Metodele de citire rapida: a.

pentru text in format electronic - citirea se realizeaza prin metoda seriilor de cuvinte afisate in succesiune rapida, setand numarul de linii, de cuvinte pe linie, a duratei de prezentare si a campului vizual; b. pentru text pe suport fix - citirea se realizeaza prin impartirea fiecarei linii in grupuri de cuvinte incadrate acceptabil in campul vizual, urmate de punctarea mediana a acestora; "Anatomia" cititului. Pentru a putea percepe un obiect static sau in miscare, ochiul trebuie sa-l incadreze in campul vizual pret de cateva fractiuni de secunda. In citirea normala, ochiul realizeaza o oprire pe fiecare cuvant. Citirea se realizeaza silabic si subvocalizat, insotita de frecvente reveniri asupra cuvintelor anterior parcurse.

Modalitati de imbunatatire a vitezei de citire. Subvocalizarea este o remanenta a modului de invatare a citirii prin silabisire, franand citirea la nivelul vitezei de vorbire (se manifesta prin pronuntia muta a cuvintelor la nivel laringian). Eliminarea pronuntiei mute creste considerabil viteza de citire. Revenirea consta in punctarea cu privirea a cuvintelor parcurse anterior, urmare a necorelarii intre citirea textului si asimilarea sensului acestuia in timp real. Aplicatia software elimina aceasta eroare umana prin afisarea, fara revenire, a seriilor de cuvinte. Punctarea fiecarui cuvant reduce viteza de parcurgere a textului. Prin diferite modalitati de grupare a cuvintelor si punctarea simultana a acestora, scade numarul de opriri asupra acestuia. Aplicatia software permite setarea campului vizual (numarul de linii, numarul de cuvinte pe linie, a dimensiunilor fontului), precum si a duratei de afisare. Selectia vizuala a cuvintelor cheie din aceste grupuri, prin eliminarea elementelor de legatura (prepozitii, conjunctii, ..) mareste de asemeni viteza de citire. Prin antrenament aceasta tehnica va putea fi imbunatatita cu rezultate considerabile.

Performante. Un cititor mediu asimileaza in jur de 200/250 de cuvinte pe minut. Cu ajutorul acestor tehnici, se poate ajunge usor la dublarea [400/500] si chiar triplarea [600/750] vitezei, atat pentru formatul electronic, cat si pentru citirea textului tiparit. Gruparea intr-un camp accesibil vizual si din ce in ce mai mare, a unui numar sporit de cuvinte, punctat succesiv cu privirea, un timp suficient pentru a-i fi descifrate sensurile, reprezinta pasul urmator pentru un exersat utilizator al tehnicilor de citire rapida.

NVATAREA SI MEMORIA LECTIA 1 Alvin Tofler: Analfabetul de mine nu va fi cel care nu stie sa citeasca, ci cel care nu a nvatat cum sa nvete Puteti nvata din propriile dvs. experiente cum sa nvatati. Puteti nvata din experietele altora, economisind timp, bani si efort. mbinati-le pentru a obtine un rezultat optim. Se poate nvata prin imitatie sau prin constientizare. Recomandabil este a se respecta principiul unitatii dintre imitatie si constientizare. Imitatia sau repetarea simpla chiar fara a ntelege (a toci) trebuie sa fie dupa asimilarea constientizata. Constientizarea este folosita, de regula, atunci cnd materialul este asimilat este partial cunoscut sau poate fi asociat cu ceva nrudit. Dupa ntelegerea informatiei se recomanda repetarea prin imitare pentru stabilizare (asimilare). Un material total necunoscut nu poate fi constientizat, astfel ca va fi nvatat mecanic, dupa care se va ncerca constientizarea lui (ex. Kata). Un principiu modern este cel al unitatii temporale a nsusirii auditive, vorbite, vizuale si scrise a cuvintelor si cifrelor. Repetarea materialului unei lectii n contexte diferite pentru a mari durata de ramnere n subconstient. Reelaborarea propozitiilor, chiar prin metode contrastante, confruntative (ex. moneda vazuta pe ambele fete si n raport cu alte monede). Citirea si ascultarea sunt activitati receptive. Vorbirea (citirea cu voce tare), scrierea sunt activitati productive. Se va insista pe dezvoltarea capacitatii de autoinstruire, aceasta trebuind sa devina factorul esential raportat la nvatarea prin predare (receptare la ore etc.). Scopul este formarea unui intelect investigator si creator. Unii cercetatori recomanda urmatoarea succesiune: ascultarea (citirea cu voce tare) a informatiei (a cuvntului sau a propozitiei) urmata de reprezentarea grafica a acesteia n

urmatoarele 10 secunde ( 10 secunde reprezinta durata ramnerii cuvntului n memoria de scurta durata). Prin canalul optic se primesc de 6 ori mai multe informatii dect prin canalul auditiv. Se considera ca este ideal sa fie auzite cuvintele si, aproape concomitent, sa fie vazute scrise, sa fie pronuntate de receptor si scrise de catre acesta. Cuvintele auzite se retin n proportie de 20%, cele scrise n proportie de 30%, iar cele vazute, scrise si auzite concomitent 30%. Cuvintele auzite, vazute, scrise si pronuntate sunt retinute n proportie de 70%, procentajul crescnd daca sunt scrise de catre receptor. Se recomanda, alaturi de cele patru activitati lingvistice sa apara si a cincea: reformularea (traducerea, n cazul limbilor straine), cautarea relatiilor de echivalenta. Calitatile memoriei: rapiditatea achizitiei, trainicia pastrarii, exactitatea reproducerii (reformulare: viteza memorarii, timpul de retinere a informatiei, claritatea sau gradul reamintirii acesteia). Se impune ca autocontrolul si corectarea sa fie moderate, dar permanente si planificate. Autoexigenta, spiritul de responsabilitate duce la a sti cum sa procedezi, devenind independent, sigur, creator. Exista: citire cursorica (receptarea ideilor principale), citirea detaliata (temeinica), citire orientativa si citire exploratoare. Sunt necesare o atmosfera relaxata, atentie, concentrare, activitatea pripita fiind contraproductiva. Este esential a se stabiliza: ritmicitatea nvatarii, nvatarea regulata, durata nvatarii zilnice, toate acestea stabilindu-se de regula individual, raportat la robustetea memoriei, viteza de achizitie a informatiilor, timpul de ramnere n memorie dorit. Pentru ca noile cunostinte sa ramna n intelect trebuie ca ele sa intre ntr-o conexiune organica structurata cu vechile cunostinte. Rezulta ca este necesara gruparea, aranjarea cunostintelor conform unui plan stabilit cu exactitate si urmarirea realizarii puri; 6. Sa fiti autoritari; 7. Sa relevati, sa cultivati si sa faceti sa se dezvolte un gnd just. LECTIA 2 Tehnica notitelor. Se subliniaza cuvintele cheie, se folosesc ncercuirile, culorile, literele de tipar. La curs se retin ideile principale utilizndu-se semen conventionale, prescurtari, note pe margine. Ergonomia nvatarii. Timpul de nvatare este de maximum 50 de minute, cu pauza de 10 minute, cca 3-4 sedinte zilnic. La nceput se ataca subiectele grele, se grupeaza subiectele n functie de similitudine. Pentru a ntmpina transferul negativ se vor lua pauze mai mari la trecerea spre alte subiecte nenrudite. Cronobiologia arata ca rezultatele maxime se obtin ntre orele 8-13 si 17-21. MSD (memoria de scurta durata) are performante mari dimineata, iar MLD (memoria de lunga durata) dupa amiaza si seara. n somn cunostintele se transfera n MLD. n cadrul nvatarii n asalt se uita 60-75% din cunostinte dupa primele doua zile. n concluzie, pentru prevenirea uitarii, se va repeta a treia zi ceea ce s-a nvatat n prima zi. Structurati materialul de nvatat n secvente, n functie de microterme. Se recomanda un microclimat sanatos n ceea ce priveste lumina, scaunul, zgomotele etc. Metode de nvatare: 1. nvatarea sintetica. Materialul este mic si usor: se citeste si se repeta global. 2. nvatarea analitica, secventiala. Mai nti se nvata global si apoi aprofundat, consemnnd cu creionul. 3. nvatarea creativa. Problematizare. 4. METICON. nvatare prin conversatie. 5. METINPROB. nvatare prin problema-ntrebare-raspuns. 6. RICAR. Rasfoire, ntrebari, citirea textului, amintirea punctelor principale, recapitularea n gnd. 7. nvatarea cu sens este mai economica dect cea mecanica. Reproduceti textul cu propriile cuvinte. A. MEMORAREA EFICIENTA Se disting urmatoarele tipuri de memorie: a) senzoriala de achizitie (vizuala, auditiva, asociativa); b) afectiva, de participare (imaginativa); c) cognitiva (lanturi de idei, scheme); d) actionala (operationala). Pregatirea: autosugestii pozitive, igiena senzoriala (eliminarea

