REFERAT

DELTA DUNARII

DELTA DUNARII

Prezentare generala

Izvorand din muntii Padurea Neagra din Germania si traversand 8 tari si trei capitale, parcurgand 2857 km, Dunarea cel de-al doilea fluviu ca marime din Europa, isi incheie drumul formand inaintea contopirii sale cu Marea Neagra, una din cele mai frumoase delte din Europa si chiar din lume.Lungimea fluviului este 2840 km, suprafata hidrografica = 817.000 kmp. Istoria Deltei Dunarii incepe acum 10000 de ani, prin depunerea mai multor straturi de aluviuni successive, ce vor colmata golful maritime existent la varsarea Dunarii in Marea Neagra, aceasta fiind obligate sa se retraga in matca sa.Din nisipul marin si aluviuni se formeaza marile grinduri, insulele Deltei, Letea, Caraorman, Saraturile Sf.Gheorghe. Treptat se formeaza cele trei brate, incepand cu bratul Sf.Gheorghe (69.7 km), apoi bratul Sulina (63.7 km) si terminand cu cel mai tanar bratul Chilia (120 km).Intre aceste brate s-au format o multime de legaturi naturale, canale si lacuri, prin care,la cotele favorabile ale fluviului, s-ar putea strabate intreaga Delta.Suprafata totala a Deltei este de 5800 km, cuprinzand si complexul lagunar Razelm Sinoe. Orasul Tulcea este poarta de acces catre Delta Dunarii. Ridicat pe sapte coline acest fost oras comercial a devenit in prezent un important port riveran si maritim, precum si cel mai importantcentru al industriei de pescuit din Romania.

Reteaua hidrografica
Delta Dunarii se afla la intretaierea paralelei 45 latitudine Nord cu meridianul 29 longitudine Est. Suprafata: 5640km din care 4470 km teritoriu romanesc.Zona etse relative plana, cu o inclinatie de 0,006, acoperita cu apa permanent ori temporar in proportie de 70-80%.Are aspectul unui triunghi echilateral cu laturile de cca 80 km lungime.La un debit de 5000-9000 m/s, transporta annual, in medie, 50 milioane de aluviuni (aproximativ de 8 ori mai mult ca Tibrul si de 20 de ori mai mult ca Rinul). Suprafetele de uscat din delta au doua caracteristici: sunt dispuse fara o ordine aparenta iar inaltimile lor prezinta valori mici.Grindul Chilia are inaltimea maxima de 6,5 m , la vestul satului Chilia Veche. Dunele din nordul grindului Letea ajunge la altitudinea de 13 m.Unele imsule din lacul 2

Reazem sunt scunde, de exemplu, Bisericuta are 4 m, dar altele sunt mai inalte : Gradiste 19 m, Popina 49 m, depasind deci inaltimile intalnite intre bartele Dunarii. Principalele cursuri de apa sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in mare sunt:

CHILIA - cel mai nordic brat si cel mai activ, cu doua ramificatii si o microdelta proprie.
Lungime de 105 km pana la Periprava;latime maxima: 1000m; adancime maxima:39m.Transporta cca 60% din totalul apelor fluviului; coefficient de sinuozitate: 1,56.Navigatie de interes local. Cursul Dunarii dimtre localitatea Isaccea si Ceatalul Chilia prezinta la sud o sumedenie de ostroave marunte, care-l fac sa se imparta in suvite de apa linistita, razletite pe laturi.

TULCEA - brat ce se intinde intre ceatalurile Chilia si Sf.Gheorghe (pe malul drept, orasul
Tulcea).Lungime: 19 km; latime maxima: 300 m; adancime maxima: 34 m.In amonte de portul Tulcea, bratul cu acelasi nume are o albie lata , ca si cum si-ar lasa libere apele pentru a forma un lac.La vreo 7-8 km de portul Tulcea se afla insusi capul deltei, considerat cel mai important punct geographic din regiune.Este locul unde Dunarea isi imparte pentru prima oara apele, constituind bratele Chilia si Tulcea. Transporta cca 40% din apele fluviului; coefficient de sinuozitate: 1,40.Cale principala de navigatie.

SULINA cel mai scurt, mai drept si mai amenajat brat de varsare.Lungime: 64 km; latime
maxima: 250 m; adancime maxima;18 m. Despartirea la Ceatalul Sulina a apelor bratului Tulcea este analoga pe teren cu aceea a apelor bratului Chilia la Pardina.Pe cand apele bartului Chilia se readuna curand, formand ostroave, apele bratului Tulcea se separa definitive.Cele doua noi brate astfel create Sulina si Sfantul Gheorghe- nu se intalnesc ci curg fiecare pana la varsare in cate o albie proprie, unica. Transporta cca 22% din apele fluviului; coefficient de sinoazitate: 1,03. Canal de trafic fluviomaritim (la adancimea minima obligatory de 7,32 m, pot circula nave de 7000 tone).

SFANTU GHEORGHE cel mai vechi brat de varsare a Dunarii in mare.Lungime: 64 km;
latime maxima: 550 m; adancime maxima: 26 m . La sudul bratului Sfantu Gheorghe se desfasoara gruparea de lacuri Razelm-Sinoe, formand impreuna cu zona de mlastini si de grinduri din preajma un ansamblu morfo- si hidrografic. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficientul de sinuozitate:1,60. Navigatie de interes local.

