The Doors of Perception

Autor: Aldous Huxley Rating:

Daca usile perceptiei ar fi destelenite, lucrurile ar aparea omului asa cum sunt, adica infinite. William Blake Acest concept se regaseste in studiul Portile perceptiei (The Doors of Perception), scris de Aldous Huxley in 1954, si de aici a influentat, 10 ani mai tarziu, denumirea grupului The Doors. Portile Perceptiei nu este un roman, ci un studiu cvasi stiintific al scriitorului, deja in varsta de 60 de ani la vremea aceea, asupra posibilitatii de rafinare a constiintei si de accesare a unor capacitati cerebrale care in mod obisnuit sunt inaccesibile. Daca se reduce aportul de glucoza in creier, acesta reactioneaza transformand perceptia intr-o lupa. Se vede enorm si simte monstruos, dar fara naturalismul caragialesc. Spatiul si timpul vor fi ignorate, in schimb se va mari semnificativ perceptia vizuala. Huxley a elaborat acest studiu pe propria persoana, cu ajutorul unui compus chimic (mescalina) obtinut dintr-un cactus (peyote). Aceasta se utiliza in timpul ceremoniilor initiatice si religios-spirituale ale indienilor din America de Nord, si dupa furtunosii ani 50-60, consumul ei a fost interzis in Statele Unite. Cartea lui Huxley a fost denumita chiar biblia hippiotilor pentru preceptele cu titlu aproape de recomandare privind deschiderea mintii si nu s-a bucurat de prea mare aprobare din randurile bisericii, deoarece s-a subinteles ca ar sugera ca extazul misticoreligios nu ar fi altceva decat o excitatie a creierului sub influenta drogului. Ipoteza lui Huxley, care provine dintr-o familie de biologi si fiziologi, era ca in stadiu natural creierul actioneaza ca o supapa cu functie epuratoare, care retine si cuantifica informatia intr-un anumit moment dat, impiedicand omul sa fie coplesit de ea si permitandu-i sa se incadreze in mecanismul mare al lucrurilor. Potential pentru deschiderea mintii exista in oricine. Acesta poate fi usor atins, sustine Huxley, prin utilizarea acestui compus chimic, care nu numai ca ar lasa libere aceste porti ale perceptiei, dar prin aceasta ar oferi individului o alta cunoastere a lumii. Experimentul lui Huxley a fost facut sub supraveghere medicala si i s-au inregistrat audio conversatiile si reactiile verbale. Tot studiul a fost scris pe baza acestor inregistrari. I s-au testat reactiile la muzica, pictura, natura, obiecte familiare si necunoscute.

Spre sfarsitul lucrarii se avanseaza o ipoteza a posibilitatii iesirii din cotidian cu ajutorul mescalinei. Sunt ecouri ale romanului sau Minunata lume noua (Brave New World), scris cu peste 10 ani inainte, in care societatea viitorului lua o vacanta de la viata cu ajutorul unor pastile numite soma. Argumentele sale sunt destul de practice, subliniind faptul ca omul isi va cauta mereu iesirea din sine prin diverse substante intoxicante: alcool sau drog. Mescalina ar fi un substituent potrivit, spune Huxley, deoarece nu da stari iresponsabile, nici nu reduce inhibitia, nici nu sedeaza, nu este toxica si nici macar nu produce dependenta. Sub influenta mescalinei, lumea capata o noua dimensiune si fiecare detaliu incepe sa existe in sine, capatand noi intelesuri, care pot aduce o stare de iluminare, pot transcende realitatea comuna sau, dimpotriva, pot fi dureroase si insuportabile pentru bietul mecanism fragil care suntem, neobisnuit sa priveasca in ochi tainele universului sau fata lui dumnezeu.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aldous_Huxley Aldous Huxley

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Sari la: Navigare, cutare Aldous Leonard Huxley (26 iulie, 1894 22 noiembrie, 1963) a fost un scriitor britanic care a emigrat n Statele Unite. A fost un membru al faimoasei familii Huxley care a dat un mare numr de mini tiinifice briliante. Este cunoscut pentru romanele, pentru eseurile, povestirile, literatura de cltorie, scenariile sale de film. Dac la nceputul vieii a fost un umanist, a devenit la finalul ei interesat de subiecte spiritualiste, cum ar fi parapsihologia i filozofia mistic.