perturbarilor), igiena fiziologica (alimentatia, respiratia, somnul), igiena psihica (relaxare, pauze, recompense). Fiecare si va stabili propriul sistem de memorare. Exemple: materialul de memorat sa fie organizat, sa existe relatii reciproce, itinerare. nvatarea sa fie activa folosind asociatii vizuale, auditive, de culoare, forma, text ierarhizat, noduri cheie. Asociati memoria cu gndirea. Dezvoltarea memoriei se face prin exercitii de ntelegere (facerea rezumatului), exercitii de reamintire, experimente formative (memorari si reproduceri la intervale diferite). Rezumatele pot fi textualizate, schematizate, arborescente sau enumerative. Succesul genereaza succes; dupa un esec necorectat urmeaza un altul nvatarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa data respectiva. nvatarea pentru viata cu motivatie justa interioara mpiedica uitarea. Motivatia interioara se formeaza n functie de idealuri si obiective autoimpuse sau fundamentale. B. CITIREA RAPIDA Se recomanda la textele auxiliare: lectura accelerata, lectura dinamica, lectura intensiva. Pentru dezvoltarea citirii rapide se va antrena: 1. Citirea grupelor de cuvinte, chiar a frazelor pna la un punct de sprijin orizontal sau vertical. 2. Citirea cu ochii mintii (fara subvocalizare). 3. Regresia (ntoarcerea pentru a verifica dupa punctul de sprijin anterior, trecerea fluenta dintr-un punct de sprijin n alt punct de sprijin. Se va forta reamintirea frazei sau a cuvintelor sau se va trece mai departe fara regresie. La citirea rapida se utilizeaza numai canalul vizual si se urmareste marirea cmpului de vizibilitate orizontala si verticala n paralel cu reducerea punctelor de sprijin, fara ntoarcerea privirii. Citirea rapida se foloseste atunci cnd poate fi neglijat 50% din text. Ritmul normal este de 200 cuvinte/min. Prin antrenament ajungeti la un ritm rapid de 1200-1500 cuvinte/min C. PRACTICA CITIRII RAPIDE I. 1-2 saptamni: se citesc doua cuvinte concomitent; II. 1-2 saptamni: trei cuvinte cu sesizarerea ideii; III. 1-2 saptamni: jumatate de rnd cu doua puncte de sprijin; IV. 1-2 saptamni: un rnd la o singura privire pe centrul acestuia fara deplasarea laterala a ochilor; V. 1-2 saptamni: se pune degetul la mijlocul rndului si, coborndu-l lent n jos, se citesc 2-3 rnduri la un singur punct de sprijin. S-a demonstrat ca multe (majoritatea) materialelor pot fi reduse cu 50-75% si nu ar avea nimic de suferit. Excesul de cuvinte este aproape o regula. Exista: pseudoinformare: impostura; mezinformare: tot ceea ce este negativ n informarea (ex. Eroare involuntara, traducere si dezinformare din interes); subinformare: trunchierea informatiei; suprainformare: preaplinul informarii. Un savant ipotetic competent n toate ramurile stiintei ar trebui sa citesca 24 de ore din 24 timp de 500 de ani pentru a citi tot ce se publica ntr-un an. n concluzie, se va urmari specializarea pe latura selectiva sau pe latura rapida. J. Bernel afirma: n situatia actuala este mai usor sa faci o descoperire dect sa te convingi ca aceasta nu a fost facuta de altii D. TEHNICI CREATIVE 1. Asocierea consonanta. Cu ct memoria este mai bogata, cu att aparitia asociatiilor este mai mare. Asocierea reprezinta realizarea de legaturi ntre imaginatie si memorie. Factorii esentiali sunt asemanarea obiectiva, fizica, exterioara, subiectiva, interioara, psihologica, similitudinea si evocarea (asocierea) imagine-senzatie. 2. Analogia extrapolara. Transferul, mprumutul de idei de la o solutie apropiata (de ex. pasare-avion, bila care lasa urme pe asfalt-pix etc.). 3. Inversia. Reprezinta abordarea inversa, susul-jos, plus-minus (de ex.: De ce se face iluminatul indirect de sus). 4. Empatia. Este substituirea gndirii proprii cu a interlocutorului (om, obiect etc.). De exemplu, spargerea unei nuci vazuta de catre un cercetator si practicarea unui orificiu mic pentru introducerea aerului comprimat care produce o explozie care distruge coaja nucii, obtinnd astfel o viziune din interiorul nucii. 5. Combinarea. De

exemplu, radiocasetofonul, pixul cu ceas etc. 6. Modificarea-Ameliorarea-Dezvoltarea. Se cunoaste ca, din cinci brevete, patru sunt doar perfectionari. Autosugestii: 1. Am capacitea de memorare ntr-un timp scurt si cea de vedere exacta a ceea ce am memorat pna acum. 2. Prin a nvata ceea ce vreau nteleg mai mult din ceea ce traiesc acum. 3. Eu, Nume, am ncredere n memoria mea acum. LECTIA 3 Ochiul receptioneaza undele electromagnetice din spectrul 390-800 milicromi, iar dincolo de aceste limite nu vedem nimic desi alte fiinte vad. Urechea receptioneaza sunetele din intervalul 16-20000 Hz (herti), iar dincolo de aceste limite nu receptam nimic sau nu ne sunt afectate organele de simt. Folosirea procedeelor: 1. Analiza. Informatiile complicate se mpart n parti digerabile, eliminnd ceea ce se repeta sau ceea ce este fals. 2. Sinteza. Trebuie sa devina obicei prezentarea informatiilor sintetic, rapid, correct si integral. 3. Comparatia. Se alatura doua fiinte, obiecte, fenomene stabilindu-se asemanarile si deosebirile. 4. Generalizarea, abstractizarea. Reprezinta operatiunea de a descoperi ceea ce este general, comun, esential la o anumita grupa de fiinte, obiecte, fenomene. 5. Concretizarea. Reprezinta verificarea (validarea, motivarea) generalizarilor si a abstractizarilor prin apelare la situatii concrete. 6. ntelegerea. Este activitatea creierului de a descoperi relatiile ntre obiecte, fiinte si fenomene. 7. Engravarea (cristalizarea), engramarea (imprimarea), adunarea (stocarea) si reactualizarea (reamintirea nsotita de verificare (ecforare) si corectare a informatiei memorate, stocate anterior) sunt procese ale memoriei care apar n timpul folosirii concrete a unei informatii pentru rezolvarea unei probleme, pentru atingerea unui scop. Rezulta astfel ca rezolvarea problemei, respectiv atingerea scopului reprezinta obiectivul principal, iar reactualizarea informatiei reprezinta obiectivul secundar. Este recomandabil ca autosugestiile sa faca din materialul de studiu un subiect interesant si placut. Astfel se memoreaza mai repede, mai durabil si mai exact. n somn, creierul se straduie sa elimine contractiile interne prin prelucrarea, armonizarea informatiilor si stergerea unor informatii sau transferul n zone mai profunde, mai greu accesibile. De aici rezulta uitarea pozitiva prin reorganizarea informatiilor de catre subconstient. Uitarea negativa apare atunci cnd consideram anumite informatii putin importante sau neimportante si ulterior descoperim ca ne-am nselat. Vom fi nevoiti sa facem un efort mai mare sa ne reamintim sau trebuie sa-l nvatam din nou. Atentie la autosugestiile negative. Retinem mai bine ceea ce ne mira, ne sperie, ne face sa rdem sau declanseaza curiozitatea. Acestea nasc emotii si autosugestii pozitive ducnd la o memorare rapida. Engramarea se realizeaza pe baza unei peptide bazice sintetizata de ARN. Procesul de ecforare (activitate productiva) necesita un consum mai mare de energie. MSD Proces de control Repetitie Coduri Vizual Auditiv Tactil Gustativ Olfactiv Registrele senzoriale Mesajul MLD Primul nivel Al doilea nivel Al treilea nivel Primul nivel: vizual 1 sec; auditiv: 3-5 sec. Cu intentie si cu participarea a peste doua simturi, prin repetarea chiar neintentionata a primului nivel se trece n al doilea. Al doilea nivel: mesajul ramne ntre 10 secunde si cteva minute. MSD are caracter temporar si de lucru. Prin autorepetitie mesajul trece n al treilea nivel. Al treilea nivel: MLD. Durata este lunga sau are chiar caracter permanent. Al doilea nivel, MSD, are calitatea de a asigura continuitatea actiunii. Se poate vizualiza plastic nivelul apei ca o curgere de apa, nivelul doi precum unduirea apei cnd este aruncata o piatra, iar nivelul trei ca o apa nghetata. Atentia este dalta memoriei. Actiunile care ne solicita puternic atentia se nscriu profund n memorie. Garantia ntiparirii n memorie este data de interesul aratat, considerat pe drept cuvnt motorul memoriei. Emotia si interesul suscita atentia monopoliznd