Biodiversitate
Un studio recent al Academiei Romane, a relatat ex)istenta a aproximativ 5000 de specii diferite de plante, animale si insecte care traiesc in Delta Dunarii. Flora este compusa din elemente autohtone, specii mediteraneene, balcanice, asiatice si reprezentata de cea mai compacta zona 3

stuficola din lume ca intindere ca si padurea de stejari si liane mediteraneene de pe grindul Letea si Caraorman, cu vegetatie specifica nisipurilor litorale.

Flora
In Delta Dunarii predomina vegatatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78 % din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogojul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii.Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate. Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti.Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei.Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului.Intalnim patru tipuri de zavoaie; zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea ,mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc Salix alba, Populus alba, Populus canescens; Pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plopi(Populus canes cens si P.Alba ) la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artatrul American si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi este arinisul(predomina Alnus glutinosa ) care apare pe grindurile fluviale din delta marina.Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extina pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile maritime Letea , Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri ,Secale sylvestris , carex colchica , Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe circa 3% din totalul suprafetei deltei, in special de pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice.Predomina Glyceria maxima ,Elytrigia repens .Vegetatia acvatica din ghioluri , balti si japes ocupa 2% din totalul deltei.Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submrsum ,myriophillum verticilliatum polyrrhiza ,Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nyphar luteum, Trapa Potamogetonsp. ,Helodea Canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata .Predomina Lemna minor, Silvia natans , Spirodela natans. Vegetatia emersaeste dominate de stuff(Pharagmites australis), papura (Typha latifolia si T.angustifolia), pipirig(Schoenolectus lacustris).Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extend numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia,Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu(Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat(Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator(Populus tremula), ulm(Ulmus foliacea) si cu plantele agatatoare Periploca Graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta numai 0.8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii. Extrem de bogata se imparte pe trei niveluri: 4

a)

Plante cu frunze plutitoare nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben (Nuphar

luteum), iarba broastelor (Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizacul (Stratiotesaloides). b) Plante riverane si de plaur stuf ( genul Phragmites) cca 80% si papura (genul Typha) 20%, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macris (Rumex hidrolapatum), Nu ma uita (Myositis palustris), izma broastei , cucuta de apa (Cicuta virosa). c) Plante de uscat-salcia alba (Salix alba), plopul (Populus), arinul (Alnus), frasinul (Fraxinus), padurile combinate de pe grinduri.

Plaurul
Formatiune specifica stuifariilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1.6 m format dintr-o impletitura de rizomi se stuff si radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol.Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor.Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros .Alaturi e stuff intalnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara.Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret.tot pe plauru traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Fauna
Delta Dunarii adaposteste peste 3400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale. Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuiesc 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris.Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei.Amfibienii sunt reprezentati prin doua specii de caudate si sase specii de anure, iar reptilele prin opt specii, majoritatea serpi (patru specii).Pesti sunt reprezentati prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60 %), restul migrand primavara din Marea Neagra.Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic.

Pasari

Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene.Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis aviar. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei.Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase :cuibaresc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite.Nucleul avifaunei este format din 75 de specii a caror viata este legata de prezenta apei.Sunt inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormorant mic, vulture plesuv, piciorong, ciocintors, pelican ), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuff, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).

Pasari monumente ale naturii

Aici putem enumera monumentele albe (pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebad cantatoare) si monumente policrome (piciorongul, ciocintorul, califarul rosu, vulturul codalb).

Pesti
Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriu-zisa. Pe bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega, obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul.Caracuda, bibanul si platica prefera apele mai calme iar mediul salmastru este populat de la biban si stiuca la chefal si cambula in functie de salinitatea apelor, sectorul marin adapostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele (scrumbiile de Dunare). Insa faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), chefalii (in patru specii din genul Mugii) si scrumbiile (Alosa Pontica). Stiuca(Esox lucius) Descriere:Rapitorul numarul unu, stiuca isi pandeste nemiscata prada care se apropie, pentru ca in momentul oportun sa atace fulgerator.Corpul fusiform este perfect adaptat pentru demaraj fulgerator care se dovedeste de prea multe ori mortal.Stiuca are o dezvoltare rapida ajungand in 6

numai trei saptamani la 15 mm iar maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg( cea mai mare stiuca prinsa in delta avea 16 kg).Perioada de reproducere are loc dupa topirea gheturilor adica in februarie martie.Temperatura optima de hranire este de 17-18.

Mamifere
Numarul si varietatea acestors sunt asigurate de zonele mai inalte, ocolite in gen eral de ape. Putem spune ca prin diversitatea impresionanta a habitatelor si a formelor de viata pe care le gazduieste intr-un spatiu relative restrans, Delta Dunarii constituie un adevarat muzeu al biodiversitatii de o valoare iestimabila pentru patrimonial natural universal. Intalnim vidra, nurca, bizamul (blanuri pretioase), iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica. Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii de serpi.{1}

