Sunteți pe pagina 1din 98

1

FUNDA TIA UNIVERSIT ARA. HYPERION


ONIVERSIT A TEA HYPERION
FACOL TATEA DE PSIHOLOGlE-SOCIOLOGlE

IRINA HOLDEVICI

SUGESTIOLOGIE
~I
PSIHOTERAPIE SUGESTIV A

EDITURA VICTOR
BUCURE$TI • 1995

-"""" ~.,=,'""'"''".. J j~,;."","


CUPRINS

Cuvant inainte 5
Toale dreplurile rezervalc EDITURII VICTOR
Capitolul I Sugestia §i autosugestia ····..···7
I .1. Caracterizarea generala a fenomenului
sugestiv 7
1.2. Raspunsul sugerat 17
1.3. Caracteristicile situatiei sugestie 17
1.4. Tipuri (fomle) ale sugestiilor 19
1.5. Factorii favorizanti ai aparitiei situatiei
sugestie §i ai inducerii dlspunsului sugerat.. 20
Capitolul 2 Sugestia §i fenomenul hipnotic 27
2.1. Caracterizarea generala a fenomenului
hipnotic 32
2.2. Caracteristicile starii tran~ei hipnotice 34
2.3. Profunzimea hipnozei 38
2.4. Teorii explicative ale hipnozei .42
Capitolul 3 Inductia hipnotica .49
3.1. Testarea gradului de hipnotizabilitate 50
3.2. Adancirea transei 55
3.3. Dehipnotizarea 57
3.4. Tehnici uwale de inductie hipnotica 60
3.5. Tehnici avansate de inductie 64
3.6. Metode de reducere a rezistentelor 67

Capitolul 4 Hipnoterapia 69
Tehnoredactor: HDRICA BUDNIC 4.1. Producerea analgeziei prin hipnoza 72
Postprocesarc: FLORIN VLAD 4.2. Hipnoterapia §i na§terea lara dureri 75
4.3. Hipnoza in tulburarile psihosomatice 79
Bun de lipar: 28.10.1995. Format: ]6/6] x86.
4.4. liipnoza in tratamentul insomniilor 81
Coli de tipar: ]2 4.5. Antrenamentul mental pentm vindecarea
incununatll de succes (Hunter, 1988) 83
Lucrare aparuta cu concursul LAMEQ S.B.
4.6. Hipnoza in enurezis 86
4.7. I-lipnoza in astmul bron§ic ; 89
4.8. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismul 91
ISBN 973-973] 8-0-5
4.9. lIipnoterapia in derinatologie 94
4.10 Hipnoterapia in tulburarile menstruale 98
3
4.11. Hipnoterapia In logonevroze 99
4.12. Hipnoterapia in tuIbudiriIe de dinamidi
sexuaIa psihogena Ia barbali 102
4.13. Hipnoterapia in tratamentuItuIburariIor Cuvant 'inainte
nevrotice 104
Capitolul 5 Hipnoanaliza 107
5.1. Caracterizarea generala ~i metodele
hipnoanalizei .., 107 Lucrarea prezenta se adreseaza studenfilor de lafaculta.file de psi-
5.2. Tehnici avansate ale hipnoanaIizei hologie §i sociologie-psihologie care sunt interesali sa fmbrali§cze
(Hartland, 1979) 116
profesiunea de hipnoterapeul.
CapitoIu16 Orientari moderne In hipnoterapie 121 in acela§i timp. lucrarea este de 0 reala utilitate medicilor §i psi-
6.1. Hipnoterapia de orientare ericksoriana 121 hologilor care doresc sa se specializeze 'in psihoterapie.
6.2. Hipnoza In psihoterapia de familie 127 in prima parle a lucrarii sunt prezentate probleme generale ale
6.3. Psihoterapia cognitiv-experientiala In stare
de hiplloza 134 susgestiei §i sugestibilitalii precum !ji caracterizarea generala a feno-
6.4. lJtilizarea terapeutica a hipnozei la copii 141 menului hipnotic.
6.5. Hipnoterapia in tratanlentul tulburarilor Sunt prezentate 'in detaliu tehnici de inductie hipnotica, adancire
anxioase 145 a transei §i de dehipnotizare.
Capitolul 7 Autohipnoza 161 o parle 'insemnata a lucrclri este dedicata aplicaliilor hipnozei En
7.1. Construirea autosugestii1or 162 tratamentul unor disfuncli psi/lice §i psihosomatice, precum §i En op-
7.2. Tehnica vizualizlirii 163 timiZ,area peryonnanlelor wnane.
7.3. Gandirea pozitiva 164 Sunt analizate tehnicile hipnoanalizei, care combina metodele hip-
7.4. Autohipnoza ~i rezolvarea de probleme nozei cu eele ale psihoanalizei. Sun prezentate §i unele probleme mai
(Hunter, 1988) 174
controversate En domeniul hipnoterapiei: hipnoterapia de orientare
7.5. Strategic pentru 0 curll de slabire reu~ita 185
7.6. Program pentro reducerea anxietiitii in ericksoniana, hipnoterapia cognitiv-experien]iala Enstare de hipnoza.
cazu1 unor afcctiuni somatice grave 186 o atenlie speciata este acordata tehnicilor de autohipnoza care
7.7. Program pentro abandonarea consumului s-au dovedit a fi metode simple !ji accesibile de reglare §i autoreglare
excesiv de alcool 188
a starilor psihiee §i de cre:j1ere a rezistenlei la stress !ji care pot fi
Bib1iografie seIectiva 191 aplicate §i in absen]a unui terapeut specializat.

5
4
Capitolul 1

SUGESTIA ~I AUTOSUGESTIA

1.1. Caracterizarea generala a fenomenului sugestiv

Gheorghiu (1982) definea sugestia ca 0 incitalie susceptibila sa


declan~eze reaclii spontane, nemediate de instanlele ret1exive ale gan-
dirii.
o caracteristica a situaliei sugestie 0 reprezinta existenla altema-
tivei de a nu reactiona, de~i doar rareori subiectul supus influenlei
sugestive realizeaza faptul ca dispune de aceasta altemativa. In absenla
altemativei de a nu reactiona se poate vorbi despre 0 situalie cu ca-
racter coercitiv.
In literatura de specialitate se discuta despre:
- situatia sugestie sau stimulul sugestiv;
- compor1amentul sugerat;
_ sugestibilitate sau disponibilitatea subiectului de a reacti-ana la
sugestie.
Situati-a sugestie este definita (Gheorghiu, 1982) ca un stimul sau
conste1atie de stimuli eu earacter provocativ, susceptibil sa dec1an§eze:
• reactii neadecvate ale subiectului, cum ar fi confundari, distor-
sionari etc. (sugestii negative);
• reactii care potenleaza adecvarea la realitate ~iln consecinta 0
mai buna adaptare la condiliile existenlei (actualizarea disponibili-
tatilor latente ale psihicului uman este efectul sugestiilor pozitivc);
• reactii neutresub aspectul adecvarii sau neadecvarii la realitate
(sugestii neutre).
Din punct de vedere istoric, termenul sugestie a fost introdus pentm
prima oara la mijloeul secolului treeut de catre Bertrand In Franta ~i
Braid in Anglia, ca 0 expliealie pentru fenomenul de tip hipnotic.
Prin fraze monotone, uneori insotite de fixarea privirii asupra unui
punet sau insolite de sunete monotone, se induce subiectului starea
hipnoida, stare In care sc produc diferite fenomene neobi§nuite cum
7

J .- -
ar ti: catalepsia membrelor ~i pleoapelor, mi~dl.ri automate, anestezie, Fenomene psihofiziologice apar ~i la subiectii care sc simteau cul-
analgezie, iluzii, halueinapi, amnezie post-hipnotica etc. pabili pentru ca nu au indeplinit un ritual religios.
Bernheim (1891; 1910) este eel care extinde fenomenul de sugestie Autorul mentionat citeaza §i cazul unui subiect african care pre-
§i la fenomene non-hipnotiee, el afirmand ca sugestia este un fenomen zenta simptome de malarie de§i nu avea germene1e respectiv in sangc.
norn1al care poate ayea loe atat in stare de veghe, cat §i in stare de Influentarea sugestiva culmineaza cu a§a-numita moarte Woodoo
hipnoza.
(CalIDon, 1992; Holt, 1969), care nu cste altceva dedit moartea prin
Bernheim detinea sugestia in sens foarte larg ca reprezentand actul sugestie, condamnatul - convins ca va muri in urma unor practici
prin care 0 idee este treziUi in creier §i acceptata de el. magice - moare cu adevarat.
Ulterior s-au conturat doua mari directii de cercetare a fenomenelor
sugestiei §i sugestibilitatii (Gheorghiu, 1982) . • Directia psihologiei experimentale

• Directia psihologici sociale Reprezentantii cei mai importanti ai acestei directii sunt: Seashore
(1985), Binet (1900), Aveling §i Hargraves (1921), Hull (1933),
Reprezentantii acesteia, dintre care mentionam pe Tarde (1907), Eysenck §i Fourneaux (1943), Stukat (1958, Eysenck (1987)§i altii.
Sighe1e (1901), Le Bon (1911), Ross (1908), McDougal (1908) §i mai In cadrul analizei factoria1e, Eysenck (1943) §i Eysenck §i
tarziu Sherif (1935), Crutchfield (1955), Asch (1965) §i altii, indud Fourneaux (1945) au desprins umllitorii faetori ai sugestibilitapi:
sugestia in grupa mai larga a fcnomcnelor de int1uentare a comporta- a) Sugestibilitate primara, masurata in special prin teste directe prin
mentului uman.
intcrmediul carora se cerea subiectului cxccutarea unei actiuni motorii.
Au fost studiate diverse aspecte ale moditicarii atitudinilor §i opi- b) Sugestibilitate secundara, masurata prin teste senzoriale indirecte
niilor, fenomenele de prestigiu, confonnism, precum §i manipularea de tipul liniilor progrcsive ale lui Binet (1900). Subiectului i se pre-
sugestiva a unor norn1e de grup. zenta la tahistoscop 0 serie de linii progresiv cresditoare. La un mo-
Jahoda (1989) subliniaza faptul ca sugestia a fost utilizata la ince- ment dat liniile incctau sa mai creasca. Influentati de seria anterioara
putul secolului ca instrument pentru a explica aproape orice fenomen de linii erescatoare §i de intervcntia sugestiva a exarriinatorului, multi
psihosocial.
subiecti afirmau faptul ca liniile, egale de fapt, deveneau din ce in ce
Mai tarziu se poate constala un dec1in In ceea ee privc§te interesul mai man. Trebuie suhIiniat ca aspectul indirect al testului se refera Ia
pentru fenomene1e de sugestie §i sugestihilitate, interes ce va cre§te faplul ca subiectul nu e con§tient de intentia examinatorului de a-I
din nou in a doua jumatate a secolului nostru. influenta.
Jahoda (1989) da, la randul sau, 0 serie de exemple de fenomene c) Sugestibilitate tertiara care se refera la modificarea atitudinilor
psihosociale in cadrul carora sugestia joaca un rol explicativ central. §i opiniilor ca Uffi1area unei influentari persuasive bazate pc prestigiu.
Acestea sunt fenomene cu caracter mistic, cum ar fi: ritualmile, Dupa 0 anumita elapa de declin se constata la ora actuala 0 cre§tere
profetiile, fenomenele de poses ie, exorcismele, vrajitoria, ghicitul etc. a interesului pentru cercetarile din acest domeniu, acestea culminand
Studiind aceste fenomene In cadrul unor culturi primitive autorul cu Simpozionul international pentru prohleme de sugestie §isugesti-
a observat, de pilda, prezcnta unor simptome psihofiziologice la per- bilitate desfa§urat la Giesscn (Gennania) in anul 1987.
soanele care se cred vrajite: cefalec, fatigabilitate, deficit de concen- Dintre autorii modemi care ~i-au adus contributii deosebite in acest
trare a atentiei (studiul a fost efectuat pe studenti africani): domeniu mentionam pe dltiva: Hilgard (1965), Orne (1970), Barber
8 9
(1969), Evans (1967), Helen Crawford (1989), Lundy (1989), Sheehan tibiliilitii pot reprezenta contraindicatii) pentru clinic a (utilizarea unor
(1989) §i Gheorghiu (1989). psihoterapii sugestive) sau pentru actualizarea disponibilitatilor latente
o atenVe deosebita mcrWi studiilc cercetatorului gemlan de origine ale mntei umane §i pentru cre§terea perfonnantelor (in sport, arili,
romana Vladimir Ghcorghiu, care §i-a dedicat Intreaga activitate stu- invalare).
diului sugestiei §i sugcstibiliUilii §i ale carui contribulii teoretice ~i Particularitati ale subiectului care stau la baza receptiviilitii la su-
expcrimentale reprezinili punctc de referinla in domeniu. In plan ex- gestic.
perimental acest autor a claborat ~i validat 0 serie de probe de masu- Gheorghiu (1982) se refera la a§a-numitelc dispozilii sau predispo-
rare a sugestibilitalii. zitii la sugestie. Factorii de esenta atitudinalii pot avea rol1n potentarea
Dintre acestea mentionam: caracterului provocativ al situatiei sugestie (stimul) sau, dimpotriva,
a) Scala de sugcstibilitate senzoriaIa: In diminuarea sau ncutralizarea fortei ei de actiune.
Subiectul estc pus in fala unor aparate, generatoare autentice de Trebuie sa existe 0 atitudine de expectanja fata de excitant. Atitu-
stimuli (auditivi, vizuali ~i tactili), aparate care pot fi astfcl manipulate dinile, motivele, habitudinile joadi rol de potentare a actului sugestiv:
in cat experimentatorul sa sirnuIcze administrarea stimuli lor respectivi. simlim ceca ce suntcm inclinati sa s~mtim, vedem ceca ce dorim sa
Se considera raspuns In sensul sugestiei acea situalie in care subicctul vedem (ex.: un om care se teme de hoti poate interpreta scarlaitul
raporteaza di a receplionat un stimul inexistent. mobilei ca zgomot de pa§i).
b) Scala de sugcstibilitate motorie: Ambiguitatca situatici stimul poate transfomla 0 simpla bi1nuiala
Se pomc§te de la premisa di In mod traditional comportamentul Intr-o convingere. Cu toate acestea, situatia sugcstie §i factorii predi-
motor este influenlat prin sugcstii directe, de tipul cclor utilizate de spozanti (atitudini, motivatii, expectalii) nu sunt suficienp pentru ca
catre hipnoterapeuti. Autorul mentionat dcmonstreaza experimental ca cineva sa reactioneze la sugestie.
exista posibilitatca de a intluenta indirect §i comportamentul motor Pentru ca situatia sugestie sa se transforme in comportamcnt SUe
prin intemlediul unor aparate interpuse Intre cxperimcntator §i subiect. gerat estc nevoie ca individul sa posedeanumite particularitati ale
Astfc1, de pilda, subicclului a§czat pc un scaun i se cere sa plaseze personalitatii, denumitc predispo:zjtii sau dispozilii la sugestie.
bratul sau in lungul unci balante metalice. Experimentatorul are posi- Inca Binet (1900) a fost unul dintre primii care au postulat existenta
bilitatea sa manevrezc astfcI aparatullneat sa coboare bralul balantei unor astfe1 de dispozilii, cl atragand atcntia asupra unor fenomene
§i odata cu acesta ~i bralul subiectului. Mi~carea aparatului poate fi asociate cu sugestia: supunerea, imitalia, atenlia expectanta, influenla
insa ~i simulata. Subiectii sugestibili vor executa mi~carea de coborare opiniilor preconceputc ~i a ideilor directoare.
a bratului, de§i aparatul functioneaza In gol. Cerceilirllc ultcrioare (Eysenck §i Foumcaux, 1945; Stukat, 1958)
c) Probe ~i scale pentru masurarea unor aspecte imaginative ale au adus noi dovezi experimentale privitoare la varietatea factorilor ce
sugcstibilitatii, de tipul celor implicate In producerea relaxarii sau mediaza receptivitatea rata de sugestie.
tran§ci hipnotice:
Gheorghiu (1982) descrie unnatoare1e predispo7jtii care stau la
Accste studii experimcntalc au atat un caracter teoretic contribuind baza receptivitalii la sugestii:
la dezvaluirca mecanismclor asCunse care stau la baza rcccptivitatii la
sugestii, cat §i practico-aplicativ, cu ajutorul sca1clor respective putiind Inchipuirea reprezinta capacitatea omului dea-§i fauri imagini §i
fi diferentiati subiectii inalt sugestibili de cei slab sau non-sugestibili, pareri despre situalii sau persoane §i de a investi aceste imagini §i
ceca ce reprezinta interes pentru se1cctia profesionala (exislli domcnii pareri cu atributul autenticitatii §i plauzibilitatii, indiferent daca eIe
de activitate pentru care sugcstibilitatea prea inalla sau absenta suges- retlccta sau nu adccvat realitatea.

10 11
Produse1e inchipuirii tind in genere sa se sustraga controlului critic.
Tendinta de confonnare variaza de la individ la individ §i imbraca
Apare astfel tendinta deta~arii constructelor mentale de sistemele dis-
o mare varietate de fonne, de la minciunile convenlionale in care in-
criminative care le-ar putea invalida.
dividul este pc deplin con§tient ca aetioneaza din eomplezentii, pana
Astfcl de procesc mediaza substituirea realitatii printr-o reprezen-
la situatiil~ in care actul adaptiirii propriilor pareri, atitudini, habitudini
tare particulara a ci, precum ~i investirea acestei reprezentari cu un
statut de autonomic. la normele de grup se realizeaza in mod con§tient.
Binet, 1900; Coffin, 1940; Asch, 1952; Gheorghiu, 1979 au de-
Dispozitia inchipuirii poate fi antrenata de cele mal variate dorinte,
monstrat experimental cum opinia subieetitor poate fi influentata prin
credinte, pareri, sHiri de cxpeetanta §i poate fi sustinuta de cele mal
manipularea nonnei de grup in flagrant dezacord eu realitatea.
variate mobiluri de aparare: refugierea in iluzoriu, ascunderea in spa-
telc euvintelor, supracstimarea aspectelor fenomenale etc. Subordonarea este dispo7itia care mediaza supunerea necritica
Situaliile in care scpararea dintre aparent §i real, subiectiv §i obiec- fata de incitalii din afara sau din interiorul individului, incitatii care
tiv, tenomenal §i escntial se realizeaza cu dificultati, deoarece lipsc~te vizeaza direct sau indirect, cu sau lara intentie, dirijarea comporta-
un cadru adecvat de referintii constituic 0 sursa pennanentJ:l de activare mentului sau. De§i dispune de libertatea de decizie, persoana in eauza
a funqiei inchipuirii. (Un evenimcnt repovestit este ajustat in con- se simte cvasiconstriinsa sa reactioneze in confonnitate cu indicaliile
fonnitate eu viziunca idcali7.ata pc care ne-o facem des pre eJ). ce i se transmit sau pc care §i Ie transmite ea insa§i. 0 astfel de
manifestarc este conditionaHi de sistemul de dependcnla In care se
Transpunerea. Bazandu-se in mare masura pc capacitatea de in-
gasqte individul fata de anumite pcrsoane, institulii sau fala de un
chipuire, dar implicand §i antrenarea altoI' particularitali ca de pilda
complex de convingeri (prejudecati, superstitii); ea poate rezulta din
capacitatea de empatizare, imitare §i invatare sociaHl, transpunerea
prezenta unoI' influente persuasive sau din acliunea unoI' situatii deru-
reprezinta acel sindrom de insu§iri care permit individului sa se comute
lante. Cand ia forma subordonarii, supunerea capata un caracter de
spontan sau delibcrat de la un mod de traire §i de comportament la
cireumstanla. Supunerea poate insa corespunde §i unoI' particularitati
altul.Transpuncrea se realizeaza in confomlitate cu un rol sau model.
de structura ale subiectului (exista persoanc docile, obediente, credule,
Ea poate fi superficiala sau profunda, mergand pana la totala deta§are
gata oricand sa se subordoncze altora).
de concretul ambianlei, paua la uitarea de sine.
Tendinla de subordonare fala de persoane sau situalii se inmlne§te
Transpunerea poate fi intalnita in procesul aclivitatii creatoare (joc
in diferite propoqii la toti oamenii, inc1usiv la cei caracterizati prin
dramatic, elaborarea unci opere literare), in hipnozii, meditatie §i chiar
spirit critic foarte accentuat sau prin caracter voluntar §i autoritar.
in viata cotidiana cand empatizam ell allii sau jucam diferite roluri Subordonarea interfera Cll manifestiirite de confomusm §i transpu-
socialc.
nere dar nu se confunda cu cle. Ea se bazeaza §i pe necesitati de
Ciofu §i Marcus, intr-o lucrare despre transpunerea seenidl, arata
autoprotejare (aparare a eului):
ea aceasta produce chiar 0 serie de modificiiri fiziologice ale organis-
- evitarea disconfortului pc care 11aduce dupa sine contrazicerea
mului.
altora;
Conform area reprezinta disponibilitatea indivizilor de a-§i acorda - ie§irea din situatii de ambiguitate prin soluW mal dificile preluate
opiniile, atitudinile cu celc ale grupului din care fac parte (sau de a de-a gata de la altii (Gheorghiu, 1982).
Ie elanora de la inceput in a§a fel incal sa nu difere de modeleJe
Captarea reprezinta 0 dispozitie prin intennediul careia se asigura
existente la un moment dat).
orient area selectiva a persoanei spre 0 sursa provocativii, avaud drept
12 13
rezultat faptul ca persoana se lasa atrasa §i chiar absorbiHi de respeetiva Construetele persona Ie sunt ideile sau noliunile care fac un com-
sursa. portament sa difere de altul, care fac pc un individ sa fie ceca ce estc,
Anumite situalii exereita asupra individului 0 forta deosebita de cu aIte cuvinte sa aiba anunute atitudini, credinte, opinii §i sa actioneze
fascinalie sau seduqie. Individul se lasa furat de ideile altora pentru in confornutate Cll acestea.
ea eIc se apropie de ale sale sau pentru ca provin de la persoanc care Conform teoriei lui Kelly 0 schimbare a unci persoane reprezinta
Ii plac (Gheorghiu, 198~). o schimbare a sistemului sau de constructe pesonale: adaugarea unui
Dispozilia captarii intervinc probabil In toatc situatiile sugestive, nou construct, inversarea unor constructe bipolare sau modificarea In-
ca reprezenHind mai mult decat un factor predispozant al comporta- tregului sistem de constructe.
mcntului sugcraL Dupa Lundy (1989) influenla sugestiva actioneaza atunci cand un
Caracteristica cea mai reprezentativa a acestei Insu~iri conslli In element relevant, dar Inca neverificat, apare In acela~i timp cu un con-
struct personal.
aceca di, odata cu oricntarea selectiva spre sursa de atraqie, ea asigura
Constructul nu sc modifica atunci cand este validat fie de eveni-
dirijarea conduitei In conformitate eu iradierea exercitata de aceasta
sursa. mente exteme, fic printr-un proces cognitiv demlmit confirmare interna.
Inca Binet (1900) vorbea de "ideea-directoare" ca una din carac- Toatc tehnicile de modificare a constructe1or personale sunt mo-
daliiliti de inhibare a procesului conformarii interne a constructului
teristicile fundamentale ale sugestibilitali.
pertinent prin prezentarea unui material cu continut contrar, cum se
Orice om poseda Intr-o masura mai mare sau mai mica, dispozitiile
intampla, de pilda, In cazul modificarii atitudinilor datorita comunicarii
de mai sus. Aceste dispozitii sunt complementare ele integdindu-se In
bazate pc prestigiu.
sisteme mai ample cum ar fl mecanismcle de aparare ~i echilibrare a
eului. Calitatile ~i fam1ecul comunicatorului cresc eficienj;a comunicarii
prin aceea ca distrag atenlia receptorului de la confirmarea intema a
Cerintele situatiei sunt In esenta ce1e care pemut sa se constituie constructului personal (vechea atitudine).
o situatie sugestie §i asigura transfonnarea acesleia prin intem1ediul
Pornind de la accasta idee, Lundy (1989) prezinm 0 serie de tchnici
dispozitiilor mentionate (Inchipuire, captare, subordonare) In compor- menite sa faciliteze influenlarea sugestiva a procesului comunicarii:
tament sugerat.
• Repetarca mesajului (ca in mecanismele reclan1ei).
Gheorghiu (198~) arata ca aceste dispozilii sunt sindroame de pro- • Utilizarea unui numar sporit de argumente In favoarea a ceca cc
prietati psihice. Caracteristic pentru comportamentul sugerat este ca dorim sa sugeram.
aceste dispozitii se desni~oara undeva la marginea sau In afara • Sursa de influenlare care transmite mesajul trcbuie sa fie expert
con~tiinlei sau, mai exact, produsele acestor dispozilii se instituie ca In domeniu ~i, In acela~i timp, 0 persoana atragatoare.
o realitate mai muIt sau mai putin autonoma, disociata de distantele • Utilizarea sa trezeasdi reac!ii emo!ionale la cel care recep!io-
critice ~i de autocontrol ale eului. neaza mesajul.
Incerdind sa explice, la randul sau, mecanismele receptivitalii la • Utilizarea unui context care sa produca emolii pozitive (an1bianta
sugestii, Lundy (1989) postuleaza existenta unci legaturi Intre recep- agreabila, muzica, miincare, bautura, etc.).
tivitatea la sugestie §i conflnnarea intema a unor constructe personale. • Utilizarea unor mesaje care trezesc anxietatea (Lundy, 1989)
Autorul porne~te de la conceptcle de baza ale lui Kelly (1955) conform subliniaza faptul ca anxietatea nu trebuie sa fie excesiv de mare pentro
carora "constructelc personale" reprezinili 0 modalitate cognitiva ca- ca altfcl subiectul nu mai receplioneaza mesajul ~i ca urrnare nu mai
!
racteristica a individului de a ordona lumca sa. poate ti influenlat.
I.

14

U 15
• Influentarea directii prin tactica "fata in fata" este mai eficienta Cercetarile experimentale ale autoarei au aratat ca subiectii mai
dedit cea indirecHL
}1jpnotizabili au 0 mai mare capacitate de a experimenta reveria diurna,
• Utilizarea tacticii surprizei mare§te §ansa intluentarii sugestive. o mai mare capacitate de a fi absorbiti de diverse situatii, §i 0 mai
II
Acela§i autor se refera §i la caracteristici1e subiectului-receptor, ca- mare implicare afectiva, cilt §i 0 mai mare flexibilitate cognitiva §i
I

racteristici care sporesc ~ansa transformarii situatiei sugestie in COlll- fiziologica. (la subiectii inalt hipnotizabili se constata 0 cre§tere a flu-
I
portament sugeraL xului de sauge la creier in urma inductiei hipnotice).
1. Mesajc1e sugestive simple au efecte mai mari la subiecti mai
putin inteligenti, in timp ce mesaje1e complexe au efecte mai mari
asupra celor inteligenli. 1.2. Raspunsul sugerat
Subiecti mai putin inteligenli nu pot fi influentati prin mesaje com-
Reprezinta veriga finaUI. a demersului sugestiv, respectiv reactia
plexe pentru ca au dificuItati de intelegere a acestora. In acela§i timp,
indivizii inteligenti nu vor fi influentati decat daca argumente1e aduse subiectului in sensul celor sugerate. Acest dispuns nu este totdeauna
nu sunt suficient de comp1cxe pentru a produce efectul de distragere. vizibil §i controlabil, marea majoritate a influentelor sugestive rama-
nand ascunse.
2. Persoanele cu autostima redusa sunt, de regula, mai sugestibile
decat cele cu nivc1 ridicat de autoapreciere. .Prin intermediul sugestiilor pot fi influentate in sens pozitiv sau
3. Persoanc1c implicate afectiv, care joaca rolul de avocat sincer negativ practic aproape toate procesele §i functiile psihice (atentie,
al unei cauze, care militeaza activ pentru 0 idee, ajung sa se impre- memorie, decizie, afectivitate, atitudini, credinle, opinii etc.), dar §i
sioneze de proprii1c argumente, sa creada in ele §i acest proces pre vine functiile fiziologice ale organismului.
confinnarea intern a a unui concept contrar. Pe sugestii pozitive se bazeaza utilizarea terapeutica §i autoforma-
4. 0 mai rapida schimbare a atitudinilor se produce atunci caud tiva a sugestiilor pentru vindecare §i optimizare a comportamentului.
apare 0 mai mare discrepanta intre atitudinea originaJa §i cea pe care Gheorghiu (1982) se refera la termenul de sugestie negativll. nu
dorim s-o implantam. Discrepanla nu trebuie sa tie insa atilt de mare numai sub aspectul u.nei mai slabe adaptari la mediu, ci §i in sensul
incat sa produca lipsa de credulitate sau atitudine negativa fata de di existii subiecli care reactioneaza invers la sugestii (astfel, de piIda,
comunicator. in cazul in care experimentatorulle sugereaza diderea spre spate ace§ti
5. Subiectii care au fost solicitati sa fie mai atenti la continutul subiecti manifesrn. tendinla de a cadea in falli). Aceasta reprezinili tot
comunidirii au putut fi mai u§or influentati pentru ca. ei §i-au deplasat o manifestare a receptivitalii la sugestie, comportamentul indiferent
atentia de la procesul confinnarii interne al constructe1or persona1e fiind caracterizat prin absenta oridirei reactii.
existente. Sugestibilitatea reprezinta capacitatea subiectului de a reactiona la
6. Pentru a ti mai u§or influentat subiectul trebuie sa devina pasiv sugestii. Ea reprezintii acea manifestare particulara a influentabilitatii
pe plan interior, cu alte cuvinte sa reduca procesul confinnarii interne care asigura transfom1area situaliei sugestie intr-un comportament su-
a propriilor constructe personale. geraL
Helen Crawford (1989) leaga sugestibilitatea de fenomenul de
"flexibilitate cogniti va". Autoarea inlelege prin flexibilitate cognitiva
1.3. CaracteristicHe situatiei sugestie
capacitatea subiectilor de a utiliza unul dintre mai multe stiluri cogni-
tive in rezolvarea diverselor sarcini (stilul cognitiv fiind adecvat sar-
Gheorghiu (1982) subliniaza ea situatia sugestie reprezintii 0 si-
cinii), cat §i capacitatea de a intra In diferite stari de con§tiinllL tuatie provocativa care indica un drum de Uffilat (realizarea unui anu-
16 17
,II

I
I

mit tip de comportamenl), solicitand persoana sa se conformeze fadi


1.4. Tipuri (forme) ale sugestiilor
a putea apela la instanle1e critice ale raliunii.
In cazul In care provocarea sugestiva se impune, efectul ei este
In functie de sursa care genereaza influenta sugestiva distingem:
susceptibil sa influenleze aparilia, respectiv disparilia, accentuarea sau
diminuarea, conservarea sau transformarea unor stari, procese sau - heterosugestii - sugestii administrate de catre 0 alta persoana;
- autosugestii - sugestii pe care §i Ie administreaza subiectul in
functii psihice §i a unor funclii psihofiziologice ale organismului. cauza.
Raspunsul sugestiv indus poate avea 0 semnificatie adaptiva (se
Sub aspectul adaptarii la mediu se evidenliaza:
poate realiza vindecarea, antrenarea unor disponihilitati de autoaparare
- sugestii pozitive, care contribuie la vindecarea §i la optimizarea
ale organismului, oplimizarea unar procese §i functii psihice §i fizio-
unor procese §i functii psihice §i psihofiziologice;
logice), dezadaptativa (sugesliile pot provoca disfunctii, distorsionari,
- sugestii negative, care dezorgamzeaza §i chiar traumatizeaza in-
Imbolnaviri §i uneori chiar moartea - vezi "moartea Woodoo") sau 0
dividul;
semnificalie neutra sub aspectul adaptarii.
- sugestii indiferente, care nu au nici un efect sub raportul adap-
Dintre caracteristicile situaliei sugestie, autorul menlional subliniaza: tilrii subiectului la mediu.
a) Existenla, cel pulin teorctic, a altemativei de a nu reaqiona la Din punctul de vedere al intentiei de a influenta, sugcstiile pot fi:
sugestie, de§i, a§a cum am mai subliniat, rareori subiectul este - directc, In cadrul carora este evidenta intcntia experimentatorului
con§tient de aceasta altemativa. In absenla altemativei de non-reactie de a influenta;
nu este yorba de comportament sugerat ci de unul coercitiv. - indirecte, unde intenlia de influentare ramane ascunsa subiectului.
b) Anihilarea funcliilor discriminativ-reflexive §i de control ale psi- Sub aspectul tonului utilizat de catre cel care sugestioneaza distin-
hicului uman. gem:
In cazul In care subiectul reaetioneaza la sugestii, aceasta reactie - sugestii dure, In cadrul carora experimentatorul utilizeaza un ton
autoritar;
se realizeaza In afara instantelor critice ale gandirii. Cu toate acestea,
o provocare sugestiva poate avea ca punct de plecare un element rational. - sugestii blande, administrate pe un ton cald, protector §i insi-
nuant.
Elementelc rationale §i cele sugestive se Intrepatrund adesea, dis-
linclia dintre ele nefiind totdeauna neta. Astfel, e1ementele ralionale In funetie de gradul de elaborare sugestiile se pot clasifica §i in:
pot intra In componenla unor situatii sugestii, dupa cum elementele - sugestii spontane (astfel, de pilda, 0 personalitate carismatica
sugestive se pol asocia cu cele rationale. poate sugestiona tara sa-§i prop una in mod special acest lucru);
- sugestii elaborate, in cadrul carora se simte stradania de a in-
c) Absenta autocontrolului con§tienl. fluenta (ca, de pilda, in cazul reclamei sau afi§ului electoral).
In timpul demersului influentarii sugestive subiectul nu ajunge In Practicienii domeniului au aratat ca, pentm a fi eficiente, in terapie
general sa exercite un control con§tient asupra procesului declan§at de sau in optimizarea comportamentului uman· sugestiile trebuie sa res-
situalia sugestie. Uneori Insa acesta poate sa con§tientizeze conse- pecte urmatoarele conditii:
cintele actiunilor sugestive exercitate asupra sa. sa fie acceptate de subiect;
- sa, concorde cu sistemul de valori al persoanei;
- sa serveasca scopului propus (aeasta presupune 0 buna cu-
noa§tere a problematicii celui care va fi influentat);
- sa nu fie prea lung;
18
19
(1900), Ro§ca (1936) §i Bogdan (1972) eu privire la psihologia mar-
torului.
- sa tie exprimate in termeni pozitivi;
b) Nedetenninari ale situaliei stimu/
- sa fie plastice (este reeomandabiJa utilizarea sugestiei verbaJe In
In multe cazuri nedetenninarea rezultil din ambiguitatea situapei
acela§i timp eu imaginea adeevaili);
stimu1. Acest fenomen este foarte evident in eadrul experimente10r
- sa fie ritmice;
realizate de Sherif, eu privire la manipularea nonnei de grup.
- sa urmareasca, pe cat posibiJ, ciclurile respiratorii;
Sherif utilizeaza in cadrul acesto1' experimente a§a-numitul feno-
- sa tie realiste;
men autokinetic: dadi se proiecteaza in intuneric un spot luminos de
- sa fie simple;
dimensiuni nu prea mari, pata de lumina de§i nu se mi~ca in mod
- sa tie convingatoare.
obiectiv, va apare privitorului ca fiind intr-o mi§care care are lac in
toate direcliile. In aceste condilii privito1'ul poate fi u§or influenlat sa
1.5.. Factorii favorizanti ai aparitiei situatiei sugestie ~i ai pe1'ceapa deplasarea lumini ca produdindu-se int1'-o anumiill di1'e.cpe.
inducerii raspunsului sugerat Sherif §i Sherif (1969) subliniaza faptul di zvonurile apar in con-
dilii de incertitudine, dind subiectul nu are elemente suficiente pentru
Gheorghiu (1982) ineercand sa descrie care sunt faetorii care fa- a aprecia 0 situape.
vorizeaza sugestibilitatea se refera la unliatoarele aspecte: Fenomene de acest tip se intalnesc freevent §i in viata cotidiana.
Astfel, de pilda, teama celui care merge noaptea printr-o pacture 11
• Conditia nedetcrminarii
po ate detenruna sa fie eonvins ca un trunchi de copac reprezinta un
Automl subliniaza faptul ell fiinta umana nu este confruntata numai animal salbatic, iar 0 pcrsaana careia i-a disparut un obiect, va avea
cu situalii clare, de tip detcnninist, ci §i cu situatii de tip probabilist. tendinta de a-§i suspecta toti cunosculii.
Pentru a dcpa§i ambiguitatea §i penlm a ie~i din situatiile ncdcfi-
c) Situaliile conflictuale
nile, greu de conlrolat, omul opteaza adesca pentru alternative care nu
Conditia incertitudinii, derutci ~i dezorientarii este intrepnuHl ~i de
satisfac exigenlele raporilirH la un sistcm rational de criterii. In astfel
situatiile conflictuale rezultate din ciocnirea unor elemente cu valente
de condilii intlucntarea sugestiva a dcciziilor, atitudinilor sau opiniiJor
pozitive ~i negative.
se poate produce cu mull mai multa u§urinta. Nu de putine ori 0 imprejurare intamplatoare face ca subiectul,
Aceasta condilie a nedetenninani se refera 1a unnatoarc1e aspecte: aflat in conflict, sa se decida pentru una din alternative in defavoarea
a) Limitele sistemelor de verificare §i control de care dispune jiinla ceJeilalte. Astfel, de pilda, un absolvent care are de ales Intre mai
wnana multe oferte de serviciu poate alege una din ele, deoarece Ii place
Astfel, deoarece intelegerea unor informatii sau reconstituirile mne- aspectul patronului.
zice nu sunt totdeauna exacte, de multe ori subiectul nu este sigur
daca deciziile luate de el sunt corecte. In aceste conditii multe din •• Sugestia 'ii mecanismele de aparare ale eului
aceste decizii au un caractcr arbitrar, situatie in care acestea pot n . Aceste mecanisme au fost puse in evidenta ~i descrise inca de
influentate pc cale sugestiva. Astfel, de pildl1, un candidat care nu §tie Freud.
la ce facultate sa dea admiterea se poate Ulsa influentat de pildl1, de
21
aspectul cJl1dirii. Intercsante sub acest aspect sunt studiile lui Binet

20
Gheorghiu (1982) se refera practic la acelea§i mecanisme §i la rolul
Acest fenomen atinge cote maxime la bolnavi afIati in stadiul ter-
lor in potentarea comportamentului sugerat, sistematizarea utilizata de
minal al unor bolj cronice care pur §i simplu nu cred ca sufera de
acest autor fiind oarecum diferita de cea a psihanalizei. boala respectiva §i ca vor muri.
Mecanismele de aparare ale eului pot fi sistematizate astfel:
Lazarus (1969) spunea foarte sugestiv ca despre un lucru rau se
a) Falsificarile pratectoare poate spune fie di nu s-a petrecut, fie ca nu este rau.
Acestea se refera la faptul ca In demersul de evitare a consecintelor - Izolarea reprezinta mecanismul de aparare prin care subiectul
neplacute ale un ora din gandurile sau actiunile sale, omul recurge la are tendinta de a se deta§a excesiv de evenimentele existentei. Astfel,
o gama variata de modalitati incon§tiente de a se autoln§ela pentru de pilda, am intiilnit persoanc care, fiind foarte stresate de evolutia
a-§i proteja imaginea de sine. evenimentelor care au avut loc imediat dupa revolutia din Decembrie
Dintre acestea Gheorghiu (1982) mentioneaza: 1989, rcfuzau sa mai citeasca ziarele, considerand ca daca nu au
- Rationalizarea, care reprezinta tendinta subiectului de a oferi 0 cuno§tinta des pre anumite evenimente, acestea nici nu s-au produs.
justificare logica actiunilor sale care nu sunt nici logice, nici totdeauna - Regresia reprezinta mecanismul defensiv prin care subiectul se
acceptabile. refugiaza In trecut, aparandu-se de factori stresanti ai existentei prin
- Protectia - reprezinta tendinta de a pune pe seama aItora in- refugiere In conduitc dc tip infantil.
tentiilc, tenditele sau scntimente1e inacceptabile ale subiectului (dupa - Escamotarca reprezinta tcndinta incon§tienta a subiectului, con-
modelul: am pierdut examenul, Inseamna ca m-a persecutat examina- fruntat cu 0 problema dezagre:1bila, de a pIasa respectiva problema pe
toru]). umerii altcuiva.
- lntroectia, care reprezinta tendinta individului de a Incorpora In c) Mecanismele de descarcare a tensiunilor
eul sau elemente strmne care Ii provoadi stan tensionale.
Influentelc negative sunt mai puternice §i In conditiile In care in-
Astfel, experimentele au pus In evidenta faptul ca dintre subiectii
dividul reu§e§te sa fad fata unor situatii de supralncordare prin me-
care au fost solicitati sa predice Impotriva fumatului multi s-au lasat
canisme de tipul abreaqiei. Acestea pot 1mbraca diverse forme dintre
de fumat pentru a-§i reduce disonanta cognitiva (Festinger).
care mentionam: riposta (hlamare, ridiculizare, molestare etc.), conte-
b) Mecanismele de evitare sarea sau solicitarca ajutorului.
Intr-o serie de situatii omul Incearca sa-§i reduca stanle tensionale Ciind se dec1an§caza astfel de mecanisme este destul de dificil ca
sau sa previna aparitia altora noi renuntand la trebuinte greu de inde- suhiectul sa exercite un control con§tient asupra situatiei, ceea ce spo-
plinit sau indezirabile, dupa formula traditionala "strugurii sunt acri". re§te §anselc influentarii sugestive.
Fenomenul evitiirii are la baza urmatoarele mecanisme: Astfel, de pi Ida, acest adcvar este foarte bine ilustrat de intelep-
- Reprimarea, care consta in uitarea unor informatii indezirabile ciunea populara care, Incerciind sa arate faptul ca riposta nu este jus-
pentru subiect. Uitarea se poate referi atat la continutul informatiilor, tificata, spune "s-a suparat vacarul pe sat".
cat §i la sursa lor.
Astfel, fiecaruia i s-a intiimplat macar 0 data in viata sa uite sa se • Mecanismele compensatorii
dud la 0 intiilnire nedorita sau sa uite numarul de telefon al unei
Gheorghiu (1982) subliniaza ca In sens mai larg toate mecanismele
persoane dezagreabile.
defensive au un rol compensator. In sens restriins prin compensare se
- Negarea reprezinta mecanismul defensiv prin interinediul caruia
Intelege preocuparea persoanei de a masca unele din deficientele sale
subiectul neaga adevaruri evidente care nu-i convin.
prin accentuarea unor caracteristici de7jrabile sau tendinla subiectului
22
23
de a lupta pentru depa§irea unor slabiciuni §i pentru activarea unor • Sugestia ~i dependcnlele umane
disponibilitati latente.
Gheorghiu (1982) subliniaza faptul ca fiinta umana depinde de 0
In situatia in care subiectul pune in actiune mecanisme compensa-
serie de convingeri, obiceiuri, motivalii, de particulariilitile unor pro-
torii, elementele sugestive pot sa ocupe un loc insemnat. Astfel, de
cese cognitive, de rolurile socia Ie pc care este silita sa Ie joace fata
piIda, complexele de inferioritate nu sunt totdeauna justificate, put1ind
de persoane, institutii (familie, §coala, biserica, loc de munca), cat §i
fi induse pe cale sugestiva.
fata de colectivitatile dirora Ie apartine.
In ace1a§i timp mobilurile care intervin in alegerea partenerului,
Un loc aparte 11ocupa dependenta omului fala de sistemele verbale
profesiei, a locului de munca, in stabilirea preferinte10r pentru diferite
de comunicare.
persoane sau grupuri sociale pot fi intelese mai bine sub aspect psi-
Astfel, cercetatoarea gem1ana Petra Netter (1989) a demonstrat ex-
hologic dadl se au in vedere mecanismele compensatorii §i influente1e
sugestive pe care acestea Ie implidL perimental eli subiectii tratati cu tablete de nicotina §i cu preparate
Persoana care recurge prin mecanisme compensatorii la refugierea "placebo" reaqioneaza in functie de propriiIe lor reactii anticipative
intr-o lume iluzorie specifica reveriei diume este evident supusa unor la preparat §i nu in functie de efectele reale ale acestuia.
influente auto §i heterosugestive. Evans (1989) rclateaza, la randul sau, faptul ca doi subiecti
Acest fenomen poate imbraca aspecte pozitive, astfel de mecanisme obi§nuiti sa consume L.SD. §i care au primit un preparat "placebo"
stand la baza rezistcntei psihice neobi§nuite de care au dat dovada au avut experienlc de tip halucinator, in timp ce aceia§i subiecti nu
unii oameni aflati in condili deosebit de gre1e (inchisOli, lagare de au raportat nimic atunci cand au prin1it cu adevarat L.SD., dar Ii s-a
concentrare, izolare etc.). Subiectii respectivi §i-au inchipuit ca trebuie spus ca este yorba de un preparat "placebo".
sa reziste §i chiar au rezistat cu adevarat.
Aspectul negativ al fenomenului dcscris mai sus este ilustrat de • Dominapa elementelor concrete
faptul ell un subiect obscdat de boala se va imbolnavi mai repede §i o serie de factori care explid1 atat constituirea situatiilor sugestie,
va contracta 0 afcqiunc mai grava. Giit§i capacitatea subiectului de a reaqiona la aceste situati cu caracter
• Mecanismele de identiticare provocativ i§i au originea in particularitali ale proceselor cognitive .
Una din aceste particularitati 0 reprezinili forta cu care actioneaza
Este bine cunoscuili tendinla tireasca a oamenilor de a se identifica §i se insinueaza in procesul cunoa§terii concretului intuitiv.
cu persoane, grupuri, situatii, institutii sau organizalii, fapt ce Ie con- Speciali§tii in psihologia rec1amei §tiu bine ca un produs frumos
fera un plus de stabilitate afectiva. ambalat are mai multe §anse sa fie cumparat decat a11produs, chiar
Este evident ca odata prod usa idenlificarea Cll 0 persoana sau mo- de calitate superioara, al caroi ambalaj nu satisface criteriile estetice.
del comportamental, subiectul va incorpora prin mecanisme sugestive
§i elemente specifice modelului respectiv (astfel, de pi Ida, nu de putine " Persistenta in psihologia aduUului modern a unor clemente
ori preluam necritic ideile §i comportamentele unei personalitati care magice ~i mitice
ne place).
Int1uentarea sugestiva este facilitata §i de faptul ell. foarte multi
oameni care se considera rationali nu s-au eliberat pe deplin de repre-
zentari mitice §i conduite magice, ei cazand victime unor prejudedili
sau comportamente superstitioase.

24 25
Tinand searna de acest lucru nu trehuie sa ne mire interesul de Capitolul 2
care se bucura astazi profetiilc, zodiacele sau faptul di multi oamcni
cu nive! cultural ridicat se cred victimele unor intluente malefice pro- SUGESTIA ~I FENOMENUL HIPNOTIC
duse prin intermediul vrajilor.
Credinta In astfel de influente nu prcsupune neaparat pierderea con-
trolului rational, dar implica ~i l11ulteelemente nonrationaIe, de natura
sugestiva. Posibilitatilc hipnozei au fost cand exagerate, a~tept3.ndu-se de la
cei care 0 practicau adevarate minuni, rezolvarea unor cazuri pe care
nu Ie puteau realiza alte l11etode medicale sau psihologice, dind mi-
nimalizate sau chiar negate de calre sceptici, care Insa nu se straduisera
suficient sa cunoasca metoda In detaliu.
Se pare di un deserviciu Insemnat I-au tacut hipnozei apropierea
exagerata a acesteia de fenomenele parapsihice, considerandu-se ca
persoancIe care 0 practica trebuie sa dispuna neaparat de forte supra-
naturale, dit si performantele hipnotizatorilor de estrada care au Inde-
partat pe multi cercetatori serio~i de acest domeniu.
De asemenea, l11ulte Iucran din cadrul literaturii ~tiinlifico-fanta-
stice au accentuat ideea ca subiectul hipnotizat devine un fel de robot
uman, controlat pe cai paranormale de catre eel care a indus hipnoza,
fapt ce a generat tel11eri nejustificative din partea unor pacienli care
ar fi putut beneficia de avantajele acestei tehnici.
Hipnoza nu este un fenomen supranaturaI, ci doar 0 stare modifi-
cala de con~tiinla, asemanatoare cu relaxarea sau cu stan Ie meditative
specifice unor culturi orientale.
Fenol11ene asemanatoare cu eel hipnotic se Inmlnesc frecvcnt In
viata cotidiana. Astfe1, cineva poate fi amt de absorbit de lectura unui
roman sau de vizionarea unui film la televizor, Incat nu mai aude
soncria de la u~a sau poate fi atat de cufundat in ganduri incat nu mai
sesizeaza ce-i spune interIocutorul cu care tocmai discuta. Se apropie
de hipnoza ~i fenol11enele de reverie, cand, furati de propriile con-
structii imaginative, parca ne transpunem in alte locuri ~i traim alte
stan decat cele legate de realitatea imediata sau cele de extaz religios
,.
pe care Ie traiesc adevaratii credincio~i.
~oferul care conduce noaptea ~i este fascinat de dung a luminoasa
a ~oselei care ii produce 0 ingustare a campului con~tiinlei ce se poate
11\
uneori soida cu accidente, este ~i eI victima unci swi ascmanatoarc
26 27
cu hipnoza. Aceste stari Ie denumim in limbaj comun cu ajutorul unor
termeni ca: "a te Iasa furat", "a fi pc alta lume" etc. Cei care traiesc
astfel de stari f~i orienteaza de fapt ganduri1e fn interiorul lor. Feno- Jean- Martin Charcot (1835-1893) §i §coala de la Nancy, a1 caroi re-
mene de tip hipnotic au fost descrise inca din antichitate ~i se inmlnesc prezentant de seama a fost Hyppolyte Bernheim (1840-1919).
inca 1'recvent fl1 practici1e magice specifiee culturi10r primitive. Dad Charcot considera hipnoza ca pe un fenomen patologic, spe-
Putem vorbi de hipnoza modema odata cu experiente1e medicului cific istericilor, dimpotriva, Bernheim era de parere ca hipnoza este
austriac Franz Anton Mesmer (1734-1815), care a descris hipnoza §i un fenomen normal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost in
starile specifice acestcia sub denumirea de "magnetism animal". Sis- mare masura int1uentat de rezultatele deosebite ale unlli medic de tara
temul de tratament utilizat de Mesmer a 1'ostironizat de catre medicina - Li6beault (1823-1904).
din acea perioada din cauza manierei teatrale in care aborda el pa- Utilizarea In scopuri terapeutice a hipnozei a fost sustinuta §i de
cientii. (Pacicntul era introdus intr-un feI de butoi cu apa, fiind incon- succesele cunoscutilor psihiatri Breuer §i Freud. Ulterior, Freud aban-
jurat de sarme ~i tot felul de magneti, care aveau menirca sa puna fn doneaza hipnoza in favoarea propriei sale teorii §i mctode - psihana-
evidenta fluidul dcnumit "magnetism animal". Adesea pacientii suge- liza - ceea ce a tacut ca, pentru moment, interesul pentru hipnozii sa
stibili erau cuprin§i de convulsii). inregistreze un regres.
o comisie instituita in anul 1784 de ditre rege1e Frantei, comisie In 1889 a avut loc primul Congres International de Hipnoza Te-
din care a flicut parte §i Franklin, ambasadorul Statelor Unite, a prim it rapeutidi §i Experimentala, §i cam in aceea§i perioada, marii teoreti-
sarcina sa cerceteze cxperimentul "magnetismul animal". Cornisia res- cieni in domeniul psiho10giei incep sa se intereseze de fenomenul hip-
pectiva a ajuns la conc1uzia eli aceasta nu era altceva dedit un rezultat notic. Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza.
al imaginatiei. William James include un capitol dedicat hipnozei in ce1ebra sa
J)e~i Mesmer a 1'ost discretitat, teoriile sale 1'iind ne1'ondate lucrare "Principiile psihologiei", iar Pierre Janet abordeaza §i el hip-
§tiintitic, l1ml1i pacienti continuau sa se vindece prin metode1e sale §i noza din perspectiva disocierilor de personalitate.
aeeasta a eonvins ea de§i teorii1e crau grc§ite, totu§i 1'enomenul res- In timpul primului razboi mondial McDougal a tratat, cu ajutorul
pectiv exista cu adevarat. hipnozei, soldati atlati in stare de §oc.
De hipnoza s-a folosit §i abatele Johann Joseph Gassner (1717- Un pas important in dezvoltarea hipnozei ~tiinpfice il reprezinta
1799), cunoscut exorcist din Elvetia, care avea darul de a alunga lucrarea lui Clark Hull (1933) - "Hipnoza §i sugestibilitatc".
"fortele negative" care puneau stapanire pe pacient. ~i in timpul celui de-a! doiIea razboi mondial hipnoza a 1'ost uti-
Medicul englez John Elliotson (1791-1863) a realizat primele in- llzata cu succes In tratamentul nevrozelor de razboi. Apoi, treptat,
terventii chirurgicaJe in stare de lransa hipnotica, iar James Esdaile, aplicatiile ei s-au ext ins in stomatologic §i obstretidL
In anu1 1955 Asociatia Medicala Britanica §l in 1958 Asociatia
medic scotian (I 808- 1856) a relatat 345 operatii de chirurgie majora
realizate in India, in somn hipnotic (cf. E. Hulgard §i J. Mildrad, 1975). Medicala Americana au hoHirat ca hipnoza sa fie inc1usa ca disciplina
Tennenul de hipnoza este introdus de eng1ezul James Braid (1795- in Invatamfu1t, In §colile medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psiho-
1860), de la grecesul hipnos care inseamna 50mn, e1 considerand hip- logilor Americani a dat 0 recunoa§tere oficiaJa a utiliziirii terapeutice
noza ca pe un "somn nervos". a hipnozei de catre psihologi.
o alenVe deosehita estc acordata hipnozei de clitre ce1e doua mari La ora actuala exista, in a1'ara de societaple nationale, Societatea
~coli ale psihiatriei franceze, ~coala de 1a Sa1petriere, reprezentata de europeana de hipnoza, Societatea Internationala de hipnoza §i Socie-
tatea de hipnoza "Milton Erickson", dupa numele fondatorului ei, unul
28
dintre cei mai talentati §i mai creativi hipnoterapeuti ai lumi.

