Un port este, n general, un loc adpostit n care navele se pot refugia pe furtun i pot staiona n siguran.

Cu timpul ns termenul a cptat un sens mai larg, identificndu-se cu sfera mai cuprinztoare a noiunii port", datorit faptului c pe lng adpostire, navele au trecut i la operaiuni de ncrcare/ descrcare. n sens strict, termenul definete o suprafa de ap adpostit de diguri ispargevaluri n care navele pot staiona i opera, dar care poate s nu fie mpr it n bazine specializate cu cheuri, dane, docuri utilate pentru manipularea mrfurilor. Un port amenajat la distan apreciabil de mare, n vrful estuarelor adnci, pe poriunile maritime ale fluviilor navigabile sau pe canaluri maritime poart denumirea de port interior. Un astfel de port permite accesul navelor maritime pn la centrele industriale i comerciale din interiorul rii. Conform cu Ordonana nr. 22 din 29 ianuarie 1999 privind administrarea porturilor i serviciile n porturi, un port este definit astfel: [1] parte delimitat a teritoriului naional,..., situat la litoral sau la malul unei ape, protejat natural sau artificial mpotriva valurilor, vnturilor, curenilor, gheurilor, avnd ca scop primirea i adpostirea navelor, prestarea de servicii pentru nave, pasageri i mrfuri, precum i facilitarea de activiti comerciale i industriale. Portul cuprinde totalitatea acvatoriilor i teritoriilor, construciilor hidrotehnice, canalelor de acces, enalelor, zonelor de navigaie, radelor interioare, cldirilor, magaziilor, platformelor, cilor ferate, drumurilor, instalaiilor i echipamentelor aflate n limitele acestuia. Sistemul portuar naional este format din totalitatea porturilor situate pe teritoriul Romniei.;

Vedere asupra portului orauluiReykjanesbr, Islanda Porturile se clasific dup cum urmeaz: a) din punct de vedere al formei de proprietate asupra infrastructurii portuare: - porturi publice, a cror infrastructur aparine domeniului public; - porturi private, a cror infrastructur este proprietate privat; b) din punct de vedere al aezrii geografice: - porturi maritime; - porturi situate pe ci navigabile interioare; c) din punct de vedere al obiectului de activitate: - porturi comerciale; - porturi de agrement; - porturi militare sau zone speciale din porturi. Romnia deine trei porturi maritime la: Constana, Mangalia i Midia. Porturile genereaza 25% din cifra de afaceri a judeului Constana.

n anul 2008, traficul de mrfuri n porturile romne ti a ajuns la 18,06 milioane tone, exclusiv Portul Constana, n timp ce Portul Constana a nregistrat un trafic de 61,9 milioane tone. n anul 2007, traficul de mrfuri prin porturile maritime autohtone a fost de 52,6 milioane de tone, fa 2006 cnd au fost nregistrate 52,1 milioane de tone. Porturile maritime Amplasarea si constructia porturilor trebuie sa tina cont de accesul usor spre acesta, posibilitati de legatura cu interiorul, asigurarea unui adapost n timpul stationarii si conditiile climatice si hidrologice locale. Orice port prezinta o rada exterioara care trebuie sa asigure loc de ancorare si asteptare pna la intrarea n port, ferita de vnt, curenti, valuri si departe de traficul maritim. Rada interioara asigura operatiunile de ncarcare/descarcare si aprovizionare a navei. Radele sunt naturale, artificiale (Casablanca) sau mixte. Bazinele portuare trebuie sa ndeplineasca anumite dimensiuni geometrice si care trebuie sa ndeplineasca economie de spatiu, sa reduca deplasarea navelor si a utilajelor portuare si sa usureze exploatarea si administrarea navei si a marfii. Asezarea unui port este determinata de configuratia si tipul tarmului, conditiile hidrometeorologice ale zonei si accesul facil al navelor. Porturile se clasifica dupa trei criterii: I. dupa pozitia geografica: - porturi de estuar (porturi destul de sigure): Londra, New York, Hamburg, Anvers, Roterdam. Au ca dezavantaje: pilotajul este obligatoriu, iar dragajul este permanent. - porturi larg deschise la mare (majoritatea porturilor) au asigurata intrarea destul de facil n incinta, dar sunt expuse vnturilor si furtunilor: Constanta, Marsilia, Casablanca. - porturi artificiale: Manchester, Gant. II. dupa specializare: - porturi carbonifere: Cardiff; - porturi petroliere: n Kuweit la Mina Al Ahmadi; Texas City; - porturi pentru cafea: Santos n Brazilia; - porturi pentru banane (descarcare si mentinere): Dieppe n Franta; - porturi pentru pescuit: Oslo, Narvig, Boulogne sur Mer; - porturi pentru calatori: Le Havre. III. dupa criteriu special: - de iernare si adapost: n M. Baltica; - turistice: n Grecia, n Italia de Sud. Marile si oceanele globului Oceanul Atlantic are o suprafata de 93,4 km, fiind marginit de Europa, Africa, America de Nord si America de Sud. Are forma literei S avnd o lungime de 7200 Mm (N-S) si o latime de 3900 Mm. Este un ocean cu tarmurile relativ crestate cu cteva golfuri mari (Golful Guineea, Golful Mexic, Golful La Plata, Golful Sfntul Laurentiu, Golful Biscaya sau Gasconiei, Golful Finic, Golful Botnic). Insulele sunt relativ putine si grupate n arhipelaguri: insula Islanda, insulele Marea Britanie, insulele Azore, insulele Canare, insulele Capului Verde, insula Sfnta Elena si insula Ascension - care este punct de alimentare pe rutele care duc spre America de Sud, insulele Falkland (Malvine), insulele Antilele Mari - Cuba, Haiti, Jamaica, Puerto Rico, insulele

