Sunteți pe pagina 1din 326

Moto:

In God we trust;

the over, we monitorize 1 .

Adam Smith, CEO,

Detections Systems Inc.

SISTEME ELECTRONICE DE SUPRAVEGHERE I CONTROL

1 Credem în Dumnezeu; pe ceilal i îi supraveghem

Sisteme electronice de supraveghere

3

Capitolul 1.

INTRODUCERE

Acest curs a fost realizat pentru a oferi exper ilor în domeniul managementului ordinii publice, speciali tilor preocupa i de sistemele electronice de supraveghere i, nu în ultimul rând, studen ilor care se preg tesc în acest vast domeniu, o lucrare de referin care s prezinte teh- nologiile existente, capabilit ile, limit rile i metodele de integrare a tehnicilor avansate în materia sistemelor de supraveghere i control. To i speciali tii în domeniu sunt de acord cu faptul c utilizarea sistemelor electronice de supraveghere i control are cel pu in dou efecte benefice: cre terea gra- dului de securitate a obiectivului supravegheat concomi- tent cu reducerea drastic a num rului personalului des- tinat acestui scop. Lucrarea se consider un breviar de senzori de de- tec ie a intruziunilor i a incendiilor, de control i admi- tere a accesului, de urm rire a pozi iei unor obiective mo- bile, pentru fiecare element fiind prezentate la un nivel facil principiile de func ionare i aplica iile posibile, pre- cum i metodele de integrare utilizabile pentru îmbun - t irea pazei perimetrale, a cl dirilor sau a unor obiective mobile. Cu toate c pe plan mondial sunt dezvoltate în con- tinuare noi tipuri de echipamente, lucrarea de fa des- crie tehnologiile disponibile la momentul actual, principiile fundamentale pentru toate aceste dispozitive electronice r mânând, în general, acelea i.

4

Introducere

To i senzorii se bazeaz pe un nucleu de principii de creare i/sau monitorizare a unei norme, detectând i/sau semnalând orice modificare a normei, superioar sau in- ferioar sau raportat la un prag de comparare. Lucrarea este structurat în apte capitole, fiecare putând fi în eles i folosit independent de celelalte, dar numai împreun r spund ideii de coeren în care s-a dorit conceperea cursului. Aceste capitole sunt: conceptul de supraveghere a obiectivelor, senzori pentru sisteme de supraveghere pe- rimetral i pentru detectarea intruziunilor, sisteme de control i admitere a accesului, detectoare de incendiu, dispozitive pentru monitorizarea unor obiective mobile, sisteme de calcul folosite pentru integrarea informa iilor colectate de senzori i prevederile existente în legisla ia român referitoare la utilizarea acestor dispozitive. În primul capitol sunt enumerate considera iile teo- retice care stau la baza sistemelor de supraveghere, pre- cum i o serie de rela ii algebrice care ajut la clasifi- carea acestora. Sunt prezentate de asemenea o serie de opinii cu privire la managementul securit ii, mecanisme- le de securitate etc. În capitolul 2 sunt prezentate 25 de dispozitive uti- lizabile pentru detectarea intruziunilor, incluzând i prin- cipiile de operare, configura iile i aplica iile posibile pen- tru fiecare tip de senzor, precum i punctele slabe sau procedeele de contracarare a sistemului de supraveghe- re. De asemenea, sunt descrise i o serie de echipa- mente speciale antiefrac ie realizate de diferite firme pro- duc toare. Strâns legate de toate acestea sunt sistemele

Sisteme electronice de supraveghere

5

de supraveghere video, descrise i ele la finalul acestui capitol, împreun cu toate elementele care formeaz un sistem specific. Capitolul 3 descrie tehnologiile existente pentru sis- temele de recunoa tere personal , de control i admitere a accesului. Sunt prezentate atât sisteme biometrice, cât i dispozitive pe baz de chei de control, sisteme de su- praveghere video, folosite pentru acces individual, fie fizic (de exemplu, în obiective), fie virtual (de exemplu, pentru accesul datelor în sistemele de calcul). În capitolul 4 sunt prezentate principiile de func- ionare i o serie de dispozitive utilizabile pentru detec- tarea i stingerea incendiilor. Supravegherea obiectivelor mobile prezentat în Capitolul 5 descrie principiile folosite de sistemul de po- zi ionare global GPS (Global Positioning System) pentru calcularea pozi iei unui obiectiv mobil, configura ia sis- temului, modul de ob inere i de utilizare a datelor i limi- t rile acestui sistem. Tot aici, datorit caracterului de mobilitate al sistemului, sunt precizate i principiile de interfa are între un sistem de calcul i o re ea de comuni- ca ii mobile de tip GSM (Global Systems for Mobile), precum i câteva concepte de baz referitoare la bazele de date geografice GIS (Geographical Information Sys- tem).

În capitolul 6 sunt prezentate, la nivel de principii generale, automatele programabile folosite pentru mana- gementul securit ii, modul de interconectare între sen- zori i dispecere sau centralele de alarmare, principiile de operare i configura iile necesare.

6

Introducere

În ultimul capitol sunt enun ate prevederile existente în legisla ia român referitoare la activit ile de paz a obiectivelor, bunurilor i valorilor, modalit ile de ob inere i de folosire în instan a înregistr rilor audio-video, normative interne, standarde na ionale i interna ionale privitoare la domeniul de cuprindere al lucr rii etc.

Sisteme electronice de supraveghere

7

Capitolul 2.

Într-o lume în care insecuritatea, nesiguran a i in- stabilitatea atinge numeroase aspecte ale vie ii cotidiene (sociale, economice, politice, militare s.a.), ac iunile prac- tice pentru ob inerea regimului normal de func ionare pentru un sistem de orice natur au fost asociate cu sus- inute eforturi teoretice pentru definirea i implementarea unor noi concepte in materie. Ca element de caracterizare a calit ii unui sistem, securitatea este capacitatea sistemului de a- i con- serva caracteristicile func ionale sub ac iunea unor factori distructivi, care pot s -l transforme în pericol pentru mediul înconjur tor, s afecteze via a oame- nilor afla i în zona de risc ori s provoace pagube ma- teriale, patrimoniale sau nepatrimoniale. Sunt de utilitate curent sintagmele: securitate opor- tun , suficient , total , maximal , absolut , optim , dura- bil , minimal sau vital . Cu argumentul experien ei, spe- ciali tii în domeniu opteaz pentru conceptul de secu- ritate deplin care reune te atributele de complexitate i responsabilitate, aduce rezolv ri echilibrate la atacuri i accidente, realizeaz condi iile de absolut necesitate impuse prin legi, norme sau standarde. Semantic, securitatea deplin este calitatea defi- nitorie de cuprindere conceptual a tuturor aspec- telor juridice, organizatorice, informa ionale, fizice i de personal ale securit ii, în medii calitativ supe- rioare, cu mecanisme oportune, viabile, adaptive i perfec ionabile, capabile s fac fa unei game largi

MANAGEMENTUL SECURIT II

8

Managementul securit ii

de atacuri, încerc ri i accidente tratate previzionar, în timpul desf ur rii sau dup încetarea acestora, cu asumarea con tient a unui risc opera ional, în limita unor costuri necesare suportabile.

2.1. Conceptul de risc

Esen a de reflexivitate a securit ii presupune exis- ten a, într-un mediu activ, real, a unor condi ii nesigure, chiar periculoase, cunoscute sau doar presupuse. În sensul acestei lucr ri, prin risc se în elege pro- babilitatea de a înfrunta o situa ie neprev zut sau de a suporta o pagub . Pentru adoptarea celei mai bune atitudini fata de risc se impune analiza obiectivului din punctul de vedere al securit ii i atribuirii nivelului de risc specific, adic managementul riscului. Evaluarea riscului înregistreaz urm toarele categorii pentru valorile de risc:

risc neglijabil;

risc

minor;

risc

mediu;

risc

major;

dezastru.

2.2. Analiza riscului

Managementul riscului cuprinde o gama larga de activit i, riguros definite i organizate, care, plecând de la condi iile de existen i obiectivele fundamen- tale ale institu iei protejate, analizeaz , într-o concep- ie de securitate, factorii de risc în vederea minimi- z rii riscului asumat i costurilor necesare.

Sisteme electronice de supraveghere

9

Literatura de specialitate men ioneaz câteva metode consacrate

metoda

metoda matricelor de risc

metoda

În aplicarea primei metode (Chris Horne – Marea Britanie) se pleac de la eviden ierea factorilor controla- bili (structura organizatoric i de personal, strategia de securitate, sistemele de securitate i procedurile aplicate) i a celor necontrolabili (erori de sistem, ac iuni teroriste,

greviste, catastrofe naturale). Metoda eviden iaz

interdependen a ierarhic de evenimente pozitive aflate în rela ii de tip SAU LOGIC ori I LOGIC permi ând clari-

amenin rilor, m surilor i contram surilor.

ficarea

interdependen elor func ionale;

arborilor de defect ri.