Anii btrneii
A nceput edine de meditaie i a devenit vegetarian. Poate i din acest motiv operele lui au fost puternic influenate de misticism i a nceput s experimenteze un drog halucinogen, mescalina, care i-a fost prezentat pentru prima oar de psihiatrul Humphry Osmond n 1953. Experienele sale dup ingerarea acestui drog psihedelic sunt descrise n eseul Uile percepiei (titlul deriv de la cteva rnduri dintr-un poem compus de William Blake) i romanul Rai i Iad. Titlul eseului a inspirat de asemenea numele formaiei de rock The Doors. Scrierile lui Huxley au fost foarte populare n perioada hippie. Interesul principal al lui Huxley nu viza o entitate vag, misterioas i subiectiv, ci un misticism nalt pe care l exprima prin termenul "filozofie peren". n anii 50 interesul lui Huxley pentru cercetrile din cmpul psihismului uman crete. Prima sa soie, Maria Ney, a murit de cancer la sn n 1955, i n 1956 el s-a recstorit cu Laura Archera, care era i ea scriitoare, i care a redactat o biografie a soului ei. n 1960, Huxley a fost diagnosticat ca avnd cancer la laringe. n anii care au urmat a scris utopia Insula, i n ciuda strii de sntate tot mai precar a inut conferine la institutul Esalen. n 1959, Huxley, care a rmas cetean britanic, a refuzat ordinul Knight Bachelor oferit de fundaia Macmillan. Ideile lui au stat la baza formrii micrii Potenialului Uman. A fost invitat s in numeroase conferine de ctre mai multe universiti americane prestigioase. ntr-un asemenea discurs inut n 1961 la California Medical School n San Francisco, Huxley atrgea atenia: "Va exista, poate pentru generaia urmtoare, o metod farmaceutic de ai determina pe oameni s-i iubeasc respectivele servitui i de a produce dictaturi fr lacrimi, ca s spunem aa, o metod de a produce un fel de lagr de concentrare pentru societi ntregi, astfel nct oamenii, dei le vor fi luate libertile, chiar i va bucura aceast stare de fapt." Prerile lui Aldous Huxley asupra rolului tiinei si tehnologiei (cum apar acestea exprimate, s spunem, n romanul utopic Insula) sunt similare celor ale unor prieteni ai si americani, cum ar fi Lewis Mumford, Gerald Heard sau Buckminster Fuller i E.F. Schumacher). Printre umaniti, Huxley a fost considerat un intelectual de vrf. Dei circumstanele financiare l-au obligat s scrie foarte mult, gndirea si ideile sale nc se bucur de un nalt prestigiu. Crile sale figureaz pe listele de lecturi obligatorii ale literaturii i filozofiei engleze sau filozofiei moderne n multe dintre colegiile sau universitile americane sau britanice.

Operele sale n ordinea cronologic a scrierii lor

The Burning Wheel, 1916; The Defeat of Youth, 1918; Limbo, 1920; Crome Yellow, 1921; Antic Hay, 1923; On the Margin, 1923; Along the Road, 1925; Those Barren Leaves, 1925; Jesting Pilate, 1926; Essays New and Old, 1926; Proper Studies, 1927; Point Counter Point, 1928; Do What You Will, 1929; Holy Face, and Other Essays, 1929; Brief Candles, 1930; The World of Light, 1931; Music at Night, 1931; The Letters of D. H. Lawrence, 1932 (ed.); Brave New World, 1932; Beyond the Mexique Bay, 1934; Eyeless in Gaza, 1936; The Olive Tree, and Other Essays, 1936;