29
In vara anului 1993 a avut loc in Austria (Viena) cel de-al 6-lea Sfera cea mai larga de aplicatie 0 are tratamentul prin hipnoza tn
Congres de hipnoza in psihoterapie §i medicina psihosomatica la care cazul afectiunilor nevrotice (reactii de tip fobic, atacuri de panica,
au luat parte peste 900 de medici §i psihologi din aproape toate tanle anxietate, tulburari ale atentiei §i memoriei).
lumii, inc1uzand §i lara noastriL Cercetari recente au evidenliat faptul ca prin hipnoza s-ar putea
Hipnoza are 0 serie de aplicali practice, alat tn c1inica pentru psi- influenta favorabil chiar evolutia unoI' boli grave, cum ar fi cancerol
hoterapie, cat §i In alte domenii de activitate, unde se cere optimizarea sau SIDA. Astfel, la penultimul congres european de hipnoza din
perfonnanlelor umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in pregatirea 1990, Simonton din S.U.A. a elaborat de curand 0 lucrare denumiffi
psihologica a sportivilor de inalffi perfonnanla, dit §i a cosmonautilor "Rolul psihoneuroimunologiei - consiliere §i factorul psihic in can-
pentru oblinerea unui echilibru emolional de nivel superior, pentru cer". Specialistul german Lenk (1990) a condus un seminar practic
perfcqionarca capacitalii de concentrare a atenliei, a deprinderilor mo- dedicat utilizani hipnozei in cancer, iar un coleg al sau, tot geffi1an,
trice, dit §i pentru 0 mai buna autoreglare a comportamentului in an- Otremba (1990) a prezentat date clinice §i experimenta1e incurajatoare
samblu. De tratanlent hipnotic pot beneficia §i arti§tii Cll trac de scena oblinute pe pacienli bolnavi de SIDA.
sau elevii §i studenlii hiperemotivi care au tendinla de a sc bloca la Adeplii psihoterapiei, in care inc1udem hipnoterapeulii, au ajuns la
examenc §i de a obline rezultate sub posibilitalile lor reale. concluzia ca daca prescriem medicamente pentru probleme de natura
Cerceffirile din ultimi ani au demonstrat ca hipnoza poate contribui psihologica, nu facem decat sa mascam problema reala.
§i la cre§terea eficicnlei invalarii, cat §i la dezvoltarea unoI' disponi- Inleleplii orientali spuneau ca dllruind cuiva un pqte ii yom potoli
biliUili creative latente.
foamea pentru ditva timp, dar daca 11invalam sa pescuiasca el va fi
In clinica hipnoza sc aplica tn foarte multe domenii. Astfcl, ea se capabil sa-§i procure hrana pentru tot restul zi1elor.
folose§te cu succes in chirurgie, pentru realizarea unoI' operalii flira La fel, daca ii tnvalfun pe pacienli prin interrnediul hipnozei §i apoi
ancstezic sau cu 0 cantitate mai redusa de anestezie atunci cand su-
ai autohipnozei (hipnoza realizata de pacient singur, in absenla tera-
bicctul prczinta intoleranta la astfe1 de substanle sau cand acestea lip- peutului) cum sa se insanato§easca §i sa ramana sanato§i, cum sa-§i
sesc (in conditii de izolare, de lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila
rezolve problemele de viala, Ie punem Ia dispozilie un mijIoc care ti
§i pentru reducerea anxietalii pre-operatorii, precum §i pentru realiza-
va ajuta sa-§i menlina echilibrul sufletesc §i 0 stare buna tot restul
rea unei evolutii post-operatorii cat mai bune §i cat mai rapide. Un
vietii.
domeniu unde hipnoza poate face foarte mult II reprezinta combaterea
Majoritatea oanlenilor nu sunt con§tienti de resursele interioare pe
durerii; cste yorba de durerile din boliIe cronice, de migrene, cat §i
care Ie au la dispozitie, ei ignorand faptul ca' exista 0 cale dea intra
de celc ce apar in timpul na§terii sau In timpul unui tratament stoma-
in contact cu aceste resurse pentro a ameli ora §i menline sanatatea §i
tologic. In medicina psihosomatica hipnoza se utilizeaza tn terapia
pentru a se autoperfecliona fizic §i psihic.
unoI' afectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, respirator, diges-
Mentalul con§tient al omului 11ajuffi sa rezolve 0 serie de probleme,
tiv sau endocrin (tahicardie, hipertensiune arteriala, vlirsaturi, colici,
colite, astm bron§ic, obezitate, tulburan sexuale etc.). Ea are, de ase- sa inleleaga diverse situatii doar la nivel logic. Trebuie deschise §i
caile pentru cunoa§terea intuitiva care are loc prin mecanisme sub-
menea, aplicati tn domeniul unoI' afectiuni demlatologice (prorit, pso-
riazis, reactii alergice, tratamentul negilor) §i tn recuperarea unoI' de- con§tiente §i aceasta se face mai u§or cu ajutorul relaxani, hipnozei
ficiente motorii produse de accidente vasculare sau traumatisme. §i autohipnozei.
30 31

I~ I
D) Modifidiri 'in sfera gandirii: in orma inductiei hipnotice poate
2.l.Caracterizarca genera Hi a fenomenului hipnotic sa functioneze la unii subiecti ceea ce speciali§tii numesc "logica tran-
sei", datorita careia ei accepHi ca fiind logice situatii pe care nu le-ar
Marcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza este 0 stare modificata considera ca atare in stare normala. De pilda, subiectul, care, in urma
a organismului produsa prin repetarea unor stimuli §i in care sugestia sugerarii faptului ca este pre§colar, se comporta ca un copil de 6 ani,
este mai eticienta dedt de obicei.
poate discuta in ace1a§i timp cu sotia sa, fadi ca acest lucru sa i se
Majoritatea speciali§tilor definesc hipnoza ca 0 stare indusa., de
para ciudat sau nepotrivit.
regula in mod artificial asernanatoare cu somnu1, dar in acela§i timp
diferita de acesta din punct de vcdere fiziologic, stare caracterizata E) Modifidiri 'in domeniu/ activitaJii motorii: relaxare musculara,
prin sugestibilitatc crescuta, ca rczultat al carcia pot fi induse subiec- actiuni automate, rigiditatea corpului, mentinerea timp indelungat a
tului, mai u§or decal in stare nonnaIa, 0 serie de modifidiri senzoriale, unor pOLjtii incomode, cat §i modificarea comportamentului de ansam-
perceptive, mnezicc §i motori i (dupa Weitzenhoffer, 1963). blu al subiectului.
Prin hipnoza se realizeaza deci 0 stare de hipersugestibilitate sc-
F) Modificliri 'in sfera afectivitliJii. Acestea capata conti nut specific
lectiva produsa subiectului prin anumite proceduri specifice, de natura
in functie de cele sugerate de terapeut. De regula, majoritatea su-
fiziologica sau/§i psihologica de catre 0 alta persoana (hipnotizator)
biectilor care au fost hipnotizati, afin:nii in mod spontan ell au trait in
sau de catre suhiectul insu§i (in cazul autohipnozei).
timpul hipnozei 0 stare afectiva pozitiva, de calm, lini§te §i relaxare
In timpul hipnozei pot fi induse 0 serie de modifican spectaculoase
profunda.
ale procese1or psihice §i ale comportamentului, modificari ce pot im-
Frecvent hipnotizatorii profesioni§ti sugereaza subiectilor regresia
braca aspecte pozitivc sau negative in functie de continutul sugestiilor
administrate (Gheorghiu, 1(77). Astfel, pot ti realizate: de varsta. Ciind sugestiile au actionat, subiectul se compocta ca §i cum
ar avea 0 varsta mai mica decat cea realli, el modificiindu-§i compor-
A) Modificliri ale .~(ereisenzoriale, iluzii (perceperea distorsionata tamentul astfel incat sa corespuncIa varstei sugerate. La subiectii foarte
a unor obiecte existente In realiL'ltc), halucinati i (perceptii tara cores- sugestibili se modifica vocea, mimica §i chiar scrisul, caracterele uti-
pondent in realitate), precum §i moditicarca uoor praguri senzoria1e,
lizate in scriere fiind specifice copilariei. Multi autori citeaza cazuri
hiperstezie - accentuarea sensibilitatii, anestezic - reducerea generala
in care subiectii regresati pana 1a varsta copilanei §i-au amintit 0 limba
a sensibilitatii §i analgczie -- rcduc(~rea sensibilitatii dureroase. Datorita
pe care a vorbisera in copilarie §i pe care 0 uitasera in prezent, con-
acestor afectc, este posibila utilizarea hipnozei in combaterea durerii.
versiind sau chiar scriind in limba respectiva.
B) Mod(ficliri prosexice (ale atentiei): in hipnoza se produce 0 As (1962) relateaza cazul unui subiect care, regresat la varsta co-
orientare selectiva a atenliei, care este indreptata predominant spre pilariei, utiliza un dialect suedez, iar Gheorghiu (1977) pe eel al altui
cele sugerate de terapcut §i intr-o mai mica masura spre stimulii arn- subiect, care vorbea maghiara. Nici unul din ace§ti subiecti nu-§i mai
biantei. amintesc de limbile respective in stare de veghe.
C) Modificari mnezice (ale memoriei): prin hipnoza sc poate obtine Milard (1975), la riindul sau, citcaza cazu1 unui subiect care fusese
o anmezie (uitare) totala sau partiala a unor obiectc, evenimcnte, date, crescut in China, in copilarie, §i care in unna regresiei de varsta §i-a
dupa cum se poate obline 0 hipemmezie sau accentuare a functiei scris numele cu caractere chineze, ceea ce nu a fast capabil sa faca
mnezice, subicctul reliniind §i rediind mai u§or §i mai exact materialul in stare de veghe.
memorat.
33
32
Regresia de varsHi este mult folosita de catre hipnotizatorii clini-
B) Redistribuirea atenfiei. tn hipnoza se accentueaza se1ectivitatea
cieni pentru a "dezgropa" amintirile psihotraumatizante uitate, care atentiei, atentia subiectului fiind orientaili in mod special spre ceea ee
au produs la subiecti tulburari de tip nevrotic. spune §i face hipnotizatorul. Aflati intr-o hipnoza profunda, acesta poa-
Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptia regresiei de varsili, te inregistra stimulii din mediulinconjurator sau proveniti de la alte
nu se utilizeaza decat rareori in clinica §i atunci mai mult in scopuri persoane, dar nu reactioneaza decat la eomenzile date de hipnotizator
didactice, demonstrative sau pentru a verifica gradul de profunzime (este cunoscut faptul ea 0 alili persoana nu poate anula hipnoza indusa
al hipnozei. de catre terapeut; dadl subieetul este Iasat singur, el poate reveni trep-
Trebuie tacuili totu§i precizarea ca datoriili posibilitatilor neobi§nui- tat la starea normaIa sau poate intra din hipnoza in somn natural).
te de modificare a comportamentului prin hipnoza, este posibila utili- Hilgard afirma ea interpretarea conform eareia hipnoza reprezinili
zarea tcrapeutica a acestei tehniei, prin hipnoza pu~dp-se reali?2. ';I'- o concentrare maxima a atentiei, pe baza selectivitatii sale din stare
decm ee par de domeniul miraeolului. obi§nuita de veghe, teorie sustinuta de Barber (1960) §i Leuba (1960),
nu este sustinuili de date experimentale.
Astfel, Amedeo §i Shagass (1963) au demonstrat di subieeti in
2.2. Caracteristicile starii transei hipnotice
stare de hipnoza au fost mai putin capablli sa rezolve probleme de
Rezultat al inductiei hipnotiee, starea de transa hipnotica este eon- aritmetica decat eei aflati in stare de veghe. Inregistrarea mi§Cmlor
oeulare eorelate eu performantele cognitive indica mai curand 0
siderata astazi ca 0 stare modificata de con§tiinta.
ere§tere a activitati difuze a creierului la subieeti hipnotizati.
Hilgard §i Gheorghiu (1977) descriu starea hipnotica prin urma-
toarele earacteristici: Robert (1964), utilizand 0 serie de teste de atentie, nu a gasit niei
o corelatie intre capaeitatea de concentrare §i hipnotizabilitate, iar Das
A) Reducerea funcfiei de planificare. Subiectul hipnotizat pierde (1964) afirma ca subiecti cu atentia mai sustinuta sunt mai putin hip-·
initiativa §i nu mai are dorinta de a realiza actiuni planificate pe cont notizabili.
propriu. Interpretand aceste date experiemntale, Hilgard este de parere ca
Aflat in hipnoza, subiectul actioneaza doar in conformitate cu ceIe in hipnoza avem de-a face cu 0 scad ere a atentiei generale, el denu-
sugerate de terapeut. EI poate actiona, dar de cele mai multe ori nu mind fenomenul "inatentie selectiva". (Subiectul aude doar vocea hip-
simte nevoia s-o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate este notizatorului §i nu aude alte voci).
al unui individ pasiv, care reactioneaza doar la comenzi venite din C) Capacitatea crescuta a producfiei imaginative (vivacitatea re-
afara. Acest fen omen este §i mai evident atunei cand terapeutul suge- prezentanlor memoriei). Din relailirile subiectilor hipnotizati rezulili
reaza subiectului sa mentina mai mult timp 0 pozitie ineomoda pe ea reprezentanle din timpul hipnozei sunt deosebit de vii. Adesea ei
care nu 0 modifica decat atunci cand i se cere in mod expres s-o faca. au adevarate stan halucinatorii, percepand obiecte, persoane sau si-
Gill §i Brennman (1959) au intrebat ur subiect de ee ered:: e1 _1 tuatii care nu exisili in realitate. De asemenea, este cunoscuili pre-
se ana in hipnoza. (Autori au taeut diverse experimente cu respecti\ul gnanta §i vivacitatea viselor hipnotice.
subiect aflat in hipnoza: dad! era relaxat I-au activat, daea a afirmat
D) Reducerea controlului realiiliti §i toleranta crescuili pentru dis-
ca-§i simte bratul insensibil, i-au comandat revenirea sensibilitatii etc.). torsionari ale acesteia.
Interogat asupra stani sale, subiectul raspunde: ,,~tiu ca ma aflu in
in viata eotidiana controa1eIe pc care Ie realizeaza omul asupra
hipnoza pentru ea fac ceea ce-mi spuneti dumneavoastra".
mediului ineonjuditor sunt foarte frecvente: omul prive§te in jur, se
34
35
IIII

I uim la ccas, asculta, atinge obiectele. In timpul hipnozei aceasta re- G) Apari[ia amneziei post-hipnotice. Amnezia sau uitarea celor ce
ducere a controlului este produsa de sugestiile de relax are §i deta§are, s-au pdrecut in timpul hipnozei rcprezint1l una din particularita.!ile.k:
ea condudind la randul sau la acceptarea mai facila a distorsiunilor baza ale starii hipnotice. Aceasta amnaie poate fi sugerata de terapeul
perceptive. Astfel, subiectul hipnotizat accepta amintiri false, schim- dar ea se poate instala §i spontan mai ales in starile de trans~i mai
bari ale personalitatii, distorsionan ale perceptiei timpului (cercetarile profunda.
au demonstrat ea intervale1e seurte sunt percepute ca mai lungi, iar H) Starea de relaxare psiho-jixidi. Majoritatea subiectilor care au
ce1e lungi ca mai scurte), perce perea de tip halucinator a unor persoane fost hipnotizati §i s-au dovedit receptivi la hipnoza descriu starea pe
sau obiecte care se afla in incapere. care au resimtit-o ca fiind caracterizaHi prin relaxare tizica §i psihidi,
Aceste fenomene pun in evidentii 0 redueere sub influenta hipnozei
lipsa de interes pentru ceea ce se petrece I'n jur, dorinta de a urma' eu
a capacitatilor discriminatorii §i critice ale subiectului. De§i nu trebuie
exactitate instructiunile terapeutului, incapacitatea de a se opune ace-
sa intelegem ca. toate capacitatile logiee sunt suspendate, se observa stora, dorinta §i satisfactia de a ramane vreme indelungata tara a in-
o anumita tendinta necritica de a lua lucrurile "ad literam".
treprinde ceva. Multi subiecti relateaza §i prezenta unor senzatii de
Caracterizand acest [enomen, Orne (1959) vorbe§te de a§a-numita greutate §i uneori de caldura in membre, ca in cazul relaxarii dupa
"logica a transei", conform careia subiectul accepta ca fiind logice metoda antrenamentului autogen al lui Schultz.
situatii pe care in stare naturaIa nu le-ar considera ca atare.
I) SdJderea acuitaJii perceptive. In stare hipnotica, stimulii am-
E) Cre!jterea gradului de sugestiibilitate. In hipn071i receptivitatea biantei sunt perceputi mai estompat, cu mai putina c1aritate ~i precizie,
la sugestii a subieetului crqtc foarte niult comparativ eu starea unii dintre ace§tia nefiind perceputi deloc.
obi§nuiUL Stimuli sau incitati sugestive, care in afara hipnozei deter- Multi subiecti au descris starea traita I'n timpul hipnozei ca fiind
mini! reactii de intensitate foartc redusa sau nu produe niei 0 reactie, o. stare intennediara intre starea de veghe §i cea de somn.
conduc la modifican de amploare dad sunt administrati in urma in- Hilgard a aplicat asupra unor subiecti cunoscuia scala de lV-pnoti-
ductiei hipnotiee. Pe aceasta se bazeaza numeroase1e aplicati ale hip- zabilitate Stanford §i i-a solicitat apoi pe ace~tia sa relateze eu privire
nozei in terapie san in optimi7Mea comportamentului. la efectele spontane, nesugerate ee aPar in timpul hipnozei.
F) Accentuarea comportamentului de jucare a unor roluri. Subiec- Majoritatea subiectilor hipnotizati relateaza ca au simlit: lipsa do-
tul aflat in hipnoza nu efeetueaza numai actiuni simple, sugerate de rintei de a vorbi, de a se mi§ca ~i de a gandi, tendinta de a da curs
terapeut. EI poate intra intr-un rol care presupune desfa§urarea unor celor sugerate de experimentator, schimbari in aparenta sau dimensiu-
aetiuni complexe cerute de acesta. nea Ullor parti ale corpului, senzatie de zbor, de v3.rtej, ei descriind
Subiecti prezinta in hipnoza 0 mai mare capacitate de transpunere starea ca fiind asemanatoare cu somnul.
in mlurile sugerate, comparati v cu starea obi§nuita. Astfel, de pilda, Tart (1970) a interogat un subiect, foarte talentat pentro hipnoza,
unui subiect caruia i se sugereaza ca are alta vinita decat cea reala asupra starii traite de acesta in timpul unei transe profunde. Acesta a
sau di este 0 aWi persoana, va tinde sa interpreze cu muM autenticitate earacterizat starea sa astfel:
mlul sugerat. Exista chiar §i 0 teorie care tinde sa explice fenomenul - absenta senzatiei corpului propriu;
hipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin ~i Anderson, - absenta senzatilor sau evenimentelor venite din afara, con§tien-
1%7). tizeaza doar un feI de fluid sau flux de energie care n inconjoara;

36 37
IIII

- nu are con§tiinta lumii exterioare, cu exceplia voci depersonali-


- Somn ceva mai profund: insensibilitate, catalepsie, automatisme
zate a hipnotizatorului, care ii transmite mesaje agreabile §i amuzante,
motorii. Subiectul nu mai poate interveni in desIa.§urarea mi§carilor
care parca ii vin din marea infinita a oceanului cosmic; automate (daca se imprirna 0 mi§care rotativa a bratului, subiectul nu
- sentimentul ca se afla in afara timpului; mai este capabil s-o controleze).
- pierderea identitatii persona1e. - Stare intermediara: la catalepsie §i automatisme se adauga faptul
Desigur, nu toti subiectii sunt capabili sa atinga 0 astfel de pro- ca subiectul nu mai reaclioneaza la nimic in afara de comenzile date
funzime a transei hipnotice. Interesant esk ca stari similare ell ceie de hipnotizator §i nu-§i mai aminte§te dedit relatiile dintre el §i hip-
descrise de subiectul investigat de Tart au fost descrise de cei care au notizator.
studiat diversele variante ale meditatiei de tip oriental (Govinde, 1%0;
B) Stare somnambulidi profunda
Phillipe, 1963).
- Somn de tip somnambulic obi§nuit: se caracterizeaza prin am-
nezie totala la trezire §i halucinalii in timpul starii hipnotice care dispar
2.3. Profunzimea hipnozei la trezire. Subiectul se afla sub controlul hipnotizatorului.
- Somn de tip somnambu1ic profund: amnezie totala la trezire.
Nu toti oamenii pot fi hipnotizali in aceea§i masura. Unii nu Halucinalii hipnotice §i posibile halucinalii post-hipnotice. Subiectu1
reaclioneaza de fel la induclia hipnotica, altii reaclioneaza moderat, se afla sub controlul total al hipnotizatorului.
iar allii se dovedesc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipnotica
reprezinta capacitatea individului de a fi hipnotizat. Oamenii difera in Cotarea susceptibilitiltii hip notice dupa Davis ~i Husband (1931)
privinla acestei susceptibilitlili a§a cum difera in ceea ce prive§te in- Profunzimea Punctul ! Manifestiiri obiective
teligenta sau aptitudinile sporti ve. hipnozei acordat i

Speciali§tii au ajuns la conc1uzia ca performanta hipnotica depinde


amt de susceptibilitatea hipnotica a individului, dit §i de atitudinea - Non susceptibil
acestuia fata de hipnoza (0 persoana inalt hipnotizabiUi poate rezista - Stare hipnotica (scor)t
~ .- Relaxare musculara
3 1- Tremurul pleoapelor
la hipnoza daca i§i propune acest lucru).
Pentru masurarea susceptibilitatii hipnotice au fost a1catuite, inca 45 1-- Inchiderea fizicii
Relaxare ochilor
totala
de la sfar§itul secolului trecut, scale de evaluare a gradului de pro fun-
- Transa u§oara 6 - Catalepsia pleoapelor
zime al hipnozei pe care poate sa-l atingi'i un indi\'id. 7 - Catalepsia membrelor
Profunzimea hipnozei, dupa Liebeault (1889) (cf. Hilgard. 10 - Catalepsia rigida
Weitzenhoffer, Lande §i Moore, 1961): II - Anestezie in manu§a (anularea sensibilitatii numai
I
in anumite zone ale mainilor)
A) Somnul superficial iT" ransa m edi e
:-
13 1- Amnezie (uitare) partiala I
- Ameleali'i: toropeala, senzatie de greutate in cap, dificultati de a
deschide ochii. 1 17 - Modificiiri in sfera personalitalii
- Somn u§or: semne1e de mai sus, la care se adauga catatepsie
_______ ~
Ii is
IS 1- - Oistorsioniiri
Reactioneaza la sugestii
perceptive
Anestezie post-hipnoticii post-hipnotice
(iluzii) simple _
(greutate, inertie musculadi), dar cu capacitatea de a-§i modifica 11-

pozilia membrelor.

38
39
-,-------------------r-------
1- Transa profunda ~21-T Capacitate de a deschide ochii- tara a afecta transa ! 5. Blocarea degetelor 1- idem 1- I se sugereaza cii degete1e sunt

£-
(de tip . I 23 1- Sugestii post-hipnotice bizare care sunt accept ate 1 1 Incle§tate unele In altele. Nu
somnambulic) ! I de subiect , ! reu§e§te sa desfacii degelele atunci

26 - Halucinatii vizuale pozitive* post-hipnotice :


,------------J-----------+-------------
,
!

'I
I cand i se cere.
---4
'

27 - Halucinatii auditive post-hipnotice I

28 - Amnezie post-hipnoticii sistematica I , nu reu§e§te sa indoaie bratu1 mai


6. Rigiditatea bratului idem I se sugereaza cii bratul esle rigid;

J
I -

L__

I'-
29 - Halucinatii auditive negative
25 1- H ipero;le"i
Comportament (='""= ","mhili"'tii)
de tip somnambulic ,
17. Apropierea - idem 1- 1 se sugereaza di palmele se
* Halucinatiile pozitive se refera la perceperea unor obiecte, persoane, situatii I
I
I
palmelor pi
, !
apropie;
~_m_u_lt
I
palmele
se coteaza atunei cand
de ciiteva
nu suntgrade.
mai departate de 1:

1
inexistente In realitate, In timp ce halucinatiile negative caracterizeaza situatia , I _ 10 cm la terminare-a probei. i

In care obiectele §i situatii1e prezente nu sunt percepute de catre subiect.


8. Inhibarea ------i---------+-----------------------1
1- Inhibarea Nu poate mi§ca capul i-

La ora actuaH1.,in domeniu1 hipnozei c1inice §i experimentale se eomunidirii I eomuniciirii (i I i

i se sugereaza
utilizeaza eel mai frecvent scalele de hipnotizabilitate Stanford (autori
I

cii nu poate sa
'I

I I

i rni§te eapul In
Weitzenhoffer §i Hilgard, 1957; 1959; 1962) §i Harvard (autori Shor
! semn de NUl) i I
§i Orne, 1962) . . . --------j---:---------r---------:---------:--~----------l
Redam in tabelul de mai .ios itemii (probele) comparativi aj sus- 9. Halucmatle - '- Idem 1- Senme eVldente cu pnVlre la efeet
pozitiva (i se ' (face rni§ciiri ca §i cum ar dori sa
ceptibilitatii hipnotice ale scale lor Standford (fonna A) §i Harvard sugereaza ca aude alLmge musca).
(Hilgard, 1971): bilzilitul unei

iI !term (~robe)
Scala aplica~ 1- - Sc~la-t"ia~~d-r----criteriul-de
Standford 1 I a rezultalelor ~~~~~
dupa -- ---l I
; o.n-;,-l~~~-ps-ia-----Ii
'1 pleoapelor - ;;;,;-- --Li- -Oci,-i-I-r-am-iln
sugereazii sa 11l~~i
Incerce chia-r-c-~d--i-s--e-~
sa-i deschida. I

(Forma A) ~ ~__ ~ scala Harvard __ ~ , 11. Sugestia C -i -~~-~~ereazii 1- Face macar unele rni§ciiri .,
i 1. Oseilatia corpului !- Ciiderea capului !- Capul subiectului se apleacii in 1
glema) atinga glema.
tl-----------------------1
I 1

~ - ----j----------
post-hipnotica I cii atinge observabile ca §i cum ar dori sa
:
I---------~-- , i urma sllgestiilor macar cu 10 cm. ~
-- -------------------~----------------------------

i
~
2. Inchiderea ochilor I-

i
idem 1- Ochii subiectului se Inchid In urma
I

I
---.--.---t----------------------i
adrninistriirii indllcpei
cxperimentatorul
expres acest lucru.
Inainte
sa ceara ca
In mod
I

!
post-hipnotica
L12. Amnezie l i

:- idem m ~
putin) de care i§i arninte§te cii ar fi
Reproduce
fost realizatecelInmult
timpul
3 probe
hipnozei.
(sau mai

Sca1e1e de testare a gradului de hipnotizabi1itate se utilizeaza, de


regula, mai mult in scopuri experimentale. Clinicienii se mu1tumesc
sa testeze receptivitatea la hipnozil a pacientilor lor utilizand probe
"4.ImobiIizarea
3. COborarea,;;,:;bra_tul_uiil=
bratului idd;em -i
- ide~-------[-
I
- Subiectului
:r~:a
bratuJ
i s~ ciauadministrate
nusugestiilor
se poate
ridicii bratul
sugestii cii --
ridica;
mai mult de eJ
2-3nucm.
~I
' i
izo1ate (teste de sugestibilitate) din cadrul acestor scale, probe de tipul
ce10r descrise 1a capitolul consacrat inductiei hipnotice.
1•
______________ .....l~ ~ ~L _

o problema care a preocupat mu1t pe speciali§ti a fost ih ce miisura


susceptibilitatea hipnotica este antrenabilil prin experienle repetate.
40 41
Rezultatele experimentale referitoare la aceasta problema sunt con- C) Hipnoza ~i somnul. Multi autori au sustinut ideea asemanan
tradictorii. Astfe1, Shor, Orne, 0' Conell (1962) §i Gill §i Brennman dintre hipnoza §i somn (chiar termenul de hipnoza provine de la ter-
(1959) au ajuns la concluzia ca susceptibilitatea hipnotica este modi- menul grecesc Hypnos = Somn).
ficabila in mica masura. Aceasta teorie se bazeaza pe faptul ca persoana hipnotizata parea
As, Hilgard §i Weitzenhoffer (1963) au ales un e§antion cu scoruri ca §i adormita (relaxata, inactiva, de ceIe mai multe ori cu ochi 1n-
medii la scala de hipnotizabilitate Standford, fonna A §i au incercat chi§i).
prin diverse metode sa Ie creasca gradul de hipnotizabilitate (disculii Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca inhibitia, somnul §i
psihoterapeutice menite sa modifice atitudinea fala de hipnoza a su- hipnoza fac parte din aceea§i categorie de fenomene. Dupa opinia sa,
bieclilor, utilizarea unor diferite tehnici de induclie hipnotica). Rezul- in timpul hipnozei, pe scoaqa cerebraHi aflata in inhibitie se mentin
tatele obtinute de ace§ti autori au fost slabe, ei ajungand la concluzia unele focare de veghe, pe baza carora este posibila legatura dintre
ca susceptibilitatea hipnotica, a§a cum este ea masurata cu ajutorul subiect §i hipnotizator, subiectul fiind capabil sa execute comenzile
scalelor Standford, are 0 stabilitate relativa. date de acesta.
Dar nici datele clinice, nici cele experimentale nu au confirmat
2.4. Teorii explicative ale hipnozei ipoteza conform careia hipnoza ar fi tot una cu somnul. Astfel, s-a
demonstrat ca un individ aflat in stare de hipnoza mai profunda poate
A) Teoria fluidului vital. Cea mai veche incercare de explicare a fi activ in functie de conlinutul sugestiilor care i se administreaza (tine
hipnozei apartine lui Mesmer care sustine ca la baza hipnozei se afla ochii deschi§i, se mi§ca, executa diferite actiuni complexe).
"magnetismul animal", un fel de fluid care curge din corpul hipnoti- Nici din punct fiziologic reactile din timpul hipnozei nu searnana
zatorului in eel al subiectului. Medicina timpului respectiv a infinnat cu cele din timpul somnului. Unde1e cerebrale din timpul hipnozei
aceasta ipoteza, de§i a fost nevoita sa accepte realitatea clinica a fe- sunt specifice starii de veghe relaxata (unde alfa), in timp ce pentru
nomenului hipnotic. somn sunt specifice unde mai lente. Studiile E.E.G. au demonstrat ca
Cercetarile mod erne de laborator, realizate cu ajutorul metodei un individ este cu atilt mai hipnotizabil cu dit are unde alfa mai bine
electronografice, au pus in evidenta existenla unui biodimp ce incon- reprezentate. Pe aceste date se bazeaza cei care considera hipnoza ca
joara organisme1e vii §i pe care speciali§tii 11explidi printr-o concen- find 0 relaxare mai profunda.
trare masiva de microparticule de apa de la nive1ul pielii modificand D) Hipnoza ~i teoria rolului. Aceasta teorie apaqine lui Sarbin (cl.
prin prezenla sa unele caracteristici ale organismului. Nu a putut fi Marcuse, 1959), care considera fenomenul lfipnotic ca interpretarea
insa pusa in evidenta pana in prezent vreo legatura directa dintre exis- unui rol (acela de persoana hipnotizata). Se accentueaza ideea ca in-
tenta acestui biocamp §i producerea fenomenului hipnotic. dividul hipnotizat se comporta a§a cum crede el ell trebuie sa se com-
B) Hipnoza - fenomen psihopatologic - specific isteriei. Cunoscu- porte 0 persoana aflata in hipnoza; in conformitate cu propriile sale
tul psihiatru francez Charcot considera receptivitatea hipnotidi fiind idei despre hipnoza §i cu indicaliile hipnotizatorului, abandonandu-se
caracteristica doar persoanele isterice, Clecica pe un fenomen patolo- pe sine in rol. Aceasta incercare de explicare psihosociala a hipnozei
gic. EI presupune ca atunci cand indivizii i§i recapata echilibrul, ei nu se bazeaza in mare masura pe faptul ca a fost gasita 0 corelatie sem-
mai pot fi hipnotizali. Studiile ulterioare au aratat insa ca subiecti nificativa illtre hipnotizabilitate §i aptitudinile actorice§ti.
normali sunt de cele mai multe ori mai hipnotizabili decat bolnavi Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria rolului inlocuic§te 0 metafora
psihici. - cea de "transa hipnotica", cu 0 alta metafora - cea de "rol", tara

42 43

i::i:ll
Toti psihanali§tii incearea sa stabileasca 0 analogie intre fenomenul
ea prin aeeasta sa expliee esenta fenomenului investigat. Nu pot fi
hipnotic §i dragostea de tip erotic, insistandu-se pc fenomenele de tip
explicate mai ales diferenteIe interindividuale in ceea ce prive§te hip-
transferential care apar intre subiect §i hipnotizator.
notizabilitatea si anume de ce unii subiecti se transpun pana la uitare
de sine in rolul de persoana hipnotizata, iar altii nu reu§esc dedit foarte Astfel~ de pilda, Gill §i Brenman (1947) explidi. hipnoza prin in-
termediul regresiei §i transferului.
putin sau deloc acest lucru.
Psihanaliza modema eonsidera hipnoza ca 0 regresie paqiaHI. in
Teoria rolului nu poate explica nici modul in care se poate realiza
slujba egoului (Kris, 1952).
o operatic de chirurgie majora in stare de hipnoza, in absenta unor
Hilgard este de parere ca §i aceasta explicatie a manifestanlor hip-
substante anestezice §i nici modul in care se realizeaza transpunerea
in rol in cadrul fenomenelor de autohipnoza. De asemenea, cu ajutorul notice este insuficienta, neacoperand toata aria de manifestan specifice
acestora.
acestei teorii nu se poate explica nici faptul ell unii subiecti care doresc
din tot sunetul sa fie hipnotizati §i cunosc foarte bine rolul dc persoana Dificil de explicat prin prisma conceptelor psihanalitice ar fi §i
hipnotizaHi, nu raspund totu§i la hipnoza. fenomenele de autohipnoza. Daca in ceea ce prive§te explicatia teo-
ill'
'I
retid psihanaliza pare sa nu fi adus prea multe lucruri noi, imbinarea
E) Hipnoz.a fji teoriile fnvaJarii (Hall, 1933; Weitzenhoffer, 1953). practid dintre hipnoza §i psihanaliza - hipnoanaliza - s-a dovedit
Aceasta teorie epxlica posibilitatea comportamentului hipnotic pe baza metoda utila in terapie.
invatarii (condilionarii unor deprinderi de a intra in transa). Autorii ei
suslin d deprinderile hipnotice seamana cu cele de tipul absorbtiei in G) Teorii eclectice ale hipnoz,ei. Aceste teorii combina, in expli-
lectura sau cu deprinderile de a trai intens aventuri imaginare, insistand carea hipnozei, e1emente apartinand unor teorii diverse. Astfel, Shor
mult asupra importantei imitatiei in cadrul comportarnentului hipnotic. (cf. Gheorghiu, 1977), autorul teonei tridimensionale a hipnozei, COll-
Dupa cum se poate 1esne observa §i aceasta teorie este insuficienm, sidera ca hipnoza ca stare modit1cata de con§tiinta, trebuie illteleasa
ea nllirginandu-se mai curand sa descrie modul in care se structureaza linandu-se searna de trei clemente:
~II\ comportamentu) hipnotic decat S3 explice mecanismeIe profunde ale - tendinta subiectului de a juea rolul de persoana hipnotizata (con-
acestuia. form teoriei rolului);
,,\
- profunzimea transei hipnotice;
F) llipnoza fji psihanaliza. Au existat incercari de a explica ceea
- actualizarea unor aspecte arhaice, regresive, implicate in condui-
ce se intampla cu subiectul aflat in hipnoza §i prin intermediul con-
13 hipnotica.
cepte10r specifice psihanalizei.
Astfel, multi autori considera transa hipnotica un fenomen regresiv, De§i elementele apartinand mai multor orientan se completeaza
de intoarcere a subiectului ]a trairi specifice varstelor copilariei. In reciproe, nid in cadru] teoriei tridimensiona1e nu se poate spune precis
stare de transa hipnotica subiectul paate obtine 0 serie de beneficii cum se explica diferentele individuale in ceea ce privc§te profunzimea
transei atinse de subiect.
secundare, pe care nu Ie-ar obtine in stare de veghe (l§i pennite liber-
tati pe care altfel nu §i le-ar putea penrute). H) Teoria comportamentalCi In problema hipnozei. Aceasta teorie,
Se subliniaza importanta raporturilor de subordonare dintre subiect apartinand lui Barber ~i colaboratorilor sai, pune accentul, in explica-
§i hipnotizator, pe care psihanali§tii Ie aseamana eu cele dintre parinte rea hipnozei, pe comportarnentul subiectului in situatia experimentaUi,
§i copi!. Astfel, conform acestei teorii in cadrul hipnozei paterne, h.ip- insistand asupra rolului factorilor: motivatie, atitudine, expectatie in
notizatorul este identificat cu figura autoritarll a tatalui in timp ce in
producerea unor reaqii concordante cu cele sugerate. EI sustine d
cadrul hipnozei mateme hipnotizatorul preia rolul protector al marnei.
45
44
subiectii traiesc fenomene asemanatoare cu cele de tip hipnotic §i in nozei, durerea dispare din punct de vedere subiecti v, dar corelatele ei
urmatoare1e situatii: fiziologice persista; in acela§i timp subiectul inregistreaza durerea la
- dnd au atitudini, motivatii §i expectatii favorabile fata de situatia nivelul de care este responsabil "observatorul ascuns". (Subiectului
test; aflat in hipnoza i se cere sa introduca mana in apa cu gheata §i sa
- dnd Ii se spune sa-§i imagineze ce1e sugerate de experimentator. spuna daca simte sau nu durerea. Experimentatorul constata cu sur-
Deci, atitudinile pozitive ar fi ce1e care fac subiectul sa raspunda priza ca acesta relateaza verbal ca nu simte durerea, in timp ce, cu
cealaltil. mana, el scrie automat ca 0 simte).
bine la sugestiile hipnotizatorului.
Barber §i Hahn (1962) au demonstrat experimental ca anlgezia su- o explicatie posibila pentru acest fen omen ar fi aceea a disocierii
psihologice intre diversele substructuri ale personalitatii.
gerata prin imagini administrate in stare de veghe a produs 0 cre§tere
a rezistentei la durere (in situatii experimenta1e) asemanatoare cu cea Strans legata de aceastil. ipoteza a disocierii psihice ar putea fi §i
interpretarea care leaga fenomenele hipnotice de diferentele funqio-
produsa prin hipnoza, evidentiindu-se acelea§i reactii la masuratorile
nale existente intre cele doua emisfere cerebrale.
tiziologice concomitente. Experimentatorii sustin, pe baza unor date
In ultimii ani hipnoza a fost definita §i ca 0 comutare la nivelul
de acest tip, faptul ca notiunile de transa §i hipnoza nu mai sunt ne-
emisferelor cerebrale, ea constand in activarea emisferei drepte §i de-
cesare in explicarea hipersugestibilitil.tii §i performantelar a§a-zisului
zactivarea celei stangi. Aceastil. definire pare sa aiba la baza argumente
"comportament hipnotic". Raspunsuri1e la sugestii1e directe §i perfor-
valide, deoarece starea hipnotica este caracterizata prin modificari ale
rnantele asociate in mod traditional cu termenul de hipnoza pot ti in-
perceptiei spatiului §i timpului, a proceselor cognitive (logica §i capa-
c1use in cadrul unui concept mai general pe care autorii 11denumesc
citate de testare a realitatii mai reduse, mai multil. sugestibilitate, crea-
"motivatia pentru indeplinirea sarcinii" (Barber §i Calverley, 1962).
tivitate, toleranta la ambiguitate), prezenta altar forme de prelucrare a
Deci, ceea ce se intelege in mod traditional prin hipnoza nu con-
informatiei (procesare simultana §i paralela in loc de procesare linea-
stituie, conform acestei teorii, decat 0 manifestare mai accentuatil. a
ra), toate aceste fenomene fiind caracteristice functionarii priori tare a
receptivita.tii la sugestii. emisferei cerebrale drepte.
o obiectie la aceasta interpretare ar putea-o reprezenta faptul ca,
Totu§i, deoarece localizarea cerebralil. exactil. a muhar funqii psi-
dad lara utilizarea unei inductii hipnotice se obtin fenomene asema-
hice este inca discutabila, Unestahl (1987) considera ca este inca pre-
natoare cu ce1e hipnotice, nu inseamna obligatoriu ca avem de-a face matur sa definim hipnoza ca 0 comutare la nivel emisferic. Autorul
cu situatii identice, motivarea pentru sarcina produdind un comporta- citat propune in schimb, utilizarea a doua modalitati distincte de
ment complezent care mimeaza pe cel hipnotic, dar nu se identifid functionare a con§tiintei: modul dominant (D) §i modul altemativ (A),
cu cel hipnotic (Gheorghiu, 1977). Deasemenea, este greu de presupus acesta din urma fiind responsabil de fenomene §i manifestil.ri printre
ca 0 operatie de chirurgie majora ar putea fi realizata lara anestezice care se pot include §i cele de tip hipnotic (§i de care pare sa fie mai
doar creind motivatii §i atitudini pozitive pacientului. curand responsabila funqionarea emisferei cerebra1e drepte).
I) Teoria disocierii personalitaJii §i tearia funqionarii diferentiate
a celor doua emisfere cerebrale. In anul 1973 Hilgard se referea pentru
prima oara la conceptul de "observator ascuns", discutand unele fe-
nomene care se petrec in timpul hipnozei. Temlenul a izvorat din
interpretarea unar date experimentale referitoare la controlul durerii
prin hipnoza, experimente in urma carora a rezultat ca, in timpul hip-

46 47
Modurile con~tiintei (dupii UnesUihl, 1987) Capitolul 3
Modul dominant (D) Modlll dominant (A)
LOGICA INSIGHT INDUCTIA HIPNOTICA
Gilndire analitica i Sintezii
T estarea realitiitii ,Automatism
Tacticii, planificare Sugestibilitate
I Strategii Sensibilitate Inductia hipnotidi reprezinta procedeul prin care se realizeaza tran-
Intuitic
Evalllare
sa hipnotica. Aceasta presupune concentrarea asupra unui obiect de
Spirit critic •Evaluarea libera a infomlatiei
II'
Analiza detaliilor ! Feed-back pozitiv dimensiuni mici, de regula stralucitor, asupra unei anumite zone a
! Instrucyuni verbale Apreciere globaJa corpului (de exemplu, punctul dintre sprancene), asociata cu admini-
Controlul voluntar Vizualizare
i
strarea de catre terapeut a unor formule sugestive de calm, relaxare,
Gilndirea evenimentelor trecute ~i Irnagini kinestezice
viitoare somnolenla.
Linearitate temporalii Controllli prin autoprograrnarea Hartland (1971) enumera trei faze ale inducliei hipnotice: A) faza
scopurilor de pregatire; b) inductia hipnotica propriu-zisa; c) faza de adiincire a.
Procese seriale Triiire in prezent
Determinarea verbalii a eOlllcnzilor Procese cognitive parale\e transei (v. § 3.:2.).
Incereiiri Intelegere nonverbalii a) In faza de pregatire a inductiei hipnotice, terapeutul trebuie sa
Eforturi Metafore
Modelare explice subiectului in ce consta hipnoza, ce se a§teapta de la el §i ce
Stare normalii de con~tiinta
Stare altematiya de con~tiinta efecte poate avea aplicarea hipnozei. Se insista mai ales asupra avan-
tajelor pe care Ie are hipnoza in eliminarea unor simptome de care
subiectul vrea sa scape. Este necesar ca terapeutul sa-l asigure pe pa-
Se constata faptul ca aceasta intcrpretare plaseaza fenomene1e hip-
notice aUHuri de celc de crcatie, intuitic sau meditatic. cient ca nu are de ce sa-i fie frica §i ca. va trai experienle agreabile.
Subiectii anxio§i trebuie interogali de catre terapeut asupra fricii lor
§i incurajali. De exemplu, in cazul unui subiect care se teme ca ar
putea fi manipulat de terapeut, este necesar sa i se explice di el nu-§i
va pierde starea de con§tienla §i ca, dad dore§te, va putea ie§i oriciind
din starea de hipnoza. In aceasta faza de pregatire i se cere pacientului
sa fie cat mai pasiv §i sa nu incerce sa-l ajute sau sa se opuna tera-
peutului. Se precizeaza ca este in interesullui sa beneficieze de avan-
tajele hipnozei §i ca dad totu§i nu vrea sa fie hipnotizat, ar fi mult
mai bine sa se adreseze altui specialist. In continuare i se da subiectului
indicalia de a nu-§i analiza slarea, de a nu incerca sa afle ce e cu el.
El trebuie doar sa respecte instruqiunile terapeutului.
b) faza de induclie hipnotidi propriu-zisa cuprinde comportamen-
tele impuse de terapeut subiectului, la care se adauga ceea ce spune
§i face terapeutul. Induqia hipnotidl. presupune distragerea de la sti-
mulii perturbatori extemi, concentrarea asupra unui obiect de dimen-
48 49
siuni mici §i asupra spusclor terapeutului, sugerarea relaxarii §i som- "Dorese sa stai in picioare eu vtirfurile apropiate. Inehide ochii §i
no1entei, stimularea jocului tiber §i a imaginatiei. relaxeaza-te. In cateva momente iti voi cere sa-v imaginezi di vii pe
Dupa Kubie §i Margolin (cit. Hartland, 1971), idnuqia hipnotica spate. Eu voi pune mmnile pc spatele tau §i vei sim1i cum mmnile
ar avea trei componente: 1) sugerarea imobilitalii; :2) tixarea privirii; me1e te trag tot mai mult, vii tot mai mult pe spate. Nu-ti fie tearna.
3) administrarea de stimuli monotoni. Lasa-te dus, eu voi sta in spatele tau ~i te voi prinde ... etc."
Dupa Gil §i Brenman, in astfel de situatii terapeutul: Se considera sugestibil ace! subiect care are tendinta de a eadea
1) contribuie la saracirea stimularilor senzoria1e ale subieetului prin in directia sugerata.
limitarea mi§carilor corporaIe; b) Testul catalepsiei pleoapelor. Subiectului, a§ezat intr-o pozitie
:2) incearca sa aItereze imaginea rezultata ca urmare a eon§tienti- comoda, i se administreaza uffilatoarelc sugestii:
zarii corporale a subiectului; "Doresc sa inchizi ochii §i sa te relaxezi. Nu te teme, nu te voi
3) sugereaza un fel de proces de disociere focalizand atenlia su- hipnotiza inca. Fii atent la vocea mea §i relaxeaza-te. Pc masura ce
te reIaxezi, pleoapeIe tale devin tot mai grele, din ce in ee mai grele,
biectului asupra mi§carilor proprii, astJcI incat uncle rni§cari care, de
gre1c ea de plumb. Curand vei eonstata ca li-e foartc greu sa dcschizi
regula, se produc in mod voluntar devin involuntare;
ochii, deoareee pIeoapele tale sunt grele, foartc grele, grcle ca de
4) sparge tiparul relaliilor adaptative normaIe ale subiectului, creind
plumb. Ili va fi foarte grcu sa deschizi oehii dnd it;i voi spune s-o
un fel de atmosfera magica.
facio Pleoape1e tale sunt foaI1e grele. Foarte gre1e §i strans lipite. Ochii
In induqia hipnotica, terapeutul are la dispozitie doua strategii spe- su~t atat de bine inchi§i, incat nu-i poli deschide. Incearca sa deschizi
ciale: oehii. "
1) 0 strategie de deprivare senzoriala; Daca subiectul are ditieultali in desehiderea oehilor, terapcutul II
2) 0 strategie care dezvoIta un tip de relalie interumana specifica poatc considera un bun subiect pcntru hipnoza.
intre terapeut §i pacient, relatie eu un profund conlinut transfcrehtiaL c) Testul fncle§tarii degetelor. I se cere subieetului sa-§i scoata
inelele §i i se administreaza unnatorul instructaj:
3.]. Testarea gradului de hipnotizabilitate "Doresc sa-ti inc1e§tezi degeteIc (se demonstreaza). Acum uita-te
in ochii mei §i strange bine degetele unele intr-altele. Strange degete1e
Inainte de a trece la faza de inductie hipnotica propriu-zisa, tera- cat poti de tare. Pe masura ce strangi degetelc unele intr-altele vei
peutul testeaza gradul de sugestibilitate prin teste aplicate in stare de eonstata ca degete1e devin tot mai incle§tate, tot mai bine stranse unele
veghe. Menlionam diteva din aceste teste: in altele, ca §i cum ar fi sudate. Degetele sunt tot mai incle§tate, tot
rnai stranse, tot mai incle§tate, incat nu poti sa Ie desfaci. Ti-e impo-
a) testul oscilatiei eorpului;
sibil sa Ie desfaei. Incearca sa··li desfaci degetele, eu dit incerci mai
b) testul catalepsiei pleoapelor;
muIt eu atiit reu§e§ti mai pUlin... Ineearca! Oar nu poti!"
c) testulincle§tarii degetelor;
Cu subiectii care nu pot desface degete1e sau Ie desfac doar partial
d) testul rigiditatii bralului.
se po ate treee la inductia hipnotica.
a) Testul oscilaJiei corpului. Subiectului i se cere sa stea cu spate Ie g) Testul ridigitalii bra{ului. Subiectului a§ezat pe un scaun i se
la experimentator §i sa re1axeze toti mu§chii (este indicat ca subieetul dau uffilatoarele instructiuni:
sa poarte pantofi cu tocuri joase). Instructajul care se administreaza "Intinde bralul dreptinainte, la Ina!tip1ea umarului (se demonstrea-
este urmatorul: za). Strange pumnul, uita-te in ochii mei §i imagineaza-li ca bratul tau
50 51
drept devine rigid, tot mai rigid, ca 0 bara de ote!. Bratul tau devine d) Evitati, pc cat posibiI, utilizarea cuvantului "inceardi" deoareee
rigid, teapan, parca ar fi 0 bara de otel §i §tii ca este imposibil sa acest tennen evoca ideea ca subieetul ar putea sa nu reu§easdi; este
indoi 0 badi de otel a§a cum este bratul tau. Eratul tau este rigid, tot mai bine sa utilizam tenneni ea "exploreaza", "descopera", "invata"
mai rigid. Incearca, dar nu poti!". Ca §i in cazul celorlalte teste de etc.
sugestibilitate, daca subiectul nu poatc indoi bratul, terapeutul 11 poate c) Amintiti-va ca unele momente de taeere plasate din eand in eand
considera potrivit pentm hipnoza. dupa afinnatii seeurizante de tipul "e bine a§a" sunt bine venite.
Inainte de inductia hipnotidl., terapeutul trebuie sa-i spuna subiec- f) 0 regula de baza 0 constituie atitudinea degajata a terapeutului
tului ca inchiderea ochilor nu este obligatorie pentm hipnoza. Mai ales deoarece, in acest caz §i pacientul se va simti in largul sau.
in hipnoza profunda subiectul poate ramane cu ochii deschi§i. Uneori, Exista diferite tehnici de inductie hipnotica, din care vom enumera
subiectul aflat in hipnoza poate deschide spontan ochii fara un motiv ciiteva: tehnica fixarii cu privirea (este foarte obositoare pentru tel'a-
special, dar el se afla totu§i in trans a, iar pentm inchiderea ochilor se peut); tehnica fixarli pe un obiect exterior. Astfel, pot fi folosite obiec-
da 0 simpla comanda: "Inchide ochii!" te stdUucitoare de dimensiuni mici, de exemplu: 0 bila metalica fixata
Se descriu subiectului experientele pe care acesta trebuie sa Ie tra- pc 0 tijil., 0 bila de cristal pe care terapeutul 0 tine in mana, un capac
iasca, apoi sugestiile se dau la timpul prezent, ca §i cum s-ar petrece de stilou. De asemenea, se poate folosi 0 tinta, ca de pilda, 0 bucata
chiar atunci, pe un ton monoton, repetitiv, bland. Cand este evident de carton cenu§iu sau verde estompat, pe care se prinde un nasture
ea subiectul se afla inca in hipnoza, se pot da sugestii intr-o maniera metalic stralueitor, argintiu sau auriu. 0 alHi tehniea are in vedere
mai autoritara. coneentrarea pe degetele terapeutului pnute in pozitie de V, terapeutul
Marlene Hunter (1988) subliniaza faptul ca pentm insu§irea unei coborand degetele §i spunandu-i subieetului ca pleoapele acestuia co-
tehnici de inductie hipnotica este tot atat de important ce spui §i cum boara. Se mai folosc§te §i coneentrarea pe punetul dintre sprancene,
spui. Regulile de care tinem seama sunt urmatoarele: pe un punct aflat pe perete sau pe tavan. La eopii se folose§te free vent
a) Terapeutul trebuie sa se asigure ca cxista 0 C(jficordanta intre concentrarea pc unghia degetului pe care se deseneaza un cap de
cuvinte §i tonul vocii. papu§a.
De pilda, cand dam sugestii de genul: "te rclaxezi tot mai adanc, Tehnicile de inductie constau deci in cocnentrarea pe un obieet de
tot mai adiinc, mai profund ... etc., vocca trcbuie sa reflecte sugestiilc dimensiuni miei (de prcferinta stdHucitor), pe un stimul monoton (pen-
verbale. dul, metronom, pe 0 anumita zona a corpului) asociate cu administra-
rea de catre terapeut a unor fonnule sugestive de calm, relaxare, som-
b) In masura posibilitatilor se recomanda evitarea negapilor. Daca
nolentil·
spunem "nu vei mai simti panica" mai mult ca sigur ca subiectul
nostru va trm respectiva stare. 0 sugestie de tipul "te vei sim1i com- o tehnica de inductie hipnotica cunoscuta este metoda de inductie
hipnotica prin fixarea privirii, preeonizata de Hartland (1971). I se
fombil, in sigurant~L.." are mult mai multe §anse de succes.
cere subieetului sa se a§eze comod pe un scaun sau fotoliu §i i se dau
Adesea, chiar §i cei mai experimentati terapeuti par sa uite ca lim-
urmatoarele instructiuni: "Doresc sa prive§ti un punet din tavan, sa-p
bajul subcon§tientului este format din imagini, logica §i cuvintele re-
fixezi atentia asupra lui. Oriee punet este potrivit. Alege un punet pe
prezentand modul de lucm al nivelului con§tient.
care ti-e eomod sa-l prive§ti. Nu-ti face probleme daca privirea se
c) este mai indicata utilizarea unor sugestii cu caracter permisiv,
abate de la punctul respecti\'. sau daea ai tendinta de a clipi. Daca ti
securizant, ca de pilda: "simte- te cat de relaxat dore§ti", sau "poate
se intampla acest lueru, readu incet privirea la punctul fixat. Fixeaza-I
1i se va parea interesant sa explorezi starlIe tale psihice" etc. cat poti de bine. Stai relax at. Relaxeaza-te §i fii atent doar la voeea
52
53
mea, la ceea ce iti voi spune. Corpul tau se relaxcaza din ce in ce nici mentinerea ochilor Inehi§i nu este 0 conditie obligatorie). Pot fi
mai mult, tot mai mull. Relaxeaza labek picioarelor, g1eznele, gam- evidentiate 0 serie de tdisaturi ale celor hipnotizati cu specificarea ca
bele, coapsele, bratelc, mainile. Intregul tau corp devine tot mai rclaxat manifestari1e aparente dcpind §i de cele sugerate in inductia hipnotidi
§i 0 stare de toropeala pHicutil te cuprinde tot mai mull. Simti 0 greutate §i pc expeetatie subiectilor. Trasaturile celor hipnotizati sunt: imobi-
placuta care iti cuprinde tot eorpul. Corpul devine greu, tot mai greu, litatea posturala in absenta sugestiilor de mi§eare; lipsa dorintei de a
[oarte greu. Bratele devin grele, foarte grcle, tot mai grele. Pieioarele eomunica, subiectii trebuind sa fie intrebati de mai multe ori inainte
devin gre1e, foarte grelc, din ce in cc mai grcle. E§ti tot mai relaxat, de a se decide sa raspunda, folosirea unui limbaj sarae, adcsea §optit;
toropit, de pard ai fi pe punctul de a adormi. 0 senzatie de dldura lentoare psihomotorie §i pasivitate; Ingustarea campului con§tiintei
placuta, adormitoare iti cuprinde Intregul corp. Curand tc ve cufunda hipersugestibili tate.
Intr-o stare de reIaxarc adanca, 0 stare care seamana cu un somn pla-
cut, odihnitor. P1eoapele devin grelc, tot mai grelc, din ce In ce mai
3.2. Adancirea transei
grele, foarte grele. Gandqte-te la toropeala §i sonmo1enta care tc cu-
prind. V ocea mea te adoanne, te rclaxeaza, te face tot mai relax at.
Vocea mea te face sa dorqti sa te re1axczi. Ti-e imposibil sa menlii Hartland (1971), dupa instructajul mentionat anterior, continua cu
ochii desehi§i, ochii se 111ehid,clipc§ti tot mai des pentru ca nu mai urmatorul procedeu de adancire a transei: "V oi inceta sa-ti vorbesc
poti tine oehii deschi§i. Clipc§ti tot mai des §i In curand nu vei mai pehtru un timp, iar tu vei continua sa raruai pro fund relax at. Vei intra
putea tine ochii desehi§i, pentru ca plcoapelc devin grele, foarte grele, treptat Intr-o stare de rclaxare tot mai profunda, tot mai adanca, tot
ca de plumb (ar fi utila eoordonarea acestor sugestii eu mi§carile reale mai adanea. Cand voi incepe sa-ti vorbesc, vei fi mult mai relaxat,
de clipire). Devii tot mai toropit, mai relaxat §i in eurand nu vei mai mult mai profund relaxat decat e§ti acum. Te simli foarte bine, nimic
putea desehide oehii. Pleoape1e devin tot mai gre1c, tot mai gre1e §i nu te mai tulbura. Te vei relaxa tot mai mult, §i mai mult, cu fiecare
mai strans lipite. (Dad subicetul nu Inehide oehii In mod spontan, i expiratie devii tot mai relaxat" (terapeutul va face 0 pauza de 10 se-
se spune pe un ton fenn: "Aeumlnchide ochii §i fii atent In eontinuare cunde; daca intervalul se prelunge§te, subiectul poate trece in sonm
la ceca ee-ti voi spune). Ochii sunt inehi§i acum §i te relaxezi pro fund, natural).
tot mai profund. Vei fi atent numai la vocea mea. Iti vei reveni doar Se observa ca, pc masura ce subiectul raspunde mai bine la primele
atunci eand iti voi spune eu sa-ti revil. Te vci simti foarte lini§tit §i sugestii, e1 devine tot mai receptiv §i transa se adance§te spontan. Se
relaxat. Nimic nu te va tulbura. Te vei re1axa pro fund, foarte profund.
pot administra sugestii pentru cata1epsia pleoapelor (vezi cele mentio-
Pc viitor, ori de cate ori vci pronunta euvintele rclaxare, toropeala, te
nate la testul catalepsiei p1eoape1or). Cand ne indoim ca subiectul este
vci rclaxa rapid. Dad se va Intfunpla eeva ee-ti poate pune viata sau
in transa, nu trebuie sa-l provocam sa deschida ochii, ci sa-i adancim
sanatata in perieol, te vei trezi imediat, spontan §i vei putea faee fata
starea: "P1eoape1e tale sunt gre1e, atat de gre1e Incat daca vei Incerca
situatiel." I se mai poate sugerea subieetului ca se va trezi spontan
sa desehizi ochii nu vei putea. Dar nu vei Incerea sa desehizi ochii,
dupa un anumit timp.
S-a observat d unii subiecti men tin ochii intredeschi§i §i au un nu simti doriota de a deschide oehii, ci dore§ti doar sa te relaxezi cat
mai pro fund " .
tremor al pleoapclor. Aceste fenomene nu trebuie considerate rezis-
tcnte, deoarece frecvent subiectii respectivi se afla in transa. In stare Pentru a veri fica in ce masura inductia hipnotica a avut efect se
de hipnoza, comportamentul subiectilor difera de la un individ la altul. recomanda realizarea testului rigiditatii bratului. Daca subiectul ou-l
Unii par foarte relaxati, ca adormiti, iar allii par rigizi muscular (deci realizeaza, se reeomanda sa fie trezit §i rehipnotizat dupa aIta metoda.