Componentele principale ale celei de-a doua metode sunt: aria protejat , amenin rile probabile i
Componentele principale ale celei de-a doua metode
sunt: aria protejat , amenin rile probabile i nivelul de
risc.
Nivel
Aria protejat
Amenin ri
de risc

Figura1.1 Elementele matricei de risc

Pentru construirea matricei de risc se determin ari- ile protejate i, în special, zonele vitale; se cuantific consecin ele în cazul atacurilor reu ite i se calculeaz valoarea riscului asumat prin însumarea ponderat a va- lorilor cuantificate. Cealalt metod pentru definirea zonelor vitale de securitate este metoda „arborilor de defect ri” care con- st în parcurgerea urm toarelor etape:

analiza preliminar a amenin rilor;

10

Managementul securit ii

stabilirea obiectivelor amenin ate; definirea zonelor vitale. Aplicarea metodei matricei de risc la obiectivul pro- pus duce la ob inerea unor valori pentru „riscul asumat” care, comparate cu conceptul atitudinii de risc (accep- tabil, atitudine selectiv , inacceptabil), determin , fie to- leran a selectiv , cu m surile de prevenire i atenuare a efectelor, fie neacceptabilitatea, cu m surile de asigurare pentru cazurile de materializare a riscurilor maxime. Analiza caracteristicilor obiectivului pune în eviden-

:

caracteristicile fizice:

zona amplas rii;

-

- zona extinderii imediate;

- perimetrul amplasamentului;

- interioar imediat ;

zona

- zona

spa iului

func ional;

- zona

spa iului

interior.

caracteristici

func ionale:

- caracteristicile activit ii obiectivului;

- categoria si caracteristicile echipamentului;

- asigurarea financiar ;

- vectorii de transport. caracteristici informa ionale:

- cadrul informa ional;

- nivelul de informatizare;

- fluxul informa ional;

- re elele de calculatoare suport;

- securitatea fizic a informa iei. caracteristici de personal:

Sisteme electronice de supraveghere

11

- tipuri de poten ial infractor estimat;

- tipul rela iilor cu institu ii similare;

- caracteristicile personalului propriu.

2.3. Necesitatea supravegherii

Supravegherea activit ii în orice ac iune uman tre- buie s porneasc de la o analiz a factorilor de risc care o pot influen a. Aceast ac iune presupune identificarea atât a factorilor de risc poten iali, cât i a m surilor de prevenire sau de minimizare a efectelor. Orice astfel de m sur trebuie s in cont de factorii economici i or- ganizatorici, de determinare a cuantumului pierderilor sau alte daune posibile, respectiv de cheltuielile necesare pentru implementarea m surilor de protec ie respective. O dat stabili i ace ti factori de risc, managementul supravegherii mai presupune i stabilirea cerin elor con- crete rezultate din analiza factorilor de risc necesare pentru asigurarea securit ii obiectivului. Factorii de risc lua i în considerare, trebuie s pre- vin , în primul rând, pierderile materiale sau nemateriale (obiecte fizice, respectiv informa ii, proprietatea intelec- tual dar i imaginea public , credibilitatea sau atmosfera rela iilor umane din colectivul respectiv). Pierderile de orice natur pot fi provocate, fie de distrugeri voluntare sau involuntare (din cauze umane – culp sau neglijen , ori din cauze naturale), fie datorit unor sustrageri sau altor acte voite de distrugere. Cauzele naturale mai importante care trebuie luate în considerare sunt incendiile, cutremurele, inunda iile etc.

12

Managementul securit ii

M surile de prevenire în aceste situa ii pot fi:

constructive – cl diri i instala ii potrivite pentru preîntâmpinarea acestora; organizatorice – stabilirea de planuri prealabile de ac- iune pentru eliminarea urm rilor acestor evenimente; compensatorii – asigur ri; resurse umane – preg tirea personalului pentru com- baterea i minimizarea efectelor produse. Distrugerile din cauza neglijen ei pot apare datorit lipsei unor dot ri adecvate ori absen ei unor m suri organizatorice i procedurale sau din cauza unor caren e educative. Efectele neglijen ei pot conduce la pierderi i

distrugeri de bunuri i informa ii, influen area negativ a angaja ilor sau colaboratorilor, la tirbirea imaginii pu- blice etc. M surile care trebuie luate pentru diminuarea efectelor sau prevenirea pierderilor sunt de aceia i na- tur cu cele luate pentru limitarea pierderilor produse din cauze naturale. Cele mai numeroase evenimente sunt produse îns de acte criminale: sustrageri, distrugeri voluntare, ata-

curi, sabotaje .a.

Un sistem de supraveghere optim trebuie s in cont de o serie de factori care permit prevenirea eveni- mentelor i minimizarea efectelor negative:

mobilul autorului (câ tig propriu direct sau indirect, material ori moral); manifest rile posibile (distrugeri sau sustrageri de bu- nuri sau informa ii, dereglarea procesului normal de func ionare al institu iei, influen e negative asupra an-

Sisteme electronice de supraveghere

13

gaja ilor proprii datorit b nuielilor, afectarea imaginii publice); factori favorizan i (procedurali, organizatorici, cons- tructivi, lipsa instala iilor de supraveghere i control, de dotare, materiali, manageriali); autorul posibil al evenimentului:

- angajat propriu sau str in;

- singur, cu complice din interior ori în grup;

- dotare de amator, complex sau special ;

zonele vitale (valoarea bunurilor sau informa iilor din diferite zone, vulnerabilitatea canalelor de comunica- ie, vulnerabilitatea personalului propriu); formele de atac posibile:

- vulnerabilitatea zonelor vitale (atac în for sau p trundere discret , accesibilitate, c i de acces, personal i dot ri existente pentru protec ie, proceduri de func ionare i paz );

- programul de lucru al zonelor vitale (atac de zi sau de noapte). Evitarea actelor criminale trebuie s porneasc de la cunoa terea situa iilor de risc care se pot produce, de exemplu: sustrageri de materiale sau bani, accese ne- autorizate, sabotaje sau atacuri din partea unor angaja i proprii sau str ini etc. Pentru fiecare din aceste cauze se stabile te o configura ie optim a sistemului, zonele ex- puse atacului ori punctele vulnerabile din sistemul de su- praveghere, în final ajungându-se la un compromis care s satisfac cât mai multe cerin e de securitate în con- di iile unor costuri minime.

14

Managementul securit ii

2.4. Managementul securit ii

În esen , managementul riscului reprezint teo-

ria, în timp ce c ile de reducere a riscurilor identificate

revin managementului securit ii,

Structural, aceasta const dintr-un complex de m - suri juridice, organizatorice, economice, fizico-tehno- logice i informa ionale capabile s preîntâmpine ac- iunea factorilor distructivi pentru a le diminua sau anihila consecin ele. În func ie de riscul i costurile asumate de institu ie, strategiile de securitate se a eaz pe urm toarele niveluri:

minimal , risc asumat de circa (12-15)%; suficient , risc asumat de circa (8-12)%; acoperitoare, risc asumat de circa (5-8)%; sigur , risc asumat de circa (3-5)%. În func ie de gradul de acoperire a domeniului de activitate a institu iei, strategiile sunt de dou categorii:

globale (omogene sau ierarhice); par iale. Deoarece costurile strategiilor globale sunt mari, ca- lea de urmat depinde de importan a func ional a com- ponentei protejate în sistem i de nivelurile de risc acceptate. Analitic, riscurile asumate au forma:

R(%)= - C sei /C rei

(la strategia global ierarhic pentru elementul i),

unde: R(%) este riscul asumat; C sei reprezint costul de securitate pentru elemen- tul i;

adic practicii.

Sisteme electronice de supraveghere

15

C rei este valoarea costului de realizare pentru ele- mentul i. Pentru integrarea i gestionarea unitar a com- ponentelor complexe ale unui sistem de securitate exist aplica ii având incluse elemente de nuclee expert care, nu numai c au posibilitatea prezent rii în timp real a si- tua iei de securitate a obiectivului (starea tuturor senzo- rilor antiefrac ie, incendiu, control i admitere acces, ima- gini video etc.), dar ofer un sprijin util operatorilor prin recomand rile f cute de asistent. Utilizarea unui astfel de pachet de programe este esen ial pentru func ionarea sistemului de securitate, câteva din avantajele mai importante ale folosirii tehnicii de calcul pentru integrarea informa iilor fiind:

prezentarea sintetic , în timp real, într-o modalitate u or de sesizat, a situa iei de securitate a obiectivului; integrarea riguroas în sistem a oric ror tipuri de sen- zori; posibilitatea controlului reciproc sistem de calcul– senzor; modificarea facil a sistemului, atât în ceea ce pri- ve te structura sa intern , cât i modul de interac iune cu operatorul uman; costurile relativ mici, suma total revenind la pre ul unui PC i a softului aferent; avantajele implicite ale sistemului de calcul (sim- plitatea prezent rii informa iilor pe un suport fizic, ca- pacitatea mare de arhivare, u urin în operare).