Stories, Essays, and Poems, 1937; Ends and Means, 1937; An Encyclopaedia of Pacifism, 1937 (ed.); After Many a Summer Dies the Swan, 1938; Time Must Have a Stop, 1944; The Perennial Philosophy, 1946 (ed.); Ape and Essence, 1948; The Perennial Philosophy, 1948; Gioconda Smile, 1948; Themes and Variations, 1950; The Devils of Loudon, 1952; The Doors of Perceprion, 1954; Adonis and the Alphabet, 1956; Collected Short Stories, 1957; The World of Aldous Huxley, 1957; Brave New World Revisited, 1958; Collected Essays, 1959; On Art and Artist, 1960; Selected Essays, 1961; Literature and Science, 1963; Letters of Aldous Huxley, 1969; The Collected Works of Aldous Huxley, 1970; Huxley and God, 1992; Hearst Essays, 1994; Between the Wars, 1994;

The Hidden Huxley, 1994.

[modific] Romane

Galben crom (1921) Fn antic (1923) Frunze uscate (1925) Punct. Contrapunct (1928) Brava lume nou (1932) Orb n Gaza (1936) Dup multe veri (1939) Timpul are un sfrit (1944) Maimu i esen (1948) Geniul i zeia (1955) Insula (1962)

[modific] Povestiri

Limbo (1920) Lumnri stinse (1930) Dou sau trei Graii|Grace Micul mexican Miinile lui Iacob, o fabul (sfritul deceniului al treilea al secolului XX)

[modific] Poezie

Roata de foc (1916) Iona (1917) nfrngerea tinereii (1918) Leda (1920) Arabia Infelix (1929) Cicadele si celelalte poeme (1931)

[modific] Literatur de cltorie

Pe drum (1925) Bufonul lui Pilat (1926) Dincolo de golful Mexic (1934)

[modific] Eseuri

F ceea ce vrei (1929) Mslinul (1936) Arta de a vedea (1942) Mine, mine, mine (1952) Uile percepiei (1954) Rai i iad (1956) Brava lume nou revizitat]] (1958) Literatur i tiin]] (1963)

[modific] Filozofie

Scopuri i mijloace (1937) Filozofia peren (1944)

[modific] Biografii

Eminena gri (1941) Diavolii din Lodun (1952)

[modific] Literatur pentru copii

Ciorile din Pearblossom (1967)

[modific] Colecii

Text i pretext (1933) Antologia prozei scurte (1957) Moksha: scrieri despre experiene psihedelice i vizionare (1977)

[modific] Detalii comune

Avea ase picioare i civa inci naltime; A studiat baletul timp de citiva ani; A fost profesorul lui George Orwell's de limba francez pentru un semestru la Eton.

[modific] Bibliografie

Mircea Eliade, Despre Aldous Huxley, n antologia Drumul spre centru, Editura Univers, 2000, ediie de Gabriel Liiceanu i Andrei Pleu.

Moartea i ce a urmat dup ea

Pe patul de moarte, fr s mai poat vorbi, i-a cerut n scris soiei sale Laura 100 g de "LSD, ntr-o injectie intramuscular". Ea a acceptat aceasta "eutanasie" i Aldous Huxley a murit uor a doua zi, pe data de 22 noiembrie, 1963. Moartea sa a fost eclipsat de asasinarea Preedintelui John Fitzgerald Kennedy, i de moartea autorului britanic C. S. Lewis. Romanele satirice, distopice sau utopice ale lui Huxley nu i rateaz niciodat scopul de a-i pune cititorul pe gnduri. Acelai lucru se poate spune i despre coleciile sale de eseuri.