Rezervatiile
Delta Dunarii este cea mai joasa forma de relief din tara.Valurile marii de la est se prelungesc pe uscatul primordial, infiripata din aluviunile fluviului si nisipurile marii.Asa cum s-a aratat, acest uscat rezulta dintr-un amestec permanent al apei cu materialele pamantoase.Flora este compusa din elementele vegetale, produse ale malului in geneza dinamica, elemente specifice climei temperate. In apele dulci si calde, dispuse intr-o retea variata, pe terenurile pe care apele suie ori de cate ori cresc cat de putin, sau pe nisipuri, vegetatia conditioneaza dezvoltarea faunei.Iau nastere si se produc ,pe seama plantelor ori mai ales incepand cu ele , immense cantitati de microorganisme, viermi, moluste , insecte si alte nevertebrate, cum si cele mai felurite vertebrate: pesti, batraciene, reptile pasari si mamifere. Unele din problemele stiintifice principale care se pun o data cu amenajarea complexa a Deltei Dunarii este pastrarea intacta a conditiilor biologice pe anumite suprafete cum si ocrotirea faunei ornitologice in toata delta In anul 1956, Comisia pentru ocrotirea naturii a propus infiintarea in Delta Dunarii a trei rezervatii naturale principale si a altor cateva secundate.Suprafata lor insumeaza circa 40.000 ha adica 1/14 din suprafata deltei.Rezervatiile naturale au drept scop pastrarea randuielilor firesti din natura, precum si ocrotirea frumusetilor peisagistice si a vietuitoarelor.Totodata ele inlesnesc cercetarea stiintifica si fac posibila folosirea nationala a resurselor naturale. Una din rezervatii, perimetrul marcat de punctele Rosca-Buhaiova-Merhei-Hrecisca-Letea si de vestul grindului letea, localizand 15.400 ha se afla in depresiunea Matita, dintre grindurile Chilia si Letea, de la nordul bratului Sulina catre bratul Chilia.Este formata din lacuri, mlastini , si grale cu 7

prea putine grinduri, nucleul ei fiind constituit de lacurile Rosca si Buhaiova.Are colonii de starci galbeni,lopatari,tiganusi; gazduieste o importanta colonie de pelicani. Cea de-a doua rezervatie- suprafata cuprinsa in circuitul format de localitatea Sf.GheorghePalade-Perisor si de tarmul marii cu un toltal de 14.200 ha- se gaseste in regiunea zatoanelor, adica a lacurilor lungi si inguste de la sudul lacului Sf.Gheorghe.Aceste lacuri sunt separate intre ele printr-o succesiune de grinduri nisipoase de-abia iesite deasupra apelor marii.Rezervatia este constiutuita din lacuri isolate si din mlastini cu stuff, cum si dintr-o retea deasa de garle si canaluri.Fiinteaza unele langa altele, dar totusi nu de-a valma, in acest domeniu al apelor , colonii de starci, scoicari, chire, pescarusi, cormonari mari si mici, tiganusi.La pasaj se strang cocori, rate salbatice si gaste salbatice, fluierari. Cea de-a treia rezervatie- cuprinsul dintre lacurile Periteasca-Leahova si Gura Portita, cu o suprafata de 3 900 ha a fost delimitate de sudul celeilalte rezervatii pe langa bratul Sf.Gheorghe, completand-o.Grindurile de nisip curat de aici sunt ori uscate , ori scaldae de apele Marii Negre si ale lacului Razelm. Traiesc in acesta rezervatie pasarile de tarmuri si cele iubitoare de saraturi. Pasarile migratoare folosesc aceste lacuri la pasaj, ca popas si uneori derpt cartier de iernare. In fiecare din cele trei rezervatii a fost nelimitata o zona stiintifica unde se aplica un regim de protectie absoluta.In orasul Tulcea functioneaza o statiune ornitologica, iar in unele puncte ale deltei au fost infiintate observatoare ornitologice pentru a face posibila dezvoltarea cercetariilor stinntifice din diferitele rezervatii naturale permanente si temporare.Un renumit perimetru de protectie denumit Hasmacul Mare din padurea Letea a fost extins , pentru a cuprinde intreaga suprafata de 700 ha a padurii acesteia.S-au laut masuri de protectie a acestei paduri si pe planul vanatoarei, deacord cu organelle Directiei Vanatoarei si ale Asocoatiei generale a vanatoriilor si pescariilor amatori.

Ariile protejate sunt percepute inca de foarte multi oameni doar in sensul lor "conservationist" fiind considerate adevarate oaze ale naturii salbatice intr-un desert al dezvoltarii economice, care trebuiesc protejate numai pentru conservarea speciilor care le populeaza. Foarte putin este recunoscut faptul ca zonele aflate in regim natural si seminatural constituie de fapt suportul "vietii" si implicit al dezvoltarii socio-economice. De asemenea, dezvoltarea socio-economica s-a facut avand la baza resursele si serviciile oferite de capitalul natural, insa pana in prezent in foarte putine cazuri s-a tinut cont de capacitatea productiva si capacitatea de suport a capitalului natural atunci cand s-a proiectat dezvoltarea economica. Ariile protejate prin valoarea lor naturala si gradul redus al interventiei umane pe teritoriul lor sunt cele mai bune exemple si modele pentru sistemele ecologice naturale si seminaturale. Totodata pentru a realiza tranzitia de la actualul model de dezvoltare la un model de dezvoltare durabila este necesara cercetarea, cunoasterea si experimentarea teoriilor pentru implementarea conceptului de dezvoltare durabila. Astfel, atat evaluarea si monitorizarea starii capitalului natural, cat si dezvoltarea cunoasterii se poate realiza in cadrul unor zone pilot cum sunt ariile protejate. "Capitalul Natural al tarii se constituie din reteaua sistemelor ecologice care functioneaza in regim natural si seminatural si din reteaua sistemelor antropizate prin transformarea si simplificarea primelor categorii. Resursele naturale regenerabile (inclusiv apa si solul) si neregenerabile (petrol, carbune), precum si serviciile (controlul climei, al calitatii apei si aerului etc.) asigurate de catre componentele Capitalului Natural constituie unul dintre factorii cheie ai functiei de productie a sistemelor economice si de suport al dezvoltarii sistemelor socio-economice. Capitalul Natural si componentele sale au o anumita capacitate productiva care trebuie cunoscuta pentru a evita supraexploatarea si, respectiv , o anumita capacitate de suport (parametru esential pentru a dimensiona corect presiunea antropica si a evita deteriorarea). Pentru a garanta dezvoltarea socio-economica durabila este absolut necesar sa se asigure conservarea unei structuri diverse si echilibrate a CN si utilizarea resurselor si serviciilor produse de acesta in limitele capacitatii de suport a componentelor sale." - Angheluta Vadineanu. Astfel conservarea Capitalului Natural presupune in principal mentinerea unui raport acceptabil intre ecosistemele naturale, seminaturale si antropizate, cu mentinerea heterogenitatii in cadrul fiecarui tip de ecosisteme si asigurarea conectivitatii intre aceste ecosisteme. "Pentru conservarea structurii ecologice la scara complexelor macroregionale deecosisteme este necesar sa se identifice configuratia viabila a unui mozaic de ecosisteme naturale si seminaturale care sa include toate tipurile de ecosisteme. La 26 noiembrie 2005 in cadrul proiectului Dezvoltarea capacitatilor de utilizare a metodelor agriculturii ecologice in scopul reducerii poluarii cu nutrienti a bazinului hidrografic 9

