OBIECTUL SI METODA STATISTICII

1. Fenomenele si procesele din natura si societate

date privind populatia activitatea unitatilor economico-sociale OBIECT 2. Relatiile intre fenomenele economice si sociale 3. Legaturile cantitative si calitative dintre fenomene STATISTICA Stiinta sociala care studiaza latura cantitativa a fenomenelor si proceselor social-economice de masa, in stransa legatura cu latura lor calitativa, in conditii concrete de spatiu si timp, exprimand rezultatele cercetarii cu ajutorul unui sistem propriu de indicatori.

ROLUL STATISTICII IN ECONOMIE

-cunoasterea dezvoltarii economiei nationale si a societatii -stabilirea obiectivelor si directiilor dezvoltarii viitoare -elaborarea programelor de dezvoltare curenta si de perspectiva -fundamentarea masurilor oportune in procesul decizional -urmarirea modului de realizare a obiectivelor stabilite -popularizarea obiectivelor stabilite

RAMURILE STATISTICII
STATISTICA TEORETICA (Status = stare de fapt) - cunoasterea statistica - observare - prelucrare - analiza -calculul indicatorilor - marimi relative - marimi medii - indici -redarea continutului si marimii fenomenelor social-economice studiate STATISTICA ECONOMICA ( De ramura )

Statistica - industriei - agriculturii si silviculturii - constructiilor - transporturilor si telecomunicatiilor - circulatiei marfurilor - culturii - sanitara - judiciara - etc

CERCETAREA STATISTICA

1.OBSERVAREA STATISTICA (culegerea datelor Individuale)

2.PRELUCRAREA STATISTICA (calcul indicatori, tabele, serii, grafice)

CERCETAREA STATISTICA

3.ANALIZA SI INTERPRETAREA STATISTICA (comparare date,formulare concluzii, formulare prognoze)

TERMENI SPECIFICI CERCETARII STATISTICE

A. COLECTIVITATEA (POPULATIA) STATISTICA totalitatea elementelor sau faptelor individuale care formeaza obiectul cercetarii (ex. totalitatea agentilor economici cu activitate de comert exterior) B. UNITATEA STATISTICA elementul individual al colectivitatii. - unitati simple ( ex. persoana ) - unitati complexe- mai multe unitati simple ( ex.familia ) C. CARACTERISTICA STATISTICA insusirea comuna tuturor unitatilor colectivitatii. (ex. starea civila, varsta, sexul) D. INDICATORUL STATISTIC expresia numerica cu continut real si o forma specifica de exprimare, obtinuta in urma efectuarii unei cercetari statistice- 4 elementecontinut, timp, spatiu, expresia numerica (ex. PIB)

CLASIFICAREA CARACTERISTICILOR STATISTICE

a)

Dupa continutul lor:

- caracteristici de timp (ex. anul absolvirii liceului ) - caracteristici de spatiu (ex. judetul ) - caracteristici atributive cantitative (ex.varsta, pretul pe metru patrat) calitative (ex. profesia, starea civila)

b)

Dupa modul de obtinere:

- caracteristici

primare (ex.suprafata insamantata) - caracteristici derivate obtinute prin compararea a doi indicatori primari (ex. w, productia la hectar) c)

Dupa forma de manifestare:

- caracteristici alternative cu doar doua forme de manifestare (ex. muncitor calificat sau necalificat, produs bun sau rebut) - caracteristici nealternative

1.OBSERVAREA STATISTICA
Date autentice Informatii din intreaga colectivitate Seriozitate

PLANUL OBSERVARII STATISTICE

Scopul observarii - clar, cocis, complet Obiectul observarii colectivitatea statistica Unitatea de observare simpla sau complexa, in functie de
scop( persoana, familia )

Programul observarii totalitatea caracteristicilor pentru care se vor

culege date ( intrebari)

Timpul si locul observarii un moment sau o perioada (momentul

critic-momentul de raportare) - locul producerii fenomenului

OBSERVAREA STATISTICA
C L A S I F I C A R E

1. Dupa modul de organizare: - observari permanente raportarile statistice

- observari special organizate recensamantul, - observarea selectiva, - anchetele statistice, - monografia statistica