atentia asupra unui singur obiectiv: concentrarea. Memoria MLD este conditionata de somnul cu vise. n somn informatia se consolideaza si se organizeaza n functie de totalitatea intereselor si a obiectivelor avute.; Privarea de somn duce la slabirea memoriei si privarile de somn de lunga durata duc la depersonalizare. S-a demonstrat ca, de la un anumit prag, memoria nu mai nmagazineaza nainte de a dispune de un anumit repaus sau, mai bine spus, de somn. n perioadele critice se va alterna nvatarea accelerata cu mici perioade de somn de 15-30 de minute. nvatarea n somn favorizeaza numai memoria mecanica. Aceasta se realizeaza n perioada de somn usor. nvatarea n somn poate avea si efecte negative: unele persoane nu pot adormi, majoritatea acuza oboseala nejustificata etc. nvatarea n somn are eficienta pentru scurte perioade de timp urmate de pauza. De exemplu, se foloseste aceasta metoda 7-10 zile, iar apoi se ia o pauza de 10 zile. Se considera obligatoriu ntarirea mesajelor imediat a doua zi si constientizarea lor. Se memoreaza bine ceea ce, n prealabil, a fost priceput. Se memoreaza bine atunci cnd spiritul si corpul se afla ntr-o receptivitate maxima. Memoria este cu att mai buna cu ct creierul este mai solicitat, respectiv cu ct acesta se afla ntr-o activitate mai intensa. Secretul memoriei consta n excitabilitate. Trebuie sa fim preocupati, framntati cu o tensiune interioara. Se memoreaza cu att mai mult cu ct suntem mai interesati de ceea ce trebuie memorat, asadar valoarea unei informatii creste cu ct interesul strnit de aceasta este mai mare. Unde se pierde interesul se pierde si memoria. Daca se fac multe repetitii fara pauza, celulele corticale suprasolicitate declanseaza faza de inhibitie pentru a-si reface suportul energetic. Se recomanda atunci actiune fizica sau somn. Invers, daca repetitiile sunt prea rare apare inhibitia de stingere: uitarea. Regula de aur: munca, perseverenta, regularitate. n alimentatie, accentul se pune pe alimentele bogate n proteine, legume si fructe; se vor evita grasimile, dulciurile pinea. S-a demonstrat ca memoria este potentata de acetilcolina, iar sursa naturala de colina este lecitina. Prevenirea pierderilor de memorie se face pe linia alimentara, printr-o suplimentare a lecitinei si a aminofosfatilor continuti, de exemplu, n galbenusul de ou, lapte, preparate din germeni de soia, lapti de peste, drojdia de bere, pemolimatul de magneziu (Cyberet, Pamoline, Secatoxin, Meclofenoxat, Pyritinol, Piracetam, Noradrenalina). De notat faptul ca Vasopresina are efecte negative. Cele patru reguli ale brainstormingului: 1. nici un fel de critica; 2. cantitatea prevaleaza n fata calitatii ideilor; 3. a da fru liber ideilor; 4. sinceritate si deschidere fata de ideile celorlalti participanti. Autosugestii: 1. Randamentul meu creste de la o zi la alta, rezultatele sunt tot mai bune acum. 2. Imi place din ce n ce mai mult sa nvat pentru a fi tot mai bun n domeniile mele preferate acum. 3. mi nteleg si mi rezolv cu usurinta problemele vietii acum. LECTIA 4 Fara motivare nu exista impuls si puterea de a rezista la nvatare. nvatarea se face n trepte, cu o gradare a cerintelor, cu pretentii dozate. Succesul vine atunci cnd cerintele nu sunt nici mici nici mari. Creativitatea n gndire si cautarea de solutii ale problemelor dezvolta o gndire a posibilitatilor si alternativelor. Se vor evita starile de pesimism, conformism, frica, prejudecati, rutina. Superioritate are cel care, n afara de a vedea si a auzi, si pune fortele n joc si ndrazneste sa ncerce. Un bun exemplu este cel al regelui si al vizirului. Tehnicile de nvatare sunt utile pentru a sti cum sa fie folosite ct mai eficient propriile posibilitati si caracteristici n ceea ce priveste acumularea informatiilor. Fenomenul sinesteziei consta n folosirea a ct mai multe organe de simt concomitent. De exemplu, un degustator de vinuri foloseste mai multe simturi: mirosul, gustul, auzul (sunet), ochii (culoare). Sinestezie este, de asemeni, extinderea unei informatii spre alte simturi, cum ar

fi mirosul uni trandafir, acesta evocnd culoarea rosie etc. Oamenii cu memorie fabuloasa folosesc sinestezia. Un cuvnt sau un numar vazut scris are corespondente, pentru ei, si n alte sisteme senzoriale. Seresevschi spunea despre profesorul Vgotschi ca acesta avea o voce galbena cu aspect plat si gust sarat. Se recomanda asadar a experimenta fizic informatia.Un alt exemplu este cel al copiilor: cnd vor sa descrie ceva de dimensiuni mari ei si deschid larg bratele, iar pentru ceva mic ei arata cu degetele. Unii psihologi recomanda raspunsul fizic total RTF care nseamna experimentarea imaginativa cu antrenarea simturilor si a ntregului corp. Se recomanda utilizarea ambelor emisfere cerebrale (emisfera stnga tine de logica, gndire din aproape n aproape, abstractia, iar cea dreapta guverneaza imaginatia, intuitia, fantezia), aceasta nsemnnd a gndi n imagini, vizualizari picturale, nu doar n cuvinte si a memora imaginile respective. Noile chipuri se retin prin asociere cu cineva cunoscut, acest lucru producndu-se aproape insesizabil. Cnd se doreste a se retine o informatie, trebuie asociata constient cu cea mai apropiata informatie cunoscuta observnd asemanarile si diferentele. Elementele metodei Lozanov sunt: 1. Utilizarea nivelului de unde cerebrale alfa pentru a dezvolta o perceptie calma si intuitiva a datelor prezentate n scopul memorarii. 2. n 1955, Georgi Lozanov a descoperit ca exista o disponibilitate spre ideile si emotiile comunicate si transmise pe calea cuvintelor, a gesturilor si a atitudinilor, aceasta fiind un instinct numit imprinting. Un exemplu n acest sens este cel al puilor de animale care si urmeaza parintii. Aceasta disponibilitate se identifica cu sugestibilitatea, existnd n diferite grade la toate fiintele umane. Stimularea acestei disponibilitati face ca sa se elibereze marile rezerve energetice aflate n strafundurile inconstientului, crend starea de hipermnezie sugestiva. 3. Un alt element este folosirea muzicii; se utilizeaza stilul baroc, care are un ritm stabil de un sunet pe secunda, muzica lui Hndel, Bach etc. 4. Materialul este prezentat ntr-o forma ritmica, sincronizata cu ritmurile corpului si ale mintii. Informatia este mpartita n fragmente scurte sau mici expresii, rostindu-se o expresie la intervale de 8 secunde, pe intonatii diferite pentru a nlatura monotonia unui ritm constant. Lozanov a studiat corelatia ritm-nvatare. Dintr-un material prezentat cu pauze de 1 secunda se retine 20%, daca pauzele sunt de 5 secunde se retine 30%, iar la pauzele de 10 secunde se retine 40%. Cercetarile au demonstrat ca o pauza ntre unitatile de informatie ofera celulelor creierului posibilitatea de a se odihni un moment. 5. Atitudinea si comportamentul profesorului (gesturi, tonul vocii, expresia faciala) trebuie prestabilit pentru a transmite elemente de crestere a motivatiei si a ncrederii n sine. Se constata mbunatatirea metodei de nvatare n timp: n 1966 Lozanov raporta 100 cuvinte/zi, n 1974 - 1800 cuvinte/zi. n 1977 s-a raportat o retinere n memorie de 3000 cuvinte/zi n care studentii au retinut ntrun interval de 6 luni 88% din materia predata, iar dupa 22 de luni au retinut 57% fara a se face remprospatarea cunostintelor. n anii `80 metoda a nceput sa fie ocultata. Lozanov afirma: O data ce ai nvatat sa-ti deschizi mintea, capacitatea de a memora si de a-ti reaminti pare aproape nelimitata, neexistnd nici un alt punct de blocare. 6. La un institut francez se foloseste o metoda asemanatoare sugeostopediei. Se folosesc o serie de sugestii care deschid emotia si exprimarea total libera. Cursantii primesc alte nume si ajung sa-si depaseasca jena de a se exprima. Critica nu este admisa. De exemplu, fiecare cursant si face o lista cu 10-15 momente din viata cnd a avut emotii puternice; evocarea personalizata a unui eveniment creeaza emotia care, prin diferite sugestii, este mentinuta n constient pe perioada nvatarii. 7. Dupa ce se folosesc de metoda de relaxare Schultz si metoda exprimarii total libere se obtine o stare de nvatare n care practicantul devine att

