sa aiba un buget minim de 5 milioane Euro din care maxim 75% poate fi finantat din fondul ISPA, restul de 25% fiind asigurata de beneficiar drept cofinantare. 3.5. PROGRAMUL SAPARD Scopul si obiectivele programului SAPARD n Romnia Beneficiari SAPARD Perioada de derulare pentru Romnia Alocatia financiara pentru programul SAPARD in Romania Institutiile abilitate de catre UE pentru gestionarea fondurilor SAPARD n Romnia Programul SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development) este un Program Special de Preaderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. A fost creat pentru sprijinirea tarilor aflate n perioada de preaderare n pregatirea pentru participarea la Politica Agricola Comuna. Obiectivele programului: -mbunatatirea vietii comunitatilor rurale; -crearea de locuri de munca n mediul rural si asigurarea unor venituri adecvate locuitorilor acestor zone; -mbunatatirea standardelor de calitate ale produselor agricole si piscicole, ale procesului de productie si de comercializare a acestora si aducerea lor la standardele practicate n Uniunea Europeana; -asigurarea unei dezvoltari durabile a spatiului rural; sprijinirea tarilor candidate n implementarea legislatiei Uniunii Europene corespunzatoare acestui sector. 10 state din centrul si estul Europei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia si Slovenia. - 1.01.2000-31.12.2006 Acordul Multianual de Finantare SAPARD semnat la 2 feb 2001 ntre Guvernul Romniei si Comisia Europeana, ratificat prin Legea 316/2001, a decis alocarea unei contributii financiare nerambursabile

Romniei n valoare de 1.142,5 mil Euro, angajata pentru perioada 2000-2006. La aceasta, se adauga contributia Guvernului Romniei (379,4 mil Euro) si contributia privata (862,2 mil Euro). n comparatie cu instrumentele PHARE si ISPA, programul SAPARD acorda statelor candidate responsabilitati depline n ceea ce priveste gestionarea proiectelor de investitii, ncepnd cu etapa de selectare si pna la efectuarea platilor. Agentia SAPARD este institutia responsabila cu implementarea 53

Domeniile de finantare tehnica si financiara a programului, aflata n subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. A avut n structura o unitate centrala si 8 Birouri regionale de implementare. Autoritatea Competenta -institutia responsabila pentru managementul financiar al fondurilor SAPARD revine Responsabilului National cu Autorizarea Finantarii (NAO) Fondul National din cadrul Ministerului Finantelor Publice. Autoritatea de Management responsabila pentru eficienta si corectitudinea coordonarii si raportarii rezultatelor mnitorizarii si evaluarii programului SAPARD revine Departamentului de Dezvoltare Rurala din cadrul Ministerului Agriculturii, padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). Organismul de Certificare responsabil cu auditul extern si certificarea conturilor anuale ale Agentiei SAPARD revine Curtii de Conturi a Romniei. Comitetul de Monitorizare cu rol n asigurarea eficientei si calitatii implementarii programului, n vederea atingerii obiectivelor specifice. Ca atributii ce-i revin: examinarea Raportului de evaluare intermediara, aprobarea Rapoartelor anuale de implementare si a Raportului final. Are n componenta sa reprezentanti ai organismelor guvernamentale cu responsabilitati n domeniu, parteneri sociali si observatori din partea Comisiei Europene. ncepnd cu 2004, presedintele Comitetului de Monitorizare este MAPDR. Organismele delegate prin protocoale de delegare cu: -Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si MAPDR care stabilesc cadrul juridic, administrativ si tehnic prin care Agentia Sapard deleaga Serviciilor Tehnice Delegate din cadrul ministerelor respective o serie de atributii pentru implementarea Masurii 2.1. si 1.1. -MAPDR si Ministerul Sanatatii si Familiei si Agentia SanitarVeterinara si pentru Siguranta Alimentelor pentru asigurarea certificarii conformitatii proiectelor cu standardele UE de mediu, sanitar si sanitar-veterinare. -ANCA (Agentia NAtionala de Consultanta Agricola) pentru diseminarea informatiilor catre beneficiari. n urma negocierilor cu EU, Romniei i-au fost aprobate n perioada 2000-2006, 11 masuri de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare si a spatiului rural, structurate pe 4 prioritati, astfel: Axa 1: mbunatatirea competitivitatii produselor agricole si piscicole prelucrate: 1.1 mbunatatirea procesului de prelucrare si comercializare a produselor agricole si piscicole; 1.2 mbunatatirea structurilor care se ocupa de controlul calitatii, controlul veterinar si sanatatea plantelor, de securitatea produselor alimentare si protectia consumatorului; Axa 2: mbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura: 2.1 Dezvoltarea si mbunatatirea infrastructurii rurale; 2.2 Managementul resurselor de apa; Axa 3: Dezvoltarea economica a zonelor rurale: 3.1 Investitii n exploatatii agricole; 3.2 nfiintarea de grupuri ale producatorilor agricoli; 54

Cine beneficiaza de fondurile SAPARD? Conditiile de finantare Criteriile generale de eligibilitate pentru beneficiarii privati 3.3 Metode de productie care au n vedere protejarea mediului nconjurator si conservarea mediului natural; 3.4 Diversificarea activitatilor economice; 3.5 Masuri forestiere. Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane: 4.1 mbunatatirea pregatirii profesionale; 4.2 Asistenta tehnica, inclusiv studii care sa contribuie la pregatirea si monitorizarea programului, precum si la campanii de publicitate si informare. Programul Sapard acorda prioritate proiectelor care au n vedere: -mbunatatirea eficientei pietei, a standardelor de calitate si calitatii si a standardelor privind securitate a produselor alimentare; - mentinerea actualelor locuri de munca si crearea altora noi; - protectia mediului nconjurator. n cadrul programului Sapard au putut solicita finantare urmatoarele categorii de beneficiari: - producatori agricoli si grupuri de producatori; - asociatii de fermieri; - ntreprinderi private; - consilii locale; - ONG-uri, etc. Toate proiectele sunt cofinantate cu fonduri de la Uniunea Europeana si bugetul national al Romniei. Regulile de co-finantare sunt diferite pentru beneficiarii privati si respectiv cei publici: -beneficiarii privati trebuie sa finanteze, cu fonduri proprii, minimum 50% din valoarea proiectului; -beneficiarii publici (comunitatile locale, de exemplu) pot beneficia de o finantare de 100% a proiectului lor, cu conditia ca acesta sa nu genereze venituri. Daca proiectul este generator de venituri, se aplica regula co-finantarii n proportie de 50%. n ceea ce priveste masurile de asistenta tehnica, ele pot primi finantare de pna la 100%, din fondurile Uniunii Europene. -proiectele trebuie sa fie plasate n zonele rurale si numai n cazul n care se refera la modernizarea sau extinderea unor capacitati deja existente pot fi plasate n zone urbane; -proiectele trebuie sa contribuie la mbunatatirea situatiei n zonele n care sunt localizate; -trebuie demonstrata fiabilitatea economica si financiara a proiectului prin intermediul unui studiu de fezabilitate si a unui plan de afaceri. Acesta din urma va fi cerut numai n situatia n care bugetul total eligibil pentru proiectul respectiv depaseste 50.000 Euro; -solicitantul sau angajatii acestuia, responsabili cu proiectul, trebuie sa-si dovedeasca cu documente experienta profesionala relevanta pentru respectivul proiect; -proiectele trebuie sa corespunda standardelor UE si romnesti privind protectia mediului nconjurator; -beneficiarii nu trebuie sa fii nregistrat pierderi financiare sau sa

aiba datorii catre bugetul de stat sau cel al asigurarilor sociale. In cadrul masurilor finantate prin programul SAPARD, beneficiarii eligibili au putut face investitii intr-o paleta larga de domenii printre Tipuri de investitii 55

Evaluarea gradului de absorbtie a fondurilor SAPARD n Romnia - la 31 martie 2006 care amintim: Pentru masura 1.1. - tipuri de investitii eligibile: -mbunatatirea si optimizarea fluxurilor de productie, prelucrare si marketing al produselor agricole si piscicole; -crearea sau modernizarea retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptionare, depozitare, conditionare, sortare si ambalare a produselor agricole si piscicole. Pentru masura 2.1. - tipuri de investitii eligibile: - construirea sau modernizarea de drumuri n zonele rurale; -investitii n sisteme de alimentare cu apa n sistem centralizat n zonele rurale; - investitii n retele de canalizari n sistem centralizat n zonele rurale. Pentru masura 3.1. - tipuri de investitii eligibile: -ferme de productie vegetala (culturi de cmp, horticultura -viticultura, pomicultura, sere); -ferme de crestere a animalelor si pasarilor (ferme de vaci, bivolite, oi, capre, porci, pasari, berbecuti si taurine). Pentru masura 3.4. -fondurile sunt alocate pentru proiecte de investitii in urmatoarele domenii: - servicii agricole, - agroturism, - alte tipuri de activitati de turism n spatiu rural, - activitati mestesugaresti, - acvacultura, -alte activitati complementare agriculturii: silvicultura, apicultura, melci si broaste, cultivarea si procesarea ciupercilor. Gradul de absorbie a fondurilor SAPARD n Romnia - la 31 martie 2006 Obiective de dezvoltare Sumele alocate Sumele angajate Grad de angajare (%) Sumele platite Grad de absorbti e (%) 1.1. mbunatatirea prelucrarii si marketingul produselor agricole si piscicole 676,8 385,6 56,97 175,5 25,93 1.2. mbunatatirea structurilor pentru calitate, controlul veterinar si fitosanitar si al calitatii produselor 48,0 0 0 0 0 2.1. Dezvoltarea infrastructurii rurale 534,3 480,8 89,98 378,3 70,8

3.1. Investitii n exploatatii agricole 496,5 162,5 32,72 86,1 17,33 3.2. Constituirea grupurilor de producatori 12,9 0 0 0 0 3.3. Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul nconjurator si sa mentina peisajul rural 38,7 0 0 0 0 3.4. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de venituri si activitati multiple 300,3 69,8 23,25 18,9 6,28 3.5. Silvicultura 247,90 0 00 56

4.1. mbunatatirea pregatirii 20,9 6,1 29,36 0 0 profesionale 4.2. Asistenta tehnica 7,9 2,5 31,92 1,5 18,36 TOTAL 2384,2 1107,3 46,44 660,3 27,7 Una dintre cele mai mari dificultati ntmpinate a constat n gradul redus de absorbtie a fondurilor comunitare alocate prin programul SAPARD. La data de 31 martie 2006, cu exceptia masurii 2.1. Dezvoltarea infrastructurilor rurale , toate celelalte masuri, s-au caracterizat printr-un grad scazut de absorbtie a fondurilor. Pe ansamblu, doar 27,7 % din fondurile alocate au fost absorbite iar gradul de accesare a fost de numai 43,1 %, comparativ cu Bulgaria (61,1 % pna n 2003) si respectiv 53 % pentru cele 10 state din Europa Centrala si de Est. Cauzele sunt legate n special de dificultatile de cofinantare, de lipsa plafoanelor de credite pentru agricultori la banci, de incoerenta si birocratie. Accesarea fondurilor comunitare este proba de foc a institutiilor implicate, expresia capacitatii administrative a personalului acestora. n conditiile n care Romnia contribuie la bugetul UE, dar fondurile spre Romnia nu sunt absorbite si se ntoarc la UE, aderarea ne-a costat scump, fara sa obtinem avantaje. Practica agricola, cunostintele despre plante si animale, despre activitatea fermei, despre aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice n ferma, stucturile economice si sociale din zonele rurale constituie alfabetul pe care trebuie sa-l cunoasca fiecare persoana care lucreaza n institutiile cu caracter agricol si n care se finanteaza agricultura. Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 9. Care este scopul si ce obiective are programul SAPARD? 10. Care este institutia principala abilitata sa coordoneze tehnic si financiar programul SAPARD in Romania si in ce perioada sa derulat programul? 11. Care sunt cele 4 prioritati ale programului SAPARD si cate masuri au fost finantate in cadrul lui? 12. Cine sunt beneficiarii programului SAPARD? 13. Care sunt principalele cauze ale gradului redus de absorbtie a fondurilor SAPARD? Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: Programul SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development) a fost creat pentru 57

sprijinirea tarilor aflate n perioada de preaderare n pregatirea pentru participarea la Politica Agricola Comuna. Obiectivele programului vizeaza mbunatatirea vietii comunitatilor rurale, crearea de locuri de munca n mediul rural si asigurarea unor venituri adecvate locuitorilor acestor zone, mbunatatirea standardelor de calitate ale produselor agricole si piscicole, ale procesului de productie si de comercializare a acestora si aducerea lor la standardele practicate n Uniunea Europeana, asigurarea unei dezvoltari durabile a spatiului rural; sprijinirea tarilor candidate n implementarea legislatiei Uniunii Europene corespunzatoare acestui sector. Alocatia angajata prgramul (axe) si nerambursabila n valoare de 1.142,5 mil Euro, pentru perioada 2000-2006 pentru Romania prin SAPARD a fost repartizata in cadrul a 4 prioritati 11 masuri.