2. Dupa numarul unitatilor cuprinse in observare: - observari totale raportari statistice

- recensamantul - observari partiale monografia statistica - observarea selectiva - ancheta statistica

PROCEDEE DE OBSERVARE STATISTICA

1. RAPORTARILE STATISTICE observari totale ce permit caracterizarea fenomenelor si
proceselor in desfasurarea lor, fiind aprobate anual, cu revizuire periodica. Se prezinta ca documente oficiale, obligatorii in forma si la termen, pe format tipizat, care contin: a) informatii generale de identificare( titlul, simbolul, nr de exemplare, perioada de referinta, etc) b) continut ( totalitatea indicatorilor ce caracterizeaza unitatea economico-sociala)

2. RECENSAMANTUL observare statistica de mare amploare, totala si periodica fenomene

la un moment dat populatie, stocuri, animale, etc. Principii de organizare si desfasurare: - simultaneitatea - stabilitatea - periodicitatea

3. OBSERVAREA SELECTIVA (PRIN SONDAJ) esantion (mostra ), cu extensia

rezultatelor pentru intreaga colectivitate. Avantaje: economica la cheltuieli, mai operativa, erori de observare mai mici. Aplicatii: controlul calitatii marfurilor, bugetele de familie indicele preturilor de consum

4. ANCHETA STATISTICA observare partiala, bazata pe completarea benevola a unor

chestionare, pentru stabilirea unor tendinte in manifestarea colectivitatii.

5. MONOGRAFIA STATISTICA studiul amanuntit asupra unei singure unitati

complexe( unitate economica, localitate, zona geografica ), cu scopul cunoasterii elementelor nou aparute. Munca se desfasoara in echipe de specialisti.

ERORI DE OBSERVARE CONTROLUL DATELOR STATISTICE

ERORI: A.INTAMPLATOARE - neintelegerea intrebarilor - neatentia Se produc in ambele sensuri, dar se compenseaza reciproc,in cazul cand observarea se refera la un numar mare de unitati. B. SISTEMATICE - ex.recensamantul animalelor - denatureaza realitatea intr-un singur sens - influenteaza rezultatele intregii cercetari.

CONTROLUL AUTENTICITATII: 1. CANTITATIV completarea tuturor formularelor, a tuturor rubricilor, verificarea calculelor ( totaluri, diferente ) 2. CALITATIV (LOGIC )- compararea in timp si spatiu a raspunsurilor primite la doua sau mai multe intrebari intre care sunt legaturi logice. (valori aberante )

2. PRELUCRAREA DATELOR STATISTICE

- Centralizarea si sistematizarea datelor culese

- Calculul sistemului de indicatori statistici de caracterizare

numerica a fenomenelor si proceselor studiate

- Prezentarea rezultatelor prelucrarii sub forma de serii,

tabele si grafice.

CENTRALIZAREA DATELOR STATISTICE

SCOP: - obtinerea de INDICATORI TOTALIZATORI ABSOLUTI (cu continut concret si forma concreta de exprimare )

SIMPLA informatii privind: .volumul unitatilor ce compun colectivitatea .valoarea totalizata a caracteristicilor cuprinse in observare

CENTRALIZAREA

PE GRUPE gruparea datelor si calculul indicatorilor partiali, pe grupe si, pe baza lor, indicatori sintetici pe intreaga colectivitate

GRUPAREA STATISTICA
Definitie: impartirea unitatilor colectivitatii in clase omogene, dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici. Serveste pentru cunoasterea: a) Structurii colectivitatii si a modificarilor intervenite in timp b) Interdependentelor si legaturilor dintre fenomene c) Tendintelor de variatie in timp si in spatiu

I. Dupa numarul caracteristicilor folosite: - grupari simple ( o singura caracteristica ) - grupari combinate ( cel putin doua caracteristici ) II. Dupa continutul caracteristicii: - grupari cronologice ( caracteristica de timp ) - grupari teritoriale ( caracteristica de spatiu ) - grupari atributive ( ex. varsta, profesia, starea civila, etc. ) - pe variante-nr.redus de caracteristici-( gruparea locuintelor dupa nr. de camere ) - pe intervale de grupare, egale sau diferite III. Dupa forma de exprimare a caracteristicilor atributive: - exprimate in cuvinte (grupari calitative) - exprimate numeric (grupari cantitative)