16

Managementul securit ii

2.5. Mecanismul de securitate

Mecanismul de securitate reprezint elementul prag- matic al strategiei de securitate i care, în func ie de complexitatea i ierarhizarea sa, se manifest sub una din urm toarele forme:

pachet de masuri, cu solu ii tehnice si organizatorice par iale, de domeniul anilor ‘70; mecanism integrat de securitate, reunind m suri, echipamente i for e umane organizate profesional; sistem de securitate, cu caracteristici specifice teoriei sistemelor si func ii de previziune si adaptabilitate. Structura ierarhizat a unui sistem de securitate este prezentat în figura 1.2. iar în figura 1.3 este descri- s organizarea fizic particularizat a unui astfel de sis- tem.

DISPECERAT (Sistem de management al securit ii)

sis- tem. DISPECERAT (Sistem de management al securit ii) Pupitru de control (PC) Interfa comunica ii

Pupitru de control (PC)

de management al securit ii) Pupitru de control (PC) Interfa comunica ii Antiefrac ie Control acces

Interfa comunica ii

Antiefrac ie Control acces Control lifturi Incendii Automatiz ri Alte echipamente
Antiefrac ie
Control acces
Control lifturi
Incendii
Automatiz ri
Alte echipamente

Figura 1.2 Structura ierarhic a unui sistem de securitate

Sisteme electronice de supraveghere

17

Dispecerat Antiefrac ie Incendiu Alarmare Sas acces Turniche i acces Acces auto
Dispecerat
Antiefrac ie
Incendiu
Alarmare
Sas acces
Turniche i acces
Acces auto

Control acces

Sas acces Turniche i acces Acces auto Control acces Figura 1.3 Organizarea unui sistem de securitate
Sas acces Turniche i acces Acces auto Control acces Figura 1.3 Organizarea unui sistem de securitate

Figura 1.3 Organizarea unui sistem de securitate

În func ie de caracteristicile concrete ale obiectivului structura mecanismului de securitate se poate construi plecând de la modelul din figura 1.4. Spa iul multidimensional în care institu ia î i

poate exercita func iunile f r influen e destabiliza- toare din partea condi iilor externe i în siguran fa-

atacurile i amenin rile posibile reprezint me-

de

diul de securitate. Evident, dimensiunile mediului sunt date de rela ia dintre acesta i riscul asumat i de cos-

turile posibil a fi suportate.

18

Managementul securit ii

Conducerea institu iei Asocia ii de specialitate Manager de securitate Autorit i publice Tehnic Zonele
Conducerea
institu iei
Asocia ii de
specialitate
Manager de
securitate
Autorit i
publice
Tehnic
Zonele de
Dispecerat
alarmare
central
Echipe de
interven ie
Evenimente
Control func ional al
mecanismului de securitate
Mecanism de
securitate a
informa iilor
Mecanism de
securitate fizic
Protec ia de
personal
M suri orga-
nizatorice
Protec ie contra in-
cendiilor i catas-
trofelor naturale
Proceduri de integrare

Figura 1.4. Structura unui mecanism de securitate

Exemple

principiale

de

abordare

ale

mediului

de

securitate sunt prezentate în figura 1.5.

SPA IU DE NOCIVITATE SPA IU DE PERICULOZITATE MEDIU DE SECURITATE SPA IU DE SIGURAN
SPA IU DE NOCIVITATE
SPA IU DE PERICULOZITATE
MEDIU DE SECURITATE
SPA IU DE SIGURAN
PROPRIE

Figura 1.5. Mediul de securitate

Mecanismul de securitate fizic , ca parte compo- nenta a mecanismului de securitate a unei institu ii are ca scop principal detec ia, întârzierea i stoparea (anihila- rea) unei ac iuni ostile sau a unei situa ii periculoase. El reune te mecanisme cu rol de barier fizic , detec ie la

Sisteme electronice de supraveghere

19

efrac ie i incendiu, de control acces, de supraveghere cu camere TV, precum i mecanisme de alarmare, inter- ven ie i stingere a incendiilor. Din punct de vedere structural mecanismul de secu- ritate fizic are aspectul din figura 1.6.

MECANISMUL MECANISMUL MECANISMUL BARIERELOR DE CONTROL VECTORILOR FIZICE AL ACCESULUI DE TRANSPORT MECANISMUL
MECANISMUL
MECANISMUL
MECANISMUL
BARIERELOR
DE CONTROL
VECTORILOR
FIZICE
AL ACCESULUI
DE TRANSPORT
MECANISMUL
DETEC IEI LA
EFRAC IE
DISPECERAT
CENTRAL
MECANISMUL
ECHIPELOR DE
INTERVEN IE
DISPECERAT CENTRAL MECANISMUL ECHIPELOR DE INTERVEN IE MECANISMUL DE ALARMARE INSTALA IA DE TRANSMITERE A
MECANISMUL DE ALARMARE

MECANISMUL

DE ALARMARE

MECANISMUL DE ALARMARE

INSTALA IA DE TRANSMITERE A ALARMEI

MECANISMUL DE DETEC IE A INCENDIILOR
MECANISMUL DE DETEC IE A INCENDIILOR
MECANISMUL DE DETEC IE A INCENDIILOR
MECANISMUL DE DETEC IE A INCENDIILOR

MECANISMUL DE DETEC IE A INCENDIILOR

MECANISMUL DE DETEC IE A INCENDIILOR
MECANISMUL DE DETEC IE A INCENDIILOR
MECANISMUL DE DETEC IE A INCENDIILOR
MECANISMUL DE DETEC IE A INCENDIILOR

INSTALA IA TVCI

Figura 1.6. Structura mecanismului de securitate fizic

Constructiv, barierele fizice trebuie s aib o dis- punere circular-concentric , pentru a asigura o separa ie eficient a zonelor vitale situate la interior fa de mediul extern. Num rul de inele-bariere de protec ie necesare se proiecteaz pentru a ob ine întârzierea calculat . Astfel, timpul de r spuns global al sistemului de se- curitate depinde de barierele aflate în calea de p trun- dere a intrusului, de timpul de detec ie al sistemului i de rapiditatea ac iunii forma iilor de interven ie.

20

Managementul securit ii

Acest timp global, pe lâng indicii calitativi ai sis- temului de supraveghere, este o a doua condi ie impor- tant de eficien a sistemului. Dac în prima situa ie pa- rametrii sunt strict determina i de echipamentele de de-

tec ie, în cea de a doua situa ie determinant este timpul

de ac iune al

O condi ie esen ial este ca timpul total de r spuns s fie cel mult egal cu timpul necesar pentru realizarea ac iunii adverse. Deoarece timpul necesar ac iunii adver- se poate fi doar estimat, acesta se calculeaz în cele mai defavorabile condi ii pentru sistem. Îndeplinirea inegalit ii poate fi f cut fie prin m - rirea num rului inelelor de protec ie fizic (având ca efect cre terea timpului de ac iune advers – t a ), fie prin o insta- lare cât mai optim a senzorilor (detectarea oportun a activit ilor adverse – t d i evaluarea rapid a situa iei – t e ) sau cre terea antrenamentului echipelor de interven ie (sc derea timpului propriu de r spuns – t p ). Explicitarea acestor idei este f cut în figura 1.7 unde este prezentat diagrama de timp a ac iunilor pro- prii i adverse.

forma iunii de interven ie.

Timp necesar pentru realizarea ac iunii adverse - t a t d t e t
Timp necesar pentru realizarea ac iunii adverse - t a
t d
t e
t p
t r
Timp necesar pentru
realizarea ac iunii proprii
Rezerv
de timp
Începerea ac iunii
adverse
Detectare
intruziune
Evaluare
alarm
Obiectiv advers
atins

t a t d +t e +t p +t r

Figura 1.7. Timpul desf ur rii ac iunilor i contraac iunilor

Sisteme electronice de supraveghere

21

2.6. Considera ii

economice

Trebuie re inut faptul c un sistem de supraveghere optimal aduce beneficii economice importante, atât din punctul de vedere al cre terii siguran ei obiectivului p zit, cât i datorit reducerii de personal rezultate ca urmare a automatiz rii activit ilor de paz . Costul sistemelor de management al securit ii este foarte u or de subestimat. Produc torii de echipamente ofer un pre func ie de lungimea, suprafa a sau volumul monitorizat. Adesea, aceasta include numai costul dispo- zitivelor hardware i nu con ine nici o referin referitoare la instalare, între inere sau alte cheltuieli adi ionale.