Categoriile de beneficiari ai fondurilor SAPARD sunt: producatorii agricoli si grupurile de producatori, asociatiile de fermieri, ntreprinderi private, consilii locale, ONG-uri, etc. Conditiile de finantare prevad ca beneficiarii privati sa finanteze, cu fonduri proprii, minimum 50% din valoarea proiectului. Cei publici pot beneficia de o finantare de 100% a proiectului lor, cu conditia ca acesta sa nu genereze venituri. Cauzele gradului redus de absorbtie a fondurilor comunitare alocate prin programul SAPARD sunt legate n special de dificultatile de cofinantare, de lipsa plafoanelor de credite pentru agricultori la banci, de incoerenta si birocratie. 3.6. COMENTARII SI RASPUNSURI LA TESTE Intrebarea nr. 1 Programele de preaderare precum Phare, Ispa si Sapard au rolul de a reduce decalajele de dezvoltare dintre tarile n curs de dezvoltare si statele comunitare. Instrumentele financiare vin sa raspunda nevoilor acute din domeniile: infrastructura, industrie, servicii, intreprinderi mici si mijlocii, agricultura si protectia mediului. Intrebarea nr. 2 Acquis-ul comunitar reprezinta ansamblul de drepturi si obligatii comune ce leaga toate statele membre ale Uniunii Europene. Intrebarea nr. 3 Programul PHARE se concentreaza asupra a 3 obiective principale, fiecare beneficiind de aproximativ o treime din fondurile alocate: Dezvoltarea institutionala; Sprijinirea implementarii aquis-ului comunitar n diverse sectoare de activitate; Coeziune economica si sociala. 58

Intrebarea nr. 4 Pentru proiectele destinate agriculturii romnesti, au fost stabilite urmatoarele directii de alocare a fondurilor (20012003): Politica agricola si de dezvoltare rurala la nivel national si regional; ntarirea capacitatii administrative n sectorul fitosanitar; Consolidarea sistemelor de control a calitatii produselor agroalimentare; Dezvoltarea si consolidarea sectorului sanitar-veterinar; ntarirea capacitatii institutionale a sectorului piscicol; Armonizarea legislatiei si consolidarea capacitatii de administrare a aquis-ului n domeniul vinului si 4 prioritati de alocare a fondurilor in perioada urmatoare (2004-2006): Analiza economica a sectorului agroalimentar si orientarea acestuia n functie de politica si legislatia din UE Crearea institutiilor si sistemelor necesare pentru accesarea fondurilor europene postaderare Dezvoltarea rurala Asigurarea sigurantei alimentare, a cerintelor veterinare si firosanitare Intrebarea nr. 5 Scopul ISPA il reprezinta atingerea obiectivelor stabilite n Parteneriatul de Aderare pentru fiecare tara beneficiara si realizarea programelor nationale de mbunatatire a infrastructurii n domeniul mediului si transporturilor. Obiectivele majore vizeaza sprijinul pentru adaptarea standardelor de mediu la cele ale Uniunii Europene, extinderea si conectarea retelelor de transport nationale la cele transeuropene, familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate pentru accesarea Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. Intrebarea nr. 6 Domeniile beneficiare ISPA sunt: mediul inconjurator, transporturile si asistenta tehnica. Intrebarea nr. 7 Proiectele depuse n cadrul programului ISPA trebuie sa aiba un buget minim de 5 milioane Euro din care maxim 75% poate fi finantat din fondul ISPA, restul de 25% fiind asigurata de beneficiar drept cofinantare. Intrebarea nr. 8 Beneficiarii ISPA pot fi: autoritatile locale si centrale

(ministere de resort, consiliile judetene, primariile), regiile autonome si companiile nationale. Intrebarea nr. 9 59

Programul SAPARD a fost creat pentru sprijinirea tarilor aflate n perioada de preaderare n pregatirea pentru participarea la Politica Agricola Comuna. Obiectivele programului vizeaza mbunatatirea vietii comunitatilor rurale, crearea de locuri de munca n mediul rural si asigurarea unor venituri adecvate locuitorilor acestor zone, mbunatatirea standardelor de calitate ale produselor agricole si piscicole, ale procesului de productie si de comercializare a acestora si aducerea lor la standardele practicate n Uniunea Europeana, asigurarea unei dezvoltari durabile a spatiului rural; sprijinirea tarilor candidate n implementarea legislatiei Uniunii Europene corespunzatoare acestui sector. Intrebarea nr. 10 Institutia principala abilitata sa coordoneze tehnic si financiar programul SAPARD in Romania este Agentia SAPARD. Programul s-a derulat in ecartul 1.01.2000-31.12.2006. Intrebarea nr. 11 Programul SAPARD a avut 4 axe si 11 masuri. Axa 1 -mbunatatirea competitivitatii produselor agricole si piscicole prelucrateAxa 2 -mbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura Axa 3 - Dezvoltarea economica a zonelor rurale Axa 4 - Dezvoltarea resurselor umane: Intrebarea nr. 12 Categoriile de beneficiari eligibili ai fondurilor SAPARD sunt: producatorii agricoli si grupurile de producatori, asociatiile de fermieri, ntreprinderi private, consilii locale, ONG-uri, etc. Intrebarea nr. 13 Principalele cauze ale gradului redus de absorbtie a fondurilor comunitare alocate prin programul SAPARD sunt legate n special de dificultatile de cofinantare, de lipsa plafoanelor de credite pentru agricultori la banci, de incoerenta si birocratie 3.7. LUCRARE DE VERIFICARE NR. 3 ntrebarile /cerintele la care trebuie sa raspundeti sunt urmatoarele (punctajul este precizat la fiecare): 60

1. Care este rolul programelor de preaderare? (2p) 2. Ce obiective principale are Programul Phare? (2p) 3. Care este scopul si ce obiective majore are programul ISPA n Romnia? (2p) 4. Care este scopul si ce obiective are programul SAPARD? (2p) 5. Care sunt cele 4 prioritati ale programului SAPARD si cate masuri au fost finantate in cadrul lui? (1p) 6. Cine sunt beneficiarii programului SAPARD? (1p) 3.8. BIBLIOGRAFIE MINIMALA 1. Zahiu Letitia (coordonator), 2006 -Agricultura Uniunii Europene sub impactul Pol iticii Agricole Comune, Ed. Ceres, Bucuresti, ISBN 973-40-0751-3 2. *Cum se lucreaza cu PHARE, ISPA si SAPARD - Programe ale Uniunii Europeme, Romania, feb, 2004 3. *Ghidul utilizarii programelor Phare, Sapard, Ispa, Ministerul Integrarii Europe ne 4. *Raport anual privind implementarea programului SAPARD n Romnia n anul 2007 MADR, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD, versiune consolidata, nov 2009 5. *Portalul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit - http://www.apd rp.ro 61

UNITATEA DE INVATARE NR. 4 FINANTAREA POLITICII AGRICOLE COMUNE CUPRINS 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 4.6. 4.1. Prin Obiectivele unitatii de invatare nr. 4 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) Scheme si masuri de sprijin pentru platile directe Comentarii si raspunsuri la teste Lucrare de verificare nr. 4 Bibliografie minimala OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE NR. 4 studierea acestei unitati de invatare, veti fi in masura sa:

o cunoasteti modalitatile de sprijin financiar ale PAC; o va insusiti conditiile de eligibilitate si categoriile de cheltuieli ce se pot efectua in cadrul FEADR; o cunoasteti conditiile de acordare a platilor unice pe suprafata (SAPS); o definiti bunele conditii agricole si de mediu (GAEC). 4.2. FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALA (FEADR) Ce reprezinta FEADR? Institutii implicate n implementarea PNDR 2007-2013 Prioritatile programului Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de finantare creat de Uniunea Europeana pentru a sprijini tarile membre n implementarea Politicii Agricole Comune. Nu doar Romnia beneficiaza de acest Fond ci si alte state membre. FEADR reprezinta o oportunitate de finantare pentru spatiul rural romnesc, n valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, ncepnd cu 2007 si pna n 2013. Similar cu Programul SAPARD, si FEADR se va baza pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private. Fondurile europene vor putea fi accesate n baza a doua documentecheie: Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 si Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala. MAPDR -Directia Generala Dezvoltare Rurala care ndeplineste functia de Autoritate de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) si asigura gestionarea corespunzatoare a fondurilor comunitare, stabilind prioritatile si masurile concrete de actiune; Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), ca organism de plata, pentru toate masurile din PNDR, cu exceptia celor destinate zonelor defavorizate; Agentia de Plati si Interventie n Agricultura, de asemenea ca organism de plata, pentru zonele defavorizate. Acestea sunt repartizate pe 4 axe: Axa I Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic -45%

din totalul fondurilor UE, reprezentnd suma de 3.246.064.583 euro; Axa II mbunatatirea mediului si a zonelor rurale 25% din fondurile UE, n suma de 1.805.375.185 euro; 62

Ce se poate finanta din FEADR? Cine sunt beneficiarii eligibili? Axa III Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale 30% din fondurile europene, totaliznd suma de 2.046.598.320 euro; Axa IV LEADER primeste 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii, adica 123.462.653 euro. Fondurile nerambursabile europene vor fi acordate pentru urmatoarele tipuri de investitii private: Modernizarea exploatatiilor agricole (Axa I); Cresterea valorii economice a padurilor (Axa I); Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si silvice (Axa I); mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii (Axa I); Diversificarea activitatilor nonagricole (Axa III); Sprijin pentru crearea si dezvoltarea microntreprinderilor cu scopul de a promova spiritul ntreprinzator (Axa III); ncurajarea activitatilor turistice (Axa III); Servicii de baza pentru economia si populatia rurala (Axa III). De asemenea, se acorda fonduri nerambursabile europene pentru urmatoarele tipuri de investitii publice: mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii (Axa I); mbunatatirea valorii economice a padurii (Axa I); ncurajarea activitatilor turistice (Axa III); Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea si mbunatatirea mostenirii rurale(Axa III). Pentru investitii private: Persoana Fizica Autorizata/Asociatie Familiala (PFA/AF) Este cea mai simpla forma de beneficiar eligibil, n linii mari acest statut obtinndu-se prin autorizare la primaria locala. AVANTAJE: procedura simpla, contabilitate simplificata, impozitare mica. DEZAVANTAJE: nu se pot face angajari/pot lucra doar membrii asociatiei familiale, persoana trebuie sa aiba studii n domeniul n care se face autorizarea activitatii, limitarea eventualelor extinderi, etc. Asociatii n domeniu cu statut juridic, Grupuri de producatori si Cooperative Este forma cea mai agreata de catre mecanismele comunitare, deoarece sprijinul financiar nerambursabil se adreseaza direct mai multor persoane, iar investitia va avea un impact mult mai mare. AVANTAJE: investitii cu acoperire mare, ntarirea comunitatii, posibilitatea accesarii si altor subventii pentru dezvoltarea asocierii si gruparii fermierilor, mpartirea riscului. DEZAVANTAJE: procedura de nfiintare mai complexa. Microntreprinderi si ntreprinderi mici si mijlocii (IMM) Clasificarea n acesta categorie se face potrivit OG nr. 27/2006, pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea nfiintarii si dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii: -microntreprinderile: pna la 9 angajati si mai putin de 2 milioane

de euro cifra de afaceri; -ntreprinderi mici: ntre 10 si 49 de salariati si mai putin de 10 63

Conditii de participare Ce cheltuieli se pot face din FEADR? milioane de euro cifra de afaceri; -ntreprinderi mijlocii: ntre 50 si 249 de angajati si mai putin de 50 de milioane de euro cifra de afaceri. Pentru investitii publice: Consilii locale/Asociatii ale consiliilor locale; Administratorii fondului forestier de stat. Pentru a fi eligibila o investitie realizata cu ajutorul FEADR, aceasta poate sa fie amplasata pe teritoriul Romniei (att n spatiul rural, ct si n orase sau municipii) n care se pot desfasura, cu respectarea prevederilor legislatiei n vigoare, activitati ncadrate n urmatoarele domenii economice: a) productie agricola vegetala si/sau zootehnica si silvica; b) procesarea industriala a produselor agricole, silvice pentru prima si a doua procesare (mai putin sectorul silvic pentru a doua procesare); c) servicii de turism si de agrement rural. Investitiile pentru activitati mestesugaresti, artizanale si de mica industrie se pot amplasa doar n spatiul rural. Fondurile nerambursabile se pot obtine doar pentru anumite tipuri de cheltuieli, n functie de specificul investitiei si doar dupa ce ati efectuat cheltuielile respective. - pentru domeniul privat: 1. Construirea, modernizarea si extinderea cladirilor si a constructiilor conexe unitatii de productie. Pentru modernizare, daca investitia are n vedere extinderea cladirilor existente si/sau construirea unor anexe noi, acestea trebuie sa fie justificate si sa serveasca modernizarii propriu-zise. 2. Achizitionarea de utilaje si echipamente noi, inclusiv IT, software, hardware. 3. Cheltuieli reprezentnd plata arhitectilor, inginerilor si consultantilor, a studiilor de fezabilitate, achizitionarea de patente si licente n procentele prevazute n fisele tehnice ale masurilor. Cheltuielile pentru ntocmirea documentatiei necesare proiectului sunt singurele care pot fi efectuate nainte de semnarea contractului de finantare cu APDRP. 4. Achizitionarea de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificarii lor n studiul de fezabilitate/memoriu justificativ/plan de afaceri, cu o capacitate de transport bine fundamentata. Mijlocul de transport trebuie sa deserveasca activitatea, iar achizitionarea acestuia n scopul amintit trebuie sa fie bine documentat n anexele cererii de finantare. Acest activ nu va deservi personalul sau proprietarul investitiei n interes personal. 5. Unelte si instrumente specifice, inclusiv acelea pentru protectia mpotriva incendiilor si cele pentru protectia muncii. 6. Achizitionarea de teren, la nivelul a maxim 10% din valoarea totala a proiectului, numai n cazul stramutarii exploatatiei pentru a respecta standardele de mediu. - pentru domeniul public: construirea si/sau modernizarea drumurilor de exploatatie care sa asigure accesul nerestrictionat la exploatatiile agricole rezultate n urma actiunii de comasare a parcelelor de teren

64

agricol, inclusiv a drumurilor forestiere; facilitarea accesului la surse de energie si extinderea sistemelor de irigatii si drenaj in vederea mbunatatirii conditiilor de productie; construirea si/sau modernizarea retelelor de alimentare cu apa, inclusiv sursa de apa; construirea si/sau modernizarea retelelor de canalizare; prima nfiintare si extinderea retelei electrice de joasa tensiune si/sau a retelei publice de iluminat din mediul rural; efectuarea lucrarilor pentru corectarea torentilor situati n fondul agricol si forestier; lucrari de mbunatatire a calitatii solului din padure; echipamente pentru recoltarea semintelor forestiere; masini, utilaje, echipamente si instalatii pentru activitatea de producere a puietilor forestieri, gospodarirea padurilor, inclusiv pentru activitatea de recoltare a produselor forestiere (lemnoase si nelemnoase); lucrari de transformare a padurilor de folosinta silvo-pastorala n paduri de folosinta forestiera. cheltuieli reprezentnd plata arhitectilor, inginerilor si consultantilor, a studiilor de fezabilitate, achizitionarea de patente si licente; cheltuielile pentru ntocmirea documentatiei necesare proiectului sunt singurele care pot fi efectuate nainte de semnarea Contractului de finantare cu APDRP. construirea, modernizarea si dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare si vizitare turistica; dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice; amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de interes public; investitii legate de refacerea n scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ngust, a amenajarilor complementare acestora, reconditionarea echipamentelor si utilajelor; investitii legate de nfiintarea si amenajarea de poteci rurale, spatii de parcare. nfiintarea de drumuri noi, extinderea si mbunatatirea retelei de drumuri de interes local ce apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla, asa cum sunt definite si clasificate n legislatia nationala n vigoare; prima nfiintare, extinderea si mbunatatirea retelei de apa/apa

uzata (captare, statii de tratare, alimentare, canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale avnd sub 10.000 locuitori echivalenti; achizitia/dotarea cu echipamente de producere de energie regenerabila n scop public; prima nfiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte localitati rurale sau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea; prima nfiintare, extinderea si mbunatatirea platformelor de depozitare a deseurilor si dotarea cu echipamente de 65