54 55
Dadl subiectul este recepti v pot fi folosite sugestii provocative de tipul reveni din relaxare dedit atunci cand Ili voi spune sa revii sau dad
"Incearca sa Indoi bralul, Incearca!". mi se intampla ceva mie, ori te an1eninta ceva. Altfel vei ramane foarte
In cazul subieqilor a diror stare de induclia hipnotica a fost con- relaxat, adanc relaxat ~i vei face tot ceea ce Ili voi spune eu sa facio
firmata prin ridigitatea bralului ~i nedeschiderea ochilor se poate trece Cand ili voi spune sa revii, nu-li vei mai aminti nimic decat de faptul
la adancirea transei dupa unnatorul instructaj realizat tot de Hartland: di te-ai relaxat ~i te-ai odihnit."
"E§ti pro fund relaxat, dar poli intra Intr-o stare de relaxare §i mai Dupa adancirea starii de relaxare hipnotizatorul va incepe sa ad-
adanca dedit cea In care te afli acum. Dore§ti foarte mult sa atingi 0 ministreze sugestiiIe terapeutice specifice pentru care a fost indusa
stare de rclaxare cat mai profunda, pentru ca aceasta este 0 experienla hipnoza. La subieclii prea pasivi, cu tendinla de a intra Intr-o stare
agreabila care Ili face foarte bine. Te vei relaxa dit mai profund §i letargidi, trebuie avut In vedere ca adancirea transei sa nu accentueze
toate sugestiile pe care ti Ie voi da vor fi foarte eficientc. Eu voi
pasivitatea, somnul, ci tendinla subiectului de a coopera cu terapeutul.
numara acum pana la 5 (se poate numara pana la 10, 20 etc.) §i pe
Adullii au 0 teama incon~tienta de hipnoza, §i acest fapt ii Impie-
masura ce numar te vei cufunda Intr-o stare de relaxare tot mai pro-
dica sa adanceasca transa. Terapeutul trebuie sa Ie fumizeze informalii
funda, mai adanca, mai placuta. Cand voi ajunge cu numariHoarea
§i explicalii suplimcntare, sa acorde 0 mare atentie fonnulelor suges-
pana la 5, vei fi profund relaxat, toropit, atat de toropit eli atunci cand
tive pentru a evita interpretarea lor eronata de catre subiect. De ase-
Ili voi spune sa rcvii, nu Ili vei mai reaminti nimic din cele spuse sau
menea, nu se reocmanda sa foloseasdi drept semnal de inducere a
tacute In timpul hipnozei. Acum Incep sa numar: I - reIaxarea devine
hipnozei un gest sau un cuvant cu care subiectul se poate intalni spon-
tot mai profunda din ce In ce mai profunda; 2. - relaxarea devine §i
tan in viata cotidiana. MuIte efecte secundare ale hipnozei se datoreaza
mai profunda §i mai adanca, cu fiecarc cuvant spus de mine, cu fiecare
mai ales sugestiilor administrate gre§it.
expiralie te reIaxezi tot mai mult, din ce In cc mai muIt; 3 - rclaxare
adanca, vocea mea te relaxcaza tot mai mult, tot mai muIt, din ce In
ce mai mult; te cufunzi intr-o stare de relaxare foarte adanca, foarte 3.3. Dehipnotizarea
profunda, auzi doar vocea mea care pardi. vine de undeva de departe;
4 - continua sa te relaxezi tot mai profund pc masura ce numar. Toate In cazul unui mare numar de subiecti este suficient sa comand1'im
sugestiile pe care li Ie dau sau li Ie voi da In viitor vor fi eficiente §i pe un ton placut, dar fem1: "revino! Trezc§te-te!" sau "Cand voi lovi
in avanatajul sanatalii tale. Vei indeplini tot ceea ce Ili spun sa Inde- cu degeteIe, vei fi pc deplin treaz, treze~te-te!"
pline§ti. Nu te teme de hipnoza pentru dI. Ili va face numai bine. E~ti Pentru pacienlii aflati intr-o transii mai profunda este indicat ca
convins ca nu ti se poate intampla nimic rau. Vei raspunde tot mai revenirea sa se faca gradat, ca in instructajul um1ator (Hartland, 1971):
bine la sugestiile mek. Chiar daca Ili vorbesc, e~ti tot mai relaxat, tot "Imediat voi Incepe sa numar de la 5 la 1. Cand voi ajunge eu
mai profund relaxat. Ori dc cate ori Iti voi spune sa auzi, sa vezi, sau numariHoarea la I, vei fi compIet treaz, Iti vei reveni complet; te vei
sa simti ceva, vei trai experienle vii, ca §i cum ar fi realc. Vei auzi, simli bine, Inviorat, odihnit, ea dupa un somn bun. 5 - vei reveni
vei vedea ~i vei simli ca In realitate. Ori de cate ori ili voi spune sa eurand din relazare; 4 - revii incet la normal; 3 - revii tot mai mu1t;
simli sau sa fad ceva, vci indeplini imediat cerinleIe meIe pentru di 2. - cand voi ajunge la I vei reveni complet, te ve simti foarte bine;
sunt in avantajul tau. Eu voi putea sa inlatur sau sa modific orice I - ai revenit complet, e§ti pe deplin freaz, ai mintea clara, limpede,
comanda pe care li-o dau. Continua sa te relaxezi. Cand voi ajunge e§ti compIet treaz, vioi, alert!".
eu numaratoarea la 5 vci fi foartc pro fund, foarte profund rclaxat, Daca subiectul se simte totu§i amelit, nu se line bine pe picioare,
adanc relaxat ~i toropit; 5 - profund relaxat, adanc relaxat. Nu vei are un aer nauc, terapeutul poate lovi palmele una de alta comandand
56 57
pe un ton fenn: "E§ti'pe deplin treaz~" sau poate repeta procesul de biectu]ui i se dau urmatoareIe instructiuni: "Daca nu dore§ti sa te tre-
dehipnotizare. In nici un eaz terapeutul nu trebuie sa lase subiectul sa ze§ti trebuie sa te las a§a cum e§ti!" Apoi, terapeutu] ignora subiectul
piece pana cand nu este sigur ca a revenit complet la starea nonnaUi. §i se ocupa de alte probleme. De cele mai muIte ori, subiectu] trece
Se recomanda ca subiectii care au intrat Intr-o transa mai profunda sa In somn natura] §i se treze§te spontan. Terapeutul trebuie sa-l observe
tie ]asati sa mai a§tepte putin Intr-o camera, Inainte de a pIeca, tera- pe subiect §i sa-] lasc sa piece din cabinet numai atunci cand acesta
peutu] unnand sa mai verifiee 0 data starea acestora. ExisHi cazuri c complet treaz.
foarte rare cand subieqii pot acuza ccfalee, confuzie, amele]i sau stan Williams (Hartland, I 971) este de parere ca tcrapeutu] trebuie sa
de voma ]a revenirea din hipnoza. Acest fenomen aparc mai ales cand foloseasca aceIe metode care, dupa parerea subiectului II pot trezi, sa
pacienlii nu sunt de acord sa Indeplineasd. sugestiile administrate de corectczc sugestiiIc ambigue date In induclia hipnotica, sa induca 0
terapeut (de exemplu, In mod incon§tient ei pot sa nu doreasca sa sc transa sccundara, sa sugcreze experienla care sa duca firesc la termi-
lase de fumat). Acest fenomen cstc interpretat ca 0 rezistenla la psi- narea transei, sa acceptc uncle conditii stabi]ite de subiect pentru a
hoterapie. Dar In practid. pot aparea ~i aIte tipuri de rezistenle: stare a eoopera §i sa fo]oseasca sofismele pentru a evita opozilia subiectu]ui.
hipnotica sa se transfonne Intr-o fuga sau coma isterid., sau Intr-o Folosirea mijloacelor fizice (a paImuirii) nu este indicata decat In cazul
stare catatonici:l. la un pacient psihotic; In aparenla subiectu] se trcze§te stan lor extreme de tip isteric.
dar po ate mcnline In stare de veghc comportamentu] de tip hipnotic; Pc langa tehnica de inductie expusa anterior, Hartland prezinta §i
subiectu] se trezqtc, apoi reintra spontan In transa. Toate aceste rezi- o aItii tehnica de inductie hipnotica rapid:L Subiectul sill In pieioare
stenle ]a revenire se pot datora fic unor erori de tehnica cand, tara In fata terapeutului, iar acesta Ii pune mainile pe umeri §i fixeaza eu
11"11

sa-§i dea seama, terapeutu] i-a sugerat sa nu se trezeasca, dar pot privire radaeina nasului subiectului. Instructajul este unnatorul: "Uiill-
aparea §i din a]te cauze: existenla unor scntimcnte de ostilitate fata de te In oehii mei §i imagineaza-li ea vei adom1i repede. Imediat vei intra
terapeut, sugestii posthipnotice pe care subiectu] nu vrea sa Ie Inde- intr-un sonm adane, profund, odihnitor. Continua sa te uili In ochii
p]incasca, cxistcnla unor tu]burari In sfera persona]italii (nevoia de a mei §i vei simli 0 greutate care cuprinde tot corpul Corpul devine tot
'li·1
fi dominat, de a se supunc, de a evita un conflict, dc a fugi de rea]itate). mai greu. Picioarele sunt grcle, f~arte grele. BralcIe devin ~i eIe grele,
'I[ili Williams (cit. lIart]and, 1971) afinna ca subiectu] poate dori sa foarte grele. Corpul este greu, tot mai greu, ea de plumb. Pleoapele
II
testezc capacitatea terapeutu]ui de a-I contro]a, sau dl. aceste rezistente devin grele, tot mai grelc. Te cuprinde 0 stare de toropeaIa, de som-
]a revenire pot fi exprcsia unor crori §i ambiguitati de instructaj. nolenla. Te simti obosit, corpul este greu, greu ca de plumb. Simti
De regula, aceste dificuItiili de revenire nu apar din prima §cdinta nevoia sa dom1i. PIeoapeIe sunt atat de grele ca nu poti line oehii
'II
de hipnoza, ci atunci dind subicctu] ana In ce fe] transa poate sa deseh:i~i. Ochii se inchid, se Inehid, nu poli sa-i mai lii deschi§i. Ador-
fo]oseasca scopuri]or ]ui. mi, adonni. Ochii se ineh:id, dormi, dormi, somn profund."
Pot exista diferite metodc de rezo]vare a aces tor rezistenlc ]a re- In utilizarea tehnicilor de induelie tcrapeutul trcbuie sa lina seama
venire. 0 metoda frecvcnt fo]osiill este intcrogarea subiectu]ui afIat In de urmatoarcle recomandari:
!,ll
hipnoza In legatura cu motivu] refuzu]ui sau. Raspunsu] subiectu]ui 1) dad! nu e necesara 0 transa profunda, 0 metoda de induclie
IIIII
",1
poate sugera terapeutu]ui ce sugestii trebuie sa administreze In astfel rapida este adesea suficienta. Daca insa e nevoie de 0 transa mai pro-
de situatii. funda, se reeomanda utilizarea unci metodc mai lungi, eu mai multe
III
"I'
Rosen (cit. Hart]and, 1971) indica metoda scrisului automat, me- detalii; 2) mctodcle rapide fac impresie mult mai putemica asupra
toda privirii In bila de crista] sau cea a visu]ui hipnotic ca solutii spectatorului; 3) uneori se poate e§ua eu 0 metoda, dar se poate reu§i
pentru aceste situalii. 0 aIta metoda este ignorarea pacientu]ui. Su- eu alta. De regula, eu metode mai lungi se reu~e~te mai bine; 4) scopul
58 59
terapeutic scontat se obtine mai u~or prin utilizarea metodelor mai neavoastra, atund faccti un semn cu capul. (Faceti ca subiectul sa
lungi pentru di. accstca pcnnit cxercitarca unui control mai bun asupra diferentieze experientele interne de ce1e exteme). Dadi. va imaginati
pacicntului. ca sunteti in apa unui lac, simtiti rni~carile corpului care aluneca u~or
in apa, simtiti apa racoroasa care va atinge pielea, faceti senmul de
da, prin mi~carea capului. Cautati sa descoperili ce anume simte corpul
3.4. Tehnici uzuale de inductie hipnotica dunmeavoastra in aceasta situatie. (Faceti apel la toate modalitatile
scnzoriale: vizuala, auditiva, kinestezica, taetila, olfactiva, gustativa,
• Tehnica de inductie elementara (Hunter, 1988):
la senzatiile de cald ~i rece). Poate ca in visul dumneavoastra in stare
"A§ezati-va intr-o pozitie cat mai comoda. E bine a§a. Arnintiti-va de veghe sunt lucruri pe care dorili sa Ie atingcti, sa Ie vedeti, sa Ie
ca va puteli oricand mi~ca, va puteli oricand schimba pozitia pentru gustati sau sa Ie mirosili. Puteli simti arome minunate care se asociaza
a va simli cat mai eomod. Asigurati-va de faptul ca aveti spatele §i cu ceea ce vedeli. Descoperiti ~i bucurali-va de culori, observali dadi.
capul sprijinite. (Subieetului trebuie sa i se dea asigurari ca el detine este cald sau racoare, dad mai exista ~i alta prezcnla in visul dum-
controlul asupra situatiei; confortul fizic este important). Acum lasati neavoastra. (Este bine sa se sublinieze ca orice om se lasa purtat de
ochii dunmeavoastra sa gaseasca un obiect (punct) agreabil asupra reverii diurne, §i acesta cstc un lucru placut ~i odihnitor). Observati
earuia unneaza sa se eoncentreze. Continuati sa priviti un anumit timp cu ochii mintii toate detaliile, culorile, sunetele §i bucurati-va de ima-
obieetul respectiv. Treptat-treptat yeti eonstata ca plcoapcle au tendinta ginile pe care le-ali creat. In timp ce va imaginati aceste lucruri fru-
de a deveni tot mai grele, din ce in ce mai grcle, astfel incat ar fi moase, mintea dumneavoastra interioara va va purta spre 0 stare de
foarte pUicut sa inchideti ochii pentru diteva secunde. Deschideti din hipnoza placuta, odihnitoare, 0 stare care va convine §i in care yeti
nou ochii, apoi inchideti-i iar. Yeti constata ca aveti tendinta de a clipi putea realiza ceea ce v-ati propus." (Se subliniaza faptul di, indiferent
u§or. Accsta este un scmnal ca yeti avca acces la 0 zona placuHi. a ce face subiectul, este bine).
mintii dumneavoastra, 0 zona in care timpul i§i pierdc senmificatia §i
in care putcti pcrcepe lucruriIe intr-un mod diferit. (Aceste sugestii • Tehnica inductiei prin metoda imageriei vizuale
sunt mai putin anxiogcne decat cele direete de inchidere a ochilor. (Hunter, 1988)
Dad1 obscrvati cu atentic subiectul yeti constata tendinta acestuia de
"Stati comod pc fotoliu, cu ochii inehi§i §i spatele sprijinit. Ima-
a clipi. Atunci este momentul sa mentionati acest lucru cu voce tare).
ginati-va un nor a1b ~i pufos care coboara din eer ~i vine alat de
Imaginali-va aeum ca va al1ati intr-un loe foarte plaeut, unde toate
aproape de dunmeavoastra, lncat va puteti urca pc el ca pe 0 saltea
luerurile sunt a§a cum ar trcbui sa tic. Introduceti 0 semnificalie per-
moale. (Nu uitati ea unii subiccti nu au capacitatea de imaginare vi-
sonala a imagcrici dirijatc. Va plasati cu ochii mintii in locul respectiv
zuala. Pentru ei, 0 astfel de tchnica este mai curand frustranta decat
§i yeti constata ea va simliti din ce in ce mai bine, mai relax at, mai
agreabila.) Lasandu-va purtat de norul pufos yeti putea trm experienle
lini§tit, mai confortabil, incordarea va disparea tot mai mult, din ce in
ec mai mult. (Con~tientizati ideea reducerii incordarii mai ales la su- pHicute in mintea dunmeavoastra. (Subieetul este invitat sa participe
biectii care nu au experienta In domeniul hipnozei). Imaginati-va toate la experienta psihologiea.) Simlili moliciunea §i atingerea placuta a
detaliiIc reveriei dunmeavoastra interioare: ce vedeti eu ochii mintii, norului care va sustine, va invaluie. Simtiti cum incepeti sa plutiti tot
ce auziti cu urechiIe rnintii, ce senzatii percepeti in corpul dumnea- mai sus, din ce in ce mai sus, In timp ce va simtiti protejat, aparat,
voastra. Dad1 va imaginati ca sunteti lntins pe plaja marii, simtiti soa- in siguranta. (Se adauga elementele kinestezice celor vizuale. Este im-
rele fierbinte, nisipul moale ~i cald, simtiti mi§cariIe eorpului dum- portanta accentuarea sentimentului de siguranla.) Pc masura ce norul

60 61
se rididi ~i plute~te tot mai· sus, pc ccrul alhastru, ohscrvali cum 0 ta culoare, sau doar vi se pare. Culoarea albastra induce starea de
pasare alha aterizeaza langa nor ~i va privc~te cu ochi intrebatori. lini§te §i pace intcrioara, va aduce racoare ~i confort. (Este simbolul
Parca ar vrea sa va spuna: "nu vrci sa te joci cu mine?" Apoi pasarea acceptarii). Treptat, culoarca albastra se prcschimba in purpuriul apu-
i~i intinde aripilc ~i zhoara lin in jurul norului pe care plutili, Uisan- sului de soare. Estc timpul contemplarii, revedcrii intregii voastre vieli
du-se in voia curcntului placut de aeer. Ea estc Iihera, compIet libera. pentru a atinge un nou sens, un nou ni vel de inlelcgere a propriei
(Terapcutul trehuie sa se asigure de faptul ca pacientul nu arc fobia persoane ~i a Universului. (Revederea lucrurilor presupune a vedea
pasarilor). Norul dunmcavoastra parca ar vrea sa urmeze pasarca alba din nou, presupune 0 noua perspectiva). Pasarea alba zhoara liber in-
~i va intrebati oare incotro va va purta ea. Plutili pe norul alb ~i pufos, coace ~i incolo printre culoriIe curcuheului ~i pard va cheama spu-
care aluneca lin ~i lini~tit. Puteli vedea varfuriIe copacilor, ciimpii1e nandu-va: ,,§i dumneavoastra puteli fi 0 parte a intregului Univers."
verzi, lanurile galhcne de grau ~i panglica argintie a unui diu care (Se sugereaza ideea ca subiectul nu e singur.) (Se pastreaza tacere
curge printre campii. Inaintca dumneavoastra se zare~te arcul stralu- pentru un timp).
citor al unui curcubeu. ~i pasarea alba care va calauze~te I-a vazut §i
Acum a sosit timpul sa va reintoarceli acasa, sa cillatorili pc norul
zboara spre el. Pe masura ce va apropiali de curcubeul colorat, va alb §i pufos la locul de unde ali pJecat. Pas area alba va urmeaza in
minunali tot mai mult de frumuselea lui. Fiecare culoare este stralu- calatorie, zburand in jurul norului dumneavoastra §i invitandu-va sa
citoare ~i hrodata cu argintiu. CuloriIe sunt minunate, stralucitoare,
continuali jocul. ~tili insa d a venit timpul ca jocul sa se sfar~easd
cele mai frumoase culori pc care le-ali vazut vreodata. (Exercitiul nu
pentru un timp. Acum norul va va purta in deplina siguranla pana
este recomandabil subieclilor care nu pot vizualiza in culori).
acasa ~i va va a~eza in fotoliul prefcrat. Veli reintra in corpul dum-
Pasarea alha va conduce spre 0 culoare roz delicatiL Va cufundali
neavoastra §tiind ca veli putea urma din nou pasarea alha in alta zi."
in ea §i aveli imprcsia ca atingeli un nou nivcl de con~ticntizare. (Su-
(Se ofera perspeetiva unor noi posibilitali.)
gestia "atingeli un nou nivel de con~tientizare" cste utila pcntru pro-
Aceasta tehnicii de induqie a fost publicata pentru prima data in
ducerea schimharii.) Norul plute~tc mai departe ~i se cufunda in cu-
manualul Asocialiei de Hipnoza Clinicil, editat de Corydon Han1mond
loarea galhen-portocalie. E culoarea care aparc pc cer inainte de ra- in 1988.
saritul soareIui. Culoarea aduce cu ea caldura, sanatate. Va cufundali
in culoarea galbcn-portocalic ~i simlili cum procesul de vindecare in-
• Tehnica fixarii privirii (Hunter, 1988)
cepe sa se desta§oare in interiorul organismului. (Culoarea galbcn-por-
tocalie sugereaza promisiunea unui lucru bun care se va intimpla. "A§ezati-va confortabil in fotoliu eu pricioarele sprijinite de podea.
Soarcle este adesea considerat simbolul vindecilrii. "Procesul de vin- E bine a~a. Aveli vreo intrebare inainte de a incepe? Nu? Bine! (Se
decare va incepe" reprezinta 0 prom.isiune §i 0 parte a noului nivel of era subiectului posibilitatea sa participe.) Acum privili degetul meu
de con§tientizare.) Unnali in continuare pasarea alba care va conduce aratator pc care il voi apropia treptat de fruntea dumneavoastra. (Ex-
spre culoarea verde, simbolul cre~terii ~i reinnoirii. (Se utilizeaza me- perimentatorultine mana dreapta la aproximativ 30 cm de fruntea su-
tafora cre~terii ~i schimbarii.) Este 0 culoare minunata, 0 culoare a biectului, eu degetul aratator u~or flectat. Palma deschisa sau pumnul
tuturor posibilitalilor, culoarea primaverii, a mugurilor care se desfac pot aparea oareeum an1eninlatoare pentru unii subieqi.) Dad veli fixa
inainte de a incepe 0 viala noua. Verde1e este culoarea pe care 0 un timp suficient de lung degetul meu sau orice alt obiect, ochii dum-
a~teptam, in zilele mohorate de iarna, culoare ce ne promite un nou neavoastra vor obosi treptat §i veti avea tendinla de a-i inchide. (Adu-
inceput. (Se accentueaza ideea unor noi promisiuni.) Plutili in conti- celi aratatorul u§or flectat in dreptul punctului dintre spranceneIe su-
nuare spre albastrul ceresc ~i pard pasarii albe ii place mai mult aceas- biectului). Nu este nimic misterios in asta, doar cii atunci cand acest

62 63
lucru se va Intampla, acesta va fi un senmal pentru dunmeavoastra §i bralcle pe coapse, cu palmele In jos. Observa cu atenlie bralele. Stai
pentru mine ca sunteli gata sa intrali pana la un anumit nivel de hip- lini§tit §i relaxat. Vei constata di se ·petrec anurnite lucruri cu bratele
noza, atat cat este confortabil §i potrivit pentru dumneavoastra astazi. §i cu palmele tale. Aceste lucruri se petrec Intotdeauna cand e§ti re-
(Se stabile§te cu subiectul un contract implicit. Continuali sa privili laxat, dar de regula nu Ie dai atenlie. Te rog sa te concentrezi asupra
palmelor tale, asupra tuturor senzapilor ce apar la acest nivel. Vei
degetul meu - e bine a§a - §i observali ca ochii Incep sa se umezeasca
simli poate greutate In palme sau presiune, vei simli materialul din
u§or §i foarte curand veli simli nevoia sa clipiti ... (In aceasta elapa,
care sunt Ia.culi pantalonii (sau fusta) ori vei simli caldura sau rnici
ochii se umezesc §i subiectul are tendinta de a clipi. Daca se Inchid
furnicaturi In degete. lndiferent despre ce fel de senzalii e yorba, do-
ochii, contractul este acceptat).E bine a§a - lasali acum ochii sa se
resc sa Ie observi cu atenlie. Atenpa ta poate sa fluctueze, sa se abata
inchida u§or §i imaginali-va dl va alfati Intr-un loc foarte placut, un de
de la palme, dar readu-o cu calm Inapoi la palme. Continua sa te
totul este a§a cum ar trebui sa fie, un loc pc care l-ati ales anume
concentrezi asupra palmelor intrebandu-te cand va Incepe rni§carea
pentru dumneavoastdi". (Locul ales are 0 semnificalie personala).
din ele (cand terapeutul observa rni§carea unuia din degetele subiec-
U§orul tremor al pleoapelor este probabil cel mai obi§nuit fenomen
tului, cl mentioneaza acest lucru §i afirma ca mi§carea se va intensifica
care apare atunci cand cineva intra In hipnoza. Aceasta se Intampla
probabil. E interesant de vazut care din degetele tale se rni§ca mai
datorita pozitiei In care ochii se odihnesc atunci cand intram In hip- intiii. Poate fi degetul rnijlociu sau araUitorul, sau inelarul etc. Unul
noza. (Confirmarea faptului ca subiectul se ana In transa). Mai tarziu,
dintre degete incepe sa zvaceasca, sa se rni§te. Nu §tii Inca ce deget
atunei cand yeti Invata autohipnoza, veti utiliza tremorul pleoapelor
se va mi§ca mai intm. Continua sa-Ii concentrezi Intreaga atenlie asu-
ea semnal ca sunteti gata sa intrali Intr-o stare foarte pUicuHi§i odih-
pra degetelor. Vei constata 0 rni§care u§oara in degetul aratator al
nitoare. (Sc subliniaza faptul ca "aeeasta este instrumentul dunmea- rnilinii drepte. De indaHi ce a Inceput rni§carea, vei observa ceva in-
voastra". lndifcrent ce se intampla, estc bine ca se intampla.) Acum, teresant. Foarte Incet, degetele se vor Indeparta unele de altele, spaliul
se poate trcce la programul terapeutie propriu-zis. dintre ele va deveni din ce In ce mai mare. Degetele se vor indeparta
Varialii ale tehnicii: tot mai mult unele de altele. Se vor departa uncle de altele tot mai
1. Subiectul fixcaza varful unui crcion pe carc 11 tine in mana. mult. (Aceasta este prima sugestie adevarata la care ne a§teptam sa
2. Se poate cere subiectului sa tixeze eu privirea un punet de pe raspunda subiectul.) Pe masura ce degetele se depirteaza, vei 6bserva
ca ele au tendinta de a se arcui, de a se ridica. Observa cum aratatorul
peretelc opus.
3. Unii terapeuli reeomanda fixarea flacarii unei lumanari sau a rnilinii drepte se arcuie§te, tinde sa se ridice. In acest moment §i ce-
unui bcculct cu lumina slaba. lelalte degete tind sa-l urmeze, sa se arcuiasea, sa se ridiee, sa se
ridiee. Pe masura ee degetele tind sa se ridiee, devii tot mai con§tient
de faptul ca palma ar fi trasa In sus de un balon, tot mai sus, din ce
3.5. Tehnici avansate de inductie in ce mai sus. Palma dreapta e u§oara ca un fulg §i tinde sa se ridiee
tot mai mult. Pe masura ce palma se ridica, tot bralul se ridica tot
• Metoda levitatiei bratului mai mult; din ee in ce mai sus. Pe masura ee prive§ti palma §i bralul
Metoda a fost utilizata prima data de Milton Erickson, dar cea mai care se rididi tot maimult, observi ea devii tot mai relaxat, tot mai
buna descriere a acesteia Ii apaqine lui Wolberg. Subieetul estc a§ezat toropit. Ochii devin tot mai obosip, din ce In ce mai obositi. Pe nllisura
in pozilie cat mai comoda, pe un scaun, §i primc§te urmatoarele in- ce bralele se ridica, devii tot mai relaxat, tot mai toropit, mai sonmo-
strucliuni: "Dorcse sa stai comod pc scaun §i sa tc relaxezi. Pune lent. Pleoapele devin tot mai grele, din ee In ce mai grele, tind sa se

64 65
inehida. Voi numara aeum de la 1 la 10 ~i eu fieeare numar bralul
indicat ca eele doua persoane (pacientul ~i martorul) sa fie apropiate
tau se va ridica mai mult, tu te vei simli tot mai relaxat, tot mai toropit,
sub aspectul varstei, pregatirii, sexului §i sa aiba 0 a§ezare spaliala in
vei simli nevoia sa inehizi oehii ~i sa te la~i in voia relaxarii plaeute,
pozilii simetrice. DatoriHi acestor aspectc §i contagiunii afective exista
odihnitoare. 1 .- braiul se rididi u~or, atras ca de 0 forta, bralul se
posibilitatea ca subiectul sa intre automat in hipnoza.
rididi tot mai mult, sus, tot mai sus. Devii tot mai relaxat, tot mai
toropit, pleoape1e devin grele, foarte grele. Respiraiia devine rara, tot
mai rara, regulata. Inspira ~i expira adanc. 2 - bralul se ridiea tot mai 3.6. Metode de reducere a rezistente10r
mult §i se apropie de fala ta. Te simli tot mai relaxat, tot mai toropit.
3-4 - pe masura ee bralul se apropie de 1'ata ta, intri intr-o de relaxare Hunter (l9~8) sublinia faptul ca rczistenIe1e reprezintil un fenomen
adiinea, tot mai adanca, din ce in ee mai mult, pana cand va atinge perfect normal care se manifesta la aproape orice subiect normal care
fala, iar tu devii tot mai toropit, din ce in ce mai toropit, dar nu trebuie nu a mai practicat hipnoza, dar care poa1e aparea uneori §i la subiectii
sa adorrni inainte ca mana sa atinga obrazul. Cand palma a atins obra- cu experientain domeniu, atunci cand ace~tia sunt confruntati cu ex-
zul vei adorrni, vei adormi. 7 - bralul i§i schimba direqia §i sc rididi perienle psihologice ineditc care pot avca loc in stare de hipnoza.
tot mai mull, tot mai mult, indrcptandu-se spre fala ta. Plcoapele devin Rezis1enlele nu sunt altccva decat exprcsia Door mecanisme de aparare
de natura subcon§ticnta.
grele, 1'oarte grele. Devii lot mai tnropit, tot mai toropit, tot mai som-
1101ent.Pleoapele devin grete, tot mai grele ~i palma se rididi tot mai Primul pas in direqia inIaturarii rczistentelor consta in lamurirea
mult, indreptandu-se spre fata. Te simli obosit ~i toropit, oehii se in- unui subiect lipsit de cxpcricnla ca aceste f(~nomene sunt noonale §i
chid, se inehid. 8 - cand palma va atinge fala, vei adomli, vei adonni adesea dezirabile. Este, de asemenea, indicat sa se administreze su-
profund. Devii tot mai relaxat, tot mai relaxat, tot mai relaxat. Pleoa- biectu1ui sugeslii pozitive de tipu1: "Imi dau searna ca e§ti motivat, §i
pele sunt grele, grele ca plumbul ~i bratul se ridica tot mai mult, tot acesta cste eel mai important 1ucru pentru ca hipnoza sa-ti reu§easca."
mai sus, tot mai sus. 9 - cand bralul atinge fala vei adonni adane. Exista subiecti care vor spune terapeutului pc un ton agresiv: "Nu
(Dadl palma subiectului atinge fata.) 10 - domli, donni, dormi adanc. mil voi re1axa niciodata!" In astfel de cazuri se comandll. rapid: "Te
Te simli relaxat ~i loropit, te giinde~ti numai la somn ~i relaxare. Re- rag sa nu te reIaxezi!" Incearca daar sa ascu1ti vocea mea §i sa te la§i
laxare profunda, profunda, ea un sonm adane." purtat de ea. Faci parte din acea categoric de persoane care oblin
Se observa ca este mult mai bine dad tehniea levitaliei bralului maximum de profit atunci cand asculta cu atentie ~i se concentreaza
se combina cu tehnica numararii pentru ca levitalia este 0 metoda asupra a ceea ce spun ..
dificila la care subiectii reactioneaza mai putin ~i reprezinta 0 moda-- Trebuie subliniat faptul ell subcon§tientul inlerepreteaza invers afir-
litate de abordare la care pot recurge doar terapeutij experimentali. maliile cu caracter negativ. Astfe1, afirmatia: "va rag sa Nu ..." va fi
interpretata sub forma "va rog Sa ..."
• Tehnica de inductie indirectli a hipnozci (Milton Erickson) Pentru subiectii care au tendinla de a ramane cu ochii deschi§i este
bine sa se spun3.: ,,0, dumneavoastra facqi parte dintre acei subiecti
Aceasta tehnica de inductie indirecta se poate ap1ica fara acordul care pretera sa ramana cu ochii deschi§i atunci cand intra in hipnoza."
pacientu1ui. Se discuta cu 0 persoana care estc dispusa sa coopereze, Ca urmare a unci afirmalie de accst tip, subiectul va inchide imediat
apoi i se cere subiectului sa asiste la 0 §edinla de hipnoza a persoanei ochii.
inle1ese cu terapeutul. Se dau sugestii pentru persoana inleleasa cu Terapeutul trebuie sa piarda un amlmit timp pentru a ana care sunt
terapeutul, dar aceste sugestii se adreseaza de fapl subiectului. Este
preferinte1e subiectului, spre a conduce coreet procesul imaginatiei di-
66
67
rijate. Este indicat ca acesta sa cunoasca ce anume nu Ii place subiec- Capitolu14
tului, eventualele sale fobii. Evident ca un subiect care se teme de apa
va rezista sugestiilor de a inota in plan imaginar. In acela§i timp este
HIPNOTERAPIA
important sa fie cunoscute experientele anterioare legate de hipnoza,
mai ales cele care se refera la hipnoza de estrada. Acestuia trebuie sa
i se dea asigurliri ca hipnoza clinica se deosebe§te foarte mult de cea
Hinoterapia poate sa imbrace trei forme: a) terapie centrata pe sim-
de estrada, §i ca terapeutul i§i cunoa§te bine meseria.
ptom (are ca obiectiv eliminarea simptomului; b) psihoterapie analitid'i
Se spune in mod repetat de mai multe ori faptul ca, indiferent ce
- hipnoanaliza (combinatie a hipnozei cu psihanaliza); c) sisteme de
anume se intampl3., este bine ceea ce se intfunpla. In acela§i timp e
de dorit sa se precizeze faptul ca majoritatea subiectilor intra la inceput psihoterapie in care hipnoza se combina cu foarte multe thnici de psi-
intr-o stare de transa u§oara §i ca ace§tia vor invata sa intre intr-o hoterapie scurili de orientare comportamentala §i experiental3.. In plus,
hipnoza mai profunda abia atunci ciind se vor farniliariza cu tehnica. hipnoza poate fi aplicata §i in sustinerea oricarui pacient cu afectiuni
In cazul in care subiectul dumneavoastra se dovede§te excesiv de organice, fiind utiIa in reducerea anxietatii. Se considera exagerata
re7istent este indicata aplicarea unei tehnici disociative dupa modelul: ideea di inlaturarea simptomului determina 0 subtitutie de simp tom,
"Te rog ill sa intre in hipnoza doar subcon§tientul tau §i mentine dar trebuie avut in vedere ca cu cat nevoia pacientului de a avea sim-
con§tientul treaz." ptomul este mai mare (este yorba de un mecanism de aparare al egou-
Reamintiti-va faptul ca cea mai buna tehnica de intrare in hipnoza lui), cu atat mai rezistent va fi pacientulla psihoterapie. Deci, pacientul
este aceea prin care 'invaJam subiectul sa intre in aceasta stare §i nu-i trebuie invatat sa fadi. fata simptomului sau §i sa nu recidiveze sub
ordonam s-o faca impotriva vointe sale. Aceasta afimlatie se bazeaza actiunea unui nou stres.
pe tendinta fireasdi a oamenilor de a se opune oricarei presiuni §i de Hartland (1971) este de parere ca la inceputul oricarei psihoterapii,
a proceda invers dedit Ii se cere. Din acest motiv este bine sa se terapeutul trebuie sa obtina informatii de la pacient conform unei sche-
utilizeze 0 voce blanda §i calda, chiar daca ea ascunde 0 comanda me de anamneza. Aceasta schema cuprinde urmatoarele categQrii de
deghizata sub fonna unei invitatii. Este bine sa se utilizeze expresii informatii:
de tipul: "lasa sa se intample" , "va fi interesant sa observi ca..." a. Istoricul bolii - se urmaresc informatiile legate de debutul, durata
Asemenea afirmatii asigura subicctul di decizia de a-§i explora bolii, detalii referitoare la tratamentul urmat.
propriile stari psoibile sau de a intra intr-o stare de hipnoza mai pro- b. Istoria familiala - descrierea plirintilor, a fratilor, a modelului
funda ii apartine lui insu§i. Trebuie lasarn impresia ca experimentatorul
de rdatii farniliale actuale §i trecute, a atitudinilor din familie.
nu are dedit sarcina de a ghida, nu de a presa sau de a impune ceva.
c. Copilaria - sunt interesante informatiile referitoare la boJile co-
Sub nici 0 forma experimentatorul nu trebuie sa blameze subiectul
pilariei, 0 atentie speciala fiind acordata episoadelor de enurezis sau
prin vorbe sau gesturi pentru di nu obtine 0 experienta satisillcatoare
somnambulism. Se cer informatii despre situatia §colara referitoare la
in domeniul hipnozeL
integrarea in di verse §coli urmate, reactiile fata de ceilalti copii, fatli
Pentru succesul terapiei trebuie repetat permanent: "e bine ceea ce
de succes §i e§ec etc.
se intampla §i este exact lucrul potrivit care trebuie sa vi se intample
acum." d. Istoria ocupationala - cuprinde informatiile referitoare la reali-
zlirile §colare, locurile de munca, motivele schimblirii locului de mun-
di, reactiile fata de mediu, colegi etc.
69
68
e. Probleme psihosexuale - este vorba de infonnaliile date In le- Ceea ce se va inti pari in subcon§tientul tau va avea 0 mare influenta
giHura cu cuno~tintele dobandite in copilarie despre problemele sexua- asupra modului in care gande~ti, simli ~i aclionezi. Aceste idei pe care
Ie, in legatura eu deprinderile rele (de exemplu, masturbatie), dad ti Ie sugerez ~i care se vor i'ntipari l'n SUbcOll§tientultau var continua
aeeste deprinderi persista la varsta adulta, dad au survenit probIeme sa influenleze gandurile, sentimente1e ~i modul tau de a actiona ~i
emotionale actuale ~i treeulc, care au fast relatiile eu partenerul, dad atunci ciind nu qti eu mine, cand e§ti acasa, la servieiu sau in alta
au existat dificult1lti maritale, plus informaliile legate de statutul fi- parte. Aceste ganduri vor actiona tot aHit de puternic ea ~i aici. E~ti
naneiar.
profund relaxat §i tot ceea ce iti spun se va i'nillmpla spre bine1e tau,
f. Antecedente patologice -- se cer infonnalii referitoare la boli, in avantajul tau. In cursul acestei relaxari te vei simti tot mai putemic,
operatii, accidente, tratamente de urma, menstra, sarcini ~i avorturi. tot mai eficient, tot mai stapan pe tine. Te vei simti tot mai vioi, tot
g. Antecedente hercdocolatera.le - cstc vorba de eventua1elc psiho- mai alert, mai energic, mai putin obosit, tot mai putin descurajat, tot
ze, nevroze, epilepsii la rude apropiate. mai putin depresiv. Cu fiecare zi ce trece vei deveni tot mai interesat
h. Starea psillld actuala - infom1atii rcfcritoare la simptomul do- de ceea ce se i'ntfunpla in jur, astfe1 incat mintea ta va fi distrasa de
minant la care se adauga infonnalii legate de prezenla sau absenta la propria persoana §i de la problemele care te framanta. Te vei gandi
depresiei, anxietatii, fobiilor, insomniei, tulburanlor mnezice ~i prose- tot mai putin la tine insuti, la dificultatile tale, vei fi tot mai putin
xice, a ideilor suicidare, a tcmerii de boli psihice. preocupat de propriile trairi, vei deveni tot mai putin ingrijorat, tot
i. Informatii refcritoarc la cuno~tinte1e pacientului despre hipnoza mai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putin deprimat, vei fi
~i la expectatiile lui legate de aceasta. capabil sa gande~ti clar, sa te concentrezi tot mai bine. Iti vei concentra
Dupa realizarea schemei de anamneza, lucrul cu pacientul este mult tot mai mult atentia asupra a ceea ce faci, iar memoria ta se va im-
mai u~or, simptomul fiind inlaturat mult mai u~or daca i se dau su- bunatali. Vei deveni capabil sa vezi lucruri1e din perspectiva lor reala
biectului ~i sugestii de intarire a eului, de reducere a anxietatii ~i de Lara a Ie pernute sa ia proportii. De la 0 zi la alta vei deveni tot mai
cre~tere a increderii in sine. relaxat, te vei enerva tot mai putin. Cu fjecare zi ce trece vei deveni
In general, oamenii au doua reactii psihice la boala. 0 prima ca- §i vei ramane tot mai relaxat, tot mai putin i'ncordat amt fizic, cat ~i
tegorie este reprezentata de reactiile direete: anxietate, teama, tensiune, psihic. Devii §i ramai tot mai re1axat, tot mai putin incordat amt fizic,
agitatie, di~pozitie depresiva. In cea de-a doua categorie intra reactii1e- cat ~i psihic. Tot mai increzator in tine, in posibilitatile tale de a duce
consecinte ale unor tulburari din sfera personalitatii: lipsa de incredere la bun srar~it ceea ce ai de Iacut. Vei avea tot mai multa incredere In
In sine, dependenta, dezadaptare, instabilitatc psihica. Avand in vedere forte Ie proprii, lara anxietate, fara incordare, lara teama de a gre§i. Zi
aceste fapte se impune ca un principiu important al terapiei combinarea dupa zi te vei simti tot mai independent, tot mai stapan pe tine, vei
sugestiilor de intanre a eului cu sugestiilc terapeutice propriu-zise cen- putea sa stai pe propriile picioare, vej fi indepedent, increzator in
trate pe simptom. De~i profunzimea transei nu conteaza, totu~i se ob- forte1e proprii, vei putea face fata cu bine oricarei dificultati. Zi dupa
serva ca cu cat este mai adanca, cu atat cre~te eficienta tratamentului. zi te vei simti tot mai bine, tot mai increzator in forlele proprii, cu
Prezentam spre exemplificare modelul de sugestii utilizate pentru un sentiment de bunastare ~i siguranta personala. Cu fiecare ~edintii
intarirea eului elaborat de Hartland in 1971: de relaxare te vei simti tot mai fericit, tot maiincrezator, tot mai
"E~ti amt de destins, de relaxat, atat de profund relaxat, incat min- multumit, tot mai optimist. Vei fi tot mai capabil sa te bazezi pe tine
tea ta devine tot mai receptiva la ceea ee Iti voi spune. Tot ceea ce insuti, sa-ti sustii parerile, judedtile, opiniile, sa stai pe propriile tale
ili voi spune va patrunde adanc in subcon~tientul tau, se va intipan picioare. Vei simti tot mai putin nevoie sa te bazezi pc alii oameni,
aeolo ~i va Hisa 0 urma adanca pe care nimeni nu 0 va putea §terge. sa depinzi de altcineva."
70 71
Dupa incheierea acestui instructaj conlinaod sugestii de intarire a a milinii. Imediat ce vei simli aceasta senzatie de caldura ridica bratul
eului se poate trece la administrarea sugestiilor pentru inlaturarea drept. Bine, acum lasa bratul jos §i continua (daca pacientul a ridicat
simptomului. bralul). eu cat se amplifica aceasta senzape de ealdura 0 data cu fie-
Sugestiile specifice adresate simptomului sunt elaborate dupa par- care atingere simti cum capul tau devine tot mai des tins, mai relaxat.
curgerea unor fraze: 1) terapeutul trebuie sa mareasca motivalia su- Te simti tot mai bine. Pe masura ce dildura se amplifica, durerea
biectului pentru tratament inainte de inceperea tratamentului. E1 trebuie seade mult, tot mai mult, paoa dispare total. Iti vei simp capul u§or,
sa discute cu subiectul simptomul in detaliu §i sa accentueze ideea ca tot mai u§or §i eliberat de durere. De indata ce vei simli 0 u§oara
simptomul este neconvenabil, perturbator, iar existenla subiectului ar caldura in zona capului, durerea va dispare. Voi numara de la 7 la 1.
fi mult mai placuta tara el; 2) in cea de-a doua faza i se explica Te vei simti tot mai relaxat, te vei trezi cu capul limpede, tara cel
mai mic semn de durere sau de disconfort.
subiectului cum 11poate ajuta hipnoza sa scape de acel simptom, te-
rapeutul trebuind sa fie dit mai convingator in afirmaliile sale. Exista unele afectiuni, mai ales cele dermatologice, unde este in-
dicat sa se sugereze senzatia de rece, mai ales daca iritarea, pruritul
deranjeaza foarte mult.
4.1. Producerea analgeziei prin hipnoza Marlene Hunter (1988) sintetizeaza principalele tchnici de comba-
tere a durerii, astfel:
Analgezia se produce in mod diferit de la un subiect la altul In • Una din tehnici1e de combatere a durerii consta in utilizarea re-
functie de profunzimea hipnozei §i de pragul individual al durerii. Este
laxarii pentru ca musculatura incordata creeaza 0 senzape de discon-
foarte important ca terapeutul sa ofere subiectului §i 0 motivape logica
fort fizic. Orice durere, indiferent de originea ei, implica §i 0 anumita
pentru disparitia durerii. Amt in stare de veghe, cat §i in hipnoza, incordare musculata. (Eliberarea de durere este mai indicata decat
terapeutul trebuie sa-i dea subiectului urmatoarea explicatie: "De cele controlul durerii pentru ca acesta din urma presupune existenta durerii
mai multe ori, durerea este produsa §i agravata de supraincordare. pe care subiectul 0 controleaza. Prin relaxarea musculara se elimina
Deci, cu di.t te relaxezi mai mult, cu atat devii mai destins, mai putin acea componenta a durerii care se datoreaza incordarii §i este fncura-
tensionat, cu atat te simti mai bine. Cu cat devine mai profunda rela- jator sa §tim ca totdeauna putem face ceva pentm a obline 0 anumit.a
xarea, cu atat durerea devine tot mai suportabila, descre§te tot mai u§urare. A fi capahil sa i'ntrcprinzi ceva cstc mai hinc dedit a Ii nea
mult. Te simp tot mai relaxat, din ce In ce mai relaxat. Cu cat te simti jutorat.)
mai profund relaxat, cu atat durerea scade, scade tot mai mult paoa • 0 alta tehnicl1 sau grup de tchllid de cumhutero tl durtrll \1
caod dispare complet. refera la utilizarea mclodci disol'lf'rii. care con"ta tn dhHlUl~Il'Til
o alta tehnica pentru combaterea durerilor 0 constituie tehnica sub- (deta§area) subiectului de durere. Subieqii ell ill1Llglnu\lehop-utll ill I
stitutiei de simptom: se sugereaza pacientului 0 alta senzape care se gasit multe solutii pentru a se deta§a: ne putCI11ilOagillu ell lultlll till
substituie celei dureroase: amorteala, raceala, caldura. 0 alta varianta rerea §i 0 a§ezilm undeva intr-un raft sau ell lasaI1l partett corp\! hll
a tehnicii substitupei este mutarea durerii dintr-o zona in alta a cor- care ne doare sa stea In pat sau in fotoliu, in timp cc rcslul pcrsoanei
pului sau tehnica amaoarii durerii. noastre i§i vede de treaba; alti oameni l§i imagineaza ca a§azl1 un
Spre exemplificare prezentllm un model de inlaturare sugestiva a material izolator intre corp §i durere; eea mai eficient.a tehnica 0 con-
durerii prin sugerarea senzatiei de caldura In zona afectata: "Caod ip stituie observarea durerii de undeva din afara, de la 0 anumita distantil.
voi atinge fruntea vei simti 0 senzatie de caldura care cuprinde fruntea, In aceasta situatie durerea face mai putin parte din noi, ea patrunzaod
fata, gatul. Senzatia de cladura se amplifica 0 data cu fiecare atingere mai putin in con§tiinta.

72 73
• 0 categoric importanHi de tehnici de combatere a durerii sunt simte bine, In timpul unci inspiratii, §i 0 trimitc In zona dureroasa In
tehnicile substitutivc: timpul unci expiratii.
a) Se pot substitui durerii aIle tipuri de senzatii cum ar fi: caldura, Copii utilizeaza adesea tehniea cutiei cu butoane. Astfel, ei I§i pot
arnoI1eaIa, presiune etc. imagina ca au in cap 0 cutie cu butoane de scoatere din functiune,
b) Se poate comuta durerea dintr-o parte in alta a corpului. Astfel, prin manevrarea carora pot deconeeta diverse paI1i ale eorpului In care
ne putem imagina ca mutam durerea diu iutcriorul organismului uu- nu mai simt durerea.
deva la suprafata, unde putem masa zona respectiva. Daca aveti 0 • Hipnoza §i controlul respiratiei (Hunter, 1988)
durere de cap care va impiedica sa terrninati 0 lucrare, va puteti ima- Pentm a cre§te eficienla hipnozei, putem folosi 0 tehnica respira-
gina ca mutati durerea respeetiva in alta zona a eorpului pana cand tone in fomtc multe feluri. Astfel, se poate utiliza respiratia pentru a
terminati lucrarea. transfera senzatiile de confort dintr-o zona a corpului care se simte
c) Se poate substitui perioada In carc subiectul simte durcrca. Multi mai bine intr-o alta zona care are nevoie sa se calmezc. Se proccdeaza
in fclul urrnator:
oameni aplica spontan aceasta tehniciL Unii sportivi care se acciden-
teaza In timpul unci competitii, adesea nici nu-§i dau seama ca s-au Se acumuleaza senzatia de con fort (imaginata ea 0 energie) pe in-
accidentat pana dlnd nu se tcrmina competitia. 0 mama e capabila sa spiratie prin imaginarea unui proees de absorbtie §i apoi se trimite
ignore propria durcre pana cand copilul se ana in sigurantiL energia respectiva In zona unde este nevoie de ea pc expiratie.
o astfel de tehnica poate ti utilizata In mod deli be rat. Astfel, dad Respirati in ritm personal, inspirand senzatia de contort §i trimitand
ne spunem: "Nu am timp acum pentru durcrea asta de cap" s-ar putea aceasta senzalie In acea parte a corpului care are nevoie de ea pe
sa constatam cu surprindere ca durerea de cap chiar a disparut. expiratie.
• Eficiente s-au dovedit §i tehnicilc care constau in modificarea Tot pe expiratie, imaginati-va di alungati senzatiile de disconfort
imaginii durerii. §i tensiune.
Durerea poate avea 0 imagine; e posibil ca, in imaginatia subiec- Tehnica este foarte simpla ~i se poate aplica atit in stare de hip-
tului, aceasta sa aiM marime, forma, culoare, densitate, temperatura noza, cat §i In stare de veghe.
etc. (Se face apel la imaginatia subicctului.) In primul rand, subiectul
trebuie sa con§tientizezc imaginea respectiva a durerii, cu toate deta- 4.2. Hipnotcrapia fji nafjtcrca fara durcri
liile §i apoi s-o faca mai suportabiUL Astfel, ro§ul aprins sc poate
transfoffi1a In rozpalid, caldura in senzatie de rece, iar furia Intr-un I-lunter (1988) recomanda pacientci un11atorul instructaj:
sentiment de seninatate. Cand se moditica imaginea durerii, Insa§i du- "De multe saptamini va pregatiti pentru na§terea copilului dum-
rerea se schimba. neavoastra. Aeum a sosit momentul ea el sa vina pe lume. Probabil,
Cea mai simpJa tehnica este aceea potrivit carcia se modifidi, pe procesul de dilatare a inceput, iar contraetiile devin mai frecvente §i
rand, cate 0 caracteristica a imaginii durerii (tehnica N.L.P.): Trans- dureaza mai mult. Este 0 perioada cand trebuic sa va bucurati §i din
forrnati Intai culoarea, apoi tcmperatura, apoi starea afcetiva care aceasta bucurie yeti extrage energia necesara pentru procesul na§terii.
insote§te durerea. A avea un copil este 0 experienla minunata. Pentru a-I aduce pe
• Respiratia controlata este 0 tehnica extrem de simpla care consta lume e nevoie de un mare con sum de energie.
In aceea ca subiectul, in stare de relaxare musculara, i§i imagineaza Va amintiti din cursul §edinlelor lrecute de hipnoza di procesul
ca acumuleaza 0 senzatie de confort, dintr-o parte a corpului care se na§terii are loe in trei faze.