de dornic de a nvata nct face un mare efort de a se abtine sa nceapa chiar n momentul respectiv, nainte de a termina autosugestia. El simte dinamismul placerii de a nvata care creste gradat. Se memoreaza la niveluri miraculoase, iar acest lucru trebuie sa fie pentru cursant ceva absolut normal, sa se bucure de aceasta stare fara a pune ntrebari de genul: Cum se poate?, Ct se poate?, De ce se poate? etc. El trebuie doar sa se autosugestioneze permanent pozitiv si sa se bucure de abilitatea obtinuta folosind-o . 8. Repetitia ajuta procesul de nvatare, dar monotonia ei l mpiedica. Astfel, Lozanov foloseste intonatia si ritmul (acestea se produc n emisfera cerebrala dreapta): -Ton normal (declarativ); -Ton soptit (ncet, ambiguu); -Ton dominant (autoritar). 9. Metoda lui Lozanov are efect de avalansa: depa 7 zile (sesiuni de nvatare) se distinge o crestere neta fata de prima zi. Sugestionarea prealabila duce la cresterea cu 60% a performantelor. Sincronizarea cu respiratia duce la o mbunatatire cu 78% a asimilarii imediate. Toate se potenteaza, au un efect cumulativ. Se recomanda repetarea cu ritmul: memorare pe apneea pe plin, pauza, expiratie, inspiratie, repetare pe apneea pe plin. Psihologul Alan Lakein recomanda folosirea din plin a ntrebarii: Care ar fi modul cel mai bun de a-mi folosi timpul acum? Arthur C. Clarke spunea: Singura cale de a descoperii limitele posibilului este de a merge dincolo de ele, n imposibil. Cercetarile moderne eu relevat ca psihicul uman nu are, n mod real si absolut, limite; dimpotriva, este parte a unui domeniu infinit al constiintei care cuprinde tot ceea ce exista dincolo de spatiu si timp, n realitati neexplorate nca (The Holotropic Brain) Autosugestii: 1. mi place foarte mult sa nvat acum. 2. Resimt o stare profunda de calm si sunt deschis catre noile idei si cunostinte acum. 3. Dau ntotdeauna raspunsurile corecte la momentul potrivit. Autor: Capusneac Ioan-Mndrisor

LECIA 2 Tehnica notielor. Se subliniaz cuvintele cheie, se folosesc ncercuirile, culorile, literele de tipar. La curs se rein ideile principale utilizndu-se semen convenionale, prescurtri, note pe margine. Ergonomia nvrii. Timpul de nvare este de maximum 50 de minute, cu pauz de 10 minute, cca 34 edine zilnic. La nceput se atac subiectele grele, se grupeaz subiectele n funcie de similitudine. Pentru a ntmpina transferul negativ se vor lua pauze mai mari la trecerea spre alte subiecte nenrudite. Cronobiologia arat c rezultatele maxime se obin ntre orele 8-13 i 17-21. MSD (memoria de scurt durat) are performane mari dimineaa, iar MLD (memoria de lung durat) dup amiaza i seara. n somn

cunotinele se transfer n MLD. n cadrul nvrii n asalt se uit 60-75% din cunotine dup primele dou zile. n concluzie, pentru prevenirea uitrii, se va repeta a treia zi ceea ce s-a nvat n prima zi. Structurai materialul de nvat n secvene, n funcie de microterme. Se recomand un microclimat sntos n ceea ce privete lumina, scaunul, zgomotele etc. Metode de nvare: 1. nvarea sintetic. Materialul este mic i uor: se citete i se repet global. 2. nvarea analitic, secvenial . Mai nti se nva global i apoi aprofundat, consemnnd cu creionul. 3. nvarea creativ. Problematizare. 4. METICON. nvare prin conversaie. 5. METINPROB. nvare prin problem-ntrebarerspuns. 6. RICAR. Rsfoire, ntrebri, citirea textului, amintirea punctelor principale, recapitularea n gnd. 7. nvarea cu sens este mai economic dect cea mecanic. Reproducei textul cu propriile cuvinte.

A. MEMORAREA EFICIENT Se disting urmtoarele tipuri de memorie: a) senzorial de achiziie (vizual, auditiv, asociativ); b) afectiv, de participare (imaginativ); c) cognitiv (lanuri de idei, scheme); d) acional (operaional). Pregtirea: autosugestii pozitive, igiena senzorial (eliminarea perturbrilor), igiena fiziologic (alimentaia,

respiraia, somnul), igiena psihic (relaxare, pauze, recompense). Fiecare i va stabili propriul sistem de memorare. Exemple: materialul de memorat s fie organizat, s existe relaii reciproce, itinerare. nvarea s fie activ folosind asociaii vizuale, auditive, de culoare, form, text ierarhizat, noduri cheie. Asociai memoria cu gndirea. Dezvoltarea memoriei se face prin exerciii de nelegere (facerea rezumatului), exerciii de reamintire, experimente formative (memorri i reproduceri la intervale diferite). Rezumatele pot fi textualizate, schematizate, arborescente sau enumerative. Succesul genereaz succes; dup un eec necorectat urmeaz un altul nvarea pentru o anumit dat condiioneaz uitarea dup data respectiv. nvarea pentru via cu motivaie just interioar mpiedic uitarea. Motivaia interioar se formeaz n funcie de idealuri i obiective autoimpuse sau fundamentale. B. CITIREA RAPID Se recomand la textele auxiliare: lectura accelerat, lectura dinamic, lectura intensiv. Pentru dezvoltarea citirii rapide se va antrena: 1. Citirea grupelor de cuvinte, chiar a frazelor pn la un punct de sprijin orizontal sau vertical. 2. Citirea cu ochii minii (fr subvocalizare). 3. Regresia (ntoarcerea pentru a verifica dup punctul de sprijin anterior, trecerea fluent dintr-un punct de sprijin n alt punct de sprijin. Se va fora reamintirea frazei sau a cuvintelor sau se va trece mai departe fr regresie. La citirea rapid se utilizeaz numai canalul vizual i se urmrete mrirea cmpului de vizibilitate orizontal i vertical n paralel cu reducerea punctelor de sprijin, fr ntoarcerea privirii.

Citirea rapid se folosete atunci cnd poate fi neglijat 50% din text. Ritmul normal este de 200 cuvinte/min. Prin antrenament ajungei la un ritm rapid de 1200-1500 cuvinte/min C. PRACTICA CITIRII RAPIDE I. II. III. IV. V. 1-2 sptmni: se citesc dou cuvinte concomitent; 1-2 sptmni: trei cuvinte cu sesizarerea ideii; 1-2 sptmni: jumtate de rnd cu dou puncte de sprijin; 1-2 sptmni: un rnd la o singur privire pe centrul acestuia fr deplasarea lateral a ochilor; 1-2 sptmni: se pune degetul la mijlocul rndului i, coborndu-l lent n jos, se citesc 2-3 rnduri la un singur punct de sprijin.

S-a demonstrat c multe (majoritatea) materialelor pot fi reduse cu 5075% si nu ar avea nimic de suferit. Excesul de cuvinte este aproape o regul. Exist: pseudoinformare: impostur; mezinformare: tot ceea ce este negativ n informarea (ex. Eroare involuntar, traducere i dezinformare din interes); subinformare: trunchierea informaiei; suprainformare: preaplinul informrii. Un savant ipotetic competent n toate ramurile tiinei ar trebui s citesc 24 de ore din 24 timp de 500 de ani pentru a citi tot ce se public ntr-un an. n concluzie, se va urmri specializarea pe latura selectiv sau pe latura rapid. J. Bernel afirma: n situaia actual este mai uor s faci o descoperire dect s te convingi c aceasta nu a fost fcut de alii

D. TEHNICI CREATIVE 1. Asocierea consonant. Cu ct memoria este mai bogat, cu att apariia asociaiilor este mai mare. Asocierea reprezint realizarea de legturi ntre imaginaie i memorie. Factorii eseniali sunt asemnarea obiectiv, fizic, exterioar, subiectiv, interioar, psihologic, similitudinea i evocarea (asocierea) imagine-senzaie. Analogia extrapolar. Transferul, mprumutul de idei de la o soluie apropiat (de ex. pasre-avion, bila care las urme pe asfaltpix etc.). Inversia. Reprezint abordarea invers, susul-jos, plus-minus (de ex.: De ce se face iluminatul indirect de sus). Empatia. Este substituirea gndirii proprii cu a interlocutorului (om, obiect etc.). De exemplu, spargerea unei nuci vzut de ctre un cercettor i practicarea unui orificiu mic pentru introducerea aerului comprimat care produce o explozie care distruge coaja nucii, obinnd astfel o viziune din interiorul nucii. Combinarea. De exemplu, radiocasetofonul, pixul cu ceas etc. Modificarea-Ameliorarea-Dezvoltarea. Se cunoate c, din cinci brevete, patru sunt doar perfecionri. Autosugestii: 1. Am capacitea de memorare ntr-un timp scurt i cea de vedere exact a ceea ce am memorat pn acum. 2. Prin a nva ceea ce vreau neleg mai mult din ceea ce triesc acum. 3. Eu, Nume, am ncredere n memoria mea acum.