SERII STATISTICE
SERII STATISTICE: - corespondenta intre variantele (valorile) caracteristicii de grupare si frecventele de aparitie ale acestora, sau variatia unei alte caracteristici cu care se coreleaza. de intervale T 1. serii statistice de timp (cronologice, dinamice) I de momente P 2. serii statistice de spatiu U R pe variante I 3. de distributie egale pe intervale de grupare neegale

Pagina de completat ulterior cu date din Anuarul Statistic

MARIMI RELATIVE
-Exprimare in procente -Modalitate de calcul:

marime comparata marime baza de comparatie

coeficientul rezultat * 10(100, 1000, 10.000, etc) = procent, promil, prodecimil, etc. marimi relative de structura marimi relative de intensitate marimi relative de coordonare ( indici teritoriali ) marimi relative ale dinamicii marimi relative ale planului ( prevederilor )

TIPURI:

MARIMI RELATIVE DE STRUCTURA

( structura colectivitatii studiate )
Servesc pentru evidentierea ponderii grupelor in cadrul colectivitatii. Se exprima in procente.

Total 29 100%

Baieti 13 45%

Fete 16 55%

MARIMI RELATIVE DE INTENSITATE

(Cantitatea din valoarea caracteristicii comparate ce revine pe unitatea
Calcul: Raport cu semnificatie economica concreta, stabilit intre valorile a doua caracteristici primare legate intre ele. Exemple: - densitatea populatiei, rentabilitatea, productia agricola pe un locuitor, etc.

caracteristicii luata ca baza de comparatie)

MARIMI RELATIVE DE COORDONARE( INDICI )

Se obtin prin compararea ca raport intre doua date, doua valori centralizate Calcul: Grupa/teritoriul comparat / Grupa/teritoriul baza de comparatie

MARIMI RELATIVE ALE DINAMICII

Presupune compararea in timp a datelor care se refera la acelasi proces, la momente sau perioade de timp diferite.(determinate prin serii dinamice). Scop: arata de cate ori termenul comparat se cuprinde(de cate ori este mai mare sau mai mic decat) in termenul baza de comparatie. Calcul: Nivelul indicatorului din perioada curenta / Nivelul indicatorului din perioada de baza x100

MARIMI RELATIVE ALE PLANULUI

Compara nivelul realizat fata de cel planificat ( indici ai indeplinirii planului)

MARIMI MEDII
- Instrumente principale de cunoastere a fenomenelor de masa (exprima ce este comun si general in forma de manifestare a fenomenelor)
-Indicatori derivati, rezultati din calcul - Au caracter abstract, chiar daca se exprima in unitati de masura concrete

- Msoar influena cauzelor eseniale, nlturnd variaiile ntmpltoare n evoluia fenomenelor i proceselor. Pentru ca indicatorii medii s aib coninut real i s fie reprezentativi pentru colectivitatea analizat este necesar s fie ndeplinite cteva condiii: omogenitatea colectivitii; volum suficient de mare de date individuale;

MARIMI MEDII
Media este un indicator al tendinei centrale care arat nivelul la care ar fi ajuns caracteristica dac n toate cazurile individuale factorii eseniali i neeseniali ar fi acionat constant. Este valoarea tipic pentru reprezentarea unei colectiviti media aritmetic; media armonic; media ptratic; media geometric. Indicatorii medii clasificare

form simpl (datele sunt negrupate sau cnd frecvenele tuturor grupelor sunt egale) form ponderat (frecvenele difer ntre ele)

MEDIA ARITMETICA
= rezultatul sintetizrii ntr-o singur expresie numeric a tuturor nivelurilor individuale observate Acest tip de medie este indicat ndeosebi atunci cnd fenomenul supus cercetrii nregistreaz modificri aproximativ constante n progresie aritmetic. Calcul = valoarea totalizata a caracteristicii / numrul total al unitilor. media aritmetica simpla:

MEDIA ARITMETICA
Cand fiecare valoare individual xi are nu una, ci mai multe apariii n cadrul colectivitii analizate

media aritmetica ponderata:

unde: ni - frecvena (numrul de apariii) al variantei xi; k - numrul de valori distincte.