74 75
In prima faza se produce clilatarea zonei cervicale. deschisa cand s-a ajuns la 10 cm. Acum uterul va actiona pentru a
Cand intelegeti modul in care se produc contrac1iile, yeti fi capabila impinge rutul sa iasa la lumina. Acum aveti nevoie de 0 energie su-
sa va adaptati mai bine organismul acestui proces. plimentara, energie ce izvora§te din bucuria dunmeavoastra de a da
Amintiti-va faptul ca organismul dunmeavoastra §tie exact ce are na§tere unci fiinte omene§ti. Corpul dunmeavoastra i§i indepline§te
de rucut in cursul acestui proces fascinant de aducere pe lume a unci misiunea din ce in ce mai bine atunci cand sunteti deta§ata §i va situati
fiinte; sta in puterea dumneavoastra ca acest proces sa se desru§oare undeva in afara corpului.
mai eficient daca va yeti deta§a de fiecare data dind se produce 0 Concentrati-va aten1ia §i plasati-va in afara corpului la fiecare con-
contractie, astfel indit organismul sa-§i faca singur treaba. (Combate- tractie pana cand v-a1i dilatat complet. Medicul sau asistenta medicala
rea durerii prin mecanisme disociative.) va va spune cand v-ati dilatat la maximum. Va aflati acum in stadiul
Inceputul fiecarei contractii trebuie sa devina pentru dumneavoastra al doilea. Acum, fiecare contractie are drept scop sa impinga copilul
senmalul de dec1an§area procesului de deta§are. Corpul §i subcon§tien- pe canal pana cand va fi expulzat. Acum yeti avea 0 alta misiune.
tul dumneavoastra va recunoa§te acest semnal inainte de con§tientiza- Acum, de fiecare data cand simtiti ca incepe 0 contractie, intrati in
rea lui. propriul corp §i participati la procesul de impingere. Recurge1i la toata
Pentru a fixa acest mecanism, voi pune mana pc abdomenul dum- forta §i energia de care dispuneti pentru a ajuta contractia, bucurati-va
neavoastra pentru a simboliza producerea contractiei. Cand simtiti ca ca sunteti 0 parte a acestei forte care impinge rutul la lumina. lntrati
fac acest lucru deta§ati-va, imaginati-va ca merge1i tot mai departe. in corp §i fiti 0 parte a fortei de impingere.
Atunci cand mana mea se ridica, reveniti in corpul dumneavoastrli. Apoi, dupa incheierea fiecarei contractii, relaxati-va. Acumulati
Puteti sa intrati in hipnoza 0 data cu fiecare contractie §i sa reveniti forti! §i energie in timp ce va pregatiti pentru 0 noua contractie. Ave1i
din hipnoza in perioada dintre contractii sau puteti decide sa ramaneti toata foqa §i energia necesara. In perioada dintre contractii odihniti-va
permanent in stare de hipnoza §i s-o adanciti 0 data cu fiecare con- §i refaceti-va fortele §i atunci cand se declan§eaza semnalul (incepe
tractie. contractia), reintrati in corp §i adaugati forta §i energie noii contractii.
Utilizati inceputul fiecarei contractii ca semnal pentru a intra in Acum copilul a coborat tot mai mult §i estc gata sa se nasca. Ascul-
hipnoza sau pentru a adanci hipnoza §i pentru a va distanta de ceea tali cu atentie ce va spune medicul sau sora medicala, dar ascultaIi in
ce se petrece, lasand corpul sa-§i faca datoria. Este ca §i cum v-ati acela§i timp glasul con§tientului §i subcon§tientului dumneavoastra.
privi din afara, fiind foarte interesata de ceea ce se petrece in corpul Toate aceste informatii va vor fi utile in finalizarea travaliului.
dumneavoastra: zona cervicala se deschide tot mai mult, contractiile lata, iese acum capul copilului. Nu mai impingeti acum; lasati capul
devenind tot mai putemice. copilului sa iasa incet la lumina. Faceli acum apel la tehnica respira-
Uterul are 0 musculatura foarte putemica §i corpul dumneavoastra torie. lnspirati lent §i calm spre sfar§itul contractiei.
are nevoie de aceasta forta. Uterullucreaza din greu in procesul na§te- Poate priviIi intr-o oglinda §i daca lucrurile stau a§a puteti vedea
rii. Usati aceasta energie sa va ajute sa avansati in procesul na§terii capul copilului. Asistenta medicala §terge fata copilului. Acum reali-
§i reac1ionati din ce in ce mai eficient. zati 0 noua contraclie in care depuneti toata energia, pentru ca umerii
La toate femeile care se afla la prima na§tere, zona cervicala se §i trupul copilului sa iasa la lumina. lata, copilul d~nmevoastra s-a
deschide cu un centimetru pe ora. Desigur, fiecare organism reactio- nascut. Luati in brate copilul, atingeti-l, priviti-l, simtiti-l, auzi1i-l. Re-
neaza altfel, fiecare rut este diferit §i fiecare travaliu este destinat sa curgeti la toate simturile pentru a face cuno§tintii cu capilul dunmea-
fie potrivit unor imprejurari specifice, dar, in general, la primipare voastra- care a sosit pe lume. ~i copilul va face cuno§tinta cu dum-
zona cervicala se deschide cu un centimetru pc ora. Ea va fi complet neavoastra pentru ca §i el poate sim1i, auzi, atinge, mirosi §i poate

76 77
chiar distinge lumini §i umbre. Copilul simte rikoarea camerei, lumi- Ii provoadi 0 senzatie de confOrl, extinzand scnzatia de am0rteala
nile, sunetele, dar mai mult decat orice vocea dumneavoastra, atingerea (anestezie) de la brat ]a cea]alta parte a corpului.
dunmea voastra.
In cateva minute, medicul sau asistenta va va cere sa Impingeti 4.3. Hipnoza in tulburarile psihosomatice
din nou, sa realizati 0 noua contraqie, pentru ca a sosit timpul celei
de-a treia faze. Acum va ie§i placenta. Suntcti atat de bucuroasa de Tulburan]e psihosomatice tin In acela§i timp §i de psihic §i de corp.
copi]u] durrmea voastra Indit abia va mai dati seama de ceca ce se Psihosomatic nu inseamna "Inchipuit", "imaginar" sau nevrotic.
Inillmp]a, dar Impingeti u§or §i simtiti cum placenta iese fara cfort din
corp. I. Sugestii pentru acest tip de parienli (Hunter, 1988)
Medicul sutureaza (coase) partile rupte ale vaginului durrmea-
Pacientu]ui aflat deja in hipnoza i se dau urmatoarele instructiuni:
voastra. ~titi ca totu] se va vindeca foarte repede pentm d sunteti
"Peste eateva momcnte voi atinge eu degetul fruntea ta. Cind vei
sanatoasa. IJteru] se va contracta §i va reveni la dimensiunile sale
norma]e. simti atingerea respectiva, voi cere subcon§tientu]ui tau sa se Intoarca
In timp, ]a perioada de dinaintea aparitiei simptomuJui §i chiar Inainte
Sanii dumneavoastra sunt capabili sa produca ]apte chiar in primele
momente dupa' na§tere. Lasati copilul sa suga ]a san, pentru ca ali- ca factorii care au produs simptomuJ sa fi actional. Aceasta perioada
mentatia naturaIa este foarte utila §i ii ofera copi]u]ui mecanisme de poate fi mai ludepartata decat i~i inchipuie mintca ta con§tienta.
aparare Impotri va unor posi bile Imbo Inaviri. Totu I s-a petrecut exact Lasa mintea ta eon§ticnta sa proeedeze cum Jore§te. S-ar putea ca
a§a cum a trehuit sa se petre ad atiit pentru dunmeavoastdi, cat §i ea sa vrea sa ramana prezenta aici, sau sa se intoarca partial sprc
pentru mica fiinta care tocmai a venit pe lume. treeut observand de la distanla ceca cc se petrece ori sa Insoteasca
Alte procedee pentru combaterea durerii In stare de hipnoza: mentalul tau incon§tient pe parcursul intregii sale ci1latorii.
• Imagerie specificcl. Subiectul poate sa-§i imagineze ca vasek de ~i pentru ca menta]lI] eon§tient ~i mcntalul subcon§ticnt se pot situa
sange revin la dimensiuni1c lor normalc (mai mici dad sunt di]atate In pelioade diferite de timp vei putea trai sentimente despre care nu
sau mai mad dad sunt contract ale produciind un spasm). §tii de unde provin. Daea aeest Iuem se Intampla, chine sa §tii di de
Revenirea la dimensiuni]e normale a vaselor de sange reduce 0 i§i au originea In zonele in care te-a purtat subeon~tientul.
migrena sau un spasm muscular. Bucura-te ca retraie§ti perioada aeeea buna eand totulln organismul
• Sugestii post-hipnotice. Un cuvant sau 0 fraza "cheie" pot fi tau funqiona cum trebuie, cand te aflai intr-o stare de armonie inte-
condition ate (fixate) In stare de hipnoza, fiind apoi uti]izate ca serrmal rioara. Totu] in interiorul fiintei tale este atat de annonios, Incat aproa-
pentru a obtine relaxarea atunci cand subiectu] e ocupat sau nu exista pe di Iti vine greu sa erezi ca e adevarat. 0 stare de amlonie perfecta
conditii optime pentru inducerea hipnozei. Este important ca pacientul dOllUle§te intre tine §i lumea Ineonjuriltoare. Totu] functioneazii bine,
sa fie ace]a care alege cuvantu] respectiv, cuvant care nu trebuie impus efieient, armonios. Traie~ti 0 stare de pace, de fericire ~i annonie In
de terapeut. interior §i In exterior. (Se lasa subieetu]ui un timp pentru trairea swilor
• Anestezia In manu~a. Prin intennediu] hipnozei se poate obtine pozitive.)
anestezie Intr-o anumita zona a corpului, de regula In mana §i/sau brat, Acurn lasa mentalul subcon§tient sa se intoarca In prezcnt (se pre-
ca §i cum subiectului i s-ar fi injectat un anestezic. Se poate apoi cizeaza data) §i revino In timp aducand de aeoln sHirilc al'cctive con-
sugera d bratul anestezist se p]aseaza Intr-o a]ta zona a corpu]ui careia fortabile pe care le-ai trait.

78 79
Ori de cate ori mentalul tau subcon§tient intalne§te vreunul din
cu orchestra. (Prin analogie, totul este in ordine cu subiectul.) Orches-
factorii care au contribuit la produce rea simptomelor, con§tientulim-
tra e in continuare puternica §i vitala, a§a cum a fost intotdeauna.
preuna cu trupul tau vor face tot ce este necesar pentru a se ocupa Ei bine, §i organismul uman reprezinta 0 orchestra. Acesta este
de respectivul factor. ~tii d atunci cand se acumuleaza mai mulli compus din mai multe seqiuni cum ar ti: aparatul digestiv, respirator,
factori de stress, se creaza 0 mare problema care ne depa§e§te posi- reproductiv, cardiovascular, osos, muscular etc., care contribuie la rea-
bilitalile; iata de ce este mult mai u§or sa ne ocupam de cate un singur lizarea simfoniei reprezentate de funclionarea organismului. ~i la ni-
factor. in fe1ul acesta, tiecare factor va fi identificat pe rand, se va velul fiecarui sistem aclioneaza diferite instrumente; astfe1, in cadrul
lucra asupra lui astfel incat sa se asigure impacarea cu propria per- sistemului digestiv lucreaza gura, stomacul, intestinul subtire, intesti-
soana, dupa modelul celei cxistente anterior. nul gros, precum §i organe auxiliare, cum ar fi, de pilda, ficatul.
Nu putem §ti dinainte cat va dura caIatoria realizata de subcon§tien- Toate aceste "instrumente" aldtuiesc 0 sectiune, la fel ca §i in-
tul tau. Se poatc intimpla ca ea sa se produca repede, pentru ca au strumentele ce intra in componenla unei orchestre.
fost relativ pUlin factori generatori de stres, astfel incat ne vine u§or Astfel, de§i trebuie sa ne indreptam atentia asupra unei seqiuni
sa ne ocupam de ei sau, dimpotriva, calatoria poate dura mult mai sau a unui instrument, simfonia - adid organismulin ansamblu - este
mult, pentru ca simptomele au fost produse de mai mulli factori sau in continuare capabil sa produd 0 muzica buna.
pentru d ace§tia sunt mai complec§i. Spuneli-va in gand: "Corpul meu este ca 0 simfonie ..." §i cautati
Vom cere unei par? a subcon§tientului tau sa se ocupe de aceasta sa percepeli ritmul minunat al corpului care pulseaza u§or, cautfu1d sa
calatorie, de factorii generatori de stress pe care i-a inmlnit in cale §i restabiliti annonia din interiorul fiinlei dumneavoastra".
pe care trebuie sa-i identitice §i sa-§i rezolve.
Peste cateva momente, cand vei ie§i din hipnoza, toate celelalte 4.4. Hipnoza in tratamentul insomniilor
nivele ale psihicului tau (con§tiente §i subcon§tiente) vor reveni la
timpul prezent §i la starea normala. Pentru subieqii cu insomnii Hunter (1988) recomanda urmatoarea
strategie:
2. Metafora simfoniei (Hunter, 1988) "Va voi invata cum sa utilizati hipnoza pentru a va imbunatati
calitatea somnului.
Adesea ne place sa ne gandim la corpul nostru ca la 0 orchestra
simfonica. 0 orchestra simfonicli canta frumos, dar ea este alcatuita Oamenii utilizeaza hipnoza in multe feluri pentru a adormi. Unii
din mai ml1lte seqiuni §i fiecare secliune cuprinde mai multe instru- subiecti sunt amt de relaxati in hipnoza, lndit au tendinta spontana de
mente. Uneori, un instrument se dezacordeaza: de pilda, unei viori i a adormi. Altii utilizeaza hipnoza pentru a intra lntr-un loc foarte
lini§tit, unde se simt bine §i In siguranta §i a§teapta ca somnul sa vina
se poate rupe 0 coarda sau un insturment de suflat trebuie sa fie de la sine.
curalat. Trebuie Ia.cut ceva pentru ca instrumentul respectiv sa poata
canta la fel de frumos ca inainte. Va prezentam una dintre cele mai eficiente tehnici pentru comba-
terea insomniei: "Imaginati-va ca priviti 0 tabla neagra, 0 creta §i un
Alteori, cand se repeta 0 noua compozilie, 0 intreaga secliune a
burete. Imaginali-va ca scrieti cifra I in mijlocul tablei. Priviti-o cateva
orchestrei poate avea dificultali in privinla ritmului sau a annonizarii.
minute eu ochii mintii. ~tergeti apoi cifra 1 §i undeva, intr-un colt al
Dar, in ciuda faptului ell un instrument trebuie sa fie acordat sau ca
tablei (ma lntreb ce coIl veli alege?), scrieli cuvantul somn pe care 11
o secliune a orchestrei are de lucrat asupra ritmului, totul este in regula
privili un moment §i apoi 11 §tergeli. Scrieli apoi In mijlocul tablei
80
81
cifra :2 §i bucurati-va de actiunea de a scrie. Privip cifra :2, apoi §ter- voastra. Puteti apoi sa adomliti lini§tit, amintindu-va cat de placuta a
geti-o §i scrieti in coltul tab lei cuvantul "somn" pe care, de asemenea, fost ultima jumatate de ora dinaititea somnului.
11 privip §i apoi 11 §tergeti. o alta tehnica de utilizare a hipnozei in cazul insomniilor consili
Scrieti apoi in mijlocul tab lei cifra 3. Ma intreb cum 0 yeti scrie? in a va intoarce in timp in copilarie, cand somnul era pIacut, natural,
a fi ea oare compusa din doua semicercuri sau va contine §i tinghiuri? ca de la sine.
Ma intreb daca semicercul de sus va fi mai mare sau mai mic decat
Dupa cum vedeti, §titi multe lucruri despre somn. Corpul dumnea-
cel de jos. voastra §tie sa se odihneasca; el poseda acest program de somn coreel
Priviti cifra pe care ati scris-o, §tergeti-o §i scrieti cuvantul SOMN inca dinainte de na§tere. Permiteti corpului §i subcon§tientului sa re-
in coltul tablei, acordand 0 atentie speciala fiecarei litere. Apoi scriep
gaseasca aceste informatii. Con§tientul dumneavoastra, mintea dum-
in mijlocul tab1ei cifra 4. II faceti pe 4 din linii desthise sau desenap
neavoastra lucid a poate face ceea ce dore§te in timp ce subcon§tientul
in partea de sus un triunghi inchis. Exisili multe feluri de a scrie cifra 4.
§i corpul dumneavoastra reinnoiesc vechile cuno§tinte despre somn.
Continuati procesul de scriere a unei cifre pe care apoi 0 §tergeti
Poate ca sunteti interesati de sentimentele placute §i familiare induse
§i scriep cuvantul somn in coltul tablei.
de accesul la vechi1e informatii referitoare la somnul natural. Lasap
Yeti avea surpriza sa va treziti dimineata dupa un somn bun. Este
interesant sa va amintiti cate cifre ati reu§it sa scrieti. De regula, foarte aceste sentimente sa pluteasca libere §i lini§tite. E bine a§a. Cunoa§teti
putine persoane reu§esc sa scrie in gand mai mult de 10 cifre. acum mai multe metode de a adonni. Totu§i, pot exista unele motive
o alili tehnica consili in a va imagina numarul de cuvinte cordate care raman ascunse con§tientului dumnea voastra, pentru care sub-
cu somnul, la care va puteti gandi. Aflandu-va in stare de hipnoza con§tientul poate considera ca trebuie sa ramaneti treaz sau sa aveti
incercati sa jucati acest joc. Amintiti-va cuvintele legate de cuvantul un somn foarte superficial. E posibil ca subcon§tientul durnneavoastra
somn care va vin in minte, cum ar fi: a adonni, somnoros, adomlit, sa considere ca mentinerea acestui model de somn deficitar va este
visator, pat, perna etc. inca necesara. Spuneti subcon§tientului §i corpului dumneavoastra ca
Pentru unii subiecti este potriviili tehnica de a aduna coloane lungi a sosit momentul ca acest vechi model de somn sa .fie dat de-o parte
de cifre sau jocuri de cuvinte, in timp ce altii prefera sa-§i imagineze pentru ca acum aveti nevoie de un nou model de somn confortabil,
ca se plimba intr-un loc plkut, toate caile care duc spre acelloc fiind potrivit pentru prezent §i pentru viitor.
core1ate cu somnul; astfel 0 carare poate duce spre un hamac, alta Poate cu timpul subcon§tientul va considera ca trebuie sa va aduca
spre un co§ in care doarme un pisoi, alta sprc donnitorul in care dor- la cuno§tinta §i motive1e pentru care a fost necesar acele vechi model
meati cand erati mic. Cereti propriului subcon§tient sa va ajute sa de somn superficial. Acum insa, bucurati-va de noul model de somn
gasiti cea mai buna tehnica pentru a va ameli ora somnul, tehnica ce odihnitor. Ganditi-va cu placere la somnul relaxant care va va odihni
vi se potrivc§te cel mai bine. tot mai bine in fiecare noapte."
~i acum, cateva cuvinte despre persoanele care obi§nuiesc sa se
trezeasca in toiul noptii. Cel mai bun lucru in astfel de cazuri este sa
va sculati §i sa va indeletniciti cu ceva care va face placere: tricotap, 4.5. Antrenamentul mental pentru vindecarea incununata
scrieti versuri, dezlegati cuvinte incruci§ate. Luati-va in acela§i timp de'succes (Hunter, 1988)
angajamentul ca vep afecta activiilitii preferate 0 jumatate de ora inain-
te de a adormi. Astfel, atunci cand va yeti scula §i va yeti reaminti In ultimele saptamani ati invatat foarte multe despre modul cum
cu placere ca v-ap acordat un anumit timp special pentru dumnea- lucreaza corpul §i mintea dumneavoastra.

82 83
Ali descoperit mai ales ce mult poate fi influenlata funclionarea Vizitati locul §i timpul acela din viitor de mai multe ori in urma-
organismului atunci dind exista 0 comunicare §i un schimb de infor- toarc1e zile §i saprnmfu1i atunci caud practicati autohipnoza acasi!. De
malii intre subcon§tient §i organism. fiecare data cand realizali acest lucru va reafinnali §i va rdntanli foqa
Va este clar, de asemenea, cat de important este sa transmitep care va face sa va simtiti bine. Atunci cand veti reveni in aceasta
camera, vep ie§i din hipnoza in maniera dumneavoastra caracteristidL
organismului mesajul referitor la refacerea sanlHalii.
Hunter (1988) propune §i 0 alta tehnica de utilizare a imaginapei
Yom transmite astazi impreuna diteva mesaje pozitive mtr-o ma-
dirijate in scop de vindecare. lata instructajul administrat subiectilor:
niera foarte simpla §i practica:
"Toate fiinlele vii, plante sau animale au in comun, printre altele,
A§ezati-va intr-o pozi1ie comoda §i intrali in hipnoza pana la acel
§i faptul ca poseda in interiorul lor 0 incredibila capacitate de auto-
nivel care este potrivit pentm dumnevoastra astazi.
vindecare. Daca va amintili de un animal ranit sau de 0 planta lovita,
In §edinlele anterioare am afectat un anumit timp trecerii in revista
veti fi convin§i de adevarul spuselor mele. Animalul i§i linge ranile
a evenimentelor trecute care v-au adus in stare a actuala pentm a In-
§i se vindeca singur, iar plantei ii cresc noi crengule §i frunze.
cheia cu acest trecut §i a-I da la 0 parte. Am consumat un anumit
~i dumneavoastra posedali aceasta uimitoare capacitate, aveli
timp §i pentru prezent: cum puteti aqiona §tiind ce trebuie sa faceti aceasta energie vindecatoare in interior.
pentru a stimula mecanismele de refacere §i a reca§tiga sentimentul
Intrali in hipnoza §i coborlili adanc in interiorul fiinlei dumnea-
vitaliilitii §i starea de bine interior. voastra, unde se ana sursa acelei energii vindecatoare. Con§tientizali
lata ca astazi a sosit momentul sa ne ocupam de viitor, sa ne pro- sursa energiei care vindeca §i care i§i are originea chiar in interiorul
iectam in viitor, in acea perioada caud 0 sa va sim1iti mult mai bine propriei fiinte. lmaginali-va ca adunali acea energie ~i 0 dirijali spre
§i 0 sa va bucurali de Iucrurile bune care va a§teapta. acea parte a corpului care va pune probleme. lntuilia este cea care
Atund caud veli simti atingerea degetului meu pe frunte deplasap- trebuie sa va spuna unde este bine sa trimiteti energia respectiva.
va in viitor, in perioada in care va veli sim1i bine, caud simptomele Fiecare om are noliunea sau imaginea sa personala in legatura cu
dumneavoastra vor disparea. V-ali atins scopul redl§tigand sentimentul energia vindecatoare. Pentru mine, de pi Ida, ea seamana cu 0 lumina,
de bine al corpului §i minlii. cu un fel de raza de soare pe care 0 pot dirija in orice parte a corpului
Bucurali-va sa traili senzalia de energie §i de vitalitate. Lasap doresc. Este 0 lumina galben-aurie care inconjoara §i scalda zona boI-
con§tientul sa devina 0 parte a minlii, trupului §i sufletului, vedep-va naV3 sau lovita.
§i auzili-va pc dumneavoastra in§iva. Simlili cum va bucurap de viala Descoperip propria imagine sau notiune cu privire la energia in-
rcalizaud toate acele lucruri care va fac pHicere. terna vindecatoare. Localizati-o In profunzimea fiinlei dumneavoastra
Gauditi-va la hobby-ul dumneavoastdi., imaginali-va ca va plimbap ~i dirijali-o acolo unde corpul are nevoie de ea. Acum cautati sa simpv
pe fa1eza, pe 0 carare care trece printr-o padure sau ell dansali, di va cum procesul de vindecare lncepe sa se produca in interiorul corpului.
aflap la 0 petrecere. Gandip-va ell v-ali intors la serviciu §i faceli 0 SimPli eu adevarat cum procesul de vindecare lucreaza in interiorul
treaba buna pentru ca acum puteti sa va concentrali foarte bine, in- corpului. Dirijati energia vindecatoare in acele zone ale corpului care
trucat vechile simptome nu va mai deranjeaza. au nevoie de ea. Oneori veti fi suprin§i de faptul ca ali ales in mod
Traili senzapa minunata de bine. Petreceli mai mult timp proiec- intuitiv 0 parte a corpului la care nid nu v-ali gaudit pana acum. ~tiind
t<indu-va in viitor §i traind starea de bine fizic §i psihic. De fiecare insa ca subcon§tientul poseda mai multe informalii decat mentalul
data caud va anali acolo trimiteti mesaje puternice, pozitive sub- dumneavoastra con§tient, acordali-i increderea de a trimite energia in
con§tientului §i, prin intermediul acestuia, corpului dumneavoastra. acea parte a corpului pe care 0 alegeti pe baze intuitive.

84 85
Acum lasali imaginatia dumneavoastra creatoare sa creeze 0 ima- trece la diutarea cauzelor psihogene ale enurezisului. In acest context
gine asupra modului in care se prezinm partea bolnava sau ranita a intra in actiune 0 multitudine de factori.
corpului dumneavoastra. Creati imaginea ~i modalitatea sau modali- Enurezisul la copil poate aparea surprinzator dupa 0 perioada in
care copilul nu I-a avut ~i se poate datora unor deprinderi igienice
mtile senzoriale care va convin: vizuaIa, kinestezica, auditiva etc.
gre~ite formate in perioada in care copilul a fost bolnav. Aparitia altui
lmaginea trebuie sa fie plastica, a~a cum ar fi aparut ea intr-un
copilin familie poate favoriza enurezisul ca expresie a unei mari an-
atlas de anatomie. Desigur, la unele persoane, componenta vizuala va
xietati, copilul tacand eforturi sa atraga atentia ~i asupra lui tara a fi
fi completata cu cea kinestezica §i/sau auditiva.
con~tient de acest mecanis. De asemenea, enurezisul poate aparea ~i
Creati 0 imagine cat maiovie, cat mai detaliam. Plasati apoi ima-
ca 0 reaqie de aparare impotriva unui parinte hipergrijuliu. In aceste
ginea undeva intr-o zona laterala a campului con§tiintei. Apoi incepe!i
situatii, copilul trebuie mai curand compatimit decat blamat, iar pro-
sa creati 0 aIm imagine - imaginea vindecarii, a convalescentei, a
gnosticul psihoterapiei urmeaza sa fie calculat in funqie de factorii
refacerii. Aceasta imagine va reprezenta modulin care se va prezenta
din mediul care intretin simptomul. In primul rand, terapeutul trebuie
corpul dumneavoastra atunci cand va yeti simti din nou bine. sa ia legiitura cu parintii care sunt statuiti sa manifeste indiferenta fata
Creati imaginea propriei vindecari in culori cat mai vii, cu cat mai de situatia cream. Mama este statuim sa nu-i dea copilului lichide
multe detalii. Pentru unii subiecti, imaginea va fi realism, pentru altii seara, sa-l culce devreme ~i sa-l puna sa urineze inainte de culcare.
ea poate capata un caracter simbolic. Copilul mai trebuie trezit 0 data pentru a urina inainte ca mama sa se
Plasati noua imagine creata peste cea veche. Sarcina dumnea- culce. In relatia cu copilul, terapeutul trebuie sa-i ca~tige increderea
voastra consm in inlocuirea noii imagini cu cea veche. Unii subieqi ~i cooperarea, pentru ca de cele mai multe ori copilul urineaza in pat
i§i pot imagina ca suprapun pur §i simplu noua imagine peste cea atunci cand se teme ca 0 va face. Dupa inducerea hipnotica, terapeutul
veche de parca ar fi un alt diapozitiv care il inlocuie§te pe cel proiectat ii da copilului urmatorul instructaj: "Din cauza somnului pro fund in
anterior. Alte persoane i§i pot imagina, de pi Ida, ca deseneaza 0 noua care te afli, vei deveni tot mai putemic de la 0 zi la alta. Vei deveni
imagine care 0 inlocuie§te pe cea veche. tot mai lini~tit, tot mai putin nervos, te vei supara tot mai rar §i mai
Cand practicati autohipnoza acasa, lucrali permanent pentru a intari putin. De la 0 zi al alta vei simti ca ai tot mai mare incredere, stapanire
imaginea ce retlecm situatia in care vindecarea s-a produs deja. Cu de sine, ca nu ai griji, incordare. Cand iti ating burtica (este foarte
cat yeti lucra mai mult, cu amt mesajul pe care 11yeti transmite sub- importanm adecvarea mesajului la nivelul de intelegere al copilului)
con§tientului va fi mai putemic. Acest mesaj va suna astfel: Eu pot vei simti ca vine acolo tot mai mulm caldura, burta ta devine calda,
sa ma fac bine. Ma aflu deja pe calea vindecarii." tot mai calda, foarte calda. Cand simti cald in burtidi rididi mana.
Lasa mana in jos (daca copilul a ridicat mana). Pe masura ce continui
sa-!i ating burta, ciildura se impra§tie in toam burta ta ~i la vezicii,
4.6. Hipnoza in enurezis acolo unde sta urina. Pe masura ce vine caldura acolo, vezica devine
tot mai puternica §i poate tine urina toata noaptea. Cand te treze§ti
a. Enurezisul la copil
dimineata, patul este uscat. Cu fiecare tratament pe care !i-I fac, vezica
Inaintea incepet?i unei psihoterapii pentru lnlaturarea enurezisului, ta devine tot mai putemica, poate tine urina. Nu vei bea nimic inainte
terapeutul trebuie sa se asigure mai intai daca enurezisul are 0 cauza de culcare §i vei tine minte sa mergi la toalem. Nu te vei mai teme
organica §i/sau psihogena. Deci, abia dupa 0 examinare somatica §i ca urinezi in pat pentru ca nu vei mai simti nevoie sa faci noaptea.
urologica amanuntita ce inlatura 0 eventuala cauza organica, se poate Vei dormi foarte bine, dar nu foarte adanc, astfel incat chiar daca iti

86 87
apare 0 nevoie noaptea, burta ta se va simli amt de Incordatil, mdit 4.7. Hipnoza in astmul bron~ic
vei avea destul timp sa te duci la baie. Cand vei reveni In pat vei adormi
imediat."
Prognosticul acestei afeqiuni §i eficienla terapiei depind de etio-
In continuarea acestui instructaj este utila includerea unor sugestii logia psihogena a crizei. Cu cat crizele sunt mai favorizate de factorii
post-hipnotice: "In timpul zilei, cand vrei sa urinezi, te relii, sa te psihici, cu atat prognosticul va fi mai bun, de§i astmul are In etiologia
stapane§ti dit mai mult §i sa mergi la baie doar atunci cand nu mai
lui §i factori organici: bron§ite, alergii, tulburari vasculare.
polio Cu cat faci mai mult asta, vei vedea ca poli sa Iii apa cat mai
In cursul psihoterapiei astmului bron§ic prezintil 0 mare importanla
mult In tine. Pe masura ce se vor Intimpla cele spuse de mine, vei
scaderea anxietalii produse de senzalia de sufocare.
deveni tot mai lini§tit, mai mullumit, tot mai pulin suparat. Acum voi
numara de la 7 la 1 §i cand voi ajunge la I, vei deschide ochii §i vei a. Astmul bron~ic la copil
fi pe deplin treaz. Te vei simli foarte bine, ca dupa un somn lung."
Copilul astmatic are anumite caracteristici de care terapeutul tre-
b. Enurezisul la adulJi buie sa lina seama. In general, acest copil este faarte receptiv la hip-
Acest simptom este mult mai dificil de tratat. EI se asociaza frec- noza, foarte inteligent, anxios, dependent, lipsit de incredere In sine,
vent cu 0 mare imaturitate emolionala §i determina stari depresive §i adesea fiind unic la parinli. Frecvent, accesul de astm apare consecutiv
complexe de inferioritate. na§terii fratelui §i exprima senti mente incon§tiente de insecuritate §i
Wolberg (1969) considera ca acest simptom este menlinut de con- agresivitate refulata. In plus, atitudinea anxioasa §i hipergrijulie a pa-
flicte incon§tiente, de natura agresiva sau sexuala. De asemenea, el rinlilor exagereaza sentimentul de insecuritate al copilului, ceea ce
considera ca simptomul poate fi interpretat ca un cchivalent al ma- determina crqterea anxieHilii §i tensiunii care provoadi §i prelunge§te
sturbarii. Dupa parerea autorului, agresivitatea poate fi orientata spre atacul de astm. La polul opus, relaliile conflictuale din familie au frec-
parinli sau spre lume in general §i reprezinta un strigat incon§tient de vent acelea§i efecte. Se observa ca aceste atacuri au 0 intensitate mult
ajutor din partea unei personalitilli pasive §i imaturc. In cazuriIe In mai mica daca copilul este spitalizat pentru ca adesea doar anxietatea
care pre domina conflicte1e de natura incon§tienta, modalitatea cea mai anticipatorie provoaca criza. Adesea crizele pot aparea §i ca 0 scuza
bun a de abordare este hipnoanaliza, La cei cu personalitilli dependente pentru un e§ec §colar, in ajunul unui examen sau al unei teze.
§i pasive, un rol foarte important il au sugestii1e de Intanre a cului.
In cazul copiilor, tratamentul astmului bron§ic prin hipnoterapie
In plus, aceste simptome sunt frecvent 0 piedica In calea disatoriei
este mai eficient dupa v3.rsta de 6-7 ani. Dupa inducerea hipnozei,
sau a carierei. Deci, pacientul va dori cu atat mai mult sa scape de terapeutul administreaza urmatorul instructaj: "Datorita acestei rela-
simptom. Pe langa sugestiile de intilrire a eului se dau sugestii speci-
xari profunde, saptamana viitoare te vei simli din ce In ce mai bine,
fice de tipul: "Cu fiecare §edinla de relaxare vei Inceta sa te porti ca
tot mai bine in fiecare zi. De la 0 zi la alta, pieptul va deveni tot mai
un copil si vei fi capabil sa faci fala dificultiililor ca un adult." Tot
ca 0 modalitate de fuga, de aparare poate fi interpretatil §i starea de putemic, sufocarile tot mai rare, tot mai rare. Respiralia va deveni tot
somn prea profund a acestor pacienli. mai u§oara, tot mai placutil. Vei deveni mai lini§tit, mai calm, mai
pulin nervos, mai pulin speriat, mai pulin necajit. Cu fiecare zi ce
trece vei avea tot mai multil incredere In tine, te vei simli tot mai
aparat, tot mai capabil sa stai pe propriile picioare, sa te descurci
singur la §coala §i acasa tara teama, griji, nesiguranla."
88
89
Dupa ce afla cauzele crizei, terapeutul trece la administrarea unor 4.8. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismului
sugestii adecvate (Hartland, 1979):
"De la 0 zi la alta, pieptul tau va deveni §i mai puternic, respiralia Consumul de alcool este 0 deprindere larg raspandita, dar pulini
tot mai u§oara, tot mai rclaxata. Mu§chii pieptului vor ramane relaxali consumatori devin alcoolici. Alcoolismul nu trebuie vazut ca 0 boaIa,
astfel Indit aerul va putca patrunde cu u§urinla In plamanii w. Va ci ca un simptom al unci personalitali dezorganizate care nu poate
dispare treptat Incrodarea din zona pieptului astfel Incat respiralia va face fala situaliei §i alege alcoolul ca 0 modalitate de pseudoadaptare
deveni tot mai u§oara, din ce In ce mai u§oara. Daca vei simli cumva la stress. Alcoolul determina pe moment reducerea tensiunilor, cre§te-
o cat de mica senzalie de sufocare sau vei avea respiralia mai scum, rea Increderii In foqele proprii §i creeaza 0 stare psihica pozitiva, ade-
nu te vei speria sau Ingrijora ca va veni criza, pentru ca eu te voi sea euforica. Toate acestea au drept consecinla scaderea anxietalii,
ajuta s-o opre§ti. Chiar dad apare 0 u§oara senzalie de sufocare te reducerea reacliilor fobice, a fricilor obsesive, astfel fucat alcoolul
vej a§eza pe un scaun §i vei lasa mu§chii bralelor §i picioarelor cat ajunge sa fie folosit pentru e1iminarea suferinlei psihice. In aceasta
mai moi posibil. Vei Inchide ochii §i Ili vei imagina ca e§ti cu mine situalie, persoaneIe cu probleme emolionale devin dependente de al-
In cabinet §i ma asculli. Vei apasa u§or cu palme1e partea de jos a cool. Dar aceste efecte favorabile descrise sunt tranzitorii §i adesea
pieptului §i vei simli ca mu§chii pieptului se relaxeaza §i pennit aerului urmate de 0 accentuare a depresiei. Consecinla imediata este faptul
sa treaca liber, astfel Incat, In cateva minute respiralia va deveni tot ca pacientul tinde sa creasca progresiv doza de alcool. Unii oameni
mai u§oara, §i mai u§oara. folosesc alcoolul pentru reducerea inhibiliei: timizii I§i depa§esc fricile
§i au contacte interpersonaIe mai u§oare, pc alIi oameni alcoolul Ii
b) Astmul bronfjic la adulJi ajuta sa-§i depa§easca sentimentele de ostilitate, de§i marirea dozei are
Se instaleaza dupa 0 perioada de stress sau de Incordare. La femei, drept consecinla cre§terea agresivitalii. Exista §i oameni care recurg
crizele de astm bron§ic apar In perioada premenstruaIa §i pot fi ex- ]a alcool pentru a depa§i sentimenteIc de inferioritate, izolare, inutilitate.
presia unei frici incon§tiente de sarcina. AIteori, e1e pot aparea chiar Observaliile clinice au aratat ca alcoolicul este un tip hipersensibil,
la cic1u, iar psihanaliza Ie considera uneori expresia dezamagirii pro- dependent, singuratic, cu 0 rezistenla scazuta la frustraIii §i 0 imagine
vocate de constatarea ca nu sunt Insarcinate. Deci, este foarte impor- de sine joasa. Sentimentele de autocompatimire §i ceIe incon§tiente de
tanta interogarea pacientei pentru determinarea cauzei dec1an~atoare. ostilitate sunt adesea prezente la alcoolic. In copilarie, a1coolicul a fost
In plus, datorita faptului ca majoritatea astmaticilor apaqin categoriei In majoritatea cazurilor hiperprotejat de parinli §i ca urmare, nu §i-a
tipului dependent de personalitate, e necesar ca psihoterapia sa cuprin- format capacitatea de a face fala responsabilitalilor. Ulterior, condiliile
da sugestii de Intarire a eului §i de accentuare a independenlei. Tot In sociaIe nefavorabile, prob1emele de familie, grijile financiare §i pro-
ideea accentuarii independenlei este foarte utiIa familiarizarea pacien- fesionale II pot face sa caute consolarea In alta parte §i adesea e1
tului cu tehnici de autohipnoza; astfel, concOInitent cu eliminarea sim- ajunge sa se refugieze In alcool. Daca subiectul continua sa bea §i nu
ptomului nedorit se accentueaza Increderea In sine prin simplul fapt gase§te modalitatea de a face fala situaliei, treptat acesta ajunge la
ca pacienlii pot preveni singuri criza. degradare psihica §i sociaHL Inilial, individul are un autocontrol al
dozelor §i al frecvenlei consumului de alcool, dar cu timpul el nu-§i
mai poate controla tendinla de a bea.
A1coolicul se adreseaza terapiei pentru a Invala sa bea moderat.
Dar consumul de alcool trebuie eliminat complet §i pentru totdeauna
(pentru un alcoolic, un pahar e prea muIt §i 30 de pahare prea pUIin).
90 91
Se observa ca tratamentul da rezultate daca pacientul dore~te acest Terapia trebuie sa inceapa de la cauzele de baza care 11determina
lucru ~i nu daca este adus de familie, prieteni sau politie. Cel mai bun pe pacient sa bea (de exemplu, depresivii beau pentru a scapa de tris-
moment pentru inceperea tratamentului 11constituie revenirea din sta- tete, altii pentru a se detensiona, a reduce anxielatea, pentru evitarea
rea de ebrietate, cand pacientul are sentimente de culpabilitate ~i este dificultatilor familiale sau socio-profesionale). Daca terapeutulll ajutil
motivat pentru schimbare. pe pacient sa se descurce in situatiile stresante ~i fara alcool, atunci
Exista 0 serie de obiective principaIe ale terapiei impotriva alcoo- cre~te mult ~ansa de succes a tratamentului. Una din metodele terapiei
lismului, dintre care enumeram: mai intm stabilirea unei re1atii sim- este realizarea de reflexe conditionate astfel incat subiectul sa aiM
patetice ~i de intelegere pentru pacient; incurajarea autostimei pacien- senzatie de greata dupa consumul de alcoo!. Aceasta conditionare se
tului; stimularea pacientului pentru a dezvolta interese exterioare (mai face prin administrare de disulfiram in asociere cu tranchilizante (dia-
ales legate de activitati in aer liber); sprijinirea pacientului astfel incat zepam sau meprobamat) ~i dupa 0 cura de vitamine apartinand com-
el sa poata face fata frustratiei - in aceasta categorie intra cultivarea plexului B: 81 - 4 13blete pe zi ~i B6 - 2 tablete pe zi.
gandirii pozitive ~i a atitudinii optimiste fata de existenta; incurajarea Cu pacientii care intra in hipnoza conditionarea se poate face prin
pacientului pentru stabilirea unor contacte sociale; adoptarea unei te- sugestii post-hipnotice. Majoritatea alcoolicilor sunt subieqii hipnoti-
rapii centrate pe simptom - terapeutul trebuie sa-l ajute pe pacient sa zabili. Hipnotizabilitatea lor este restransa de doua situatii: cea in care
abandoneze Mutura. pacientul fiind in stare de ebrietate nu are cum sa reaqioneze la hip-
Un element important al terapiei este atitudinea terapeutului fata noza ~i situatia in care s-a produs deja dezintegrarea personalitatii,
de pacient ~i fata de deprinderea gre~itlL Sub nici un motiv terapeutul cand degradarea psihica ingrcuneaza considerabil aplicarea hipnozei.
In cele1alte situatii, chiar cand se obtine 0 transa u~oara, pacientii pot
nu trebuie sa condamne deprinderea gre~ita a pacientului, dimpotriva
sa fie ajutati cu sugestii de autostima, autoincredere combinate cu psi-
e necesar sa manifeste 0 atitudine calda, de inteIegere ~i toleranta
hoterapii de suport, metode de reeducare, discutii cu pacientul.
simpatetica. Chiar daca pacientul continua sa bea ~i dupa inceperea
Wolberg (1969) vorbe~te de doua modele de tehnici de conditio-
tratamentului, terapeutul nu trebuie sa-~i exprime dezamagirea, ci sa-l
nare care se pot utiliza daca se atinge un nivel suficient de profunzime
incurajeze in tralament, sa-i arate ca ii intelege problemeIe ~i motivele a transei.
§i ca are incredere in capacitatea lui de a gasi 0 alta modalitate de a
a) Dupa inductia hipnotica, terapeutul administreaza pacientului ur-
face fata situatiei.
matorul instruc13j: "Indata ce vei 'feveni din s13rea de relaxare vei
In acela~i limp, pacientului trebuie sa i se modifice gandul ca este
simti 0 dorintil irezistibla sa bei ceva. Dorinta ta va fi atat de puternica,
un caz disperat, eviden1iindu-se trasaturile pozitive care au fost mas-
incat iti va ocupa compIet mintea§i te va face incapabil sa te gande§ti
cate de conduita de alcoolic.
la altceva. De§i iti vei da seama de faptul ca a1coolul este ca 0 otrava
Din punct de vedere al abordarilor terapeutice posibile se observa pentru tine, dorinla va deveni tot mai puternidi, tot mai irezistibiIa.
ca abordarea psihanalitica nu da rezultate semnificative in principal Deodata vei observa langa tine 0 punga cu· bomboane. Pe masura ce
pentru ca egoul aces tor pacienti este mult prea imatur. Hipnoterapia sugi bomboane, dorinta de a bea ceva va disparea complet. Vei deveni
alcoolismului i~i propune urmatorul obiectiv; indrumarea pacientului treptat tot mai calm §i mai relaxat (precedeul reu~i?§te mai ales dadl
sa se adapteze mai bine la mediu. La acestea se adauga modificarea terapeutul da sugestii de anmezie post-hipnotica totala). Vei dori sa
atitudinii pacientului care crede ca nu va face fata existentei tara alcool te la§i de Mutura. Dorinta §i hotararea 13 vor deveni atat de puternice,
~i implcmentarea ideii ca dorinta de a bea va disparea daca el va invata atat de puternice, atat de intense, indit vor invinge dorinta 13de a bea.
sa faca fata situatiei. Vei capa13 0 puternica repulsie fata de alcool sub orice forma. Cu
92 93
fiecare zi ce trece, dorinta ta de a bea va sci1dca, va dl'Vl'ni 101 Illui neaza cutanat. De asemenea, psoriazisul, eczemele sunt influentate de
slaba, tot mai slaba pana cand va disparea comple\. Vci dcvtni tot factori emotionali. Pornind de la celalalt pol se observa ca boli1e de
mai con~tint de faptul ca alcoolul este 0 otrava pentm tine. Ilad v<.:i pie1e produc reactii emotionale, ~i astfel se ajunge la un cerc vicios
simti dorinta de a bea, 0 bomboana ti-o va potoli imediat ~i tu Ie vei care prelunge§te durata bolii.
simti tot mai lini§tit, tot mai lini~tit, mai cahn." Hipnoterapia se aplica in asociere cu tratamentul specific §i da
b) 0 a doua tehnica de conditionare are in vedere obtinerca unci rezultate cand aproape toate celelalte metode au e~uat. Un prim obiec-
senzatii de dezgust ~i greata ca urmare a consumului de alcool. "In tiv al hipnoterapiei este reprezentat de terapia de suporl. Terapeutul
momentul in care consumi alcool vei simti 0 jena puternica in stomal', va da sugestii de intarire a eului pacientului (directe in timpul hipnozei
ti se va face tot mai rau, din ce in ce mai rau. Iti va fi atat de rau ca §i post-hipnotice); la acestea se adauga substitutia de simptom §i une-
nu vei mai fi capabil sa inghiti bautura pe care 0 vei VOrrlltaimediat... " ori, cand este cazul, hipnoanaliza.
Aceste conditionari au nevoie de un numar mare de intariri, initial Sugestii1e directe date de terapeut au ca obiectiv reducerea sim-
chiar zilnice. Dupa ce aceste conditionari au inceput sa functioneze, ptomului (pmrit, arsuri, insomnii), ajutarea pacientului sa tina un anu-
numaml intaririlor se poate reduce la una pe saptilmanapana cand rrllt regim alimentar. Aceste sugestii sunt folosite frecvent in scop anal-
deprinderea proasta estc tinuta sub control cateva luni, apoi se poate gezic. In practica nu i se sugereaza direct pacientului ca nu va mai
trece la §edinte lunare. Este foarte important ca terapeutul sa nu ac- simti durerea, pruritul, ci i se tranSrrllt astfel de mesaje sugestive: "In-
centueze exagerat in fata pacientului lui, defectul sau ci, dimpotriva, diferent ce senzatie ai, vei constata ca ea te supara tot mai putin";
e necesar sa -1 ghideze spre un comportament mai matur ~i mai res- "Chiar daca vei mai simti un u§or prurit, tendinta de a te scarpina va
ponsabil. disparea treptat ~i complel."
Gindes (cil. Hartland, 1971) atrage atentia ca simptomul se poate Cu cat profunzimea transei este mai mare, cu atat eficacitatea te-
reduce chiar §i atunci cand cauzele care I-au deterrrllnat raruan ascunse. rapiei va cre§te. Oar uneori e necesara ~i 0 abordare globaIa §i de
profunzime §i nu doar 0 concentrare pc simptom. De aceea se face
In consecinta, chiar simplul fapt ca pacientul devine capabil sa-§i reia
apella hipnoanaliza. Pe langa aces tea, terapeutul trebuie sa tina seama
lucrul §i sa se reintegreze in familie §i societate justifidi tratamentul.
§i de beneficiul secundar al simptomului §i sa nu-Ilipseasca pc pacient
de mecanismul lui de aparare. Astfel, el nu-i va sugera ca simptomul
4.9. Hipnoterapia In dermatologie dispare, ci ca se reduce treptat (e bine sa ramana un simptom rezidual
de rrllca importanta). Se pot da diferite sugestii pentm atenuarea pru-
S-a observat ca multe afectiuni dermatologice pot fi tratate cu suc- ritului §i pentm reducerea tendintei subiectului de a se scarpina. Astfel,
ces cu ajutorul hipnozei, iar tratamentul este mai u§or §i mai rapid in Scott vorbe§te de metoda anularii pruritului pe 0 portiune lirrlltata,
faza acuta, cand boala nu s-a cronicizat inca. Din pacate, majoritatea apoi pe 0 portiune mai larga de pie1e, apoi de pe toata mana etc.; 0
pacientilor care apeleaza la hipnoterapie au deja 0 afectiune dermato- aha metoda consta in sugestionarea pacientului ca distruge rrllci obiec-
logica cronica. Rezultatele favorabile ale hipnoterapiei in afectiunile te §i ca in felul acesta obtine aceea§i satisfactie ca atunci cand se
dermatologice s-ar explica prin relatia dintre piele §i sistemul nervos, scarpina.
datorita originii embrionare ectoderrrllce comune. In plus, pielea reali- Pentru exemplificare va oferim un model de sugestii terapeutice
zeaza contactul atat cu interiorul organismului, cat ~i cu mediul extern. (Hartland, 1971): "Ca rezultat al acestui tratament vei deveni tot mai
Orice om se poate inro~i, albi sau poate avea prurit cand este irital. puternic §i mai eficient. Circulatia sangelui la ni velul pielii se va im-
Se observa ca multi pacienti cu tendinte agresive §i masochiste reactio- bunatati, se va imbunatati tot mai mult, mai ales activitatea capilarelor

94 95
din zona care iriga pielea de pe mana ta (localizarea pruritului). Inima ridica degetul aratator drept daca el nu este de acord, vei ridica degetul
aratator stang."
ta va bate tot mai putemic §i va pompa tot mai mult sange care ajunge
la nivelul capilarelor ce hranesc pielea. De aceea, pielea devine tot Cand terapeutul considera ca sunt implicati factori incon§tienti mai
profunzi in etiologia bolii, ace§tia trebuie analizali mai atent. Dar, de
mai sanatoasa, nonnaIa, astfel 1ncat eruplia se va reduce treptat pana
cele mai multe ori, in numeroase afectiuni dennatologice, conflictele
cand va disparea compIet, Iasand pielea curata, perfect sanatoasa sub
sunt superficiale §i lin de conditiile din imediata apropiere a pacien-
toate aspectele. Pe masura ce se 1mbunatalqte circulalia §i nervii devin
tului. Adeseori, prin simpla plasare a mainii terapeutului pe fruntea
tot mai putemici, mai tari, astfel 1ncat ei devin tot mai pulin sensibili.
pacientului 1n timp ce acesta se afla in transa medie §i sugestionarea
Deci, pruritul se reduce treptat, se reduce treptat, pana cand va disparea
lui ca va fi capabil sa se intoardl in timp §i sa descopere ce s-a 1n-
complet. Pruritul §i iritalia devin tot mai rnici, devin tot mai rnici,
tamplat acasa sau la serviciu dnd s-a dec1an§at boala, se oblin multe
astfel1ncat nu vei mai simli nevoia sa te scarpini. Daca vreodata vei infonnalii utile referitoare la etiologia bolii.
mai avea tendinta sa te scarpini 11ivei da seama ce faci §i vei fi capabil Wolberg (1969) descrie §i tehnica vizualizarii prin metoda teatrului
sa exercili un autocontrol suficient pentru a opri scilrpinatul. Vei simti interior.
mai putina iritalie §i disconfort, iar iritalia va disparea mult mai rapid. In afectiunile dermatologice severe §i cronice, terapia necesita 0
Chiar dad vei avea tendinta sa te scarpini 1n sOlun, 1n momentul, in transa profunda §i multa dibdare, pentru ca aceste conflicte profunde
care degetele vor atinge pielea te vei trezi imediat §i-ti vei da seama sunt greu de identificat, ceea ce impune utilizarea cu predidere a teh-
imediat de ceea ce faci §i vei fi capabil sa te opre§ti. Datorita acestui nicilor hipnoanalitice.
tratament vei fi capabil sa exercili un control suficient pentru a opri Afectiunile dennatologice posibile de a fi tratate prin hipnoterapie
sdi.rpinatul 1nainte de a-li rani pielea." La acest instructaj trebuie sa sunt: alopecia areata, eczemele, hiperhidroza, neurodennitele, psoria-
adaugam §i sugestii specifice fiedrei afectiuni elaborate 1n colaborare zisul, negii (s-au facut cercetari cu doua grupe de subiecti cu negi:
cu dennatologul. prima grupa a beneficiat de tratament cu raze X, cea de-a doua grupa
Tehnica substituliei de simptom are ca obiectiv recducarea in- cu placebo instrumental. S-a observat ca la ambele grupe negii au
con§tientului pacicntului aflat in transa 1n sensu I inlocuirii unui model disparut la tel de repede).
negativ de comportament cu unul dezirahil. Noul comportament su- In general, pentru hipnoterapia negilor sunt necesare doua-trei
gerat trebuie sa fie suticient de motivat logic pentru a distruge patemul §edinle pe saptamana. Pentru exemplificare va oferim un model de
vechi de comportament. De asemenea, este necesar ca noul compor- instructaj: "Cand ili ating mana vei simti caldura, 0 dlldudi. placuta,
tament sa aiba accea§i semnificalie simbolica ca §i simptomul. Dad care patrunde prin piek in mana ta. Pe masura ce eu continui sa-li
simptomul reprezinta expresia unor tendinte agresive sau masochiste, ating mana cre§te senzalia de <;aldura astfel incat 0 poti percepe claro
noul comportament trebuie sa reprezinte 0 altemati va dezirabila pentru Cand ai senzatia de caldura ridid, te rog, cealalHi mana. Este bine
exprimarea acelora§i tendinte (de exemplu, scilrpinatul ofera satisfaclia a§a! Acum ili voi atinge negii. Pe masura ce ii atingi simli cum caldura
unor tendinte agresive incon§tiente - in acest caz, terapeutul poate se concentreaza 1n acel loc, iar ei devin mai calzi decat restul mainii.
sugera unui pacient ca va obtine satisfactii mai mari jucand tenis). Cand simti dldura cuprinzand fiecare neg ridid cealalta mana. Acum
Pentru exemplificare va oferim un model de instructaj: "V oi inte- lasa mana in jos. Pe masurii ce dldura cuprinde negii, ace§tia vor
roga incon§tientul tau daca este dispus sa accepte un tip de exercitiu deveni rnici, tot mai rnici, se vor usca, se vor usca §i vor disparea
tizic, sau un alt tip de activitate ca fiind potrivit pentru a in1esni des- treptat. Cu fiecare §edinla, pielea ta devine tot mai sanatoasa pentru
carcarea tensiunilor tale. Dad subcon§tientul tau este de acord, vei d negii se usuca §i dispar treptat."