2. 3. 4.

5. 6.

Uneori m-ntreb dac nu petrec prea mult timp citind, cnd as putea lucra. Beletristic, filosofie, crti de acest gencitesc destul de rar, mai mult n vacante. ns citesc tot mai multe publicatii si articole online. Momentan urmresc 72 de feed-uri, cu o rat de crestere de 3-5 n fiecare lun. Iar parcurgerea lor ia timp Asa c, de la un moment dat, se impune optimizarea procesului de update.

Ideea 1: Scaneaz textului nainte de a-l citi

nainte de a citi orice, arunc o privire strpungtoare, pe diagonal, ncercnd s gsesc cuvintele cheie si s-mi fac o idee despre ce scrie. Etapa dureaz, n medie, 5 secunde si m scuteste de mult junk si mult redundant.

Ideea 2: nvat s citesti rapid

Atunci cnd citesti, spui cuvintele n gnd? Citesti fiecare cuvnt si l auzi proiectat pe cortex :p? Trebuie adeseori s recitesti anumite paragrafe pentru c te-ai pierdut ntre cuvinte? Oh, da! Cititul rapid are o singur conditie: s citesti cu ochii, nu cu gura. Repetnd n gnd absolut fiecare cuvnt, mergi cu viteza sunetului. Citind cu ochii, fr a spune cuvintele n gnd, mergi cu viteza luminii! n plus, cnd citesti cu ochii nu te mpiedici de fiecare cuvnt, ci vezi frazele n paragrafe, iar paragrafele n context.

Dou tehnici de citit rapid

Acum 1 an m-am nscris la un curs electronic de citire rapid. Din pcate, mi scap numele autorului. Am nvtat o tehnic eficient, atunci, cel putin n perioada de tranzitie de la cititul cu gura la cititul cu ochii: *n timp ce citesti, numr n gnd pn la 10 si tot repet numrtoarea*. Numeri cu gura, n gnd, n timp ce citesti cu ochii. Odihna, linistea si puterea de concentrare sunt factori vitali n acest proces. O tehnic despre care-am citit mai devreme se refer la cititul online: misc pointer-ul mouse-ului repede, pe liniile de text, urmrindu-l cu privirea si captnd ct mai multe cuvinte. Functioneaz!

Epilog
Cititul, ascultatul sau vizualizatul nouttilor din orice domeniu, te mentine n form, de aceea e vital. O triere a surselor de informatie e important, dar la fel de important e si optimizarea procesului de update.

CUM SA CITIM MAI BINE SI MAI RAPID (Dupa Derek Rowntree, Invata cum sa inveti. Introducere programata in tehnica studiului , Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980)

In ciuda faptului ca cititul este o experienta comuna, putine persoane citesc atat de bine cat ar putea. Cei mai multi citesc prea lent, nu se pot concentra, uita. I. CUM PUTEM CITI MAI BINE Ideea esentiala in acest domeniu este imbunatatirea intelegerii celor citite. Aplicand metoda RICAR (vezi notele cu titlul Cum sa studiem o carte) vom dobandi obisnuinta unei lecturi active si cu scop precis. 41664omp58cqk6d Trei sunt elementele care trebuie urmarite in lectura atenta a unui text: A. Ideile principale B. Detaliile importante C. Evaluarea textului mq664o1458cqqk A. Ideile principale Ele se pot gasi la nivelul cartii, al capitolului, al subcapitolului sau al paragrafului. Ideea principala a unui text descriptiv este transmisa de ansamblul textului respectiv. In textele discursive ideea principala este continuta intr-o fraza-cheie, aflata:

1. La inceputul textului, in abordarile deductive - in care mai intai se formuleaza o idee, iar apoi este argumentata. 2. La sfarsitul textului, in abordarile inductive - in care se porneste de la fapte si argumente, pentru a se ajunge in final la concluzii.
B. Detaliile importante Acestea pot fi dovezi, exemple sau argumente in favoarea ideii principale. Observarea detaliilor poate fi usurata de urmarirea catorva tipuri de indicii:

1. Indicii de structura a textului: a. diferite tipuri de caractere tipografice (subliniate, cursive, aldine);

b. numerotari; c. aranjarea textului in pagina.

2. Indicii morfo-sintactice
Acestea sunt cuvinte si expresii cheie, cum ar fi: pe de alta parte, totusi, cu toate acestea, de exemplu, de aceea etc.

3. Diagrame si tabele
Desi unii cititori neexperimentati au tendinta neglijarii lor, aceste indicii pot fi de mare valoare:

a. ne ajuta in intelegerea ideilor principale si a detaliilor importante; b. pot face sa nu mai fie necesara lectura textului;

c.

pot cuprinde idei si amanunte importante nementionate in text.

C. Evaluarea textului mq664o1458cqqk O buna intelegere a unui text presupune:

a. interactiunea cu textul; b. o atitudine sceptica, critica fata de acesta; c. aprecierea textului din perspectiva implicatiilor practice pe care le poate avea pentru noi.

Urmatoarele intrebari s-ar putea dovedi extrem de utile in evaluarea textului citit:

1. Sunt corecte datele faptice prezentate in el? 2. Face el distinctie intre date faptice si opinii? 3. Rezulta concluziile lui din datele faptice? 4. S-ar putea extrage si alte concluzii din faptele prezentate? 5. Concorda concluziile lui cu ale tale si cu ale altora?
II. CUM PUTEM CITI MAI RAPID A. Elementele citirii

1. FIXARILE - opriri ale ochilor in timpul parcurgerii textului (atunci are loc de fapt citirea).

Reducerea numarului de fixari poate duce la marirea vitezei de citire. CMPUL VIZUAL - numarul de cuvinte pe care le poate cuprinde si citi ochiul dintr-o data in momentul fixarii.

Marirea prin exercitii si efort intens a campului vizual poate duce la marirea vitezei de citire.

3. REVENIRILE - miscari inapoi ale ochilor in timpul citirii, datorate lipsei de concentrare.

Prin concentrare si reducerea la maximum a revenirilor se poate mari viteza de citire.

4. SUBVOCALIZAREA - pronuntarea in gand sau in soapta a cuvintelor citite.

Viteza pronuntarii cuvintelor fiind mai mica decat viteza de miscare a ochilor, pentru marirea vitezei de citire este necesara eliminarea subvocalizarii.

B. Sugestii pentru imbunatatirea vitezei de citire

1. Verificati daca nu aveti cumva nevoie de ochelari. 2. Incetati sa mai pronuntati cuvintele in gand. 3. Faceti eforturi constiente de a citi mai rapid. 4. Cititi pe unitati de gandire. 5. Imbogatiti-va in mod continuu vocabularul: a. citind in mod diversificat;

b. invatand radacinile grecesti si latinesti ale cuvintelor; c. notand cuvintele noi pe care nu le intelegeti;

d. folosind dictionarul pentru a identifica sensul cuvintelor noi; e. utilizand in scris si in vorbire cuvintele nou invatate.

C. Exersarea citirii rapide 6. Exercitii de citire rapida seara inainte de culcare (15-20 de minute): a. citirea unor articole de lungime constanta;

b. cronometrarea vitezei de lectura si notarea progresului; c. controlul intelegerii.

2. Citirea mai rapida a tuturor textelor. NOTA: Pentru adancirea acestei chestiuni sugeram studierea si aplicarea unora dintre lucrarile existente pe piata sau in librarii pe tema lecturii rapide. Acolo unde acest lucru este posibil, mai folositoare ar fi participarea la un seminar de citire rapida.
Cursuri de Citire rapida, nvatare rapida si de Organizare a memoriei Indrazneste sa-ti implinesti visele!