2.6.1. Cheltuieli de securitate

A a cum s-a mai ar tat, în costul securit ii (C s ) trebuie incluse cheltuielile cu echipamentele hardware C HDW (dispozitivele propriu-zise, instalare, între inere i func ionare) dar i cheltuielile de personal C P (recrutare, preg tire, antrenare, remunera ii), cheltuieli de infrastruc- tur C I etc. În concluzie, costurile estimate sunt:

C s =C HDW +C P +C I

2.6.2. Costurile insecurit ii

Realizarea securit ii necesit resurse umane, mate- riale i financiare deosebite, care, uneori nu se justific datorit lipsei aparente a amenin rilor. Din aceast ca- uz se înregistreaz adesea mult reticen în acordarea de fonduri suficiente pentru securitate. Pentru a evita, din start, eventuale situa ii neclare, se pot analiza succint costurile implicate de producerea evenimentelor nedorite.

22

Managementul securit ii

Costul efectelor unui eveniment nedorit C n este:

C n =C p +C a ,

unde: C p reprezint costurile primare (bunuri distruse ca urmare a evenimentului produs); C a reprezint costurile adiacente (repara ii sau în- locuiri de bunuri distruse, cheltuieli cu restabilirea imaginii institu iei pe pia ). În majoritatea cazurilor, costurile adiacente sunt cu câteva ordine de m rime mai mari decât costurile primare i cu implica ii nepatrimoniale deosebit de sup r toare. Concluzia care se impune este o ac iune concertat pentru reducerea riscurilor i minimizarea efectelor eve- nimentelor nedorite.

2.7. Condi ii de

mediu

Majoritatea zonelor supravegheate sunt caracteri-

zate de factori de mediu specifici, factori de care trebuie

în momentul proiect rii sistemului, select rii

senzorilor i instal rii dispozitivelor. Erorile produse în oricare din aceste etape pot conduce fie la un num r ma-

re de alarme false, fie la zone care nu sunt controlate. De exemplu, în cazul sistemelor de detectare a in- truziunilor, un gard, o intrare exterioar , o fereastr , o u interioar , un perete vitrat sau o camer de valori, au caracteristici particulare de mediu care trebuie lua i în calcul pentru fiecare caz. Suprafe ele exterioare pot fi afectate de climatul predominant, de alternan a zi/noapte în condi iile de mediu, de ac iuni întâmpl toare ale animalelor, precum i de activit i umane cum ar fi: câmpuri electrice, transmisii

inut cont

Sisteme electronice de supraveghere

23

radio, vehicule, camioane, trenuri, activit i industriale etc.

Mai exist o mare varietate de alte cauze care tre- buie luate în considerare la selectarea unor senzori i la instalarea lor. Condi ia fundamental care trebuie avu- t în vedere este de a defini exact o zon de supra- veghere sigur . Alegerea optim a acestor zone are ca efect reducerea ratei alarmelor false cauzate de eveni- mente neinten ionate. O alt idee care trebuie avut în vedere este împ r- irea zonei supravegheate în mai multe zone indepen- dente din punct de vedere al controlului, în scopul loca-

liz rii exacte a raionului unei posibile intruziuni i îmbu-

n t irii reac iei for elor de paz .

ca efect limitarea razei de ac iune a senzorilor perimetrali la care, chiar dac principiul de func ionare le permite detectarea intru ilor la distan e de ordinul kilometrilor, zona de sensibilitate este redus la maxim 500 m. Senzorii pentru înc peri pot fi afecta i i ei de para- zi i exteriori, cum ar fi: zgomote i vibra ii de la ma ini, mi c ri ale aerului i schimb ri de temperatur produse de ventilatoare sau instala ii de climatizare etc. i dispozitivele folosite la celelalte sisteme: admite- re i control acces, detectare incendiu etc., sunt suscep- tibile de a fi afectate de diverse fenomene întâmpl toare. Acesta este i motivul pentru care un sistem de securi-

Aceast concep ie are

tate complet trebuie s con in i un sistem de suprave- ghere video.

24

Managementul securit ii

2.8. Principii de selectare a senzorilor

Procesul de selectare a senzorilor trebuie s in cont de trei parametri importan i: probabilitatea de des- coperire (p D ), rata alarmelor false (RAF) i vulnerabili- tatea (posibilit ile existente de a neutraliza senzorii sau de a se sustrage controlului). Scopul final al oric rui sistem de protec ie este rea- lizarea unui sistem care, combinând dispozitive diferite, s ob in o probabilitate de descoperire maxim , o rat a alarmelor false minime, f r a fi susceptibil de a fi contra- carat. Probabilitatea de descoperire furnizeaz o indi- ca ie asupra performan elor senzorului de a detecta orice modificare neavenit a mediului în raza sa de ac iune. Probabilitatea de descoperire nu depinde numai de caracteristicile senzorului ci este func ie i de mediu, de condi iile de instalare i reglare, precum i de compor- tamentul posibil al intrusului. Principalii factori care afec- teaz probabilitatea de descoperire sunt:

cantitatea (intensitatea) i tipul câmpului fizic folosit de senzorul activ sau pasiv; m rimea obiectului perturbator; distan a pân la obiect; viteza obiectului; caracteristicile de reflexie sau absorb ie ale câmpului folosit de senzor. Bineîn eles, func ie de natura senzorului, to i ace ti factori pot avea o influen mai mare sau mai mic . Din punct de vedere algebric, probabilitatea de detec ie poate fi determinat a posteriori cu rela ia:

Sisteme electronice de supraveghere

25

p

D

n

D

n

T

,

unde: n D

n T = num rul total de intruziuni. Este de a teptat ca un sistem performant s aib o probabilitate de detec ie de minim 0.99. Rata alarmelor false indic procentul probabil de alarme care nu sunt datorate unui eveniment. Concep- tual, rata alarmelor false con ine dou elemente distincte:

alarma fals propriu-zis , alarm produs din motive ne- cunoscute i alarma aleatoare, generat de un eveniment real dar nepericulos. Totu i, deoarece majoritatea alar- melor false nu pot fi clasificate imediat în una din cele dou categorii, r spunsul sistemului la alarma fals tre- buie s fie ca în cazul unui eveniment. Rata alarmelor false se poate calcula teoretic cu rela ia:

= num rul de intruziuni detectate;

RAF

n

F

n

,

unde: n F = num rul de alarme false;

n = num rul de evenimente. Vulnerabilitatea este o alt caracteristic a efica-

cit ii unui sistem de supraveghere. Deoarece utilizarea

unei singure categorii de senzori nu poate asigura o rat

a alarmelor false suficient de mic precum i o proba-

bilitate de descoperire acceptabil , s-a impus utilizarea unor senzori redundan i, fie de acela i tip, fie din alt categorie. Acest principiu, prin suprapunerea zonelor de acoperire i protec ia mutual asigurat între senzori, cu excep ia optimiz rii caracteristicilor de protec ie, preîn-

26

Managementul securit ii

tâmpin i eventualele tentative de contracarare a siste- mului datorit principiilor de lucru diferite ale senzorilor selecta i. O metod de contracarare, aplicabil în general la toate sistemele automate de supraveghere, const în generarea, persistent dar aleatoare, a unui mare num r de alarme false, o lung perioad de timp, lucru care conduce la sc derea încrederii în func ionalitatea sis- temului i ignorarea alarmelor. Acesta este înc unul din motivele care impun folosirea sistemelor de suprave- ghere video. Teoria prezentat în acest capitol este destinat , în special, senzorilor pentru detectarea intruziunilor. F când nuan rile de rigoare, informa iile sunt utilizabile la orica- re alt component a sistemului de securitate.

Sisteme electronice de supraveghere

27

Capitolul 3.