Proprieti

MEDIA ARITMETICA

1. ntr-un ir de valori egale, media aritmetic este egal cu acestea. 2. Media aritmetic este cuprins n intervalul de variaie al caracteristicii pentru care se calculeaz. xmin < x < xmax 3. Media oscileaz n jurul grupei cu frecvena cea mai mare, n cazul distribuiei de frecvene. 4. Suma algebric a tuturor abaterilor individuale ale termenilor seriei de la media lor aritmetic este nul 5. Dac se mresc (micoreaz) toate valorile individuale din care se calculeaz media cu o constant a, noua lor medie aritmetic se mrete (micoreaz) cu aceeai valoare a. 6. Dac se mpart (nmulesc) toate valorile individuale cu o constant h, media aritmetic se divide (multiplic) cu aceeai constant h. 7. Dac se divid toate frecvenele cu o constant g, media aritmetic nu se modific.

APLICATIE MEDIA ARITMETICA

Varsta (xi) Nr.studenti (ni) (xi)(ni)

19 20 21 22 Total

5 16 2 1 24

95 320 42 22 479

Vrsta medie este: Valoarea obinut este foarte reprezentativ datorit omogenitii colectivitii.

Calculul simplificat al mediei aritmetice

DE CE ? ntruct n viaa economic real datele individuale din care se calculeaz media reprezint deseori valori mari, cu zecimale REZOLVARE: aducerea irului iniial de valori ntr-o form mai simpl, care s faciliteze calculele. formul de calcul simplificat: media aritmetica pentru serii de distribuie de frecvene pe intervale egale de grupare unde: xi - centrele intervalelor de grupare (se calculeaz ca medie aritmetic simpl a capetelor fiecrui interval); ni - frecvena fiecrui interval i; a - constant egal cu valoarea centrului de interval care are frecvena maxim; h - mrimea intervalului de grupare; k - numrul intervalelor de grupare.

APLICATIE MEDIA ARITMETICA PONDERATA

Aplicarea formulei obinuite de calcul (media aritmetic ponderat) conduce la acelai rezultat.

MEDIA ARMONICA
Utilizarea mediei armonice este indicat n toate cazurile n care n cadrul colectivitii analizate predomin valorile mici. Fiind mai mic dect media aritmetic, media armonic reprezint mai bine aceste valori. n practic, media armonic este frecvent folosit la: calculul preului mediu
-

calculul indicelui mediu al preurilor

Se calculeaza din valorile inverse ale termenilor.

APLICATIE MEDIA ARMONICA

Sa se determine pretul mediu al materiei prime achizitionate de un agent economic pe baza urmatoarelor date:

MEDIA PATRATICA
Se calculeaz din termenii seriei ridicai la ptrat; Este ntotdeauna mai mare dect cea aritmetic; Este indicata : a) Cand predomin valorile mari n cadrul colectivitii pentru care se calculeaz media. b) Cand se acord o atenie deosebit valorilor mari, cum este cazul calculului abaterii medii ptratice c) Cnd valorile caracteristicii sunt att pozitive, ct i negative.

MEDIA GEOMETRICA
- este mai mic dect media aritmetic, mai mare decat media armonica. - reprezint mai bine valorile mici ale caracteristicii. - se utilizeaza n situaiile n care ntre termenii seriei nu este posibil ci produsul, cum este cazul indicilor de dinamic. nsumarea,

- este indicat i n cazul valorilor care au tendin de cretere n progresie geometric. - calculul acestui tip de medie se poate realiza cu ajutorul logaritmilor. Calculul nu este posibil dac exist valori negative sau nule.
Exemplu: Cifra de afaceri a unui agent economic a crescut cu 8 % n primul semestru al anului 2007 i cu 15 % n cel deal doilea semestru. Media aritmetic nu este indicat n acest caz (mrimi nensumabile direct). media geometric a celor doi indici de dinamic semestriali, deoarece ntre indici este posibil relaia de produs: Ritmul mediu de cretere pe cele dou semestre a fost 11,4 %.