Oferta de cursuri:

EQ-IQ+. Curs de invatare accelerata oferit de IRSCA Gifted Education (Bucuresti) Citire rapida si memorare rapida. Curs practic oferit de Clubul de Inventica si Informare rapida (Iasi)

EQ-IQ+. Curs de invatare accelerata oferit de IRSCA Gifted Education. Cursul este sustinut in Bucuresti de Presedintele EDUGATE si IRSCA Gifted Education, Prof. Dr. Florian Colceag. Urmatoarea sesiune va avea loc incepand cu 27 ianuarie 2007. Cursul are loc in fiecare sambata, intre orele 14.00- 17:30 timp de 8 week-end-uri, la Colegiul National Mihai Viteazul din b-dul. Pache Protopopescu nr. 62. Oferta este adresata tuturor categoriilor de varsta. In limita a 30 de locuri disponibile, cursul este oferit pe principiul: primul venit, primul servit, de aceea va invitam sa va inscrieti din timp. Se va realiza si o lista de asteptare pentru organizarea urmatoarei serii. Inscrieri: cursuri.gifted@gmail.com. Cost curs: 200 RON, platibil integral in prima zi de curs. EQ-IQ+, curs de invatare accelerata, este un curs singular pe piata educativa si salutat cu interes de presa din Romania. Printre ziarele care au recomandat cursul se numara si Cotidianul prin articolul intitulat "Metode de invatare accelerata"si Evenimentul Zilei prin articolul intitulat"Lectii de invatare cu rost". Scurta introducere EQ-IQ+ Fa ce functioneaza si fa-l sa functioneze si mai bine!

De ce avem nevoie de invatarea accelerata? Avantaje ale invatarii accelerate Cadrul Invatarii Accelerate- Un mediu pozitiv pentru invatare Implicarea totala in invatare Colaboarare in invatare Varietatea ce se aplica stilurilor de invatare Invatare contextuala Care este diferenta?

De ce avem nevoie de invatarea accelerata? 1. Metodele traditionale de invatare s-au nascut in era industriala cand fluxul informational era mic, incomparabil cu cel de acum, astfel ca ele sunt astazi depasite. 2. In noua era a informatiei, invatarea trebuie sa fie totala, originala, sa se desfasoare prin colaborare, sa se faca prin modalitati interne si nu externe, sa se faca cu bucurie si sa aiba o buna integrare in harta mentala a celui care invata. Supravietuirea si sanatatea indivizilor si a organizatiilor de astazi depinde de abilitatea lor de a invata. Si nu o invatare dupa retete, si prin repetitii, ci prin a gandi, a intreba, a explora, invatare care sa creeze si sa creasca constant. Deoarece suntem in plina cultura a invatarii, ca niciodata in istorie, este de la sine inteles ca avem nevoie sa gasim solutii si cai de a optimiza invatarea. Avantaje ale invatarii accelerate

Descatuseaza imaginatia creatoare Genereaza implicare totala in invatare Creaza medii sanatoase de invatare Mareste viteza de invatare si o dezvolta Imbunatateste memoria si obtinerea de performante Construieste comunitati reale de invatare Imbunatateste mult tehnologia de invatare

Un mediu pozitiv pentru invatare Oamenii invata cel mai bine cand se afla intr-o stare psihica plina de optimism, emotionala, intr-un mediu social relaxant si care stimuleaza. Simtul sigurantei, al interesului si al bucuriei este esential pentru optimizarea invatarii. Implicarea totala in invatare Cea mai buna modalitate de a invata necesita implicare activa 100% si presupune responsabilitate totala. A invata nu este un proces pasiv ci de creare activa. De aceea Invatarea Accelerata tinde sa fie un proces activ bazandu-se mai putin pe prezentari. Colaboarare in invatare Invatarea este maxima intr-un mediu de colaborare. Toate metodele de invatare accelerata tind sa fie sociale in timp ce invatarea traditionala implica competitia intre indivizi izolati. I. A. incurajeaza colaboararea intr-o comunitate a invatarii. Varietatea ce se aplica stilurilor de invatare Oamenii invata cel mai bine cand au la dispozitie o varietate de modalitati de invatare care le permit sa-si foloseasca toate simturile si sa-si exerseze propriul stil. Invatare contextuala Oamenii invata cel mai bine in context. Faptele si deprinderile invatate izolat sunt greu de asimilat si se uita usor. Cea mai buna metoda de invatare este sa inveti singur intr-un proces continuu de implicare in lumea reala, de feedback, reflectie, evaluare si reimplicare. Care este diferenta? Iata o comparatie intre unele dintre caracteristicile invatarii traditionale si invatarea accelerata. Acestea sunt doar tendinte si nu termeni aflati intr-o opozitie definitiva. Invatarea traditionala Tinde sa fie: Rigida Sobra, serioasa Orientata pe o singura cale Centrata pe mijloace Competitiva Behaviouristica Centrata pe materiale Verbala Mentala (cognitiva) Bazata pe timp

Invatarea accelerata Tinde sa fie: Flexibila Placuta Orientata pe mai multe cai Centrata pe scopuri Invitatie la colaborare Umanista Multisenzoriala Hranitoare Centrata pe activitate Mentala/emotionala/fizica Bazata pe rezultate

Citire rapida si memorare rapida. Curs oferit de Clubul de Inventica si Informare rapida "nEU-ROn"- Membru Fondator al EDUGATE - Consortiul Roman pentru Educatia Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati

Oferta de Curs (Iasi)

Ce inseamna? Cui i se adreseaza? Marturii Cine este trainerul Unde? Cand? Cat dureaza? Cat costa? Primesc suport de curs? Cum ma inscriu?

Ce inseamna? Educatia este un proces permanent. El ncepe nca nainte de a ne naste si se asimileaza printr-un proces de nvatare. Actualul sistem de nvatamnt (scoli, licee, facultati, institute, colegii...) ocupa tinerilor care-l parcurg circa 12 - 18 si chiar mai multi ani din viata. Multi sunt nevoiti, prin schimbarea profesiunii sau prin diverse specializari, sa continue nvatarea pe tot cursul vietii. Paradoxal, n acest sistem bine structurat si aparent foarte logic, lipseste un lucru esential chiar de la temelia lui: un obiect, o materie, o stiinta care sa-i nvete pe tineri cum sa nvete eficient, inteligent, creativ. Cursurile practice de Citire rapida, nvatare rapida si de Organizare a memoriei vin sa completeze golul ramas n actualul sistem educational. A stapni tehnica nvatarii seamana cu stapnirea mersului pe bicicleta, a notului, a cititului Odata nsusita deprinderea, nu se mai uita toata viata.

n conditiile impuse de societatea informationala, nvatarea depaseste granitele scolii si devine

o componenta esentiala si permanenta a vietii. n tarile dezvoltate durata medie a unei cariere este mai mica de sase ani, durata determinata de ritmul de dezvoltare al tehnologiilor. Ce se ntmpla cu tehnicile de nvatare? Veti spune: avem calculatoare! Da, voi raspunde. Cu ajutorul calculatorului accesam informatia, informatie din belsug, pusa la dispozitie prin internet. Numai ca aceasta se face, n cea mai mare parte, prin lectura iar viteza de citire a ramas aceeasi cu cea de acum 100 150 de ani.

Avansarea tehnologiei determina o accentuare a decalajului dintre cantitatea de informatii si capacitatea de asimilare a ei. Daca n tarile dezvoltate ritmul transformarilor este att de intens, cum va fi acest ritm n tarile n curs de dezvoltare? Uluitor! Reconversia profesionala va afecta cea mai mare parte a populatiei. Cei mai expusi vor fi adultii, care au pierdut exercitiul nvatarii. O disciplina intitulata Tehnica nvatarii, cuprinznd tehnica citirii rapide, tehnica memorarii eficiente, tehnica nvatarii rapide a unei limbi straine, tehnica nvatarii rapide a unei materii ar trebui sa se predea n scoli ncepnd chiar din clasele mici. Daca n scoala nu se predau asemenea cursuri, ele pot fi urmate n afara scolii de catre cei care doresc sa se integreze n societatea informationala. Cursul de Citire rapida este primul pas din Tehnica nvatarii. El este structurat ntr-un nou concept, adoptat n tot mai multe scoli din SUA, conceptul de nvatamnt global.

nvatamntul global reprezinta o tehnica sinergica care mbina armonios: - inteligenta cognitiva; - exercitiul fizic; - educatia nutritiva; - educatie pentru integrare sociala. Inapoi la Index Cui i se adreseaza?