Ce cheltuieli nu se pot face din FEADR? management al deseurilor. nfiintarea, amenajarea spatiilor de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport etc.); Renovarea cladirilor publice (ca de ex. primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea de trguri etc); investitii noi n infrastructura sociala si dotarea aferenta pentru centre de ngrijire copii, batrni si persoane cu nevoi speciale; achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea locala si amenajarea de statii de autobuz; achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, ntretinere spatii verzi etc.); investitii de renovare, modernizare si utilarea aferenta a asezamintelor culturale (biblioteci, camine culturale, centre pentru conservarea si promovarea culturii traditionale etc.), inclusiv achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale traditionale utilizate de acestea n vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial; de asemenea vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare si montaj. restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din spatiul rural -grupa B2 si natural local (pesteri, copaci seculari, cascade etc); studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii; achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural. - pentru investitiile private: -Cumpararea, nchirierea sau luarea n leasing a cladirilor; -Impozite, taxe vamale, taxe de import , alte venituri de la bugetul de stat. -Costuri operationale, inclusiv costuri de ntretinere si chirie. -Comisioane bancare, costurile garantiilor, cheltuieli juridice si alte -cheltuieli similare. -Orice alte cheltuieli stipulate n fisele tehnice ale masurilor ca fiind -neeligibile. - pentru investitiile public: -activitatile legate de asigurarea regenerarii padurii dupa eliminarea arboretului n urma ultimei taieri (art. 18 din R 1974/2005); -TVA-ul, cu exceptia TVA-ului nerambursabil conform art. 71 (3) lit. a) din Reglementarea Consiliului nr. 1698/2005; -comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare; -cheltuieli pentru proiectare realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia anexelor tehnice ale Cererii de finantare; -costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP; 66

-cheltuieli efectuate de administratia publica, incluznd APDRP si n special cheltuieli de regie, chirii si salarii ale personalului angajat n activitati de management, implementare, monitorizare si control; achizitia de bunuri second hand; -costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de asigurare, etc. leasingul este eligibil doar daca rezulta transferul de proprietate al bunului n posesia beneficiarului n perioada de implementare a proiectului, pna la ultima cerere de plata; impozite, taxe vamale, taxe de import; -lucrarile de infrastructura care primesc finantari din alte fonduri nationale si/sau externe. Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 1. Care sunt axele FEADR-ului? 2. Ce se poate finanta din FEADR? 3. Cine sunt beneficiarii eligibili pentru FEADR? 4. Ce cheltuieli se pot face prin FEADR? Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de finantare creat de Uniunea Europeana pentru a sprijini tarile membre n implementarea Politicii Agricole Comune. Prioritatile programului sunt grupate in 4 axe: Axa I Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic ; Axa II mbunatatirea mediului si a zonelor rurale Axa III Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale Axa IV LEADER . Beneficiarii eligibili pentru sectorul privat sunt PFA/AF, Asociatii, Grupuri de producatori, Cooperative, microintreprinderi, IMM-uri iar pentru sectorul public Consilii locale sau Asociatii ale consiliilor locale, Administratorii fondului forestier de stat. Principalele cheltuieli eligibile pentru investitiile private sunt: construirea, modernizarea si extinderea cladirilor si a constructiilor conexe unitatii de productie. achizitionarea de utilaje si echipamente noi, IT, software, hardware, plata arhitectilor, inginerilor si consultantilor, a studiilor de fezabilitate, achizitionarea de patente si licente, achizitionarea de mijloace de transport noi, unelte si instrumente specifice,

67

achizitionarea de teren, la nivelul a maxim 10% din valoarea totala a proiectului, numai n cazul stramutarii exploatatiei pentru a respecta standardele de mediu. 4.3. SCHEME SI MASURI DE SPRIJIN PENTRU PLATILE DIRECTE Masurile de sprijin Schema de plata unica pe suprafata (SAPS) Institutia coordonatoare Perioada de depunere a cererilor n anul 2011 s-a putut beneficia de sprijin financiar, din fondurile europene si de la bugetul national, n cadrul urmatoarelor scheme / masuri de sprijin: Schema de plata unica pe suprafata (SAPS); Plati nationale directe complementare (PNDC): PNDC 1: culturi n teren arabil; PNDC 2: in pentru fibra; PNDC 3: cnepa pentru fibra; PNDC 4: tutun; PNDC 5: hamei; PNDC 6: sfecla de zahar. Schema de plata separata pentru zahar; Plati tranzitorii pentru tomate destinate procesarii; Plati compensatorii pentru masurile de dezvoltare rurala: Masura 211 -Plati compensatorii pentru zonele montane defavorizate; Masura 212 -Plati compensatorii pentru zonele specific si semnificativ defavorizate din punct de vedere natural. Masura 214 - Plati de Agro-mediu: Pachetul 1 (P1) - pajisti cu nalta valoare naturala; Pachetul 2 (P2) - practici agricole traditionale; Pachetul 3 (P3) - pajisti importante pentru pasari; Pachetul 4 (P4) - culturi verzi; Pachetul 5 (P5) - agricultura ecologica. Se pot combina pe aceeasi parcela: P1 cu P2 sau P4 cu P5. SAPS reprezinta schema de plata n cadrul careia se acorda o suma stabilita pe hectar, platibila o data pe an, decuplata total de productie (neconditionat de obtinerea de productie) cf. art. 122 si art. 124 din Regulamentul CE nr. 73/2009. Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) este institutia care prin Directia IACS are ca principala atributie crearea si implementarea Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS) in vederea gestionarii cererilor de plata pentru schemele de sprijin pe suprafata, conform cerintelor UE. Pentru a beneficia de sprijinul financiar, trebuie sa te prezenti la sediul APIA, n perioada 1 Martie -15 Mai n toate zilele lucratoare, sa completezi si sa depui cererea de sprijin n format

standard. Pentru depunerea cererii dupa data limita, se vor aplica penalitati de 1 % la suta pentru fiecare zi lucratoare de ntrziere. Dupa data de 9 iunie, cererea de sprijin nu mai este admisa la calculul platii pentru anul n curs! Conform art. 7 alin.(1), din OUG nr. 125/2006 modificata prin Ordonanta nr.16/2009, pentru a beneficia de acordarea de plati n cadrul schemei de plata unica pe suprafata, solicitantii trebuie sa fie Conditii de acordare a platii unice pe suprafata 68

Cine sunt beneficiarii sprijinului SAPS? Documentele necesare nscrisi n Registrul unic de identificare, administrat de APIA, sa depuna o cerere de solicitare a platilor la termen si sa ndeplineasca urmatoarele conditii generale: Sa exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha, iar suprafata parcelei agricole sa fie de cel putin 0,3 ha; n cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau arbustilor fructiferi, suprafata minima a parcelei trebuie sa fie de cel putin 0,1 ha; sa declare toate parcelele agricole; nedeclararea ntregii suprafete utilizate atrage dupa sine sanctiuni; sa nscrie, sub sanctiunea legii penale, date reale, complete si perfect valabile n formularul de cerere de plata directa pe suprafata si n documentele anexate, inclusiv lista suprafetelor; sa fie de acord ca datele din formularul de cerere de plata sa fie introduse n baza de date IACS, procesate si verificate n vederea calcularii platii si transmise autoritatilor responsabile n vederea elaborarii de studii statistice si de evaluari economice, n conditiile Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare; sa respecte bunele conditii agricole si de mediu, reglementate prin legislatia nationala, pe toata suprafata agricola a exploatatiei; sa prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinta si sa poata face dovada ca utilizeaza terenul pentru care s-a depus cererea; sa furnizeze toate informatiile solicitate de APIA, n termenele stabilite; sa permita efectuarea controalelor de catre APIA sau de catre alte organisme abilitate n acest sens; sa marcheze limitele parcelei utilizate, atunci cnd este cultivata cu aceeasi cultura cu a parcelelor nvecinate; sa comunice n termen de 10 zile lucratoare, n scris, APIA orice modificare a datelor declarate n cererea de plata survenita n perioada cuprinsa ntre data depunerii si data acordarii platii. Aceste modificari se refera la suprafata agricola utilizata a exploatatiei, transferarea proprietatii fermei catre un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbari ale informatiilor din formularul de cerere . Beneficiarii platilor directe n cadrul schemei de plata unica pe suprafata pot fi persoanele fizice sau juridice care exploateaza terenul agricol pentru care solicita plata, n calitate de proprietari, arendasi, concesionari, asociati administratori n cadrul asociatiilor n participatiune, locatari sau alte asemenea. Arendatorul, concedentul si/sau locatorul nu beneficiaza de plati directe pentru terenul arendat, concesionat si/sau nchiriat. Alaturi de Cererea de sprijin trebuie atasat: Copie CI/BI/ pasaport; Dovada cont bancar activ; Pentru persoanele juridice - actele care atesta forma de organizare, nregistrarea fiscala si numirea/desemnarea unui administrator, dupa caz, n original; 69

Bunele conditii agricole si de mediu Daca esti administratorul numit al unei forme de asociere simpla (fara personalitate juridica), trebuie sa prezinti si contractul de societate; Daca depui cererea printr-un mputernicit, acesta trebuie sa prezinte documentul de mputernicire valid si copia dupa CI/BI personal. De asemenea, ataseaza la dosar si copia dupa CI/BI a titularului de cerere; Daca utilizezi apa pentru irigatii, trebuie sa depui documentele care dovedesc dreptul de utilizare a apei; n situatia n care declari, n cerere, ca utilizezi suprafete mai mari fata de suprafata determinata n campania anterioara, trebuie sa prezinti documentele doveditoare ale dreptului de utilizare; Pentru suprafetele de pasuni comunale, sa depui declaratiile de eligibilitate din formularul de cerere, dupa caz; n cazul accesarii Pachetului 5 -agricultura ecologica, trebuie anexate urmatoarele documente: copie a contractului ncheiat ntre organismul de inspectie si certificare si beneficiar; copie dupa fisa de nregistrare a beneficiarului n agricultura ecologica; copie dupa certificatul de conformitate sau master certificat. Dosarul cererii cuprinde si documentele aferente PNDC si cele aferente masurilor de dezvoltare rurala, dupa caz. I. Standarde privind evitarea eroziunii solului: GAEC 1 -Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie sa fie acoperit cu culturi de toamna si / sau sa ramna nelucrat dupa recoltare pe cel putin 20% din suprafata arabila totala a fermei; GAEC 2 -Lucrarile solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prasitoare, se efectueaza de-a lungul curbelor de nivel; GAEC 3 -Se mentin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007. II. Standarde pentru mentinerea continutului de materie organica n sol, prin aplicarea unor practici agricole corespunzatoare: GAEC 4 -Floarea soarelui nu se cultiva pe aceeasi parcela mai mult de doi ani consecutiv; GAEC 5 -Arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil nu este permisa dect cu acordul autoritatii competente pentru protectia mediului. III: Standarde pentru mentinerea structurii solului: GAEC 6 -Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat n conditii de umiditate excesiva a solului. IV. Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de ntretinere a terenurilor agricole: GAEC 7 -ntretinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de pasunat sau prin cosirea lor cel putin o data pe an; GAEC 8 - Nu este permisa arderea pajistilor permanente: GAEC 9 -Nu este permisa taierea arborilor solitari si/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole; GAEC 10 -Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu mai sunt exploatate pentru 70

Platile nationale directe complementare n sectorul vegetal (PNDC) Masuri de dezvoltare rurala productie. V. Standarde privind protejarea si gestionarea apei: GAEC 11. Respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigatii n agricultura. Platile nationale directe complementare -PNDC sunt platile care suplimenteaza, din bugetul national, pe cele primite prin schema unica de plata pe suprafata - SAPS. Platile nationale directe complemetare se acorda cu respectarea conditiilor SAPS si a conditiilor specifice impuse de legislatia europeana si nationala pentru culturile respective -conform OUG nr. 125/2006, Ordinului MADR nr. 246/2008, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 132 din Regulamentul CE nr. 73/2009. In anul 2011 s-a acordat sprijin financiar pentru culturile in teren arabil (cereale, plante industriale, culturi proteice, radacinoase, legume proaspete, pepeni, flori si plante ornamentale, plante de nutret, loturi semincere, pajisti temporare etc. De asemenea s-a acordat sprijin pentru inul si canepa pentru fibra, tutun, hamei, sfecla de zahar, tomate pentru procesare. n temeiul Acordului Cadru de Delegare, APDRP a delegat catre Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) implementarea si atributiile specifice functiei de plata din surse aferente bugetului national pentru masurile din Axa 2 din PNDR. n cadrul Axei 2 din PNDR, pentru perioada 2007-2013 sunt prevazute masuri cu finantare FEADR si buget national, ce vizeaza acordarea de plati compensatorii pe suprafata pentru utilizatorii de terenuri agricole, n cadrul urmatoarelor masuri: Sprijin pentru zona montana defavorizata (ZMD) . Masura 211 . Masura 212 Sprijin pentru zone defavorizate, altele dect zona montana (zona semnificativ defavorizata si zonele defavorizate de conditii naturale specifice) ZSD si ZDS . Masura 214 Plati de agro-mediu Cerintele specifice/de management sunt detaliate n cadrul fisei tehnice a masurii 214 din PNDR 2007-2013. Pentru masurile 211, 212, 214-ecoconditionalitatea implica respectarea GAEC pe toata exploatatia. Sprijinul financiar este oferit sub forma unor plati anuale fixe pe hectar de teren agricol utilizat situat n cadrul zonelor desemnate ca eligibile n cadrul masurilor. Sumele acordate n cadrul masurilor respective se cumuleaza cu platile directe pe suprafata acordate de APIA si de asemenea pot fi cumulate ntre ele n zonele desemnate ca eligibile pentru mai multe masuri. Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 5. Care sunt masurile de sprijin pentru plata pe suprafata si ce institutie gestioneaza fondurile? 71