SISTEME ANTIEFRAC IE

3.1. Cerin e opera ionale

În esen , rolul unui sistem de supraveghere const în patru componente: a descuraja, a detecta, a docu- menta i a împiedica sau întârzia orice încercare de p - trundere în obiectiv sau zona protejat . Aplicarea m surilor de securitate trebuie planificat func ie de necesit ile i nevoile obiectivului protejat. Abordarea tipului de sistem de supraveghere este in- fluen at de tipul obiectivului sau al materialelor care tre- buie protejate, mediul înconjur tor, amenin rile posibile, precum i de experien a acumulat anterior în paza obiectivului respectiv. Aceste idei formeaz baza pentru o analiz ini ial dar, totu i, aceste concepte nu sunt suficiente pentru a dezvolta efectiv sistemul de secu- ritate. Natura i ritmul activit ilor în sau lâng zona obiectivului supravegheat, configura ia fizic a ariei con- trolate, comportamentul oamenilor i mediul natural în- conjur tor, sunt o serie de al i factori care trebuie con- sidera i atunci când se realizeaz un sistem de supra- veghere. Cu excep ia unei mari variet i de obiective indus- triale sau de interes deosebit care necesit supraveghere perimetral , mai exist o serie de facilit i militare, diplo- matice, economice cu acelea i cerin e. Multe din aces- tea, datorit caracteristicilor în permanent schimbare,

28

Sisteme antiefrac ie

necesit o abordare dinamic i pragmatic a supra- vegherii interioare i perimetrale. În ceea ce prive te supravegherea interioar a obiectivelor, num rul de aplica ii posibile este mult mai mare, con inând pe lâng obiectivele enumerate anterior,

orice alt int civil sau militar de interes pentru acti-

vit i criminale: depozite, magazine, parcuri auto, camere

de valori, apartamente i locuin e, autovehicule etc.

3.2. Sisteme integrate

Integrarea senzorilor în sisteme de supraveghere este un subiect important al proiect rii sistemelor i este îndeplinit optim dac este considerat ca parte integrant

a ac iunii de proiectare a sistemului, a instal rii i utiliz - rii. Un aspect care trebuie luat în considerare este faptul c majoritatea senzorilor sunt destina i fie pentru aplica ii în exterior, fie pentru aplica ii interioare. Senzorii exteriori detecteaz intru ii care traversea- z o linie de demarca ie sau intr într-o suprafa prote- jat . Ace ti senzori se instaleaz numai în zone des- chise, de exemplu în câmp liber, în jurul unei cl diri, de-a lungul unui gard etc. Senzorii monta i în exterior trebuie s fie suficient de flexibili, atât din punctul de vedere al condi iilor climatice (extreme de temperatur , umiditate, radia ii solare, praf, ploaie sau ninsoare), cât i al sigu- ran ei în func ionare în condi ii severe de mediu. Ace ti senzori se caracterizeaz printr-o probabilitate mic de descoperire i o rat mare a alarmelor false, în special datorit multor factori incontrolabili, cum ar fi: vânt, ploa- ie, depuneri de ghea sau condens, animale, activit i

Sisteme electronice de supraveghere

29

umane, surse produc toare de interferen e electromag- netice i radio etc. Aceste motive implic folosirea a cel pu in dou tipuri diferite de senzori pentru a putea asi- gura parametrii de eficacitate ai sistemului de suprave- ghere. Senzorii pentru interior sunt folosi i pentru detec-

tarea p trunderii într-o cl dire sau pentru a furniza infor- ma ii despre intruziuni. Mul i din ace ti senzori sunt pro- iecta i pentru utilizare numai în interior i nu trebuie ex-

pu i

Senzorii de interior îndeplinesc una din urm toarele func iuni:

detectarea unui intrus care se apropie sau trece de o anumit limit , de exemplu: o u , un perete, un aco- peri , o podea sau o fereastr ; detectarea unei deplas ri într-o zon controlat , de exemplu: o camer sau un culoar; detectarea deplas rii sau atingerii unui obiect. Senzorii de interior pot produce alarme false dar, datorit mediului mai stabil în raport cu exteriorul, num - rul lor este mult mai redus. De o mare importan pentru realizarea unui sistem performant, const în integrarea, al turi de senzorii anti- efrac ie de exterior sau interior i a dispozitivelor pentru controlul i admiterea accesului, de detectare a incendi- ilor, de alarmare etc

la alte condi ii climatice.

3.3. Solu ii tehnologice

Dezvoltarea exploziv a electronicii a permis produ- cerea unor dispozitive flexibile, capabile s fie integrate

30

Sisteme antiefrac ie

în echipamente extrem de diverse, care permit proiec- tarea unor sisteme de supraveghere apte s îndeplineas- c orice cerin specific . Elementele principale ale unui sistem de suprave- ghere includ, conform schemei bloc din figura 2.1:

senzori (pentru detectarea intruziunilor, controlul ac- cesului sau alte necesit i); centrale de alarmare; sta ia de monitorizare (dispecerat); infrastructura de comunica ii care interconecteaz toate elementele de mai sus.

S1 S4
S1
S4
S2 S3
S2
S3

CA1

CA1
CA1
CA1
CA1
Si
Si
Sn
Sn

Senzori:

Comunica ii:

Centrale alarmare:

Comunica ii:

Dispecerat:

CAx

ii: Centrale alarmare: Comunica ii: Dispecerat: CAx PC VCR LPT CRT Figura 2.1. Structura unui sistem
PC VCR LPT
PC
VCR
LPT
CRT
CRT

Figura 2.1. Structura unui sistem de supraveghere

Cu excep ia acestor elemente hardware, se consi- der c în componen a oric rui sistem de supraveghere trebuie incluse personalul de deservire, procedurile de ac iune în diferite situa ii etc. Chiar i la cel mai modern sistem de supraveghere, personalul care opereaz , moni- torizeaz i între ine sistemul are, de multe ori, o însem- n tate mai mare decât aspectele tehnologice individuale ale sistemului: acesta asigur func ionalitatea sistemului dar, în situa ia cea mai defavorabil , poate fi considerat o

Sisteme electronice de supraveghere

31

surs posibil de informa ii despre vulnerabilitatea siste- mului, surs introdus chiar în interiorul obiectivului de ap rat. Informa iile referitoare la dispecerat, interfe ele de comunica ii i centralele de alarmare vor fi prezentate, ulterior, în capitolul 6. În continuare sunt prezenta i senzorii existen i ac- tualmente. A a cum s-a amintit în paragrafele anterioare, senzorii pentru detectarea intruziunilor se pot clasifica, în principal, ca senzori pentru exterior i senzori de interior. Fiecare din aceste dou categorii au, la rândul lor, alte subcategorii, cum ar fi senzorii destina i împrejmuirilor, îngropa i, pentru ferestre, pere i, u i, camere, obiecte etc.

În figurile 2.2 i 2.3 sunt prezenta i arborii de selec- ie pentru senzorii de exterior, respectiv interior. Dup cum se observ , o serie de principii de func- ionare, sunt comune pentru ambele categorii de senzori, îns majoritatea lor au fost realiza i pentru aplica ii spe- cifice. În continuare sunt prezentate 25 de solu ii tehno- logice pentru detectarea intruziunilor, pentru fiecare cate- gorie de senzori fiind descrise principiile de operare, mo- durile de utilizare, condi iile pentru o folosire eficient , m surile de ap rare împotriva intruziunilor calificate, me- tode de neutralizare a sistemului de supraveghere etc.

32

Sisteme antiefrac ie

SENZORI PENTRU EXTERIOR ÎMPREJMUIRI ZONE DESCHISE SENZORI LA SENZORI SENZORI SUPRAFA SENZORI ÎNGROPA I
SENZORI PENTRU
EXTERIOR
ÎMPREJMUIRI
ZONE DESCHISE
SENZORI LA
SENZORI
SENZORI
SUPRAFA
SENZORI
ÎNGROPA I
VOLUMETRICI
VIDEO
DETECTARE
VIBRA II
FIBR OPTIC
HIDROSTATICI
IR ACTIV
MI
CARE
CONTINUITATE
IR PASIV
VIZIBIL
CABLU
CABLU COAX
TENSIONAT
ECHILIBRAT
SENSIBIL LA
MICROUNDE
INFRARO U
TORSIUNE
CÂMP
FIBR OPTIC
ELECTRIC
CABLU SENSI-
BIL LA SARCIN
IR PASIV +
MICROUNDE
CAPACITAN
CABLU
GEOFONI
RADAR
COAXIAL
POLIMER
TURBULEN
MAGNETIC
AER

Figura 2.2. Senzorii pentru aplica ii de exterior

Sisteme electronice de supraveghere

33

CAMERE, HOLURIU I PERE I COMUTATOR SENZORI DETECTARE VIBRA II MECANIC VOLUMETRICI MI CARE COMUTATOR
CAMERE, HOLURIU
I
PERE I
COMUTATOR
SENZORI
DETECTARE
VIBRA II
MECANIC
VOLUMETRICI
MI
CARE
COMUTATOR
SENZORI
FIBR OPTIC
MAGNETIC
VIDEO
MICROUNDE
COMUTATOR
SENZORI CU
BALANSAT
FASCICUL UNDE
IR PASIV
IR
PASIV +
MICROUNDE
AUDIO
ULTRASONICE
ACTIVE
ULTRASONICE
PASIVE
FERESTRE VIBRA II COMUTATOR MECANIC COMUTATOR MAGNETIC COMUTATOR BALANSAT SPARGERE GEAM ACUSTICI OCURI
FERESTRE
VIBRA II
COMUTATOR
MECANIC
COMUTATOR
MAGNETIC
COMUTATOR
BALANSAT
SPARGERE
GEAM
ACUSTICI
OCURI
ACUSTICI +
OCURI

SENZORI PENTRU INTERIOR

SENZORI PENTRU INTERIOR

Figura 2.3. Senzorii pentru aplica ii de interior

34

Sisteme antiefrac ie

Nu sunt incluse o serie de dispozitive cu aplicabili- tate foarte limitat , cum ar fi senzorii acustici pentru de- tectarea turbulen ei aerului (folosi i pentru semnalarea prezen ei elicopterelor) sau radarul, un dispozitiv cu apli- ca ii tipic militare, pentru supravegherea spa iului aerian.