Cursul practic de Citire rapida se adreseaza tuturor acelora pentru care informatia reprezinta obiectul sau instrumentul muncii. ncepnd din anul 1998, elevi, studenti, absolventi ai unor institutii de nvatamnt superior, grupati n 43 de serii de cursanti, au urmat cursul cu multa placere. Ei au reusit, n acelasi timp, sa acumuleze deprinderi care le vor folosi ntreaga viata. Inapoi la Index Marturii

La sfrsitul seriei a 38-a, la care au participat studentii Facultatii de Filosofie a Universitatii Al. I. Cuza, Iasi, unul din cursanti si exprima impresiile astfel: Sincer! Am venit la acest curs n ideea de a-mi mari viteza de citire, dar la sfrsitul cursului m-am trezit un alt om. Un om care doreste sa afle mai multe despre el si despre altii. Poate aceasta placere a fost motorul schimbarii. nainte de toate am nceput sa nvat cine sunt eu si voi cauta sa aflu ct mai multe despre mine. Este parca putin spus: Curs de citire si memorare rapida. Acesta este doar un substrat superficial al cursului, esenta este n ceea ce nveti, descoperi, n noile informatii si n usile pe care tocmai ti le-ai deschis. Niciodata nu am mers cu asa o placere la un curs. (Pamela Pacurariu, stud., Filosofie anul III, 2004, Iasi)

Mai multe marturii: click aici . Si totusi, Pamela a realizat o crestere a vitezei de citire de 6 ori si a capacitatii de memorare de 3,2 ori. Acest lucru s-a reflectat imediat n rezultatele obtinute la sesiunea de examene din ianuarie-februarie 2004. Dar ea spune: cstigul cel mare a venit din alta parte..

Cine sunt eu? V-ati pus vreodata aceasta ntrebare? Sunteti un individ unic si remarcabil, o forta vitala dinamica, apt sa gndeasca critic, sa traiasca n mod creator si sa aleaga liber (John Chaffee). M-am nascut pentru succes, nu ca sa esuez. Am fost nascut sa triumf, nu sa-mi plec capul nfrnt. Am fost nascut sa gust victoria, nu sa ma tngui si sa ma vaicaresc (Og Mandino). Visul este dorinta sufletului meu cnta Cenusareasa si visul ei a devenit realitate. Ati avut vreodata un vis? Un vis frumos, precum al Cenusaresei? De ce l-ati abandonat? Orice vis se poate transforma n realitate. Daca nu s-ar putea, nu l-ati avea. Reamintiti-va visele copilariei. Acelea sunt cele mai frumoase, mai reale. Hai sa ncercam sa le transformam n realitate! Veti spune: e imposibil, mi trebuie bani, relatii, experienta, inteligenta, curaj. Nu, eu nu le am pe toate acestea! E foarte complicat! Daca veti ncepe asa, nu aveti nici o sansa. Pentru a reusi sa transformati visul n realitate trebuie doar sa aplicati o serie de tehnici care se pot nvata usor. mpreuna, n acest curs, vom urmari realizarea unui vis al copilariei: sa nvat foarte repede si foarte usor! (pentru a-mi ramne mai mult timp pentru joaca). Sau pentru un parinte: sa citesc de cinci ori mai repede si sa retin totul! (sa ma informez corect, rapid si sa am timp sa ma joc cu copiii). Un pasionat de literatura: as vrea sa citesc toate operele marilor clasici (dar si ale marilor scriitori contemporani). Pentru realizarea unui asemenea vis nu e nevoie nici de farmece, nici de multi bani, nici de supunere la ncercari greu de trecut, ci pur si simplu, intuitiv sau ndrumati de cineva, trebuie sa nvatati tehnica. Aceasta tehnica poate fi nvatata la fel cum am nvatat sa scriem, sa tricotam, sa mergem pe bicicleta, sa vorbim o limba straina. Odata nvatata ea nu se mai uita si toate visele noastre pot deveni realitate. Inimilor noastre nu trebuie sa le inventeze nimeni aripi. Pentru ca ele oricum sunt pasari. Iar daca acum 2000 de ani Cineva va spunea: Ridica-te omule si mergi, acum mesajul Sau este: Ridica-te omule si zboara. (Misiunea Romnia) Suna ca o porunca, nu? O porunca la fel ca si celelalte zece. O porunca divina pe care avem datoria sa o ndeplinim.

Aveti puterea de a zbura dar ati ramas pe rampa de lansare (Steven Scott). Sunteti asemenea unei rachete ntepenite pe rampa de lansare. Pentru a o porni trebuie desfacute legaturile ce o sustin si trebuie pornite motoarele. Doar att si racheta va porni. n scurt timp va ajunge sus de tot, poate chiar pe Luna, pe Marte sau poate chiar mai departe. Sunteti asemenea ei, numai ca puterea voastra este mult mai mare! Puteti ajunge mult mai sus dect racheta, pna la visele cele mai minunate pe care le-ati avut cndva. Totusi, exista doua lucruri care v-au mpiedicat sa va luati zborul pna acum, doua lucruri din cauza carora peste 95 % din populatia adulta ramne ntreaga viata fara realizari deosebite, privind cu nostalgie la zborul celor care au reusit (Steven Scott). Primul lucru l reprezinta lanturile care va tin fixati pe rampa de lansare. Ele sunt multe si rezistente. Tot ce trebuie sa faceti este sa luati un foarfece si, unul cte unul, sa le taiati. Al doilea lucru l reprezinta pornirea motoarelor. Pentru aceasta trebuie sa puneti cheia potrivita n contact si sa le porniti. E simplu, nu? Dupa ce ati pornit, totul devine posibil. Sunteti pilotul propriei voastre super-

rachete si puteti atinge cu ea cele mai ndraznete vise, la care ati renuntat deja demult. Pe parcursul cursului vom ncerca sa realizam acest lucru. Sper sa faceti parte dintre acei putini care au puterea de a ncerca.

Studentii care pierd mult timp incercand sa memoreze cursurile au la indemana o solutie practica, cartea "Citirea Rapida" a profesorului dr.conf. Radu Budei, care se vrea a fi un curs de citire si memorare rapida. Autorul va face miercuri, 6 decembrie a.c. o prezentarea a principalelor metode de imbunatatire a modului de asimilare a informatiilor. Actiunea face parte din modulul "Performance" si se adreseaza in prima faza studentilor care lucreaza cu multa informatie (Medicina, Drept, Litere, Comunicare) urmand a fi extinsa mai apoi si pentru studentii altor facultati. Modulul Performance se va desfasura sub forma unui curs de 10 sedinte si are ca scop corectarea modalitatilor gresite de a lectura si invata precum si atingerea unei viteze duble de citire. Timp de o luna participantii vor face teste de inteligenta, de memorie si atentie, vor lucra cu aparatul de citire rapida, vor face gimnastica bioenergetica si vor primi informatii utile despre alimentatie, atentie si memorie. Monica Andrei, trainer al acestui program, a declarat: "Programul Performance isi propune sa suplineasca lipsa unor facilitati tehnice si moderne, inedite, care sa duca la obtinerea unei performante in ceea ce priveste memorarea si citirea rapida. Profesorul Radu Budei a sustinut aceasta activitate timp de 10 ani, pe parcursul a 45 de serii de elevi, si a obtinut mereu rezultate bune". Studentii interesati de aceasta metoda sunt asteptati miercuri, la ora 20.00, in amfiteatrul B5 din corpul B al Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" Iasi pentru a participa la o prima prezentare a cursului de citire si memorare rapida. Cursurile proiectul intitulat "Info Speed 4000" costa 150 RON. Primele cursuri de citire rapida au fost tinute in Statele Unite ale Americii la Univeritatea Harvard, unde a fost creat un "Institut de Citire Dinamica" ce are filiale si tine cursuri in peste 300 de orase din SUA. In Europa a fost infiintat un "Centru european de citire rapida" (C.E.L.E.R.) in Franta, unde se studiaza tehnica citirii rapide si metodele de imbunatatire a acesteia. Experimente de acest gen s-au facut si in Rusia, unde s-a reusit dupa 15 sedinte cresterea de 3 ori a vitezei de citire. In Romania, primele cursuri de "Citire eficienta" au fost tinute la universitatile din Bucuresti si Arad. Dintre cei mai cunoscuti cititori rapizi de la noi din tara ii amintim pe Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga si Bogdan P. Hasdeu, care puteau citi intre 1.000 - 2.000 de cuvinte pe minut.

Din randul membrilor acestui club poate face parte orice persoana care doreste:

EDUCAREA MEMORIEI
0. Lectia Introductiva. 1. Asocierea de idei. Ecranul Mental. 2. Lantul.

3. Substituirea Cuvintelor si Frazelor. 4. Cum sa memorati Nume si Fete de persoane. 5. Cum sa memorati Vocabularul unei Limbi Straine. 6. Cum sa memorati Numere. (Cosmarul cifrelor dispare). 7. Cheile de memorie. 8. Cum sa nu mai fiti Distrat. 9. Cum sa memorati Discursuri si Cuvantari. 10. Cum sa memorati Glume, Bancuri si Povestioare. 11. Cum sa Cititi, Studiati si Invatati rapid, eficient si trainic. " ". Cum sa reusiti la Examene si Concursuri. 12. Cum sa memorati Cartile de Joc. 13. Cateva Trucuri uluitoare. 14. Anexa. Alte Metode, Sisteme si Procedee Mnemotehnice.