96 97
_----~-~-~.~------------------------
-.~_ •..

Este foarte important ca tratamcntul sa-i ofere pacientului 0 expli-


situalia de razboi. Hipnoterapia da rezultate favorabi1e prin sugestii
catie logica pentru disparilia negilor (de excmplu, Gheorghiu. In 1978,
a administrat unui subiect unniHoarca sugcstic: "Ncgii se usuca ~i directe adiministratc in hipnoza. In eadrul sugestiilor directe se vor
face referiri la faptul ca ciclul menstrual se va rcstabili ~i functiona
dispar pentm ca nu mai sunt alimentati cu sange.")
nonnal, tara dureri, ca menstra se va instala cu rcgularitate (la 28 de
zi1e, rnra exceplie) (uneori c necesar sa se precizeze data §i durata
4.10 Hipnoterapia In tulburarilc menstrualc menstrei). De cele mai mut1e ori estc suficient 0 singura §edinta de
hipnoterapie sau 0 discutie lunga eu un terapeut cald ~i Intc1egator
Se pome§tc de la premisa ca multe tulburari menstrua1e au adesea
pentru rezolvarea prob1emei. Cazuri1e rcbele de amenoree nccesita in-
origine psihogena, iar accas(a 1e face abordabi1c prin hipnoza. llipno-
tcrventie hipnoanalitid pentru rcalizarea insight-ului cu privire la si-
terapia cstc mult mai eticienHi daca factorii emotionali sunt de data
tuatia pacientei.
recenta. In majoritatea cazurilor sc pot obtine rezultate favorabile rnra
Dismenoreea functionala are §i ea 0 origine psihogena: se insta-
hipnoanaliza prin simpJa combinare a tcrapici centrate pc simptom cu
leaza ca un raspuns conditionat pentru ca fctila afla de la allii faptul
psihoterapia simpla de suport. Ccle mai frecvente tulburari menstruale
sunt: hemoragia uterina funqionala, amenoreca ~i dismenorcea ca menstra cste In mod obligatoriu Insotita dc durerc §i disconfort.
funclionala. Alii factori psihogeni ar Ii: stress-ul, sentimentele ca culpabilitate le-
Hemoragia uterina functionala poate ti rezultatul unui §oc, al an- gate de masturbatic, tcama dc viata sexuala, sarcina, conflicte in fa-
xietatii §i supraincordarii. Dar accste cauze psihicc (rcbuie suspcctatc milic. Dismenorcca funqionala la fcmeile casatorite poatc fi semn de
dupa elirninarea cauze10r organice (dcci cxamenul medical preliminar dizarmonie conjugala; la femei1e instabile emotional §i la fete, durerile
este obligatoriu). Cauze1c psihice sunt multiple: 0 rcactie de aparare menstruale pot fi atat de intense incat Ie afecteaza activitatea profe-
sionaUL
impotriva actului sexual, teama ineon~tienta dc sarcina etc. Majoritatea
cazurilor sc rezolva doar prin administrarca unor sugcstii directe de Terapia dismenoreei funqionale trebuie sa aiba in vcdere elirnina-
lnlaturarc a simptomului, iar pcntru aceasta estc ncccsar un stadiu cel rea eauzc10r organice pasibile de a produce tulburarca, abia ulterior
pulin mediu al hipnozci. Pe liinga sugestiilc directe dc inlaturare a tredindu-se la psihoterapic. Tcrapeutul trchuie sa admjnistreze sugestii
simptomului, terapeutul va ofcri pacientci explieatii, incurajari - dcci directc de eliminare a durerii, asociate eu sugestii de reducere a an-
o terapie suportiva. Un alt obicctiv important al tcrapici este evitarea xietalii, supraincordarii, tensiunii §i a expectaliilor anticipatorii.
anemierii, iar pentru aceasta terapeutul trebuie sa dea sugcstii de re- In eazuri1e rebcle de dismenoree funqionala, hipnoanaliza este de
ducere a fluxului de sange la menstra normala. Cazuri1c severe de un real folos, ea diagnosticand eonflicte emolioha1e nerezolvate ce i§i
hemoragie uterina funqionala impun hipnoanaliza pentm idcntiticarea cautil 0 alta supapa §i realizeaza astfeJ substitulia de simp tom.
cauzclor emotion ale ce au dctenninat tulburarea.
Amenoreea poate varia de la oprirca completa a menstrei pana 1a
4.11. Hipnoterapia in logonevroze
reducerea considerabila a Duxului de sange In menstra. Cauze1e psi-
hogene ale amenoreei pot ti evidentiate, cu siguranla, numai dupa eli-
Subiectii eare sufera de logonevroza (ha1bism) trebuie tratali cat
minarea eauzelor organicc. In categoria cauze10r psihogene pot fi evi-
mai de timpuriu, pentru ca dad pattemul de vorbire deficitar s-a in-
dentiate ~ocurile , anxietatca, teama de sarcina, atitudini gre§ite fala
stalat, acesta estc dificil de rcstructural. Chiar §i tratanlentul prin hip-
de viala sexuala, absenta unui partcner, schimbari de mcdiu, dctentia,
noza este mai eficient Ia copii §i adolesccnti comparativ cu adullii.
98
99
------------------------- ------~----------------------

In desta§urarca tratamentului, terapeutul trebuie sa urmareasca ur-


Se observa ca pacientul traie§te tensional defectul lui §i devine
matoarele obiecti ve: fonnarea la pacient a unor deprinderi de relaxare:
timid, irascibil, anxios referitor la actul vorbirii. AceasHi tensiune de-
inHirirea eului §i cre§terea increderii in sine; reducerea anxietatii legate
termina incordarea suplimentara a mu§chilor laringclui, gatului, fetei,
de actul decomunicare; eliminarea simptomului prin sugestii directe,
limbii, buzelor §i uneori chiar a mu§chilor antrenali in respiratie. Cu
antrenarea in stare de hipnoza a vorbirii rare, clare, cu respiratie co-
cat pacientul incearca mai mult sa-§i depa§easca tulburarea, el nu face recta; minirnalizarea pe calc sugestiva a semnificatiei psihice a situatiei
decat §a-§i amplifice spasmele musculare, ceea ce creeaza noi dificul- in care este solicitaHi comunicarea; modificarea atitudinii pacientului
Hili. Cercul acesta vicios se prelunge§tc, iar subicctul ajunge foarte fala de defieienta luL
curand sa dezvolte 0 logofobie (teama de a vorbi). Terapia logone- In terapia logonevrozei se aplica cu succes: I) tehnica desensibi-
vrozei la copiii mici parra la 9 ani consta doar in cxercilii logopedice: lizarii; 2) tehnica imaginatiei dirijate.
copilul rerilli versuri baHind masura, cite§te cu voce tare lungind vo- In primul eaz este neeesara 0 transa medie in care subiectului i se
calele §i face exercitii de gimnastica respiratorie. Psihoterapia logone- demonstreaza ca poate vorbi bine in stare de relaxare. Apoi se reduce
vrozci arc drept obiective eliminarea simptomului §i reducerea anxie- treptat profunzimea hipnozei pana cand subiectul ajunge sa vorbeasdi
tatii §i a unor tulburari de personalitate aparute ca 0 consecinta a 10- bine in simpIa stare de relaxare.
gonevrozei. In tehnica imagina1iei dirijate, terapeutul cere subiectului aflat in
Hartland (1979) facc 0 serie de recomandiiri in terapia logonevrozei: hipnoza sa se iloogineze pe sinc vorbind in fala unui grup de persoane
- Carrd se biinuie§te prezenta unor traume emotionale in antece- fala de care are de regula dificuWiti de exprimare §i sa asocieze aceasHi
dente, acestea trebuie neaparat explorate. Conflictcle trebuie abordatc, experienta cu 0 stare dc calm, lini§te, incredere. Pentru exemplificare
explicate, rezolvate, iar pentru a ob1ine infonootii referitoare la aces- va ofcrim urmatorul model de instructaj: "Devii §i ramai tot looi calm,
tea, terapeutul poate utiliza interviul clinic aprofundat §i uneori hip- destins, relaxat. E§ti tot mai relaxat ~i in prezenta altora, indiferent
noanaliza. dad! sunt multi sau putini, straini sau cunoscu1i. Vei fi capabil sa
- Stress-uri1e §i traurncle actuale trebuie eliminate, de exemplu, comunici eu aceste persoane de pe pozitii de egalitate, lara urme de
modificarea atitudinii parin1ilor rata de copilul balbic. sentimente de inferioritate, tara sa te simli bulversat, intimidat, ridicol,
Este obligatoriu ca terapeutul sa administreze sugestii cu caracter tara s3.-1i pese de ce vor gandi ele. Vei deveni atat de preocupat ~i
general de calm, relaxare, destindere fizica §i psihicii, cre§terea incre- absorbit de cele ce ai de spus, incat nu vei mai acorda nici 0 atentie
derii in sine §i inHirirea egoului; in acest sens, un rol important il au modului in care te exprimi. Vei deveni tot mai pu1in con§tient de
sugestiile centrate pe inlaturarea sentimentului de inferioritate §i im- prezen1a altora. Aee§tia vor lnceta sa te mai deranjeze. Vei ca§tiga tot
bunaHitirea imaginii de sine a pacientului. mai mulHi incredere In capacitatea ta de a vorbi clar §i frumos. In
Pacientului trebuie sa i se sugereze ca va fi atat de pro fund interesat fiecare zi vei exersa deprinderea de a vorbi tot mai controlat, raspicat,
de continutul propriei comunicari, indit nu va mai acorda aten1ie 010- astfel lncat atunci eand incepi sa vorbe§ti te simti foarte relaxat, din
dului de exprimare. ce In ce mai relaxat, atat fizic cat §i mental. Vei fi capabil sa vorbc§ti
fiira cea mai midi ezitare."
Este absolut necesara restructurarea atitudinii fata de propria defi-
cienla: subiectului i se va spune ca ceilal1i acorda mult mai pulina o aM tehnica de terapie este regresia de varsta cu hipnoanaliza.
Se reali zeaza abreaqia (catharsisul) prin retrairea in stare de hipnoza
atentie defectului decat 0 face e1. In viata cotidiana, subiectul trebuie
a conflictelor care au stat la baza tulburarii. Pacientul este invalat sa
sa-§i creeze deprinderea de a vorbi rar, clar, controlat ~i de a-§i construi
practice independent 0 tehnica de relaxare museulara pentru ca aceasta
un autocontrol al respiraliei.
101
100
"Iiva accentua increderea in sine §i pentru ca in etiologia acestor tul- garea regimului de viala al pacientului, pentru ca foarte frecvent se
burari sunt incriminali foarte mulli factori care dclennina contraqia prezinta la terapie pacienli epuizali fizic sau psihic.
musculara, asupra carora se poatc actiona specific. o aWl problema se refera la evaluarea personalitalii pacientului
o idee importanta a tcrapiei balbismului este cea care se refera la pentru diagnosticarea posibilclnr conllicte profunde, caz in care hip-
motivarea pacientului pentru terapie. eu cat paeientul este mai motivat noanaliza este ahsolut necesara. In cursul terapiei terapeutul pome§te
cresc semnilicativ §ansele de sucees. de la 0 serie de ipoteze: 0 prima ipoteza este modificarea atitudinii
pacientului fala de delicienla lui acesta considerand ca defieienla are
un caracter treditor §i poate fi remediat,'"L Pentru aceasta, terapeutul
4.12. Hipnoterapia In tulburarilc de dinamica sexuala psi- poate da sugesti i de intarire a eului, poate face terapie de suport sau
hogcna la barbati poate apela la tehnici de psihoterapie ralional- emotiva (Ellis) sau psi-
hoterapie prin intervenlie paradoxala. 0 alta ipoteza de lueru a tera-
Printre cele mai frecvente tulhurari de dinamica sexuala la barbali peutului 0 constituie deprinderea suhieetului de a practica 0 tehnica
menlionam: ejacularea precoce, tulburarile de erectie sau pierderea de autoreglare a starii psihice (antemament autogen Schultz, unele
erectiei, §i imposibilitatea ereqiei. Un prim pas in terapie 11constituie exercilii de Yoga etc.) ca 0 condilie a cre§terii capacitiitii acestuia de
eliminarea cauzelor organice ale acestnr tulburari prin intem1ediul unui a face fala situatiei.
examen medical. Dupa eliminarea eauzei organice, terapeutul trebuie In cursul terapiei, dupa inductia hipnotica, terapeutul administreaza
sa-l asigure pc pacient ca e yorba de 0 dcticienla treeatoare, remedia- sugestiile clasice de intarire a eului, apoi sugestii centrate pe simptom,
bila. Prognosticul terapiei este eu atat mai favorbail, eu cat tulburarea sugestii legate de reducerea anxietiitii anticipatorii referitoare la e§ecul
e mai reeenta, iar individulmai tank Este dificil de luerat cu tulburari sexual. lata cateva exemp1e;
mai vechi de 15 ani, la barbati peste 45 de ani. - "Performanla mi-e indiferenta, ma straduicsc doar sa-i fac pla-
cere partenerei."
Terapeutul trebuie sa realizeze 0 anamneza detaliata a bolii (eand,
in ce condilii a aparut, care sunt ractoni care 0 agravcaza) pentru a "Grice teama legata de modul in care vei aparea in ochii partenerei
dispare complet §i pentru totdeauna."
contracara sugestiv faclorii care au determinat §i agraveaza tulburarea.
Un alt tip de sugeslii centrale pe simplom sunt ce1e directe prin
Printre cauzele psihogene pot fi evidenliate: e~ecul actului sexual con-
care lerapeutul sugereaza rigiditalea bralului §i face transferul rigidi-
secutiv stress-ului, eonsecutiv consumului de alcool, sau consecutiv
talii la nivelul penisului.
actului sexual eu 0 partenera rejectanta. Terapeutul trcbuic sa stabi-
Terapeutul mai poate apela la tehnica imaginaliei dirijale punandu-l
leasca daca problema prezentata de pacient este un defect real sau
pe pacient sa-§i imagineze in detaliu un act sexual reu§it sau deterrni-
constituie 0 tluctuatie a unui act sexual obiinuit. De rqinut faptul d. nand ahreactia situaliei in care a aparut prima data tulburarea. Dadl
in cazul contactelor sexualc sporadicc, la intervale prea mari de timp aceasta tulburare este mai profunda, prin hipnoanaliza terapeutul in-
poate aparea, mai ales la tineri, 0 ejaculare precoce. De aceea, pentru terogheaza subcon§tientul pacientului referitor la momentul §i cauza
a construi sugestiile, terapeutul trebuie sa ~tie care cste tipul de dcfi- instalarii tulburarii, precum §i la semnificatia acesteia pentru pacient.
cienVL In cursul terapiei accsta are in vedcre catcva aspecte impor- De remarcat ca demersul psihanalitic, cel putin in primele faze ale
tante: in primul rand coopcrarea partenerei, pentru ca tcrapia tulburilrii terapiei, nu e de dorit, pentru ca 0 tulburare de dinamica sexuala este
de dinan1icil sexuala, aillt la barbati, cat ~i la femei, se include in o problema acuta care trebuie rezolvata rcpede, iar psihanaliza repre-
cadrul mai larg al tcrapiei cuplului; 0 a doua problema este investi- zinta 0 tehnid. de durata.

102 103
I

4.13. Hipnoterapia in tratamentul tulburarilor nevrotice Nevroticul trebuie incurajat pennanent §i interogat in detaliu cu privire
la diticulUitilc vietii lui. Dc ascmcnea, nu e indicat sa lie intrerupt sau
Exista 0 serie de subieqi cenestopati care ajung sa invoce tot felul criticat, indiferent ce-ar spune. Tcrapeutul trebuie sa-i stimuleze res-
de acuze somatofonne lara acoperire organica. Ei merg din cabinet in pectul de sine, sa ia in considerare cu seriozitate durerile lui §i mai
cabinet, iar cei din jur ajung sa-i statuiasell sa tie tari pentru ca tul- ales sa nu-j spuna "sa se ia de mana" sau ell vindecarea depinde de el.
burarea lor poate disparea ca unnare a unui efort de vointa. Astfel de La aplicarea hipnozei, terapeutul trebuie sa lie foarte atent la se-
sfaturi nu fac dedit sa agra veze starea pacientului. lectia cazurilor pentru ca simptomul pacientului poate fi expresia unui
Un autor - Ross (eiL Harlatnd, 1979) este de parere ca nu exista conflict mai profund, iar reducerea lui tara hipnoanaliza poate deter-
dureri irnaginare. In consecinta, subiectul ori sufera acea durere, ori mina 0 substitutie de simtpom. Hipnoza, pc ]anga tratamentul starilor
minte. Oar exista dureri fizice care pot fi produse §i de cauze psiho- somatofom1e, mai poate Ii utilizata §i in tratarnentul starilor anxioase,
logice, ele fiind resimtite la tel de acut ca §i cclelalte. Pentru ilustrarea stmlor fobiee de intensitate medie (anxietate generalizata, atac de pa-
acestei situatii cste valabila urmatoarea butada: "Pacientul spune ca nica; tulburare fobica), starilor de hiperemotivitate, trae, lipsa de In-
nu poatc, sora spune ca nu vrea, iar adevarul estc ca nu poatc sa vrea." credere in fortele proprii etc.
In terapia tulburarilor nevrotice, un prim obiccti v 11constituie des- Pentn! starile anxioase severe, eu obsesii §i fobii multiple §i pro-
coperirea cauzelor incon§tiente care stau la spatc1e simptomului. Se funde, este necesar ca tratamentul sa fie tacut de 0 persoana cu
merge pc ideea insight-ului referitor la acestc cauze, care determina cuno§tinte de psihiatrie, hipnoterapia fiind incJusa intr-o psiholcrapie
disparitia simptomului. Psihanaliza considera ell aceste simptome sunt mai complexa.
rezultatul reprimarii unor situatii psihotraumatizante pe care subiectul Pentru simptomatologia isterica se recomanda abordarea pacientu-
nu §i Ie poate reaminti,iar acuzele apar ca 0 reactie de aparare im- Iui de catre 0 persoana ell cuno§tinle de psihiatrie, la feI ca in cazul
potriva anxietatii into1erabile. Daca aceste refulari ale situatiilor psi- stmlor anxioase severe. Pentn! starile obscsivc, abordarea hipnoana-
hotraumatizante devin indiciente, apar simptomele. De aceea, demer- litiell este mai diticil de realizat. Ea poatc da unele rczultate, dar starile
suri1e de tip hipnoanalitic in terapia tulburarilor nevrotice sunt mai
respective nu trt~buie abordate doar prin psihoterapia eentrata pe sim-
indicate deoarece fac posibila abreactia in stare de hipnoza a psiho-
ptom. In cazul depresiilor nu este recomandata utilizarea hipnozei mai
traumei generatoare de simptome.
ales in depresiile Cll potential suicidar, cu exceplia pacienlilor internati
Afecliunea nevrotiell este cieci 0 modalitatc incon§tienta de a scapa
§i in combinatie Cll alte metode de psihoterapie §i tratament psihiatric.
prin boala de dificultalile rcale sau imaginare ale viqii. In terapia
In depresiilc nevrotice, tara impulsuri suicidare, hipnoza este utilizata
nevroticului se impune evidenlierea catorva aspecte. In primul rand,
in combinalie cu medicalia antidepresiva. In depresii1c reactive, hip-
nevroticul nu trebuie criticat §i blamat pentru modul cum i§i rezolva
noza poate fi folosita aHHuri de restructurarea atitudinala, reorientarea
problemele. El are deja complexe de inferioritate, 0 imagine de sine
moti vationala.
scazuta §i i§i atinge foarte u§or punctul limita. De accca, el nu mai
Hipnoterapia la subieqii ncvrotici parcurge anumite etape:
are nevoie §i de critica terapeutului. In al doilea rand, tulburarile ne-
vrotice sunt greu de abordat pentru ca intotdcauna pacientul obline de a. Descoperirea cauzelor care au determinat simptomul. Pentru
pe unna lor beneticiu secundar. In al trcilea rand, tcrapeutul trebuie atingerea acestui obiectiv, in afara interviului clinic, se recomanda
sa §tie ca cenestopatu] are impresia ca nimeni nu-l intelege §i cauta aplicarea tehnicilor de hipnoanaliza, de interogare a suhiectului In stare
in pem1anenla 0 persoana care sa-i asigure sprijin. Daca terapeutul i§i de hipnoza la care se adauga tehnicile bazate pc asocialiile libere §i
asuma acestor rol cresc foartc mult §anse1e de succes ale terapiei. analiza viselor.

104 105
b. Ghidarea pacientului. Tratamentul se axeaza pc ghidarca pa- Capitolul 5
cientului pentru a face fata mai bine diliculta!ilor vietii. Pacicntul Catlta
o autoritate care sa-i rc/Olvc prohlema. Are nevoic pcnnancnt de sfa- HIPNOAN ALIZA
turi (cum sa se comportc in fami lie, la ~coala). Aceste sfaturi date in
stare de veghe trchuie transfonnate apoi in sugestii hipnotice ~i post-
hipnotice, la care se adauga ~i sugestii1c de intarire a eului. De remar-
cat ca ahordarea persuasiva a tulhurarilor nevrotice este muIt mai in- 5.1. Caracterizarca gcncrala ~i metodelc hipnoanalizei
dicata dedit cea autoritara.
In multe afectiuni nevrotice sau psihosomatice, simptomul se ll1a-
c. fncurc{jarnl. Pacientul trehuie permanent incurajat in privinta
nifesta ca 0 reactic de aparare a cului pacientului ill1potriva unor con-
simptomului lui, a evolutiei holii de care sufera. El are nevoie de
ajutor pentru a-I depa~i temerile ca ar avea 0 hoala organica grava
sau ca va inncbuni. tlicte mai profunde
Di vcrsele sau (reactiile
simptome mai superficiale.
de voma, alergiilc, atacurile lie/ astm
etc.) rcprczinta mesaje ale organismului prin care acesta comunica
d. Persuasiunea. Tcrapeutul trebuie sa corecleze ideilc grqite ale faptul ca ceva nu e in regula eu el, eerand in mod incon~tient ajutor.
pacientului in legatura eu boala lui, meand apeI la inteligenta pacien- Anumitc expresii utiJizate de pacienti sunt de fapt indicatori-sim-
tului prin intermediul tehnicilor de psihoterapie cognitiv-rationala. Pa- boluri ai contlictelor psihologicc care stau la baza imbolnavirilor.
cientul trehuie convins de natura rcala a simptomului lui ~i de modul Astfel, expresia "mi se face sila de pisalogcala ta" se poate traduce
in care acesta se fonneaza. Hipnotcrapeutul trcbuie sa-i inocuJeze su- in plan somatic printr-o reaqic de voma.
gestiv dorinta de a Ii sanatos ~i ideeea ca poate face fata dificultatilor. o marc cantitate de agresivitate sau frustrare care nu e exprimata
e. Decondilionarea. Terapeutul folose~te tehnica deeondilionarii verbal sc poatc manifesta sub forma unor simptome. Medici au con-
pentru inlaturarea unor deprinderi gre~ite: consum ahuziv de aleool, statat ca persoane1c care nu se ccarta niciodata l~i cxprima free vent
mancat excesiv, fumat, onicofagie. Satisfaqia obtinuta de paeient de ncmultUlnirea prin simptome corporale. Este cunoscut faptul ca arti-
pe urma dcprinderii grqitc practicate se asociaza cu () cmotie negativa, treIe reumatoide apar la persoanele care au acumulat 0 cantitate mare
iar terapeutul trcbuie sa-i inUireasca pacicntului motivatia de a se dc- de nemullumire refulatii, In timp ce insomnia poate ascnnde 0 teama
barasa de prohlema lui. Insa, accasta tehnica da rezultate slahe eand incon§tienta de moarte, iar in cazul colitclor u1ceroase, psihosomati-
simptoll1ul arc 0 valoare defcnsiva majora. In astfcl de cazuri trehuie cienii spun ca paeientul se "roade pc dinauntru" din cauza eforturilor
ca mai intai pacientul sa realizeze insight-ul eu privire la problema pc care Ie face de a scapa de problema sa.
lui ~i aceasta se poatc face doar prin ahordarc hipnoanalitica. Daca psihotraumelc §i conflicteIe mai rccente §i mai supcrficiale
pot tl abordate prin simpla hipnoterapie centrata exc1usiv pe simptom,
in cazul conflictelor mai severe este absolut necesara terapia de pro-
funzime care vizcaza descoperirea aeestor contlicte, a reaqiiIor
emotionale asociatc, terapia incheindu-se cu ajutarea pacientului sa Ie
cunoasca ~i sa Ie faca faFt.
o astfel de abordarc se realizeaza prin intermediul hipnoanalizei
care imbina tehnicile de hipnoza cu uncle mctode speeifice psihana-
lizei. Hipnoanaliza utilizeaza acelea~i tchnici de induqic §i adancire
106 107
-------------,,------------------

a transei hipnotice, dupa care recurge la proccdee specifice psihana- - recunoa~terea de catre pacient a legiHurii dintre confIictele tre-
lizei. Hipnoanaliza are, fata dc psihanaliza, avantajul ca reprezinta 0 cute §i boala prezenta.
psihoterapie de seurta durata. Ea II ajuta pe pacient sa se elibereze de Hartland (1975) considera ca hipnoanaliza prezinta doua etape
simptomeIe de care dorqte sa scape, contribuind totodata ~i la restruc- principale:
turarea mai profunda In sfera personalitatii acestuia prin accesul la a) ahalitica - se refera la descoperirea de catre pacient a conflictelor
anumite zone ale incon~tientului, unde s-au structurat conHicteIe gcn- incon§tiente care sunt generatoare de simptome;
eratoare de simptome. b) sintetica - prin intermediul "insight" -ului §i reeducarii, pacientul
Hipnoza, prin atenuarea rezistentelor la psihoterapie, scurtcaza du- este ajutat sa-§i elaboreze noi deprinderi de gandire §i noi modele de
rata tratamentului cornparativ cu psihanaliza cJasica. In medic, cura
hipnoanalitica totalizeaza 20 de §cdintc, ceca ce Inscamna relativ putin In
comportament
capacitatea sa
§i, In
de consecinta,
autocontrol sa-§i
§i dereconstruiasca
a face fala existcntei
Increderea a§a
In si_n2'
Cj'l1
este ea.
comparativ cu 0 cura psihanalitica cc dureaza 2-3 ani.
Difcrcnta csenliaHi fata de psihanaliza consta In aceca ca tcrapcutul Hipnoanaliza reprezintil, deci, 0 modalitate prin care terapeutul se
hipnoanalist nu dimane pasiv pana cand rezistenlele pacicntului cc- adreseaza ego-ului incon§tient al pacientului; acest dcmers se realizea-
deaza, ci Ie ataca frontal, Inainte ca acestea sa opreasca progresul psi- za mai direct §i mai rapid In comparatie cu psihanaliza.
hoterapiei sau, In uneIe situatii, ignora aceasta rezistenta. Singurul cri- Psihanaliza clasica utilizcaza patru tehnid de descoperire a con-
tcriu de selectie a pacientilor pentru hipnoanaliza estc gradul lor de flictelor incon§tiente, §i toate acestca pot fi utilizatc In cadrul hipno-
analizei:
hipnotizabiJitate.
Cu cat sc obtine 0 transa mai profunda, eu atat hipnoanaliza are 1) tehnica asociatiilor libere;
~ansc mai mari, paeicntul avand acces mai u~or la amintiri §i confliete 2) interpretarea rezistenlelor §i a mecanismelor de aparare;
uitate din trecutul sau, care Ii produc simptome nevroticc sau psiho- 3) analiza transferului;
somatiec. 0 transa mai profunda faciliteaza §i producerca amneziei 4) interpretarea viselor.
posthipnotice care II va proteja temporar pe pacicnt de amintiri prea
penibiJc, ce vor fi aduse In planul con§tiintei abia atunei cand pacientul • Asocia{iile lihere
se va simti sulicient de putemic sa Jc raca fata. Tehnica este asemanatoare Cll cea a psihanalizei clasice, diferenla
Wolberg considcra ca scopurile rezonabiIe ale unci psihotcrapii constiind In aceea ca In hipnoanaliza demersul are 10c In transa hip-
scurte de tip hipnoanalitic ar li: notid, iar procesul asociativ apare mai frecvent sub fomla imaginarii.
- reducerea simptomelor; Pacientul e Incurajat sa ia act de diversele imagini, ganduri, asocialii
- revenirea la nivclul de functionare psihidi dinainte de Imbolnavire; care Ii trec prin minte, indiferent daca legaturile dintre ele i se par
- Intelcgerea de catre pacient a naturii factorilor care au favorizat logier sau nu.
Imbolnavirea; Insa§i inductia hipnotica va InIatura unele rezistente la asociatia
- recunoa~terea de catre pacient a unor pcrturbari ale personalitatii libera. Asocialiile se realizeaza mai u§or In hipnoza §i adesea 0 singura
care Il Impiedidi sa se adaptcze III mod eficient la mcdiu; §edinta va fumiza mai multe infonnalii relevante dedit ciiteva §edinle
- con~tientizarca modului In care se produc simptomeIe (psihice In stare de veghe.
§i somatice), structurate pe baza expericntelor psihotraumatizante tre- Transa medie este, de regula, suficienta pentru ca pacientul sa pro-
cute §i a condilionarilor din copilane; duca un material semnificativ pentru psihoterapeut. Hipnoanalistul tre-

108 109
huie sa ascultc In mod pasiv ~i sa cvite Intreruperea lluxului normal In hipnoanaliza, intcrpretarea rezistenlclor nu cste neaparat atat de
al asociatiilor pacientului (care vorhe~te liher), not and ee ~i cum se riguroasa ea In psihanaliza. Uneori, hipnoanalistul interpreteaza rezis-
exprima acesta. Daca el remarca ceva deosehit, trehuie sa-l intcrogheze tentcle, dar sunt ~i sitmqii In care terapeutul ohscrva rezistenlele ~i Ie
pe pacient In Icgatura cu prohlema neclara, dircqionand lluxul aso- treee sub tacere. EI cauta aceIc strategii terapeuticc menite sa faca
ciatiilor acestuia pc canalul dorit. Daca pacientul sc blocheaza, tera- rezistcnlc Ie inutile. Numai atunci ciind accstc strategii dau gre~, tera-
peutul pune mana pc fruntea acestuia ~i comanda: peutul atrage atenlia pacicntului asupra cxistcnlci rezistenlclor.
" Voi numara pana la 5 ~i cand voi ajunge cu numaraloarea pana Analiza rezistentelor nu mai reprezinta 0 piatra unghiulara ca in
la 5, Iti va veni In minte cuvantul sau imaginca care are 1cgatura eu psihanaliza, mai ales datorita faptului ea una din caracteristicile su-
ceca ce ai spus Inainte" (llartland, 1(78). biectului hipnotic estc aceea de a coopcra cu tcrapeutul, ceca cc face
ca rczistenlele sa se manifeste mai pulin decat In stare de veghc .
• Meconisllle/e de oparare ~yi rezistenle/e
• Tran~feru/
In psihanaliza, terapeutul interpreteaza rezistenleJc pacientului. De
piIda, eand pacientullntarzie, terapeutulll dezvaluie ce se ascunde in In psihanaliza, Iransferul se refera la 1'aptu] ca paeientul arc senti-
spatcle Intarzierii - un meeanism de aparare a cului: Inlarziind, pa- mente nerealiste 1'ata de tcrapeut pe eare II identitica cu 0 tigura sem-
cientul cauta sa evite sa sc oeupe de problemele sale limp de 50 de nificativa din copilaria sa. (IJ vede pe terapeut prin ochelarii treeutului,
minute sau, eand inlarzie frecvent, cl poate dori In mod ineon~tient oehelari ee pot Ii roz sau intunecali). AstfcI, pacientul eauta sa reedi-
sa-§i provoace terapeutul sa-I dea afara. Psihanalistul interpreteaza teze eu terapcutul 0 rdatie importanta din cxistenta sa timpurie. Cand
aceste 1'enomene pentru pacient. Ilipnoanalistul intcrprcteaza aceste pacientul realizeaza un transfer pozitiv, eJ i§i iubc§te §i I~i idealizeaza
mecanisme In acela~i 1'eI.Dar, in hipnoza pacientul este mai vulncrabil, terapeutuJ. Cand transferul e negativ -ll ura§tc. Ambcle tipuri de trans-
~i accste rczistenlc trebuic manevrate eu rnai multil grija, bliindetc §i fer trebuic prelucrate de catre terapcut.
respect fata de pacient. I:ste interzisa atacarea lor prea rapida. De pilda, Transferul estc §i mai putemie In hipnoanaliza comparativ eu psih-
un student la arte plastice a venit la hipnoanaliza pentru ca nu era analiza clasica, pentm ca in hipnoza pacientul are aeees lllai rapid la
capabil sa-§i tennine lucrarea de diploma ~i nu ~tia daca este sau nu contlictcle §i afcctele sale reprimate, el tiind Intr-un contact mai direct
homosexual, neavand curajul sa se arropie nici de barbati, nici de cu propriul sau subeon§tient. Exista trei mari categorii de transfer
(Erika Fomm, 1984):
femei. Cand a 1'ostaplicata pentru prima data tehnica teatrului interior,
paeientul a spus In hipnoza ca s-a defeelat 1'ranghia earl' trehuia sa 1) transferul care caractcrizeaza tipul infantil de dependenta;
traga cortina (de doua ori). Apoi a vazut 0 noua cortina metalica ee 2) transferul oedipian;
bloca vederea pc seena imaginara. In aceasta situatie, terapeutul a sistat 3) transferul fratern.
temporar incerearea, reJuand-o abia dupa 0 luna de tcrapie. Aeum teh-
niea a putut fi aplicata, paeientul vazand pe seena imaginara un batran • Dependen/a de tip infantil
earc agresa sexual un haiat. Aceasta seena a readus in eon§tientul Situatia hipnotiea in sine tinde sa favorizeze trans1'cml de tip in-
subiectului amintirea terilianta din eopilaric cand aeesta dormise in 1'antil, mai ales la ineeputurile sale. Pacientul vine la hipnoterapie §i
pat eu bunieul sau, §i acesta a incereat sa abuzeze sexual de e1. Astfel, a§teapta ca terapeutul sa aiba grija de el, sa-i rezolvc problemele in
pacientul a ajuns sa con§tientizeze sursa temerilor sale de natura ho- timp ce el "doanne". Dc fapt, pacientul vrea sa tic dependent, eon-
mosexuala (Erika Fromm, 1984). sidcrandu-l pe terapeut ca pe un parinte omniscient §i omnipotent.
110 III
Sentimentele legate de transfer sunt ncrcaliste si cxagcrate, el dorind
Speciali§tii considera ca este mai constructiv sa utilizam senti men-
ca terapeutul sa ia dccizii1e In locul pacientului, a§a cum au flkut
parintii - tat a sau mama - In copilana sa. tele legate de situatia transferentiala dedit sa Ie analizam cu orice pre\.
De pi Ida, Erika Fronml lauda pacienta aflam In heterohipnoza pentru
• Tran.~/pru! de tip oedipian succeseIe obtinute de ea In autohipnoza. Terapeutul Ii spune ca este
foarte fericit ca ea a Invatat sa se ajute singura intrand In transa prin
A§a cum comp1exul Ocdip are doua laturi - dorinta de a Intretine autoinduqie.
relatii sexuale cu parintele de sex opus ~i dorinta de a di§tiga obiectul
Terapeutulli sugereaza, de asemenea, In heterohipnoza, ca ea va
dragostei In competitie cu parintele de acela§i sex, de a carui razbunare
intra lntr-o transa din ce ill ce mai profunda prin autohipnoza §i ca,
subiectul se teme - §i In hipnoza, acest complex Imhraca doua forme:
In aceasta situatie, Ii vor reveni In minte tot [elul de amintiri §i imagini
seductia §i compctitia cu dorinta de moarte a concurentului. In hip-
care vor arunca 0 lumina noua asupra problemelor sale. Aceste imagini
noanaliza, acestc sentimcntc arhaice sunt transferate asupra persoanei
vor fumiza un material tot mai bogat pentru viitoarea §edinta de hip-
hipnoterapeutului. noanalizlL
Senti mente Ie respective pot Imbraca diverse forme:
- pacienta (fcmcie) poate avea fantezii legate de faptul di hipno- • Analiza viselor
tizatorul 0 tine In brate, face dragoste cu ea;
Dupa cum am mai aratat, Freud (1953) a denumit visele nocturne
- 0 aIm pacienta poate acuza nejustitlcat terapeutul ca a agresat-o
"calea regala spre subcon§tient".
sexual In timp ce se ana in hipnoza (aceasta din urma se razbuna in
Din punct de vedere psihanalitic, visul estc considerat ca 0 incer-
mod incon§tient pe terapeut - tlgura ta11l.lui- pentru ca nu a sedus-o).
care a ego-ului de rezolvare a problcmelor incon§tiente ale subiectului.
• Transfau! de tip fra/ern French §i Frorrun (1964) au aratat ca visul reprezinta 0 reactie la
un conflict dit §i 0 expresie a unui conflict de natura subcon§tienm.
Adesea, pacientul dezvo!til in hipnozil 0 traire de tip rivalitate fra-
tema. Orice vis nu este altceva decat 0 Incercare mai mult sau mai putin
izbutim de a rezolva conHictul.
Erika Fromm rclateaza cazul unei paciente care nu putea intra dedit
Psihanalistul sau hipnoanalistul care incearca sa interpreteze un vis
lntr-o transa u§oara in cabinetul terapeutului. Aceasta pacienm a ru-
se afla ill situatia unui cercetator care se straduiqte sa descifreze hie-
gat-o s-o lnvete autohipnoza. Rezultatul a fost ca pacienta relata ca
roglifelc dintr-un text. Acest mesaj trebuie tradus In codul specific
acasa, practidind autohipnoza, ea putea atinge 0 transa muIt mai pro-
starii con§tiente (de veghe). Demersul terapeutului se concretizeaza In
funda. La 0 analiza mai atenta a reiqit un sentiment de rivalitate fra-
decodificarea simbolurilor pentru a Ie face accesibile mentalului
tema: "eu pot sa fac asta mai bine decat 0 faci tu." con§tient al pacientului.
Problema se pune daca este util sa interpretam rivalitatea fratema
In ceea ce prive§te interpretarea viselor, hipnoanalistul are un mare
a pacientului anat in hipnoza. Majoritatea terapeutilor considera ca e
avantaj fata de specialistul in psihanaliza cIasica. Psihanalistul trebuie
mai util sa nu 0 facem, pentru ca pacientul sc va simti jcnat §i culpabil.
sa a§tepte, uneori sapmmani, pentru ca pacientul sa relateze visele sale.
Daca In psihanaliza se analizcaza In dctaliu toate componentele
In acela§i timp, psihanalistul clasic se confrunta mereu cu problema
transferului, In hipnoanaliza e mai bine sa nu con§tientizam chiar fie-
ca marea majoritate a continutului viselor - chjar §i a celor pe care
care sentiment incon§tient care l§i face aparitia (FrOlmn, 1968).
pacientul §i Ie aminte§te - a fost refulat, uitat, reprimat.
112
113

.II
In schimh, hipnoza pune la dispozilie 0 serie de mijloace care fa- Tehnica hipnoanalitica se utilizeaza pentru descoperirea §i inter-
ciliteaza ~i optimizeaza lucrul asupra vise1or. Astfcl: pretarea contlicte1or incon~tiente. Odaili ce terapeutul identifica un
• Hipnoanalistul are posihilitatea sa invoce visele In timpul contlict de natura incon§tienUi, el trebuie sa-l ajute pe subiect sa-l
~edinlei de hipnoza. Aceste vise pot ti relatate imediat de catre pacient. rezolve. In acela§i timp, hipnoanalistul trehuie sa-l conduca pe pacient
• Hipnoanalistul poate sugera pacientului faptul ca cl are "un vis in a~a fel incat sa vada care este sursa luptelor sale interne ~i sa fie
legat de 0 problema anume sau de un conflict" pc care vor Incerca capahil sa-§i reorganizeze mecanismele personaliilitii sale astfelindit
sa-l rezolve Impreuna. sa ajunga la 0 formula de viala productiva ~i placuta.
• Daca pacientul nu a ajuns la 0 solulie prin intennediul visului, Scopul tinal al hipnoanalizei este facilitarea maturizarii ~i cre~terii
hipnoanalistul Ii poate sugera faptul ca el reviseaza visuI §i Incearca psihice a pacientului. In afara asocialiilor libere ~i a analizei vise1or,
sa se confrunte Inca 0 daUi cu prohlema sa Intr-o maniera diferita §i
hipnoanaliza utilizeaza ~i alte tehnici cum ar fi:
la un nivel diferit. Tcrapeutul poate sa-l Incurajeze pe pacient, suge-
randu-i ca va gasi 0 solulie mai buna daca va Inccrca sa reviseze visul • Tehnica imaginatiei dirijate (Fromm, 1984)
(Sacerdota, 1967).
• De asemenea, terapeutul ii poate sugera pacicntului ca cste ca- Psihanalistul Heinz Hartamann (1958) suhlinia faptul ca exisili
pabil sa inle1eaga semnificaliile §i simbolismul propriilor vise din ce doua feluri de imaginalie:
In ce mai bine, pe masura ce trece timpuL IIipnoanalistul dispune §i a) imaginalia simbolica, reprezcntand 0 strategic cognitiva a egou- .
de mecanismul sugestiei posthipnotice. Astfel, e1 poate sugera pacien- lui incon~tient;
tului ca va visa 0 seric de vise importante, semnificative pentru pro- b) imaginalia de testare a realiililii, meniili sa asigure planiticarea
blematica sa. Se poate sugera eli, de~i este posihil ca acestc vise sa viitoare1or situalii cu care subiectul este confruntat (ce va face sau ce
fie uitate, ele vor reveni in con~tiinla pacientului imediat ce acesta va va spune suhiectulintr-o situalie dificila).
intra 'in cabinetul psihoterapeutului. Astfel, terapeutul poate explora ~i Hipnoterapeutul utilizeaza amhele tipuri de imaginare. Astfel, el
interpreta impreuna cu pacientul sau intrcg continutul visclor. In felul recurge la imaginarea de tip simbolic atunci cand, dore~te, de piIda,
acesta se analizeaza vise complete §i nu doar fragmcnte pe care even-
sa simholizeze pocesul evoluliei pacientului de la 0 boala spre starea
tual §i Ie aminte~te pacientuL de sanatate printr-un rau tumultos pc care pacientul trebuie sa-I tra-
Adesea, in timpul ~edinlei de hipnoanaliza, cand i sc da pacientului
verseze sau printr-un munte pc care acesta unneaza sa-l urce.
sugestia sa viseze, acesta poate reproduce in mod spontan un vis noc-
Imaginarea care are drept scop testarea realitalii poate fi utilizaili,
turn senmiticativ, care fusese refulaL In acela~i timp, el poate produce
de pilda, atunci dnd avem de-a face cu 0 fohie cum ar ti fobia zborului
un vis diurn care arc semniticalii psihologice cc pot .ti interpretate.
cu avionuL Hipnoterapeutul poate descrie pacientului treapta cu treapili
Hipnoanaliza mai are ~i alte avantaje comparativ cu psihanaliza
clasidLAstfel, atunci rand pacientul se ana in hipnoza, mai ales intr-o drumul sau spre aeroport, intrarea in aeroport, predarea bagajelor, tre-
hipnoza profunda, terapeutul se poate adresa direct incon~tientului su- cerea pc la organele de control ale aeroportului, imbarcarea, calatoria
biectului prin utilizarea unor tehnici specitice, dintre care arnintim teh- cu avionulin timpul careia subiectuli~i imagineaza ca cite§te 0 carte
nica imaginaliei dirijate sau regresia de varsta. atilt de interesanta, incat ignora disconfortul zborului.
In astfel de situalii, incon~tientul pacientului poate furniza raspun- Apeland la antrenamentul mental al unor situalii psihotraumatizante
suri nemijlocite. Datorita acestui fapt, hipnoza poate aduce imbuna- in stare de hipnoza, terapeutul 11poate ajuta pe pacient sa oblina un
ililiri rapide in comportamentul pacienlilor. bun control asupra realitalii.

114 115
sa surpnnda senmificalia ascunsa a ceea ce au vrut sa cornu nice, a~a
Prin hipnoterapie pacientul ajunge sa transfere sentimentul de suc-
cum se inmmpla cu cei anali in transa profunda. Acest dezavantaj se
ces din cadrul unor situalii imaginare asupra unor situalii reale (Frankl,
explid prin accesul mai limitat la zonek profunde ale psihismului in
1976).
transa u~oara.
Un alt concept utilizat in cadrul hipnoanalizei este cel de "ego
ideal". • Desenul hipnotic. Rezultate bune se oblin numai in masUfa in
Psihologia psihanalilica face diferenla dintre supraeu sau con~tiinla care pacientul atinge 0 stare de transa profunda, de tip somnambulic,
~i eul ideal. Supraeul stabile~te nonne-granite-limite, in timp ce eul tiind in stare sa deschida ochii fara sa se trezeasdL Pacientul poate fi
ideal stabi1e~te scopuri (Stolar §i Fromm, 1975). instruit sa deseneze ce dorqte sau i se poate sugera ce sa deseneze
Ego-ul ideal reprezinta ceea ce un individ dore~tc sau viseaza sa (frecvent, tematica desenului poate izvorl din informaliile cupnnse in
devina. Daca cineva nu-~i atinge nivelul de aspiralii, el traie§te senti- asocialiile libere). In desen, pacientul reflecta uneori atitudinea sa in-
mente de jena §i culpabilitate pentru ca nu a ajuns atat de competent con~tienta fata de familie ~i chiar fata de terapeut. In unele cazuri, el
~i atat de perfect cat ~i-ar 1'idont. poate fi solicitat sa-~i ilustreze visele sau trairile care 11domina. Teh-
Hipnoanalistul il poatc ajuta pe pacient sa aduca ego-ul ideal la nica da rezultate dad este combinata cu regresia de varsta cand pa-
~edinla de terapie ca ~i cum acesta ar 1'i real. De pi Ida, poate sugera cientul, regresat, i~i ilustreaza mai u§or decM la varsta adulta atitudinile
pacientului ca un indi vid care arata exact ca eI intra in incapere, se §i sentimentele.
a~aza pe un alt fotoliu §i poveste§te cum a Hicut eI fala in mod eficient
• Terapia prin joe. ~i in acest caz, pacientul trebuie sa He capabil
§i competent acelor situalii care 11prcocupa pe pacient. Apoi se poate
sa deschida ochii tara a ie~i din transa. Numeroase rezistenle manifes-
sugera in continuare ca pacicntul se contope~tc, devine una cu acel
tate de adulli fata de aceasta terapie sunt inIaturate in stare de hipnoza.
personaj eficient.
De indata ce pacientul a11at in hipnoza i~i dil seama ca nu trebuie sa
a~tepte pasiv indicalii1e terapeutului, el se joaca cu multa pIacere pen-
5.2. Tehnici avansate ale hipnoanalizei (Hartland, 1979) tru a expnma agresivitatea ~i gelozia incon§tiente fala de parinli, frali
sau alte persoane. Matenalul consta in papu~i ce reprezinta un barbat
• Tehnic'o scrisu/ui automat. Se plaseaza un crcion in mana pa- §i 0 femeie, un hatran §i 0 batrana, un baiat ~i 0 fetila de circa 10
cientului anat in transa §i i se sugereaza ca mana §i hralul sau sunt ani, un haiat §i 0 fetila de 4 ani §i un bebe1u~. Sunt prezente, de
complet deta§ate de corp §i llu-i mai apartin. 1 sc sugereaza apoi sa asemenea, anima1e, mobilier, un pat mare, tren, ma§ini, arme, soldali,
serie 1'ara sa-~i dea scama de ceea ce scrie. Produsul. este adesea in- cat ~i hartie, creioane ~i plastelina. Pacientului i se spune sa construias-
descifrabil (fraze incomplete, litere fragmcntatc etc.). Daca pacientul ca ~i sa se joace cum 11place, dar sa povesteasca ceea ce face. Uneori,
poate deschide ochii tara sa-§i intrerupa transa, cl poate fi solicitat sa terapeutul alege ceea ce trebuie tacut pe baza matenalului oblinut din
scrie corect, utilizand tehnica scrisului automat. Daca acesta nu poate asociatiile libere. Daca terapeutul a sesizat conflictele esenliale din
deschide ochii tara sa se trezeasdl., i se poate sugcra, posthipnotic, ca viala pacientului, ulterior el 11va regresa la acea varsta.
sensu 1 cuvintelor scnse de el i se va clarifica dupa ce se va trezi.
It Tehnica dramaticil. In hipnoza profunda rezistenlele la drama-
Aceasta sugestie duce la e1iminarea dificultalilor de intrepretare a ma-
tizare sunt inlaturate. Pacientul este instruit sa reprodudi, in stare de
terialului. De§i primc1e illcercari pot e§ua, pnn antrenament subiectul
hipnoza, incidenteIe dramatice din cursu I existenlei sale ~i sa retraiasca
ajunge sa sffipaneasca tehnica. Mulli pacienli 0 pot utiliza in transa
pe plan emolional situaliile ~i experienlele anterioare. In transa pro-
u§oara, dezavantajul acestora con stand in aceea ca ei ll-au posibiIitatea
117
116
funda el face acest lueru eu atata forta de sugeslie ea ~i cum ar retrai teasca §i sa retraiasca timpul §i locul eand a aparut pentru prima oara
eu adevarat experienta rcspectiva. Adesea, cxpcricnta este atal de in- simptomul rcspectiv (cu cat mai multe detalii).
tensa §i puternica, incal se produce 0 adevaraHi abreactie. Cel mai 2) eu subiectii foarte buni se poate trece direclla sugerarea viirstei
dramatic exemplu de abrcactic apare in tratamentul nevroze1or de raz- dorite tara dezorientarea prealabila. Se va folosi 0 tehnica de numarare
boi, cand pacientul traic§te alat de putcmic siluatia, eI mimand chiar §i i se va spune pacicntului ea e1 se va intoarce Inapoi in treeut §i se
mitralierea inamicilor. Daca tehnica e combinam cu regrcsia de viirsm, va simll ea §i cum ar trai din nou perioada sugeram. Pentru exempli-
ea devine §i mai cticienm. Terapeutul poate asista pasiv la scena, dar fieare prezentam urmatorul instructaj: "E§ti foarte relaxat, calm,
uneori este necesar ca el sa intervina accentuand una sau alta din lini§til. Acum yom incerca sa adancim tot mai mult starea de relaxare.
caracteristicile situatiei respectivc. Tchnica se dovede§te deosebit de Pc masura ce ma asculti te vei intoarce tot mai mull in trecut §i vei
utila mai ales pentru exoprimarea deschisa a agresivitatii §i ostilitatii. trai "situatia X" (este yorba de situatia in care a aparut simptomul,
problema, contlictuI). Eu voi numara pana la 10 §i, eand voi ajunge
• Regresia de varsta. Pacientului i se sugereaza ca are 0 alta viirsta la 10, te vei rcinotaree in timp cand aveai varsta de 10 ani. Acum voi
decat cea reala, de regula mai mica. In timpul hipnozei pot fi induse Incepe sa numar §i pc masura ce numar te intorei in timp, te intorei
doua tipuri de regresie (Hartland, 1979): in timp tot mai mull. 1,2 - simti cum devii tot mai nue, din ee in ce
a) In cadrul primului tip, pacientul actioneaza in conformitate cu mai nilc; 3,4 - miiini1e §i pieioare1e tale devin tot mai mici, din ce in
propria reprezentare asupra modului cum era e1 la viirsta mai mica. ee mai miei, ea atunci eand aveai 10 ani; 5,6 - devii tot mai mie, §i
EI se comporm a§a cum crede ca ar fi Ia.cut-0 in calitate de copil la mai mie, miiinile §i picioarele sunt tot mai mici; 7,8 - te intorci §i
varsta respectiva. Aceasta este un feI de simulare a unci perioade tre- devii ca atunei cand aveai 10 ani; 9,10 - te intorci in timp §i e§ti ca
cute (pseudoregresie). atunei cand aveai 10 ani. E§ti imbracat ca atunci. III aminte§ti c1ar
b) In al doilea tip de regresie se produce 0 intoarcere reala la 0 camera, lucrurile din jur. Le poti vedea eu mulm c1aritate, parca ar fi
perioada timpurie de viirsta, eu 0 reactivare a mode1elor de eompor- adevarate. Indata ce simti ell e§ti la varsta de 10 ani ridica bratul."
tament existente la timpul respectiv. Chiar §i terapeutul prime§te ralul Inainte de trezire, pacientului i se spune ca va uita tot ce s-a in-
unci persoane din perioada respectiva de viata a pacientului: invatator, tiimplat §i ca atunci cand va fi suficient de puternic pentru a suporta
parinte, ruda. Aceasta este regresia de varsta in adevaratul sens al adevarul, intiimplarile respective ii vor reveni treplat in memorie.
cuvantului, in care pacientul are acees la amintiri §i traie§te evenimente
§i smri care au fast reprimate. Rcgresia de varsm se combina, de re-
gula, cu celelalte tehnici de hipnoanaliza. Pentru regresia adevarata
este necesara a transa de tip somnambulic (deci pacienti eu grad mare
de hipnotizabilitate). Exism doua metode pentru a obtine regresia de
varsm:

1) Tehnica confuziei: pacientul, af1at In stare de hipnoza, este trep-


tat dezorientat cu privire la timpul §i locul in care se af1a (ziua, sap-
tamana, luna §i in ce1e din urrna anuI). Cand ajunge intr-o stare de
confuzie este reorientat spre perioada de viirsta dorim. Atunci cand se
pune problema investigarii unui anumi! simptom, i se cere sa §i-l amin-

118 119
Capitolul 6

ORIENT ARI MODERNE IN HIPNOTERAPIE

6.1. Hipnoterapia de orientare cricksoriana

Principii Ie terapiei lui Milton Erickson pot fi gasite mai ales In


lucrarile discipolilor sai, Haley ~i Rossi (1973, 1980). Strategia tera-
peutica a lui Erickson are in vedere inlaturarea simptomului §i crearea
1a pacient a unor expectalii pozitive referitoare la vindecare. Ea con-
tribuie la reducerea disonanlei cognitive §i favorizeaza evolulia pa-
cientu1ui spre starea de sanatate. Erickson nu situcaza la baza psiho-
terapiei sale 0 teorie a personalitatii, ci este de parere ca teoriile asupra
persona1italii ingradesc posibilitatea psihoterapeutului de a conceptua-
1iza mecanismele psihopatologice puse in aqiune de pacient. De aceea,
Erikson elaboreaza 0 noua teone asupra personalitatii pentru fiecare
din pacienlii sai. Aceasta noua teorie line seama de identitatea, starea
psihica, nevoile, dorinlele, tendintele §i fortele psihice ale pacientului.
Psihoterapia cricksoriana are 1a baza eateva principii derivate din
teoria inf]uenlarii sociale a comportamentului:
1. Psihoterapia reprezinta 0 interaqiune intre pacient §i terapeut,
in care terapeutul are ascendent §i putere asupra pacientului.
2. Terapeutul este cel care ghideaza pacientul sa-§i examineze pro-
blemele intr-o noua lumina.
3. Terapeutul trebuie sa-l convinga pe pacient di psihoterapia lu-
creaza chiar §i atunci cand nu se evidenliaza modificilri obiective in
comportamentul acestuia.
Gill §i Beahrs descriu modelul de interaqiune terapeut - pacient
specific terapiei ericksoriene astfel: Terapeutu1 observa modul in care
pacientul comunica la toate nivelurile. Deci, ullnare§te modul in care
gande§te pacientul, ce constructe verbale folose§te, ce patternuri de
comunicare nonverbaIa utilizeaza (auditive, vizualc, kinestezice). Te-
rapeutul trebuie sa 1ucreze cu pacientul Iui atat la nivel con§tient, cat
§i incon§tient. EI aduna infonnalii de la ambele niveluri §i incearcil

121
sa le sintetizezc. Terapcutul trebuie sa-l manipulezc pc pacient astfel - Folosirea surprizei - este asemanatoare cu folosirea confuziei §i
incat moditicari1c suferite de acesta sa fie egosintonice §i sa produca produce 0 modi fcare brusca a modului obi§nuit de funqionare psihicii
schimbari pozitive sub aspect interaclionaL Terapeutul arc menirea de a pacientului.
a utiliza forte1c latente de natura subcon§tiente care nu reprezinili doar - Utilizarea unor intrebari care conlin in sine sugestii dirccte §i
un depozit de emolii, impulsuri, tendinle refulate §i experienle nega- indirccte in legatura cu hipnoza.
tive, ci mai curand 0 sur sa dc energie §i forta rczultata din expcrienla - Direclionarea atenlici asupra unor aspccte interne ale organismu-
cu care a venit pacientul in contact. Subcon§tientul ar avea deci ca- lui (exemplu: "ma intreb cu cat este mai greu bralul drept fala de cel
pacitatea de a crea modele de comportament, modele cognitive care stang?").
depa§esc expectaliile obi§nuitc ale pacientului. - Utilizarea subcon§ticntului in scopul cxplorarii contlictelor inte-
In finalul psihoterapiei trcbuie sa se realizeze 0 structura unica ce rioare ale subiectului. Subcon§tientul estc implicat in demcrsul tera-
imbina tipurile de cognilie con§tienili §i subcon§tienta, care sa repre- peutic in sensul ca el "da voie" pacientului sa intre in transa §i accepta
zinte un tot unitar, specitic annoniei individului §i relaliilor lui eu modificarile in sfera cognitiva §i comportan1cntaUi (exemplu: "mintea
mediul. ta subcon§tienta §tie mai bine cand §i de cc a aparut problema §i cand
Dupa r;;riekson, simptomul are rolul de a menline echilibrul psihie te vei schimba").
al paeientului, iar inlaturarea lui presupune 0 restructurarc profunda a - Utilizarea acceptarii pasive de ditre pacient (exemplu: "nu este
psihieului pacientului. In transa terapeutiea, terapeutul trebuie sa pna nevoie sa fii atent la vocea mea ..., sa acorzi atenlie senzaliei de greu-
seama de faptul ca subiectul nu va incorpora sugestii eu earacter of en- tate care ili cuprinde tot mai mult bralul").
siv si distonic; de asemenea, terapeutul trebuie sa lina seama de modul - Utilizarea unor expericnle din copilaria pacientului - acesta este
in care s-a format simptomul, de scopul caruia ii scrvesc aceste mo- invitat sa-§i reaminteasca de perioada cand obi§nuia sa viseze cu ochii
tivalii, de stilul cognitiv §i de sistemul fundan1ental de reprezentare deschi§i.
cu care opereaza paeient u1. Erickson utilizeaza §i diferite tehnici de induqie hipnotica, dintre
Are loc un proces de invalare de natura incon§tienta, in cadrul care enumeram: induqia prin fixarea privirii, tehnica 1evitapei bralului
careia ego-ul critic este estompat. Atenlia pacicntului trebuie ghidata §i alte mecanisme nonverbale de induqie (modificari in tonul §i ritmul
spre realiililile interioare, unnarindu-se moditicarea unor patternuri ha- vocii, specularea efectului monotoniei: spune 0 poveste, inca 0 poveste
bituale de control ale accstuia. Deei, se vizeaza schimbarea modului §i inca 0 poveste pana cand subiectul intra in transa in mod spontan).
in care pacientul i§i acceptl tluxul propriilor asocialii interne. El folose§te §i tehnica provocarii (exemplu; "preferi sa intri in transa
Transa terapeutica a lui Erickson are 0 anumita specificitate ce acum sau peste cinci minute'?"), tehnica semnalului ideomotor, precul11
rezida in: §i utilizarea unui set de intrebari la care pacientul nu poate sa raspunda
- Utilizarea conversaliei uzua1e care conline sugestii indirecte de decat prin DA; exemplu: "ili aduci aminte de perioada dnd aveai 10
intrare in transa. ani §i 1i se intfunpla sa vezi cum plutesc norii pc cer?"; "au fost
- Folosirea confuzici ca tehnica ce sparge tiparele §i sistemul de perioade in copilaria ta cand nu §tiai precis de ce ai llicut un anurnit
referinla obi§nuit ale pacientului. Incerdind sa unnareasca instruqiu- lucru'?"; "ili anunte§ti drumul parcurs asilizi pana la cabinet?". Prin
nile ambigue date de terapeut, emisfera eerebrala dreapili se activeaza, astfel de intrebari la care pacientul nu poate sa raspunda decat prin
ceea ce are drept rezultat modificarea sistemului de imagini §i a DA apare setul mental de raspunsuri pozitive pc care Ie va da §i in
funqionarii diverse10r modalitali senzoriale. continuare, pacientul fiind astfel silit sa coopereze.