[modific] Scenarii de film

Huxley a scris multe scenarii de film, iar romanele sale au fost adaptate pentru cinema sau televiziune. A scris scenarii pentru Compania Walt Disney i filmul de animaie Alice n ara minunilor, a supervizat dou producii ale romanului Brava lume nou, o ecranizare a romanului Punct. Contrapunct, alta pentru Orb n Gaza, i, n fine, ultima pentru Maimua i esena

The Doors of Perception

Autor: Aldous Huxley Rating:

Daca usile perceptiei ar fi destelenite, lucrurile ar aparea omului asa cum sunt, adica infinite. William Blake Acest concept se regaseste in studiul Portile perceptiei (The Doors of Perception), scris de Aldous Huxley in 1954, si de aici a influentat, 10 ani mai tarziu, denumirea grupului The Doors. Portile Perceptiei nu este un roman, ci un studiu cvasi stiintific al scriitorului, deja in varsta de 60 de ani la vremea aceea, asupra posibilitatii de rafinare a constiintei si de accesare a unor capacitati cerebrale care in mod obisnuit sunt inaccesibile. Daca se reduce aportul de glucoza in creier, acesta reactioneaza transformand perceptia intr-o lupa. Se vede enorm si simte monstruos, dar fara naturalismul caragialesc. Spatiul si timpul vor fi ignorate, in schimb se va mari semnificativ perceptia vizuala. Huxley a elaborat acest studiu pe propria persoana, cu ajutorul unui compus chimic (mescalina) obtinut dintr-un cactus (peyote). Aceasta se utiliza in timpul ceremoniilor initiatice si religios-spirituale ale indienilor din America de Nord, si dupa furtunosii ani 50-60, consumul ei a fost interzis in Statele Unite. Cartea lui Huxley a fost denumita chiar biblia hippiotilor pentru preceptele cu titlu aproape de recomandare privind deschiderea mintii si nu s-a bucurat de prea mare

aprobare din randurile bisericii, deoarece s-a subinteles ca ar sugera ca extazul misticoreligios nu ar fi altceva decat o excitatie a creierului sub influenta drogului. Ipoteza lui Huxley, care provine dintr-o familie de biologi si fiziologi, era ca in stadiu natural creierul actioneaza ca o supapa cu functie epuratoare, care retine si cuantifica informatia intr-un anumit moment dat, impiedicand omul sa fie coplesit de ea si permitandu-i sa se incadreze in mecanismul mare al lucrurilor. Potential pentru deschiderea mintii exista in oricine. Acesta poate fi usor atins, sustine Huxley, prin utilizarea acestui compus chimic, care nu numai ca ar lasa libere aceste porti ale perceptiei, dar prin aceasta ar oferi individului o alta cunoastere a lumii. Experimentul lui Huxley a fost facut sub supraveghere medicala si i s-au inregistrat audio conversatiile si reactiile verbale. Tot studiul a fost scris pe baza acestor inregistrari. I s-au testat reactiile la muzica, pictura, natura, obiecte familiare si necunoscute. Spre sfarsitul lucrarii se avanseaza o ipoteza a posibilitatii iesirii din cotidian cu ajutorul mescalinei. Sunt ecouri ale romanului sau Minunata lume noua (Brave New World), scris cu peste 10 ani inainte, in care societatea viitorului lua o vacanta de la viata cu ajutorul unor pastile numite soma. Argumentele sale sunt destul de practice, subliniind faptul ca omul isi va cauta mereu iesirea din sine prin diverse substante intoxicante: alcool sau drog. Mescalina ar fi un substituent potrivit, spune Huxley, deoarece nu da stari iresponsabile, nici nu reduce inhibitia, nici nu sedeaza, nu este toxica si nici macar nu produce dependenta. Sub influenta mescalinei, lumea capata o noua dimensiune si fiecare detaliu incepe sa existe in sine, capatand noi intelesuri, care pot aduce o stare de iluminare, pot transcende realitatea comuna sau, dimpotriva, pot fi dureroase si insuportabile pentru bietul mecanism fragil care suntem, neobisnuit sa priveasca in ochi tainele universului sau fata lui dumnezeu. Reviewer: Zeeny

Rating cititori
1 2 3 4 5 4 voturi | Voteaza!!
Votar

Thursday, October 5th, 2006 at 10:06 am.