Liberul arbitru si mitul androginului

O persoan este definit in faa celorlalte , pe lng caracteristicile fizice , de caracteristicile spirituale si aciunile pe care le intrepinde , alegerile pe care le face in via. Deciziile noastre ne reprezint ca persoane. Pentru multe societi,aceasta este o afirmatie corecta . Filosofia cretin este bazata pe liberul abitru ,care reprezint capacitatea pesoanei de a alege intre bine si ru , stpn i rasponsabil de actele sale. Platon vorbete in Banchetul despre mitul androginului prin prisma unui personaj de-al su. Acest mit ne spune c la inceput au existat finte care aveau caracteristicile ambelor sexe (hermaphrodite) . Aceste fiine erau lipite la spate si puteau fii femeie cu femeie , brbat cu brbat sau femeie cu brbat. Acetia puteau face orice gndeau , de aceea zeilor li s-a facut team i leau desprit . Dup desprirea androginilor , pe pmnt totul a inceput sa devina apatic si trist . Cei mai multi dintre ei au murit de tristee i de dor . n momentul in care zeii vd c rmn fr supui, il creaz pe Eros care are menirea de a semna iubirea pe pmnt .Astfel prile separate ii caut toat viaa jumtile ,iar puinii norocoi formeaz fiina intreag de alt dat contopindu-se . Legatura dintre liberul arbitru si mitul androginului poate fii la o prim vedere nul ,poate chiar este . n zilele noastre oamenii se cstoresc din proprie voin , alegndu-i deliberat partenerul , fr influena altcuiva , sunt stpni absolui pe decizia lor de a-i petrece viaa alturi de cineva . Dar totui cat de stpni suntem noi de fapt in luarea acestei decizii ? exista liberul arbitru sau este doar o amgire pentru a crea un sentiment de vinovie proprie in cazul unui eec al sorii? Pentru a putea vorbi despre liberul arbitru , ar trebui sa incercm in primul rnd sa vedem cu aproximaie ce inseamn libertatea in raport cu destinul ,deoarece mitul androginului e in strns legatur cu destinul ,nu cu libertatea de a alege. nvtura cretin ne spune in genez c Dumnezeu a creat materia din nimic ,a spus sa fie lumin i s-a fcut lumin . Prin urmare ,Dumnezeu poruncete i se implinete ,tot ce se intampl e prin voia Lui . Ins ,aa cum

spuneam mai sus ,filosofia cretin se bazeaz pe libertatea de a alege . . Cel mai concludent exemplu este cel dat de geneza biblic i anume Adam i Eva. Dumnezeu le-a dat tot ce au dorit , triau in Paradis , iar singura interdicie era cea de a mnca din pomul cunoaterii binelui si rului . Aceast interdicie a fost pus de ctre Dumnezeu ,avnd rolul de a-i pune la incercare pe primii oameni ,ins ei au nesocotit ce le-a poruncit Dumnezeu i au czut in dizgraie . Se presupune c ,dei au fost ispitii de ctre diavol , a fost alegerea lor i de aici s-a nscut pcatul originar . Religia cretin i altele asemnatoare ei se bazeaza pe ideea liberului arbitru , ins cnd Iisus Hristos a fost trimis pe pmant sa spele cu sngele su pcatele oamenilor ,din descrierea Bibliei deciziile luate de Iuda de exemplu nu i-au aparinut lui neaparat . Dac Iuda nu i-ar fi trdat invtorul , Noul Testament i cretinismul pe care il cunoastem noi astzi nu ar fi avut nici un fundament , pcatele noastre nu ar mai fi fost splate , nu am mai fi avut idealul vieii de apoi. Suntem invai c Iisus trebuia s ptimeasc i s moar pentru ca noi s putem visa la o via de apoi venic .Suntem invai de asemenea c Iuda a fost un trdtor i c ar trebui sa fie privit ca oaia neagr a cretintaii . Ins ,ct de stpan a fost Iuda pe faptele sale ? avem noi oamenii putere de decizie sau suntem doar nite rotie care pun in miscare un plan mult mai mre dect ne putem imagina , al Universului? Dac lum ideea de libertate cu sensul su propriu ,aceasta inseamn c avem posibilitatea de a face ,gndi si simi absolut tot ce dorim ,avem puterea de a muta munii din loc cu minile goale ,avem puterea de a manipula voina celorlali in funcie de propriile noastre interese ,de a face un copac s rodeasc intr-un minut cu puterea minii . Dar asta e imposibil din punct de vedere fizic . Oamenii nu sunt titanii din Olymp care au putere fizic nemrginit , nu sunt nici zeiti mitice care pot schimba faptele cu puterea minii . Iar posibilitatea de a face toate asta ar desfiina conceptul de libertate la care ne raportm . Dac am putea face tot ce am spus mai sus ,am ingradi libetratea celorlalti ,poate si ceilalti doresc ca muntii sa ramana acolo sau copacul acela sa fie sterp . Libertatea ine de puterea de a alege, de a alege intre un loc de munc bine pltit si unul cu posibilitate de avansare . Decizia este grea , soia , prinii ,prietenii ,fiecare are o prere . Aleg locul de munc bine pltit ,deoarece sunt cstorit ,iar soia imi spune ca avem nevoie de o situaie financiar mai bun pentru a ne cumpra o casa ,iar mariajul ine de compromisuri .