122 123
Obiectivul acestci psihoterapii consHl in incurajarea comportamen- mul care funqioneaza atat la niveI con§tient, cat ~i subcon§tient ~i se
telor cent rate pe scop, care sunt in acord cu nevoile interne ale su-
exprima simbolic prin structurilc lingvistice utilizale de pacient.
biectului: hunastarea fizidl §i psihica, interaqiuni sociale henefice. Tehnici concrete de in\aturare a simptomului ce apartin psihotera-
Pe baza principijlor psihoterapiei ericksoriene a luat na§tere psiho- piei strategice:
terapia strategidl a \ui Haley. Psihoterapia strategidl include acele de- - Utilizarea simptomului - aceasta tehnica nu neaga existcnta
mersuri psihoterapeutice in cadrul carora terapcutul i§i asuma respon- simptomului §i nici dreptul pacientului de a-I avea. Exemplu: in cazul
sabilitatea de a dirija pacientul §i-i propune modalitali concrete de unui pacient psihotic delirant ce se credea Isus, Erickson a recomandat
realizare a schimharii. Principiile psihoterapiei strategice au fost o terapie ocupationala in meseria de dulgher; unui pacient cu dureri
enunlate de Nixon in 1979: cronice i s-a recomandat angajarea In discutii §i prelegeri cu privire
- Terapeutul are nevoie de un motiv pentru toate demersurile sale. la durere.
e1 define§te prohlema, planifidi interventia, evalueaza consecinteIe, ac- - Tehnica programului sau a orarului - prin intennediul acestei
cepta responsabilitatea tratamentului - toate accstea in timp ce neaga tehnici, pacientul primqte In mod indirect dreptul de a-§i controla
ca ar avea vreo responsabilitate pcntru moditicariIe aparute in com- simptomul; exemplu: "maine seara 1ntre 8 ~i 9, la alegerea ta, timp
portamcntul pacientului. de 10 minute 0 sa ai 0 durere in tot capul ~i nu doar in zona cerei,
- Terapeutul trebuie sa identifice stilul cognitiv al pacientului, mo- a§a cum se intfunpIa de obicei."
dul \ui de percepere a realiililii §i ratiunile complexe care detennina - Invatarea pacientului cum sa-~i foloseasea mai bine simptomul
mentincrea simptomului. pentro a obline bcneficii secundare; exemplu: unui copil enuretic, te-
-- Terapeutul trebuie sa fie con§tient de faptul ca un comportament rapeutul i-a spus ca nu trebuie sa urineze in pat decat atunci rand vrea
simplomatic are un caracter circular §i repetitiv. sa-§i enerveze mama, atragandu-i atenlia asupra lui.
- Se considera ca pacientii sunt motivali sa se schimbe, ca dovada - Tchnica programarii simptomului. In stare de hipnoza se poate
venirea lor la psihoterapic, dar motivatia poatc sa nu fie cea pe care programa timpul rand va disparea simptomul, se poate negocia inten-
o atirma sau gandesc ei. sitatea lui sau se poate mula un simp tom dintr-o parte a corpului 1n
- De§i pacientul a afacut incerdlri rcpetate de a-~i rezolva singur aha. Pacientul are posibilitatea sa comunice prin tehnica scrisului au-
tomat cat va dura simptomul §i cand va disparea.
problema, acestea au c~uat. Terapcutul trcbuic sa manifcste inlclegere
§i sa incurajczc accste eforturi. In plus, multi pacienli simt nevoia sa-§i - Oferirea unei alternative mai rele decal simptomul. r sc propune
spuna istoria vietii. Ascmenea manifestan trehuie incurajatc de tera- pacientului sa-§i provoace declan§~U"easimptomului, ceea ce-i confera
peut pentru ca elc ofera posibilitatea familiarizarii cu simbolisitica ver- un anumit control asupra acestuia, cu menliunea ca subiectul trebuie
sa fie pus in situatia de a-I abandona. Exemplu: unui pacient cu in-
hala a pacientului, cu modul lui de a vedca luerurile §i eu eomporta-
mentul sau. somnie, terapeutul ii propune ca in noptile in care nu poate sa doarma
sa ceruiasca parchetuL
o prohlema importanta a acestor terapii 0 eonstituie depa§irea re-
zistentelor paeientului. Se observa ca terapiile prca directc pot deter-
scopuri: a) simptomul poate fi trait la nivel comportamental rara {ec-
mina activarea mecanismelor de aparare §i a rezistentelor. In schimb,
teIc - psihologice
Prescrierea care
simptomului
il insotesc(directa sau indirecta)
de obicei (anxietate, - depresie,
are unnat~ele
Jlpa-
o abordare indirecta vadc§te respect fata de problema pacientului, fata bilitate); b) simptomul poate fi experimentat 1n plan psihologic lara a
de simptom §i motivele mentinerii acestuia. Psihoterapia strategica este ti realizat efectiv in plan comportamental. Prcscrierca directa a sim-
o terapie indirecta caracterizata prin faptul ca utilizcaza chiar simpto- ptomului ii ofera pacientului posibilitatea de a-I controla: "poate ca
124
125
mai ai ceva de Invalat de la vcchea dumita1e depresie, a§a ca este bine Terapeutul trebuie Insa sa fie atent ca aceasta tehnica sa nu conduca
sa 0 simli aceasta saptamana".
la 0 profectie autolmplinita.
- Tehnica reintrepretarii - psihoterapeutul abordeaza suportiv pa- - Incurajarea reactiei prin frustrarea ci - se Incurajeaza un anumit
cientul §i Ii ofera interpretari ale unor mecanisme subcon§tiente care comportamcnt prin fonnulari care contravin comportamcntului rcspec-
stau la baza apariliei §i fonnarii simptomului. Exemplu: "Se pare ca tiv. Exemplu: "Mi-ai spus ll1ultc lucruri despre tinc, dar ll1i-ai ascuns
durerea dumitaIe de la umar ascunde multa nemuI1U1nire. De§i pari ceva. Vreau sa nu-mi spui acel lucru decat atunci cand vei fi pregatit
fericita ca te casatore§ti, de fapt c§ti ambi valenta." s-o faci."
- Tehnica c3§tigarii simpatiei pacientului. Erickson 0 denume§te - Substitutia de simptom - se citeaza cazul unui candidat ce-§i
tehnica flatarii si are drept scop de a-I face pe pacient sa-§i priveasca pregiltea teza de doctorat §i a facut un blocaj sever (el nu putea sa
simptomullntr-o lumina noua. Exemplu: " Doamna, de§i ave1i 90 kg, citeasca nimic In legatura cu teza). Erikson In hipnoza a negociat cu
modul de dispunere a grasimii va poate face sa pareli sexy." La aceas- subcon§tientul pacientului care a pem1is ca ori de dite ori acesta des-
ta se adauga §i tehnica sublinierii unor asemanari pacient - terapeut chide 0 carte 1egata de teza sa-i an10rteasca degetul ll1ic de la mana
(,,§i mie mi s-a Intamplat acela§i lucru"). stanga."
- Tehnica provocarii. Se aplica In cazulln care pacicntul vine la - Utilizarea sill1bolurilor §i ritualilor In psihoterapie - sugerarea
psihoterapie, dar nu pare destul de motivat pentru a se schimba (exem- schimbarii lara diseutii deschise cu pacientul Ii da acestuia iluzia ca
plu: "ma Intreb daca vei fi In stare sa faci cu adevarat acest lucru?"). detine controlul asupra situatiei §i ca el estc cel care lucreaza asupra
- Tehnica similitudinii de cazuri. Se aplica In situa1ia In care pa- lui. Haley citeaza cazul unei paciente cu halucinatii chinestezice. In
eientul este rezistent la psihoterapie. Se poate aranja cu un coleg te- hipnoza, pacienta a relatat ca este convinsa de prezenta tatalui decedat.
rap cut ca acesta sa intre In cabinet sau sa sune la te1efon pentru a In acest caz, tcrapeutul a indicat practicarea unui ritual re1igios. Haley
discuta un caz similar eu cel al pacientului. Astfel, pacientul prime§te men1ioneaza §i cazul unci paeiente eu dureri mari §i erampe prell1ens-
feed-back-uri directe prezentate indirect, creindu-i-se iluzia ca ideile truale, lara cauza organica. In acest caz, terapeutul care a intuit ca
rcferitoare la schimbare §i noile solulii Ii apartin lui, nu terapeutului. pacienta dore§te In mod incon§tient sa atraga atentia asupra sa, a re-
- Strategia "terapeutul este foarte ocupat" - aceasta mare§te ex- comandat pacientei urmatoare1e: "eu doua zile Inainte de ciclu sa-§i
pectatiilc pacientului care I§i da sean1a de faptul ca terapeutul lui este cumpere 0 rochic ro§ie foarte frumoasa pc care sa 0 poarte In prima
foarte bun §i foarte solicitat. Terapeutul fixeaza Intiilniri la ore §i zile zi a ciclului. Terapeutul i-a mai dat §i instruqiuni cu privire la maehiaj
dificile (de exemplu: duminica la ora 7). §i coafura. In mod surprin:zator, simptomele au disparut ca prin farmec."
- Tehnica temelor pentru acasa §i a exercitiilor diticile aplicabila
mai ales pacientilor foarte rezistenti. Terapeutulli poate cere pacien-
6.2. Hipnoza 'in psihoterapia de familie
tului sa scrie istoria vietii cu multe detalii sau 11 poate supune la teste
lungi §i plictisitoare de mai multe ori pe zi.
Psihotcrapia de familie a debutat In 1950 ca mi§care terapeutica
- Incurajarea recaderilor - daca pacientul a progresat prea repede independenta. Unii autori II eonsidera ca precursor pc Freud (care I-a
§i terapeutul banuie§te ca s-ar putea produce 0 recadere, el Ii da ur-
implicat pc lata In tratamentul fobiei rata de cai la un copil), altii pe
matoarelc instructiuni: "N-ai mai suferit de muM vreme de depresie. Fluegel §i Adler (s-au ocupat de problemele neuropsihiatriei infantile,
Poate ar fi bine ca saptamana viitoare sa fii deprimat timp de 0 ora la §edintele de psihoterapie tiind prezenti §i parintii). Dar preocuparile
pentru ca este posibil sa mai ai ceva de Invatat de la depresia ta." lor s-au Indreptat mai ales asupra modului In care familia influenleaza
126
127

_____ 1
individul §i nu asupra [amiliei ca sistem. Actuala psihoterapie de fa- altul (bio-feed-back negativ) §i Ii Impiedica sa-§i exteriorizeze propriile
milie pledeaza pentru 0 abordare mai holistica, afinnilnd existenta unor conflicte (acestea presupune un bio-feed-back pozitiv potential).
influente reciproce intre membrii familiei. Utilizarea hipnozei in psihoterapia de familie po ate detennina 0
Bateson 1986 este de parere ca aceste interactiuni din familie sunt stare de calm in familie, eei implieati eon§tientiziind faptul ea 0 stare
ilustrate §i de situatiile extreme (exemplu: canel un membru al familiei mai bun a poate fi atinsa prin explorarea meeanismelor ee stau la
schizofren incepe sa sc simta mai bine, un alt membru al fami11ei va funetionarii sistemului §i prin solutionarea eonflietelor, prin ajutarea
membrilor familiei sa formuleze noi optiuni in sfera eomportamentala
avea probleme).
§i sa intareasdi aeeste oPliuni. Toate acestea due la stabilirea unui nou
Psihoterapia de familie este putemic inllucntaili de teoria generala
eehilibru al sistemului familial. Kramer (1968) deserie patm stiluri de
a sistemelor in sensul ca ea de1'ine§te familia ca pc un ansamblu de
baza ale interaetiunii familiale:
clemente (indivizi) at1ate In interactiune.
a) Familia care face front eomun, casatoria este armonioasa la nivel
Cilnd abordam familia trebuie sa avem in vedere unnatoarele sub-
manifest, terapia fiind indicaili pentru ca unul din eopii este simpto-
sisteme:
matie. Freevent in eadrul aeestui tip de interaetiune familiala se ur-
1. Intrapersonal - subdivizat didactic In sistcme1e instrapsihic §i
mare§te rezolvarea problemei eopilului rara sa se supuna §i restul fa-
somatic.
miliei la terapie.
2. Interpersonal - cuprinde amunite subcomponente: a) cuplul -
b) Mariajul supraadeevat - subadeevat reprezinili tipul de relatie
fiecare partener aduce i'n relatia interpesonala istoria vietii sale, ne- in eadrul careia unul din membrii euplului detine 0 pozitie superioara.
vrozele, prob1eme1e somatice. Toate acestea inlluenteaza modul de in- partenerul eu pozitie inferioara are simptome, iar eel eu pozitie supe-
teractiunc dintre cei doi partencri care unnaresc aUlt mentinerea pro- rioara este sanatos. Ciind eel dintai incepe sa s~ simta bine, relatia eu
priului echilibru, cat §i pc cel al cuplului; h) copiii - care au propriul eelalalt partener devine ineordaili.
lor sistem ce interaqioncaza cu ficcare parinte In parte si cu cupIul c) Mariajul eonflietual, caraeterizat prin conflict §i lupta desehisa.
In ansamblu. La acestea sc adauga §i interactiul1ea cu ceilalti copiii §i Conflietul poate servi pentm mentinerea apropierii ~i interaetiunii in
cu sistemul intrapersona1. eadrul eareia membrii cuplului se simt eonfortabil. In plus, eonflietul
3. Societatca - intcraqioneaza §i exercita presiuni asupra tuturor mai poate fi utilizat pentru evitarea situatiilor caraeteristiee marlajului
tipurilor de rdatii. supraadeevat.
Deci, fiecare sistem interactioneaza §i exercita presiuni asupra tu- d) Mariajul de tip mixt eombina doua sau mai multe din tipurile
turor tipurilor de relatii. de interaetiune descrise anterior.
Astfel, fiecare sistem interaqioneaza cu cclelalte, la diverse l1ive- Stilurile de baza functioneaza in direetia mentinerii homeostaziei
luri, prin mecanisme de bio-feed-back ncgativ (care contribuie la sistemului familial, care manifesta rezistenta la sehimbare.
mentinerea homeostaziei sistemului) §i bio-fced-back-ului pozitiv Psihoterapia de familie i§i propune sa ajute familia prin membrii
(actiuni de fuga din sistcm). ei, sa ajunga la un nou mod de homeostazie care sa fie in aeo.rd eu
Exemplu: un adolescent cc consuma droguri are 0 interrelatie ba- scopurile de vialll §i nevoile membrilor familiei.
zata pe bio-feed-hack pozitiv ell parintii care 11face sa se izolele tot Spre deosebire de grupul supus psihoterapiei, membrii familiei se
mai mult de ei. EI utilizeaza drogul pentru a se stabiliza intrapsihic. afla aproape tot timpul impreuna. Deei este evident ea Ie vine greu
(bio-feed-back negativ) §i pentru a-§i consolida relatiile cu colegii. sa inlature barierele, sa se ineurajeze reeiproe, sa-§i elimine inhibitiile
Comportamentul lui Ii face pe pannti sa se simta mai legati unu1 de §i apoi sa revina la eomportamentul de acasa. In aceste eonditii, sin-

128 129

----- I .
gura modalitate de a face fala avalan§elor de stan afective 0 reprezinta natale§te dispozilia acestora; ii face ca deseopere noi informalii refe~
disocierea celor doua situalii: cea de psihoterapie §i cea de viala co- ritoare la sine §i ceilalli §i sa-§i rezolve mai bine problemele.
tidiana. Hipnoza ca fenomen regresiv detern1ina activarea meeanismelor
Dupa Braun (1978, unul din scopurile principale ale hipnozei in empatice, ceea ce duce la cre§terea §anselor de transfer §i contratrans-
terapia de fanlilie este acela de a oferi familiei posibilitatea unei ex- fer. Grupul fanlilial 11 vede pe terapeut ca pe un tata omnipotent §i
perienle agreabile - relaxarea. Dupa Braun, experimenHind impreuna detestat, ceea ce duce la reactivarea rezistenlelor la hipnoza. Adesea
relaxarea, membrii familiei pot capata mai muM ineredere unii in allii. aceasta activare apare prin rotatie la toli membrii fanliliei. In cazul
In plus, experienla hipnotica ii poate ajuta pe membrii familiei sa intre unui transfer pozitiv, normele interne ale fanliliei referitoare la apro-
in acord eu ei §i cu ceilalti, sa devina mai reeeptivi fala de problemele pierea afectiva pot fi destructurate. De aceea, de regula trebuie sa se
partenerilor lor (daca un membru al familiei are dificultali de expri- mearga pe linia oblinerii alianlei psihoterapeutice in triunghi:
mare a sentimentelor, celalalt 11 poate ajuta exprimand ill locul lui
T = terapeut
sentimentele). Se constata ca nu exista contraindicalii absolute ale hip-
nozei in psihoterapia de familie, ci doar unele relative eare lin de
MI, M2 = membrii familiei
abilitatea hipnoterapeutului §i de cuno§tinlele lui in domeniul psiho-
terapiei de familie. In acest sens, hipnoterapeutul trebuie sa fie gata In cursul inductiei hipnotiee, adesea chiar terapeutul intra In hip-
sa faca fala unor informalii nea§teptate sau unor abreactii puternice noza ceea ce Ii mare§te receptivitatea, tendinlele de tip regresiv §i duce
pentru ca relaxarea conduce la sl3.birea barierelor §i cenzurii. EI trebuie la crqterea §anse1or contratrasferului. Inaime de a realiza inductia hip-
sa §tie ca se pot produce regresii de varsta spontane la copii in prezenla notiea terapeutul, cu ajutorul interviului prehipnotic, obline date deta-
parinlilor (panntii par sa devina un stimul care faciliteaza regresia). liate asupra problemei-simptom, inlatura anxietatea pacienlilor in ra-
Terapeutul trebuie sa manevreze aceste fenomene §i sa ramana calm port cu hipnoza (mai ales a fricii de pierdere a autocontrolului). In
§i stapan pe sine. EI utilizeaza relalia hipnotidi pentru a-i face pe cursu I interviului prehipnotie, terapeutul trebuie sa inleleaga tipul de
eeilalli sa··§i pastreze ealmul in timp ee el lucreaza eu un membru al contact psihic dintre membrii familiei §i tipul de contract dintre fiecare
familiei care prezinta simptomul principal. membru §i terapeut. Contactul psihic este un tip de interactiune psi-
o aM eontradielie relativa a hipnozei in psihoterapia de fanlilie hologica asemanator celui din analiza tranzaelional3..
are in vedere struetura de personalitate a paeientului. Nu se reeomanda Terapeutul trebuie sa furnizeze familiei informatii referitoare la
utilizarea hipnozei la pacienlii isterici sau borderline. In aceasta si- hipnoza, la modul cum actioneaza ea §i la posibilitalile de aplicare in
tualie, prezenla fanliliei aecentueaza riseul §i po ate precipita de- psihoterapia de farnilie.
c1an§area unei crize. La pacienlii borderline riseul cel mai mare este Este necesar ca terapeutul sa ia anunlite masuri de precaulie: per-
dec1an§area de reactii psihotice atunci cand mecanismele de aparare soanele aflate in confliet sa stea cat mai departe una de aha, iar cele
ale ego-ului sHibesc iar materialul refulat iese la suprafal~L Un alt risc mai anxioase sa fie a§ezate langa terapeut.
11constituie abandonarea terapiei datorita interpretani eronate a unei Etapele hipnoterapiei sunt:
reIalii hipnotiee mai apropiate, sau aparilia unor relalii transferentiale - Induclia hipnotidi - focalizarea atentiei §i intrarea terapeutului
cu 0 intensitate prea mare. in rezonanla cu paeientii, mai ales cu cel eu probleme.
In afara aeestor eontraindieatii relative, hipnoza i§i demonstreaza - Adancirea transei.
utilitatea ajutand familia sa devina mai empatica §i sa-§i dinlinueze - Faza terapeutica propriu-zisa - se folose§te de regula tehnica
conflictele: spore§te increderea reciproca a membrilor familiei; imbu- imaginaliei dirijate pentru a detern1ina aparilia unor informalii sau pen-
130 131
tru a obtine anumite modifidri de eomportament (exemplu: imaginatia Pentru familia care face front comun se recomanda utilizarea unei
dirijata pentru exersarea autoafirmarii In eadrul interaetiunilor din fa- tehnici de relaxare care Ii va determina pe membrii familiei sa se
milie). relationeze mai bine §i va reduce reactia de aparare. Un asemenea tip
- Faza finaHi - euprinde de regula sugestii posthipnotice care pot de familie va deveni mai capabila sa-§i exprime ostilitatea mascata.
fi diferite pentru fieeare membru al familiei sau pot fi identice pentru De exemplu, acestei familii i se poate cere sa-§i imagineze In hipnoza
toata familia. ca se aflli pe 0 nava spatiaHi care are 0 anumita misiune. Nava intra
- Faza de proeesare psihoterapeutiea - de§i indirect legata de hip- Intr-un nor de meteoriti, calculatorul se defecteaza, astfel ca echipajul
noza este 0 etapa importanta pentru di In eadrul ei se diseuta eu pa- este nevoit sa se mtoarca fua sa-§i fi mdeplinit misiunea. In aceste
cientul §i eu familia lui. Pacientul afla ee anume s-a obtinut m hipnoza conditii, capitanul trebuie sa explice cine este de vina. La aceste ima-
§i ee sehimbari se a§teapta de la el pentru §edinta viitoare. Terapeutul gini, membrii familiei pot oferi fantezii referitoare la modul In care
11 ajuta pe pacient sa integreze informatia din hipnoza In realitatea familia face fata stress-ului, cum se realizeaza cooperarea, asumarea
eotidiana. Exista mai multe modalitati de abordare: a) se poate luera responsabilitatii, cine este culpabilizat.
individual eu unul din membrii familiei (eel eu probleme); se induce Pentru mariajul supraadecvaUsubadeevat pot fi folosite sugestii di-
transa §i i se sugereaza paeientului sa luereze asupra propriei probleme reete sau indireete de Intarire a ego-ului partenerului subadeevat. In
§i sa interactioneze ell eeilalti membri ai familiei aflati In cabinet; b) aeela§i timp, partenerului supraadeevat i se va da de Inteles ea §i el
se poate luera eu toata familia odata, dar demersul este difieil pentru poate deveni vulnerabil. In cazul partenerului subadecvat se poate re-
ea terapeutul trebuie sa fie eapabil sa eontroleze simultan reaetiile mai curge §i la psihoterapie asertiva In hipnoza. Prin tehnica imaginatiei
dirijate, rolurile celor doi parteneri pot fi inversate astfellndl.t fiecare
multor persoane (deci sa controleze niveluri §i moduri diferite de in-
teractiune) . sa trliiasca starile §i sentimentele celuilalt. 0 alta tehnica utila In psi-
Tehnica eea mai potrivita penfru luerul eu toaHi familia este in- hoterapie 0 reprezinta antrenarea In stare de hipnoza a ego-ului ideal.
ductia prin relaxare progresiva. Dupa inducere se utilizeaza tehnica De Indata ce pacientull§i elaboreaza propria imagine, a§a cum dore§te
sa fie, i se sugereaza ca aceasta imagine, i se va Intipari m memorie
imaginatiei dirijate. E neeesar ea toti ceiprezenti sa se concentreze
pentru mai tarziu. Apoi i se cere sa-§i creeze propria imagine reala.
asupra aceluia§i lucru. Se poate sugera eoneentrarea pe un cer albastru
Se observa ca, de regula, pacientul se situeaza mtre cele doua imagini.
pe care plutesc nori (pentru pacientii copii) sau sugestia cli ur:maresc
programul TV preferat. 0 alta tehnica utila este eea a regresiei de EI poate fi Invatat sa priveascli mental ambele imagini §i sa se iden-
tifice alternativ cu fiecare dintre ele. Prin acest joc al identificarii,
varsta pentru aducerea la suprafata a psihotraumelor trecutului. Aceas-
pacientul poate sa ca§tige un sentiment de autocontrol §i libertate in-
ta tehnica da posibilitatea celorlalti sa trliiasdi plenar experienta celui
terioarll.. Un alt factor important In psihoterapie sunt feed-back-urile
regresat.
care vin din partea familiei. Prin imaginatie dirijata se determina
Tehnica imaginatiei dirijate aplicata familiei ca Intreg poate con-
cre§terea empatiei familiei fata de membrul considerat ••tapul
tribui la 0 h1ai profunda trliire a unor experiente comune §i la realizarea ispa§itor".
unei mai marl apropieri §i mcrederi Intre membrii familiei. Aceasta
Pentm familia de tipul mariajului conflictual, hipnoza poate servi
poate fi utilizata pentru a putea lucra asupra problemei unui membru la spargerea cercului vicios, membrii familiei fiind Invatati sa traiasca
al familiei §i pentru a-i ajuta pe ceilalti sa seidentifice cu celln cauza
o stare de lini§te interioara In prezenta celorlalti. Tehnica imaginatiei
(exemplu: pacientul fobic respins de familie). Tehnica imaginatiei di- dirijate este utila sub doua aspecte: a) familiei i se cere sa-§i imagineze
rijate se poate utiliza pentru problema sa concomitent cu ceilalti. cum ar fi dadi nu ar exista conflictul §i b) dimpotriva, terapeutul poate
132 133
necesitatii restructurarii functiei cognitive, restructurarea realizata prin
crea in stare de hipnoza contlicte atat de puternice, indit membrii
antrenarea unor abilitati cognitive care sunt formate, dezvoltate, im-
farniliei sa se sperie sau sa se plictiseasca de cleo
plementate in stare de relaxare profunda sau hipnoza.
Hipnoterapia in situatiile de criza familiala:
- La moartea unui membru al familiei - reactiile emotionale ale In conformitate cu modelul teoretic al terapiei cognitiv-expe-
rientiale, functionarea sistemului psihic uman (SPU) este in acela~i
celorlalti membri inregistreaza doua faze: a) faza acuta - dominata de
timp dinamica §i integrativa. Modelelor lui Mooney, care postuleaza
sentimentul negarii realiti'ilii.In aceastll.situatie familia are nevoie de
interactiunea in prototip organism-mediu ~i a lui Elis, care leaga cog-
ajutor pentru a putea avea acces la sentimente1e legate de pierdere.
nitia de emotie, Tossi le-a adaugat inca doua trepte: raspunsurile fi-
Experienla hipnotidi poate reprezenta un factor unificator, iar uncori
ziologice ~i cele de tip comportarnentaL Deci, persoana apare ca un
simpla inductie hipnotica este suficienta (tehnica imaginatiei dirijate
sistem deschis in interactiune cu mediul, eul constand dintr-un set de
este mult prea stressanta); b) faza cronica - terapeutul poate interveni
operatii cognitive, afective, fiziologice ~i comportamentale raportate
cu sugestii directe de reducere a reactiilor depresive ~i reconstruirea
unor obiective de viata. la mediul natural ~i social cat ~i la obiecte realc sau imaginare. Autorii
_ Pensionarea - aceste eveniment poate ~i trebuie sa fie trait afec- acestui sistem terapeutic sunt de parere ca oamenii interactioneaza atat
tiv. EI determinll un dezechilibru in functionarea sistemului familiaL cu conditiile interne (reactii corporale, senzatii sau imagini proprii),
cat ~i cu cele externe. Modelul sugereaza ideea ca un raspuns emotio-
Cuplurile ce functionau bine anterior sunt acum puse in stiuatia de a
nal nu are sens decat daca este legat de evenimente externe, evaluan
interactio~a mai mult. Hipnoza poatefi utilizata pentru a-I face pe cei
doi parteneri sa accepte piederea, modificarea stilului de viata ~i sa cognitive ~i modifican produse in functionarea psihofiziologidi a or-
devinll mai receptivi la comunicare. Un rol important are ~i modifi- ganismului.
carea ierarhiei de valori a pacientului prin sugestii de tipul: "vei des- Operatiile cognitive sunt reprezentate de interpretari, aprecieri, ati-
tudini ~i credinte ale subiectului referitoare la evenimentele externe.
copen 0 mare placerein planificarea unei call1toriiimpreunll cu solia
ta"; "ai meritat dreptul ce a te odihni, drept pentru care ai muncit Acestea formeaza un set cognitiv care include 0 serie de strategii co-
toata viata" .. gnitiv-simbolice (exemplu: disoeiere-asociere; atenlie se1eetiva-nea-
- Situatiile de divort - Framo (1977) susline cll scopul terapiei. tentie, negare, reprimare, proiectie, giindire logic critica, giindire- di-
rezidli in sprijinirea partenerilor pentru a se desprinde de vechea lor vergenta, imaginare, distorsionare, abordare destruetiva-abordare con-
relatie cu demnitate ~i a ca~tiga libertatea de a se angaja in noi relatii structiva, evitare). Acest set de raspunsuri este asociat eu un set de
cu minimum de daune pentru ego-ul propriu, partener ~icopii. Hipnoza raspunsuri afective traind anxietate, frustratie, vinovatie, depresie.
poate contibui la atingerea acestui obiectiv prin mecanisme de proiec- Activarea emotionala determina reactii fiziologice: hipertensiune arte-
tare in viitor ~i prin actiuni sugestive asupra situatiei de pierdere. riala, vasoconstrictie, hipersecretie gastrica, oscilatii ale ritmului res-
pirator, hiperhidroza etc. Ciind aceste raspunsuri fiziologice dureaza
prea mult se produc perturbari ale sistemului de aparare a organismului
6.3. Psihoterapia cognitiv-experientiala in stare de hipnoza ~i are loc scaderea rezistentei generale cu posibilitatea producerii de
tulburari nevrotice sau boli psihosomatice. Reactiile afective, cogniti-
Terapia cognitiv-experientiaHi,denumita ~iterapia rationala in trep-
ve, fiziologice se exprima in raspunsuri comp011amentaledeschise sau
te, a fost pusll la punct la Tossi ~i Marzlla in 1975. Aceasta terapie
implicite. Aceste raspunsuri vor influenta comportamentul viitor al su··
acordll prioritate controlului cognitiv asupra functiilor afective, com-
bieetului (deci, aceasta terapie are 0 clara tenta behaviorista).
portamentale ~i fiziolggice ale organismului. Ea pleaca de la ideea
135
134
Un concept important al terapiei cognitiv-experientale este acela Mooney, Rudy §i Lewis (1975) propun un model de terapie co-
de restructurare cognitiva. Autorii arata ca restructurarea cognitiva este gnitiv-experientiala in tratamentul hipertensiunii arteriale. Inductia hip-
mai u§oara in stare de hipnoza pentru ell hipnoza reprezinta urmatoa- notica prop usa de autori presupune utilizarea unei tehnici de relaxare
rele avantaje: musculara pornind de sus in jos, de la mu§chii fruntii, obraji, maxilare,
- maximizeaza posibilitatile subiectului de a-§i orienta atentia asu- gat, ceata, brate pana la picioare. Ca adjuvant autorii recomanda fo-
pra unor procese desta§unite in afara pragului con§tiintei; losirea unei tehnici respiratorii cu sugestii de tipul: "Inspiri relaxare,
- atenueaza influenta factorilor de distragere §i faciliteaza expiri tensiune, incordare". Dupa inducerea relaxarii, transa se apro-
invatarea; fundeaza prin numarare de la I la 25, iar dupa adancirea transei i se
- asigura posibilitatea integrarii functiilor corticale §i subcorticale. dau subiectului urmatoarele instructiuni: "In relaxare oamenii pot gan-
In cadrul terapiei cognitiv-experientiale, restructurarea cognitiva di mai bine unele aspecte legate de propria lor existenta.
are loc in §ase etape: In aceasta stare ei sunt capabili sa vada imagini vii §i sa traiasca
1. Con§tientizarea - presupune discriminarea pe care 0 face su- sentimente mai putemice cu pri vire la evenimentele prezente, trecute
biectul intre comportamentele dezadaptative §i cele adaptative. §i viitoare. In relaxare sau in hipnoza putem lua contact cu ganduri §i
2. Explorarea - pacientul este invatat sa experimenteze ideile su- experiente de care altfel nici nu ne dam seama. Starea hipnotica e 0
stare de concentrare care ne ajuta sa ne extindem autocontrolul mental.
gerate de catre psihoterapeut.
Pentru ell hipnoza determina 0 stare de concentrare §i de con§tientizare
3. Acceptarea schimbarii.
de nivel superior, ea poate ajuta mintea noastra sa functioneze mai
4. Implementarea schimbarii - presupune utilizarea deliberata §i
bine §i sa obtina un autocontrol mai bun asupra gandurilor, sentimen-
constructiva de catre pacient a noilor abilitati cognitiv-comportamen-
telor, reactiilor fiziologice §i comportamentale, astfel incat este bine
tale achizitionate in timpul psihoterapiei.
sa continuati sa va relaxati. Pe masura ce dispare starea de tensiune
5. Intemalizarea - presupune integrarea ideilor constructive a sen- yeti observa cum mintea §i trupul opereaza ca un intreg la un nivel
timentelor pozitive §i a raspunsurilor fiziologice §i comportamentale mai mare de integrare."
adecvate in sistemul ego-ului pacientului.
Acest instructaj §i inductia se realizeaza dupa interviul clinic in
6. Stabilizarea comportamentului - survine atunci cand modifica-
timpul ellruia terapeutul a aflat care sunt aspectele esentiale ale pa-
rile obtinute in timpul psihoterapiei devin 0 constanta a comportamen-
cientului. Urmeaza apoi etapa de con§tientizare (aproximativ trei
tului de fiecare zi al pacientului.
§edinte de terapie). Dupa atingerea transei se cere subiectului sa se
Restructurarea cognitiva are loc mai ales prin tehnica imageriei de concentreze asupra propriilor probleme. EI este instruit sa vizualizeze
tip hipnotic. Pacientul folose§te hipnoza pentru a identifica modurile pe un ecran interior toate evenimentele care reprezinta 0 sursa de di-
sale negative de a gandi §i de a percepe realitatea. Deci, pacientul sconfort personal. Subiectul trebuie sa-§i imagineze, de asemenea, ras-
identifica de fapt ideile irationale §i tipurile de distorsionare cognitiva. punsuri emotionale de orice fel la 0 serie de evenimente: amenintare,
Ulterior, subiectul imagineaza la nivel mental secvente cognitive, frustrare, anxietate etc. Aceste raspunsuri pot sa fie inhibate de regula
emotionale, comportamentaIe §i fiziologice, pozitive. datorita sanctiunii sociale. Apoi subiectii sunt invatati sa se concen-
Inainte de a incepe terapia, psihoterapeutul trebuie sa identifice treze asupra tuturor gandurilor negative pe care Ie au cu privire la ei
aspecte1e psihice §i sociale esentiale ale comportamentului subiectului in§i§i atunci cand se comporta defensiv, neasertiv, agresiv sau anxios.
inc1uzand modelele de gandire, simtire §iraspunsuri sanatoase, dar §i De asemenea, subiectii sunt invatati sa se concentrze asupra simpto-
pe cele dezadaptative patologice. melor psihosomatice sau psihice care. se pot instala. In concluzie,
136 137
obiectivul central al terapiei 11constituie concentrarea §i vizualizarea prim sentimente1e indiferent ce vor spune ceilalti. Voi fi preocupat sa
secvente10r negative de comportament. Deci i se sugereaza subiectului gasesc 0 solutie cat mai buna la problema mea lara ca aceasta sa ma
sa se concentreze asupra ideilor irationale care produc patternuri psi- cople§easca. De fapt, ce catastrofli se va produce daca voi e§ua in
hosomatice de instalare a tulburani (a hipertensiunii arteriale). Autorii aceasta situalie? Cum pot ceilalti sa ma perturbe atat de tare de vreme
prezinta urrnatorul instructaj: "observatii1e au aratat ca atunci cand ce eu nu Ie dau voie? Pana acum am depins de altii care ma aprobau
oamenii traiesc stan afective perturbatoare (furie, ostilitate, anxietate, sau nu, dar nu voi mai fi dependent de ei in ceea ce prive§te senti-
culpabilitate) se produce simptomul: hipertensiune arteriaHl (HTA) mentele §i valorile mele personale. Am valoare pentru mine insumi
care este generat de ganduri1e negative de tipul "Trebuie sa fiu alert macar §i pentru faptul ca exist. Am dreptul sa ma simt din cand in
§i in garda", "trebuie sa fiu gata pentru orice", "nu trebuie sa las pe cand frustrat §i am dreptul sa-mi manifest deschis sentimentele lara
nimeni sa mi-o ia inainte", "nu trebuie sa e§uez", "sunt incapabil sa sa ma autoblamez, sa simt teama sau culpabilitate. Chiar daca unii ma
suport e§ecul"; "daca voi e§ua, ceilalti vor spune ca nu sunt bun de dezaproba, aceasta nu inseamna ca ma resping pe toate planurile ca
nimic §i nu pot suporta idee a de a fi pus Intr-o astfel de situatie". lmi om." Pe masura ce subiectul ia cuno§tinla de posihilitatea elaborani
este interzis sa-mi exprim furia." "trebuie sa fiu foarte competitiv, unui stH de gandire mai rational, el este ghidat sa observe consecinlele
dar oamenii ma sperie". "am nevoie de oameni pe care sa ma hazez, acestui nou stil, concretizate in reducerea tensiunii psihice, irascibili-
dar aceasta nevoie ma face sa ma simt slab §i inferior, astfel incat ma talii, anxietalii, depresiei cu modifidlri fiziologice §i comportamentale
cuprinde furia pc care Insa n-o voi exprima niciodata." corespunzatoare: "Observi cum aceste ganduri mai rationale se aso-
Apoi subiectului i se dau sugestii ca va deveni tot mai con§tient ciaza cu sentimente pozitive care la randul lor fac ca trupul tau sa
de influenta exercitata de idei1e de acest fel asupra propriei gandiri. functioneze tot mai bine. Observi cum corpul se relaxeaza, cum fruntea
Treptat, subiectul va fi ghidat sa se accepte Intr-o masura tot mai mare devine tot mai rece §i cum ai 0 senzatie de con fort psihic. Observi
§i sa exploreze modalitatile de depa§ire a acestor stan. Subiectul este cum mintea devine tot mai limpede §i mai elara, observi cum gandurile
invatat sa retraiasca secvente negative de comportament, sa simta di- pozitive, sentimentele mai bune §i raspunsurile organismului pun ba-
sconfortul §i chiar sa perceapa mecanismul de forrnare al simptomului zele unei metode mai bune de abordare a situatiilor neplacute. Daca
(HT A), simptom care reprezinta 0 consecinta a gandirii irationa1c. Pa- e§ti suficient de concentrat spre interior, vei remarca chiar procesul
cientii sunt instruiti sa opreasca experimentarea §i sa se re1axezc. prin care tensiunea arteriala scade pc masura ce gandirea devine mai
Intr-o etapa viitoare i se cere pacientului sa-§i imagineze modele rationaUL Observi diferenlele dintre secventele irationale §i cele ralio-
alternative de gandire care sa conduca la modifican observabi1c in nale de gandire, simlire §i comportament."
sfera afectiva, fiziologica §i comportamentala. Pacientului i se cere sa Urmeaza apoi 0 faza de explorare (aproximativ trei §edinle de te-
se concentreze asupra ace1ora§i tipuri de probleme, sa incetineasca rapie) in care procedee1e de restructurare cognitiva sunt aplicate §i in
fluxul mental §i sa formulcze un set de ganduri mai rationale §i mai alte situalii relevante din viata subiectului. Se pune accent pe direclio-
mobilizatoare. Spre exemplificare va oferim urmatorul model de in- narea atentiei subiectului asupra conlinuturilor psihice aflate sub pra-
structaj: "Nu imi place ce se petrece cu mine In situalia aceasta §i gul de con§tientizare (conlinuturi amt din trecut, dit §i din prezent).
este important sa vad elar ce se intiimpla exact pentru a putea face Pacientul este Incurajat sa intre Intr-o stare de rc1axare sau hipnoza
fata mai bine situaliei. Rareori este yorba de 0 situatie de viata sau tot mai profunda In timp ce exploreaza diverse secvente cognitive,
de moarte. Situatia nu este chiar atat de grava §i trebuie sa-i fac fata afective, comportamentale §i fiziologice la nivel de antrenament mental.
cu calm §i deta§are. Chiar daca nu voi reu§i pe deplin acest lucru nu Apoi i se dau subiectului sarcini pentru comportamentul real, pre-
Insearnna ca sunt un ratat, un om lara valoare. Am dreptul sa-mi ex- zentate sub forma de sugestii posthipnotice. Urmatorii pa§i ai terapiei
138 139
se refera la decizia de schimbare, la implementarea, internalizarea §i 6.4. Utilizarea terapeutidi a hipnozei la copii
stabilizarea noilor strategii cognitive elaborate (aproximativ doua sap~
tamani). Terapeutul reaminte§te subiectului noul mod de a gandi, fe1ul Grady §i Hoffman (1984 (cil. Wester §i Wester, 1984) sunt de
in care gandurile afecteaza starile emotionale, reactiilc corpora1e, com- parere di in raport eu adultii, copiii manifesta 0 mai mare receptivitate
portamentul §i modul in care demersul psihoterapeutic a adancit la hipno~a. Acest lucru este ilustrat de utilizarea spontana sau delibera-
con§tientizarea avanatajelor unui mod raponal de a gandi. La fiecare ta a hipnozei la sugari §i eopiii mici. Ace§tia se concentreaza pe acpuni
§edinlli, terapeutul ofera pacientului noi exemp1e referitoare la moda- cu caracter repetitiv, monoton: leganatul, suptul degetelor, reveria.
litatile rationale de a-§i analiza problema, cu privire la avantajele ace- Gardner, Hinton, Olnes (1981) au demonstrat experimental ca, co-
stui mod pentru intarirea patternurilor de gandire pozitiva. Aceasta pii sunt mai receptivi la hipnoza decat adultii. Acest fenomen se ex-
intarire a patternurilor de gandire pozitiva se poate face §i in stare de plica prin faptul ca frecvent, copiii sunt angajati in activitati care au
veghe. Pentru exemplificare va oferim urmatorul model de instructaj: legiHura cu fenomenul hipnotic (exemplu: atenpa focalizata, gandirea
"Pe masura ce va concentrap asupra unor idei tot mai raponale, aces- concreta, limitarea testarii realitatii §i alunecarea in fantezie). La toate
tea vor deveni intr-o masura din ce in ce mai mare modul dumnea- acestea se adauga §i interesul copilului pentru noi experiente, intensi-
voastra obi§nuit de a gandi §i reactiona. Transformarea gandurilor tatea mare a trairilor lui afective §i tendinta de refugiere in situatii
iraponale de tipul "nu trebuie'sa las pe nimeni sa mi-o ia inainte" in regresive care, impreuna cu cele mentionate anterior, contribuie la
ganduri mai rationale de tipul "pot ajunge la 0 formula mai eficienta cre§terea hipnotizabilitatii la copii. La nivel interpersonal se observa
de viata, e§ecul nu este un lucru chiar atat de groaznic pentru ca nu dl. toti copiii aceepta mai u§or autoritatea §i exprima mai deschis ne-
exista e§ec pe toate planurile; chiar daca e§uez intr-un domeniu nu voia de ajutor. Majoritatea studiilor experimentale au relevat ca exista
voi deveni neaparat un rataL" Observati ca, pe masura ce va concen- un nive1 mai ridicat de susceptibilitate hipnotidl. situata intre 7 §i 14
trap asupra unor idei mai rationale §i mai constructive, aveti tot mai ani §i ca nu exista diferente importante de hipnotizabilitate Intre baieti
mult tendinta de Ie aplica in viata in rezolvarea problemelor zilnice, §i fete. Multi autori considera ca §i copii de 4-6 ani sunt susceptibili
de a Ie interioriza. Incepeti sa va vedeti pe dumneavoastra gandind la inductia hipnotica cu conditia sa fie utilizata 0 tehnica adecvata de
mai rational, avand sentimente mai constructive, fiind mai calm §i mai inducpe bazata pe activare imaginativa.
eficienl. Aceste ganduri rationale vor atrage dupa sine §i sentimentul Psihoterapeutul care aplica hipnoza la copii are a §ansa mai mare
de bine psihic. Vep continua sa practicap acasa autohipnoza §i yeti de succes daca va primi raspunsuri afirmative la urmatoarele intrebari:
observa ell noile modele de gandire invatate va vor deveni tot mai - S-a stabilit 0 relatie afectiva pozitiva intre copil §i terapeut?
familiare §i se vor dec1an§a automat in noile situapi de viata. In orice - Are copilul un scor cel putin mediu la seale1e de susceptibilitate
situatie stressanta va yeti adresa intrebari de tipul: "ee imi spun mie hipnotica pentru copii?
insumi; cum evaluez situatia; cum ma autoapreeiez." Vep observa ell - Este mai mare ca§tigul obtinut datoriHl. rezolvarii problemelor
abilitatea de a discerne situatiile §i de a oferi raspunsuri adaptative s-a copilului in raport cu beneficiul secundar?
automatizal.' , - Nu are copilul tulburari psihice care ar putea fi agravate prin
aplicarea hipnozei? (epilepsie, schizofrenie)
- Este copilul motivat sa-§i rezolve propriile probleme §i sa par-
ticipe activ la tratament?
- S-a realizat 0 evaluare corecta a etiologiei simptome1or organice
§i s-a instituit tratamentul corespunzator?

