10.03.

2009

Comunicare^ p rofesion a [a Prezentarea modulul\ri cu c'r'itei'i ile

l- elaboreaza strategii pentlu o cotl1Ltllicare eiicienta

Are urnratoirele criterii: a) - stabilirea scopului c'onlunicarii, bi Identificarea surselor de infolnatii (parc, masmedia

de comuuicare adegvate' d) ldentificarea rnetodelor de verificare a eficiErrtei comunicarii. 2- aplica tehnici de comltnicare oLala' Are urmaioarele criterii de perfonnanta: a) - argumentarea tului punct cle I'edere' b) Facilizarea unei comttnicari e'f-rciente 3- realizeaza si ptezinta un raport ttlrmal. Are ttrrmatorii criterii de perfot'rnanta: a) selectarea intbrmati ilor necesare temei propuse b) organizarea colltintttul ui s i stru cturi i raportul u i c) elaborarea ttuui raport fcrnnal.

c) Selectarea metodelor

utia si
umane Comunicarea a tbst perceputa ca element fllndamental al existentei inca din antichitate. btirlotogia teunenului vine din limba Latina ,'communis" inseantna ctt"afi in -apune cle accOrd sau a fi in legatura ., termenul relatie a transmite si celorlalti. a impartasi ceva celollalti. Desi pt1 este cle origine Latina priltrele preocupari cu deosebire practice comuricare l-au avur grec'.ii. Pentru greci arta cttvantului , rnaiestria de asi construe discursul si cie a-l exprirna era o conditie indinspensatrila statutului
de cetatean.

Coniunicarea- are origirrea si in cuvantul ltalian "comtttticare" cal'e a insearuna a irnparti setnnale sau rnesaje. Scopul cotnunicarii este de in acelasi asigura un contact social si o interactiune sociala aclecvate oferind tim-p ildividuiui capacitatea cie a ciiscuta si a exprima sentitnentelecu Comunicarea este o necessitate a tiecarui individ de a avea o relatie altiilpersonae,sall arrintale) rJe a irnpartii infbilnatii cu sentenii sai' Doi cercetatori americani att itrc.ercat in Llrma cu peste 20 ani cum sa adune la intro carte definitiile comnnictrrii propuse de diferiti autori limitandu-se cele mai representatirre 126 tbirnulari.

t*i":.11t;::t]ilttatorul) prin care 1- Comunicarea este un process oui..i vertari cu scopul de a schi'rba ..*p"lt*ea altor inclivizi (auditoriul)' schimba in:rtorrnatii intre care se 2- Comunicrr.u .rrl fi*.*uiprin ernitatori si receptor' in comun ' ttttpartasirea , transnriterea 3- -comunicarea itlseatnua punerea care s::]::" lucrurii rmor propri.Lii-tn ui ''u"tu'de "::]1t],tdiu un mijloc de comunicare( aer' process de punere in comuu este

ffi;-:":;.;liil

acestui

drumul, telefonul, lirnbajul) un de inforrnatii ra care se asteapra 4_ ao;u;.ur*.rr. o trans'rirere

5. E:lifiicarea

exprimata prin umarla esre esenta legaturiror inreruma're

capacitateadeaclescifr.ap.,,,,,n.,,tsensulcontactelorsociale ri al se*rnificatiiror social generale rcarrzate.u uj*r,.,rr simboruiiior

6_

|nr,edereaobtineriistalrilitatiioriatulornrodificaridecomportattretlt '' individual sau la nivel cie grupe' : , -..r+j indi'izi :-ri.,i ' isi mai rnuiti

Comuni.rr.-.*"r;;;;;rrj.prin.rr. ^sar-r

doua sau

reciproc si cotlect sentinrentel g:51 erprirna ganduril e 1 ltantstttisia si schimbul de infbrrnatii sensurile mesa.ielor trausmtse , intre ditbrite Personae'
rnesaj

Emitator-------- --recePtol destinatar

elernente umane au cel putin urmatoarele Toate detinitiile date comunicarii pro..'ul cle transmitere cle informatioi' idei' commune: - comunicarea .rt. fie cte la un grup la allul' sau un fel opi*ii, pareri n. J. la un incli'id iu ttt,tt. de rutina coticrie*e pe care le trai'* activitati ba*arele ra de astivitate de la ni'elul ra activitatile cclmplexe destbslrrare pana si zirnic noi din fiecare tutt"ilor' nu pot ti completate in afbra

organizatiilor.

toJ;;i;o''

procesului de conrunicare'

este capabila sa influenteze in tnod cornunicarearsta labazanursingului ,ea pentru sanatate. cere rnai fi'ec'enr'e protbuncr ,i .n.n.. pr.r.**r cle-ecrucatie i" inceput de dnun i'grilirea celor intrebari puse de asi.steutele nredi.riu ( Oomponenteli comunicarii asc*ltarea ' int'rtclesc se Sunt"cutn suferinzi

i'

receptivitatea, empatia, rreridigitatea. acceptarea, onestitatea si respectful) , dar de fapt toate elementele comunicarii sunt strans legate intle ele. Pentru a intelege si comuhica trebuie sa respecti siq a-'cred?in semniticatia , r'aloarea . uuricitatea) generozitatea si puterca celei lalte personae. Domeniul ingri.iirii presupuie o comunicarc eficienta . calda. resportsabila. bazatape constiinta asistentei si a intregului personal de inglijire. Asistenta se \ja calauzi in activitatea sa dupa zicala" vorba dulce mult " cuvantLll este sunet si adduce" de asemeni dupa mottoul lui Tudor culoare , e rnesagerul gandului Lunan" Comunicared este flnclamentala pentru evaloarea situatiilor date si recunoasterea adevaratelor probleme, Iucruri care steur la Lraza intocmirii unui plan de ingrijire corespunzatoare care sa satisthca toate nevoile fundamentale ale individului aflat, in suferinta. Comuricarea asistent-pacient sau corllunicarea elev-pacient sunt elementele debaza in intocnrirea plarrului de ingriiire.