3.3.1. Comutatoare mecanice

Comutatoarele mecanice sunt folosite pentru detec-

tarea deschiderii (închiderii) unei u i sau ferestre prote- jate. Acest senzor const într-un contact electric care are

o stare func ie de ac iunea fizic direct asupra sa,

modificarea st rii normale generând astfel o alarm . Comutatoarele mecanice se pot monta la u i, feres- tre, sertare, panouri de acces etc. Este recomandabil utilizarea lor în conjunc ie cu un detector de mi care in- stalat în zona protejat , în caz c intruziunea este reali-

zat prin derutarea sistemului de supraveghere.

Pentru o func ionare corespunz toare a senzorului, u ile i ferestrele protejate trebuie instalate adecvat în tocul u ii (rama ferestrei) pentru a preîntâmpina alarmele false declan ate de deschiderea întâmpl toare a acesto- ra. De asemenea, o montare defectuoas a senzorului se poate solda i prin p trunderi nedetectate. Comutatorul trebuie s fie montat ascuns pentru a nu permite intrusului demontarea i dezafectarea aces- tuia. Firele de leg tur între comutator i centrala de alarmare trebuie s fie bine protejate pentru a preveni distrugerea lor iar centrala de alarmare trebuie s fie setat astfel încât s declan eze o alarm în momentul întreruperii acestora.

Sisteme electronice de supraveghere

35

Blocarea comutatorului în pozi ia „u /fereastr în- chis ” este modalitatea cea mai simpl de contracarare a senzorului. Aceasta se poate realiza fie cu o lamel me- talic , fie prin alt modalitate, care presupune existen a unor complici în interiorul obiectivului, care const în lipi- rea cu band adeziv a pârghiei de ac ionare al comuta- torului, în perioada în care alarma este deconectat .

3.3.2. Comutatoare magnetice

Comutatoarele magnetice sunt folosite pentru detec- tarea deschiderii (închiderii) unei u i sau ferestre prote- jate. Acest dispozitiv este format din dou componente:

un comutator magnetic (senzor Hall sau releu reed) montate în tocul u ii sau ferestrei i un magnet perma- nent dispus pe partea mobil a u ii/ferestrei. Declan a- rea alarmei este f cut de apropierea/dep rtarea celor dou componente ale dispozitivului. Trebuie men ionat c , spre deosebire de contactul mecanic, partea mobil poate fi la o oarecare distan de partea fix . Condi iile de utilizare i instalare ale senzorului sunt identice cu cele prezentate la senzorul cu comutator me- canic. Blocarea func ion rii comutatorului magnetic poate fi f cut cu ajutorul unui magnet puternic care, dispus în exteriorul u ii sau ferestrei, înlocuie te magnetul mobil al dispozitivului i permite intrarea f r declan area alar- mei.

36

Sisteme antiefrac ie

3.3.3. Comutatoare balansate

Comutatoarele balansate sunt formate din dou co- mutatoare mecanice sau magnetice, unul pe pozi ie „nor- mal închis”, cel lalt pe pozi ia „normal deschis”. Func ionarea normal a dispozitivului presupune ba- lansarea celor dou comutatoare, la deschiderea u ii fie- care comutator schimbându- i starea. În situa ia în care cele dou comutatoare nu î i schimb starea, este detec- tat o încercare de blocare a dispozitivului, iar sistemul de supraveghere declan eaz o alarm . Acest montaj, cu dou comutatoare, este mult mai sigur în func ionare, eliminând posibilitatea bloc rii simul- tane a comutatoarelor prin utilizarea unui mecanism de contracarare. Condi iile de utilizare i instalare ale senzorului sunt identice cu cele prezentate la senzorul cu comutator me- canic.

Fire leg tur Comutator mecanic sau magnetic Magnet (nu pt. sistem mecanic)
Fire leg tur
Comutator mecanic
sau magnetic
Magnet (nu pt.
sistem mecanic)

a) Instalare

N S N S N S ON/OFF OFF/ON ON/OFF
N
S
N
S
N
S
ON/OFF
OFF/ON
ON/OFF
Comutator magnetic cu senzor Hall Comutator balansat cu senzori Hall N S N S N
Comutator magnetic
cu senzor Hall
Comutator balansat cu senzori Hall
N
S
N
S
N
S
ON/OFF
ON/OFF
OFF/ON

Comutator magnetic cu releu reed

Comutator balansat cu relee reed

b) Senzori magnetici c) Comutatoare balansate

Figura 2.4. Comutatoare magnetice

Modul de instalare al celor trei tipuri de comutatoare este prezentat în figura 2.4.a., senzorii magnetici în

Sisteme electronice de supraveghere

37

figura 2.4.b. iar principiul de func ionare al comutatorului balansat în figura 2.4.c.

O condi ie general pentru ace ti senzori este obli-

gativitatea instal rii, în paralel, a altor dispozitive de su- praveghere bazate pe alte principii func ionale. Aspectul fizic al unor comutatoare magnetice, meca- nice i electromecanice este ilustrat în figura 2.5.

3.3.4. Senzori pentru detectarea spargerii ferestrei

Aceste dispozitive se instaleaz pentru controlul ferestrelor care sunt susceptibile a fi sparte în cazul unei intruziuni. Senzorii sunt monta i în interior, pe un perete sau tavan, în fa a ferestrei monitorizate. Exist trei tipuri de senzori pentru ferestre: acustici, pentru detectarea ocurilor i combina i. Toate dispozitivele au în compunere un microfon care este sensibil la o band de frecven e asociat cu spargerea unui geam. Semnalul de la microfon este pre- lucrat într-un procesor care elimin componentele spec- trale neasociate fenomenului fizic. Tot procesorul de semnal compar semnalul filtrat cu cel înregistrat ante- rior, asociat cu spargerea geamului. În situa ia unei ase- m n ri a caracteristicilor de frecven , este declan at alarma. Senzorii acustici detecteaz frecven ele înalte cre- ate de impactul ini ial asupra ferestrei. Vibra iile produse de cr parea geamului se propag de la punctul de impact c tre marginile exterioare ale suprafe ei vitrate. Semnalul audio este cules de microfonul dispus în vecin tatea fe- restrei i este trimis procesorului de semnal care ia deci- zia corespunz toare.

38

Sisteme antiefrac ie

38 Sisteme antiefrac ie Figura 2.5 Contacte magnetice i mecanice

Figura 2.5 Contacte magnetice i mecanice

Sisteme electronice de supraveghere

39

Senzorii pentru detectarea ocurilor sunt sensibili la sunete intense cu frecven a de 5 KHz. Microfonul folosit este de tip piezoelectric sau cu cristal. Folosirea mi- crofoanelor cu cristal este mai eficace întrucât acestea sunt sensibile la o band foarte îngust de frecven , simplificând sarcinile procesorului de semnal i, implicit, reducând rata alarmelor false. Senzorii combina i, acustic+ oc, combin avantajele celor dou principii diferite de detec ie, asigurând îmbu- n t irea probabilit ii de descoperire, a ratei alarmelor false, totodat reducând i posibilit ile de neutralizare ale detectorului. Func ie de specifica iile produc torului, senzorii se pot monta direct pe fereastr la câ iva centimetri de mar- gine, pe tocul geamului sau pe un perete sau tavan aflat la mic distan de fereastr . Montarea pe fereastr este cea mai problematic deoarece adezivul trebuie s fie de foarte bun calitate, capabil s reziste la radia iile solare i la extremele de temperatur produse iarna sau vara (-20 C÷80 C). Func ionarea nesigur a dispozitivului poate fi con- secin a unei mont ri necorespunz toare a senzorului, ne- respect rii specifica iilor tehnice referitoare la tipul de fe- reastr pentru care este destinat senzorul etc. dar, cel mai adesea, majoritatea problemelor sunt date de carac- teristicile acustice ale înc perii. Astfel, acoperirea feres- trei cu o draperie groas absoarbe vibra iile acustice i la microfonul senzorului montat pe perete sau în tavan nu mai ajunge suficient semnal pentru declan area alarmei.