ncep s m gndesc mai bine i ,da , am luat decizia corect . Asta pn cnd imi intlnesc un vechi prieten i il intreb cum ii merge ,iar acesta imi rspunde c in urm cu ceva timp a ales postul cu posibilitate de avansare ,iar acum cstig mai mult dect tot restul cunotinelor mele , pe lng prestigiul de care se bucur . i m gndesc postul acela putea s fie al meu..eu a fi putut fi acum in locul lui. Oare? Oare omul din ficiunea de mai sus ar fi avut acelai prestigiu ? avea aceleai cunotiine ? ar fi avut aceleai idei ca i prietenul lui cnd eful ar fi decis s il promoveze ? oare decizia de a alege locul de munc bine pltit a fost a lui sau a celorlali ? sau a lui i a celorlali ? Atta timp ct a fost influenat in orice fel de voina altora ,de context , nu cred c poate fi numit alegere liber . Viaa lui a fost controlat de alte evenimente exterioare deciziei de a alege locul de munc bine pltit , el era insurat , personalitatea lui il facea mai degraba timid i uor de manipulat , credina sa in forele proprii era destul de mic in comparaie cu cea a prietenului su care nu avea nimic de pierdut dac se aventura in ceva nesigur . Acesta nu era insurat ,situaia sa material era una buna si inainte , iar increderea in sine ii fusese fructificat inc din copilarie de ctre printi. Opional-( Fiecare decizie pe care noi o lum ,fiecare aciune pe care o intreprindem , determina ceva . Aa cum am invaat la fizica exist peste tot in lumea asta fenomenul de cauzefect . Noi cnd facem o alegere e in vederea unui efect . Ins de cele mai multe ori o cauza poate declana reacii in lan , pe care noi s nu le putem controla . De exemplu Maria este iubit de ctre Ion i de ctre Gheorghe . Att Ion ct i Gheorghe o cer in cstorie . Ion e frumos i charismatic dar srac , Gheorghe e bogat dar cam introvertit . Maria , nu este materialist i ii spune c il alege pe Ion ,deoarece sunt tineri i sntoi i pot munci impreun pentru a acumula bogtie . Maria i Ion se cstoresc , dar Gheorghe nu se poate impca cu gndul c a pierdut-o pe Maria in favoarea lui Ion i ii crap capul cu un bolovan . Maria rmne singur ,dei decizia sa a fost una bun . Cauza a fost alegerea de a se mrita cu Ion iar reactile in lan au fost moartea lui Ion , condamnarea la inchisoare a lui Gheorghe i Maria rmas singur . Decizia ei a distrus 3 viei fr a avea nici o intenie de a face asta . Atunci cum putem spune c destinul il facem noi singuri ? c alegerile pe care le facem ne definesc ? Gheorghe l-a ucis pe Ion din iubire pentru Maria , asta o face pe Maria o criminal? Sau o face o victim a sorii ? ) Societatea in care trim ne inva c avem libertatea de a face orice atta timp ct nu deranjam pe nimeni ,asta este fundamentul democraiei ,democraie care stpanete majoritatea statelor