6. Care este perioada de depunere a cererilor pentru plata pe suprafata? 7. Care sunt conditii de acordare a platii unice pe suprafata? 8. Numiti principalele bune conditii agricole si de mediu. Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: Masurile de sprijin pentru platile directe sunt: Schema de plata unica pe suprafata (SAPS); Plati nationale directe complementare (PNDC), Schema de plata separata pentru zahar; Plati tranzitorii pentru tomate destinate procesarii; Plati compensatorii pentru masurile de dezvoltare rurala (Masura 211 -Plati compensatorii pentru zonele montane defavorizate; Masura 212 -Plati compensatorii pentru zonele specific si semnificativ defavorizate din punct de vedere natural; Masura 214 - Plati de Agro-mediu). SAPS reprezinta schema de plata n cadrul careia se acorda o suma stabilita pe hectar, platibila o data pe an, decuplata total de productie. Institutia care gestioneaza schemele de plati directe este Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA). Perioada de depunere a cererilor este in fiecare an intre 1 Martie si 15 Mai. Cererea de sprijin depusa dupa data de 9 iunie, nu mai este admisa la calculul platii pentru anul n curs. Pentru a beneficia de acordarea de plati n cadrul schemei de plata unica pe suprafata, solicitantii trebuie sa fie nscrisi n Registrul unic de identificare, administrat de APIA si sa depuna o cerere de solicitare a platilor la termen. Totodata ei trebuie sa ndeplineasca o serie de conditii generale. Beneficiarii platilor directe n cadrul schemei de plata unica pe suprafata pot fi persoanele fizice sau juridice care exploateaza terenul agricol pentru care solicita plata, n calitate de proprietari, arendasi, concesionari, asociati administratori n cadrul asociatiilor n participatiune, locatari sau alte asemenea. Bunele conditii agricole si de mediu prevad respectarea urmatoarelor standarde si anume: Standarde privind evitarea eroziunii solului; Standarde pentru mentinerea continutului de materie organica n sol, prin aplicarea unor practici agricole corespunzatoare; Standarde pentru mentinerea structurii solului; Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de ntretinere a terenurilor agricole; Standarde privind protejarea si gestionarea apei. Platile nationale directe complementare -PNDC sunt platile care suplimenteaza, din bugetul national, pe cele primite prin schema unica de plata pe suprafata - SAPS. Sprijinul financiar oferit pentru masurile de dezvoltare rurla

sunt sub forma unor plati anuale fixe pe hectar de teren 72

agricol utilizat situat n cadrul zonelor desemnate ca eligibile n cadrul masurilor. 4.4. COMENTARII SI RASPUNSURI LA TESTE Intrebarea nr. 1 Axele FEADR-ului sunt dupa cum urmeaza: Axa I Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic ; Axa II mbunatatirea mediului si a zonelor rurale Axa III Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale Axa IV LEADER . Intrebarea nr. 2 Fondurile nerambursabile europene vor fi acordate pentru urmatoarele tipuri de investitii private: modernizarea exploatatiilor agricole, cresterea valorii economice a padurilor, cresterea valorii adaugate a produselor agricole si silvice. imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii, diversificarea activitatilor nonagricole, sprijin pentru crearea si dezvoltarea microntreprinderilor cu scopul de a promova spiritul ntreprinzator, incurajarea activitatilor turistice, servicii de baza pentru economia si populatia rurala. Pentru investitii publice avem imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii, imbunatatirea valorii economice a padurii, incurajarea activitatilor turistice, eenovarea, dezvoltarea satelor, conservarea si mbunatatirea mostenirii rurale. Intrebarea nr. 3 Beneficiarii eligibili pentru sectorul privat sunt PFA/AF, Asociatii, Grupuri de producatori, Cooperative, microintreprinderi, IMM-uri iar pentru sectorul public Consilii locale sau Asociatii ale consiliilor locale, Administratorii fondului forestier de stat. Intrebarea nr. 4 Principalele cheltuieli eligibile pentru investitiile private sunt: construirea, modernizarea si extinderea cladirilor si a constructiilor conexe unitatii de productie. achizitionarea de utilaje si echipamente noi, IT, software, hardware, plata arhitectilor, inginerilor si consultantilor, a studiilor de fezabilitate, achizitionarea de patente si licente, achizitionarea de mijloace de transport noi, unelte si instrumente specifice, achizitionarea de teren, la nivelul a maxim 10% din valoarea totala a proiectului, numai n cazul stramutarii exploatatiei pentru a respecta standardele de mediu. Intrebarea nr. 5 73

Masurile de sprijin pentru platile directe sunt: Schema de plata unica pe suprafata (SAPS); Plati nationale directe complementare (PNDC), Schema de plata separata pentru zahar; Plati tranzitorii pentru tomate destinate procesarii; Plati compensatorii pentru masurile de dezvoltare rurala (Masura 211 -Plati compensatorii pentru zonele montane defavorizate; Masura 212 -Plati compensatorii pentru zonele specific si semnificativ defavorizate din punct de vedere natural; Masura 214 - Plati de Agro-mediu). Intrebarea nr. 6 Perioada de depunere a cererilor este in fiecare an intre 1 Martie si 15 Mai. Cererea de sprijin depusa dupa data de 9 iunie, nu mai este admisa la calculul platii pentru anul n curs. Intrebarea nr. 7 Pentru a beneficia de acordarea de plati n cadrul schemei de plata unica pe suprafata, solicitantii trebuie sa fie nscrisi n Registrul unic de identificare, administrat de APIA si sa depuna o cerere de solicitare a platilor la termen. Totodata ei trebuie sa ndeplineasca o serie de conditii generale. Printre acestea, amintim: sa exploateze un teren agricol cu o suprafata de cel putin 1 ha, iar suprafata parcelei agricole sa fie de cel putin 0,3 ha; sa declare toate parcelele agricole; sa nscrie date reale, complete si perfect valabile n formularul de cerere de plata; sa fie de acord ca datele din formularul de cerere de plata sa fie introduse n baza de date IACS; sa respecte bunele conditii agricole si de mediu; sa permita efectuarea controalelor de catre APIA etc. Intrebarea nr. 8 Bunele conditii agricole si de mediu prevad respectarea urmatoarelor standarde si anume: Standarde privind evitarea eroziunii solului; Standarde pentru mentinerea continutului de materie organica n sol, prin aplicarea unor practici agricole corespunzatoare; Standarde pentru mentinerea structurii solului; Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de ntretinere a terenurilor agricole; Standarde privind protejarea si gestionarea apei. 4.5. LUCRARE DE VERIFICARE NR. 4 ntrebarile /cerintele la care trebuie sa raspundeti sunt urmatoarele (punctajul este precizat la fiecare): 1. Ce se poate finanta din FEADR? (2p) 74

2. Cine sunt beneficiarii eligibili pentru FEADR? (1p) 3. Ce cheltuieli se pot face prin FEADR pentru investitiile private? (2p) 4. Care este perioada de depunere a cererilor pentru plata pe suprafata? (1p) 5. Care sunt conditii de acordare a platii unice pe suprafata? (2p) 6. Numiti principalele bune conditii agricole si de mediu. (2p) 4.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALA 14. Zahiu Letitia (coordonator), 2006 - Agricultura Uniunii Europene sub impactu l Politicii Agricole Comune, Ed. Ceres, Bucuresti, ISBN 973-40-0751-3 15. *Reglementarea Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finantarea politici i agricole comune 16. *Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), cu modificarile si completarile ulterioare 17. *Regulamentul (CE) nr. 1120/2009 al Comisiei din 29 octombrie 2009 de stabil ire a normelor de aplicare a schemei de plata unica prevazute n titlul III din Regulame ntul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru sistemel e de ajutor direct pentru agricultori n cadrul politicii agricole comune .i de institu ire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori. 18. *Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor d e plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda n agricultura nce pnd cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatil e agricole si alte forme de asociere n agricultura, aprobata prin Legea nr. 139/2007, cu com pletarile si modificarile ulterioare; 19. *Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 2013 (PNDR), versiunea consoli data 20. *Ghidul SAPS vers 3.0 APIA 21. *Portalul Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura - http://www.apia. org.ro 22. *Portalul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit - http://www .apdrp.ro 75

UNITATEA DE INVATARE NR. 5 PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA 2007-2013 CUPRINS 5.1. 5.2. ala 5.3. 5.4. 5.5. 5.6. 5.7. 5.1. Prin Obiectivele unitatii de invatare nr. 5 Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) - prezentare gener Masura 112 - Instalarea tinerilor fermieri Masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole Comentarii si raspunsuri la teste Lucrare de verificare nr. 5 Bibliografie minimala OBIECTIVELE UNITATII DE INVATARE NR. 5 studierea acestei unitati de invatare, veti fi in masura sa:

o prezentati scopul si prioritatile Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013; o cunoasteti tipurile de investitii in cadrul masurilor specifice apartinand axelor PNDR; o nominalizati institutiile implicate in coordonarea si implementarea PNDR o precizati beneficiarii eligibili pentru investitiile realizate prin masurile PNDR; o detailati obiectivele Masurii 112 si 121 o nominalizati beneficiarii si categoriile de benficiari eligibili pentru Masurile 112 si 121 o precizati nivelul de finantare al Masurilor 112 respectiv 121 o cunoasteti cheltuielile eligibile pentru proiectele depuse in cadrul Masurilor 112, 121 5.2. PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA 2007-2013 (PNDR) PREZENTARE GENERALA Definitie Bugetul PNDR Scopul programului Prioritatile Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) este programul prin care se acorda fonduri europene nerambursabile pentru investitii private si publice care vor asigura dezvoltarea satelor din Romnia. Banii disponibili, respectiv fondurile nerambursabile pentru realizarea acestui program sunt de aproximativ 10 miliarde de euro Din acestia, aproximativ 8 miliarde de euro sunt bani alocati Romaniei de Uniunea Europeana, restul provenind de la bugetul national. PNDR este destinat dezvoltarii zonelor rurale din Romania prin crearea conditiilor moderne de trai in societatile rurale si prin

identificarea unor oportunitati reale pentru toti cei care vor sa ramana in spatiul rural. Un alt obiectiv al PNDR este pastrarea diversitatii la sate ca un patrimoniu socio-cultural integrat european. Pentru realizarea obiectivelor, au fost stabilite prioritati de finantare 76

programului Investitii finantate prin Axa I prin PNDR denumite generic axe. Acestea sunt in numar de patru si sunt intitulate astfel: Axa I: Cresterea competitivitatii produselor agricole si silvice Axa II: Imbunatatirea mediului si spatiului rural Axa III: Cresterea calitatii vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale Axa IV: LEADER Fondurile nerambursabile alocate pentru Cresterea competitivitatii produselor agricole si silvice (Axa I) sunt de 3,97 miliarde de euro. Fondurile vizeaza investitii pentru: -Modernizarea exploatatiilor agricole in sectoarele prioritare (Masura 121) -bugetul masurii este de 992 milioane de euro. Sectoarele prioritare sunt sectorul vegetal (legume, pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii, culturi de camp, pepinieere precum si plantatii de vita de vie pentru vin si struguri de masa) si sectorul de crestere a animalelor (bovine pentru lapte, pentru carne, porcine, ovine si caprine, pasari in sistem extensiv si pentru oua de consum). Infiintarea si modernizarea unitatilor de procesare a produselor agricole si silvice (Masura 123) -bugetul masurii este de 1,07 miliarde de euro. Sectoarele prioritare pentru produsele agricole sunt: lapte si produse lactate; carne, produse din carne si oua, cereale si panificatie, legume, fructe si cartofi, seminte oleaginoase, miere de albine, vin dar si obtinerea si utilizrea biocombustibililor. Sectoarele prioritare de productie primara pentru produsele forestiere: lemnoase si nelemnoase (ciuperci, fructe de padure, seminte, taninuri, plante medicinale etc cu exceptia produselor rezultate din activitatea de vanatoare). Modernizarea infrastructurii agricole si silvice (Masura 125) bugetul masurii este de 476 milioane de euro. Fondurile nerambursabile se acorda pentru construirea sau modernizarea drumurilor de acces, poduri si podete in exploatarile agricole sau silvice; modernizarea si/sau retehnologizarea sistemelor de irigatii, a celor de desecare si drenaj ori a altor lucrari de imbunatatir funciare; corectarea torentilor situati in fondul funciar agricol sau silvic; infrastructura feroviara forestiera si instalatii de transport pe cablu (funiculare). Investitii pentru cresterea eficientei economice a padurilor (Masura 122) -bugetul masurii este de 198 milioane de euro. Proiectele trebuie sa se refere la padurile care se supun regimului silvic pentru care s-au elaborat planuri de amenajare silvica. nfiintarea si functionarea administrativa a grupurilor de producatori (Masura 142) - bugetul masurii este de 139 milioane de euro. Instalarea tinerilor fermieri (Masura 112) n mediul rural -bugetul masurii este de 337 milioane de euro. Fondurile nerambursabile sunt acordate acelor tineri fermieri (pana in 40 de ani) care ncep pentru prima oara o activitate agricola ca si prezinta un Plan de afaceri care cuprinde detalii ale investitiilor ce urmeaza a fi realizate. Fermele agricole de semi-subzistenta (Masura 141) -bugetul masurii este de 476 milioane de euro. Fondurile se acorda pe baza unui Plan de afaceri pentru restructurarea exploatatiei agricole doar 77