MEDIA GEOMETRICA
Dac se nmulesc toi termenii unei serii statistice xi, i = 1,.., n i se nlocuiete fiecare valoare individual cu media lor geometric g x , se obine:

Pentru seriile de distribuie de frecvene se aplic formula de calcul a mediei geometrice ponderate: Media geometrica simpla obtinuta prin logaritmare:

MEDIA CARACTERISTICII ALTERNATIVE

Media caracteristicii alternative este o mrime relativ de structur, care arat ponderea unitilor care ndeplinesc o anumit condiie n total colectivitate.
nregistreaz numai dou variante posibile de manifestare. (candidat admis/respins, produs bun/rebut, plan de producie realizat/nerealizat, persoan cstorit/necstorit etc.)

"1" - variant pozitiv, rspunsul afirmativ; "0" - variant opus, rspuns negativ. Pentru calculul mediei aritmetice a caracteristicii alternative utilizeaz formula mediei ponderate unde: M - frecvena (numrul) unitilor care au varianta afirmativ; N - volumul colectivitii statistice.

INDICATORII VARIATIEI
-

Masoara variatia din jurul mediei. Amplitudinea variatiei Indicatorii simpli ai variatiei

Abaterile individuale
-

2 categorii:

- Exprimare in :

Indicatorii sintetici marimi absolute ( unitatile de masura ale caracteristicii studiate) marimi relative ( calculate in raport cu media lor )

INDICATORII SIMPLI AI VARIATIEI

1. AMPLITUDINEA VARIATIEI
utilizata in prelucrarea datelor, la alegerea nr. de grupe si a marimii intervalului de grupare

a ) Amplitudinea absoluta ( A ) A = X max X min

x min valoarea minima a caracteristicii x max valoarea maxima a caracteristicii

b ) Amplitudinea relativa ( A% )
A% = A / X *100

2. ABATERILE INDIVIDUALE
a) Abaterea individuala absoluta ( di ) diferenta intre fiecare termen si

media aritmetica a acestora. di = xi x b) Abaterea individuala relativa ( di% ) raportul dintre abaterile absolute si media aritmetica a caracteristicii. di% = di / x *100 = ( xi x ) / x * 100

INDICATORII SINTETICI AI VARIATIEI

Abaterea medie liniara, dispersia, abaterea medie patratica, coeficientul de variatie
- Reflecta valoarea medie calculata pe baza abaterilor individuale ale variantelor de la media lor. ABATEREA MEDIE LINIARA (d): - se calculeaza ca medie aritmetica simpla sau ponderata a tuturor abaterilor termenilor seriei de la media lor,luate in valoare absoluta. - arata cu cat se abate in medie fiecare varianta de la media lor. - se exprima in unitatea de masura a caracteristicii - dezavantaj: - este greu de apreciat gradul de omogenitate al colectivitatii. - se acorda aceeasi importanta tuturor abaterilor individuale, in conditiile in care abaterile mai mari in valoare absoluta influenteaza in mai mare masura gradul de variatie.

INDICATORII SINTETICI AI VARIATIEI

Abaterea medie liniara, dispersia, abaterea medie patratica, coeficientul de variatie
DISPERSIA - Calcul: media aritmetica a patratelor abaterilor termenilor fata de media lor. - Etape: - stabilirea abaterilor individuale - ridicarea la patrat a abaterilor individuale - inmultirea patratelor abaterilor cu frecventele de aparitie( la seriile de frecvente) - insumarea patratelor abaterilor multiplicate cu frecventele - raportarea totalului obtinut la numarul total al unitatilor inregistrate. - Avantaj: nu presupune calcularea mediei.

INDICATORII SINTETICI AI VARIATIEI

Abaterea medie liniara, dispersia, abaterea medie patratica, coeficientul de variatie
c) ABATEREA MEDIE PATRATICA
-

Se calculeaza ca o medie patratica din abaterile valorilor individuale de la media lor aritmetica ( extragand radacina patrata din dispersie ) Exprima cu cat se abate in medie fiecare varianta a caracteristicii de la media lor aritmetica.