Dunarean pe teritoriul raionului Falesti, Asociatia obsteasca CUTEZATORUL, in colaborare cu Institutul de Cercetari pentru Culturile de Cimp Selectia, organizeaza in municipiul Balti un seminar regional cu tema Rolul agriculturii ecologice in dezvoltarea durabila a comunitatilor, agentilor economici si reducerii poluarii cu nutrienti a surselor acvatice. Rolul agriculturii ecologice in dezvoltarea durabila a comunitatilor, agentilor economici si reducerii poluarii cu nutrienti a bazinelor acvatice, Calitatea produselor alimentare- cheia spre pie?ele straine sunt rapoartele de baza, ce vor fi prezentate de catre expertii Boris Boincean, directorul Institutului CCC Slectia si Sergiu Croitoru, Director General SGS Moldova. La seminar vor participa 30 de specialisti ai directiilor agricole, agentilor economici din agricultura fermieri, lideri de ONG-uri, mass-media dinMinisterul Afacerilor Externe a fost solicitat de guvernatorul Deltei Dunarii, Paul Cononov, sa verifice daca oficialitatile ucrainene confirma anuntul privind reluarea lucrarilor de dragare in estuarul Bastroe. Asociatia ecologista Peceneg din Ucraina a anuntat ca la sfarsitul saptamanii trecute dragorul ucrainean Skadovsk a reluat lucrarile de dragare in zona estuarului Bastroe. Ministrul ucrainean al Mediului, Pavel Ignatenko, a emis in luna mai un ordin prin care lucrarile la canalul Bastroe erau oprite pana in momentul realizarii unui studiu asupra impactului ecologic. Insa Inspectoratul Marii Negre din Odesa a acordat intreprinderii de stat Delta Lotman permisiunea de a relua lucrarile.

Poluarea naturala
Poluarea naturala are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de poluanti devine tot mai grav: a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distante de vant si curenti de aer. b) eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intense cu cat solul este lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidrografica bogata c) reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care sa influenteze negative sanatatea populatiei umane.

Poluarea artificiala
Dupa mediul in care actioneaza sunt cunoscute urmatoarele tipuri de poluare: a) poluarea aerului a cunoscut o mare amploare odata cu cresterea productiei industriale, intensificarea circulatiei rutiere, incinerarea deseurilor menajereUn fenomen foarte grav il reprezinta ploile acide cauzate de combinarea apei cu oxizi de S si N ce se transforma in acizi puternic corozivi. 10

b) poluarea solului-Caracteristicile solului sunt legate direct de productivitatea agricola.Chimizarea in exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca si la acumularea in sol si in apa freatica a unor substante minerale (ex: nitrite care au effect methemoglobinizant pentru om si animale si distrug bacteriile fixatoare de azot atmospheric)Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza de-a lungul lanturilor trofice, fiind toxice pentru plante si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind necesara crearea de noi substante de sinteza, eficienta dar mai toxice pentru mediu. In natura energia exista sub diferite forme: mecanica, termica, chimica, electrica, nucleara. Acoperirea consumului de energie in continua crestere determina preocuparea permanenta pentru descoperirea de noi surse de energie, de identificare a modalitatilor pentru protejarea surselor neregenerabile, a surselor naturale, de control al emisiilor de CO2.Carbunele, titeiul si gazelle naturale reprezinta surse de energie neregenerabile sau conventionale.Efectele energiei s-au facut simtite datorita cresterii sporite a productiei si consumului de energie, urmate intotdeauna de efecte adverse asupra mediului si sanatatii umane. Poluarea creste continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid in centralele termice sau in industrie cat si datorita autovehiculelor si consumului casnic de energie al populatiei.In mediul urban, transportul este una din principalele cause de contaminare a aerului cu gaze poluante si particule ultrafine produse de motoarele pe benzina sau motorina. De asemenea foarte periculos pentru sanatate este plumbul degajat in urma procesului de combustie de la autovehiculele ce utilizeaza combustibil cu plumb. Acidificarea este procesul prin care suprafata pamantului este saracita in baze si sufera continuu o crestere a aciditatii, ducand la degradarea solului si a apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor aferente. Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot si ammoniac provenite din depozitele de minereuri, de la spalarea combustibililor solizi, reactiile chimice si transport sunt principalele surse de acidificare. Prognozele arata ca acidificarea soluluiproduce importante daune in special asupra agiculturii. Metode de combatere a efectelor acesteia exista, dar costurile sunt foarte ridicate. Impactul cel mai puternic se face simtit asupra agriculturii, ceea ce afecteaza in special populatia saraca. Statisticile indica o degradare globala de 2000 de milioane de hectare de pamant, o suprafata echivalenta cu o treime din suprafata agricola globala si suprafata ocupata de padure.Peste 300 de milioane de hectare se gasesc la un nivel de degradare astfel incat se considera ca fenomenul este ireversibil. Productia de energie (incluzand biomasa si biogazul) nu sunt cause majore ale degradarii solului, dimpotriva aceasta poate juca un rol pozitiv in stoparea fenomenului. De exemplu introducerea unui system modern de producere a energiei pe baza de biomasa ar putea actiona asupra 11