Investitii finantate prin Axa II fermierilor, persoane fizice si persoane fizice autorizate, n vrsta de pna la 62 de ani. Instruirea, pregirea si informarea persoanelor care desfasoara activitati agricole, silvice sau lucreaza n industria alimentara (Masura 111) -bugetul masurii este de 119 milioane de euro. Finantarea este acordata pentru programe de formare profesionala de scurta durata. Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta agricultorilor (Masura 143) bugetul masurii este de 159 milioane de euro. Fondurile sunt destinate ntocmirii documentelor n vederea obtinerii finantarii nerambursabile acordate prin PNDR pentru instalarea tinerilor fermieri, sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenta, prima mpadurire a terenurilor agricole, plati pentru agromediu precum si consiliere pentru bune practici agricole si de mediu, respectiv respectarea standardelor unei agriculturi moderne de calitate. Imbunatatirea mediului si a spatiului rural (Axa II) aloca fonduri nerambursabile de 2,29 miliarde de euro. Masurile caracterizate prin plati pe suprafata sunt: Sprijin pentru zona montana defavorizata (Masura 211) alocarea financiara totala este de 608 milioane Euro. Platile pentru zonele defavorizate (cu productivitate agricola scazuta) reprezinta un sprijin financiar oferit fermierilor cu scopul de a se asigura o protectie a mediului prin continuarea activitatilor agricole extensive. Acordarea platilor este conditionata de respectarea Bunelor Conditii Agricole si de Mediu. Acest sprijin financiar reprezinta un supliment la subventiile pe suprafata si are rolul de a compensa productivitatea agricola mai redusa a terenurilor agricole din zonele defavorizate. Astfel, au fost stabilite 3 tipuri de zone defavorizate functie de care se acorda sprijinul financiar: Pentru Zone Montane Defavorizate (ZMD) se acorda 50 Euro / hectar. Pentru Zone Defavorizate de Conditii Naturale Specifice (ZDS) se acorda 60 Euro / hectar. Pentru Zone Semnificativ Defavorizate (ZSD) se acorda 90 Euro / hectar. Sprijin pentru zone defavorizate, altele dect zona montana (Masura 212) alocarea financiara totala este de 493 milioane Euro. Acordarea sprijinului financiar se face n functie de 2 tipuri de zone defavorizate: Pentru Zone Semnificativ Defavorizate (ZSD) se acorda 90 Euro / hectar. Pentru Zone Defavorizate de conditii naturale Specifice (ZDS) se acorda 60 Euro / hectar. Platile de agro-mediu (Masura 214) alocarea financiara totala este de 963 milioane Euro. Sprijinul financiar se acorda pentru pajisti cu nalta valoare naturala sau importante pentru pasari, si pentru nfiintare de culturi verzi, fermierilor care, mod voluntar, se angajeaza sa respecte anumite cerinte de gospodarire a terenului pentru care aplica. Scopul Masurii de agro-mediu, prin pachetele disponibile, este, n 78

Investitii finantate prin Axa III principal, acela de a sprijini utilizatorii de pajisti pe care se aplica practici extensive (de exemplu: numar redus de animale pe hectar de pasune, cosit trziu, neutilizarea de chimicale etc.) si marii utilizatori ai terenurilor arabile pentru care culturile verzi aduc beneficii att de mediu, ct si n productie. Exista 4 pachete de agro-mediu, fiecare continnd cerinte specifice: Pachetul 1: Pajisti cu nalta Valoare Naturala 124 Euro / an / hectar. Pentru a primi plati prin pachetul 1, fermierii utilizatori de pajisti (pasuni si fnete) trebuie sa respecte anumite cerinte cum ar fi: sa nu utilizeze fertilizanti chimici si pesticide, sa pasuneze cu maximum 1 UVM / hectar (reprezentnd ncarcatura de animale pe suprafata de pasunat) sau, n cazul fnetelor, sa efectueze cositul doar dupa data de 1 Iulie. Pachetul 2: Practici agricole traditionale 58 Euro/an/hectar se poate aplica doar ca optional la pachetul 1. Pachetul 3: Pajisti Importante Pentru Pasari -este un pachet pilot care introduce n Romnia viitoarele plati pentru speciile si habitatele protejate la nivel european prin intermediul retelei Natura 2000. Varianta 3.1. aplicabila n cazul speciei Crex Crex (Cristelul de cmp) 209 Euro/an/hectar. Varianta 3.2. aplicabila n cazul speciilor Anius Minor (Sfrciocul cu fruntea neagra), Alco Vespertinus (Vulturelul de seara) 101 Euro/an/hectar. Pachetul 4: Culturi verzi 130 Euro/an/hectar se poate aplica pentru terenul arabil la nivelul ntregii tari. Prima mpadurire a terenurilor agricole (Masura 221) -alocarea financiara totala este de 229 milioane Euro. Masura de mpadurire se adreseaza fermierilor care mpaduresc terenuri agricole (cu exceptia pajistilor care nu sunt degradate). Fermierii primesc compensatii pentru nfiintarea plantatiei si ntretinerea acesteia, dar si pentru privarea de profit agricol pentru respectivele suprafete mpadurite. Aceasta interventie constituie o forma directa de lupta, n principal, mpotriva schimbarilor climatice, dar si mpotriva eroziunii solului si aduce, de asemenea, multe alte beneficii de mediu. Pentru investitiile care asigura Cresterea calitatii vietii n mediul rural si diversificarea economiei rurale (Axa III), se aloca prin PNDR fonduri nerambursabile de 2,47 miliarde euro. Sprijinul financiar se acorda pentru investitii care se realizeaza n spatiul rural al Romniei, reprezentat de comune, ca unitati administrativ teritoriale, mpreuna cu satele componente. Crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi (Masura 312) bugetul masurii este de 383 milioane de euro. Se acorda fonduri pentru investitii in activitati non-agricole productive, investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local, servicii pentru populatia locala. De asemenea se sprijina achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decat biocombustibilii. ncurajarea activitatilor turistice (Masura 313) fondurile nerambursabile totale sunt n valoare de 544 milioane de euro. Fondurile nerambursabile se acorda pentru acele proiecte care vizeaza: 79

Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice si alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-ntreprindere) avnd pna la 15 camere; Investitii private n infrastructura turistica si de agrement precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare de mijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie, inclusiv prima achizitie de cai n scop turistic; Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare n scopul promovarii turistice, pentru dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare si pentru amenajarea de marcaje turistice; Investitii legate de refacerea n scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ngust, a amenajarilor complementare acestora (ex: constructii, plan nclinat etc.), precum si pentru reconditionarea echipamentelor si utilajelor; Investitii legate de nfiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: drumul vinului , al olaritului , cioplitorilor n lemn etc.); Elaborarea de materiale promotionale precum prima editare a materialelor n scopul promovarii actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare etc. Renovarea, dezvoltarea satelor, mbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale (Masura 322) fondurile nerambursabile totale sunt valoare de 1,54 miliarde de euro. Finantarea se acorda pentru acele proiecte care realizeaza investitii pentru: Infrastructura fizica de baza presupune dezvoltarea retelei de drumuri de interes local, a retelei publice de apa / apa uzata, a retelei publice de joasa tensiune si a retelei publice de iluminat, a retelei publice locale de alimentare cu gaz, precum si investitii n statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare a deseurilor. Servicii pentru comunitatea rurala presupune dezvoltarea spatiilor publice (pentru recreere, parcari, piete, organizare de trguri), a serviciilor sociale (precum centre de ngrijire copiii, batrni si persoane cu nevoi speciale), renovarea cladirilor publice, constructia si dotarea gradinitelor, precum si achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, ntretinere spatii verzi etc.). Servicii pentru comunitatea rurala presupune dezvoltarea spatiilor publice (pentru recreere, parcari, piete, organizare de trguri), a serviciilor sociale (precum centre de ngrijire copiii, batrni si persoane cu nevoi speciale), renovarea cladirilor publice, constructia si dotarea gradinitelor, precum si achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, ntretinere spatii verzi etc.). Mentinerea si pastrarea mostenirii rurale si a identitatii culturale presupune renovarea, modernizarea dotarea aferenta asezamintelor culturale, precum si restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural natural. 80

Care sunt caracteristicile Axei IV ? Institutii responsabile de implementarea PNDR Cine sunt beneficiarii fondurilor din PNDR? Pentru oferirea de noi solutii pentru dezvoltarea rurala, n acelasi timp cu stabilirea bazelor pentru identificarea nevoilor locale, ntarirea capacitatii de dezvoltare si implementare a strategiilor locale de dezvoltare n vederea conservarii patrimoniului rural si cultural, dezvoltarii mediului economic si mbunatatirii abilitatilor organizatorice ale comunitatilor locale, prin PNDR sunt alocati 235 milioane de euro pentru derularea LEADER (Axa IV). Masura 41 (Implementarea strategiilor de dezvoltare locala) urmareste implicarea membrilor comunitatilor rurale n procesul dezvoltarii locale prin formularea prioritatilor si includerea acestora n strategiile de dezvoltare locala. Masura 421 (Implementarea proiectelor de cooperare) -ncurajeaza actorii de la nivel local de a lucra mpreuna cu reprezentantii altor comunitati din interiorul sau exteriorul tarii pentru efectuarea schimbului de experienta, dar si pentru realizarea n comun a unor proiecte. Masura 431 (Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobndirea de competente si animarea teritoriului) -asigura stimularea formarii de parteneriate, pregatirea si asigurarea implementarii strategiilor de dezvoltare locala. Prin implementarea actiunilor specifice ale LEADER, Grupurile de Actiune Locala (GAL) beneficiarii axei IV trebuie sa asigure mbunatatirea guvernantei locale. De asemenea, implementarea actiunilor presupune consolidarea coerentei teritoriale si implementarea de actiuni integrate, ce pot conduce la diversificarea si dezvoltarea economiei rurale, n folosul comunitatilor. Grupurile de Actiune Locala (GAL) reprezinta parteneriate publicprivate alcatuite din reprezentanti ai sectoarelor public, privat si ai societatii civile. Autoritatea de Management pentru PNDR respectiv Directia Generala Dezvoltare Rurala din MADR raspunde de realizarea obiectivelor propuse in PNDR 2007-2013. Aceasta coordoneaza activitatea privind PNDR la nivel national si local prin structurile: Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) unde se depun proiectele si se efectueaza platile pentru proiectele acceptate pentru toate domeniile PNDR; Agentia de Plati si Interventie n Agricultura (APIA) pentru zonele defavorizate; Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Pentru a putea beneficia de fondurile nerambursabile n vederea finantarii propriului proiect, solicitantul de fonduri trebuie sa ntocmeasca un proiect tip si sa se ncadreze ntr-o categorie de beneficiar eligibil. n cadrul PNDR, fiecare Masura presupune un set de investitii eligibile pentru finantare, adresate unei anumite categorii de beneficiari clar delimitate. De exemplu, investitiile pentru modernizarea exploatatiilor agricole se adreseaza strict beneficiarilor privati (persoane fizice si persoane juridice), n timp ce investitiile

pentru renovarea si dezvoltarea satelor pot fi realizate de catre beneficiarii publici (reprezentantii legali ai comunelor). Astfel, solicitantul trebuie sa se identifice ntr-una dintre categoriile de beneficiari eligibili, n functie de Masura prin care solicita 81

Pasii de urmat pentru obtinerea fondurilor europene nerambursabile fondurile nerambursabile. Exemple de beneficiati privati: persoane fizice autorizate PFA/ ntreprinderea individuala; AF/ntreprinderea familiala;

asociatii familiale autorizate societati n nume colectiv societati n comandita simpla societati pe actiuni SA; SNC;

CS;

societati n comandita pe actiuni societati cu rapundere limitata

SCA; SRL;

societati comerciale cu capital integral privat; societati agricole; societati cooperative agricole; grupuri de producatori doar cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri; cooperative agricole, doar cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri; micro-ntreprinderi si ntreprinderi Mici si Mijlocii; alte ntreprinderi care nu sunt micro-ntreprinderi, ntreprinderi mici si mijlocii, care au mai putin de 750 angajati sau cu o cifra de afaceri anuala neta care nu depaseste 200 milioane Euro; cooperative agricole de procesare a produselor agricole; societati cooperative de valorificare. Solicitantul trebuie sa ntocmeasca un proiect tip, n baza informatiilor si documentelor furnizate de catre APDRP si conform prevederilor Masurii pe care o acceseaza, respectiv n care se ncadreaza investitia pentru care solicita finantare. Dupa finalizarea ntocmirii proiectului, acesta se va depune la sediul Oficiului Judetean al APDRP, din judetul n care este amplasata investitia. Aici, proiectul va fi verificat daca este conform din punct de vedere al documentelor, dupa care va fi evaluat de catre expertii APDRP n sensul respectarii cerintelor specifice de eligibilitate. Daca proiectul respecta toate criteriile si conditiile de eligibilitate, acesta va fi acceptat pentru finantare si, astfel, beneficiarul proiectului va demara realizarea investitiei. Ulterior, n urma efectuarii partiale sau integrale a investitiei, beneficiarul va solicita decontarea cheltuielilor efectuate, pna la implementarea completa a proiectului.

Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 1. Ce este Programul National de Dezvoltare Rurala si care este scopul lui? 2. Care sunt cele 4 axe ce ilustreaza prioritatile PNDR? 3. Ce tipuri de investitii pot fi efectuate in cadrul Axei I si in cadrul caror Masuri? 4. Ce tipuri de investitii pot fi efectuate in cadrul Axei II si in cadrul caror Masuri? 82

5. Ce tipuri de investitii pot fi efectuate in cadrul Axei III si in cadrul caror Masuri? 6. Ce masuri se finanteaza in cadrul axei IV Leader? 7. Care sunt institutiile responsabile de coordonarea si implementarea PNDR? 8. Ce categorii de beneficiari din sectorul privat sunt eligibili pentru accesarea fondurilor nerambursabile prin PNDR? Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) este programul prin care se acorda fonduri europene nerambursabile pentru investitii private si publice care vor asigura dezvoltarea satelor din Romnia. Prioritatile PNDR sunt grupate in 4 axe: Axa I: Cresterea competitivitatii produselor agricole si silvice Axa II: Imbunatatirea mediului si spatiului rural Axa III: Cresterea calitatii vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale Axa IV: LEADER Investitii finantate prin Axa I cuprind masurile: 121-Modernizarea exploatatiilor agricole in sectoarele prioritare; 123-Infiintarea si modernizarea unitatilor de procesare a produselor agricole si silvice 125-Modernizarea infrastructurii agricole si silvice 122-Investitii pentru cresterea eficientei economice a padurilor142-nfiintarea si functionarea administrativa a grupurilor de producatori 112-Instalarea tinerilor fermieri 141-Fermele agricole de semi-subzistenta 111-Instruirea, pregirea si informarea persoanelor care desfasoara activitati agricole, silvice sau lucreaza n industria alimentara 143-Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta agricultorilor Platile pe suprafata finantate prin Axa II se realizeaza in cadrul masurilor: 211-Sprijin pentru zona montana defavorizata 212-Sprijin pentru zone defavorizate, altele dect zona montana 214-Platile de agro-mediu (Masura) - prin cele 4 pachete 221-Prima mpadurire a terenurilor agricole Investitii finantate prin Axa III cuprind masurile: 312-Crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi313-ncurajarea activitatilor tur istice 322-Renovarea, dezvoltarea satelor, mbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale

Axa IV Leader sprijina financiar prin masurile 41-Implementarea strategiilor de dezvoltare locala 83

421-Implementarea proiectelor de cooperare 431-Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobndirea de competente si animarea teritoriului Institutiile responsabile de coordonarea si implementarea PNDR sunt: Autoritatea de Management pentru PNDR respectiv Directia Generala Dezvoltare Rurala din MADR; Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP); Agentia de Plati si Interventie n Agricultura (APIA); Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Beneficiati privati pot fi: PFA. AF, SNC; CS; SA; SCA; SRL; SC cu capital integral privat; Societati agricole; Societati cooperative agricole; Grupuri de producatori; Cooperative agricole; micro-ntreprinderi si IMM-uri; societati cooperative de valorificare. 5.3. MASURA 112 - INSTALAREA TINERILOR FERMIERI Obiective generale Obiectiv specific Obiectiv operational Beneficiarii eligibili Conditii de eligibilitate Categoriile de beneficiari eligibili mbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu cerintele pentru protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca; mbunatatirea managementului exploatatiilor agricole prin rennoirea generatiei sefilor acestora, fara cresterea populatiei active ocupate n agricultura. Cresterea veniturilor exploatatiilor conduse de tinerii fermieri. Cresterea numarului de tineri agricultori care ncep pentru prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii si ncurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii. Fermierii n vrsta de pna la 40 de ani (nempliniti la data depunerii Cererii de finantare), persoane fizice sau juridice care practica n principal activitati agricole. Exploatatie agricola a fermierului: - are o dimensiune economica cuprinsa ntre 6 si 40 UDE; - este situata pe teritoriul tarii; -este nregistrata n Registrul unic de identificare APIA si Registrul agricol. Persoana fizica (care se angajeaza sa se autorizeze ca persoane fizice autorizate sau ntreprinderi individuale conform OG 44/2008, n termen de 30 zile lucratoare de la data primirii notificarii privind selectarea Cererii de finantare. Angajamentul se ataseaza Cererii de finantare si va preciza ca n termen de 30 zile lucratoare de la data primirii notificarii, solicitantul va prezenta certificatul de nregistrarela Ofic iul Registrului Comertului. n caz de neprezentare n termen a acestor documente contractul de finantare nu se va ncheia) Persoana fizica nregistrata si autorizata n conformitate cu

prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, cu modificarile si completarile ulterioare: individual si independent, ca persoane fizice autorizate; ca ntreprinzatori titulari ai unei ntreprinderi individuale; Asociat si administrator unic al unei Societati cu raspundere 84

Categoriile de beneficiari neeligibili Cerinte pentu exploatatia agricola Conditii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului limitata SRL, nfiintata n baza Legii 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. beneficiarii nregistrati n lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD si pentru FEADR, pna la achitarea integrala a datoriei fata de APDRP, inclusiv a majorarilor de ntrziere; beneficiarii care au contracte de finantare reziliate pentru FEADR, din initiativa APDRP, din cauza nerespectarii clauzelor contractuale si rezilierea are o vechime mai mica de un an; beneficiarii, precum si sotii/sotiile acestora care au aplicat si au obtinut sprijin pe Masura 141 Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta nu pot beneficia de sprijin pe aceasta masura. beneficiarii care se afla n situatii litigioase cu APDRP, pna la finalizarea litigiului Exploatatia agricola trebuie sa fie nregistrata de solicitant, n nume propriu, n Registrul unic de identificare nainte de solicitarea sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri. Exploatatia agricola este o unitate tehnico-economica ce si desfasoara activitatea sub o gestiune unica, are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole si/sau activitatea zootehnica. Exploatatia agricola reprezinta ansamblul unitatilor de productie gestionate de agricultor si situate pe teritoriul aceluiasi stat membru. O exploatatie agricola nu poate primi sprijin prin aceasta masura dect o singura data! Solicitantul sprijinului trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: fermierul are vrsta sub 40 de ani si se instaleaza pentru prima data n exploatatia agricola ca si conducator (sef) al acesteia; detine sau se angajeaza sa dobndeasca competente si calificari profesionale n raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare. prezinta un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei agricole. este membru al unei familii de fermier si a lucrat mai mult de 50% din timpul sau de lucru n cadrul fermei (nu neaparat n ferma familiei) cel putin 12 luni naintea instalarii sale pe cont propriu. se angajeaza sa urmeze, n primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesionala prin Masura 111 Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte n cel putin unul din domeniile: managementul exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultura

ecologica etc. face dovada studiilor cu diplome de absolvire a zece clase cu profil agricol, zootehnic, economic cu profil agricol si veterinar nsotita de Certificat de calificare profesionala (competente), documente recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Planul de afaceri trebuie sa cuprinda detalii privind: descrierea situatiei initiale a exploatatiei agricole preluate, Planul de afaceri 85

Conditionalitati precum si a etapelor si obiectivelor stabilite n vederea dezvoltarii acesteia; descrierea detaliata a investitiilor, programelor de formare profesionala, serviciilor si a altor actiuni n vederea dezvoltarii activitatilor exploatatiilor agricole; elemente referitoare la mediu si evaluarea principalelor riscuri; descrierea modului de utilizare a ntregului sprijin financiar nerambursabil solicitat. demonstrarea viitoarei viabilitati economice a exploatatiei agricole: costuri, venituri si cheltuielile realizate respectnd standardele comunitare, n conditii de piata si concurenta. investi.iile care se realizeaza demonstrnd ca cel pu.in 30% sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformita.ii cu standardele comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploata.iei, astfel: construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru produc.ia agricola la nivel de ferma, incluzndu-le si pe cele pentru protec.ia mediului; achizi.ionarea sau achizi.ionarea n leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje,instala.ii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate; achizi.ionarea de animale si dupa caz a cotei de produc.ie; plantarea si replantarea plantelor perene; Achizi.ionarea de teren pentru activita.i agricole. ndeplinirea obiectivelor exploatatiei agricole si a investitiilor propuse pentruatingerea acestora, stabilite de beneficiar n planul de afaceri, constituie conditie de eligibilitate pentru cea de-a doua transa de plata. Planul de afaceri va mentiona obligatoriu: titlul proiectului, data ntocmirii acestuia si cursul de schimb euro/ lei al Bancii Central Europene valabil la data elaborarii acestuia. Prima etapa de verificare a ndeplinirii activitatilor prevazute n Planul de afaceri va ncepe nainte de mplinirea a 3 ani de la data aprobarii deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tnarului fermier, iar urmatoarea etapa (conformitatea completa) nu mai trziu de 5 ani. Daca la verificare, se constata nendeplinirea activitatilor prevazute n Planul de afaceri, APDRP va proceda la recuperarea sprijinului acordat. n situatia cnd neconformitatea cu Planul de afaceri a fost determinata de cauze independente de vointa solicitantului, definite ca fiind cauze de forta majora, prima transa nu se va recupera, dar nu va mai fi platita a doua transa. La verificarea conformitatii Planului de afaceri, solicitantul sprijinului trebuie sa demonstreze, ca dimensiunea fermei este de peste 10 UDE si a crescut cu minim 4 UDE de la data aprobarii deciziei individuale de acordare a acestuia. Cresterea exploatatiei agricole cu minim 4 UDE se verifica la cea de-a doua transa de plata de catre expertii de la APDRP, cu situatia existenta n Registrul unic de identificare de la APIA, ce contine suprafetele utilizate de fermieri ncepnd cu cel de-al doilea an din Planul de afaceri. Beneficiarii acestei masuri au obligatia de a-si 86

Valoarea sprijinului nerambursabil Modalitatea de plata nscrie toate suprafetele agricole detinute n Registrul unic de identificare la APIA, n perioada01.03 15.05, o data cu depunerea cererii unice de plata pe suprafata. Tinerii fermieri beneficiaza de o perioada de gratie, de pna la 36 de luni calculata de la data instalarii, pentru realizarea de investitii n vederea conformarii exploatatiilor agricole la standardele comunitare n vigoare si prin accesarea Masurii 121 Modernizarea exploatatiilor agricole . Se detaliaza n Planul de afaceri investitiile care implementeaza standarde comunitare si cu care vor veni pe Masura 121 pentru modernizarea exploatatiei. Solicitantii care doresc sa acceseze si Masura 121 trebuie sa completeze Cererea de Finantare conform Masurii 121, si sa prezinte toate documentele mentionate n Ghidul solicitantului pentru aceasta masura. Tinerii fermieri trebuie sa restituie ntreaga suma primita daca si nceteaza activitatea agricola mai devreme de trei ani de la data depunerii solicitarii de plata pentru cea de a doua transa. Beneficiarul este obligat sa nu nstraineze si/ sau sa modifice investitia realizata prin proiect pe o perioada de 3 ani de la ultima plata efectuata de Agentie. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 Euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creste cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va putea depasi 25.000 Euro/exploatatie. Valoarea sprijinului acordat se calculeaza n lei, n functie de rata de schimb EUR/LEU, cea mai recenta stabilita de catre Banca Centrala Europeana naintea datei de 1 ianuarie a anului n care se elaboreaza decizia de acordare a ajutorului (certificatul de plata), conform prevederilor art. 7 si 11 din Regulamentul CE 1913/ 2006. n cazul instalarii tinerilor fermieri, principiul finantarii nerambursabile este acela al acordarii unei prime de instalare. Dosarul cererii de plata pentru prima transa se va depune n maxim 10 zile de la semnarea Contractului de finantare. Solicitarea celei de a doua transe de plata se va depune n maxim 30 de luni de la data semnarii Contractului de finantare. De la data nregistrarii dosarului cererii de plata si pna la data efectuarii platii nu se vor depasi 90 zile calendaristice. Prima transa se acorda la data aprobarii de catre APDRP a solicitarii pentru acordarea sprijinului si este de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare; A doua transa, de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare se va acorda la ndeplinirea actiunilor prevazute n Planul de afaceri, obligatoriu conformitatea cu standardele comunitare. Verificarea conditiilor pentru acordarea celei de a doua transe nu va depasi 36 luni de la data aprobarii de catre APDRP a deciziei pentru acordarea sprijinului. Pna la cea de-a doua transa de plata beneficiarii trebuie sa realizeze toate investitiile pentru modernizarea si dezvoltarea exploatatiei, propuse n Planul de afaceri. UDE -reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 Euro. Unitatea de

dimensiune economica (UDE) 87

Calculul UDE Stabilirea dimensiunii economice a fermei Compatibilitati ale Masurii 112 cu alte masuri din cadrul PNDR Calculul UDE se face n functie de perioada de desfasurare a sesiunilor de proiecte: -pentru sesiunile de depunere a proiectelor din perioada 1 ianuarie 31 mai se realizeaza conform declaratiilor din Cererea unica de plata de la APIA din anul anterior si/sau ANSVSA/ DSVSA/ circumscriptia veterinara din anul curent si Registrul agricol. -pentru sesiunile de depunere a proiectelor din perioada 01 iunie 31 decembrie se folosesc extrasele din Registrul unic de identificare eliberat de APIA si/sau DSVSA/circumscriptia veterinara si Registrul agricol din anul curent. Rezultatul calcului dimensiunii economice a exploatatiei agricole la data instalarii tnarului fermier coincide cu anul 0 din Planul de afaceri. Anul 0 din Planul de afaceri reprezinta anul care include ultima perioada de depunere a cererii unice de plata pe suprafata la APIA (1 martie 15 mai si ncepnd cu 16 mai cu penalitati pentru fiecare zi ntrziere pna pe data de 10 iunie). Astfel, calculul UDE pentru anul 0 din Cererea de Finantare si Planul de afaceri se realizeaza pe baza declaratiilor din Cererea unica de plata pe suprafata 2011 din Registrul unic de identificare, din perioada de depunere a cererilor de plata pe suprafata (01.0315.05 si cu penalitati pentru fiecare zi ntrziere pna pe data de 10 iunie) si pot fi folosite si extrasul utilizatorului anterior (cedentul) de terenuri agricole (exploatatie agricola). Pentru stabilirea dimensiunii economice a fermei si a valorii sprijinului de instalare n Cererea de Finantare se completeazatabelul cu Structur a culturilor si calculul UDE. n aceasta sectiune a Cererii de Finantare se nscrie toata baza de productie (suprafete, animale, pasari si familii de albine) pentru care solicitantul are documente de proprietate si/ sau arenda/ concesionare/ si care sunt nregistrate n Registrul unic de identificare, ANSVSA si n Registrul agricol nainte de solicitarea sprijinului. Speciile de plante si de animale care nu se regasesc n tabelul privind calculul numarului de UDE (Structura culturilor si Structura productiei zootehnice), nu sunt eligibile pentru calculul dimensiunii economice a exploatatiei agricole ! Calculul dimensiunii economice a exploatatiei agricole se realizeaza pornind de la suprafetele declarate n ultima perioada de depunere a cererii unice de plata pe suprafata la APIA si/sau DSVSA/ circumscriptia veterinara si copie din Registrul agricol n nume propriu si/sau al cedentului. n situatia n care suprafata declarata n Registrul unic de identificare este mai mare dect cea din Registrul agricol, proiectul este neeligibil ! n dimensiunea economica a exploatatiei agricole culturile si animalele care asigura consumul uman si hrana animalelor trebuie sa reprezinte peste 75%, att n anul 0 ct si n anul 3. Un solicitant al sprijinului prin Masura 112 poate depune n acelasi

timp proiecte si pentru alte masuri din cadrul PNDR pentru a fi cofinantate prin FEADR. Astfel, un solicitant al Masurii 112 poate accesa urmatoarele masuri din PNDR: 88