Antilele Mici - Antigua, Dominica, Martinica, Trinidad-Tobago, Bahamas, Bermude, insula Terra Nova (Newfoundland). Marile componente: - Marea Baltica cuprinsa ntre Suedia, Finlanda, arile Baltice (Lituania, Letonia, Estonia), Polonia si Germania; este o mare putin adnca (60-140 m adncime), cu salinitatea cea mai scazuta dintre marile globului 4 la mie (n iernile grele ngheata); - Marea Nordului: legatura dintre M. Nordului si M. Baltica se face prin strmtorile Kattegat si Skagerrak si este cuprinsa ntre M. Britanie, Belgia, Olanda, Germania, Danemarca si Norvegia; jumatatea sudica este mai putin adnca si cea mai mica adncime este la Capul Dogger (16 m); - Golful Biscaya este situat ntre Spania si Franta si este caracterizat de adncimi mari n centru (4003 m) si n zona bat vnturile de vest; este marcat de doua capuri - n nord Capul Ouessant si n Nw-ul Spaniei Capul Finisterre; - Marea Mediterana are o suprafata de 2,5 milioane km si desparte Europa de africa; adncimea maxima este de 5121 m la Capul Matapan n sudul Greciei; legatura cu oceanul se face prin strmtoarea Gibraltar, iar legatura cu M. Neagra se face prin sistemul Dardanele-Marmara-Bosfor; este o mare cu salinitate mare (36-38 la mie); se desparte n doua prin pragul siciliano-tunisian (300-400 m adncime) si se gasesc insule mari precum Creta, Cipru, Sicilia, Sardinia, Corsica, insulele Baleare; - Golful Guineea are adncimi mici n apropierea coastei care este mloasa; - Marea Caraibilor este cuprinsa ntre Antilele Mari, America Centrala si nordul Americii de Sud; cea mai mare adncime este la groapa Puerto Rico; se gasesc doua bancuri petroliere; - Golful Mexic se afla ntre SUA, Mexic si Cuba; are adncimi mari n centru; are toate tipurile de tarmuri joase pe coastele SUA; - Golful Sfntul Laurentiu se gaseste ntre peninsula Labrador, peninsula Noua Scotie si insula Newfoundland; navigatia este interzisa pe timpul iernii; are salinitate scazuta. Oceanul Pacific are suprafata de 180 milioane km; are forma aproximativ rotunda, dovedita prin distanta N-S care este de 8350 Mm, iar distanta E-W este de 9300 Mm; prezinta tarmuri relativ drepte; legatura cu Oceanul nghetat fiind ngusta si se face prin strmtoarea Bering, iar legatura cu Oceanul Indian este larga si se face printr-o linie imaginara ce trece prin sudul insulei Tasmania, iar legatura cu Oceanul Atlantic se face prin strmtoarea Drake si strmtoarea Magellan. Este oceanul cu cele mai multe insule: insulele Aleutine; insula Sahalin; arhipelagul japonez cu insula Honshu (Hondo), insula Hokkaido; arhipelagul insulelor Curile, insula Taiwan, insulele Filipine; insulele indoneziene - Borneo, Sumatera, Kalimantan; insula Noua Guinee; insula Noua Zeelanda; insula Tasmania; insulele Hawaii, insulele Galapagos; arhipelagurile Polinezia, Micronezia si Melanezia. Marile ce apartin Oceanului Pacific: - M. Bering este delimitata la sud de insulele Aleutine; - M. Ohotsk cu insula Sahalin; - M. Japoniei; - M. Galbena se afla ntre Coreea si China si este foarte putin adnca (40 m); - M. Chinei de Est si M. Chinei de Sud; - Marile dintre insulele indoneziene denumita si Mediterana asiatica - M. Sulawesi; M. Flores; M. Java, M. Banda etc; - Golful California; - Golful Alaska (nu ngheata niciodata).