pretului de piata al biomasei si a-l face profitabil pentru restaurarea unor zone cu potential productive afectate de degradarea si transformarea acestora in asa numite ferme energetice.Schimbarile climatice sunt datorate cresterii in atmosfera a concentratiilor de gaze cu efecte de sera, datorate dezvoltarii industriale globale, acestea reflectandu-se asupra balantei energetice a pamantului in general.{2} Contributia cea mai insemnata la producerea schimbarilor climatice o are sectorul energetic. In mod current sistemul energetic este bazat pe arderea combustibililorsolizi, ceea ce insumeaza aproximativ 76% din energia primara a lumii. Combustia acestor combustibili solizi conduce la trei sferturi din productia anuala de dioxid den carbon. Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati inseminate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc.Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom) in cazul intreprinderilor prelucratoare de metale neferoase, sau alte noxe. Metale grele au invadat Delta Dunarii; in primele zile ale acestui an, cercetatorii Institutului National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii au dat publicitatii concluziile unei investigatii effectuate pe parcursul intregului an 2000 in vederea cuantificarii impactului poluarii in Delta Dunarii. Studiul intreprins de cercetatorii de la institutul tulcean a avut ca obiectiv si determinarea prezentei metalelor grele in tesuturile pestilor si ale molustelor din zona deltaica. Trebuie spus ca specialistii de la Institutul din Tulcea efectueaza astfel cercetari la solicitarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului inca din anul 1997. O prima concluzie si cea mai alarmanta a respectivului studio este aceea ca in apa din Delta Dunarii aproape toate metalele grele inregistreaza depasiri semnificative ale valorilor maxime admise de legislatia din tara noastra. Doar manganul este singurul metal greu care se afla, in zonele acvatice din Delta, sub nivelul maxim admis. Trebuie spus insa ca metalele rare nu inregistreaza concentratii foarte mari in toate zonele din Delta. Conform studiului citat cele mai mari concentratii de fier se afla in apele lacurilor Iacub, Raduculet si Sinoe. Zincul depaseste concentratia maxima admisa in lacurile Nebunu, Miazazi, Furtuna si Raduculetu, iar nichelul a inregistratn cresteri alarmante in apele lacurilor Rosu, Rosulet, Rotundu, Raduculet, Erexciuc si Iacub. De asemenea, cadmiul a fost depistat in cantitati alarmant de mari in apa lacurilor Samova, Rotunda, Rosu, Merhei, Sinoe si Razelm. Semnificativ este si faptul ca respectivele concentratii de metale grele nu s-au diminuat nici pe parcursul ultimului an, dupa concentratiile foarte mari inregistrate pe parcursul anului 1999. Concluzia specialistilor tulceni este ca aceasta poluare masiva cu metale grele, cu toate ca aceasta a fost semnalata cu cativa ani in urma, s-a accentuat brusc in urma razboiului din Iugoslavia si, mai ales ca urmare a bombardamentelor uzinelor chimice situate pe malul Dunarii in fosta Iugoslavia. 12