INTRODUCERE
Am dorit sa tinem acest curs pentru ca memoria omului, care este instabila si adeseori ne joaca feste, poate fi imbunatatita si facuta sa lucreze mai bine. Scopul cursului de Educare a Memoriei este sa va invete cum va puteti imbunatatii memoria. Cu totii dorim sa avem o memorie fidela si, daca este cu putinta spontana. Unii dintre noi se pot lauda in aceasta privinta. Totusi, oricat de buna ar fi memoria cuiva, un antrenament perseverent si indelungat nu poate fi decat salutar, iar aplicarea metodelor prezentate in acest curs va va inlesni in mod neasteptat si spectaculos formarea unei memorii remarcabile. In cele ce urmeaza ne propunem sa dezvaluim cateva din secretele memoriei in speranta ca rezultatele favorabile obtinute de cei care le vor folosi vor determina si pe altii sa le foloseasca. Sunt prezentate mai multe tehnici de memorare si se arata multe aplicatii practice ale acestor tehnici. Cursul este accesibil tuturor, indiferent de varsta sau scolile absolvite. La terminarea acestui curs veti fi capabil sa memorati, rapid si cu usurinta, orice informatii veti dori si veti dobandi o memorie cu care va veti ului prietenii si colegii. O memorie buna este indispensabila pentru promovarea unui examen, succesul in afaceri, sporirea gradului de cultura, invatara unor limbi straine si in general pentru a ne crea o viata mai buna. Cursul de Educare a Memoriei este unul dintre cele mai folositoare pentru dumneavoastra. Va puteti multiplica de cateva ori capacitatea de memorare intr-un timp uimitor de scurt. O memorie eficienta va poate ajuta in multe situatii concrete intalnite in viata: invatarea unei limbi straine, la scoala sau la serviciu, studiu personal, speeches si prezentari in public, afaceri, etc. In afara de aspectul practic Cursul de Educare a Memoriei poate fi extrem de distractiv. Veti folosi puterea imaginatiei si creativitatii intr-un mod pe care nu

l-ati mai folosit din copilarie.

SUCCESUL SE INVATA
Doriti sa castigati mai multi bani? Doriti o promovare sau o slujba mai buna? Doriti sa folositi timpul eficient? Doriti sa petreceti mai mult timp cu familia? Cu siguranta doriti unul sau mai multe din aceste lucruri. Cursul nostru, ABCul Succesului in Viata, va arata cum puteti face toate acestea si nu numai atat. Veti intrerupe ciclul esecurilor din viata dumneavoastra. Cursul este plin de idei si de sugestii practice despre cum puteti sa obtineti tot ceea ce doriti de la viata, bunuri materiale sau valori spirituale. Veti afla cum puteti obtine antrenamentul necesar pentru a va putea schimba viata in bine inca din primele zile. Ideile si Metodele prezentate in acest curs au ajutat milioane de persoane in intreaga lume sa-si atinga telul propus in viata. Veti afla care sunt cele 5 chei ale succesului, veti invata legea banilor, cum sa va urmati drumul spre succes, cum sa va concentrati asupra scopului propus. Veti afla cum puteti transforma visele in realitate si cum puteti trai o viata mai frumoasa si mai usoara. Care este diferenta intre bogati si saraci, intre cineva care a reusit in viata si un om obisnuit, mediocru? Credeti sau nu, dar diferenta nu consta in pricepere, inteligenta, talent, varsta sau noroc. Cu totii ne nastem cu acelasi potential. Ganditi-va la cativa oameni din jurul dumneavoastra pe care ii cunoasteti bine si care au succes. Fosti colegi de scoala, vecini, prieteni, rude. O sa descoperiti ca cei mai multi dintre ei nu sunt nici mai inteligenti, nici cu mult mai educati, nici mai priceputi decat dumneavoastra. Ce au ei in plus fata de dumneavoastra? Daca nu ati descoperit inca, va spunem noi. Initiativa. Ce aveti dumneavoastra? Delasarea. Lipsa de actiune. Cum se face ca nu obtinem cu totii succesul? Unul dintre principalele motive este nu avem aceeasi ATITUDINE fata de bani si succes. Atitudinea determina Altitudinea dvs. Daca veti continua sa faceti ceea ce ati facut pana acum, veti obtine ceea ce ati obtinut pana acum. Schimbati-va Atitudinea, luati Initiativa, Actionati. Alegeti o viata fericita. Contactati-ne acum. Cursul este accesibil tuturor, indiferent de varsta sau scolile absolvite. Totul in numai cateva lectii. Metode adevarate si verificate in practica de milioane de oameni in intreaga lume.

CALCUL MENTAL
0. Lectia Introductiva. 1. Adunarea si Scaderea.

2. Inmultirea si Ridicarea la Putere. 3. Impartirea si Radicalul. 4. Anexa. O Noua Metoda de Calcul Rapid.

INTRODUCERE
Va puteti intreba, ce rost are sa depunem efort si sa pierdem timp invatand sa facem calcule in minte, in fond, nu este deloc dificil sa punem un calculator in buzunar atunci cand mergem la piata. Cursul ne pregateste pentru viata practica ajutandu-ne sa apreciem cantitativ realitatea. Calculul Mental disciplineaza spiritul si, in egala masura, dezvolta atentia, logica, ordinea si precizia. Putem defini Calculul Mental ca arta de a efectua in minte diferite operatii matematice, ca un instrument autonom de calcul, care sa nu ne lase dezarmati in fata celor mai simple probleme de care ne lovim in viata de zi cu zi, atunci cand nu avem la indemana o foaie de hartie si un creion. Cursul este accesibil tuturor, indiferent de varsta sau scolile absolvite.

SCAMATORII CU CARTILE DE JOC

0. Lectia Introductiva. 1. Mana; Saritura Cupei; False Amestecari; Cartea Fortata. 2. Schimbarea unei Carti; Rapirea; Asezarea Cartilor; Ochirea Cartilor. 3. Simtul Pipaitului; Mane! Tekel! Fares! Oglinda Damelor; Puterea Vointei. 4. Cartile Magnetizate; Transformarile; Cartea in Portmoneu; Transformarea Magica. 5. Cum se Castiga la Jocurile de Carti. Insemnarea Cartilor.

INTRODUCERE
Cursul dezvolta indemanarea si autoritatea in vorbire. Dupa studirea acestui curs va veti putea impune in orice joc de societate, la diferite reuniuni familiare, revelion sau cu diverse alte ocazii.Veti starni uimire si admiratie in randul privitorilor, veti putea anima orice ceai sau party, daca doriti. In plus, cunoscand toate trucurile folosite la jocurile de noroc, veti recunoaste cu usurinta orice trisor si nu veti putea fi pacalit daca vre-o data veti fi pus in aceasta situatie. Cursul este accesibil tuturor, indiferent de varsta sau scolile absolvite. Un singur sfat vom da celor care vor urma cursul nostru cu intentia clara de a pune in practica ceea ce citesc: Sa se inarmeze cu o mare doza de rabdare si sa nu exerseze ceea ce invata, in fata altei persoane straine, decat numai dupa ce vor fi absolut stapani pe miscarile ce le vor face. Atunci reusita va fi cu ei.

MENTOR CLUB
P.S. Studiati acasa. Studiind numai 15 minute pe zi veti dobandi o memorie prodigioasa. Studiul prin corespondenta este una din cele mai moderne si eficiente metode didactice folosite in prezent in S.U.A. si Europa de Vest. In plus, nu riscati sa pierdeti nici macar 1 Leu. In cazul in care nu sunteti pe deplin satisfacut, veti primi banii inapoi, garantat, la simpla cerere, fara sa fiti nevoit a da vreo explicatie. Pretul unei Lectii = 1 dolar si jumatate + Taxa postala si il puteti achita la primirea materialului prin posta. In cazul in care doriti sa comandati tot pachetul de curs odata, pretul se reduce cu 50%. Dupa stiinta noastra, este pentru prima data cand astfel de cursuri apar in Romania. In Occident, pretul unui Curs de genul celor prezentate de noi este cuprins intre 500$ - 1000$. Este adevarat ca aceste cursuri se tin in sali moderne iar materialul este tiparit pe hartie de calitate si este prezentat in mape luxoase. Credinta noastra insa, este ca informatia ramane la fel de valoroasa chiar daca este tiparita pe o hartie de proasta calitate. Scrieti pe adresa de mai sus daca doriti sa primiti cele 14 Lectii ale Cursului de Educare a Memoriei, cele 6 Lectii ale Cursului de dobandire a Succesului in Viata, cele 4 Lectii ale Cursului de Calcul Mental sau cele 5 Lectii ale Cursului de Scamatorii cu Cartile de Joc. Mentionati daca doriti sa primiti: 1 Lectie pe saptamana sau 1 Lectie pe luna.