140 141
- Este hipnoza indieata ea tratament de baza sau ea tratament ad- eficienta. Dupa 6 ani s-au eonstatat diferente miei din punctul de ve-
juvant? dere al eficientei diferitelor tehnici de inductie.
- Parintii eopilului sunt de aeord? Este favorabila atitudinea pa- Inductia prin antrenarea copilului In joc imaginativ poate lua dife-
rintilor fata de hipnoza? rite forme: "Sa mergem In excursie cu pesoanjul preferat"; "Jucariei
o prima etapa a hipnoterapiei la eopii este aeeea de pregatire, care favorite Ii este somn"; "Hipnotizarea papu§ii"; "Tehniea televizorului
se refera mai ales la parinli. Dupa Gardner (1974) aceasili etapa se interior". Adancirea transei se poate face prin sugestii directe sau prin
subimparte in trei faze: intermediul persoanjelor prieteni ai copilului. Se observa ca foarte
1. Faza de explicare-educare - implica definirea hipnozei in ter- multi copii nu Inchid ochii §i se mi§ca frecvent. Atunci apare Intre-
meni familiari parinlilor, distrugerea mitului referitor la pierderea con- barea daca ei se afla eu adevarat In hipnoza.
trolului, inIaturarea temerilor referitoare la dehipnotizare. Hilgaard §i Morgan sunt de parere ca ace§ti copii se afla In hipnoza
2. Faza de observare - terapeutul ii incurajeaza pe parinli sa ob- §i au denumit aceasta stare pratohipnoza.
serve ce se petrece eu copilul in timpul inductiei hipnotice. In prima Dupa varsta de 6 ani pot fi folosite §i tehnicile c1asice de induclie
§edinla se lucreaza cu copilul singur pentru evitarea inhibiliilor fala hipnotidi: fixarea privirii, coborarea bralului. Aceste tehnici faeiliteaza
de parinli. La §edinla urmatoare, copilul este intrebat daca este de Inchiderea ochilor §i utilizarea imagieriei vizuale cu conlinut relaxant
acord ca parintii sa asiste la §edinta. Majoritatea oopiilor sunt bucuro§i (vizionarea programului TV favont, deplasarea la locul preferat).
sa arate ce au invatat, dar exisili §i copii care nu accepili separarea de Apliealiile hipnozei la eopii au In vedere urmatoarele:
parinti. De aceea, prima inductie se realizeaza in prezenta parintilor. - reducerea durerii §i anexieilitii; in afectiunile acute sau cronice,
De obicei, ace§ti copii accepta separarea de parinti la a doua §edintii· pentru a u§ura suferintele In fazele terminale ale unor boli, in boli
3. Faza de experimentare personaIa de catre parinti a starii hipno- psihomatice (astm), in ehirurgie, stomatologie;
tice. De§i aceasta etapa nu este neaparat necesara pentru succesul hip- - In tratamentul unor deprinderi gre§ite: tieuri, balbism, onicofagie,
nozei la copil, In cazul In care parintele accepta, el traiqte 0 stare de enurezis, encomprezis.
relax are pIacuili. Aceasta stare de relaxare favorizeaza colaborarea din- Terapeutul trebuie sa verifice gradul de hipnotizabilitate al copilu-
tre parinti, copil §i terapeut. lui (se poate face eu ajutorul scalei Standford pentru eopii) §i sa se
Pregatirea copilului variaza in functie de varsili §i de conditia me- convinga daca copilul Intelege termenul de relaxare. In caz contrar, i
dicala a copilului. Intre 4 §i 6 ani se practica inductia hipnotiea prin se explica termenul cu ajutorul unor expresii ca: "lasa-te dus", "te
joc. I se poate spune eopilului ca va Invaia 0 metoda prin care sa fuga simti ca 0 papu§a de dl.ri'a".
de situaliile neplaeute §i sa devina §eful propriului sau corp. Pentru Pentru exemplificare va oferim urrnatorul model de instructaj (dupa
inductie se folosesc povestiri legate de programul TV favorit, de per- Arlene Morgan §i Josephine Hilgaard): "Te voi Invata astazi ni§te
sonaje de basm, de jocuri sau papu§i preferate. In cazul copiilor de lucruri interesante despre imaginatie. Multi eopii spun ea un joe plaeut.
6-10 ani se insisili pe faptul ea hipnoza este 0 metoda care ii va ajuta Iti voi cere sa te gande§ti la diferite lueruri §i yom vedea cum functio-
sa se relaxeze; Ii se spune ea terapeutulli va invata sa utilizeze ima- neaza imaginatia ta. Unii copii I§i imagineaza mai u§or anumite lueruri
ginile favorite pentru a se elibera de team a, durere, pentru a deveni dedt aJtii. Asculili-ma cu atentie §i lasa lucrurile sa se Intample de la
stapani pe senzatiile §i trairile lor. Marea majoritate a copiilor de pcste sine. Stai comod pe fotoliu §i hai sa ne inchipuim diferite lucruri. Te
11 ani inteleg tara multe explicatii ce este relaxarea §i imaginatia. rag inchide ochii pentru ca a§a iti vei putea Inchipui mai bine ceea
Josephine Hilgaard §i Morgan (1978) afirma ca la eopii inlre :\ §i ce ili spun. Acum a§ vrea sa-ti Inchipui ca faci pluta intr-un colac, .
6 ani induetia hipnotica bazaili pe imaginatia dirijaH\ eslc, (~t'.U mai intr-un bazin cu apa ealdula. Ei, cum e? Acum Inehipuie-ti ea plute§ti

142 143
pe un nor alb, pufos, moale. Cum e? Deschide ochii! Te voi invata pIu: mersul la pic-nic). Hai sa ne inchipui ca suntem la pic-nic. In
sa te simti tot mai bine, tot mai relaxat, pentru di a§a iti poti imagina fata noastra e un co§ mare cu mancare. Cum arata co§ul? O'it· e de
mai bine diverse lucruri. Acum eu voi desena 0 papu§a pe unghia mare? Eu 0 sa intind fala de masa galbena pe iarba. De ce nu scoli
degetului meu mare. Hai sa facem una §i la tine! 0 desenezi tu sau ceva din co§ chiar acum? Spune-mi ce faci? Ce mai e in co§ acum?
eu? Vite ce draguta e! Acum ridica mana §i uita-te la papu§a de pe (se continua pana cand copilul se implica total in situalie) (...) Poli sa
unghia ta ascultand cu atentie ce-ti spun. Incearca sa te gande§ti doar traie§ti muIte lucruri interesante daca gande§ti a§a cum li- am spus.
la ceea ce iti voi spune eu. Lasa corpul moale, relaxat, lini§til. ~i Cand ili inchipui ceva foarte tare, lucrul acesta devine ca §i adevarat."
i"l pleoapele se relaxeaza, devin tot mai grele, tot mai grele. Cu cat te
I
uiti la papu§a de pe unghia degetului tau, cu atilt pleoapele devin grele, 6.5. Hipnoterapia in tratamentul tulburarilor anxioase
I
tot mai grele. Incepi sa clipe§ti, sa clipe§ti, clipe§ti tot mai mult §i
asta e bine. Inseamna eli te relaxezi tot mai bine. Continua sa prive§ti Barnet (1985) arata ca anxietatea este 0 teama difuza, lara obiect
papu§a §i sa asculti doar vocea mea. Pleoapele tale sunt gre1e, tot mai bine precizat, adesea insotita de acuze somatoforme: presiune toracica,
grele. Curand ele vor deveni atat de grele, incat nu vei mai putea tine tahicardie, transpiralie, cefaIee, tendinla imperioasa de a urina.
ochii deschi§i. Lasa ochii sa se inchida daca simti ca trebuie sa 0 facio Fobia reprezinta teama cu obiect bine precizat.
Dadi ochii s-au inchis lasa-i a§a! Te simti bine, relaxat, lini§til. Acum
Autorii disting:
voi incepe sa numlir de la I la 10 §i vei simti cum corpul tau se
relaxeaza tot mai mull. Te vei relaxa tot mai mult in timp ce ma a. anxietatea situationala (se apropie mai mult de fobie; frica de
asculti cum numar. I - e§ti tot mai relaxat, tot mai relaxat, te simti examene, anxietate precompetilionala etc.);
atat de bine; 2,3 - tot mai relaxat, tot mai lini§tit, 4, 5, 6 '--e§ti §i mai b. anxietate difuza, persistenta care este de fapt anxietate cronica.
relaxat, §i mai relaxat, pleoapele tale sunt tot mai grele, §i mai grele. Gellhom (1965) considera ca aceasta anxietate cronica se datoreaza
Te simti atat de bine, e atat de bine sa te la§i dus de vorbele mele §i aCliunii repetate a unor stimuli anxiogeni care altereaza sistemul ner-
sa te relaxezi comp1et; 7, 8, 9 - e§ti foarte relaxat, foarte relaxat, e vos autonom producand descarcliri masive de adrenalina.
bine sa te la§i dus de vorbele mele; 10 - (daca copilul tine inca mana Stimulii care produc 0 astfel de anxietate se numesc stresori.
sus, i se da urmatoarea comanda); "Acum lasa mana sa se odihneasca, Pentru ca un eveniment sa se dovedeasca stressant trebuie sa avem
lasa mana sa se odihneasca lini§tita pe fotoliu"; (daca copilul nu a in vedere: natura evenimentului, resursele adaptative de a-i face fata
inchis ochii i se da urmatoarea comanda): "Acum inchide ochii §i §i gradul de adecvare al mecanismelor de aparare ale ego-ului.
relaxeaza-te, lasa ochii sa ramana inchi§i." Daca aceste mecanisme adaptative sunt inadecvate, va apare an-
Pentru copii de 4-6-8 ani care nu se pot relaxa §i nu vor sa inchida
tative. care 11va determina pe subiect sa-§i mobilizeze resursele adap-
xietatea
ochii (copiii foarte mici sau anxio§i) recomandlim urmlitorul instructaj:
"A§ vrea sa-V povestesc cum poate cineva sa-§i foloseasca imaginatia Stressul psihic cronic rezulta dintr-un conflict permanent intre se-
pentru a simti diverse lucruri. ~tii ce e aia imaginatie? ~tii ce inseamna turi de atitutidini §i convingeri contradictorii. De pi Ida, in cazul an-
sa te faci ca...? Nu ti se intampIa sa spui ca tu erai altcineva: zana, xietatii de examen, convingerea incon§tienta este ca studentul va pier-
Fat-Frumos, Tom? Daca ai putea sa faci doar ceea ce iti place, cei ai de examenul, ceea ce va atrage dupa sine dezaprobarea celorlalli.
prefera? Care sunt lucrurile pe care iti place sa Ie faci cel mai mult Aceasta convingere este in conflict cu cealalta convingere conform
pe lumea asta? (se investigheaza interesele copilului, apoi se alege clireia studentul a studiat suficient §i are capacitatea de a promo va
examenul.
activitatea preferata §i i se cerecopilului, sa §i-o imagineze, de exem-
144 145
Ace§ti stresori declan§eaza raspunsuri neuroendocrine mediate de - timiditate;
hipotalamus §i glanda pituitara care, la randul lor, prin intermediul - tendinta de retragere;
hormonului adrenocoritcotrop, stimuleaza activitatea glandelor supra- - .inc1inatia spre masturbare.
renale detenninandu-le sa secrete adrenalina §i cortizon. La adultii tineri anxietatea este asociata free vent cu nivele de aspi-
Ace§ti honnoni produc dectele fizice §i emotionale specifice an- ratie excesiv de inalte §i cu stabilirea unoI' scopuri imposibile. E§ecul
xietatii §i stresului cronic. este asociat cu scaderea autostimei, retragerea in sine §i susceptibilitate
Freud (1926) a considerat initial ca anxietatea reprezinta rezultatul crescuta la stresori din mediu, care produc atat anxietate, cat §i reactii
refularii impulsurilor instinctive. Mai tarziu (1936) cl a inversat re1atia de tip depresiv.
dintre anxietate §i refulare, considerand ca anxietatea este cauza refu- La varstnici anxietatea este free vent asociata cu:
larii impulsurilor inacceptabile. - nemultumire §i suparare refulata;
Homey (1937) considera ca anxietatea se datoreaza reprimarii osti- - teama de a fi abandonati §i de a ramane singuri ii impiedica
litatii copilului care nu-§i poatc pennite sa exprime agresivitatea atata sa-§i exprime deschis nemultUlnirile.
timp cat este neajutorat §i izolat intr-o lume du§manoasa. In anumite limite anxietatea este un fenomen normal pentru ca ea
Rank (1952) considera ca originea anxictatii ar fi trauma suferita transmite ego-ului semnale ca trebuie sa declan§eze mecanismele de
de copilla na§terc, anxietatca de separare fiind prima cxpcrienta afec- aparare.
tiva a noului nascut. Anxietatea cronica este un fenomen patologic pentru ca ame-
Sullivan (1953) considera ca anxietatea rezulta din teama copilului ninlarea este perceputa doar la nivel incon§tient. (Stimulul real anxio-
de dezaprobarea mamei. gen a disparut demult, dar individul pare sa nu fie con§tient de acest
Rado (1962) a aratat ca starea psihica a mamei poate influenta lucru.) Astfel, subiectul crede ca trebuie sa-§i menlina nive1ul sub-
stare a afectiva a ratului asHel incat fricile §i sentimentul de culpabi- con§tient de vigi lenta, ceca ce pc plan con§tient se traduce in anxietate.
litate ale manlei pot constitui cauze primare ale tuturor disfunctiilor Laughlin (1967) este de parere ca anxietatea reprezintil 0 suma a
in sfera comportamentului copilului. tuturor problemelor psihologice ale individului, ea rcprezentand ex-
Reaqia la stres are trei componente: presia unui conflict persistent intre tendinte1e incon§tiente §i solicitarile
a) stimulul; pe care i Ie pune in fala con§tiinta.
b) evaluarea acestuia; Conflictul este reprimat, acesta cauzand, la randul sau, simptome
c) raspunsul emotional §i fizologic la acesta. emotionale, ceea ce produce un cere vicios.
Reactia la stresul cronic variaza, printre altele, §i in functie de Anxietatea este un simptom prezent aproape in toate cazurile care
varsta individului. Astfel, la copii apar mai mult tulburari in sfera se prezinta la psihoterapie:
conduitei ca: - a1coolicii cronici au un nivel de anxietate mai ridicat decat cei
- onicofagie; care beau in mod social (Brown, 1980);
- enurezis; - fumatorii au un nivel mai ridicat de anxietate decM cel considerat
- tulburari de comportament; normal (McCral, 1978);
- suptul degetului. - Celucci (1978) a observat ca existil 0 stransa interrelatie dintre
La adolescenti anxietatea se manifesta prin: anxietate §i prezenla unoI' vise terifiante sau a altoI' dificultati de somn.
- lipsa increderii in sine; Mai mult, Ishizvka (1979) a observat ca un element eomun in ca-
sentimentul inadecvarii personale; drul cuplurilor care ajung la divort il constituie anxietatea prea ridieatil,

146 147
iar Kupfer (1977) a dovedit existenta interrelatiei dintre anxietate ~i
in practica se recomanda practicarea relaxarli §i asocierea practi-
tulbudiri sexuale la ambe1e sexe;
carli acesteia cu stimuli progresiv tot mai anxiogeni (se incepe cu
- ~i persoanele care au tendinta de a se imbolnavi de boli somatice stimuli tot mai putin anxiogeni).
au anxietate mai crescutl:i (inclusiv cancer, Labaw, 1977).
Pentru reducerea anxietatii se mai utilizeaza ~i metode bazate pe
o particularitate interesanta sub aspect psihologic a anxietatii cro- "insight" .
nice consta in nivelul scazut al autostimei pe care il au subiecp.i an- Ellis §i Harper (1975) considera ca anxietatea este bazata rnai ales
xio~i. pe ideea supraevaluarli ~i exagerarii situatiilor periculoase.
Shahi (1978) a observat ca subiectii cu anxietate sdizuta au, de
in majoritatea cazurilor, situatia anxiogena pe care noi 0 apreciem
regula, 0 imagine de sine ridicata. ca "teribWi" nu mai cstc privita chiar a§a la 0 exanlinare mai atenta.
Pestonjce (1979) a constatat ca pacientii cu afectiuni coronariene Hipnoterapia In cazul tulburarilor anxioase implid'i:
au un nivel de anxietate mai ridicat decat subiectii din lotul martor.
Chiar ~i incidenta complicatiilor postoperatorii coreleaza pozitiv cu • Sugestii directe
anxietatea preoperatorie (Lange, 1978).
Sugestiile directe de reduccre a anxietatii sunt §i mai eficicnte dad'i
• Terapia anxietalii (Principii): se asociaza cu tchnica imaginap.ei dirijate .
Lamb (1980) a dcmonstrat rolul psihoterapiei de relaxare pentru a
a) Modificarea mediului (pe cat posibil) pentru a impiedica produ- reduce anxictatea pacicntilor care se adresau imui cabinet de stoma-
cerea unor noi evenimcntc stresante, respcctiv: logic.
- schimbarca locului de munca;
Santon (1978) a demonstrat ca doar simpla relaxare obtinuHi In
- rcducerca Incarcaturii de efort etc.
unna unci inductii hipnotice, rara nici 0 sugestie, relaxare in care su-
b) Modificarea interpretarii !ji modului In care individul evalueaza hiectul a ramas timp de 0 jumatate de ora, a avut efecte pozitive In
situaliile. Accasta modificare de atitudine Ii va face pe oameni rnai reducerea anxietatii subiectilor.
putin vulncrabili la stres. Sugestiile administrate In hipnoza pentru reducerea anxietatii sunt
c) AClionarea directa asupra raspunsului emolional !jifiziologic la rnai eficiente atunci di.nd sunt administrate Intr-o maniera mai putin
stimulul anxiogen (aici se Inscrie §i medicatia anxiolitica), relaxarea direcili, prin utilizarea imageriei dirijate: pacientului i se sugereaza sa
progresiva, autohipnoza §i tehnicile meditative. se vizualizeze pe sine relaxat ~i lini§tit In diverse situatii care Ii creau
d) Modificarea modului de interpretare a datelor mediului extern anxietate In trecut.
Desensibilizarea sau deconditionarea reprezinta 0 tehnica compor- Simpla sugerare a relaxarii reduce adesea anxietatea Hira a solicita
tamentalista de a modifica modul in care cineva apreciaza situatiile, din partea terapeutului abilitati speciale.
de la situatii non-anxiogene, putin anxiogene, pana la situatii puternice
anxiogene. Aceasta orientare este bazata pe supozitia (Wolpe, 1958) • Autohipnoza
conform careia anxietatea se datoreaza asocierii dintre stimuli nOffi1ali,
Aproape toate sugestiile care s-au dovedit eficiente In heterohip-
neanxiogeni cu situatii amenintatoare. noza se dovedesc utile ~i In autohipnoza.
Psihoterapia este orientata spre 0 reasociere a respectivilor stimuli
O'Connor (1978) a gasit ca dadi hetcrohipnoza este combinaili cu
cu 0 stare de confort ~i destindere.
o tehnica de autohipnoza, rata vindecarii este de peste 82%.
148
149
Ambii soli erau de parcre ca pe plan sexual comunicarea era ine-
Sodomsky (1974) a demonstrat exprimental ca. 0 mare parte a pa- ticienta. Pacienta afirma ca solul se puna rece cu ea, iar solul atirma
cienlilor care au Invalat autohipnoza (dupa 1-3 §edinle de heterohip- ca ea niciodata nu a manifestat interes pentru a face dragoste cu el,
noza), au renunlat la medicalia cu tranchilizante. ceea ce a creat la e1 0 aversiune de a Intretine re1alii sexua1e cu ea;
la randul ei, ea se simlca jcnata sa-§i cxprime nevoile sexuale §i pre-
• Hipnoanaliza supunea ca solul ar ti trebuit sa intuiasca dorinla ei, fara ca ea s-o
o mare parte a pacienlilor anxio§i beneticiaza doar partial §i tem- expnme.
porar de pe urma sugestiilor directe administrate In stare de hipnoza. Pacientei i s-a explicat rolul hipnoterapiei §i s-a subliniat ca ea va
Se presupune ca la pacienlii care nu beneficiaza de pe urma suges- beneticia de aceasta terapie doar daca va dori sa coopereze.
tiilor directe anxietatea are un rol important In cadrul mecanismelor Is-au dat sugestii ca se va relaxa §i mai bine In §edinla viitoare
de aparare ale eului. de psihotcrapic.
Psihoterapia are drept obiective In aceste cazuri: Peste 0 saptamana ea a relatat ca a donnit bine §i s-a simlit relaxata.
_ sa descopere sursa de conflict care contribuie la perpetuarea an- Totu§i, anxietatea i-a dimas la feI de puternica. In aceste condilii te-
xietalii; rapeutul a fost de parere ca este necesar un demers hipnoanalitic.
- sa intre In comunicare cu acc1e instan Ie intrapsihice care pot In hipnoza pacienta a [ost regresata In timp pana In perioada di-
naintea apariliei anxietalii. Pacienta a zambit §i a evocat experienle
rezolva conflictul §i care pot ajuta subiectul sa faca fala anxietalii.
Astfe1: agreabile.
Apoi i s-a sugerat sa se deplaseze In timp spre perioada cand a
_ tehnica raspunsului ideomotor permite descoperirea unor amin-
aparut prima experienla producatoare de anxietate, sugerandu-i-se sa
tiri semnificative cat §i identiticarea unor resurse subcon§tiente latente
ale subiectului. redea experienla respectiva cu detalii.
Fragment din protocolul de psihoterapie (Barnet, 1985):
Cand respective1e resurse latente sunt mobilizate, pacientul devine
Dr.: - Cali ani ai, Sarah? (Intrebarile au rolul de a Intari regresia
capabil sa faca fala ace10r prob1eme cu care se confrunta.
de varsUi oblinuta). Unde te afli? - (soliciHi implicarea
Prezentare de caz (Barnet, 1985):
pacientei Intr-o experienla localizata)
o femeie de 35 de ani s-a prezentat la psihoterapie pentru anxietate P.: - :2 ani.
accentuata, cefalee, insomnie, atacuri de panica §i transpiralii reci apa- Dr.: - Unde te at1i?
rute lara nici un motive evident. P.: - Sunt In bucatarie.
Anxietatea aparea mai ales cand persoana se afla In compania unor Dr.: - In bucatarie?
straini, mai ales barbali. Pacienta nu se simlea bine la petreceri §i avea P.: - Eu gatesc la cuptor.
tendinla de a abuza de alcool §i tutun. Dr.: La cuptor? Cine face aceasta? (La Inceput pare ca ceva
In ciuda anxietalii ei, aceasta era 0 §era. eticienta In serviciul ei, nu e In regula cand se vorbe§te unei persoane In varsta
dC§i nu era suficient de asertiva pentru a pune la punct 0 subalterna de 2 ani)
ineficienta. P.: - Eu ga.tesc la cuptor.
Incapacitatea ei de a-§i exprima sentimentele Ii crea dificultali de Dr.: - Gate§ti la cuptor? Dar ai doar :2 ani! Este cuptorul tier-
comunicare cu solul ei. Solul nu §tia niciodata ce gande§te ea pentru binte? (Sarah este adanc implicata In jocul imaginativ.)
ca nu discuta niciodata des pre lucrurile care Ii creau problemc sau 0 P.: - Nu~
preocupau.
151
150
Dr.: - Te prefaci ca gate~ti? Dr.: ~i tu ee simti?
P.: - Da. (Deoarece aceasta experienta a creat anxietate, tera- P.: Mi-e frica!
peutul intuie~t.e ca se ascunde ceva mai mult in spatele Dr.: - Frica de ce?
aeestei experiente) P.: - Mama spune ca eu sunt vinovatii. (Intreaga panica a lui
Dr.: - Bine. Ce se mai Intampla? (Intrebarea: ce se intampla? 0
Sarah revine. Mama 0 cearta pentru toate. Ea trebuie sa
determina pe Sarah sa vizualizeze evenimente1e eu ~i mai
tie un copil rau daca i-a facut un lucru atat de ingrozitor
multe detalii. In cateva cuvinte este redata experienta te-
surorii sale. In ace1a~i timp, ceva din ca Ii spune ell. nu
rifianta)
ea a facut aceasta. Numai ell.mama nu e de aeeea§i parere)
P.: - Ma~ina de gatit se rastoarna~ Dr.: - Tu ai facut?
Dr.: - Ma~ina de gatit se rastoarna? ~i ee se mai Inrnmpla? P.: - Nu, oala cu apa fierbinte a facut-o.
P.: - Oala eu apa fierbinte se rastoarna.
Dr.: - Da, oala eu apa fierbine a taeut aeeasta faptii! Tu n-aJ
Dr.: - Peste tine? (Sarah, inehisa in cuptor, este speriata nu nu-
vrut, nu-i a§a?
mai de situatia ei disperata, dar si de urletele surorii ei).
P.: - Nu.
P. (Pliingand): - Peste sora mea.
Dr.: - Ce-ai faeut tu? Te-ai urcat in cuptor? (Terapeutul revede
Dr.: - ~i ee se Intfunpla
P.: - 0 opare~te. impreuna cu pacienta tllmul evenimentului §i ajung la
Dr.: - Te opare~te pe tine? coneluzia ca aqiuni1e fetitei de 2 ani crau foarte rezona-
P.: - Nu. bile pentru acea perioada)
Dr.: - Nu te atinge deloc? P.: - Da, §i e un buton care 11bloeheaza in spate.
P.: - Nu, pentru ca eu sunt in cuptor. Dr.: - Un huton? {lnul din acelea cu care ohi~nuie§ti sa te joci?
Dr.: - E~ti Inauntru ~i totulln jurul tau se rastoarna, nu-i a~a? P.: - Da.
P.: - Da. Dr.: - Cum ai reu~jt sa faci asta?
Dr.: - E un mare zgomot? P.: - M-am jucat §i am umhlat la el. (Ea nu era In acel moment
P.: - Da.
suticient de inte1igentli pentru a prevedea ce consceintear
Dr.: - Cine vine? putca avea aqiunile, ce dezastru ar putea deelan~a. E elar
P.: - Mama. (Mama vine In ajutor ~i neeazurile fetitei de :2 ani eli mama credea ca fetila ar fi trehuit sa §tie. Mama es!e
iau sfiir~i1. ) cxtrem dc suparata §i evident ca Sarah e de vina)
Dr.: - Ce spune mama? Dr.: - Da, §i tu a trebuit sa ajungi la d, nu-i a~a?
P.: - Doamne! Bine ea e~ti intreaga! (Mama este fericitii ca ea P.: - Da. (Sarah a deeis ca nu mai trebuie sa tie 0 fctita rea ~i
este bine §i aeest lueru este ineurajator) singurul mod de a face aeeasta este sa retina panica -
Dr.: - $i eu surioara ta ce s-a intamplat? paniea ee 0 impiedica sa aibii un comportament aventuros
P.: - Pare sa fie bine. (Surioara pare sa tie bine la prima vedere, ~i independent. In locu] acestui comportament ea trebuie
dar de fapt nu este chiar a§a. Sora nu numai ca este foarte sa urmeze indiealiile altora pentru a evita riscul de a fi
speriata, dar serios oparita) dezaprobatii)
Dr.: - Adica ce s-a intfu11plat? Dr.: ~i nu te-ai giindit ell.aragazul ar putea sa cada?
P.: - Mama 0 sehimba pe eanapea. Are ba~iei pe pieioare. P.: Nu.
152
153
Dr.: - Bine, Sarah, femcie de 35 de ani, ai auzit aceasta afir-
ca inlaturarea unor vechi tensiuni face pacientul sa zam-
malic? beasca spontan, ceea ce confinna starea de eliberare)
P.: - Da. (Terapia esle direqionala sprc descopcrirca resursclor P.: Da din cap §i zfunbe§te. (Acum terapcutul trece la locali-
ci actuale de intcligcnla, specifice unei pcrsoane adulte, zarea altar expcricnle care au contribuit la anxietatea ge-
aslfel incat s-o inlcleaga pc mama ei, dar §i pe Sarah cea neralizaili a Sarei)
de :2 ani §i sa inlcJeaga faptul ca nu mai trebuie sa lraiasca Dr.: A disparut totul?
vechilc ci scnlimente de teama care au fosl menlinule in P.: - Da din cap §i zfunbe§te din nou.
incon§ticnl penlru a 0 proteja de dezaprobarea materna). Dr.: - E bine a§a. Ia sa vedem acum daca mai este 0 Sarah in-
Dr.: Sarah a avut la :2 ani 0 expericnla intrico§atoarc, poli s-o launtrul tau care nu se simte bine. Daca este, da din cap
ajuli? Ei ii esle ingrozitor de tficlL Da-i loata inlelepciunea in serrill de da! (Sarah descopera 0 experienla care s-a
la, acorda-i inldegerea de care C§ti capabila §i alunci dind petre cut dupa mulli ani §i care seamana cu prima. Aparent,
ai tacut asla, ta un senm cu capul ca sa §tiu §i cu. Mica biiiatul cu care era prietena, era dragul dar ea simlea altfel.
Sarah e foarlc speriaili. Trebuic sa 0 iei in brale §i sa"i El 0 speria §i ea nu-l placea)
acorzi afecliunc. P.: - Da din cap.
P.: Da din cap. Dr.: - Cali ani aveai atunci?
Dr.: Ai tacul asla? E bine. Sarah cea de :2 ani, daca ai auzil P.: - 18, 19 ani.
asta, mai trebuie sa fii speriata? (Pacienta a menlinul ace- Dr.: - Ce s-a intamplat atunci?
sle senlimenle un limp indelungal §i trebuie sa gaseasca P.: - Aveam un prielcn!
un mod de a Ie lichida. Atata timp dit nu cxisla 0 nevoie Dr.: - Era un baiat dragul?
ncexprimata de a Ie paslra, trebuie gasitii 0 modalitate de P.: - A§a parea.
a scapa de de) Dr.: - Trebuia sa le simli bine. Ce c rau in asta?
P.: - Nu. P. (Cu 0 mimica lrisla): - Este un barbat.
Dr.: - Bine. Sarah eea de 35 de ani §i eea de :2 ani simt ca nu Dr.: - ~i ce dad esle? Ce face el?
mai trebuie sa simta senlimenlelc de tcama care au dural P.: - Sc bale cu latiil sau. Ii place lupla.
33 de ani. Te rog gase§te 0 solulie pentru a face ca toate Dr.: - ~i asta nu e bine, nu-i a§a?
senlimcnleJe de leama sa dispara §i cand ai gasil solulia, P.: - E egoist. (Sarah i§i ura§te pdetenul §i tolu§i sla cu el pen-
ta un scmn cu capul. lru a nu supara pe nimeni, mai ales pentru a nu supara
P.: figuriIe materne. Ea se simle neajularaili §i asta ii ampli-
- Da din cap. (Sarei i se sugereaza sa lase leama, sa pIece
fica anxietalea)
§i, spre surprinderea ei, ea descopera ca ii esle foarle u§or Dr.:
s-o faca. Ea simte cum stan afective mai conforlabile vin - Cc simli de fapt?
P.: - f1 urasc.
sa ia loco I anxieililii. Ea za.mbe§le lara voie) Dr.:
Dr.: - Daell i1 uri1~ti; de cc stai cu c1?
- Sarah de 35 de ani, exisili 0 call' de a sdipa de leama, P.: Mama lui l1u-mi da vok sa ma intalnesc cu alli baieli.
senlimenlul vechi, nepliicut §i care nu e necesar. S-a ler- Dr.: - Dar cc umcslcl' arc mama lui in asta?
minal cu el. Lasa-l sa pIece. Cand loaili kama le-a parasil P.: - Eu locuicsl' In pl1rin\ii lui.
§i e§li sigura de asla, ta un senm cu capul! (S-a observal Dr.: - Dc cc locuiqli aClllo'!
154
155
P.:
Dr.: - Deci, Sarah de 18 ani, exista 0 cale prin care poli scapa
- Tatal meu m-a acuzat ell sunt 0 tarta. Atunci am pIecat
de vechea tensiune care nu mai este necesara. Folose§te-te
de-acasa, mi-am luat serviciu ~i locuiesc cu ei. (Din nou
de calea indicata §i cand ai scapat de teama, :fii semn.
Sarah a primit confirmarea ca e rea ~i nu trebuie sa se
(Sugestiile au fast Inregistrate pe 0 caseta ~i ea trebuia sa
apere, nu trebuie sa Iina seama de propriiIe ei dorinle ~i Ie asculte zilnic)
nevoi)
P. (Semn): - Da. Zambe~te. (Apoi pacienta a fost invalatil sa
Dr.: - Te simii ca intr-o capcana? (Aceasta n-o Impiedica sa fie practice autohipnoza pentru cazurile cand s-ar simii
furioasa, dar furia trebuie reprimata ~i aceasta produce an- tensionata)
xietatea)
Dr.: - S-audus toate. E bine acum, nu-i a§a? (Cand Sarah a
P.: - Da. Larry se intalne~te cu alte fete, iar nu an1 voie s-o devenit mai re1axata s-a constat §i imbunatalirea re1aIiilor
fac.
cu solul)
Dr.: - Pariez ca asta te infurie! (Din nou terapeutul face apella
ego-ul ei de adult pentru a vedea lucrurile a~a cum sunt Hunter (1988) prezinta un set de sugestii utile pentru psihoterapia
de fapt) anxietalii ~i fobiilor: "Te voi invala 0 tehnica cu ajutorul careia sa
P.: Da. poli scapa de atacurile de panica.
Dr.: - Sarah de 35 de ani, ai auzit ce am vorbit? Stai foarte relaxat in fotoliu §i intri intr-o stare de hipnoza profunda.
P.: - Da. Te afli cu mine in cabinet ~i e~ti in deplina siguranla. Cauta acum sa
Dr.: - Sarah de 18, 19 ani e prinsa In capcana ~i se simte groaz- retraie~ti starile pe care Ie ai in timpul unui atac de panica. Retraie§ti
nic. Poli s-o ajuIi? Ea este furioasa ~i neajutorata. A~ vrea doar atat din aceIe stan cat crezi sa ai posibilitatea sa controIezi. E
sa inle1egi ce simte ea. Cand ai reu~it, da din cap. (Din bine a§a. Acum, daca totul e in regula, cauta sa retraie~ti stariIe res-
nou Sarah e incurajaHi sa simta ca sentimenteIe ei din acea pective la nivel maxim ~i incearca sa observi ce se intiimpla. Poate
perioada erau fire~ti la timpul respectiv ~i acceptabile, dar ca inima incepe sa bata mai repede, poate respiralia devine mai acce-
ca acum ele nu mai sunt necesare) lerata sau poate simii 0 incordare in stomac. Unii oameni au 0 senzalie
P. (Semn): - Da. de tensiune in zona capului ~i Ie transpira palmele.
Dr.: Bine. Sarah de 18, 19 ani, aeum ca ai auzit asta, mai Cauta sa retraie§ti in minte starile pe care Ie ai tu In situalia cand
trcbuie sa te simii speriatil, lovita, furioasa §i cu senti men- e~ti cuprins de un atac de panica, tara a uita ca poli sa limitezi trairile
tele de culpabilitate? (ea e Incurajatil sa gaseasca singura pana la nivelul pe care il dore§ti, pentru ca te afli In siguranla.
o modalitate de a se elibera de aceste trairi) Dadi. totul este in regula, retraie~te stanle resepctive cat poli de
P.: - Nu. intens. Cand ai ajuns la trairea maxima opre~te exerciliul §i apoi cauta
Dr.: sa inversezi tiecare simptom in parte. Incepe cu repsiratia, care este
- Bine. Sarah, eea de 35 de ani, doresc sa gasqti 0 calc
cel mai u§or de controlat. Concentreaza-te asupra respiraliei ~i :fiiin
pentru Sarah cca de 18 ani sa scape de sentimentele de
a§a felincat respiralia sa devina calma, lini§tita, agrcabila. 0 data ce
disconfort de care nu mai are nevoie. Cand ai gasit soluIia,
respiratia s-a calmat, vei constata ca §i bataile inimii au tendinia de
ta un semn cu capul!
P.: reveni la normal, pentru ca respiralia ~i inima lucreaza impreuna. Cand
- Da (Semnal ideomotor) (Apoi, dupa ce s-au explorat toate
r~spiralia §i bawIe inimii s-au calmat a§teapta putin, apoi concentrea-
conflictele trecute s-au administrat sugestii directe de in-
za-te asupra aItei senzaIii, poate asupra tremorului mainilor sau asupra
tarire a ego-ului §i cre§terea autostimei)
157
156
senzatiei de nod in gat sau de incordare in zona abdominaUL Relaxea- rioada cand mai ai de zburat earn un sfert din distanla. Te simti cat
za-te §i readu la nonnal fiecare simptom in parte. Cand totul s-a nor- se poate de binc §i nu ai nici 0 indoiala ca zborul va fi incununat de
II'
malizat, inspira adanc §i continua sa te relaxezi. sucees.
Acum ginde§te-te la ce ai invatat astazi. Ai invalat faptul ca !ftii Apoi deplaseaza-te in timp la perioada cand mai ai de zhurat apro-
exact la cc sa te concentrezi §i ce sa faci pentru a te cahna. Mai mult,
ximativ 0 jumiHate din distanta. Te simti foarte hine. Timpul treee
ai invatat ca e!jti capabil sa faci asta. Ai reu§it singur sa inversezi
repede §i pIkul. Traiqti intens senzalia de reu§iUL
fiecare simptom readucandu-l la normal. ~tiam ca e§ti capabil sa faci
Te deplasezi in timp la perioada cand mai ai de pareurs trei sferturi
acest lucru §i ai dovedit-o cu prisosinta.
Acum yom intm cele invatate. Retraie§ti din nou starile proaste din distanta de zbor. Ai mult curaj pentm ca totul deeurge foarte bine.
pe care Ie ai in timpul atacului de panica pina la limita in care e§ti Te simti lini§tit, calm, eu totul altfel decat eu oeazia altor zhoruri.
capabil sa Ie controlezi. Apoi cauta sa Ie retraiqti la nivc1 maximal, Te deplasezi §i mai mult in timp la perioada cand tocmai te-ai
dupa care inverseaza fiecare simptom in parte, incepind eu respiratia. imbareat in avion §i li-ai oeupat loeul pc fotoliu. Traie§ti un sentiment
Cind ai terminat inspira adinc, apoi expira. Simti 0 mare u§urare, nu-i placut de calm. Ili spui in gand eu fcrmitate: "Voi reu§i cu hine!"
a§a? Te reintorei §i mai mult in timp la pcrioada cind te indreptai spre
Feliciwi! Ai realizat acest lucru de doua ori §i ai reu§it foarte bine. aeroport. Te simti plin de euraj pentru ca totul va deeurge foarte hine.
Acum §tii ce ai de t3.cut cand e§ti cuprins de un atac de panica. Te simti lini§tit, destins, eu totul altfel decat eu oeazia a1tor zhoruri.
eu aHa ocazie 0 sa vorbim §i de modalitatea de a preveni atacul
Totul va fi foartc hine. De fapt totul este foartc hine.
pentru ca acesta sa nu se mai produca de fel. Este insa destul de
Foarte repede, surprinzator de repede, te uili la eeas §i-ti dai seanm
reconfortant sa §tii ca ai un instrument care te poate seoate din situatie.
Trebuie sa-ti dai seama ca atunci cind inversezi simptomul tu e!jti
di a treeut mai muIt de jumatate din durata dc zbor. E nemaipomenit~
eel care controlez,i situalia. Cum de a trecut timpul atat de repede §i de plaeut! Este un mare
Acum este momentul sa mergem mai departe. (Instructajul urnilitor succes pe care 11traie§ti in adancul fiintei tale.
se da in eursul aItei §edinte de hipnoza). Putin mai tarziu observi ca a nmi ramas aproximativ un sfert din
Stai a§czat eonfortabil pc fotoliu, intra in hipnoza §i apoi adincc§te distanla de zbof. Te simti foarte hine, fiind ahsolut convins ca restul
transa. Imagineaza-ti aeum ca te deplasezi in viitor atunei cind vci duratei de zhor va fi incununat dc sucees.
realiza 0 calatorie eu avionul fara sa-ti mai fie teama. Mai este 0 lata, acum avionul a aterizat. Ce sentiment plaeut de satisfactie!
jumatate de ora pana la aterizarc §i stai comod in fotoliu cu 0 cca§ca Am facut-o! Am reu§it!
de ceai (cafea) §i eu un pahar dc bautura rkoritoare, simtindu-te eat Acum, cand ai ajuns la destinatie, stai eomod pe un fotoliu §i iti
se poate de binc. Este 0 expericnta deosebit de pIacuta, dcosebit de
reanuntqti experienla pozitiva. Traiqti un putemic sentiment de sa-
plkuta.
tisfactie §i C§ti mindru ca c§ti pcrsoana care qti.
Te simti foarte multmnit de tine, foarte satisfacut. E§ti satisfacut
de propria persoana §i ai tot dreptul sa iii. Savureaza pentru un limp
acest sentiment de satisfactie.
Acum deplaseaza-te in timp spremomentulin care avionul tocmai
a aterizat. Traie§ti un sentiment minunat de satisfactie. Victorie! Am
reu§it. Am ramas calm §i lini§tit! Acum deplaseaza-te in timp la pe-

158 159
Capitolul 7

AUTOHIPNOZA

Dadl hipnoza reprezinta 0 stare modificata de con§tiinta indusa de


catre 0 alta persoana (hipnotizatori, hipnoterapeut), autohipnoza este
o stare asemanatoare pe care subiectulinvata sa §i-o induca singur.
Pentru a Incuraja independenta §i autonomia pacientului se reco-
manda tot mai mult practicarea autohipnozei, mai ales dupa ce subiec-
tul a realizat cateva §edinte de hipnoza sub Indrumarea unui terapeut
calificat, care are §i menirea de a-I lnvata principiile §i tehnica auto-
hipnozei. Totu§i, daca problemele nu sunt prea grave, puteti Incerca
§i singuri sa aplicati 0 astfel de tehnica.
Autohipnoza este considerata, alaturi de relaxare, 0 metoda de auto-
terapie, autoreglare a starilor psihice ale omului §i 0 modalitate de
explorare creativa a eului, In care subiectul I§i poate cunoa§te mai
bine propriile probleme, Ie poate rezolva supunandu-se propriilor auto-
sugestii. In autohipnoza subiectul I§i investigheaza lumea sa subiecti-
va, gandurile, amintirile fanteziile pentru a afla mai precis Cine este
el de fapt. Odata cunoscute dificultatile §i particularitatile individului,
se poate trece la depa§irea acestora §i la auperfeqionarea propriilor
posibilitati.
Concret, ce putem realiza prin autohipnoza?
- sa ne cunoa§tem mai bine ~i mai profund;
- sa ne re1axam dupa 0 zi Incordata §i agitata;
- sa realizam un inventar al propriilor noastre probleme §i sa sta-
bilim 0 strategie de rezolvare a lor;
- sa ne eliberam, prin utilizarea autosugestiilor, de anxietate, tris-
tete, irascibilitate, insomnii, dureri de cap (de natura psihogena), de
fluctuatii ale dispozitiei §i randamentului, de ganduri negative si com-
pleze de inferioritate; ,
- sa ne Imbunatatim capacitatea de concentrare a atentiei, memo-
ria, vointa, sa giindim mai lucid §i sa ne autoprogramam psihicul pen-
tru 0 viata mai sanatoasa §i eficienta;

161

J
- sa ne debarasam de unele deprinderi negative cum ar fi fumatul, - dupa ce am practicat un timp autohipnoza sau relaxarea, putem
consumul abuziv de alcool sau mcdicamente.
utiliza §i autosugestii in stare de veghe, atunci cand ne simlim nervo§i;
Psihicul omului nu se reduce doar la e1cmentele con~tiente, de care - autosugestiile administrate in stare de relaxare trebuie sa fie uti-
ne dam seama, ci e1 cuprinde §i zone incon~tiente la care nu avem
lizate anticipat, atunci cand ne pregatim sa facem fala unei situalii
acces cu ajutorul gandirii ralionale. Acestea conlin alaI resurse §i dis- dificile sau care ne produce teama.
ponibilitali creative nebanuite, cat §i conflicte ~i psihotraume reprimate
Persoana care dore§te sa practice autohipnoza trebuie sa invele sa-
care se pot transfoffi1a in simptome nevrotice sau psihosomatice.
§i crceze propriile autosugestii pentru a-§i rezolva probleme1e perso-
lncon§tientul poate lucra in favoarea individului sau impotriva lui,
nale. Acestea se construiesc pornind de la conlinutul problemelor §i
n poate face un creator fericit §i eficient sau, dimpolriva, un om ne-
fericit sau chiar bolnav. gandurilor negative care ne vin in minte. De pilda, pentru 0 persoana
cu ganduri suicidare se poate construi sugestia: "Viala mea contine
Observaliilc empirice ~i practica clinica au aratat di, de celt mai
muIte lucruri pozitive", "Vreau sa traiesc ca sa ma bucur de toate
muIte ori, ca.nd apare un conflict intre con§tient ~i incon§tient, acesta
lucrurile pozitive din viata mea" etc.
din unna este eel care cii§liga batalia. Mulli psihologi spun ehiar ca
incon§tientul este. un fel de ,,§ef" care ne conduce rara ca noi sa ne lata, pentru excmplificare, ditcva modele de autosugestii pentru
imbunatalirea imaginii de sine (Handley §i Neff, 1985):
dam seama. In acela§i timp insa, la nivcl incon~tient nu se poate face
deosebirea dintre adevarul sau falsul unei infoffi1alii, intrucal nu exista - sunt 0 persoana echilibrala, eficicnta §i generoasa, care merita
sa aiba succes;
posibilitatea de testare a realitalii. Daca, dintr-un motiv oarecare, s-a
fixat informalia "Cand Ana traverseaza 0 strada sau 0 piala larga i se zi de zi, pe toate caile, eu devin pcrsoana care doresc sa fiu;
face rau", atunci cand Ana se apropie de locul cu pricina, criza se - sunt perfect calm, fericit, increzator in propriile forte;
dec1an§eaza ca §i cum ar fi apasat pe un buton de comanda; in mod corpul m~u este perfect sanatos §i normal;
incon§tient se activeaza programul §i se dec1an§eaza simptomul. - mintea mea funqioneaza perfect §i gasesc in mine noi posibilitali
creati ve de a trai.
Progran1area "incon§tientului" se poate realiza in stare de relaxare
sau, §i mai eficient, in stare de autohipnoza prin autosugestii de tip
afim1ativ, prin tehnica imaginaliei dirijate (vizualizate) §i prin practi- 7.2. Tehnica vizualizarii
carea gandirii pozitive. Autosugestiilc sunt afirmalii prin care subiectul
i§i spune in gand cum dore§te cl sa fie sau ce dore§te sa realizeze. Vizualizarca ("a te vedea in minte"), 0 aIta tehnica de autopro-
gramarc a incon§tientului, consta in reprezentarea mentaIa a modului
7.1. Construirea autosugestiilor in care dorim sn filll sau a situatici pe care dorim sa 0 cream. Ea se
deosehqle de Silllpill rt'vcril: salt visarc diurnl1 prin faptul di se rea-
Pentru ca autosugestiile sa fie eficiente, se impune indeplinirea lizeaza numai in stare d(~ rcluxl\I'c suu ulitohipnozl1 §i are un caracter
anumitor condilii: dirijat §i plani lkat.
- sir se utilizeze doar afirmalii cu conlinut pozitiv (de exemplu in Pentru ca vi~,ualil.llrCliNll ulh~ cf'oc.:luJ yoi'll, lrchuk stl rcspccll1m.
loc de "nu-mi va mai fi niciodata teama" trebuie sa spunem: "sunt de asemenea, ditcva regull CIClllcltllro.
deja calm, puternic, echilibrat!"); - imaginilc S~ aib~ un l,;ol1~lnut pUlJUVI
- autosugestiile se combina cu tehnica vizualizilrii; - sa se foloscasl.:1iilllll!l,ini tlctulhLlo. viii
162
• refuzul pozitivului - este tendinla de a diuta §i descoperi aspecte
- imaginea sa fIe asociata cu autosugestia §i cu starea afectiva negative chiar in situaliile pozitive (cand cineva imi face un compli-
corespunzatoare; ment, imi inchipui di I§i bate joc de mine);
- sa se lucreze cu aeeasta tehnica suficient de mult limp (cel pulin • fenomenul transformiirii "albului in negru". Aceasta se mani-
30 de 7ile pentru a rezolva ,,0 problema"). festa atunci cand folosim fapte neutre sau chiar pozitive pentro a trage
concluzii negative. Astfel, de multe ori se interpreteaza ca ostile actiu-
nile unei persoane care de fapt se simte stanjenWi sau are 0 suparare
7.3. Gandirea pozitiva personala;
• modelul amplificare-reducere reprezinta deprinderea de a exage-
Unii oameni sunt stresati datorita personalitatii de baza. Ei fac,
ra un eveniment negativ §i de a minimaliza unul pozitiv;
probabil, parte din cadrul tipului A de personalitate, care munce§te zi
• crearea de fantasme prin care ne lasam in voia reveriei cu
§i nuapte :tara odihna, tara sa-§i acorde timp de relax are sau distraclii.
continut negativ ce ne invadeaza psihicul;
Pentru persoanele astfel structurale, perfeetioniste, orice mie e§ee este
• comportamentul "trebuie" care ne detemtina sa action am impo-
o catastrota. Alte persoane au 0 imagine negativa despre sine datorita
triva vointei noastre de parea un §ef imaginar §i sever ne-ar presa
psihotraumelor suferite in copiliirie, iar cei din categoria a treia s.e vad
mereu. Aceasta gandire tiranica nu face decat sa produca eulpabilitate
pe sine in culori negative pentru ea nu pot face fata a§teptarilor exa- care mai mult franeaza decat ne ajuta sa aclionam;
gerate, irationale din pmiea celorlalti (de pilda, parinlii care nu concep
• eroarea de generalizare consta in a ne spune tot timpul ca suntem
ca fiul lor sa nu fIe premiant, 11 silesc sa fadi. pian §i matematica, de§i rai sub toate aspeetele daca am facut 0 grqeala oarecare. Adeviirul
nu are aptitudini sau ar prefera altceva); este ca toti oanlenii fac gre§eli §i ca nu sunteti 0 persoana mai putin
Oamenii pot atinge performanle extraordinare cand aleg corect len- valoroasa daea vi s-a intamplat sa gre§iti.
tile1e prin care i§i observa propriilor limite. Acestea se realizeaza prin o alta varianta a aeeleia§i erori 0 constituie §i tendinla de a gene-
coneentrarea asupra calitati1or, §i nu asupra propriilor defecte. In- raliza 0 respingere IntampIatoare asupra tuturor situatiilor de viala
con§tientul persoanelor care au succes in viata e programat in mod (ciind 0 fata s-a purtat distant cu tine la 0 petrecere, iti spui imediat
spontan pe ideea ca ei pot face lucruri marL 0 astfel de programare di. "nu faci doua parale");
se po ate realiza insa §i deliberat. • asumarea unoI' responsabilitati care nu ne privesc inseanma a ne
De vreme ce am admis faptul ca. noi nu gandim cIar §i ca giindirea simti vinovati de erorile §i comportament~le negative ale altor petsoa-
"negativa" este 0 parte a propriului psihie, putem ineerca sa 0 modi- ne (de exemplu, daca sotul bea prea !TIult, sotia pliinge §i-§i spune "e
fidim. Primul pas eonstain identifiearea manifestarilor gandirii nega- vina mea").
tive, proees nurnit de psihologi con§tientizarea cognitiva. Urmeaza in- Cum putem opri eursul gandirii negative atunci dind am identifi-
loeuirea ei treptata eu gandirea p07itiva - restrueturarea cognitiva - cat-o?
proces care lucreaza atat in stare de veghe, cat §i in reIaxare. () metoda simpla este sa rugam pe cineva apropiat sa ne atraga
lata cateva modele de gandire negativa care influenleaza multe per- atentia ori de cate ori exprimam cu voce tare gandirea noastra negativa.
soane (dupa Handley §i Neff, 1985): Ciind aceasta se exprima in limbaj interior, putem utiliza metoda
• tendinta spre perfectionism, tendinla prin care individul i§i ti- opririi bru§te (ne spunem in giind "opre§te!"), fie pe cea a incetinirii
xeaza standarde, exigente §i seopuri excesiv de inalte, nerationale; vocii interioare cu continut negativ (Unestilll, 1988). Aceasta consta
• concentrarea negativa consta In acordarea unci atentii exagerate in identificarea respectivei voei interioare §i ineerearea de a 0 face sa
aspectelor negative perrnitandu-i sa Ie intunece pe celelalte;
165
164

----~_ ••••••••• _ •••• _ ••- ••


' .•.•••• __ •••••• ;..£-;;=- ================~~~~~~---~~------------------------------------------------- I
ne rasune in minte tot mai iucet, pana cand nu se mai aude aproape saculeti cu nisip) sunt a§ezatc pc brate §i Ie apasa, Hicandu-le tot mai
deloc. grele, grele ca de plumb. Vizualizali greutati1e care apasa pc picioare
§i Ie fac din ce in ce mai grele.
Actiunea cea mai eficienta 0 realizeaza gandirea pozitiva in stare a
de relaxare sau autohipnoza. Pentru pacieuta care se teme sa iasa sin- Spuneti-va apoi ca tot corpul devine mai greu, tot mai greu, mai
gura pc strada pentru ca va intra in panid., se recomanda ca in stare destins, mai lini~tit; incercali sa creali imagiuea propriului corp care
de relaxare sa i~i spuna: "Ori de cate ori voi ie~i pc strada corpul ~i sta intins, lini~tit, pc 0 paji~te insorita sau pc 0 plaja la mare.
mintea mea vor fi perfect relaxatc. Ma voi simti calma, eehilibrata, Cautati sa mentineli imaginea pHicuta §i odihnitoare in care va
destinsa. Ma bucur sa ies pe strada ~i ma vad cu ochii mintii mergand vedeli odihnindu-va in mijlocul naturii ~i spuneli-va ca va cuprinde 0
stare de calm, de lini~tc de pace interioara.
peste tot, senina, eu 0 figura zambitoare, Taeand lucruri interesante,
care imi fac plaeere." Va simlili destin§i, lini§tili §i parea va vine greu sa ic§iti din starca
Cum sa inducem autohipnoza? pc care singuri ali creat-o§i acesta reprezinta cel mai bun indiciu in
privinta reu§itci relaxarii.
Primul pas in induccrca autohipnozci este invalarca unci tehnici
simple de relaxare. Cand doriti sa revenili, va spuneli in gand ca revenili la normal,
vizualizali corpul care i§i recapata tonusul firesc, inspirali de diteva
In prczenta lucrare nu nc propuncm dcscrierea mccanismelor rela-
xarii, ci doar prczentarea unor procedcc elementare care pot fi utilizate ori profund, expirati scurt, mi§cali degetele de la maini §i de la pi-
de catre oricine, Tara riscuri. Ii avertizam pc cititori ca, daca proble- cioare, apoi bralele §i picioarele. Strangeti de cateva ori pumnii, in-
mele lor sunt mai serioasc, este bine sa se adrcsczc cabinetelor de spirati §i expirali §i apoi va ridicali vioi, tara a brusca insa organismul.
psihoterapie sau medicina psihosomatica. Daca relaxarea nu a reu§it, nu va demobilizali, incercati de multe
ori, in zile §i ore diferite. Pan a la urma incon§tientul dumneavoastra
"Luali 0 pozitie comoda, cu1cat pc spate, cu capul ridicat (este
va gasi singur soIulia de a intra in starea agreabila in care poate lucra
indicat sa folositi 0 perna mica) ~i bratc1e u§or departc de corp, pahne1c atilt de bine."
in sus ~i picioare1e de asemenea u§or dcpartate.
Puteli, la nevoie, sa va a§ezali §i intr-un fototiu, cu capul sprijinit Oar relaxarea nu este decat prima faza a autohipnozei pc care multi
autori au denumit-o relaxare profunda.
§i bralele comod pc bratele fotoliului sau pc coapse.
Oupa ce subiectul a participat la catcva §edinle de hipnoza sub
La inceput incordali de catcva ori toli mu~chii ~i apoi cautali sa-i
indrumarea unui specialist sau a' practicat cu succes relaxarea, moda-
destindeli, inchideti ochii §i imaginali-va ca destindeli mu~chii frunlii,
Iitalile de a intra in autohipnoza i se vor parea destul de simple.
obrajii, maxilarele. Cautali sa sim1i1i pleoapele grele, grele ca atunci
cand sunteli pe calc sa adormiti. Relaxati apoi mu~chii cefei ~i gatului, Hunter (1988) ne propune ciiteva tehnici de autohipnoza precum
§i uncle strategii de utilizare terapeutica §i autoformativa a acestcia.
apoi umerii ~i bralele de sus pana in varful degetelor. Destindeti mus-
culatura pieptului, abdomenului, spatelui. Ci1utati sa va imaginati cum "Este momentuI sa incepi sa practici singur hipnoza acasa, pentru
coloana vertebrala parca se destinde pc dinauntru, parca vertebrele se a intari ceea ce facem noi aici (se solicita cooperarea subiectului).
departeaza uncle de altele ca verigile unui lanl care se intinde. Relaxati Trebuie sa cuno§ti faptuI ca, de§i exista unele reguli generale de
picioarele cu coapse1e, gambeIe §i ajungand pana la degete. Expirati practicare a autohipnozei, este de dorit sa-li gase§ti aceIe formule sau
de cateva ori profund ~i lent; imaginati-va ca, 0 data cu fiecare expi- ritualuri de a intra in autohipnoza care li se potrivesc mai bine (Per-
sonalizarea tehnicii).
ratie, corpul devine tot mai moale, mai destins, mai lini§tit. Apoi spu-
neli-va ill gand ca brale1c devin grele, tot mai grelc, parca ar fi de Eu ili voi prezenta 0 tehnica de intrare in stare de autohipnoza care
plumb. Imaginali-va in acela§i timp ca doua greutali (caqi groase, s-ar putea sa ti se para potrivita cu unele mici modificari: poate unele