Grav este ca respectivele metale se regasesc deja si in sedimentele de pe fundul lacurilor din Delta. Cantitati mari de nichel, de exemplu, se afla pe fundul lacurilor Nebunu, Furtuna si Erexciuc, iar cadmiul depaseste valorile maxime admise in sedimentele Rosu, Rosulet, Furtuna, Raduculet, Merhei. Ingrijorator este sim faptul ca unele metale grele, cum este cadmiul, au patruns peste limitele maxime admise si in tesuturile unor specii, fiind depistati de catre cercetatorii tulceni in zonele Caraorman si Matita. Aceeasi specialisti sustin ca respectivele metale aflate in cantitati mari in organismul pestilor, ca si in altor vietuitoare, pot conduce la malformatii semnificative. Respectivele metale afecteaza mai ales sistemul osos al pestilor si pe cel muscular. La unele specii de pesti cum este carasul, de exemplu, au fost depistate in organism cantitati de cadmiu de peste 3 ori mai mari decat nivelul admis de legislatia din tara noastra. Asa stand lucrurile, cercetatorii institutului tulcean trag un serios semnal de alarma asupra efectelor pe care le poate avea poluarea cu metale grele asupra Deltei Dunarii. Astfel putem zice ca degradarea mediului inconjurator afecteaza vietile a sute de milioane de oameni si intarzie dezvoltarea multor tari. Pentru protectia complexelor naturale a Deltei Dunarii, unul din cel mai mare riu European, a fost creata rezervatia Biosferica a Dunarii. Flora acestei rezervatii contine circa 1500 specii, iar fauna 3600. Din ele 16 specii au fost introduse in Lista Rosie Europeana, iar mai mult de 70 in Cartea Rosie a Ukrainei. Printre ele - morunul si somonul care in Ukraina in afara hotarelor rezervatiei practic lipsesc. In rezervatia Deltei Dunarii se gasesc cele mai mari colonii a pelicanului roz si cretos din Ukraina precum si multe alte pasari importante faunei deltei Dunarii Deci, nu intimplator ca aceste teritorii aqua-mlastinoase ale Deltei Dunarii sint incluse in componenta celor mai de pret si a celor mai bogate biodiversitati din lume. Prin hotarirea UNESCO de la 02.02.1999, rezervatia Deltei Dunarii a primit certificatul Biosferica. Dar toate aceste realizari in timpul apropiat vor putea avea doar o valoare istorica. Problema este ca, de la sfirsitul anului 2001, in pofida parerii Academiei de Stiinte a Ukrainei, Ministerul Transportului "croeste" proectul construirii unui canal naval e teritoriul zonei Rezervatiei Biosferice a Dunarii. Constructia canalului prevede adancirea uneia din minicile Dunarii, pentru ca pe ea sa poata trece navele maritime. Daca se vor efectua lucrari de adincire a fundului riului in zona rezervatiei si apoi de a pune in miscare corabiile - mentinerea in acest areal a complexelor naturale e putin probabila.Dar insusi faptul "sectionarii" va fi un precedent periculos. international de Rezervatie

Canalul Basroe
Dragorul ucrainean "Skadovsk" a reluat, pe 31 iulie, lucrarile de adancire a estuarului Bastroe, transmite asociatia ecologista ucraineana Peceneg. Desi actualul ministru ucrainean al 13

Mediului, Pavel Ignatenko, a emis in luna mai un ordin prin care se cerea oprirea lucrarilor la canalul Bastroe pana in momentul realizarii unui studiu de impact. Insa acest ordin ministerial a fost contrazis la sfarsitul lunii iulie de Inspectoratul Marii Negre din Odesa care a acordat firmei "DeltaLotman" permisiunea de a relua lucrarile de dragare. Finantarea reluarii lucrarilor a fost asigurata prin interventia speciala a presedintelui Parlamentului de la Kiev, Vladimir Litvin. Ceea ce poate demonstra un joc abil al Kievului de a pasa responsabilitatea dintr-o curte-n alta disculpandu-se in fata instantelor internationale. Insa, in acest timp, lucrarile merg mai departe. Sa vedem ce reactie va avea de data aceasta MAE roman.

Se reiau protestele internationale

Asociatia ecologista ucraineana Peceneg a initiat o scrisoare de protest fata de reluarea lucrarilor la canalul Bastroe, scrisoare adresata presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko (foto), presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, comisarului european pe probleme de mediu Stavros Dimas, comisarului european pentru extindere Olli Rehn si membrilor Parlamentului European. ZIUA si Civic Media reia campania alaturi de confratii ucraineni si subsemneaza la noua forma internationala de protest. In scrisoarea amintita, ne exprimam "profunda ingrijorare fata de reluarea lucrarilor de dragare de catre nava Skadovsk" si se reaminteste faptul ca "mai multe conventii internationale la care Ucraina este parte au criticat si s-au opus construirii canalului Bastroe prin rezervatia naturala a Deltei Dunarii. Conventia de la Aarhus a aratat ca Ucraina a violat prevederile acestei conventii prin demararea lucrarilor la canalul Bastroe". Scrisoarea arata ca "expertul Conventiei Ramsar, Tobias Salate a prezentat un raport care afirma faptul ca mai multe studii executate pana in prezent de autoritatile ucrainene mentioneaza monitorizarea stricta a situatiei, insa fara sa dea nici un detaliu al acestei monitorizari, nu au fost facute publice rezultatele monitorizarii situatiei populatiei piscicole". In protestul citata se mai explica un fapt: "Consiliul International al Programului UNESCO Omul si biosfera si-a exprimat ingrijorarea fata de modul in care a fost modificat teritoriul rezervatiei Delta Dunarii. Conventia de la Berna a subliniat faptul ca este necesar sa se evite modificarea limitelor zonelor protejate pentru a duce la indeplinire proiecte economice. Comitetul Conventiei de la Berna a recomandat oprirea oricaror lucrari la canalul Bastroe pana in 2005. Canalul Bastroe a inceput sa fie acoperit de sedimentele aduse de Dunare in cantitati din ce in ce mai mari in cursul acestui an, a anuntat fundatia ecologista ucraineana Peceneg. Membrii acestei organizatii au aratat ca in prezent adancimea reala a canalului Bastroe este de 3-4 metri, dupa un an de lucrari executate de firma germana Moebius Bau AG. In ciuda acestui fapt, autoritatile 14