40

Sisteme antiefrac ie

Senzorul mai poate func iona necorespunz tor i dac procesorul de semnal nu a fost calibrat corespunz - tor. Suplimentar, mai pot cauza probleme i interferen ele radio sau zgomotele naturale care au un spectru cu ele- mente în banda de sensibilitate a senzorului. Ca o precau ie maxim , se poate impune o verificare distructiv , lucru care presupune verificarea func ion rii senzorului când fereastra este spart inten ionat. Neutralizarea sistemului de supraveghere este posi- bil dac geamul este decupat sau demontat din ram . O alt metod const în modificarea spectrului produs de spargere, lucru realizabil prin atenuarea cu materiale absorbante a zgomotului. Aspectul fizic al acestor senzori este ilustrat în figura 2.6.

3.3.5. Senzori fotoelectrici pentru interior

Aceste dispozitive folosesc un fascicul de lumin invizibil , în infraro u, pentru a crea un cortin electro- nic . De regul , sunt folosi i pentru supravegherea unor suprafe e liniare, de dimensiuni mari, cum ar fi holuri, foaiere etc. Senzorii cu fascicul luminos sunt forma i din dou blocuri: un emi tor i un receptor. Emi torul folose te ca surs de lumin IR o diod electroluminiscent LED (Light Emitting Diode) sau o diod laser. Receptorul are ca element activ un fotoelement (de regul un fototran- zistor) care detecteaz prezen a sau absen a fasciculului. Dac receptorul sesizeaz o întrerupere a razei IR cu o durat mai mare decât o valoare prestabilit , este declan at alarma.

Sisteme electronice de supraveghere

41

Sisteme electronice de supraveghere 41 Figura 2.6. Senzori pentru detectarea spargerii ferestrelor emi torul genereaz

Figura 2.6. Senzori pentru detectarea spargerii ferestrelor

emi torul genereaz

un fascicul foarte convergent (divergen a mai mic de

0.01 ) iar, pentru a preîntâmpina orbirea receptorului cu

o surs exterioar de lumin , fasciculul este modulat în impulsuri dup o lege pseudoaleatoare. Aceast modu- lare const în întreruperea semnalului emis la momente

Pentru a acoperi distan e mari,

42

Sisteme antiefrac ie

i cu durate determinate de procesorul sistemului. La

s respecte întocmai aceia i

lege de modula ie, orice neconcordan semnalând o tentativ de orbire a sistemului.

Distan a dintre emi tor i receptor este limitat la 300 m dar, renun ând la principiul localiz rii exacte a in- truziunii, se pot atinge distan e de câ iva kilometri. Traseul liniar al razei IR poate fi modificat folosind oglinzi, pentru a crea o zon supravegheat mai pu in predictibil . Totu i, utilizarea oglinzilor reduce distan a maxim de lucru i creeaz probleme în func ionare dato- rit necesit ii men inerii alinierii precise între mai multe elemente, dar i datorit depunerii prafului pe elementele reflectorizante. Sistemul nu este afectat de mediul din interiorul cl - dirii (modific ri ale regimului termic, l mpi fluorescente, interferen e radio i electromagnetice cu echipamentele electrice etc.) Dispozitivul se caracterizeaz printr-o probabilitate de descoperire apropiat de unitate i o rat a alarmelor false sc zut .

factori

recep ie semnalul trebuie

Senzorul func ioneaz nesigur dac exist

care afecteaz propagarea luminii între emi tor i recep- tor: fum, aburi, alte obiecte semitransparente. Sc derea energiei sosite la receptor cu mai mult de 10% poate de- clan a o alarm sau o avertizare func ie de genera ia dis-

pozitivului. Alarmele false pot fi produse de trecerea întâmpl - toare a unor obiecte prin fascicul, întrerupând leg tura emi tor–receptor. Ca exemple de astfel de incidente pot

Sisteme electronice de supraveghere

43

fi amintite: plante de apartament situate cu coroana în zona razei, animale de cas , hârtii luate de curentul de aer etc. Alte alarme false pot fi produse de proasta între- inere a echipamentului: depunerea de praf pe sistemele optice i pe oglinzi, neefectuarea recalibr rii i realinierii periodice a senzorului etc. Contracararea sistemului este realizabil numai prin ocolirea fasciculului luminos, lucru totu i simplu dac in- trusul este dotat cu ochelari speciali pentru vizualizarea radia iei IR. Aspectul exterior al unui modul al dispozitivului, pre- cum i o posibilitate de instalare pentru supravegherea unei u i sunt prezentate în figura 2.7.

Acces EE Oglinzi R
Acces
EE
Oglinzi
R
u i sunt prezentate în figura 2.7. Acces EE Oglinzi R Figura 2.7. Senzori cu fascicul

Figura 2.7. Senzori cu fascicul IR

3.3.6. Senzori cu microunde

Senzorii cu microunde sunt dispozitive folosite pen- tru detectarea mi c rii. Principiul de func ionare se ba- zeaz pe detectarea perturba iilor produse de intruziune într-un câmp electromagnetic generat de echipament.

44

Sisteme antiefrac ie

Exist astfel de dispozitive destinate uzului în aplica ii de exterior sau interior. Sistemul este format din dou blocuri func ionale: un

emi tor i un receptor. Emi torul const într-un oscilator de mic putere realizat cu diod Gunn, în banda X de frecven (aproximativ 15 GHz). Receptorul sesizeaz orice modificare a frecven ei emise, modificare produs datorit efectului Doppler. Rela ia algebric de determinare a devia iei de

frecven este:

f

2

0

f

v

c

,

unde: f este devia ia de frecven ;

f 0 este frecven a de emisie;

v

este viteza mobilului:

c

este viteza luminii.

Majoritatea sistemelor sunt setate pentru declan- area alarmei în situa ia unei devia ii de frecven de 20÷120 Hz, adic pentru o vitez a intrusului de aproxi- mativ 2÷12 m/s. Constructiv, exist dou tipuri de sisteme cu micro- unde: senzori monobloc, la care atât emi torul cât i receptorul sunt realiza i într-o singur unitate, respectiv senzori în tandem, formate din dou unit i separate, emi torul i receptorul. Cele dou tipuri au destina ii i caracteristici diferite:

senzorii monobloc au caracteristic de directivitate foarte larg , o distan de detec ie mic i se folosesc la aplica ii de interior;

Sisteme electronice de supraveghere

45

senzorii în tandem sunt destina i aplica iilor de exte- rior având o diagram îngust i o raz de ac iune mare.

Schemele bloc ale acestor sisteme sistem sunt ilustrate în figura 2.8. Legend f Gunn Gunn
Schemele
bloc
ale
acestor
sisteme
sistem
sunt
ilustrate în figura 2.8.
Legend
f
Gunn
Gunn
f 0
0
Gunn
– oscilator
EMI TOR
CA
AFFI
– amplificator
AFFI
f
0 f
Mx
– mixer
v
AFFI
f
OL
– oscilator
Mx
f
Mx
local
f 0
CA
– comutator
a) Senzor
OL
anten
monobloc
RECEPTOR

b) Senzor în tandem

Figura 2.8 Schema bloc a unui senzorilor cu microunde

Prezen a comutatorului de anten la senzorii mono- bloc impune câteva probleme specifice: ace tia func io- neaz în impulsuri emi ând, consecutiv, pe dou frecven- e diferite; receptorul este blocat o scurt perioad la în- ceputul emisiei, creând o zon de blocare. Forma caracteristicilor de directivitate la cele dou tipuri de senzori este prezentat în figura 2.9. Senzorii cu microunde se pot folosi atât pentru mo- nitorizarea unor suprafe e exterioare cât i pentru înc - peri, depozite, holuri etc. În exterior aceste sisteme se folosesc pentru supravegherea perimetral sau pentru o avertizare timpurie dac intrusul se apropie de o cl dire sau o zon sensibil . Func ionarea necorespunz toare a senzorilor poate fi cauzat , în primul rând, de interferen e cu alte echi-

46

Sisteme antiefrac ie

pamente cu microunde care func ioneaz în banda X. De asemenea, zonele care con in generatoare puternice de câmpuri electromagnetice pot produce probleme datorit interferen elor pe unele componente spectrale. O situa ie special poate fi cauzat de l mpile fluorescente (mai cunoscute drept becuri cu neon): ciclul de ionizare al gazului poate fi interpretat de detector ca deplasare de frecven , generând astfel o alarm fals .