lumii contemporane . Noi ne alegem prietenii , ne alegeem partenerii de viaa sau cei de afaceri ,alegem cu ce ne imbrcm ,alegem ce mncm ,toat viaa noastr e o serie de decizii . Sau cel puin aa e in aparen . Prerea mea este ca nu alegem nimic ,sau cel putin alegem o parte infirm din ceea ce ne influeneaz viaa. Nu alegem in ce parte a lumii ne natem ,in ce ora ,ce aptitudini avem ,ce prini avem ,nu alegem statutul socio-economic sau cultural in care ne natem sau persoanele cu care intrm in contact in primii ani de viata ,nici cele cu care intrm in contact pe parcursul vieii noastre . Putem spune ca ne-am ales meseria de medici ,ins i asta e influenat de o multime de factori care nu depind de noi .ntmplrile din viaa noastr ,persoanele cu care intrm in contact ,care sunt in proximitatea noastr ii las ampranta asupra fiecrei decizii pe care se presupune c o luam . Dac ne-am fi nscut in cellat col al lumii ,intr-o alt familie ,cu alte valori sau in alt veac probabil ca am fi ales politica ,sau mecanica. De altfel fecare persoan care intr in viaa noastr are un rol bine definit i de cele mai multe ori nu noi alegem cine intra in viaa noastr ,nu noi alegem ca persoana respectiv s fie in acelai loc i timp cu noi pentru a o cunoate . Ultimele cercetti au demonstrate ca ne indrgostim datorita mirosului ,hormonilor , care pot s se placa sau nu . Cum ne educm hormonii s plac pe cineva i s nu plac pe altcineva ? tiina inc nu a dat un rspuns la aceasta intrebare .Nu a dat un rspuns nici la intrebarea de ce se indrgostesc persoane de acelai sex unele de altele dei e impotriva firii i nu ii pot fructifica iubirea? . Prerea mea e ca sunt persoane care se indrgostesc de alte persoane de acelai sex datorit faptului c i-au gsit jumtatea perfect , iar soarta ,destinul i-a pus in corpuri nepotrivite pentru a se putea reproduce ,dar totui suficient de potrivite pentru a recunoate spiritul intuat inuntrul trupului. Spiritul acela perfect . S nu uitm ,de asemenea c , grecii antici considerau iubirea dintre 2 brbai ca iubirea suprem , cea mai inalt i pur forma de iubire . De unde i in mitul androginului fiinele perfecte erau formate din doi brbai, dou femei sau o femeie i un brbat . De fapt , vorbind despre acele fiine perfecte , complementare nu vorbim despre materia fizic ,vorbim despre cea spiritual . Sunt persoane care se indrgostesc de altele fra a avea nimic in comun ,datorit hormonilor , datorit mirosului . Aici intervine mitul androginului , singura decizie pe care se presupune c o iau este dac recunosc aceasta jumtate i dac vor s o vad . Aici poate s fie vorba de liberul arbitru . Care ins poate fii influenat de

soarta , influena societii , moartea subit sau pur si simplu un alt plan al divinitii ,crud si de neineles .

Dac am avea putere de decizie asupra sentimentelor noastre i ne-am putea stuctura viaa doar in funcie de alegerile pe care le lum , probabil c nu ar mai existata attea divoruri ,nu ar mai exista attea relaii extraconjugale sau attea cri de poezie scrise de poei care au avut ansa s ii cunoasc jumatatea perfect dar neansa ca soarta s nu ii vrea impreun . Poate ca Romeo i Julieta ar tri i astazi fericii , iar Wiliam Shakespeare ar fi un doar necunoscut genial .

Bibliografie : Banchetul si alte dialoguri Platon , editura Mondero ,2004 Biblia - - www.wikipedia.ro