ucrainene continua sa clameze ca adancimea canalului Bastroe este de 5-6 metri. Observatori ai organizatiilor ecologiste ucrainene care, impreuna cu membri ai Asociatiei Civic Media monitorizeaza situatia din zona, au constatat la fata locului noua stare de fapt. Practic, lucrarile de dragare a canalului trebuie luate de la capat. Sedimentele aduse de Dunare aproape ca au blocat estuarul estic Vostocinoie inca in luna mai, iar inundatiile din Romania au adunat sedimente suplimentare in Delta. In timpul administratiei lui Leonid Kucima, mai multi demnitari ucraineni aveau interese directe in realizarea canalului Bastroe. Astfel, cel mai activ sustinator al acestui proiect a fost ministrul Transporturilor de la Kiev si prietenul personal al presedintelui Kucima, Ghiorghi Kirpa. Intre timp, acesta si-a gasit sfarsitul cu ajutorul unei gauri de glont, in imprejurari neelucidate inca, dupa cum i s-a intamplat si fostului ministru al Internelor, Iuri Kravchenko. Pe langa milioanele de dolari pe care le manevra Kirpa pentru Bastroe si conturile Sistema si ginerele lui Kucima, V. Pinciuk, era deosebit de motivat de faptul ca una din companiile pe care le detine, "Ukrainian farvater", era cel de-al doilea contractor pentru saparea canalului Bastroe, pe langa firma de stat Delta Lotsman. Toate aceste relatii la nivel inalt explica de ce proiectul ucigas al canalului Bastroe a fost promovat cu atata insistenta a Guvernului de la Kiev.{3}

Pastrarea echilibrului biologic al Deltei.

Valoarea de fenomen natural a Deltei Dunarii depinde de gradul in care se mentine starea originara a elementelor sale componente geomorfologice si hidrologice , precum si biologice , care constituie atractivitatea sa turistica .La baza dezvoltarii turismului in delta se afla bogatiile create de natura nu cele produse de mana omului .In cele ce urmeaza nu ne referim la ceea ce se extrage din delta : peste ori stuff sau vanat de tot felul , ci la ceea ce ramane in delta dupa ce s-au facut aceste extrageri , ca urmare a lucrarilor de amenajare a terenului cum sunt cele piscicole si stuficole ori cinegenetice, in vederea unei exploatario rentabile . In comparative cu alte regiuni ale globului influentate de mana omeneasca ,modificarile aduse strii naturale a deltei conduc la un dezechilibru biologic pronuntat .Schimbarile ies cu putere in evidenta in aceasta regiune , unde natura este nu numai primitive ci si noua nascandu-se mereu in orice clipa.Pretutindeni formele de teren sunt in evolutie , dar in delta interventia omului se produce intr-un mediu in devenire, care nu a luat inca o forma finite, corespunzatoare unui anumit stadium.Intr-o faza destul de lunga a unui ciclu care se repeta anual , o buna parte a suprafetei uscatului din delta se acopera cu o panza de apa inalta de 1-5 metri, existand un continuu process de sedimentare a aluviunilor. De aici se iveste necesitatea de a spori grija pentru conservarea patrimoniului natural al deltei si eventual pentru refacera sectoarelor in care antrenarea bogatiilor sale in circuitul economic, in 15

vederea indistrualizarii, conduce la dezechilibrul biologic.Se impune sa se aplice o precisa organizare a teritoriului deltei fara a impieta cu nimic asupra conditiilor naturale. Dleta Dunarii prezinta imortanta ca fenomen geographic natural si deaceea va fi pastrata ca atare.Exploatarea resurselor trebuie facuta cu stricta respectare a mediului ambient, pentru a nu micsora valoarea monumentului natural. Echilibrul biologic al deltei a fost pierdut odata cu intensificarea diverselor activitati economice productive, care au determinat amenajari stuficole,piscicole ,agricole si forestiere , pe langa cele impuse de navigatie.Tendinta de a extrage din delta cat mai multe bogatii conduce la ruperea echilibrului biologic.Natura sufera cu atat mai mult cu cat munca omului se executa pe suprafete mai mari si este mai indarjita.Parcelarea deltei in vederea recoltarii planificat si eficiente a stufului inseamna modificare a starii ei naturale.In comparare cu expluatarea stufului, care se extinde pe aproape toata suprafata deltei celelalte activitati piscicultura , agricultura, silvicultura si navigatia ocupa suprafete restranse. In cazul amenajerilor piscicole, aceasta oricat ar fi de importante ca dimensiuni, au o dinamica biologica slaba, nu prea diferita de cea normala, avand ca scop o marire a productie de peste existente. Fluritele ramuri de productie transforma mediul natural al deltei intr-un ansamblu din ce in ce mai artificial.Cele mai profunde modificari le-a adus exploatarea stufului.Amenajarea stufului , pe circa 70% din suprafata, un regim hidrologic dirijat, caracterizat prin inchiderea cu stavilari ori, in lipsa lor, cu prispe de pamant, a garlelor si canalurilor de legatura dintre bratele fluviului si interiorul deltei, in perioada septembrie-martie , adica in mai mult de o jumatate de an, incluzand toata iarna. Fragmentarea suprafetei deltei in zonele isolate, separate una de alta , influenteaza nefavorabil viata din apa, ducand la asfixia pestilor care , in timpul iernii nu pot trece in bratele Dunarii la iernat , avand drumul deschis.Pe de alta parte , primavera , intarzierea pana la finele lunii martie a deschiderii stavilarelor ori mai ales a inlaturarii dopurilor care au intrerupt in timpul iernii legatura cu bratele fluviului are o influente nefavorabile asupra vietii pasarilor.La data cand in sfrasit se procedeaza la eliberarea apei umplerea dintr-o data cu apa a suprafetelor de teren indiguite provoaca inecarea cuiburilor cu oua si pui ale pasarilor care cuibares intre 15feb-si 15martie .In felul acesta , se micsoreaza si numarul pestilor si cel al pasarilor. De aceea, pentru a lasa libera circulatia apelortot timpul anului trebuie interzisa construirea de prispe de pamanat, ori de zagazuri care nu se preteaza la manevrele de modificare treptata a nivelului apelor.Stavilaorele trebuie sa asigure si sa coordoneze, prin lucrari de arta corespunzatoare trecera apelor dintr-o parte intr-alta a lor. Inrautatirea conditiilor de dezvoltare a plantelor a avut ca urmare micsorarea cantitativa a pestilor si a pasarilor, care isi gasesc din ce in ce mai greu hrana necesara. Se afirma ca, in ultimii ani, productia de peste din bunurile naturale adica din apele obisuite, neindiguite, ori neamenajate in vederea pisciculturii, a scazut de 10 ori iar efectivul pasarilor de valoare ornitologica si cinegetica din toata delta a scazut de 15 ori. Compararea situatie avifauneila un interval de 32 de ani trebuie 16