Oceanul Indian are o suprafata de 75 milioane km si este situat ntre Asia, Africa si Australia, fiind singurul bazin oceanic nchis la nord. El este totodata si cel mai cald ocean. Insule cuprinse n Oceanul Indian: insula Madagascar; insulele Seychelles; insula Mauricius, insula Reunion, insula Ceylon, insula Cocos; insula Christmas. Mari ale Oceanului Indian: - M. Rosie se afla ntre Africa si peninsula Arabia; legatura cu M. Mediterana se face prin Canalul Suez, iar cea cu Oceanul Indian prin strmtoarea Aden; este a doua mare ca salinitate (40 la mie), avnd insule coraligene n sud, zona n care se produc si fenomene de refractie multipla; - Golful Persic se afla ntre Arabia, Iran si Irak; n golf se patrunde printr-o strmtoare relativ ngusta si cu adncimi de 40-60 m; se gasesc zacaminte de petrol; - M. Arabiei se afla ntre Arabia si India; - Golful Bengal. Rute de transport Rutele din Oceanul Atlantic La stabilirea rutelor se tine cont de marile circuite ale curentilor de aer si apa. Rutele din Europa de NW spre Africa de Sud folosesc vnturile de nord pna la iesirea din Canalul Mnecii. Dupa depasirea Capului Finisterre se foloseste alizeul de nord-est pentru depasirea zonei spaniole si portugheze. Din dreptul Capului So Vincente se merge pe traiectoria curentului Canarelor pna la Capul Verde n Africa. De aici se face aterizarea pe insula Ascension sau insula Sf. Elena si apoi spre Capetown, departe de coasta pentru a se evita alizeul de sud-est si curentul Benguelei. Drumul spre America de Nord n perioada de iarna, cnd vnturile de vest sunt foarte puternice si exista pericolul de ntlnire cu icebergurile si cnd vizibilitatea este redusa se ia un drum spre sud cu aterizare pe insulele Bermude si de aici spre portul de destinatie cu navigatie costiera. Drumurile spre America de Sud au acelasi traseu ca si cele spre Africa de Sud pna la Capul Verde. De aici se schimba drumul folosindu-se curentul Ecuatorial de Nord si alizeul de sud-est. Att curentul ct si vntul este puternic, deriva este mare (30 Mm n 24 de ore si trebuie tinuta zilnic estima drumului corectata cu puncte astronomice si radio. Pentru a se folosi curentul Braziliei navigatia se face spre larg. Din America de Nord spre Africa de Sud exista mai multe variante de rute n functie de anotimp. n prima jumatate a anului se foloseste drumul direct spre insulele Capului Verde, iar de aici drumul este identic cu cel din Europa de NW spre Africa de Sud. n a II-a jumatate a anului se alege un drum direct cu aterizare pe insula Ascension si apoi spre Capetown sau un drum pe lnga Antilele Mici, insula Sf. Elena si apoi spre Capetown. Rutele din Oceanul Indian Rutele deservesc legatura dintre Europa si Asia de SW sau dinspre sudul Africii spre Australia. n stabilirea rutelor de navigatie trebuie sa se tina cont de conditiile hidrometeorologice specifice, mai ales de musoni si curentii oceanici care-si schimba directia de deplasare la 6 luni. n perioada de schimbare a directiei se produc si cicloni tropicali cu frecventa mai mare, nsotiti de vnturi si precipitatii abundente. Canalul Suez - Golful Aden Ruta prin M. Rosie este pe mijlocul marii, paralel cu tarmul pna la latitudinea de 16N. De aici ruta se bifurca: spre Golful Aden trece prin canalul Abu-Alil, iar traficul spre M. Mediterana trece pe la est de insula Abu-Alil. Lungimea rutei este de 1310 Mm. Ruta spre India si Extremul Orient

De la Golful Aden ruta se ndreapta direct spre Sri Lanka pe care o dubleaza pe la sud. n perioada de iarna pna la Sri Lanka navigatia este stnjenita de musonul de NE care are viteza mare si produce valuri mari. (ruta este spre sud) De la Sri Lanka ruta este de-a lungul paralelului de 5N spre Singapore. Musonul de vara este favorabil acestei rute. Ruta Golful Aden-Australia Ruta are lungimea de aproximativ 5000 Mm si are directia NW-SE. n timpul verii sudice datorita alizeului de SE si a valurilor din prova provocate de acesta, navele se deplaseaza mai ncet, drumul facndu-se n aproximativ 20-30 de zile. Navele coboara pna la insula Chagos spre sud si apoi paralel cu latitudinea. n perioada de iarna portiunea dificila este la sud de latitudinea de 30S datorita vnturilor de vest. Rutele din M. Arabiei si Golful Bengal prezinta particularitati datorita musonilor, mai ales a celui de SW (vara) care determina ploi torentiale si valuri mari ce maresc durata voiajelor. Rutele din sudul Africii spre Singapore sunt afectate de vnturile de vest, de curentul Acelor si de valurile mari, astfel ca navele sunt obligate sa navige aproape de coaste (la aprox. 10 Mm). Spre Australia vor naviga pe un arc mare de cerc iar pentru Singapore se vor deplasa spre insula Madagascar, insula Chagos si apoi direct spre Singapore.