166 167

----. --'''~-~~'P'',,,,=,,,,,,,,,,,,-~===== ~~~~~ _ _____________J


cuvinte ai dori sa fie altele, poate ai dori sa utilizezi alte imagini sail rand raze1e soarelui ce se strecoara printre frunzele pomilor §i se re-
alte amintiri ori poate un ritm diferit al vorbirii sau poate ai dori sa-ti tlecta in apa al carei clipocit placut va produce 0 stare de hipnoza.
vorbqti in limba pe care 0 foloseai in copilarie. (Asigurati-va ca subiectul nu se teme de apa.) Sau poate v-ar placea
Poate ca ceea ce iti spun eu i'ti aminte§e de ceva din propria ta sa va imaginati ca plutiti pe un nor sau sa explorati cu ochii mintii
experienta, ceva ce ai dori sa-ti serveasca drept "cheie" pentru a intra galaxiile. Puteti sa utilizati orice vis treaz care va face placere. Alp
in autohipnoza. (reamintirea §i retrairea pe plan imaginativ a unor ex- oameni prefera sa se joace cu culoriIe, imaginandu-§i un fel de calei-
periente trecute reprezinta un fenomen regresiv). doscop interior sau un punct colorat pe care i'l privesc cu ochii minpi,
Tinand seama de ceea ce ti-mTIspus, vei ajunge sa-ti gase§ti calea imaginandu-§i ca se apropie tot mai mult §i devine tot mai mare, pana
proprie spre autohipnoza. cand norul colorat ii invaluic complet, cufundandu-i In hipnoza. Altii
Totul trebuie sa fie simplu. In hipnoza, cea mai buna tehnica este prefed imagini §i sunete fmniliare cum ar fi tic-tacul ceasomicului,
totdeauna cea mai simpla §i aceasta e tehnica numararii. (Evitati sa zgamotul valurilor marii, melodia preferata sau ritmul propriei respi-
cereti subiectului sa stea culeat pentru ca astfel se induce mai curand ratii. (Concentrarea asupra unor procese interiaare (respiralia) tinde
sornnul dedit hipnoza.) A§ezati-va intr-o pozitie confortabila, cu capul sa accentueze hipnoza.)
sprijinit, inchidetii ochii §i incepeti sa numarati. Numarati lent pana Alegeti acea metoda care vi se potrive§te mai bine §i concentrati-va
cand ajungeti in starea de destindere dorita. Unii oameni au §i facut asupra a ceea ce v-ati propus timp de. cateva minute. Repetap acest
un fel de pact cu ei in§i§i, de tipul: "cand voi ajunge cu numaratoarea exercitiu de concentrare timp de cateva minute, imaginati-va ca intrati
la 10 ma voi atla intr-o hipnoza u§oara, dind voi ajunge la 20 voi fi in autohipnoza prin metoda aleasa.
intr-o hipnoza modcrata, iar dind voi ajungc la 25 voi putea sa ma A§ezap-va comod, cu capul sprijinit, Inchideti ochii cu intentia cla-
ocup de problemcle mele in stare de autohipnoza. ra de a intra in autohipnoza. Simtiti tremorul u§or al pleoapelor ca
Exista persoane care, in loc sa numerc, prefera sa repete mereu atund cand vi s-a indus hipnoza in cabinet. (Treceti de la heterohip-
serii de numere: 1-2-3-4-5; 1-2-3-4-5 etc., sau sa rcpete in gand literele noza la autohipnoza.) Bucurati-va de starea placuta de relaxare In care
alfabetului §i accasta Ie aduce mninte de experiente1e din copilarie. va puteti cufunda dupa voin/a. Repetati de cateva ori in gand intregul
(invitatia la regresie reprezinta 0 sugestie hipnotidi.)0 alta modalitate scenariu. Este autohipnoza dumneavoastra. Yeti invata sa controlati
de a obtine starea darita estc sa va vede[i sau sa va simJili pe dum- stare a de transa in felul urmator: Eu voi numara de la 5 la I. Inainte
neavoastra in§i va coborand intr-o gradina in tcrase sau, dimpotriva, ca eu sa ajung cu numaratoarea la I va voi atinge fruntea cu degetul.
urcand 0 scara catre stele, plutind tot mai u§or de la 0 treapta la alta, Cand yeti simti atingerea degetului meu, utilizati tehnica personala
fiecare treapta ducand sprc un nivel mai pro fund al hipnozei. Putep care va va aduce inapoi in hipnoza, Intr-o stare putin mai profunda
sa va imaginati oricate trepte sau oricate terase, cate credeti ca v-ar decat cea in care va aflati acum: ,,5-4, e bine a§a - 3 suntem la ju-
tl necesare pentru a atinge starea dorita. (Atentie! Exista persoane care matatea drumului - 2 (terapeutul atinge cu degetul fruntea subiectului
au imaginatie mai curand kinestezicii decat vizuala. Cei care i§i ima- - acum intrati prin metoda personala in autohipnoza. Mergeti mai pro-
gineaza starea de autohipnoza ca un fel de zbor, pot sa nu agreeze fund dedit ati facut-o prima oara. Bine. (Sugestiile sustin ideea ca
imaginea de a zbura in jos. De asemcnea, conceptul de a cobor! sau subiectul va avea autocontrolul starii sale.) Atingerea degetului meu
de a se cufunda poate fi anxiogen pentru unii subiecti. Oferiti subiec- serve§te drept fntarire pentru faptul ca utilizati bine tehnica de auto-
tului posibilitatea de a aIege intre imaginea urcarii §i coborarii.) hipnoza.
Unii oaITIeni prefera sa foloseasca mai multe imagini: poate v-ar Acum observati daca ceca ce ati realizataici In cabinet impreuna
placea sa va imaginati ca plutiti intr-o barca pc apele unui rau, admi- cu mine seaITIana cu propria tehnica de autohipnoza utilizata. Daca

168 169

rl
credeli dl sunt necesare uncle modifidiri, realizali-le acul11. (Se of era • Subiectul trebuic sa §tie ca, atunci cand realizeaza autohipnoza
subiectului posibilitatea sa mai realizeze 0 repctitie, de data aceasta
a mica partc a con§tientului ramane In stare de alerta, pentru a conduce
Intr-un mod diferit).
procesul, in timp ce In hcterohipnoza §i acea mica parte poate sa se
Acum voi Intari din nou tchnica a§a cum am tacut Inainte: Eu voi re1axeze.
Incepe sa numar de la 5 la I §i, Inaintc dc a ajungc cu numariHoarea
• Trebuie mentionate §i faptul ca §i In cazulln care subiectul atin-
la 1, yeti simli dcgctul mcu aratator atingandu-va fruntca. Cand ali
ge doar 0 stare foarte u§oara, experienta este dczamagitoare, totu§i
simlit atingerea, utilizali tehnica personala de autohipnoza pentru a va
merita efortul de a continua, pentru ca orice noua experienla nu face
aduce Inapoi la starea de rclaxare, dar Intr-o stare ceva mai profunda
dedit sa Intareasca tehnica.
ililli
dedit cea In care va aOati acum. 5-4-3 (atingcrea fruntii) - reintoar-
celi-va acum Inapoi In rclaxarc, pc calc a propric. Atingerea degetului • Subiectul trebuie Invalat sa utilizeze proprozilii simple, afirma-
meu aratator nu cste decat 0 fntarirp pentru modul personal In care tive, sa evile negaliile §i sa limiteze lucrul doar la una sau doua pro-
intrali In hipnoza. (Se accentueaza idcca ca subicctul arc controlul bleme pc care Ie are de rezolvat In cursul unci singure §edinle de
situaliei. Acesta cstc aprobat pentru ceca cc face.) Uisali-va dus spre autohipnoza.
o stare de rclaxare mai adanca §i mai placuUi, stare care cste potrivita
pentru dumneavoastra In mOlnentul de fata. E foartp bine aia. Ati
Teme pentru aease! (Hunter, 1988):
Invatat acum 0 tchnidi pc care 0 yeti putea rcaliza atunci cand, dintr-un
In cadrul acestor teme veli Invala sa conversati cu subcon§tientul
motiv sau altul, vcti dori sa aprofundali starca dc autohipnoza. E bine
dumneavoastra.
sa §tili ca noi nu putcm forta In nici un fel subcon§ticntul sa realizcze
ceva. ~u-I putcm deci nici forta sa intre Intr-o hipnoza mai profunda. $edinla I
Putem, In schimb, sa-l Incurajam, §i yom race acest lucru In tehnicile a. Prima tema pe care i-a yom da subcon§tientului se va referi la
de adancire a autohipnozei. (Pcntru ca tehnica autohipnozei sa aiba strangerea de inronnalii. Veli explora trecutul, prezentul §i poate chiar
succes este bine ca subiectul sa exersezc zilnic §i, pc cat posibil, la viitorul pentru a intra In posesia acclor informalii care va sunt utile
aceea§i ora). Va Ii 0 Intalnire eu dumneavoastra In§iva. Daca acordali In cursul psihoterapiei. Subcon§tientul va aduna pentro dunmeavoastra
autohipnozci 5 sau 15 minute arc mai putina importanta. Cu adevarat aceste infonnatii, Ie va organiza, Ie va filtra §i va fi gata sa Ie prezinte
important este sa sc lucreze zilnic, pentru ca authipnoza reprezinili un mentalului con§tient la timpul potrivit §i In fonna potrivita.
reOex conditionat: cu cat 0 practici mai mult, cu atat reu§c§ti mai bine Probabilnici nu va puteli da seama ca acest proces are loc deoarece
§i cu cat reu§e§ti mai bine, cu atat este mai folositoarc.
el se desta§oara dincolo de pragul con§tiinlei. Din cand In cand poate
*
ar fi bine sa aruncali 0 privire dincolo de acest prag §i atunci 0 amintire
Subiecfilor trpbuip sa Ii sp faea unele precbiri: veche va poate veni In minte §i chiar va yeti Intreba: "oare de ce
• Frecvent tehnica aplicaili aeasa nu da rezultate la reI de bune ca m-am gandit tocmai la asta'?". Se poate Intamp la ca un lucru care
eea realizata Impreuna cu terapeutul. Daca subicctul este prevenit, el pana atunci parea confuz sa devina dintr-o data c1ar, tara sa §tili de
nu va mai fi dezamagit. ce, sau se poate Intiimpla sa privili din alt punct de vedere un lucru
• Trebuic sa i sc atraga atcnlia pacientului ca nivelul de profun- la care v-ali gandit pana acum de sute de ori, surprin§i de faptul ca
zime a autohipnozei estc rareori identic cu cel al helerohipnozei, mai nu I-ati examinat pana atunci din noua perspectiva. (Pacientii relateaza
ales la Incepatori. frecvent In cursul celei de-a doua §edinle ca §i-au amintit tot fclul de
170 171
lucruri din trecut.) Daca aceste lucruri se intfunpIa yeti remarca faptul
Sa dam decicon~tientului libertatea de a alege situatia ~i de a
di ele se desta~oara la un nivel foarte subtil.
extrage acea informalie pe care 0 considera relevanta ~i sa procedeze
b. A doua tema pe care 0 dam subcon~tientului seamana cu prima
a§a cum crede el de cuviinla.
~i amandoua pot fi realizate simultan: Ii cerem subcon~tientului sa
Veti avea astfel 0 saptiUnana interesanta pentru dl ceva in viata
reevalueze vechi problcme care au legatura Cll perioada prezenta. (Su- dumneavoastra se va schimba un pic In sens pozitiv ~i nu §tim inca
gestii pentru modificarea perspectivei.) De pilda, copilului care ali fost, exact despre ce e yorba. (Putin mister are un caracter incitant pentru
casa parinteasca i se parea uria~a, in timp ce adultului de acum ea Ii subiect.) Va fi probabil un lucru minor: ceva vi se va parea mai u§or
poate parea nonnaIa, poate chiar mica. Nu cas a s-a schimbat, ci noi de facut, nu va va mai deranja in acea§i masura, yeti gasi 0 noua calc
ne-am schimbat. de a realiza acel lucru etc.
Deci, toate interpretarile de odinioara erau valabile, dar pentru tim- Pentru di este yorba de un lucru neinsemnat, pastrati con~tiinta
pul de atunci, pentru ca atunci erali 0 persoana diferita. Este bine sa treaza pentru a fi capabili sa recunoa~teti mica schimbare §i, cand 0
lasarn subcon~tientul sa reevalueze vechile lucruri, perfect valabile si gasiti, bucurati-va de ea. (Cautati un lucru bun §i cu siguranta n yeti
folositoare atunci, dar care nu mai sunt valabi1e ~i folositoare intr-o gasi.)
alta ctapa a existentei noastre. (Noua perspectiva poate modifica ta- A doua tema este identidi cu cea pe care ati mai realizat-~ deja:
Iasati subcon§tientul sa reevalueze vechi probleme, valabile la timpul
bloul unui eveniment.) De aceea, este bine ca asemenea experienle sa
respectiv, dar care acum au devenit piedici, sunt invechite §i ar trebui
fie reevaluate, moditlcate, aduse cumva la zi, astfelincat sa fie inche-
revizuite, modificate, Vindecate, astfel incat sa fie pe deplin incheiate
iate ~i puse de-o parte. §i puse de-o parte. In felul acesta, yeti face loc pentru lucruri Noi §i
Inlaturand vechile cxperiente care s-ar putea sa va dcranjeze ~i In Bune care deja se intfunpla. Da, da! Ele se intfunpla deja. (Se accen-
prezent, faceti loc pentru noi lucruri bune care trcbuie sa se intil.mplc. tueaza temlenul "Vindecate". Sugestia de vindecare este preluata direct.)
(Se sugereaza ca sc vor Intampla noi evenimente pozitive). Veti recunoa~te cu siguranta starea de autohipnoza dupa profunzi-
mea ei, dupa senzatia placuta de plutire, de lini~te, pardi de pierdere
$edin(a a II-a
a perceptiei propriului corp, dit §i dupa starea afectiva agreabila de
A sosit deja timpul ca eu sa ma adrcsez mai direct subcon~tientului
lini~te, calm §i incredere.
dumneavoastra, a~a ca lasati-va mintea con§tienta sa faca ceea ce
Odata starea instalata, putem, investiga incon~tientulln legatura cu
dore~te. Dadi ea dore~te sa asculte, este foarte bine. Daca vrea sa-~i propriile probleme §i apoi II putem reprograma schimbandu-ne Intrea-
ia zborul este, de asemenea, foarte bine. Eu ma voi adresa direct sub- ga existenta, devenind mai sanato~i, mai echilibrati, mai fericiti, mai
con§tientului pentru ca a sosit timpul sa-i mai trasez 0 sarcina. eficienti.
Prima tema consta In a-i cere subcon~tientului sa aleaga din noianul Reprogramarea se realizeaza prin utilizarea autosugestiilor afirma-
de informatii culese exact acea infoffilatie care este re1evanta pentru tive, a vizualizaii, a cultivani gandirii pozitive §i prin stabilirea unor
o anumita situatie particulara. Lasati subcon~tientul sa aleaga el situatia scopuri precise legate de moduI In care doriti sa va transformati.
respectiva. A dori §i a spera nu atrag automat dupa sine nici 0 schimbare. In
Noi putem sa credem ca 0 anumita situatie trebuie sa fie in atentia schimb, stabilirea unor scopuri 0 poate aduce, ele reprezentand trepteIe
noastra, dar subcon§tientul detine mult mai muIte informatii despre de Uffilat pentru a face ca 0 schimbare doriut sa devina realitate. Fie
ca ne place, fie d1 nu, dorinte1e noastre devin scopuri pentru in-
situatia respectiva decat con§tientul.
con§tient, se fixeaza sub forma uoor programe care ne dirijeaza exis-
172
173

__ ~_m~. ~~~~
J
tenta. Din pacate, adesea, aceste scopuri se exprima In sens negativ, • Tehnica cplor trei cutii (Hunter, 1988)
blocandu-ne activitatea.
Metoda pc care 0 yom Invata astazi est foarte simpla, pard ar fi
Pentru ca scopurile propuse sa ne ajute sa ne dezvoltam trebuie sa
un joc de copii §i, datorita simplitatii ei, se potrive§te oricarui fel de
tim animati de dorinta licrbine de a reu§i sa Ie atingem. Scopul propus
problema. Mai mult, tehnica iiind simpla, nu va trebui sa irositi enertie
trebuic sa fie sulicient de important pentru individ, astfel Incat sa-l
pentru reali7Area ei, ci doar pentru rezolvarea situatiei care va frilrnanta.
fadl. sa-§i mobilizeze fortele pentru a-I atinge.
Giinditi-va pentru inceput la 0 problema de mica importanta din
In acela§i timp, scopurile trebuie sa tie realiste. Nu ne pUlem, trans- viata dumneavoastra, la un lucru pe care ati dori sa-l faceti mai bine
forma peste noapte dintr-o pcrsoana grasa Intr-una slaba, dar un scop dedit 11 faceti la ora actuala. Analizati situalia problematica desprin-
stabilit pc tenncn lung poate sa ne ajutc sa slabim. Ca §i celelalte ziind clementele ei componente.
autosugestii, scopurile trebuie exprimate In tenneni pozitivi. Inlocuiti hnginati-va apoi ca aveli trei cutii. Pe prima cutie se aOa 0 eticheta
fonnulare "nu mai vreau sa fiu grasa" cu fonnularea "ma vad supIa". pc care scrie "Ceilalti oameni". Imaginali-va d a§ezali in aceasta
Unii autori considera ca ceca ce s-a prelucrat In stare de autohip- cutic toatepilrlileproblcmei care sunt generate de alti oameni. Desigur,
noza se va Intari In stare de veghe prin practicarea comportamentului poate sa apara tentatia de a considera ca inlreaga problema este ge-
"ca §i cum", ceca ce Inseamna "comportati-va ca §i cum ati fi deja nerata de ceilalti, dar, daca ne giindim mai bine, ne dam seama d nu
persoana care doriti sa deveniti". este chiar a§a.
Pc a doua cutie "lipili" eticheta "Faple" §i a§czali in ea datele
realitalii obiective. De pilda, daca aveli un temlen pentru 0 lucrare,
7.4. Autohipnoza ~i rezolvarea de probleme (Hunter, 1988)
data respecli va va ti a§ezata in cutia imaginara pc care scrie "Fapte".
Rezolvarea de probleme in stare de hipnoza ofera subiectului po- Dadl. tennenul este stabilit dc 0 aWl.pcrsoana, aceasta pcrsoana va ti
sibilitatea sa fad ceva in mod diferit. Oamcnii sunt, de regula, alat plasata in prima culie.
A treia cutie se va rcferi la propria persoana §i va purta eticheta
de prin§i in cercul vicios al dilemclor lor, incat au impresia ca nu mai
exista niei 0 solulie. "Eu". Aici yeti "pIasa" reacliile personale §i trairile legate de situatia
respectiva, cum ar fi, de pilda, reaqia la giindul d se apropie termenul
Tehnicile propuse de Marlene Hunter nu sunt altceva decat moda-
de predare a lucrarii. I§i VOl' gasi locul aici teama, mania, miindria,
litati de schimbare a sistemului de referinta prin prisma caruia este
tristclea, experienlele trecute, dorintele, a§teptarile.
privita problema.
Luali apoi cutia pc care scrie "Ceilalti oameni" §i aruncati-o cat
Persoanele care se prezinta la psiholerapie a§teapta un feI de cura
mai deparlc, pcntru dl. este limpede ca nu-i putem schimba pc ceilalti.
miraculoasa care sa le rezolve situatia, ei dorind mai curand sa-i
Desigur, ccilalti sc pot schimba, dar ei 0 VOl' face sub imperiul nevoii
schimbe pc ceilalti decat pc sine, ceca ce reprezinta 0 cerinta nerea- lor intcrioan:. Atcntic, nu "aruncati" la co§ oamenii, care pot fi per-
lista. Hipnoza of era subiec{ilor 0 modalitate neanxiogena de ie§ire din soane scmniiicativc in viata dumncavoastra (soli, copii, parinti, prie-
situatie - un nou mod de abordare a situatiei. teni), ci doar ceca cc rcprczinH1 contribulia lor la situatia care va face
Milton Erickson afim1i1d fiecare om are in el informalia necesara nefericiti.
§i suficienta pentru schimbare, iar terapeutul nu face decat sa faciliteze Luati acum a doua cutic pc cure scric "hlptc" ~i aruncali-o §i mai
aceasta schimbare.
departe pentru di e limpcdl' l~l1nu PUll'1Il 111oditk'a datc1c rcalit~lii
174 175
Deci pentru a topi icebergul nostru §i respectiv pentru a rezolva
obiective. Situalia se poate schimba, desigur, dar atunci avem de-a problema, imaginali-va ca rupeli 0 buellpca de gheala din marele ice-
face cu un nou set de date obiective.
berg. 0 puteli topi in multe feluri: linand-o in mana, expunand-o la
Dad analizali acum problema dumneavoastra veliconstata ca ea soare sau sub un jet de apa. Dar ce se intampla cand topili cubul de
are 0 configuralie diferita: in primul rand este mai midi §i in al doilea gheala?
rand au dimas din ea acelc parli in privinla dlrora se poate face ceva. Ei bine, nu mai avep gheala, ci doar apa, §i apa este 0 materie
Sa desfacem acum cutia a treia. S-ar putea ca in interiorul ei sa diferita. Priyili acum icebergul. Locul de unde ati desprins bucata de
existe anumite clemente care, intr-adevar, nu se pot schimba (de pilda,
ghea1ll. straluce§te la lumina soarelui in culori minunate, albastru §i
nu putem sa ne modificam varsta, in cazul in care pensionarea este verde, culori pc care nu le-ali observat inainte pentru ca erau "ascun-
problema care ne supara). Unele persoane ar decide sa puna acest se" de suprafala plata a "icebergului". Icebergul are acum 0 forma
clement in categoria " Fapte", de§i fiind un factor personal, poate fi diferita, are dimensiuni mai mici §i chiar mai mult, 0 bucata din el,
plasat in cutia "Eu". care inainte era ascunsa sub apa, a ie§it acum la suprafa1ll. §i poate fi
In cutia a treia s-ar putea sa existe §i uncle clemente care se pot vazuta. (Cand se schimbll. 0 parte, se schimba §i restul problemei care
schimba, dar, pc care, dintr-un motiv sau altul, nu dorili sa Ie schim- capata un aspect diferit.)
. bap. Nu are importanla care sunt motivcle acelea (egoiste, banale), Continuali sa desprindeti mici bucali de gheala din iceberg §i sa
trebuie doar sa recunoa~teti respectivele elemente §i sa Ie plasali in Ie topip. §i veli observa ca treptat va aparea 0 situalie cu totul diferiHi:
cutie intr-un loc accesibil, astfel indit sa Ie puteli reevalua atunci cand ap obpnut 0 rezerva insemnata de apa folositoare, iar icebergul - care
veli dori s-o faceti. parea atat de mare §i infrico§ator - are acum 0 cu totul aM forma §i
Au mai dimas acum pUline clemente in cutia a treia, poate unul dimensiune §i scanteiaza in culori stralucitoare pe care Ie admirali §i
sau doua §i pe acestea sunteli gata sa Ie schimbali. Ie apreciali. (Se subliniaza pentru pacient aspectul total nou al situapei,
Acesta reprezinta inceputul unei rezolvari constructive a problemei. ca §i eventuale1e avantaje nea§teptate.)
Observali aceste mici paqi ale problemei, paqi pc care dorili sa Ie
schimbali §i incepcli prin a da curs primei modificari. Curand veli fi • Metafora punlii ~i a bolovanului (Hunter, 1988)
surprin§i sa constatali ca lucrurile care va deranjau nu mai constituie
o "problema", ci doar 0 situalie pe care 0 puteli stapani foarte bine. Imaginali-va ell urcali cu greu carmIe unui munte inalt. Pe drumul
stancos este foarte cald. In dreapta §i in stanga sunt stanci §i prapastii.
• Metafora "icebergului" (Hunter, 1988) Sunteli foarte obosit §i insetat §i nu se intrevede nici 0 u§urare. Din
cate §tiu, acesta este singurul drum pe care puteli merge pentru a
Exista multe metafore care ne ajuta sa ne rezolvam problemele de ajunge acolo unde dorili §i este forate important sa ajungeli acolo.
vialii §i una dintre acestea este metafora "icebergului". Deci, urcali insetat §i obosit, l\lptand cu inallimile, treapta cu
Se §tie ell un iceberg este 0 bucata uria§a de gheala care plute§te treapta. (Treapta cu treapta, pas cu pas, reprezinta sugestia de a nu
in ocean, doar a noua parte din eafiind vizibila deasupra apei, restul sari peste etape.)
fiind ascuns sub apa. Mai faceli un pas §i inca un pas. Deodata observap ca 0 bucata
Sa definim problema care va supara drept un " iceberg ", rezolvarea mare de stanca, rostogolita de undeva de sus, va bareaza calea.
ei reprezentand topirea icebergului. Este foarte dificil sa topim un ice- (Metafora dificultalii nea§teptate.) Ce este de tacut? Puteli daca
berg atat de mare §i de rece, dar e mult mai u§or sa topim un cub de dorili, sa va continuali elllatoria impingand bolovanul §i inaintand a§a.
gheala.
177
176
Este foarte obositor §i va ia foarte muIt timp §i energie, dar 0 puteti Oeci, daca uneori va simiiti blocat in actiunile pe care intentionaii
face. Unii oameni sunt in stare s~o faca. (Unii subieqi nu-§i dau seama sa intreprindeIi, solicitaii subcon§tientul sa gandeasca pentru dumnea-
ca au posibilitatea de alegere §i continua sa lupte eu indpaVinare fa- voastra problema utilizand imaginile cu stanci §i punti, pentru ca tot-
cand mereu acela§i lucru.) deauna exista 0 solujie.
Oa, poate ati putea folosi putin din energia dumneavoastra §i, in o aM abordare a unor situaIii problematice consta in a sugera
loc sa impingeti bolovanulinainte, l-ati putea deplasa putin intr-o par- subiectului sa imparta problema in capitole sau in domenii ca, de pilda,
te, doar putin, cat sa va streeurati pc langa el. Sau ati putea sa va §coala, situaiia de acasa ctc. sau probleme dificile, probleme u§oare
calarati pc stanci §i sa oeolili drumul principal, dupa care uti reveni de rezolvat, dileme, dificultaii financiare etc. Se poate considera, de
la el.
asemenea, ca fiecare capitol trebuie sa reprezinte 0 etapa in viala in-
Ali ajuns cumva de parte a ccalalta a drumului §i va putcti continua dividului.
calatoria. In acela§i timp va putcti intoarcc oricand inapoi §i puteti sa
atacali obstacolul intr-un mod difcrit in viitor dad, bineintcles, dorili • Modificarea sistemului de referinja
s-o faceli. (Pacientul nu a "distrus puntile" §i poate aborda obstacolul
altadata.) Modificarea sistemului de referintii insearnna abordarea situatiei
dintr-un nou context.
Sa presupunem di ati procedat a§a. Va aflati de cealalta parte a
bolovanului, continuandu-va diliHoria §i drumul devine tot mai ingust,
tot mai abrupt, mai plin de praf. Stancile sunt tot mai colluroase, §i "Rescrierea " scenariului de viaja
prapastiile tot mai adanci. Mergeti mcreu inainte §i nu vcdeti capatul Pacicntul nu se afla in hipnoza cand incepe aplicarea acestei teh-
drumului, dar continuali sa urcati. La un momcnt dat ajungeti la 0 nici. I se adrninistreaza urmatorul instructaj: "Saptamana trecuta, cand
prapastie adanca §i constatali ca podul pcste respcctiva prapastie s-a te-ai aflat in hipnoza, Ii-ai amintit de 0 experienta foarte neplacuili pe
rupt. Vedeti cum drumul continua de partea cealaltiL (Se sugereaza care ai trait-o demult. (Unii terapeuti obi§nuiesc sa solicite mai muIte
ideea ca orice problema implica mai multe dificultclJi.) . detalii cu privire la experienia respectiva. Marlene Hunter prefera sa
Ce este de facut? Daca dori{i, va puteti continua calatoria calaran- cunoasca doar cadrul general §i sa lase subcon§tientul pacientului sa
du-va cu dificuItate pe pcretele stancos din partca latcrala a prapastici. prelucreze infonnaliile in modul sau particular.)
Este un drum dureros §i greu, dar unii oameni 11fac. (Metafora pentru Am cazut an1andoi de acord ca yom cauta alinare suferinlei trecute.
depresie.) Adesea obi§nuiam sa ne spunem: "dadl a§ fi §tiut atunci ceea ce §tiu
Ali putea insa sa va folositi toata imaginalia §i creativitatea pentru acum, a§ fi procedat cu totul altfel." Desigur, oricine ar fi procedat
a gasi 0 modalitate de a realiza 0 punte provizorie peste prapastie. a§a. Oar sa nu uiilim ca atunci Nu am ~tiut ~i am procedat cat se
S-ar putea sa rasturnati un copac pcste prapastic, astfel incat cren- poate de bine jinand seama de informajiile de atunci. (Validarea de-
gi1e sale sa ajunga de cealalta parte a rapei, sau sa impletili 0 franghie ciziilor anterioare.) Sunt sigur ca aji procedat fn modul eel mai corect
din ierburi ori atiputea folosi cureubeul drept punte! (Pacientul detine la timpul respectiv. Oe asemenea, noi tindem sa credem ca, dad am
in el informalia cu privire la ce are nevoie~) fi procedat altfel, ar fi fost mai bine. Sa nu uitam fnsa ca nu aveam
Trebuie sa treceti dincolo §i sa va continuali calatoria. Puteti ori- de unde sa ~tim acest lucru. (Oeculpabilizarea subiectului.) Ceea ce
cand reveni pentru a cerceta prapastia daca acest lucru este important §tim sigur este ca, daca am fi procedat diferit, evenimentele uIterioare
pentru dumneavoastra. (Poate altadata pacientul dorqte sa §tie ceva ar fi fost diferite, tara sa putem §ti dad ar fi fost mai bune sau mai
rnai mult despre acest obstacol.) rele.

178 179
Acum, cand ~tili mai multe, puteli vedea retrospectiv diverse al- sa nu va mai tulbure atunci cand Ie priviti cu ochii mintii dintr-un
ternative ale situaliei respective. In stare de hipnoza va ve~ i'ntoarce nou punct de vedere.
In timp §i veli retrai situalia respectiva a§a cum ali fi dorit sa fie. Pentro ca subiectul sa-§i dea seama de ce trebuie sa-§i administreze
Desigur, mintea dumneavoastra con§tienta §tie foarte bine ce faceli, doar sugestii pozitive i se da urmatorul exemplu: cauta sa Nu te gan-
dar subcon§tientul poate folosi experienla hipnotidi pentru a vindeca de§ti la pantera roz! Dupa diteva momcnte el este i'ntrebat: Nu-i a§a
vechile rani. ca te-ai gandit la pantcra roz? Bineintelcs ell subiectul se va gandi
A§ezati-va confortabilln fotoliu §i urmarili cu privirea degetul meu exact la ceea ce i s-a cerut sa nu se gandeasca?
care coboara i'ncet pana cand va atinge fruntea. In timpul acesta ochii Trebuie sa i se explice, de asemenea, ca logica §i cuvintele repre-
dumneavoastra se i'nchid, simlili un u§or tremor al pleoapelor §i intrali zinta modul de operare al con§tientului, i'n timp ce subcon§tientul ope- ,
i'n hipnoza In modul dumneavoastra personal, pana la acel nivel care reaza cu imagini, metafore, simboluri §i este foarte dificil de lucrat cu
va este necesar pentru a obline ceea ce dorili sa obtineli astazi. E bine imagini negative pentru ca mentalul creeaza exact imaginea pe care
a§a. Cand credeli ca ati atins profunzimea dorita inspirali adanc ca sa prin cuvinte i'i cerem sa n-o creeze. Astfel, In loc sa ne spunem "nu
§tiu §i eu ca va aflali In starca dorita. E binc a§a. Va simtiti In siguranla mi-e teama" este bine sa ne spunem: mil simt calm".
In stare de hipnoza i'n cabinetul meu. Cand veli simli atingerea dege- Subiectul trebuie sa con§tientizeze §i faptul ca exista cuvinte prin
tului mcu pe fruntca dumneavoastra lasali subcon§ticntul sa se i'ntoarca care el se autosaboteaza, cum ar fi cuvantul "lncearca", pentro ca ori
In timp, atunci cand a avut loc acea experienla dureroasa. Simlindu-va de cate ori folosim acest cuvant, i'n el se afla posibilitatea implicita a
aparat §i i'n sigurant:i la mine i'n cabinet, rctrmli pe plan mental expe- e§ecului. (Undeva In gand parca suna 0 voce care ne spune: n-ai sa
ricnla respectiva. Daca va vine sa plangcli, plangeli. Lacrimilc vor reu§e§ti!)
spala vechea durerc. Daca 0 sa-mi dali voic va voi §tergc eu lacrimile. In loc de "i'ncearca"se pot folosi alli termeni ca, de pilda, "cauta",
(Nu trebuie sa atingem subiectul tara sa-i cerem permisiunea.) Cand "i'nvata" etc. Cel mai bine este i'nsa sa se utilizeze sugestii explicite
ap tcmunat de retrmt experienla nepIacuta In gand, faceli-mi UR> semn. atunci cand se unnare§te modificarca sistemului de referinta din care
(Pacientul da din cap.) Bine. este privita problema. Astfel, afirmatia "totdeauna Incurc lucrurile"
Acum Uisati subcon§tientul sa se Intoarca din nou In timp §i retraiti devine" viala m-a i'nvatat unele lucruri utile" sau "niciodata nu mil
de data aceasta experienla a§a cum ali fi dorit sa fie, scotand la iveaHi voi i'nsanato§i" devine: "sunt convins ca i'n viitor 0 sa mil simt din
toatc informatiile, cuno§tintele §i nivelul de Intelegere pe care Ie aveti ce In ce mai bine".
acum. Folositi tot ce ali i'nvalat de-a lungul timpului pentru a rea§eza
vechea experienla i'ntr-un nou cadru. Plasali-o i'n alt sistem de referint:i. Sa alintim copilul care se ascunde fn noi (Hunter, 1988)
~tili deja cum trebuie sa faceli asta. E bine a§a. Cand ali terminat
modificarea cadrului din care priviti vechea experienta neplacuta, lasap In fiecare dintre noi se afla un ego de copil, §i acestei paqi a
din nou subcon§tientul s-o retraiasdi i'nca 0 data, ca §i cum ar fi prima psihicului nostru Ii vom acorda atenlie In cele ce urmeaza:
oara. "A§ezati-va comod §i intrali in hipnoza la acel mvel care consi-
Cand procedap astfel con§tientizati faptul ca sc produce un proces derati ca este potri vit. 12bine a§a. Acum acordati atenlie acelei situatii
de vindecare. SimliJi cum are loc vindecarea. Cautati s-o traiti. Rama- cand ... (se descrie situatia care 11preocupa pe pacient) Da, bine. Re-
nep cat timp dorip i'n stare de hipnoza. Eu voi fi atent la ceas pentru traiti in rninte situatia respectiva a§a cum ati trait-o atunci. Fiti atenti
dumneavoastra. Ui.sati procesul subcon§tient sa lucreze §i sa vindece la sentimentele care i'nsolesc experienla respectiva, sentimente care
toate arnintirile dureroase, astfel i'ncat acestea sa vi se para indepartate, v-au cop1e§it candva. Cand veli simli atingerea degetului mcu pe frun-

180 ]l{ 1

_~ J
tea dumneavoastra lasati suhcon~tientul sa se intoarca in timp1a pe- nicare cu dumneavoastra. In ace I moment yeti simli dorinla de a intra
rioada dind aJi tnlit pentru prima oara aeele sentimentf'. Va imaginali pentru scurt timp in stare de hipnoza pentru a lua contact cu ego-ul
ca sunteti in acea perioada, traind acele sentimente. Va simtiti copilul dumneavoastra mai tanar. Astfe1 veli avea posibilitatea sa-l auzili cand
mic speriat ~i nefericit care se straduiqte, dupa puterile sale, sa va cheama.
inteleaga ce se intfunpla ~i sa procedeze cat mai hine posibil, dar el Acum luali-va ramas bun de la copilul din dunmeavoastra, spu-
este speriat ~i nefericit ~i nu ~tie ce sa faca. Ati identificat copilul mic nandu-i ca 11veti vizita cat mai des. E bine a§a. Cand va luali ramas
din interioru1 fiintei dumnea voastra care arc atiita nevoic de prezenta bun de la ego-ul de copil, ramaneli in hipnoza §i revenili la timpul
dumneavoastra pentru ca sunteti singurul care ~tie ce a simlit acel prezent, la data de ..., in cabinetul meu.
copi1 atunci, singurul care po ate intelege ~i singurul in care copilul
poate avea incredere. Inffirirea ego-ului copilului va conduce la in13.- Sa adresam un cuvant de rnullwnire proteetorului interior
rirea ego-ului adultului.) (Hunter, 1988)
Adi.tati afectiune copilului din interiorul dumneavoastra, imaginali- (Pacientul se ana in hipnoza §i prezinta unele modele de comportament
va ca il cuprindeli in hrate §i il mangaiati. Spuneti-i ca este un Miat dezadaptive pe care, dintr-un motiv sau altul, nu reu~e§te sa §i Ie mo-
(0 fata) bun(a), ca ~titi di. este un Miat bun, ca totdeauna s-a straduit ditice.)
sa se poarte dit mai bine cu putinta. Spuneti-i cat de mult il respectati
pentru asta, pentru ca s-a straduit din rasputeri sa se poarte bine. Spu- "Amintili-va faptul ca orice comportament a fast declan~at cu un
neti-i ca §tiJi acest lucru. scop. Ne punem intrebarea care a fi fast motivul pentru care s-a de-
Acum yeti fi capahil (nu ~tiu exact cum yeti proceda, dar sunt clan§at respectivul comportament, motiv care poate ramane ascuns.
sigur ca veli reu~i) sa-i explicali copilului din dunmeavoastra ceea ce Trebuie insa sa fim convin~i de faptul ca acest comportament a servit
el trebuie sa inteleaga pentru a se simli mai bine. (Divcr§i subiecti au unui scop important stabilit de subcon§tient pentru acel moment deoa-
modali13.li diferite de a comunica cu ei in~i~i). Explicali-i ca, de§i se rece acesta a facut §i face eforturi de a-I menline pana in ziua de azi.
simte derutat ~i nefericit acum, §titi ca el se va simli 'in curand foarte Va aflali acum in situalia de a fi prizonierul unui comportament
hine.
de care vreti in mod sigur sa va debarasali. In cazul acesta trebuie sa
Sunteti singurul in stare sa-i spuneti aceasta ~i singurul pc care el adresali cu fermitate un mesaj subcon§tientului, in acela~i timp recu-
il va crede. E bine a§a. Acordati afectiunc §i sprijin copilului din in- noscand §i respectand faptul ca ego-ul dumneavoastra interior a tacut
teriorul fiintei dumneavoastra.
ceea ce a considerat ca trebuie tacut. Spuneli-i ego-ului interior, cu
Spuneti-i in acela§i timp ca ii yeti acorda de-acum inainte mai
cuvintele dunmeavoastra, ceva de genu 1 acesta: "Ili mullumesc pentru
muM atentie, ca yeti cauta sa-I cunoa§teli mai bine. Ayeti atiit de
huncle intenlii. Mi-am dat seama ca ai tacut ceea ce ai crezut de
multe sa-i oferiti §i cl are atat de multe sa va ofere la riindul sau:
cuviinla ca este mai bine, ceea ce ai crezut ca e de tacut. De ce ai
creativitatea, bucuria copilariei, curiozitatea, tendinta de a cerceta ~i
considerat ca trebuie procedat astfel nu-mi este clar, dar am inleles
capacitatea de a se mira. (Sugestii referitoare la explorarile viitoare in
ca acesta a fast ralionamentul tau. Oricum, motivcle care te-au deter-
sfera propriei vieti psihice; se ofera subiectului posibilitatea de a-§i
redobandi ceva din entuziasmul tineresc). minat sa procedezi astfe1 apartin trecutu1ui. Acum am nevoie de un
Spuneli-i copilului din interiorul tiinlei dumneavoastra ca 11 veli alt mod de comportament pentru viitor §i prezent. Te rog, ajuta-ma sa
vizita din nou §i daca el dore§te sa va viziteze 0 poate face "batand" elaborez noul model de comportament ~i da la 0 parte motivcle trecute.
la poarta subcon~tientului ~i cerandu-va permisiunea sa intre in comu- Sarcina lor este incheia13..

182 Iln

mu. J
Repetali acest text in gand de mai multe ori in zilele (saptarnanile) aceste informalii au fost oblinute din diferite experienle de viala ~i ele
urmatoare. Subcon§tientul dunmeavoastra trebuie sa tie pe deplin asi- trebuie adunate ~i aplicate la noile condilii.
gurat ca aveli cu adevarat nevoie de noi modele de comportament In situalia noua in care te ani, cere subcon~ticntului tau sa adune
inainte de a renunla la cele vechi pe care Ie apara animat de ce1e mai toate informaliile care au vreo legiHura cu respecti va situalie ~i sa Ie
bune intenlii. Adresali un cuvant de mullumire protectorului dumnea- grupeze intr-o noua slruclura care esle potriviHi pentru conjunclura
voastra interior. Acesta a facut §i va continua sa faca ceea ce crede prezenta. De fapt, §tii mult mai mull decal crezi ca ~tii. Bucura-te
ca e mai bine pentru dumneavoastra. (Acest text implica urmatoarele descoperind cat de mulle cuno§tinle ai.
aspecte: valoarea comportamentului inilial; ideea de respect pentru In cele ce urmeaza yom prezenta cateva strategii psihoterapeutice
modulin care a actionat subcon~tientul in loc de a se autoblama; ele- ~i autoformative in cadrul carora autohipnoza joadi un rol cenlral.
mente de intarire a ego-ului.) Aceste stralegii pot fi utilizate de subiectul care stapane~te tehnica
autohipnozei §i re1axiirii chiar in absenla unui terapeut califical (dupa
• Metafora trenului (Hunter, 1988) Handley §i Neff, 1985) eIe putand servi drepl model pentru solulio-
narea unor probleme de alta natura.
Adesea cand sun tern confruntali cu 0 situalie noua care nu ne este
familiara, sun tern anxio~i penlru ca nu ~tim nimic cu privire la situalia
respectiva. Cand suntem pu~i intr-o astfe1 de situalie este util sa ne 7.5. Strategie pentru 0 cura de slabire reu~itii
imaginam ca ea seamana cu imprejurarea in care cineva trebuie sa
faca 0 ciilatorie cu trenul, dar este nervos pentru ca nu a mai calatorit Scopul pc care ~i-1 propune persoana:
pana atunci niciodata cu trenul (avionul). Sa presupunem ca persoana Voi cantiiri arntea kilograme cate sunt nonnale pentru structura ~i
respectiva se nume§te doamna Ionescu. varsta mea.
D-na Ionescu nu a mai calatorit pana acum niciodata cu trenul, dar
Vizualizarea (In stare de hipnoza):
a calatorit cu autobuzul. Ea a mers cu autobuzuI chiar in ora~e diferite,
1. Ma vad pe mine, pe plaja, in costum de baie, ariitand bine.
astfeI incat este familiarizata cu orarele de plccare ~i de sosire ale
autobuzelor, ~tie ce trebuie sa faca pentru a-~i rezerva un loc §i un de 2. Ma vad adHand supla ~i gralioasa la 0 petrecere la care ma simt
bine.
se afla stalia de plecare. In autobuz, ea are conversalii pIacute cu
persoanele a~ezate langa ea. 3. Cand inu vin in minte alimenteIe care ingra§a §i care ma ten-
La sosire ~tie cum trebuie sa procedeze pentru a-~i recupera baga- teaza, imi imaginez ca trasez X peste ele.
jul, cum sa gaseasca stalia de taxi sau autobuze locale ori unde sa 4. II vad pe solul meu (sau oricare alta persoana) privindu-ma cu
a~tepte ca prietenii ei sa vina sa 0 ia. placere §i facandu-mi complimente ca arat bine.
D-na Ionescu, de§i nu a mai calatorit cu trenul, a fost de multe ori Sugestii cu caracler afmnativ (administrate in stare de autohipnoza):
pIecata de-acasa la rude sau prieteni, a§a ca e obi~nuita sa doanna • Zi de zi devin tot mai supliL
intr-un pat strain. Mai mult, cand era mica ii facea pIacere sa fie • Merita efortul sa fac exercitii §i sa tin regim.
leganata inainte de a adomu. • Imi face placere sa mananc ralional pcntru a-mi mentine silueta
Daca stam bine §i ne gandim, d-na Ionescu deline toate infonnaliile §i a-mi pastra sanatatea.
care-i sunt necesare pentru a face 0 caIatorie cu trenul, numai ca pana • Imi face placere hrana din cadrul regimului pe care I-am ales.
acum nu a mai folosit niciodata un asemenea mijloc de transport. Toate • InIaturarea gandirii negative §i restructurarea cognitiva: i
i

184 185

L I
- Evitarea tcndintei sprc pcrfectionism: "Nu c nimic dad mi s-a subcon§ticntul pentru a pune In nu§care resurscle de vindecare ale
intamplat sa mananc ec nu trehuic. Cu toate aeestea pot sa-mi ating organismului. Scopul propus: Ma voi vindcca total.
scopul" .
Vizualblre in autohipnoza:
- InliHurarea tendintei ~i a ideii ca mancatul ne ajuta sa suportam
I. Ma vad pc mine perfect calm, radiind de sanatate.
mai hine stresul. "V oi inecta sa eompensez eu ajutorul mancatului
2. VizuaIizez ce1u1e1ecanceroase devenindtot mai slabe, tot mai
orice pierdere. Voi inlocui gandul ca voi manca aeeasta prajitura pen-
tru a nu ma simti atat de nenorocita cu gandul i:mi lipse~te cu adevarat lipsite de putere. Imi reprezint gIobu1e1e me1e albe ea pe ni§te cavaleri
In annura care ucid cdu1e1e canceroas.
persoana X, dar mancand prea mult nu 0 voi aduee inapoi. Voi depa§i
treptat aceasta pierdere. Pana atunci voi avea putina grija de mine. 3. Mil vad ocupandu-ma de Iucruri1e care 11m fac placere §i hucu-
- Eliminarea concentrarii negative: "voi Inccta sa-mi spun mereu randu-ma de ele.
ca arat rau pentru d sunt prea grasa. Ma voi Imhraca eu gust ~i voi
Sugestii afinnatice (in autohipnoza)
pune aecentul pe trasaturik me1e pozitivc".
- Zi de zi sanatatea mea se imbunatale§te.
- Modificarea gandirii "alhul e negru": voi Inceta sa prevad ca
- Corpul meu are capacitatea naturala de a se autovindeca §i eu
nu pot sa slahese.
11ajut sa 0 faca.
Autorii mentionali sunt de parere d achizitiile ohlinute pe plan
- Ma simt bine §i capabil sa fac acele lucruri pe care doresc sa
psihic trebuie i:ntarite la nivc1 eomprotamental:
Ie fac.
* Voi studia luerari despre regimurik alimentare.
* Imi voi planitiea meselc astfcl incat sa nu depa~esc 1 500 de Restructurarea cognitiva:
calorii. • Eliminarea tendinlei de a te simli respins de toata lumea: Voi
* Ori de catc ori refuz un aliment care ingra~a inri notez intr··un Inceta sa-mi spun ca ceilalli nu ma plac §i de aceca nu ma vizitcaza.
camet §i Imi acord 0 recompcnsa. Voi fi rccunoscator acdor persoane care ma iuhese.
* Voi accepta cu placcre complimentele pc care mi Ie fac allii • InIaturarea concentrarii negative: Voi inccta sa ma gandesc tot
pentru ea am sIahit ~i arat hinc. timpul doar la boala mea §i voi Inlocui ganduri1e negative eu ganduri
* Voi line un grafic zilnic al grcutalii mc1c. pozitive despre ceea ce vreau sa fac In viitor.
* Voi linc 0 evidenla a progresc1or din domeniul cxerciliilor tizice. • Elinunarea modului de gandire "albul e negru": "Voi Inceta sa
prevad ca se vor Intiirnpla doar Iucruri re1e §i ma voi antrena sa ma
7.6. Program pentru reducerca anxietiitii 'in cazul unor gandesc doar la lucruri hunc."
afectiuni somatice grave • Inlaturarea fanteziilor imaginative cu conlinul negativ: Voi In-
ceta sa-mi spun ell hoala mea este ceva Ia care trcbuie sa ma adaptez
Desigur, e normal ca orice persoana care afla dare 0 boaIa so- §i care, in cele din uffi1a, ma va ucide §i voi cultiva 0 stare de sanatatc
matiell grava ce-i ameninla viala sa se simUl speriata ~i dezorientata. buna.
Teama excesiva Insa nu face decat sa accelereze evo!ulia bolii. Autorii
mai sus mentionati citeaza cazul unui barbat de 6"2 de ani care, diag- Modificarile pe plan comporta.mental manifest:
nosticat eu un cancer icipient, operahil a dccedat de alae de cord da- * V oi practica autohipnoza de 6 ori pe zi timp de calc 5 minute
torita fricii excesivc. In astfel de situatii este necesar sa reprogramam Inainte de ma reprograma pentru 0 buna sanalate.

186 IH7

____ J
* Voi studia in amanunt boala mea astfe1 in cat autosugestiile §i 6. Ma vad la aM petree ere l11ullumit, vesel §i destins, rara sa beau
mrrnc.
vizualizari1e sa lie dit mai corecte. (Voi discuta cu medicul meu asupra
acestor amanunte.) Sugestii afinnative (In autohipnoza):
* Ma voi comporta amabil cu cel putin 5 persoane in tiecare zi • Devin pe zi ce treee tot mai sanatos, tara a1cool sau droguri.
pentru a evita sa liu respinsa de catre acestea §i ma voi mentine intr-o • lmi place cum funclioneaza corpul §i mintea mea fara chimicalc.
atitudinc extroversa §i deschisa. • Sunt liber de oriee dorinla de a consuma a1cool sau medicamente
* Ma voi documenta mai mult §i voi practia hobby-ul meu preferat. neprescrise de medic.
* Voi lua medieamentele prescrise de medic. • Ma bueur ca ma voi distra la petreceri tara sa beau alcoo!.
* Le voi spune ee10rlalti ca 0 sa ma fae bine. In astfel de cazuri, Restructurare cognitiva:
Ifandley ~i Neff (1985), recomanda ca vizualizarca sa lie racuta cu
- Inlaturarea modului de giindire: "albul e negru": "V oi inceta
cat mai multe detalii, dit mai precise. De asemcnea, ei smtuiesc pa-
sa-mi spun ca nu pot sa ma bueur de viata tara alcool sau droguri.
cientul sa evite sa-~i activeze cat mai mult expectatiile legate de faptul Voi prevedea un succes total in incercarea mea de a nm lasa de bilutura.
d va mai trai inca mult timp pc pamiint, stabilindu-~i scopuri de lung a - Oprirea fanteziilor cu continut eognitiv: Imi voi aminti mereu
durata care presupun realizarca unor lucruri intercsante ~i folositoare ca sunt liber sa aleg calea pc care 0 doresc; de§i inainte am folosit
cclorlalti. Sa nu uitam cunoscute1c cuvinte ale lui Iisus: "Credinta ta alcoolul pentru a scapa de starile proaste, acum am decis sa fac fata
te-a vindccat", sau "dad ati avea crcdin1a cat un graunte de mu§tar, acestor stan, sa Ie abordez intr-un mod constructiv.
veti spune munte1ui aecsta sa se mi~tc ~i el se va mi~ca."
Modificari in plan comportamental:
* Ori de cate ori m:i se ofera ceva de baul voi refuza.
7.7. Pro~ram pcntru abandonarea consumului cxcesiv de * Voi spune tuturor cunoscutilor §i rudelor ca m-am lasat de bau-
alcool tura.
* Voi Inloeui deprinderea gre§ita eu un program de exercilii tizicc
Scopul stabilit: care sa ma re1axeze §:isa ma menlina in forma.
Ma simt perfect rericit rara sa con sum bauturi alcoolice. * 1mi voi planifica modulin care ma voi comporta la 0 petrecere
tara sa depind de alcool. Voi cauta mai curiind sa fiu amabil §i interesat
Vizualizare (In aUlohipnoza):
de altii dedit sa fae 0 impresie buna cu orice pre1.
1. Ma vad pc mine sanatos §i rclaxat. * imi voi nota cu regularitate succesele, Ie voi revedea frecvent
2. Ma vad indepilrtiind ni§te catu§e care imi tin mainile §i picioarele §i ma voi recompensa pcntru ele.
legate. Pentru ca programelc propuse s11aibl1 decl, estc indical ca, dupa
3. Imi vizualizez artere1e §i vene1e pline de sange ro§u, curat, liber invatarea relaxarii §i autohipnozci, acestca s11fie practicatc zi Inie (sail
de chimicale.
chiar de mai multe ori pc zi in cazurilc llIai serioasc) pfllll1la elilllillan·;t
4. 1mi vad crcierul ca §i cum ar li 0 ma§ina cu multe pistoanc care problemei care ne deranjeaza.
func1ioneaza in annonie perfecta. Fiecare piston luereaza la timpul
potrivit, ajutiindu-ma sa giindesc clar §i eficicnt.
5. Ma vild la 0 petrecere deseniind un X peste paharcle cu bauturil
care mi se ofera.

188 189

_______ J
mhliog:rafie selectiva

1. BANDLER R. Using Your Brain Ji;r a Change. Andreas, S: Andreas, Conirac


(cds.). Real People Press, Moab Utah, 1985.
2. BARBER, Th. X; SPANOS, N; ('11/\ VES, J.F., Hypnosis, ill/agillfliwn and Human
Potentialities. Perga Press, Inc., New York, Toronto. hankfurt, 1980.
3. ERICKSON, MILTON, ROSSI. E.I,. llypntotherapy - lln i~\plomtory Casebook.
Ivington Publishers Inc; New-York, 1992.
4. FROMM, ERIKA, SIlOS, R.E., Hypnosis: Research i)n'l'inpll/ellls and
Perspectives, Aldine, Atherton, Chicago, New York. 1')72
5. GRAHAM, G. How to Change Your Life. Real Option Prcss. 1(NO.
6. GHEORCHIU, VI. JJipnoza - realitate ~i fiefiune, Ed. ~tiin\ilicti. Bucllre~ti, 1977.
7. GHEORGHIU, VI. crOFU, 1. Sugestie ~i Sugestibilitate, Ed. Acadclllici R.S.R ..
Bllcllre§ti, 1982.
8. HARTLAND, Y. Medical and Dental Hypnosis and its Clilllml IlpplimtlOlls,
Bai.lliere, Tindall, London, sec. ed., 1979.
9. HAVENS, R.A; WALTERS, CATHERINE. llypnotherapv Smpls - II Neo-
EricksonianApproach 10 Persuasive Healing. Bruner Mazc!. Ncw York,
1989.
lO. HILCARD, E.R., The Experience of Hypnotic Susceptibility. A llarbinger Book,
I1arcourt, Brace and Woraldn, Inc, New York, 1968.
11. HILGARD, E.R.; HILGARD JOSEPHINE. Hypnosis in the Relief o( Pail/.
William Kaufmann, Inc.: Los Altos, California, 1')75.
12. I10LDEVICI IRINA, V ASILESCU, 1.1'. JJipnoza ~i forfele nelilllitale ale
psihismului /lman, Ed. Aldomars, Bucure§ti, 1991.
13. HOLDEVICI IRINA. Psihoterapia - un tratament lara medicamente, Ed. Ceres,
BllCllfqti, 1993.
14. HOLDEVICI IRINA. Autosugestie ~i rela.1Xlre, Ed. Ceres, Bllcure§ti, 1995.
15. HUNTER, MARLENE. Psych Yourself in Hypnosis and Health, Sea Walk Pr·css.
L.TD., 1987.
16. HUNTER, MARLENE. Daydreams for Discovery. A Manual(or Hypnotlli'f'IIl)l.I/.1
Sea Walk Press, Canada, 1988.
17. L/\NKTON, St. Practical magic. Meta Publications, ('UPCr1ill(),Cali IilIniu, I ')X!)
18. LF ('J~()N, L.M. SELF. - J/YflNoti.\'I/I thl' li'dllliqUl' IIlIti il.l· 1/.1'1' iN /111111' 1,/l'/lIg,
l'rclllin: I Lill, IIlL hll'.lnvood (,!irrs, I ')7l(
19. MAI« '11.'-;'·.I· III'f)1I01IS (,t, I </Ild !-'it/Ifill, Pill/,.lIill 11,"\1,';, I')'l')
20. POWERS, M. Advanced Techniques' of Hypnosis, Wilshire Book Camp.
Hollywood, California, 1965.
21. UNESTAHL, L.E. Self-Hypnosis in Sports and Life in Applied Sport Psychology,
Williams, J.M (eds.) 1987.
22. WESTER, W, SMITH, A; (eds.). Clinical Hypnosis - A Multidisciplinary
Approach; .LB. Lppincott Company, London, New York, Sao Paulo,
Sydney, 1984.
23. WEITZENHOFFER, A.M. General Techniques og Hypnotism, Grune and Straton,
Inc.; New York and London, 1957
24. WEITZENHOFFER, A.M. An Objective Study in Suggestibility, Science edition,
John Wiley and Sons, Inc., New York, 1963.

192