111 -Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostinte; 121 -Modernizarea exploatatiilor agricole; 125 -mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii; 141 -Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta; 211 -Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata; 212 -Sprijin pentru zone defavorizate montana; 214 -Plati de Agro-mediu; 221 -Prima mpadurire a terenurilor agricole. Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 9. Care sunt obiectivele Masurii 112? 10. Cine sunt beneficiarii Masurii 112? 11. Ce trebuie sa cuprinda planul de afaceri pentru Masura 112? 12. Ce este o unitate de dimensiune economica? 13. Cum se stabileste dimensiunea economica a unei exploatatii pornind de la calculul numarului de UDE? 14. Daca ati depus cerere de finantare pentru Masura 112 mai puteti depune si alte cereri pentru alte masuri din cadrul PNDR si daca da care sunt acelea? Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: Masura 112 -Instalarea tinerilor fermieri are ca obiectiv general imbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri. De asemenea isi propune cresterea veniturilor exploatatiilor conduse de tinerii fermieri precum si a numarului de tineri agricultori care ncep pentru prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii. Beneficiarii eligibili sunt fermierii n vrsta de pna la 40 de ani (nempliniti la data depunerii Cererii de finantare), persoane fizice sau juridice care practica n principal activitati agricole. Conditiile de eligibilitate prevad ca axploatatia agricola a fermierului sa aibe o dimensiune economica cuprinsa ntre 6 si 40 UDE, sa fie situata pe teritoriul tarii si sa fie nregistrata n Registrul unic de identificare APIA si Registrul agricol. Categoriile de beneficiari eligibili sunt persoanele fizice care se angajeaza sa se autorizeze ca persoane fizice autorizate 89 altele dect zona

sau ntreprinderi individuale n termen de 30 zile lucratoare de la data primirii notificarii privind selectarea Cererii de finantare. O alta categorie de beneficairi este PFA (persoana fizica autorizata) si forma de asociat sau administrator unic al unui SRL. Conditiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului sunt: fermierul are vrsta sub 40 de ani si se instaleaza pentru prima data n exploatatia agricola ca si conducator (sef) al acesteia; detine sau se angajeaza sa dobndeasca competente si calificari profesionale n raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare, prezinta un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei agricole; este membru al unei familii de fermier si a lucrat mai mult de 50% din timpul sau de lucru n cadrul fermei; se angajeaza sa urmeze, n primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesionala prin Masura 111; face dovada studiilor. Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 Euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creste cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va putea depasi 25.000 Euro/exploatatie. Unitatea de dimensiune economica (UDE) -reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 Euro. Pentru stabilirea dimensiunii economice a fermei si a valorii sprijinului de instalare n Cererea de Finantare se completeaza tabelul cu Structura culturilor si calculul UDE. n aceasta sectiune a Cererii de Finantare se nscrie toata baza de productie (suprafete, animale, pasari si familii de albine) pentru care solicitantul are documente de proprietate si/ sau arenda/ concesionare/ si care sunt nregistrate n Registrul unic de identificare, ANSVSA si n Registrul agricol nainte de solicitarea sprijinului. Un solicitant al sprijinului prin Masura 112 poate depune n acelasi timp proiecte si pentru alte masuri din cadrul PNDR pentru a fi cofinantate prin FEADR cum ar fi: 111, 121, 125, 141, 211, 212, 214, 221. 5.4. MASURA 121 - MODERNIZAREA EXPLOATATIILOR AGRICOLE Obiectivul general Obiectivele specifice Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si ndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile; Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;

90

Obiectivele operationale Beneficiarii eligibili Categoriile de beneficiari eligibili Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite; Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative nvederea ncurajarii fenomenului de asociere. Promovarea investitiilor n exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/ sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, nfiintarea de plantatii etc. Fermierii definiti conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice care practica n principal activitati agricole activitate principalaconform Certif icatului de nregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului a caror exploatatie este situata pe teritoriul tarii, are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE, si care este nregistrata n Registrul unic de identificare / Registrul agricol. Solicitantul trebuie sa aiba ca obiect principal de activitate domeniul agricol, conform Certificatului de nregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului, respectiv codul CAEN 01xx. Pentru a demonstra ca practica n principal activitati agricole, solicitantul trebuie sa faca dovada ca veniturile din activitatile agricole reprezinta cel putin 50% din total venituri din exploatare. Persoana fizica; Persoana fizica autorizata (nfiintata n baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008); Intreprinderi individuale (nfiintate n baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008); Intreprinderi familiale (nfiintate n baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008); Societate n nume colectiv SNC (nfiintata n baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare); Societate n comandita simpla SCS (nfiintata n baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare); Societate pe actiuni SA (nfiintata n baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare); Societate n comandita pe actiuni SCA (nfiintata n baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare); Societate cu raspundere limitata SRL (nfiintata n baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare); Societate comerciala cu capital privat (nfiintata n baza Legii nr. 15/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare); Societate agricola (nfiintata n baza Legii nr. 36/ 1991);

Societate cooperativa agricola (nfiintata n baza Legii nr. 1/ 2005); Grup de producatori (recunoscut n baza Legii nr. 338/ 2005), doar cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri; Cooperativa agricola (nfiintata n baza Legii nr. 566/ 2004), doar cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri. Exploatatiile agricole de subzistenta (exploatatii care produc exclusiv pentru consumul propriu) cu dimensiune de sub 2 UDE Organizatiile de producatori din sectorul legume si fructe Beneficiari neeligibili 91

Conditii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile

pentru investitiile sprijinite prin Pilonul I4 al Politicii Agricole Comune. Beneficiarii nregistrati n lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD si pentru FEADR, pna la achitarea integrala a datoriei fata de APDRP, inclusiv a majorarilor de ntrziere; Beneficiarii care au contracte de finantare reziliate pentru FEADR, din initiativa APDRP, din cauza nerespectarii clauzelor contractuale si rezilierea are o vechime mai mica de un an; Beneficiarii care se afla n situatii litigioase cu APDRP, pna la finalizarea litigiului. Proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al Masurii si cu cel putin unul dintre obiectivele specifice; Proiectul sa fie n acord cu potentialul agricol al zonei si sa demonstreze mbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole la data darii nexploatare a investitiei; Beneficiarul sau reprezentantul legal al proiectului trebuie sa dovedeasca o pregatire profesionala, n raport cu proiectul; Beneficiarul trebuie sa prezinte Memoriul Justificativ sau Studiul de Fezabilitate; Beneficiarul trebuie sa declare ca asigura cofinantarea investitiei; Beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si acordurile.

Construirea si/ sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluznd investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului si depozitarea ngrasamintelor Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate sau Memoriul Justificativ; Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru

producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari tehnice n scopul asigurarii controlului calitatii la nivel de ferma etc; Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor n vederea respectarii conditiilor de mediu; Achizitionarea sau achizitionarea n leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate sau Memoriul Justificativ; Achizitionarea sau achizitionarea n leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie, identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate sau Memoriul Justificativ; nlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la 92

Tipuri de investitii si cheltuieli neeligibile sfrsitul ciclului biologic de productie (minim 40 ani) si care nu sunt incluse n sistemul de restructurare/reconversie al plantatiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA n cadrul OCP vin si nfiintarea plantatiilor pentru struguri de masa; nfiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni; nfiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori; Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile n cadrul fermei; Investitii pentru nfiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, n scopul producerii de energie regenerabila; Investitii n apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol; Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei9, cuprinznd echipamente pentru vnzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc.; Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/ 2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate n legislatia nationala, achizitionarea de patente si licente (maxim 8% din valoarea totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii si maxim 3% n cazul n care proiectul nu prevede realizarea constructiilor); Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica; Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare. > Constructia sau modernizarea locuintei; > Achizitionarea de bunuri second-hand; > Achizitia de drepturi de productie agricola, de animale, plante anuale si plantarea lor, conform art. 55, pct.2 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1974/ 2006; > Achizitionarea de teren;

> TVA, cu exceptia TVA-ului nerecuperabil, n cazul n care este n mod real si definitiv suportat de catre beneficiari, altii dect persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr. 1698/ 2005; > Costuri operationale, inclusiv costuri de ntretinere si chirie; > Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare; > Contributia n natura; > Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP; > Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de asigurare etc.; > Costuri realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri si a studiilor de fezabilitate; > Costuri aferente Planului de afaceri sprijinit prin masura 143 93

Criteriile de selectie ale proiectului Valoarea maxima a fondurilor nerambursabile Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori ; Costuri privind nchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente; Achizitia de mijloace de transport pentru uz personal si transport persoane; Investitii privind operatiunile de simpla nlocuire10 n conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/ 2006; Investitii n sectorul de piscicultura si acvacultura; Investitii n exploatatii de crestere a animalelor de blana; Investitii pentru producerea pomilor de Craciun; Investitiile realizate n cadrul schemelor de sprijin n conformitate cu Art. 2 (2) din Regulamentul (CE) nr. 1974/ 2006. Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse-Se acorda punctaj la acest criteriu de selectie, daca prin proiect se realizeaza investitii privind adaptarea la standardele comunitare nou introduse Exploatatii din sectoarele prioritare, n ordinea de prioritatilor: Sectorul vegetal: (i) legume; (ii) pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii; (iii) culturi de cmp; (iv) pepiniere si plantatiile de vita de vie pentru vin (cu exceptia restructurarii/reconversiei plantatiilor de vita de vie) si struguri de masa; (v) culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, n scopul producerii de energie regenerabila. Sectorul de crestere a animalelor: (i) bovine pentru lapte; (ii) porcine, din care: pentru reproductie si la ingrasat (iii) ovine si caprine; (iv) pasari. Exploatatii agricole de semi-subzistenta-categoriile de solicitanti care pot primi punctaj la acest criteriu de selectie sunt: persoana fizica, PFA, Intreprindere individuala Beneficiarul este cu minim 6 luni nainte de lansarea sesiunii pentru care aplica, membru al unei forme asociative, sau forma asociativa, recunoscute conform legislatiei nationale n vigoare. Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/ FEADR pentru acelasi tip de activitate Exploatatii vegetale si de crestere a animalelor n sistem ecologic Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole Exploatatii agricole detinute de fermieri cu vrsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului Exploatatii agricole aflate n zonele defavorizate Prin Masura 121 se acorda fonduri nerambursabile n proportie de 2009), respectiv n proportie de 50% 75% (pentru perioada 2007 40% 75% (pentru perioada 2010 2013) din valoarea eligibila a proiectului, fondurile reprezentnd cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finantat prin Masura 121

94

este de 5.000 de Euro, aceasta suma reprezentnd valoarea totala eligibila a proiectului. Intensitatea sprijinului este diferentiata n functie de anii de finantare dupa cum urmeaza:

Pentru perioada 2010 2013: Valoarea maxima a cofinantarii publice este de 800.000 ponderea sprijinului nerambursabil va fi de maxim 40%. maxima eligibila a unui proiect nu va depasi 2.000.000 Procentul sprijinului nerambursabil de 40% se va putea

Euro, iar Valoarea Euro. majora cu:

10% -pentru investitiile realizate de tinerii agricultori cu vrsta sub 40 ani, la data depunerii Cererii de Finantare; 10% -pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele montane cu handicap natural, n zone cu handicap natural si n arii naturale protejate ncadrate n reteaua Natura 2000; 10% -pentru investitiile avand drept scop implementarea noilor provocari prin urmatoarele tipuri de operatiuni: mbunatatirea eficientei utilizrii si depozitarii ngrasamintelor cu azotat , instalatii pentru tratamentul apelor reziduale n exploatatii agricole si n cadrul proceselor de prelucrare si comercializare . Aceasta majorare se aplica exclusiv la partea din proiect destinata investitiilor n aceste doua tipuri de operatiuni; 25% -pentru investitiile avnd drept scop protectia apelor mpotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole (conform Directivei Consiliului 91/676/CEE, numai pentru tinerii fermieri ai Masurii 112. Tinerii fermieri beneficiari ai Masurii 112, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba Contractul de Finantare pe Masura 112; sa fie prevazute n Planul de afaceri investitii pentru implementarea Directivei 91/676/CEE; sa se regaseasca n interiorul perioadei de 36 de luni de la data instalarii (se verifica n Registrul unic de identificare de la APIA). Valoarea maxima a cofinantarii publice poate ajunge la 1.600.000 Euro, cu o pondere a sprijinului nerambursabil de maxim 40%, pentru proiectele care apartin unei forme asociative si care deservesc majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri). Valoarea maxima eligibila a unui astfel de proiect va fi de 4.000.000 Euro. Test de autoevaluare Va rugam sa raspundeti urmatoarelor intrebari: 15. Care sunt obiectivele Masurii 112? 16. Cine sunt beneficiarii Masurii 112? 17. Care sunt conditiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului financiar prin Masura 121? 95

18. Ce tipuri de investitii si cheltuieli eligibile se pot face in cadrul Masurii 121? 19. Care sunt principalele criterii de selectie ale proiectului? 20. Ce valoare financiara poate fi primita prin Masura 121? Dupa parcurgerea acestui subcapitol trebuie sa retineti: Obiectivul general al Masurii 121 il reprezinta cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si ndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare. Beneficiarii eligibili sunt fermierii, persoane fizice sau juridice care practica n principal activitati agricole a caror exploatatie este situata pe teritoriul tarii, are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE, si care este nregistrata n Registrul unic de identificare / Registrul agricol. Categoriile de beneficiari eligibili sunt: PF, PFA, Intreprinderi individuale, Intreprinderi familiale, SNC, SCS, SA, SCA, SRL, Societate comerciala cu capital privat, Societate agricola, Societate cooperativa agricola, Grup de producatori, Cooperativa agricola. Conditiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului prevad ca proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al Masurii si cu cel putin unul dintre obiectivele specifice; proiectul sa fie n acord cu potentialul agricol al zonei si sa demonstreze mbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole la data darii nexploatare a investitiei; beneficiarul sau reprezentantul legal al proiectului trebuie sa dovedeasca o pregatire profesionala, n raport cu proiectul; beneficiarul trebuie sa prezinte Memoriul Justificativ sau Studiul de Fezabilitate; beneficiarul trebuie sa declare ca asigura cofinantarea investitiei; beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si acordurile. Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile: construirea si/ sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma; construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol; construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte; construirea si/sau modernizarea serelor; achizitionarea sau achizitionarea n leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate; achizitionarea sau achizitionarea n leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie; inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfrsitul ciclului biologic de productie (minim 40 ani) si care nu sunt incluse n sistemul de restructurare/reconversie al plantatiilor de vita-de96

vie; infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni; infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori; investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile n cadrul fermei; investitii pentru nfiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, n scopul producerii de energie regenerabila; investitii n apicultura; investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei; costuri generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/ 2006; investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica; investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare. Prin Masura 121 se acorda fonduri nerambursabile n proportie de 50% 75% (pentru perioada 2007 2009), respectiv n proportie de 40% 5% (pentru perioada 2010 2013) din valoarea eligibila a proiectului, fondurile reprezentnd cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata. Pentru perioada 2010 2013 valoarea maxima a cofinantarii publice este de 800.000 Euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de maxim 40%. Valoarea maxima eligibila a unui proiect nu va depasi 2.000.000 Euro. Valoarea maxima a cofinantarii publice poate ajunge la 1.600.000 Euro, cu o pondere a sprijinului nerambursabil de maxim 40%, pentru proiectele care apartin unei forme asociative si care deservesc majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri). Valoarea maxima eligibila a unui astfel de proiect va fi de 4.000.000 Euro. 5.5. COMENTARII SI RASPUNSURI LA TESTE Intrebarea nr. 1 Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) este programul prin care se acorda fonduri europene nerambursabile pentru investitii private si publice care vor asigura dezvoltarea satelor din Romnia. PNDR este destinat dezvoltarii zonelor rurale din Romania prin crearea conditiilor moderne de trai in societatile rurale si prin identificarea unor oportunitati reale pentru toti cei care vor sa ramana in spatiul rural. Un alt obiectiv al PNDR este pastrarea diversitatii la sate ca un patrimoniu socio-cultural integrat european. Intrebarea nr. 2 Prioritatile PNDR sunt grupate in 4 axe: Axa I: Cresterea competitivitatii produselor agricole si silvice Axa II: Imbunatatirea mediului si spatiului rural Axa III: Cresterea calitatii vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale 97