INDICATORII SINTETICI AI VARIATIEI

Abaterea medie liniara, dispersia, abaterea medie patratica, coeficientul de variatie
d) COEFICIENTUL DE VARIATIE (V) - Raportul dintre abaterea medie patratica ( sau liniara) si media seriei. - Se exprima procentual. - Se utilizeaza cand se compara gradul de variatie a unor caracteristici exprimate in unitati de masura diferite.( situatie cand nu poate fi utilizata abaterea medie) - V 0 - o variatie tot mai mica, deci medie mai reprezentativa - Se admite analiza reprezentativa cand V 35%. - Se utilizeaza in studiul ritmicitatii aprovizionarii si livrarii cu marfa.

INDICII STATISTICI
= indicatori derivati obtinuti din compararea in dinamica, in spatiu si fata de plan a unor colectivitati sau ansambluri de fenomene de acelasi fel. - Sunt marimi relative. indici individuali(elementari)
a) dupa numarul unitatilor la care s-a inregistrat caracteristica

indici sintetici(compusi) indici agregati indici sub forma de medii indici ca raport de medii indici cu ponderi constante

C L A S I F I C A R E

b) dupa procedeul de calcul

c) dupa modul de ponderare

indici cu ponderi variabile

indici cu structura fixa

d) dupa tipul structurii

indici cu structura variabila indici ai variatiei structurii

e) dupa caracteristica de variatie

indici valorici, indici de preturi, indici ai volumului fizic, etc indici cu baza fixa

f) dupa perioada luata ca baza de raportare

( indicii de dinamica) indici cu baza in lant

INDICI INDIVIDUALI
-

Exprima variatia caracteristicii unui singur element dintr-o colectivitate. Calcul: i= volumul(nivelul comparat) 1 / volumul(nivelul baza de comparatie) 0 Modalitate de calcul identica cu calculul marimilor relative de dinamica. Se utilizeaza pentru calculul indicelui volumului fizic al productiei, indicele individual al pretului, etc

Iq =

q1 q0

INDICII SINTETICI
Se compun din: a) elementul cantitativ (f) unitatile colectivitatii ( cantitatea de (ponderea) produse, numar personal muncitor, etc b) elementul calitativ - respectiv valorile individuale ale caracteristicii ( pretul sau costul unitar, consumul pe unitate de produs, salariul individual, etc) Exemplu: Indicele preturilor

SERII DINAMICE ( CRONOLOGICE )

-

Sunt rezultatul ordonarii in timp a datelor si reflecta valorile unor indicatori economici la diferite momente sau pe anumite intervale de timp serii de intervale dupa modul de prezentare a timpului serii de momente

CLASIFICARE dupa forma de exprimare a fenomenelor serii in marimi absolute serii in marimi relative serii in marimi medii

INDICATORII SERIILOR DINAMICE

Sunt utilizati pentru caracterizarea in timp a fenomenelor. a) Indicatori absoluti: - nivel absolut(y) - modificarea absoluta( b) Indicatori relativi: - indicele( )( I ) calculati ca raport - ritmul (R) c) Indicatori medii:
- calculati din marimi absolute - calculati din marimi relative nivelul mediu( y ) modificarea medie( indicele mediu( I ) ritmul mediu ( R ) )

) calculata ca diferenta

- cu baza fixa - cu baza mobila

- cu baza fixa - cu baza in lant ( mobila,variabila )

INDICATORII ABSOLUTI AI SERIILOR DINAMICE

1. Nivelul absolut (y) valorile termenilor din care este formata
seria dinamica. ( y0, y1, y2, y3,yn) (1,2n- momente sau intervale de timp)

2. Modificarea absoluta ( sporul absolut) diferenta

intre termenii comparati.( pozitiva i/0
=

crestere, negativa

reducere )

i/i-1 = pentru modificarea absoluta cu baza mobila Proprietate: Suma tuturor modificarilor absolute cu baza mobila este egala cu modificarea absoluta pe intregul orizont de timp.

yi y0 yi yi-1

pentru modificarea cu baza fixa

i 1

i/i-1

1/0

2/1

I / i-1

n/n-1

n/0

INDICATORII RELATIVI
i/i-1 = 1/0 + 2/1 + + i/i-1 + +n/n-1 = n/0