E/R Zon t iere 9 m a) Senzor monobloc E 3÷5 1÷10 m R 100÷450
E/R
Zon
t iere
9 m
a) Senzor monobloc
E 3÷5
1÷10 m
R
100÷450 m
7.5 m

b) Senzor în tandem

Figura 2.9 Caracteristica de directivitate a senzorilor cu microunde

Alte complica ii sunt create i de reflexiile de la obiectele fixe apropiate. Semnalul recep ionat, mult mai puternic decât cel de la un eventual intrus, poate satura receptorul blocând func ionarea normal a sistemului. O

Sisteme electronice de supraveghere

47

solu ie pentru aceast problem este asigurat la detec- torul monobloc prin definirea zonei de blocare a recep- torului; pentru sistemul tandem, reflexiile de la obiectele fixe se pot elimina numai printr-o instalare corespunz - toare. Probleme mai pot fi create i de alte cauze:

obiectele metalice care se mi c în câmpul de detec- ie al senzorului genereaz alarme false; suprafe ele metalice mari creeaz zone moarte, nede- tectabile, în spatele lor; instalarea improprie a senzorilor face posibil detec- tarea unor obiecte care se deplaseaz în afara zonei de interes, declan ându-se alarme aleatoare; antenele horn folosite, de regul , la aceste sisteme, se caracterizeaz prin prezen a unor lobi secundari; de asemenea, semnalele recep ionate pe ace ti lobi pot genera alarme false. Este recomandabil instalarea sistemelor astfel în- cât s se asigure continuitatea zonei de detec ie, pentru aceasta fiind necesar zone de suprapunere pe o supra- fa de maxim 10% din suprafa a controlat . O parte din aceste probleme pot fi evitate instalând sistemele monobloc în modul descris în figura 2.10.a, modelele tandem putându-se monta într-una din struc- turile prezentate în figura 2.10.b. Neutralizarea sistemului este destul de dificil , pre- supunând deplasarea cu vitez foarte mic , folosirea ori- c ror acoperiri metalice sau absorbante, determinarea zonei de detec ie folosind echipament special etc.

48

Sisteme antiefrac ie

Împrejmuire a) Senzori monobloc E R E E R E R R R R E
Împrejmuire
a)
Senzori monobloc
E
R
E
E
R
E
R
R
R
R
E
E
E
E
Zone
suprapunere

b) Senzori tandem în configura ie paralel i între esut

Figura 2.10. Instalarea în exterior a senzorilor cu microunde

În figura 2.11 sunt prezentate câteva dispozitive cu microunde realizate în diferite configura ii.

3.3.7. Detectoare de vibra ii

Detectoarele de vibra ii sunt destinate mont rii pe pere i, tavane, du umele pentru a sesiza vibra iile meca- nice produse de retezare, t iere, g urire, perforare, iz- bire, într-un cuvânt orice încercare de intruziune care afecteaz din punct de vedere fizic structura pe care este instalat senzorul. Traductoarele destinate detect rii energiei mecanice de joas frecven se monteaz direct pe peretele in- terior al structurii supravegheate, detectând orice vibra ii care sunt produse.

Sisteme electronice de supraveghere

49

Sisteme electronice de supraveghere 49 Figura 2.11. Senzori cu microunde Tehnologic, exist dou tipuri de

Figura 2.11. Senzori cu microunde

Tehnologic, exist dou tipuri de traductoare: piezo- electrice i mecanice. Ambele tipuri convertesc energia mecanic într-un semnal electric propor ional cu ampli- tudinea vibra iilor. Semnalul electric este trimis unui pro-

50

Sisteme antiefrac ie

cesor care analizeaz forma, amplitudinea i frecven a oscila iilor. În caz de coresponden a datelor cu infor- ma iile memorate, este declan at alarma. De regul , senzorii de vibra ii se instaleaz ferm în perete, la o distan de 2÷3 m unul de altul, func ie de capacitatea materialului de a transmite vibra iile (pere ii mai rigizi sunt mai buni transmi tori de vibra ii i invers). Trebuie evitat instalarea traductoarelor pe pere i din PAL, placaj sau din tabl sub ire întrucât ace tia sunt predispu i la generarea unor vibra ii din alte cauze decât intruziunile. De asemenea, instalarea pe supor i care ab- sorb vibra iile (lemn masiv, pere i acoperi i cu materiale textile, tapet etc.) poate conduce la func ionarea im- proprie a dispozitivului i nedectarea intruziunii. În acest caz, traductoarele trebuie instalate pe un cadru metalic continuu, care înconjoar complet camera protejat (fi- gura 2.12.b). Alarmele false sunt cauzate, în general, de instala- rea necorespunz toare a senzorilor. Astfel, montarea acestora pe pere ii expu i la vibra ii din exterior (trenuri, avioane, utilaje industriale mari etc.) face inoperant acest tip de senzor. Sistemul poate fi neutralizat evitând p trunderea prin zona protejat sau alegând un punct i o metod de intruziune care s permit absorb ia i difuzia vibra iilor. O alt metod de contracarare, aplicabil în general la toate sistemele automate de supraveghere, const în generarea, persistent dar aleatoare, a unui mare num r de alarme false, o lung perioad de timp, lucru care

Sisteme electronice de supraveghere

51

conduce la sc derea încrederii în func ionalitatea sis- temului i ignorarea alarmelor. Modul de instalare al senzorilor, pe infrastructur ri-

gid sau absorbant a vibra iilor, este prezentat în figura

2.12. Cablu semnal Senzori vibra ii Procesor semnal Schelet metalic
2.12.
Cablu semnal
Senzori
vibra ii
Procesor semnal
Schelet metalic

Figura 2.12. Instalarea detectoarelor de vibra ii

3.3.8. Detectoare de vibra ii cu fibr optic

Cablurile cu fibr optic sunt folosite atât pentru protejarea unui perete, dar i pentru supraveghere peri- metral , fiind posibil instalarea subteran sau pe îm- prejmuire. În cazul utiliz rii în interior, cablul de fibr optic acoper ca o plas un perete, fiind dispus fie în tencuial sau zid, fie montat, în timpul construc iei, direct în infra- structur . Re eaua din cabluri de fibr optic este destinat mont rii pe pere i, tavane, du umele pentru a sesiza vi- bra iile mecanice produse de orice încercare de intru- ziune care afecteaz din punct de vedere fizic structura pe care este instalat senzorul.

52

Sisteme antiefrac ie

Cablul ac ioneaz ca un senzor cu linie de trans- misie. Dispozitivul are în compunere un emi tor (o diod electroluminiscent – LED sau o diod laser) i un re- ceptor (fotodiod sau fototranzistor). Lumina str bate fi- bra optic de la emi tor la receptor, parametrii semna- lului fiind influen a i de mediul de propagare. Existen a unor vibra ii sau sarcini mecanice afecteaz fibra optic , producând modificarea mediului de transmisie i, implicit, a semnalului recep ionat. Aceast modificare, dac se încadreaz în anumi i parametri memora i de sistem, declan eaz alarma. Ace ti senzori sunt extrem de sensibili i, la monta- rea lor, trebuie s se in cont dac acest tip de senzor este potrivit în raport cu nivelul mediu al vibra iilor me- diului. Totu i, senzorul cu fibr optic trebuie s fie pri- mul senzor luat în considerare pentru detectarea vibra i- ilor în pere i datorit avantajelor pe care le prezint : sen- sibilitate ridicat , fiabilitate, calibrare simpl etc. Alarmele false sunt cauzate în general de instalarea necorespunz toare a senzorilor. Astfel, montarea acesto- ra pe pere ii expu i la vibra ii din exterior (trenuri, utilaje industriale mari, avioane etc.) face inutil acest tip de sen- zor.

Sistemul poate fi contracarat evitând p trunderea prin zona protejat sau alegând un punct i o metod de intruziune care s permit absorb ia i difuzia vibra iilor. Modul de instalare al cablurilor cu fibr optic este prezentat în figura 2.13.

Sisteme electronice de supraveghere

53

3.3.9. Senzori audio

Senzorii audio recep ioneaz zgomotele produse de o intruziune i sunt utiliza i de regul pentru aplica ii de interior.

PROCESOR DE SEMNAL
PROCESOR
DE SEMNAL

Figura 2.13. Senzori cu fibr optic pentru ziduri

Principiul de func ionare, asem n tor cu cel al de- tectoarelor de geam spart, se bazeaz pe un traductor care transform oscila iile aerului în semnal electric sau, cu alte cuvinte, un microfon. Semnalul produs de micro- fon este analizat de un procesor, alarma fiind declan at dac acesta fie se încadreaz într-un tipar prestabilit, fie este detectat într-un loc i la un moment unde i când ar fi trebuit s nu fie nici o activitate. Senzorii audio se instaleaz în locuri unde zgomotul f cut de intrus dep e te cel pu in cu un ordin de m rime zgomotul de fond pentru ca detectarea intrusului s fie

54

Sisteme antiefrac ie

sigur i neafectat de alarme aleatoare. Dac zgomotul de fond exist i dispozitivului nu-i este reglat cores- punz tor pragul de declan are a alarmei, sistemul este incapabil s fac diferen