concludenta.survolandu-se metro cu metro partat teritoriul deltei, in anul 1940 au fost inregistare 25, iar in anul 1972 doar 5 colonii de pasari fundamentale. Acum doua decenii, stocul de pasari a fost apreciat ca find de 4 000 000 iar astazi se constata doar 700 000 de zburatoare, ceea ce inseamna o miscosorare numerica de 5-6 ori. S-a observat insa o scadere a numarului de specii, nu numai de exemplare fapt care accentueaza importanta pierderilor. Au disparut din fauna deltei, ori se afla in pragul disparitiei:pelicanul cret, egreta mare, lopatarul, cocorul, fundacul polar, furtunarul, soimul dunarean, vulturul codalb. In procesul de abtinere a bogatiilor deltei pentru industrii, omul schimba dese ori cursul apelorsi prin acesta locul aluviunilor ce se depun. Modificarile aduse teritoriului deltei au ca urmare modificari si in ceea ce implica in esenta acest teritoriu:plante, microorganisme si mici nevertebrate, cum si vertebrate, in deosebi pesti si pasari. Tinand seama de consecintele activitatilor economice productive, s-a ajuns la concluzia ca trebuie sa se impiedice ca prin modificarile ce au loc in lant, natura salbatica si unica a deltei sa fie distrusa de cei ce vad in acest monument al naturii nu un bun turistic ci un exclusive stuficol piscicol, agricol ori forestier. Numai prin luarea unor masuri de refacere a peisajului deltei, care ar avea dprept consecinta in mod special majorarea cantitatii de peste si a numarului de pasari, se va reda deltei aspectul sau natural atat de important din punctual de vedere turistic. Pentru aceasta nu este nevoie de studii indelungate,ci numai de o constatare pe loc a situatiei existente, urmata de luarea imediata a masurilor cele mai indicate, oricat ar fi de categorice. Factorii responsabili ai turismului, cercetatorii stintifici care studiaza cele mai variate probleme ale delteie in general toti cei ce iubesc natura incearca sa arate partea negative a ceea ce se intampla acum in delta, sa explice cauzele cunoscute si ca caute remediile. Totdeauna cand se vorbeste de valorificarea diferitelor bogatii ale deltei, trebuie sa se puna accentual pe conservarea naturii ei primitive. Amenajariile intreprinse in delta in vederea sporirii si fructificarii bogatiilor sale sunt insa in dezacord cu imperativul conservarii acestora termenii contrazicandu-se reciproc. Pentru obtinerea unui randament maxim sunt necesare schimbari mari si numeroase in cadrul natural al delteiu ceea ce afecteaza intreaga sa suprafata si in consecinta ii pericliteaza conservarea. Dereglarea echilibrului biologic este analizata impreuna cu un plan al deltei care urmeaza sa fie pus in aplicare de principalii responsabili ai terenurilo din delta: pescarul, culegatorul de stuff, conducatorul care dirijeaza navigatia si dispecerul turismului. Nu se cere totusi intoarcerea la trecut, ci gasirea unor metode optime, pe baza rezultatelor la care au ajuns cercetarile stintifice recente, pentru a face posibila atat mentinerea in continuare a cadrului natural nealterat cat si totodata, valorificarea superioara a bogatilor deltei. Trebuie sa ajunga la restabilirea echilibrului biologic in contitiile lucrarilo ce se fac, necesitatea de obtinerea materialelor prime trimise industriilor. In legatura cu pestii s-a recomandat ca lacurile naturale sa fie populate cu puiet de pesti valorosi, bine aclimatizati si rezistenti la boli cei mai indicate fiind pesti fitofagi si planctonofagi, 17

cum sunt feluritele specii de crap. Popularea se va face la densitatea optima pe hectarul de apa si se va interzice pescuitul crapului sub un kilogram . Studiul conditiilor economice de extragere a materiilor prime din delta nu se limiteaza la stuf si pesti, ci se extinde si la fauna uneori pe nedrept considerate de interes cinegetic.Ocrotirea anumitor pasari declarate monumente ale naturii a devenit o datorie atat din cauza frumusetilor lor , cat si a interesului stiintific pe care ele il prezinta.de la un timp , aparitia unora din acestea in delta este sporadica.Trebuie depuse toate eforturile pentru a nu se ajunge la situatia neplacuta de a nu le intalni decat in voliere, sau impaiate si cu ochi de sticla in muzee.Vanarea ,prinderea si tinerae lor tinerea lor in captiviate precum si culegerea oualor sunt penalizate.S-a instituit obligativitatea unei autorizatii speciale pentru impusacarea lebedelor , pelicanilor, lopatarilor, a egretelor mari si mici ,a califalilor albi si rosii.

18