Axa IV: LEADER Intrebarea nr. 3 Investitiile finantate prin Axa I cuprind masurile: 121Modernizarea exploatatiilor agricole in sectoarele prioritare; 123-Infiintarea si modernizarea unitatilor de procesare a produselor agricole si silvice; 125-Modernizarea infrastructurii agricole si silvice; 122-Investitii pentrucresterea eficientei e conomice a padurilor; 142-nfiintarea si functionarea administrativa a grupurilor de producatori; 112Instalarea tinerilor fermieri; 141-Fermele agricole de semisubzistenta; 111-Instruirea, pregirea si informarea persoanelor care desfasoara activitati agricole, silvice sau lucreaza n industria alimentara; 143-Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta agricultorilor. Intrebarea nr. 4 Platile pe suprafata finantate prin Axa II se realizeaza in cadrul masurilor: 211-Sprijin pentru zona montana defavorizata; 212-Sprijin pentru zone defavorizate, altele dect zona montana; 214-Platile de agro-mediu (Masura) prin cele 4 pachete; 221-Prima mpadurire a terenurilor agricole Intrebarea nr. 5 Investitii finantate prin Axa III cuprind masurile: 312-Crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi; 313-ncurajarea activitatilor turistice; 322-Renovarea, dezvoltarea satelor, mbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale. Intrebarea nr. 6 Axa IV Leader acorda sprijina financiar prin masurile 41Implementarea strategiilor de dezvoltare locala, 421Implementarea proiectelor de cooperare, 431-Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobndirea de competente si animarea teritoriului. Intrebarea nr. 7 Institutiile responsabile de coordonarea si implementarea PNDR sunt: Autoritatea de Management pentru PNDR respectiv Directia Generala Dezvoltare Rurala din MADR; Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP); Agentia de Plati si Interventie n Agricultura (APIA); Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Intrebarea nr. 8 Beneficiati privati pot fi: PFA. AF, SNC; CS; SA; SCA; SRL; SC cu capital integral privat; Societati agricole; Societati cooperative agricole; Grupuri de producatori; Cooperative agricole; micro-ntreprinderi si IMM-uri; societati cooperative de valorificare. 98

Intrebarea nr. 9 Masura 112 -Instalarea tinerilor fermieri are ca obiectiv general imbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri. De asemenea isi propune cresterea veniturilor exploatatiilor conduse de tinerii fermieri precum si a numarului de tineri agricultori care ncep pentru prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii. Intrebarea nr. 10 Beneficiarii eligibili sunt fermierii n vrsta de pna la 40 de ani (nempliniti la data depunerii Cererii de finantare), persoane fizice sau juridice care practica n principal activitati agricole. Intrebarea nr. 11 Planul de afaceri trebuie sa cuprinda detalii privind descrierea situatiei initiale a exploatatiei agricole preluate, precum si a etapelor si obiectivelor stabilite n vederea dezvoltarii acesteia; descrierea detaliata a investitiilor, programelor de formare profesionala, serviciilor si a altor actiuni n vederea dezvoltarii activitatilor exploatatiilor agricole; elemente referitoare la mediu si evaluarea principalelor riscuri; descrierea modului de utilizare a ntregului sprijin financiar nerambursabil solicitat, demonstrarea viitoarei viabilitati economice a exploatatiei agricole, investi.iile care se realizeaza pentru conformitatea cu standardele comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploata.iei etc. Intrebarea nr. 12 Unitatea de dimensiune economica (UDE) -reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 Euro. Intrebarea nr. 13 Pentru stabilirea dimensiunii economice a fermei si a valorii sprijinului de instalare n Cererea de Finantare se completeaza tabelul cu Structura culturilor si calculul UDE. n aceasta sectiune a Cererii de Finantare se nscrie toata baza de productie (suprafete, animale, pasari si familii de albine) pentru care solicitantul are documente de proprietate si/ sau arenda/ concesionare/ si care sunt nregistrate n Registrul unic de identificare, ANSVSA si n Registrul agricol nainte de solicitarea sprijinului. Intrebarea nr. 14 Un solicitant al sprijinului prin Masura 112 poate depune n acelasi timp proiecte si pentru alte masuri din cadrul PNDR 99

pentru a fi cofinantate prin FEADR cum ar fi: 111, 121, 125, 141, 211, 212, 214, 221. Intrebarea nr. 15 Obiectivul general al Masurii 121 il reprezinta cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si ndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare. Intrebarea nr. 16 Beneficiarii eligibili sunt fermierii, persoane fizice sau juridice care practica n principal activitati agricole a caror exploatatie este situata pe teritoriul tarii, are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE, si care este nregistrata n Registrul unic de identificare / Registrul agricol Intrebarea nr. 17 Conditiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului prevad ca proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al Masurii si cu cel putin unul dintre obiectivele specifice; proiectul sa fie n acord cu potentialul agricol al zonei si sa demonstreze mbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole la data darii nexploatare a investitiei; beneficiarul sau reprezentantul legal al proiectului trebuie sa dovedeasca o pregatire profesionala, n raport cu proiectul; beneficiarul trebuie sa prezinte Memoriul Justificativ sau Studiul de Fezabilitate; beneficiarul trebuie sa declare ca asigura cofinantarea investitiei; beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si acordurile. Intrebarea nr. 18 Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile: construirea si/ sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma; construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol; construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte; construirea si/sau modernizarea serelor; achizitionarea sau achizitionarea n leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate; achizitionarea sau achizitionarea n leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie; inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfrsitul ciclului biologic de productie (minim 40 ani) si care nu sunt incluse n sistemul de restructurare/reconversie al plantatiilor de vita-de-vie; infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni; infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori; investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile n cadrul fermei; investitii pentru nfiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si 100

regenerare pe cale vegetativa, n scopul producerii de energie regenerabila; investitii n apicultura; investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei; costuri generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/ 2006; investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica; investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare. Intrebarea nr. 19 Principalele criterii de selectie ale proiectului sunt: Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse; Exploatatii din sectoarele prioritare, n ordinea de prioritatilor; Exploatatii agricole de semi-subzistenta; Beneficiarul este cu minim 6 luni nainte de lansarea sesiunii pentru care aplica, membru al unei forme asociative, sau forma asociativa; Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/ FEADR pentru acelasi tip de activitate Exploatatii vegetale si de crestere a animalelor n sistem ecologic Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole Exploatatii agricole detinute de fermieri cu vrsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului Exploatatii agricole aflate n zonele defavorizate Intrebarea nr. 20 Prin Masura 121 se acorda fonduri nerambursabile n proportie de 50% 75% (pentru perioada 2007 2009), respectiv n proportie de 40% 5% (pentru perioada 2010 2013) din valoarea eligibila a proiectului, fondurile reprezentnd cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata. Pentru perioada 2010 2013 valoarea maxima a cofinantarii publice este de 800.000 Euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de maxim 40%. Valoarea maxima eligibila a unui proiect nu va depasi 2.000.000 Euro. Valoarea maxima a cofinantarii publice poate ajunge la 1.600.000 Euro, cu o pondere a sprijinului nerambursabil de maxim 40%, pentru proiectele care apartin unei forme asociative si care deservesc majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri). Valoarea maxima eligibila a unui astfel de proiect va fi de 4.000.000 Euro. 101

5.6. LUCRARE DE VERIFICARE NR. 5 ntrebarile /cerintele la care trebuie sa raspundeti sunt urmatoarele (punctajul este precizat la fiecare): 1. Ce este Programul National de Dezvoltare Rurala si care este scopul lui? (2p) 2. Care sunt cele 4 axe ce ilustreaza prioritatile PNDR? (1p) 3. Care sunt obiectivele Masurii 112? (1p) 4. Cine sunt beneficiarii Masurii 112? (1p) 5. Ce este o unitate de dimensiune economica? (1p) 6. Cum se stabileste dimensiunea economica a unei exploatatii pornind de la calculul numarului de UDE? (2p) 7. Care sunt obiectivele Masurii 112? (1p) 8. Ce valoare financiara poate fi primita prin Masura 121? (1p) 1.8. BIBLIOGRAFIE MINIMALA 23. *Portalul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit - http://www .apdrp.ro 24. *Portalul Programului National de Dezvoltare Rurala - http://www.pndr.ro 25. *Brosura PNDR-Un program european pentru dezvoltare rurala-MAPDR 26. *Ghidul solicitantului pentru Masura 112, vers 04 din mai 2011 27. *Ghidul solicitantului pentru masura 121, vers 08 din martie 2011 102

BIBLIOGRAFIE GENERALA Brzea C. , 2001 - Politicile si institutiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bu curesti Bibere O., 1997 - Tratatul Uniunii Europene. Tratatul de la Maastricht asupra Un iunii Darie N. , 2001 -Uniunea Europeana. Constructie. Institutii. Legislatie. Politic i comune. Dezvoltare, Editura Matrix Rom, Bucuresti Dona I. . Politici agricole si agroalimentare, Note de curs, USAMV Bucuresti, 1998

Dona I. - Politici Agricole, Ed. Semne, Bucuresti, 2000 Dona I., Politici Agricole Comunitare, Editura Ceres, Bucuresti, 2009 Dragan Gabriela, 2005 -Uniunea Europeana intre federalism si interguvernamentali sm. Politici comune ale UE, Cap VIII - Politica Agricola Comuna, Editura ASE, Bucuresti Dragan Gabriela, 2007 -Politica agricola comuna, curs cofinantat de Uniunea Euro pena, Bucuresti, Modul European Jean Monnet Europene, Ed. Lucretius, Bucuresti. Pascariu Gabriela Carmen, 1999 -Uniunea Europeana. Politici si piete agricole, E ditura Economica, Bucuresti, ISBN: 973-590-235-4. Popescu G., 1999 -Politici agricole. Acorduri europene, Editura Economica, Bucur esti, ISBN 973-590-192-7. Prisecaru P., Politici Comune ale Uniunii Europene, Ed. Economica, Bucuresti, 20 04 Scaunas S., 2008 -Uniunea Europeana: Constructie. Reforma. Institutii. Drept, Ed itura C.H. BECK, Bucuresti, ISBN: 973-115-255-4 Zahiu Letitia (coordonator), 2005 -Politici si piete agricole -reforma si integr are europeana, Ed. Ceres, Bucuresti ISBN 973-40-0676-2 Zahiu Letitia (coordonator), 2006 -Agricultura Uniunii Europene sub impactul Politicii Agricole Comune, Ed. Ceres, Bucuresti, ISBN 973-40-0751-3 Zahiu Letitia, Toma Elena, Dachin Anca, Alexandri Cecilia, 2010 -Agricultura in economia Romaniei-intre asteptari si realitati-, Ed. Ceres, Bucuresti Common Agricultural Policy

* Brosura PNDR-Un program european pentru dezvoltare rurala-MAPDR * Cum se lucreaza cu PHARE, ISPA si SAPARD -Programe ale Uniunii Europeme, Roman ia, feb, 2004 * Enciclopedia Wikipedia - http://ro.wikipedia.org * Ghidul solicitantului pentru Masura 112, vers 04 din mai 2011 * Ghidul solicitantului pentru masura 121, vers 08 din martie 2011 * Ghidul utilizarii programelor Phare, Sapard, Ispa, Ministerul Integrarii Europ ene * http://www.uniuneaeuropeana.sitestudio.org 103

* Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de p lati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda n agricultura ncepnd cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agr icole si alte forme de asociere n agricultura, aprobata prin Legea nr. 139/2007, cu completaril e si modificarile ulterioare; * Portal European Commission -Agriculture and Rural Development http:// ec.europa.eu/agriculture/faq/facts/index_ro.htm * Portalul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit - http://www.ap drp.ro * Portalul Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura - http://www.apia.org .ro * Portalul Bancii Central Europene - http://www.ecb.int * Portalul Centrului Roman de Politici Europene - http://www.crpe.ro/ * Portalul Comisiei Europene - http://ec.europa.eu * Portalul Consiliului Uniunii Europene - http://www.consilium.europa.eu * Portalul Curtii de Conturi Europene - http://eca.europa.eu * Portalul Curtii de Justitie a Uniunii Europene - http://curia.europa.eu * Portalul Parlamentului European - http://www.europarl.europa.eu * Portalul Uniunii Europene - http://europa.eu 2013 (PNDR), versiunea consolidat * Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 a * Raport anual privind implementarea programului SAPARD n Romnia n anul 2007 - MADR , Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD, versiune consolidata, nov 200 9 * Reglementarea Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finantarea politicii a gricole comune * Regulamentul (CE) nr. 1120/2009 al Comisiei din 29 octombrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a schemei de plata unica prevazute n titlul III din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajut or direct pentru agricultori n cadrul politicii agricole comune .i de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori. * Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rur ala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), cu modificarile si completarile ulterioare *http://www.europeana.ro 104